Noriana Marculescu23 MartieHeyaemoticon smileAm si eu o propunere pt ca discutia de miercuri sa semene mai mult (decat acum) cu o dezbatere: dupa ce isi sustine un membru al echipei behavioriste speech-ul, intervine membrul de la echipa cognitivista care pe de-o parte isi promoveaza curentul/ideile si pe de alta parte zice cu ce greseste behaviorismul, iar apoi membrul cu behaviorismul zice vreo 2 propozitii prin care sa-si "apere" pozitia, astfel incat ideile sa aiba o continuitate. Dupa care, urmatorul membru behaviorist isi sustine ideile si tot asa. Nu o sa lungim mult, maxim 2 minute in plus de behaviorist. In felul asta ne asiguram ca nu dam de inteles de la inceput ca behaviorismul e de cacao si n-are oricum nicio sansa, iar dezbaterea va seamana mai mult cu o dezbatere fiindca se presupune ca aducem si niste contraargumente la argumentele aduse

Veronika VS24 MartieEu sunt Watson....... John B. Watson :)) tatucul behaviorismului:))-sunt adeptul asocierii S-R prin contiguitate, aka conditionare clasica (pavloviana)-conceptia mea are la baza experimentele pe caini ale lui Pavlov-in opinia mea: TOTUL se reduce la mecanismul stimul-rspuns n care repetarea experienei, exerciiul i ntrirea sunt condiii prealabile, nafara cruia nu mai exist NIMIC.-Nimic nu este nnscut sau instictiv, de aceea tot ceea ce este sau tie un copileste dobndit prin interaciunea cu mediul nconjurtor-n studiul meu privind emoiile umane din 1920, am prezentat nvarea prin asociere a unei emoii fundamentale: teama. Subiectul meu, micuul Albert, a nvaat prin condiionare, s se team de un obolan alb i apoi de alte obiecte care i seamn (iepura, hain de blan alb, barba alb). Condiionarea s-a produs prin asocierea vederii cobaiului (fa de care nainte de experiment nu manif nici o emoie dezagreabil) cu un zgomot puternic care i provoca team-Componentele modelului condiionrii clasice sunt: rspunsul necondiionat relaia necondiionat (ntre S necondiionat i R necondiionat) stimulul condiional un nou S la care rspunsul nu este fixat relaie condiional o relaie stimul-rspuns creat prin asocierea S nou cu rspunsul-Din punctul meu de vedere, capacitatea de a nva este determinat de tipul de sistem nervos prin intermediul cruia se creeaz reflexele necondiionate, practica se realizeaza prin intermediul asocierii repetate a stimulului necondiional cu rspunsul, transferul reprezint rezultatul generalizrii, iar uitarea se produce prin slbirea acelor asociaii datorit neutilizrii lor, dei nici eu, nici Pavlov nu considerm c exist o uitare propriu-zis-asocierea poate fi explicat att pe baza unor fenomene neurologice (realizarea lanului de reflexe), ct i pe baza unor elemente ce depesc neurologia (ntrirea, stingerea, reabilitarea asociaiilor).-Condiionarea clasic este omniprezent, este natural, simpl, uor de realizat i o regsim ntr-un mare numr de fenomene: aversiunile gustative, fobiile, tolerana la droguri.-Condiionarea clasic a fost aplicat n tratarea unor probleme comportamentale umane, n terapia aversiv pentru alcolism, sau n desensibilizarea sistematic n cazul fobiilor.-Cu ajutorul metodelor behavioriste, psihologia poate fi folosit n cazul pacienilor cu probleme psihice, al retardailor ori al copiilor - adic celor ce au activitate mental la un nivel sczut.

Noriana Marculescu24 MartieEu sunt E. Thorndike:- sunt cunoscut pentru nfiinarea curentului conecionismului i pentru legea efectului pe care am postulat-o n urma unui experiment condus pe pisici: am construit o cutie ale crei ieiri erau prevzute cu diverse prghii i am nchis n ea o pisic nfometat. n apropierea cutii am plasat o farfurie cu mncare, constituind un stimul pentru felin. Pisica nchis n cuc ncerca printr-o serie de comportamente de tip ncercare-eroare s evadeze, iar dup mai multe ncercri ea reuea s se elibereze. n timp, n urma repetrii experimentului, pisica nva s apese prgia ce avea s-I aduc libertatea- legea efectului: rspunsurile care sunt urmate ndeaproape de consecine satisfctoare devin asociate cu situaia i este mai probabil s se repete atunci cnd situaia este ntlnit subsecvent. Dac rspunsurile sunt urmate de consecine aversive, asocierea cu situaia devine mai slab.- alte observaii: faptul c invatarea necesit att exerciiu, ct recompense, conexiunile S-R se pot asocia dac aparin aceleiai secvene de aciune, transferul se produce datorit situaiilor anterioare i cu ct numrul de conexiuni nvate este mai mare, cu att nvarea este mai eficient.- nu sunt sunt de acord cu afirmatia ca animalele isi folosesc facultatile mintale in rezolvarea de probleme (si pot sa demonstrez asta prin diagramele cu timpul necesar animalelor sa scape din cutii, utilizate in experimentul cu pisici)

Flory Gman23 MartieEu sunt marele Skinner.-studiaza comportamentul invatarii prin conditionare operanta ( conditionarea operanta este acea forma de invatare in care consecintele comportamentului influenteaza posibilitatea de aparitie a acestuia);-reia modelul de intarire prin consecinte, deci se ocupa de schema reactie-intarire ( legea intaririi permite explicarea comportamentului operant realizat in sensul obtinerii unor consecinte placute pt organism);- consecinta este sustinuta prin experimentul Skinner box care este o consecinta evidenta a intaririi unui operant ce determina cresterea ritmului raspunsurilor emise;- exista doua tipuri de intarire: cea pozitiva si cea negativa. Cea pozitiva se refera la intarirea unei alternative comportamentale prin aparitia unui anumit eveniment, care va incuraja deci repetarea comportamentului.Intarirea negativa sustine si ea o anume reactie, dar in alta maniera, si anume prin intreruperea stimulului, de exemplu, reactia de evitare. Daca fug, scap de o consecinta, evit confruntarea cu stimulul;- formele de intarire au un efect considerabil asupra comportamentului;- majoritatea comportamentelor umane sunt operante, nu provocate;

Roxana Ionescu23 MartieBucharestOk. Eu sunt Bruner,sustinatorul teoriei cognitiviste conform careia invatarea este strans legata de dezvoltare si instruire.Ideile de baza sunt:- Bruner a insistat asupra rolului educatiei,in special al instruirii ca mijloc de stimulare si modelare a personalitatii;- spune ca dezvoltarea intelectuala se bazeaza pe interactiunea dintre subiect si educator;- in conceptia lui,invatarea implica trei procese cognitive: 1.achizitia de informatie;2.transformarea informatiei informa potrivita pentru realizarea unei sarcini;3.testarea adecvarii acestei transformari;- cel care invata selecteaza si transforma informatia,construieste ipoteze bazandu-se pe o structura cognitiva: scheme si modele mentale. Aceasta schema permite individului sa treaca dincolo de informatia data;- Conform modelului invatarii propus de Bruner,intstruirea trebuie: sa ofere experientele si contextele care il fac pe student sa fie dornic si capabil sa invete(pregatirea); trebuie structurata si conceputa astfel incat sa umple golurile existente(trecerea dincolo de informatia data).

tefana Buhescu23 MartieBucharestNeisser cel de 3 ani rposat:* doar o persoan care are acces la aceleai informaii ca i cel ale crui comportament va fi prezis este capabil s spun ceea ce este cel mai probabil s fac aceast persoan. Trebuie s ai o viziune apropiat de a celui pe care l testezi pentru a-l nelege i a-l putea ajuta s i mbunteasc comportamentul, fr a controla procesul pshic n sine la care nu ai acces oricum n totalitate.* comportamentul este foarte important de studiat n psihologie i recunoate aplicarea practic a behaviorismului, dar Sensul comportamentului este dat tocmai prin informaia procesat, iar accentul n cercetare trebuie pus pe studii ecologice, n care subiectul este analizat n mediul su natural, de aceea a nceput s fac studii despre memorie n situaii speciale sau legate de evenimente din viaa colectiv. De asemenea, nu putem discuta despre informaie fr a lua n calcul contiina.* Suntem pemanent nconjurai de stimuli i interpretm informaia care este util pentru noi. Noi ALEGEM ce s procesm, demers bazat pe specificul situaiei i anticiparea noastr c ar putea fi relevant informaia. Oamenii proceseaz activ i ierarhizeaz informaia. Percepia i atenia nu sunt o simpl captur a unui moment, ci skillsuri care se manifest n timp. Este greit s scoi informaia din proces i s minimizezi rolul proceselor psihice, esenial fiind acest ciclu al activitilor cognitive care se ocup direct de atribuirea unui sens experienei.

Corina Alexandra Tudor24 MartieParcu Voluntarilordomnul Ausubel ultimul dar nu cel din urma, zice cam asa :Concentrare pe invatarea materiilor de la scoala, interes pentru ceea ce studentii cunosc deja=> determinant principal al informatiei ce urmeaza a fi invatataInvatarea = proces activ, nu doar raspunsuri la mediu/ stimuliCircumspect in ceea ce priveste invatarea ce are loc in mediul experimental, de laborator, unde se folosesc stimuli pentru a avea un anumit raspuns ; mediu atipic pentru procesul de invatare propriu zisaExemplu : Ausubel a scris un nr mare de cercetari in domeniul invatarii, acestea implicand studenti carora le-a fost cerut sa retina termeni precum sdrgp sau asociatii precum masa-banana. Acestea nu au putut fi retinute decat prin invatare pe de rost, nefiind familiarizati cu astfel de termeniConcept cheie = structura cognitiva. El vede acest lucru ca suma intre toate cunostintele dobndite, precum i relaiile dintre faptele, conceptele i principiile care alctuiesc aceast cunoatere.Repetarea informatiilor - oportunitatea de a prelucra intern noile informaii care sunt aduse ntr-o structur cognitiv, sortate i puse n legtur cu alte informaii, astfel nct acestea devin ancorate ntr-un mod semnificativ i, astfel, nvate.Uitarea - Structurile cognitive reprezint reziduul tuturor experienelor de nvare; uitarea se produce deoarece anumite detalii sunt integrate i i pierd identitatea lor individualaDavid Ausubel si construieste teoria asupra nvatarii pornind de la premisa ca exista anumite pattern-uri dupa care se structureaza cunostintele. Odata ce acestea sunt identificate, ele pot fi orientate prin prezentarea lor nainte de a avea loc procesul efectiv al nvatarii.Hartile conceptuale => concept map - reprezinta grafic modul cum sunt structurate cunostintele la nivel mental. Din moment ce structura mentala poate fi reprodusa printr-o forma grafica, atunci aceasta forma grafica poate fi expusa, pentru a facilita procesul de structurare a cunostintelor si a-i asigura corectitudinea.Ideea de a oferi acesti organizatori n avans se leaga de ideea de explicitare si demonstrare. Ceea ce se afla la vedere este mai usor de nteles si de internalizat.