AUTOR CANONIC

IOAN SLAVICI

BIBLIOGRAFIEBIBLIOGRAFIE

Ioan Slavici=IOAN SLAVICI (18.01.1848-17.08.1925) -viata si activitatea literara-Ioan Slavici s-a nascut la 18 ianuarie 1848 in comuna Siria de linga Arad. Urmeaza scoala primara in Siria, liceul la Arad si Timisoara, iar studiile universitare de drept si stiinte la Budapesta si Viena. La Viena este presedintele Societatii Studentilor Romani “Romania juna”. Il cunoaste pe Eminescu si intilnirea lor se transforma intr-o prietenie pe viata.

Debuteaza in 1871 cu o comedie, Fata de birau, publicata in revista “Convorbiri literare”, dar vocatia lui e de prozator si se va concretiza in 1881 cu volumul Novele din popor,moment de seama in evolutia prozei romanesti.

Intre timp , poposeste la Iasi pentru scurta vreme (1874), apoi vine la Bucuresti, unde este secretar al unei comisii de documente istorice (colectia Hurmuzachi), profesor la Liceul “Matei Basarab” si redactor la “Timpul”(coleg de redactie cu Eminescu si Caragiale intre 1877-1881). In 1882 este ales membru corespondent al Academiei, sectia istorica.

In 1884 se stabileste la Sibiu. Intemeiaza ziarul “Tribuna”, fiind un jurnalist de rara fecunditate. Aici indruma primii pasi in literatura si inlesneste debutul poetului George Cosbuc.

Din 1890 revine in Bucuresti. Lucreaza in invatamint, editeaza ziare si reviste (“Vatra” impreuna cu Caragiale si Cosbuc), publica volume de nuvele si romane, precum si volume cu caracter memoralistic.

Moare la 17 august 1925 in casa fiicei sale, Lavinia, din Crucea de Jos, Panciu. E inmormintat la schitul Brazi din Panciu.

Ceea ce apare nou si fara asema- Ceea ce apare nou si fara asema-

nare in epoca inceputurilor lui nare in epoca inceputurilor lui

este analiza psihologica, pe care este analiza psihologica, pe care

Slavici o practica intr-un limbaj Slavici o practica intr-un limbaj

abstract”. abstract”.

(T.Vianu) (T.Vianu)

Printre marii clasici, dintre care fiecare reprezinta superioara inflorire a unui gen sau a Printre marii clasici, dintre care fiecare reprezinta superioara inflorire a unui gen sau a unei specii in literatura romana (M. Eminescu fiind prin excelenta poetul, I.Creanga-unei specii in literatura romana (M. Eminescu fiind prin excelenta poetul, I.Creanga-povestitorul, I.L.Caragiale-dramaturgul), Ioan Slavici este cunoscut indeosebi ca nuvelist povestitorul, I.L.Caragiale-dramaturgul), Ioan Slavici este cunoscut indeosebi ca nuvelist de exceptie. Alaturi de M.Eminescu, I.Creanga, I.L.Caragiale, I.Slavici aduce prin opera de exceptie. Alaturi de M.Eminescu, I.Creanga, I.L.Caragiale, I.Slavici aduce prin opera sa filonul popular al povestirei si un univers al satului ardelenesc, creind in proza sa filonul popular al povestirei si un univers al satului ardelenesc, creind in proza romaneasca romanul si nuvela de tip realist psihologic, inscriindu-se in rindul romaneasca romanul si nuvela de tip realist psihologic, inscriindu-se in rindul prozatorilor moderni si anticipindu-l pe L.Rebreanu. prozatorilor moderni si anticipindu-l pe L.Rebreanu.

Scriitorul este cunoscut in literatura romana, mai intii prin nuvelele sale, care aduce o Scriitorul este cunoscut in literatura romana, mai intii prin nuvelele sale, care aduce o viziune realista asupra satului transilvanean, intr-un stil sobru, personaje memorabile, viziune realista asupra satului transilvanean, intr-un stil sobru, personaje memorabile, teme universale cum sunt: patima banului, dragostea, transformarea omului etc. teme universale cum sunt: patima banului, dragostea, transformarea omului etc.

In acest sens sunt: Popa Tandra, Sormon, Gura satului, Budulea Taichii, Moara cu In acest sens sunt: Popa Tandra, Sormon, Gura satului, Budulea Taichii, Moara cu noroc, Comoara etc. noroc, Comoara etc.

Romanele sale Mara, Din 2 lumi, Cel din urma armas, Din batrini, pun in lumina pe linga Romanele sale Mara, Din 2 lumi, Cel din urma armas, Din batrini, pun in lumina pe linga aspectele mentionate mai sus, tirgul transilvanean si istoria. aspectele mentionate mai sus, tirgul transilvanean si istoria.

In creatia scriitorului intilnim : In creatia scriitorului intilnim :

Drame istorice: Bogdan Voda, Gaspar Gratiani. Drame istorice: Bogdan Voda, Gaspar Gratiani. Povesti : Zina Zorilor, Florita din codru , Ileana cea sireata , Doi feti cu stea in frunte etc. Povesti : Zina Zorilor, Florita din codru , Ileana cea sireata , Doi feti cu stea in frunte etc.

Memorii : Inchisorile mele , Amintiri , Lumea prin care am trecut.

Unul din pacatele omenesti drastic sanctionate de scriitor este ispita banului. Romanul Mara precum si nuvelele sale O viata pierduta, Vatra parasita, O jertfa vietii si in special Moara cu noroc, graviteaza in jurul

acestei teme. Vorbind despre specificul nuvelisticii lui Ioan Slavici, considerat “ Un

Balzac al satului romanesc “ , Dumitru Micu, remarca:” Noutatea cea mai mare a nuvelisticii lui Slavici consista in continut, in fenomenele de viata

pe care le elaboreaza si in vigoare cu care le expune. Nimeni, pina la acest scriitor, n-a cercetat cu atita patrundere si perseverenta aspectul

social, nimeni n-a infatisat in aceasta masura strinsa corelatie intre fenomenologia vietii sufletesti si modul de trai, pozitia economica ,

existenta sociala , intr-un cuvint”.

Aprecieri favorabile avea sa faca si Mihai Eminescu, cel care l-a descoperit pe I.Slavici in anii studentiei la Viena. Oprindu-se asupra

adincimii sufletesti a vietii create de autor, Eminescu spunea ca: “Aceasta lume a lui Slavici seamana nu numai in exterior cu taranul roman, in port si

vorba, ci cu fondul sufletesc al poporului.

1848 Vigurosul nostru prozator (mare prieten al lui Eminescu) se naste în 1848 Vigurosul nostru prozator (mare prieten al lui Eminescu) se naste în

anul revolutiei, la Siria, pe 18 ianuarie. Este al doilea copil al cojocarului Sava anul revolutiei, la Siria, pe 18 ianuarie. Este al doilea copil al cojocarului Sava Slavici si al Elenei, nascuta Borlea. 1854-1858 Frecventeaza scoala "greco-Slavici si al Elenei, nascuta Borlea. 1854-1858 Frecventeaza scoala "greco-ortodoxa" din satul natal, avându-l dascal pe D. Vostinari. 1859-1860 Repeta ortodoxa" din satul natal, avându-l dascal pe D. Vostinari. 1859-1860 Repeta clasa a IV-a, pentru a putea razbi la liceu. 1860-1865 Urmeaza Liceul din clasa a IV-a, pentru a putea razbi la liceu. 1860-1865 Urmeaza Liceul din Arad, stând la gazda precum eroii sai din Arad, stând la gazda precum eroii sai din Budulea TaichiiBudulea Taichii. 1865-1867 Clasele . 1865-1867 Clasele a VI-a si a VII-a la Liceul Piarist din Timisoara. 1867-1868 Clasa a VIII-a ca a VI-a si a VII-a la Liceul Piarist din Timisoara. 1867-1868 Clasa a VIII-a ca "privatist" la Liceul Maghiar din Arad. 1868 Bacalaureatul la Satu-Mare. "privatist" la Liceul Maghiar din Arad. 1868 Bacalaureatul la Satu-Mare. Toamna se înscrie la Universitatea din Budapesta. 1869 În ianuarie e bolnav, Toamna se înscrie la Universitatea din Budapesta. 1869 În ianuarie e bolnav, întrerupe facultatea si revine la Siria. Se mai înscrie si la Universitatea din întrerupe facultatea si revine la Siria. Se mai înscrie si la Universitatea din Viena (aprilie), dar în august îl aflam în functia de secretar al notarului din Viena (aprilie), dar în august îl aflam în functia de secretar al notarului din Cumlaus. În toamna e din nou la Viena, în armata, urmând si Facultatea de Cumlaus. În toamna e din nou la Viena, în armata, urmând si Facultatea de Drept. Acum se împrieteneste, pentru toata viata, cu Eminescu, student si el Drept. Acum se împrieteneste, pentru toata viata, cu Eminescu, student si el în capitala Imperiului hasbsburgic. Fireste, vorbea cursiv limbile germana si în capitala Imperiului hasbsburgic. Fireste, vorbea cursiv limbile germana si maghiara. Mai tânarul sau amic moldovean îl va îndemna sa scrie literatura maghiara. Mai tânarul sau amic moldovean îl va îndemna sa scrie literatura în româneste (cum s-a spus, asa va proceda Eminescu si cu I. Creanga). în româneste (cum s-a spus, asa va proceda Eminescu si cu I. Creanga). 1870 Îsi ia "examenul de stat". 1871 Debuteaza la 1870 Îsi ia "examenul de stat". 1871 Debuteaza la Convorbiri literareConvorbiri literare cu cu Fata Fata de biraude birau (comedie). În vara, împreuna cu Eminescu, organizeaza serbarea (comedie). În vara, împreuna cu Eminescu, organizeaza serbarea panromâneasca de la Putna. 1872 E publicata prima poveste panromâneasca de la Putna. 1872 E publicata prima poveste Zâna zorilorZâna zorilor, , Scrierile de început (îndragite si azi de copii) sunt în majoritate povesti Scrierile de început (îndragite si azi de copii) sunt în majoritate povesti ((Ileana cea sireataIleana cea sireata, , Florita de codruFlorita de codru, , Doi feti cu stea în frunteDoi feti cu stea în frunte). 1874 Vine la ). 1874 Vine la Iasi si citeste la Junimea Iasi si citeste la Junimea Popa TandaPopa Tanda. Apoi pleaca la Bucuresti, unde se . Apoi pleaca la Bucuresti, unde se stabileste. 1875 Se casatoreste cu Ecaterina Szöke Magyarosy. Calatoreste stabileste. 1875 Se casatoreste cu Ecaterina Szöke Magyarosy. Calatoreste la Viena si Budapesta, iar toamna e numit de Maiorescu profesor la Liceul la Viena si Budapesta, iar toamna e numit de Maiorescu profesor la Liceul "Matei Basarab" - Bucuresti. 1877 Intra în redactia ziarului "Matei Basarab" - Bucuresti. 1877 Intra în redactia ziarului TimpulTimpul. 1878 . 1878 Publica Publica Gura satuluiGura satului. 1880. 1880

OPERA OPERA

•

Apare nuvela Budulea Taichii. 1881 Volumul Novele din popor, cuprinzând prozele scrise pâna atunci, inclusiv capodopera Moara cu noroc. 1884 Înfiinteaza la Sibiu ziarul Tribuna, unde va veni si G. Cosbuc. 1885 Din cauza unor articole în care

revendica drepturile românilor, e închis de catre autoritatile maghiare, dar curtea de juri îl elibereaza. Divorteaza de prima sotie Ecaterina. 1886 Se casatoreste, la Sibiu,

cu Eleonora Tanasescu, în toamna nascându-i-se primul baiat, Titu Liviu. În urma unui proces de presa e condamnat la 3 zile închisoare. 1888 Premiera

dramei istorice Gaspar Gratiani la Nationalul bucurestean. Condamnat de Curtea cu juri din Cluj la un an de închisoare. Începe detentia la Vat (Ungaria). 1889 Se naste Lavinia Ioana Iosefina, al doilea copil, când era în puscarie. Abia la 10 iulie iese din penitenciar. 1890 Se întoarce la Bucuresti. Profesor la Azilul "Elena Doamna". Se

naste al treilea copil, Ion Marcel. 1891 Sotia naste al patrulea copil, Fulvia, dar nu si ultimul (urma traditia familiei din Siria, unde fusese cinci copii). 1892 Devine

cetatean român. Publica Novele vol. I-II. 1894 Împreuna cu Cosbuc si Caragiale, editeaza la Bucuresti Vatra. Publica romanul Mara, în foileton. 1894 Se naste Elena, al cincilea copil. 1897 Se naste Lavinia, al saselea copil. 1902 Publica romanul Din batrâni, premiat apoi de Academia Româna. 1914 Conduce Ziua, ziar filogerman, în

care militeaza pentru neutralitatea României în primul razboi mondial. 1916 Este arestat si închis la Fortul Domnesti, apoi la hotel

Luvru". În timpul ocupatiei germane, scrie articole de Luvru". În timpul ocupatiei germane, scrie articole de

orientare progermana. 1919 La încheierea pacii si orientare progermana. 1919 La încheierea pacii si întoarcerea din Moldova a regelui Ferdinand si a întoarcerea din Moldova a regelui Ferdinand si a guvernului, Slavici e arestat din nou, judecat si guvernului, Slavici e arestat din nou, judecat si condamnat la 5 ani de închisoare, dar eliberat în acelasi condamnat la 5 ani de închisoare, dar eliberat în acelasi an. Totusi din cauza convingerilor sale filogermane, este an. Totusi din cauza convingerilor sale filogermane, este privit de cei din jur cu dusmanie. 1921 Publica volumul privit de cei din jur cu dusmanie. 1921 Publica volumul autobiografic autobiografic Închisorile meleÎnchisorile mele, în care-si justifica , în care-si justifica activitatea din Ardeal si România. 1923 Romanul activitatea din Ardeal si România. 1923 Romanul Cei din Cei din urma Armasurma Armas. 1924 Volumul . 1924 Volumul AmintiriAmintiri (pretioase memorii (pretioase memorii despre Eminescu, Caragiale, Creanga, Cosbuc, despre Eminescu, Caragiale, Creanga, Cosbuc, Maiorescu). 1925 Bolnav si obosit de viata agitata, cu Maiorescu). 1925 Bolnav si obosit de viata agitata, cu procese si detentii în puscarii, se refugiaza la fiica sa, procese si detentii în puscarii, se refugiaza la fiica sa, care traia la Panciu, în podgoria asemanatoare cu Siria care traia la Panciu, în podgoria asemanatoare cu Siria natala. La 17 august trece în lumea umbrelor, natala. La 17 august trece în lumea umbrelor, înmormântat la schitul Brazi. Gala Galaction rosteste înmormântat la schitul Brazi. Gala Galaction rosteste cuvântul de ramas bun... cuvântul de ramas bun...

  Ioan SlaviciIoan Slavici Moara cu norocMoara cu noroc

““Moara cu noroc” este o capodopera a nuvelisticii romanesti, un moment de referinta in Moara cu noroc” este o capodopera a nuvelisticii romanesti, un moment de referinta in evolutia prozei noastre. Slavici este unul din stralucitii reprezentanti ai realismului obiectiv in evolutia prozei noastre. Slavici este unul din stralucitii reprezentanti ai realismului obiectiv in litaratura noastra, un precursor al prozei lui Liviu Rebreanu, prin vocatia de a picta mediul litaratura noastra, un precursor al prozei lui Liviu Rebreanu, prin vocatia de a picta mediul

social si de a crea tipologii complexe.social si de a crea tipologii complexe.Tema acestei nuvele o constituie urmarile negative, consecintele nefaste, pe care setea de Tema acestei nuvele o constituie urmarile negative, consecintele nefaste, pe care setea de imbogatire le are asupra vietii sufletesti a individului, asupra destinului omenesc. La baza ei imbogatire le are asupra vietii sufletesti a individului, asupra destinului omenesc. La baza ei se afla convingerea autorului ca goana dupa bani zdruncina tihna si amaraste viata omului, se afla convingerea autorului ca goana dupa bani zdruncina tihna si amaraste viata omului,

genereaza numeroase rele, iar in cele din urma duce la pierzanie.genereaza numeroase rele, iar in cele din urma duce la pierzanie.Compozitia nuvelei este clasica, conflictul se desfasoara liniar si ascendent, faptele fiind Compozitia nuvelei este clasica, conflictul se desfasoara liniar si ascendent, faptele fiind

distribuite in cele 17 capitole, respectandu-se ordinea cronologica a desfasurarii lor. distribuite in cele 17 capitole, respectandu-se ordinea cronologica a desfasurarii lor. Unitatea intregului, a feliei de viata autentica este sugerata de cuvintele batranei, cu care se Unitatea intregului, a feliei de viata autentica este sugerata de cuvintele batranei, cu care se

inchide si se deschide cartea (“Omul sa fie multumit cu saracia sa, caci daca e vorba, nu inchide si se deschide cartea (“Omul sa fie multumit cu saracia sa, caci daca e vorba, nu bogatia ci linistea colibei tale te face fericit”, “Simteam eu ca nu are sa iasa bine; dar asa le-bogatia ci linistea colibei tale te face fericit”, “Simteam eu ca nu are sa iasa bine; dar asa le-

a fost dat”).a fost dat”).Saracia, pretuita de Slavici in alte nuvele pentru puterea ei miraculoasa de a mentine Saracia, pretuita de Slavici in alte nuvele pentru puterea ei miraculoasa de a mentine

echilibrul sufletesc al omului, linistea vietii lui, devine la inceputul nuvelei “Moara cu noroc” echilibrul sufletesc al omului, linistea vietii lui, devine la inceputul nuvelei “Moara cu noroc” motiv de puternice framantari, dand lui Ghita un sentiment de inferioritate. El identifica motiv de puternice framantari, dand lui Ghita un sentiment de inferioritate. El identifica

saracia cu lipsa de demnitate si doreste sa se imbogateasca nu pentru a trai bine, ci pentru saracia cu lipsa de demnitate si doreste sa se imbogateasca nu pentru a trai bine, ci pentru a fi cineva, pentru a fi respectat. Nemultumit de conditia sa sociala, el simte ca ar putea a fi cineva, pentru a fi respectat. Nemultumit de conditia sa sociala, el simte ca ar putea face si altceva, mai rentabil, decat sa carpeasca cizmele satenilor. Si, in ciuda rezervelor face si altceva, mai rentabil, decat sa carpeasca cizmele satenilor. Si, in ciuda rezervelor

exprimate de soacra sa (care intruchipeaza in nuvela intelepciunea varstei si a experientei) exprimate de soacra sa (care intruchipeaza in nuvela intelepciunea varstei si a experientei) se hotaraste sa abandoneze linistea colibei din sat si sa ia in arenda carciuma de la Moara se hotaraste sa abandoneze linistea colibei din sat si sa ia in arenda carciuma de la Moara

cu noroc. La inceput totul mergea bine si viata era prospera. Momentul intrigii, ce cu noroc. La inceput totul mergea bine si viata era prospera. Momentul intrigii, ce declanseaza conflictul si intreaga desfasurare a actiunii il constituie aparitia la Moara cu declanseaza conflictul si intreaga desfasurare a actiunii il constituie aparitia la Moara cu

noroc a lui Lica Samadaul, stapan temut al acestor locuri. Ana, nevasta lui Ghita, cu un simt noroc a lui Lica Samadaul, stapan temut al acestor locuri. Ana, nevasta lui Ghita, cu un simt feminin caracteristic, intuieste ca Lica este “om rau si primejdiosfeminin caracteristic, intuieste ca Lica este “om rau si primejdios

In sinea lui, si Ghita avea aceeasi banuiala, dar intelege ca pentru a ramane la Moara In sinea lui, si Ghita avea aceeasi banuiala, dar intelege ca pentru a ramane la Moara

cu noroc trebuie sa devina omul Samadaului. Conflictul psihologic se amplifica cu noroc trebuie sa devina omul Samadaului. Conflictul psihologic se amplifica treptat, pe masura ce Ghita intra in mecanismul necrutator al afacerilor necinstite ale treptat, pe masura ce Ghita intra in mecanismul necrutator al afacerilor necinstite ale lui Lica. Stapanit de setea de bani, Ghita se va instraina treptat de Ana si se va lasa lui Lica. Stapanit de setea de bani, Ghita se va instraina treptat de Ana si se va lasa manevrat de Lica, devenindu-I complice. Depune marturie falsa la proces in legatura manevrat de Lica, devenindu-I complice. Depune marturie falsa la proces in legatura cu omorul si jaful din padure, scapandu-l pe Samadau de pedeapsa binemeritata a cu omorul si jaful din padure, scapandu-l pe Samadau de pedeapsa binemeritata a

legii.legii.De acum, prabusirea lui Ghita este inevitabila. Eroul este aprins de setea de De acum, prabusirea lui Ghita este inevitabila. Eroul este aprins de setea de

razbunare, dupa ce Lica il necinsteste si in viata familiala. Astfel, Ghita se hotaraste razbunare, dupa ce Lica il necinsteste si in viata familiala. Astfel, Ghita se hotaraste sa-l dea prins pe Lica jandarmului Pintea. Cei doi se hotarasc sa-I intinda o cursa, sa-l dea prins pe Lica jandarmului Pintea. Cei doi se hotarasc sa-I intinda o cursa,

aruncand-o pe Ana drept momeala. Dar onoarea familiei sale este din nou stirbita, iar aruncand-o pe Ana drept momeala. Dar onoarea familiei sale este din nou stirbita, iar Lica scapa fara sa fi fost dovedit vinovat.Lica scapa fara sa fi fost dovedit vinovat.

Intorcandu-se la Moara cu noroc, Ghita isi ucide sotia si este, la randul lui, ucis din Intorcandu-se la Moara cu noroc, Ghita isi ucide sotia si este, la randul lui, ucis din comanda lui Lica. Adept al unei morale intransigente, Slavici isi pedepseste exemplar comanda lui Lica. Adept al unei morale intransigente, Slavici isi pedepseste exemplar toate personajele nuvelei amestecate in afaceri necinstite: arendasul este pradat si toate personajele nuvelei amestecate in afaceri necinstite: arendasul este pradat si

batut, femeia cea tanara, banuita de Lica a avea “slabiciune de aur si de pietre batut, femeia cea tanara, banuita de Lica a avea “slabiciune de aur si de pietre scumpe” este asasinata prin sufocare, Buza-Rupta si Saila-Boarul sunt osanditi pe scumpe” este asasinata prin sufocare, Buza-Rupta si Saila-Boarul sunt osanditi pe

viata; iar Lica se sinucide izbindu-se cu capul de un stejar uscat. Iar pentru a purifica viata; iar Lica se sinucide izbindu-se cu capul de un stejar uscat. Iar pentru a purifica locul afacerilor necurate un incendiu mistuie carciuma.locul afacerilor necurate un incendiu mistuie carciuma.

Surprinzand viata si moravurile unei lumi, Slavici creeaza personaje complexe si Surprinzand viata si moravurile unei lumi, Slavici creeaza personaje complexe si

verosimile, al caror destin este dirijat de puterea de seductie a banilor. Ele sunt la verosimile, al caror destin este dirijat de puterea de seductie a banilor. Ele sunt la inceput personaje antitetice, care evolueaza paralel, devenind complementare. inceput personaje antitetice, care evolueaza paralel, devenind complementare. Analiza psihologica, monologul si dialogul, faptele si gandurile protagonistului, Analiza psihologica, monologul si dialogul, faptele si gandurile protagonistului,

opiniile celorlalte personaje, dezvaluie procesul devenirii lui Ghita, tragismul vietii opiniile celorlalte personaje, dezvaluie procesul devenirii lui Ghita, tragismul vietii lui. Om onest la inceput, el este incpabil sa reziste tentatiei de a se imbogatii dupa lui. Om onest la inceput, el este incpabil sa reziste tentatiei de a se imbogatii dupa

ce se muta la Moara cu noroc. Ghita va deveni complice si partas la faptele ce se muta la Moara cu noroc. Ghita va deveni complice si partas la faptele necinstite ale Samadaului, sub inraurirea caruia prabusirea sa morala este necinstite ale Samadaului, sub inraurirea caruia prabusirea sa morala este

inevitabila. Autorul surprinde, cu real talent de analist, framantarile lui Ghita, inevitabila. Autorul surprinde, cu real talent de analist, framantarile lui Ghita, oscilatiile de lumina si umbra, momentele de insingurare, dar si cele de omenie oscilatiile de lumina si umbra, momentele de insingurare, dar si cele de omenie

cand isi aduce aminte de nevasta si copii, macinat de remuscari. Fricos si las, el se cand isi aduce aminte de nevasta si copii, macinat de remuscari. Fricos si las, el se implica tot mai mult in faptele marsave puse la cale de Lica. Jura fals la judecata, implica tot mai mult in faptele marsave puse la cale de Lica. Jura fals la judecata, iar dezumanizarea sa se manifesta in toata amploarea. De la complicitate la crima iar dezumanizarea sa se manifesta in toata amploarea. De la complicitate la crima nu a mai ramas decat un pas. Ghita cade invins de propriul sau destin, caci patima nu a mai ramas decat un pas. Ghita cade invins de propriul sau destin, caci patima

de bani nu poate fi stapanita.de bani nu poate fi stapanita.Ana, prin destinul ei tragic, este o victima a incapacitatii sale de a se raporta la Ana, prin destinul ei tragic, este o victima a incapacitatii sale de a se raporta la

simtul masurii si al echilibrului in tot ceea ce intreprinde. Cu o intuitie deosebita, ea simtul masurii si al echilibrului in tot ceea ce intreprinde. Cu o intuitie deosebita, ea isi da seama de la inceput de firea ticaloasa si patimasa a lui Lica si isi avertizeaza isi da seama de la inceput de firea ticaloasa si patimasa a lui Lica si isi avertizeaza

sotul. Facand din bani o unica pasiune, Ghita refuza sa mai comunice sincer cu sotul. Facand din bani o unica pasiune, Ghita refuza sa mai comunice sincer cu sotia sa. Ana, lipsita de sprijinul moral al sotului, si indemnata tot de el, “simti sotia sa. Ana, lipsita de sprijinul moral al sotului, si indemnata tot de el, “simti

tragere de inima pentru Lica”.tragere de inima pentru Lica”.In prezentarea evolutiei Anei, Slavici se dovedeste un fin cunoscator al psihologiei In prezentarea evolutiei Anei, Slavici se dovedeste un fin cunoscator al psihologiei feminine. Cand ea era supusa acestui zbucium sufletesc, se mai afla la varsta la feminine. Cand ea era supusa acestui zbucium sufletesc, se mai afla la varsta la care cantecul si jocul nu dispar inca, facand-o capabila de emotii, simtaminte si care cantecul si jocul nu dispar inca, facand-o capabila de emotii, simtaminte si

vibratii pure. Tradarea barbatului nu estevibratii pure. Tradarea barbatului nu este

pentru ea un gest necugetat, un capriciu superficial. Cand iubirea pentru Ghita dispare, in sufletul Anei se aprinde dispretul. Ultimele zvacniri din final, cand este ucisa, sugereaza ura si dispretul pentru Ghita, setea de razbunare si patima pentru Lica.Lica Samadaul exercita asupra tuturor o dominatie fascinanta. El este un erou unic in literatura noastra prin chipul sau demonic (“Tu nu esti om Lica, ci diavol”).Slavici il caracterizeaza indirect, prin apartenenta la acea categorie a pastorilor, specifica economiei ardelenesti din vremea sa. In aceasta categorie, Samadaul ocupa un loc aparte, fiind: “om cu stare, care poate sa plateasca grasunii pierduti ori pe cei furati”. Lica este individualizat printr-un portret fizic alcatuit din trasaturi caractersistice: “un om ca de 36 de ani, inalt, uscativ si supt la fata cu mustata lunga, cu ochi mici si verzi si cu sprancenele dese si impreunate la mijloc”. Autoritate suprema, stapan al locurilor, este un caracter plin de contradictii, fiind darz si hotarat, dar in acelasi timp, sadic si amenintator sau cu izbucniri de autentica duiosie. El se caracterizeaza prin faptele savarsite si prin impresiile ce le lasa asupra celorlalte personaje. Asprimea de om primitiv a lui Lica este insa asociata cu un fel de noblete salbatica; el este generos cu cei ce-l sprijina in afaceri iar la petreceri devine vesel si bun.Prin personalitatea sa puternica, Samadaul are asupra celorlalti efecte catastrofale. In final va cadea si el, atingand calea sinuciderii.

Asprimea de om primitiv a lui Lica este insa asociata cu un fel de noblete Asprimea de om primitiv a lui Lica este insa asociata cu un fel de noblete salbatica; el este generos cu cei ce-l sprijina in afaceri iar la petreceri devine salbatica; el este generos cu cei ce-l sprijina in afaceri iar la petreceri devine vesel si bun.vesel si bun.Prin personalitatea sa puternica, Samadaul are asupra celorlalti efecte Prin personalitatea sa puternica, Samadaul are asupra celorlalti efecte catastrofale. In final va cadea si el, atingand calea sinuciderii.catastrofale. In final va cadea si el, atingand calea sinuciderii.Spre deosebire de scriitorii dinaintea lui, Slavici nu impune personajelor o Spre deosebire de scriitorii dinaintea lui, Slavici nu impune personajelor o comportare rigida, dictata de prejudecati, ci le da libertatea de a se comportare rigida, dictata de prejudecati, ci le da libertatea de a se manifesta, in imprejurarile in care le pune viata, dupa propriile indemnuri, manifesta, in imprejurarile in care le pune viata, dupa propriile indemnuri, dupa imperativele sufletului lor. Ni se releva astfel, nu numai caractere gata dupa imperativele sufletului lor. Ni se releva astfel, nu numai caractere gata formate, ci si felul in care ajung oamenii sa fie asa cum sunt. A creea formate, ci si felul in care ajung oamenii sa fie asa cum sunt. A creea personaje prin care sa arati ca, asupra predispozitiilor psihice innascute, personaje prin care sa arati ca, asupra predispozitiilor psihice innascute, societatea in care traiesc si intamplarile vietii lor exercita influente ce le societatea in care traiesc si intamplarile vietii lor exercita influente ce le transforma caracterul reprezinta pentru vremea lui Slavici o noutate in transforma caracterul reprezinta pentru vremea lui Slavici o noutate in literatura romana si un punct avansat al aplicarii metodei realiste in arta literatura romana si un punct avansat al aplicarii metodei realiste in arta literara. Scriitorul pune accentul pe evolutia artistica a personajelor epice, literara. Scriitorul pune accentul pe evolutia artistica a personajelor epice, acordand o atentie deosebita evenimentelor aflate in legatura directa cu acordand o atentie deosebita evenimentelor aflate in legatura directa cu personajele, precum si interventiei lor nemijlocite in desfasurarea personajele, precum si interventiei lor nemijlocite in desfasurarea intamplarilor.intamplarilor.Slavici nu infrumuseteaza cu nimic viata personajelor sale, fiind un Slavici nu infrumuseteaza cu nimic viata personajelor sale, fiind un observator fara partinire, cu spirit realist desavarsit.observator fara partinire, cu spirit realist desavarsit.

In conceptia autorului viata fiecarui personaj este vazuta ca un In conceptia autorului viata fiecarui personaj este vazuta ca un destin propriu, care oricum se va implini. De aceea el nu se simte in destin propriu, care oricum se va implini. De aceea el nu se simte in nici un fel obligat sa explice nimic, ci numai sa descrie cat mai fidel nici un fel obligat sa explice nimic, ci numai sa descrie cat mai fidel intamplarile ce il imping pe fiecare personaj pe drumul destinului intamplarile ce il imping pe fiecare personaj pe drumul destinului (“simteam eu ca nu are sa iasa bine; dar asa le-a fost data”).(“simteam eu ca nu are sa iasa bine; dar asa le-a fost data”).Definitorie pentru arta realizarii personajelor la Slavici este o mare Definitorie pentru arta realizarii personajelor la Slavici este o mare putere de interiorizare. Aceasta a facut ca eroii sai sa fie infatisati in putere de interiorizare. Aceasta a facut ca eroii sai sa fie infatisati in zbuciumul lor launtric, nu numai in manifestarile lor exterioare. zbuciumul lor launtric, nu numai in manifestarile lor exterioare. Originalitatea artei portretistice consta in faptul ca personajele au Originalitatea artei portretistice consta in faptul ca personajele au insusiri numeroase, pozitive si negative, cu vointa si slabicini, se insusiri numeroase, pozitive si negative, cu vointa si slabicini, se comporta asemeni unor fiinte reale. Desi portretul fizic este concis, comporta asemeni unor fiinte reale. Desi portretul fizic este concis, redus la esential, accentul cade pe adjectivele cu rol de epitet redus la esential, accentul cade pe adjectivele cu rol de epitet caracterizator (“Ana era inteleapta si asezata… Ana era tanara si caracterizator (“Ana era inteleapta si asezata… Ana era tanara si frumoasa, Ana era frageda si subtire, Ana era sprintena si frumoasa, Ana era frageda si subtire, Ana era sprintena si mladioasa”).mladioasa”).Scriitor obiectiv, Slavici da o mare atentie felului in care se exprima Scriitor obiectiv, Slavici da o mare atentie felului in care se exprima personajele. Dialogurile, fiind reflectari ale intimitatii omului, au o personajele. Dialogurile, fiind reflectari ale intimitatii omului, au o mare putere de caracterizare psihica. Remarcabile sunt insa si mare putere de caracterizare psihica. Remarcabile sunt insa si expresiile, zicatorile si proverbele.expresiile, zicatorile si proverbele.  

CARACTERIZARE CARACTERIZARE Ghita este cel mai complex personaj din nuvelistics lui Slavici,al carui Ghita este cel mai complex personaj din nuvelistics lui Slavici,al carui

destin ilustreaza consecintele nefaste ale setei de inavutire.Este personajul destin ilustreaza consecintele nefaste ale setei de inavutire.Este personajul principal al nuvelei si unul dintre cele mai reprezentative personaje realiste principal al nuvelei si unul dintre cele mai reprezentative personaje realiste din literatura romana,din literatura romana,

Ghita depaseste limita normala a unui om care aspira spre o fireasca Ghita depaseste limita normala a unui om care aspira spre o fireasca satisfactie materiala si sociala.Patima pentru bani si fascinatia diabolica a satisfactie materiala si sociala.Patima pentru bani si fascinatia diabolica a pesonalitatii Samadauluiil determina sa ajunga pe ultima treapta a pesonalitatii Samadauluiil determina sa ajunga pe ultima treapta a degradarii morale.Sfarsitul lui si a celor care il inconjoara este in mod degradarii morale.Sfarsitul lui si a celor care il inconjoara este in mod inevitabil tragic.inevitabil tragic.

CUPRINS

1.BIBLIOGRAFIE

2.OPERA-”MOARA CU NOROC”

3.CARACTERIZARE