BULETIN DE AFACERI EUROPENE Pagina 1

Acord de parteneriat cu România privind utilizarea Fondurilor structurale

și de investiții europene

Comisia Europeană a adoptat un „Acord de parteneriat” cu România, în care este stabilită strategia de utilizare optimă, în întreaga țară, a fondurilor structurale și de investiții europene.

Acordul pregătește terenul pentru investirea a 23 de miliarde de Euro, sumă care reprezintă totalul finanțărilor în cadrul politicii de coeziune în perioada 2014-2020 (în prețuri curente, incluzând finanțarea în cadrul Cooperării teritoriale europene și alocările bugetare pentru Inițiativa privind ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor).

De asemenea, România primește 8 miliarde de Euro pentru dezvoltare rurală și 168 de milioane de euro pentru sectorul pescuitului și pentru cel maritim.

Investițiile UE vor atenua șomajul și vor stimula competitivitatea și creșterea economică prin sprijinul acordat inovării, formării profesionale și învățământului în orașe și în zonele rurale.

De asemenea, investițiile vor promova spiritul antreprenorial, vor combate excluziunea socială și vor contribui la dezvoltarea unei economii ecologice, în care resursele sunt utilizate eficient.

Fondurile structurale și de investiții europene (fondurile ESI) sunt:

• Fondul european de dezvoltare regională,

• Fondul social european, • Fondul de coeziune, • Fondul european pentru

pescuit și afaceri maritime,

• Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală.

Comisarul pentru politică regională apreciază că Acordul, considerat un plan de investiții strategic vital, așează România pe calea creării de locuri de muncă și a creșterii economice în următorii 10 ani.

Acest Acord de parteneriat reflectă determinarea comună a Comisiei Europene și a României de a utiliza în modul cel mai eficient fondurile UE (căci investițiile trebuie să aibă caracter strategic, conform noii politici de coeziune), care să vizeze în mod preponderent economia reală, creșterea economică sustenabilă și investițiile în oameni.

Însă obiectivul major, în viziunea Comisarului european, nu este viteza, ci calitatea.

Motiv de a defini cel mai bun rezultat posibil în ceea ce privește investițiile realizate din fondurile structurale și de investiții europene în perioada 2014-2020.

Pentru a asigura derularea unor programe de o bună calitate este nevoie, însă, de un angajament din partea tuturor părților implicate.

În aprecierea Comisarului, strategia de investiții are la bază importanta contribuție pe care România o realizează deja prin susținerea UE în atingerea unor obiective ale acesteia și anume creșterea inteligentă, incluziunea socială și atenuarea efectelor schimbărilor climatice.

BULETIN DE AFACERI

EUROPENE

INSTITUȚIA PREFECTULUI

JUDEȚUL TIMIȘ

NNNuuummmăăărrruuulll 888 (((333222)))

AUGUST 2014

BULETIN DE AFACERI EUROPENE Pagina 2

În prezent, România are o bază solidă în Acordul de parteneriat, care implică toate fondurile structurale și de investiții și imprimă o direcție strategică viitoarelor programe ce vor stimula inovarea, vor transforma IMM-urile în modele de creștere și vor asigura competitivitatea României în sectoare în creștere, precum TIC, energia, ingineria, nanotehnologiile sau bioeconomia.

În plus, Fondurile ESI susțin regiunile și orașele din România pentru a face față acestor provocări.

La rândul său, comisarul pentru agricultură și dezvoltare rurală consideră că, prin adoptarea Acordului de parteneriat, s-a realizat un pas important în crearea unui cadru strategic pentru utilizarea cu succes a tuturor fondurilor structurale și de investiții europene.

În acest sens, îmbunătățirea coordonării între fonduri va fi reflectată într-o creștere a eficienței și a sinergiei în implementarea programelor, într-o rentabilitate mai mare a sumelor investite din fondurile UE și într-un impact pozitiv tangibil pentru economia României și pentru cetățenii ei.

Este important ca beneficiile creșterii economice și ale creării de locuri de muncă să fie vizibile nu doar în orașe, ci și în mediul rural, unde, în prezent, toate fondurile structurale și de investiții pot avea efecte mai mari prin intermediul unor instrumente îmbunătățite.

Ori, existența unui program de dezvoltare rurală al României, care va fi unul dintre cele mai mari din UE poate oferi - dacă fondurile sunt utilizate în mod judicios, iar programul este bine implementat - oportunități agricultorilor și părților interesate din mediul rural pentru a face față tuturor provocărilor.

Căci, împreună cu politica agricolă comună reformată, fondurile de dezvoltare rurală oferă numeroase instrumente pentru a dezvolta și a diversifica economia rurală din România, sporindu-i competitivitatea și îmbunătățind, în același timp, administrarea resurselor naturale.

Și Comisarul pentru ocuparea forței de muncă, afaceri sociale și incluziune apreciază eforturile României de a finaliza, printr-o cooperare constructivă cu Comisia, Acordul de parteneriat.

În aceste condiții, în perioada 2014 - 2020, din Fondul social european vor fi disponibile 4,77 miliarde EURO pentru a ajuta România să crească nivelul de ocupare al forței de muncă și să reducă sărăcia, în conformitate cu obiectivele Strategiei Europa 2020 și cu recomandările UE specifice fiecărei țări.

Prioritățile majore alese de România pentru a fi finanțate din FSE includ șomajul în rândul tinerilor, îmbunătățirea relevanței pentru piața muncii a învățământului și a formării profesionale, combaterea sărăciei și a excluziunii sociale a minorității rome și îmbunătățirea eficienței și a calității administrației și ale sistemului judiciar.

Chiar și Comisarul pentru afaceri maritime și pescuit, aprecia că, la fel ca în în cazul tuturor celorlalte fonduri, Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime are ca obiective realizarea de investiții și crearea de locuri de muncă la nivelul comunităților locale.

În plus, în România, fondul va sprijini proiecte vizând reducerea impactului pescuitului asupra ecosistemului marin și va contribui, de asemenea, la diversificarea produselor pescărești și de acvacultură actuale.

În spiritul noii politici comune în domeniul pescuitului, „Bruxelles-ul” nu va indica în amănunt modul în care ar trebui cheltuit fiecare cent, ci va lăsa, în schimb, la latitudinea specialiștilor din România - care își cunosc cel mai bine meseria, industria și regiunile locale - alegerea modalităților de acțiune în vederea asigurării unui viitor sustenabil.

(Sursa: http://ec.europa.eu/) Buletin elaborat de:

Lia Ioana CRIȘAN

Consilier pentru Afaceri Europene e-mail: lia.crisan@prefecturatimis.ro

BULETIN DE AFACERI EUROPENE Pagina 3

EURO-FONDURI Stadiul adoptării Acordurilor de

Parteneriat și a Programelor Operaționale

Conform unei situații centralizate,

publicate de Comisia Europeană la începutul lunii august, au fost adoptate 13 din cele 28 de Acorduri de parteneriat pentru 2014-2020, celelalte fiind în curs de analiză, împreună cu o mare parte din programele operaționale transmise de statele membre.

La nivelul întregii UE, situația adoptării Acordurilor de parteneriat (AP) și transmiterii programelor operaționale (PO) era următoarea:

• Danemarca: AP adoptat pe 5

mai 2014 și 1 PO (singurul) transmis către CE și adoptat pe 12 august 2014,

• Germania: AP adoptat pe 22 mai 2014 și toate cele 16 PO-uri transmise către CE,

• Polonia: AP adoptat pe 23 mai 2014 si toate cele 21 PO-uri transmise,

• Grecia: AP adoptat pe 23 mai 2014 și toate cele 16 PO-uri transmise,

• Letonia: AP adoptat pe 20 iunie 2014 și 1 PO (singurul) transmis CE,

• Lituania: AP adoptat pe 20 iunie 2014 și 1 PO (singurul) transmis,

• Estonia: AP adoptat pe 20 iunie 2014 și 1 PO (singurul) transmis,

• Cipru: AP adoptat pe 20 iunie 2014,

• Slovacia: AP adoptat pe 20 iunie 2014 și toate cele 5 PO-uri transmise,

• Portugalia: AP adoptat pe 30 iulie 2014 și toate cele 10 PO-uri transmise,

• Bulgaria: AP adoptat pe 7 august 2014 și toate cele 4 PO-uri transmise,

• Franta: AP adoptat pe 8 august 2014 și toate cele 32 de PO-uri transmise,

• Olanda: AP adoptat pe 10 martie 2014 și toate cele 4 PO-uri transmise,

• Finlanda: AP adoptat pe 17 februarie 2014 și 1 PO (singurul) transmis,

• Ungaria: AP adoptat pe 7 martie 2014 și toate cele 5 PO-uri transmise,

• Slovenia: AP adoptat pe 10 aprilie 2014 și 1 PO (singurul) transmis,

• Cehia: AP adoptat pe 17 aprilie 2014 și toate cele 6 PO-uri transmise,

• Suedia: AP adoptat pe 17 aprilie 2014 și 9 PO-uri transmise,

• Austria: AP adoptat pe 17 aprilie 2014 și 1 PO (singurul) transmis,

• Malta: AP adoptat pe 1 aprilie 2014 si 1 PO transmis,

• Marea Britanie: AP adoptat pe 17 aprilie 2014 și 3 PO-uri transmise,

• Italia: AP adoptat pe 22 aprilie 2014 și 22 de PO-uri transmise,

• Spania: AP adoptat pe 22 aprilie 2014 și toate cele 22 de PO-uri transmise,

• Croatia: AP adoptat pe 22 aprilie 2014 și 1 PO (singurul) transmis,

• Irlanda: AP adoptat pe 22 aprilie 2014 și cele 2 PO-uri transmise,

• Belgia: AP adoptat pe 23 aprilie 2014 și 2 PO-uri transmise,

• Luxemburg: AP adoptat pe 30 aprilie 2014 și 1 PO (singurul) transmis.

De asemenea, au fost transmise către CE și 14 programe operaționale de cooperare teritorială.

(Sursa: www.fonduri-structurale.ro )

BULETIN DE AFACERI EUROPENE Pagina 4

Mai mulți bani în zona de infrastructură

Ministrul Fondurilor Europene, Eugen Teodorovici, a declarat - într-un interviu acordat AGERPRES (prezentat, în selecție, în continuare) - că este nemulțumit de suma alocată României pe cadrul financiar 2014 - 2020 și de regulamentele europene care impun țării noastre investiții mai mari în domeniul social, în condițiile în care ar fi fost nevoie la infrastructură.

De asemenea, Teodorovici a precizat că și-a propus ca în octombrie să fie lansate primele cereri de proiecte pe următorul cadru financiar.

Acesta a mai spus că în septembrie — octombrie va fi un nou pachet de modificare a legislației în domeniul achizițiilor publice și că va fi elaborat documentul prin care o bancă de stat să devină bancă pentru dezvoltare.

Eugen Teodorovici a mai vorbit - în

interviul acordat AGERPRES - și despre absorbția scăzută a banilor europeni din primele cinci luni ale anului, motivele pentru care nu s-au trimis cereri de rambursare la CE pe POS DRU și POS CCE și Acordul de Parteneriat.

AGERPRES: În primele cinci luni din

acest an absorbția banilor europeni a fost cam scăzută. De ce?

Eugen Teodorovici: Au fost mai multe cauze. Important este să ne atingem la finalul anului 2014 ținta pe care ne-am stabilit-o, anume de minimum 2,8 miliarde euro. Cauzele care au stat la baza unei execuții mai reduse față de ce ne-am planificat sunt multe, una fiind partea de sezonalitate a unor lucrări foarte mari, funcție de modul în care firmele facturează.

Un alt motiv ar fi că aceste companii au venit cu prețuri foarte mici atunci când au câștigat contractele de lucrări. Astăzi se vede foarte clar că întâmpină foarte mari dificultăți în a asigura necesarul de finanțare proprie pentru acele lucrări.

Noi n-am trimis, până în prezent, nicio cerere de rambursare pe două dintre programele operaționale importante, cel de resurse umane și cel de competitivitate, unde sunt plăți destul de ridicate făcute deja de statul român. Nu am trimis Comisiei pentru că aceasta a fost înțelegerea, că vom trimite atunci când vom reverifica niște date istorice.

Vine 2015 peste puțin timp, moment la care noi va trebui să arătăm că toate programele și toate sistemele pe care le avem în derulare sunt perfecte, altfel vom putea avea probleme.

Mai bine să începem din timp cu reverificarea tuturor acestor date pentru a fi siguri că tot ce înseamnă fonduri europene este exact și foarte clar în fața Comisiei. Trimiterea acestor cereri de rambursare pe cele două programe operaționale se va întâmpla undeva în septembrie. Atunci vom trimite cereri de rambursare foarte mari, ceea ce va atinge din start acel minim necesar pentru 2014.

AGERPRES: Având în vedere stadiul absorbției din ultimele 2 luni este posibil să vedem o dinamică mai bună de aproximativ 0,5 — 1% lunar până la finalul anului, mai ales din septembrie, dacă trimiteți cererile pe POS DRU și POS CCE?

Eugen Teodorovici: Categoric. Acum, către final, în a doua parte a anului, creșterea va fi semnificativă, începând din septembrie până la final, așa cum a fost și anul trecut. Este o practică ce trebuie din mers schimbată. Este normal să avem pe tot parcursul anului o trimitere la Comisia Europeană uniformă. La POS DRU noi am găsit de la preluarea lui la minister extrem de multe probleme. După ce o să finalizăm discuția cu cei de la CE o să dăm exemple multe publicului larg pentru a înțelege mecanismul care, din păcate, nouă ne-a adus un deficit de imagine extrem de mare în fața CE și nu numai.

BULETIN DE AFACERI EUROPENE Pagina 5

Acest program operațional a fost

unul dintre cele mai blamate atât în țară, cât și în afară. După ce a trecut la Ministerul Fondurilor Europene va deveni un program model. Un raport al Curții Europene de Conturi arată că pe acest program operațional 40% din neregulile care se întâmplau la nivel european aparțineau României. Astăzi acest raport al Curții Europene de Conturi pe anul 2013 arată că doar 1,28%. Este o scădere semnificativă.

AGERPRES: Sunteți mulțumit de ultima variantă a Acordului de Parteneriat?

Eugen Teodorovici: Având o experiență destul de mare în ce înseamnă dialogul cu partea comunitară, știind cum au fost discuțiile pentru actualul cadru financiar cu cei de la Comisie, știind foarte clar cum a fost negociat acest cadru financiar pot să spun că sunt mulțumit de modul în care astăzi România a negociat acest document pentru următorii ani. Comisia a spus de foarte multe ori că România se află în topul țărilor europene cu care a lucrat la un astfel de document.

AGERPRES: Fondurile acordate României sunt de aproximativ 1.000 euro/locuitor, adică mai puțini bani decât au obținut alte țări. Este asta singura nemulțumire pe care o aveți?

Eugen Teodorovici: Asta este nemulțumirea pe care o avem noi astăzi, respectiv o alocare financiară nu atât de mare pe cât ne-am dorit. Mai este o nemulțumire, dar asta ține de regulamentele europene care ne impun și nouă, la fel ca celorlalte state membre, investiții semnificative în zona de social. Am fi avut nevoie de mai mulți bani în zona de infrastructură, respectiv transporturi, apă, canal, deșeuri.

Din păcate, așa cum au fost ele aprobate, regulamentele nu permit o alocare mai mare decât am alocat noi pe această zonă.

AGERPRES: Noi, ca țară, de ce nu putem beneficia de sume la fel de mari ca și celelalte țări în condițiile în care se vorbește despre coeziune în UE?

Eugen Teodorovici: Din păcate, țări mult mai mici ca noi ca suprafață, număr de locuitori au primit o sumă dublă pe cap de locuitor ceea ce face ca România să fie unică în întregul proces de discuție și negociere cu partea comunitară în alocarea financiară.

România aici a fost văduvită în special prin faptul că cei care au negociat pentru România nu au știut să uzeze de dreptul și de votul pe care România îl avea, la fel ca celelalte state, la masa discuțiilor pe alocările financiare. Se putea condiționa o alocare mai mare pentru România de nivelul de absorbție la finalul actualului cadru financiar. Deci, dacă am fi ajuns la un nivel asumat de statul român vis-a-vis de absorbția pe actualul cadru financiar, să primim o sumă mai mare, în jur de 5-6 miliarde euro pe o anumită zonă... Eu așa aș fi ridicat problema în fața celor de la Comisia Europeană, Consiliu și Parlament... (...)

AGERPRES: Mai pregătiți ceva în materie de legislație în lunile ce urmează?

Eugen Teodorovici: Vor mai fi modificări, mai ales în toamnă. Știți foarte bine, am început cu o schimbare pe legislația de achiziții publice prin modificarea Ordonanței 34 care se referă la acea noțiune nouă de garanție de bună conduită care se depune de fiecare companie care dorește să conteste o licitație. De câteva săptămâni s-a redus numărul contestațiilor cu o treime.

Vom avea în toamnă un nou pachet de modificare a legislației pe achiziții publice, undeva în septembrie — octombrie.

Vă dau un exemplu de o idee a domnului ministru Rus pe care sper ca până la finalul lunii august să o implementăm. Pe proiectele mari sunt probleme pe care constructorii le întâmpină când au nevoie să primească acele autorizații, avize, fel de fel de documente fără de care nu pot să lucreze.

(Sursa: www.agerpres.ro www.fonduri-structurale.ro)

BULETIN DE AFACERI EUROPENE Pagina 6

Ar fi mult mai eficient să preia Ministerul Transporturilor, printr-un oficiu pe care să-l creeze, acest rol de a se ocupa de tot ce înseamnă autorizații, avize, documente de acest fel pentru constructori. Este dificil pentru constructori să bată pe la ușa fiecărei companii pentru avize și să aștepte luni de zile până se eliberează. Este o bună abordare de a centraliza acest lucru în cadrul Ministerului Transporturilor, iar colegii de acolo să se ocupe ei pentru fiecare contract în parte.

AGERPRES: În ce stadiu se află ideea ca una dintre cele două bănci de stat să devină bancă pentru dezvoltare?

Eugen Teodorovici: Am vorbit cu colegii de la Ministerul de Finanțe și urmează ca în a doua parte a lunii august să elaborăm documentul prin care acest lucru să se și întâmple. Va fi un instrument eficient în cooptarea acestei entități în ceea ce înseamnă fonduri europene și nu doar atât. Va avea atribuții extrem de frumoase și interesante în piață. Va fi aleasă banca ce are o structură cât mai amplă în teritoriu. Se poate să avem și un parteneriat, de la început, adică una să devină bancă pentru dezvoltare, dar care împreună cu cealaltă să coopereze.

AGERPRES: Ce v-ați propus să realizați în următoarea perioadă?

Eugen Teodorovici: Noi ne-am propus ca în luna octombrie, cel târziu, să lansăm primele cereri de proiecte pe următorul cadru financiar. Trebuie să arătăm că putem să lansăm toate cererile de proiecte pe suma pe care noi o avem alocată pe următorul cadru financiar cât mai repede. Până în decembrie 2015 vrem să avem lansat tot ce înseamnă cereri de proiecte pe următorul cadru financiar, astfel încât încă trei ani să folosim o mare parte din această sumă pentru 2014 — 2020.

Trebuie să avem această infuzie de capital cât mai rapidă și cât mai agresivă în sensul bun în piața din România.

Una dintre ideile diferite față de ce a fost până în prezent, avem o rezervă de performanță de 5-6% care spune că pe fiecare program operațional în parte, pe următorul cadru financiar, se face o analiză în 2017 — 2018 pe modul în care fiecare a performat.

Dacă indicatorii sunt atinși, așa cum ne-am asumat la început, atunci acei bani îi revin acelui program operațional, dacă nu, ei sunt realocați spre altă zonă. Va fi o competiție clară între programele operaționale, ceea ce este foarte bine.

6 milioane euro pentru a cincea clădire din CBC Timişoara

Antreprenorul timişorean Ovidiu

Şandor, dezvoltatorul proiectelor de birouri City Business Center din Timişoara şi The Office din Cluj, a atras o finanţare europeană nerambursabilă de 26,3 milioane lei (circa 6 milioane euro) pentru dezvoltarea celei de-a cincea clădiri a parcului de afaceri de la Timişoara (și cea de-a patra clădire fiind ridicată beneficiind de fonduri europene).

Lucrările la clădirea cu o suprafaţă închiriabilă de 9.500 mp au fost începute recent şi vor fi finalizate în cel de-al doilea trimestru al anului viitor, când întregul proiect dezvoltat pe terenul fostei fabrici de confecţii Moda-Tim va ajunge la o suprafaţă închiriabilă de 43.000 mp de birouri.

La sfârşitul anului 2012, antreprenorul a finalizat la Timişoara cea de-a patra clădire a proiectului având o suprafaţă similară, iar valoarea investiţiei s-a ridicat la circa 10 milioane de euro, din care finanţarea europeană nerambursabilă obţinută iniţial a fost de 29,3 milioane lei (6,6 milioane euro).

Şandor a vândut către fondul de investiţii NEPI primele clădiri ale proiectului de la Timişoara, iar sud-africanii au un acord pentru preluarea întregului parc de afaceri la finalizarea construcţiei.

În primăvara acestui an, NEPI şi Ovidiu Şandor au finalizat şi prima clădire a proiectului The Office din Cluj, o investiţie de 26 milioane euro realizată din fonduri proprii.

(Sursa: www.fonduri-structurale.ro)

BULETIN DE AFACERI EUROPENE Pagina 7

Sprijin pentru 4 proiecte majore

de infrastructură TEN-T din România

Comisia Europeană va cofinanța,

în cadrul programului TEN-T, 4 proiecte de infrastructură de transport ce urmează a fi puse în practică integral sau parțial în România, valoarea maximă a eventualului sprijin acordat fiind de peste 10 milioane de euro.

Proiectele au fost selectate în cadrul cererilor de propuneri anuale și multianuale organizate în cadrul programului privind Rețeaua Transeuropeană de Transport (TEN-T) și vor contribui la finalizarea rețelei TEN-T, precum și la studierea unor modalități inovatoare de reducere a amprentei de carbon din sectorul transporturilor.

Comisia Europeană a inițiat programul TEN-T pentru a sprijini construcția și modernizarea infrastructurii de transport din Uniunea Europeană. UE a alocat aproape 8 miliarde de euro pentru programul TEN-T în perioada 2007-2013, contribuind astfel la efectuarea studiilor sau lucrărilor necesare atingerii obiectivelor propuse.

Cererile de propuneri TEN-T pentru anul 2013 asigură o finanțare combinată în valoare de 320 milioane de euro pentru un număr de 106 proiecte. Sunt finanțate acțiuni diverse, de la gestionarea traficului aerian până la măsurile de îmbunătățire a

performanțelor de mediu în sectorul transporturilor.

Cele 4 proiecte din România se alătură altor proiecte TEN-T aflate deja în desfășurare în țară, pentru care Uniunea Europeană acordă, de asemenea, sprijin financiar. Acestea reprezintă angajamentul comun al autorităților naționale și al instituțiilor europene de a colabora în vederea îmbunătățirii infrastructurii de transport și asigurării unei mai bune mobilități, în condiții de siguranță și viteză sporite, pentru cetățeni și întreprinderi.

Proiectele vor fi monitorizate de Agenția Executivă pentru Inovare și Rețele (INEA), în colaborare cu beneficiarii proiectelor din statele membre și cu sprijinul Direcției Generale Mobilitate și Transporturi din cadrul Comisiei Europene.

Acțiuni multinaționale în care este implicată România:

• Platforma europeană ITS + (Sisteme de transport inteligente - ITS: 2013-EU-50001-S) – 1.881.929 euro.

• Crocodile (ITS: 2013-EU-50003-P) – 6.284.036 euro.

Acțiuni pentru o singură țară Prioritatea 1: Studii privind accelerarea/facilitarea implementării proiectelor TEN-T (27 de proiecte selectate, cu o finanțare totală în valoare de 27,03 milioane de euro)

• Cargo Tim – Studiu privind dezvoltarea infrastructurii pentru transportul intermodal de marfă în cadrul Aeroportului Internațional Timișoara (Prioritatea 1 - Multimodal: 2013-RO-91014-S) – 1.000.000 euro.

• BIMH – Nodul multimodal București-Ilfov: studii pregătitoare (Prioritatea 1 - Multimodal: 2013-RO-91042-S) – 950.000 euro.

(Sursa: http://ec.europa.eu/)

BULETIN DE AFACERI EUROPENE Pagina 8

Reabilitarea termică a blocurilor din Timișoara cu fonduri

europene

Municipalitatea timişoreană a semnat, recent, cu Agenţia pentru Dezvoltare Regională (ADR) Vest cel de-al doilea contract pentru reabilitarea termică, cu bani europeni, a unui lot de 237 de apartamente, prin Programul Operaţional Regional (POR) 2007-2013, alte peste 50 de blocuri aşteptând o nouă etapă de finanţare.

Finanțarea nerambursabilă se acordă în cadrul axei prioritare 1 „Sprijinirea dezvoltării durabile a orașelor - poli urbani de creștere” și a domeniului major de intervenție 1.2 „Sprijinirea investițiilor în eficiența energetică a blocurilor de locuințe” al Regio-Programul Operațional Regional (domeniu major introdus în cadrul programului începând cu finalul anului 2012, când au fost alocate fonduri nerambursabile pentru reabilitarea blocurilor de locuințe).

Cererea de finanțare, de 5,6 milioane de lei, vizează reabilitarea termică a 6 blocuri de locuințe, și, astfel, reducerea costurilor beneficiarilor cu încălzirea și îmbunătățirea condițiilor de viață a acestora, prin creșterea performanței energetice a clădirilor, dar și utilizarea eficientă a energiei, prin reducerea emisiilor poluante generate de producerea, transportul și consumul acesteia.

Costurile lucrărilor sunt asigurate în proporţie de 60% din fonduri europene, 30% - de asociaţiile de proprietari, iar 10% de primărie, în acest cazul familiilor cu un venit mai mic de 500 de euro.

Primarul Timişoarei, Nicolae Robu a dat asigurări că vor fi semnate contractele de finanţare şi pentru toate cele 51 de blocuri care aşteaptă finanţarea pentru reabilitare termică şi, pe măsură ce se semnează câte un contract, municipalitatea va lansa licitaţiile pentru execuţie.

Toate cele 51 de blocuri sunt situate pe arterele principale, blocuri cu mare expunere, de mare vizibilitate.

În total, cererile de finanţare valorează aproape 10 milioane de euro.

De altfel, se are în vedere ca peste 800 de blocuri din Timişoara, construite în anii '60-'70, să intre în reabilitare termică, într-un prim lot fiind înscrise cel puţin 200 de blocuri.

Pentru cazurile sociale care vor apărea în diverse locuri, primăria are disponibilitatea să preia sarcina de cofinanţare, cu atât mai mult cu cât și în noul exerciţiu bugetar European, pentru perioada 2014-2020, apar programe de reabilitare.

Decizia este ca reabilitarea să nu se mai facă pe blocuri disparate, ci să se lucreze pe proiecte coerente, la nivel de străzi, printre străzile vizate numărându-se bd. Take Ionescu, Rebreanu, Calea Şagului, Calea Aradului, Calea Dorobanţilor şi Calea Lipovei.

După această abordare, se va continua reabilitarea şi în interiorul cartierelor, această abordare fiind considerată mai bună decât cea apparent haotică, de până acum.

Pe de altă parte, municipalitatea preferă să ajute locatarii acestor blocuri să-şi reabiliteze energetic imobilele, deoarece ar face o economie substanţială prin micşorarea cotei subvenţiei la gigacalorie pentru populaţie.

În 2010, peste 20% dintre asociaţiile de proprietari din Timişoara s-au retras din programul de reabilitare termică în care erau înscrise din noiembrie 2009, locatarii susţinând că nu mai au bani să suporte cheltuielile.

(Sursa: www.agerpres.ro, www.adrvest.ro)

BULETIN DE AFACERI EUROPENE Pagina 9

Simplificarea acordării sprijinului financiar în agricultură Guvernul a adoptat o Ordonanță de urgență care își propune simplificarea acordării

sprijinului financiar în agricultură, precum și armonizarea legislației naționale cu cea europeană. Ordonanța modifică art. 7 al OUG nr. 125/2006 pentru aprobarea schemelor de plăți directe

și plăți naționale directe complementare, care se acordă în agricultură începând cu 2007, precum și pentru modificarea articolului 2 din legea nr. 36/1991 privind societățile agricole și alte forme de asociere în agricultură și faciliteaza alinierea României la solicitările Comisiei Europene privind simplificarea condițiilor de acordare a sprijinului financiar în agricultură, concomitent cu o gestionare corectă a fondurilor europene.

Totodata, actul normativ modifică OUG nr. 24/2010 privind controlul operațiunilor care fac parte din sistemul de finanțare prin Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA) și asigură armonizarea legislației naționale cu cea europeană, reglementând cuantumul amenzii, în raport cu importanța financiară a tranzacțiilor supuse controalelor, și răspunde solicitărilor primite de la producătorii agricoli pentru simplificarea condițiilor privind acordarea sprijinului financiar.

El urmărește ca, la stabilirea cadrului general de acordare a plăților directe, în conformitate cu mecanismele prevăzute de legislația europeană, documentația solicitată producătorilor agricoli să fie simplificată, în scopul facilitării accesării fondurilor gestionate de APIA.

Măsura vizează reducerea birocrației privind procedura de gestionare a schemei de plată unică pe suprafață și de efectuare a plăților, prin înlocuirea documentelor pentru dovedirea dreptului real de folosință cu cele care justifică utilizarea legală a suprafețelor de teren destinate producției agricole.

APIA a finalizat, pe 10 iunie, Campania de primire a cererilor de plată pentru schemele / măsurile de sprijin pe suprafață, pentru anul 2014, în cadrul căreia au fost depuse 1.025.772 de cereri, pentru o suprafață de 9.926.240,72 de hectare.

(Sursa: www.madr.ro)

Sală Polivalentă, din bani europeni, la Dumbravița Comuna Dumbrăviţa folosește

bine fondurile europene, urmând să aibă o sală polivalentă, într-un proiect „în oglindă” cu localitatea maghiară Szentes (unde, în cadrul centrului de recreere, va fi dezvoltat un ştrand).

Denumit Sportul, un instrument de dezvoltare a ofertei turistice transfrontaliere, noul proiect European, în valoare de peste 2 milioane de euro, este finanţat prin Programul de Cooperare Transfrontalieră Romania-Ungaria.

Dumbrăvița, ca lider de proiect, va primi de la autoritatea de management suma de 750.000 euro, iar restul de 44.46%, până la 1.357.495 euro, vor fi suportați din bugetul local.

Suprafața construită la sol a imobilului propuse este de 1.950,5 mp, cea desfășurată este de 2.244 mp, iar aria utilă este de 2.062,1 mp.

În sală se pot desfășura meciuri de

baschet, handbal, volei, iar tribuna va avea o capacitate de aproximativ 350 de locuri cu posibilitatea de extensie.

Scopul proiectului este de a încuraja și dezvolta relațiile și evenimentele dintre cele două localități, Dumbrăvița și Szentes, respectiv dintre județele Timiș și Csongrad.

Taberele sportive, excursiile tematice, participarea comunei la târgurile de turism - sunt doar câteva din activitățile ce se vor întâmpla cu participarea comună a românilor și maghiarilor.

(Sursa: www.fonduri-structurale.ro)

BULETIN DE AFACERI EUROPENE Pagina 10

EURO-COMUNICAȚII Navigația europeană prin satelit

prin programul Galileo Galileo este programul UE pentru

dezvoltarea unui sistem global de navigație prin satelit sub control civil european.

Semnalele Galileo vor permite utilizatorilor să își cunoască poziția exactă, în timp și spațiu, într-un mod mai precis și mai fiabil decât cel oferit de sistemele existente.

Galileo va fi compatibil cu sistemele similare existente și unele dintre serviciile sale vor fi interoperabile cu acestea, dar va fi autonom.

Începând din 2011, patru sateliți Galileo au fost lansați și utilizați în cursul etapei de validare pe orbită, permițând calcularea pentru prima dată, în martie 2013, a unei poziții geografice autonome utilizându-se exclusiv semnale primite prin Galileo.

Programul EGNOS, operațional din 2011, complementar lui Galileo, este un sistem european care contribuie la îmbunătățirea performanței sistemelor globale de navigație prin satelit, a acurateței și fiabilității semnalelor primite de la sistemele existente (în industria aviatică, asigură exactitatea de poziționare necesară pentru aterizări mai precise, reducerea întârzierilor și a redirecționărilor și obținerea unor rute mai eficiente în Europa).

Pe 21 august 2014 au fost lansați în spațiu doi noi sateliți în cadrul programului de navigație prin satelit Galileo al Uniunii Europene, ajungându-se astfel la șase sateliți pe orbită.

Lansarea a avut loc în portul spațial european din Kourou, Guyana Franceză și marchează o etapă importantă pentru Galileo, reprezentând un pas înainte în vederea realizării unui sistem complet de navigație prin satelit deținut de Uniunea Europeană.

Acești 2 sateliți sunt primii dintr-o serie de sateliți deținuți de UE.

Ca urmare a lansării unor sateliți suplimentari, disponibilitatea și gradul de acoperire al semnalului Galileo vor crește treptat și, în curând, se va putea trece la faza operațională deplină a programului.

Sateliții lansați, Doresa și Milena, poartă numele alese de către doi elevi care au câștigat un concurs de desen organizat la nivelul UE.

Oficialii europeni consideră că, prin lansarea acestor doi sateliți, programul Galileo intră în faza de capacitate operațională completă și asigură aplicații cu un imens potențial economic.

De menționat și faptul că, începând din 2015, UE va putea să utilizeze un sistem de lansare european „Ariane 5”, grație unui nou contract, în valoare de 500 de milioane EUR0, pentru industria spațială europeană.

Informațiile îmbunătățite - privind stabilirea poziției în timp și spațiu - furnizate de Galileo vor avea implicații pozitive pentru multe servicii și mulți utilizatori din Europa, iar produsele folosite zilnic - de exemplu, telefoanele mobile și dispozitivele de navigație instalate la bordul autovehiculelor - vor beneficia de pe urma preciziei suplimentare oferite de Galileo.

Datele oferite de Galileo vor contribui și la servicii esențiale pentru cetățeni și utilizatori, sporind, de exemplu, siguranța sistemelor de transport feroviar și rutier și răspunsul în situații de urgență.

În faza operațională, Galileo va permite dezvoltarea unei serii largi de noi produse și servicii inovatoare în alte industrii și va genera creștere economică, inovare și locuri de muncă cu înaltă calificare, în condițiile în care piața mondială anuală a produselor și serviciilor globale de navigație prin satelit poate evolua între 175 - 237 de miliarde de euro, până în 2020.

De aceea, Comisia își propune ca întreaga constelație de 30 de sateliți Galileo (care include șase sateliți activi de rezervă pe orbită) să devină operațională înainte de sfârșitul acestui deceniu, în cadrul unui plan de acțiune al UE privind aplicațiile sistemului global de navigație prin satelit și a unor noi măsuri pentru a promova utilizarea Galileo.

(Sursa: http://ec.europa.eu/romania/index_ro.htm

)

BULETIN DE AFACERI EUROPENE Pagina 11

Managementul spațiului aerian comun

Comisia a cerut în mod oficial

Austriei, Bulgariei, Croației, Ciprului, Republicii Cehe, Greciei, Ungariei, Irlandei, Italiei, Lituaniei, Maltei, Poloniei, Portugaliei, României, Slovaciei Sloveniei, Spaniei și Marii Britanii – membre a șase blocuri funcționale de spațiu aerian (FAB) diferite - să îmbunătățească aceste blocuri.

FAB reprezintă un spațiu aerian comun care ține cont de fluxurile de trafic aerian, nu de granițele existente între state, iar blocurile funcționale de spațiu aerian constituie un pas esențial către un sistem aviatic mai eficient, mai puțin costisitor și mai puțin poluant în Europa.

De asemenea, FAB reprezintă o componentă necesară și vitală a cerului unic European (care prespune colaborarea a nouă blocuri regionale), dar, în acest moment, aceste spații aeriene comune există doar pe hârtie (fiind stabilite în mod oficial, fără a fi, încă, funcționale).

Toate statele membre ale UE ar fi trebuit să își implementeze blocurile funcționale de spațiu aerian până la 4 decembrie 2012, în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 550/2004.

Blocul funcțional de spațiu aerian care regrupează Italia, Grecia, Cipru și Malta (BLUEMED FAB) este în curs de a fi instituit în mod oficial, în timp ce acordurile între state cu privire la constituirea blocului funcțional de spațiu aerian format din Austria, Republica Cehă, Slovacia, Slovenia, Ungaria, Croația (FABCE), al celui format din Bulgaria și România (DANUBE FAB), al celui format din Lituania și Polonia (BALTIC FAB), a blocului format din Spania și Portugalia (SOUTHWEST FAB), precum și al celui format din Marea Britanie și Irlanda (UK/IRELAND FAB) au intrat în vigoare.

În aceste condiții, progresele efective înregistrate - în ceea ce privește reorganizarea spațiului aerian - și

eficiența serviciilor lor de navigație aeriană sunt considerate ca fiind lente.

Aceasta înseamnă mai multe întârzieri, consum mare de combustibil și, prin urmare, emisii sporite de gaze cu efect de seră și facturi mai mari plătite de companiile aeriene – motive care au atras scrisori, din partea Comisiei, de punere în întârziere către statele membre, cărora li se solicită măsuri în vederea optimizării blocurilor funcționale de spațiu aerian și a serviciilor de navigație aeriană, pentru punerea în aplicare, pe deplin, a cerului unic european (la nivelul întregului sistem european de management al traficului aerian se estimează pierderi de eficacitate, respectiv de aproximativ 30-40% din totalul costurilor serviciilor de navigație aeriană și al taxelor percepute în Europa, echivalând cu aproximativ 5 miliarde de euro anual).

Reamintim că sistemul blocurilor funcționale conduce la standarde mai înalte privind siguranța, aeronavele urmând anumite itinerare fără a se preocupa de trecerea frontierelor și de procedurile de siguranță, dar și la reducerea costurilor și a consumului de carburant, justificând eforturile comune.

(Harta blocurilor funcționale de spațiu aerian)

De aceea, după trimiterea, în luna

aprilie, a unor scrisori de punere în întârziere statelor din blocul funcțional al Europei centrale (FABEC), Comisia a trimis și scrisori de punere în întârziere a statelor din blocurile BLUEMED, DANUBE și FABCE, urmând ca, după 2 luni, Comisia să emită (sau nu) un aviz motivat, cf. articolul 258 din Tratatul privind funcționarea UE.

(Sursa: http://ec.europa.eu/)

BULETIN DE AFACERI EUROPENE Pagina 12

Vase de croazieră mai sigure În vacanța de vară, mulți europeni

optează pentru o croazieră sau utilizează feribotul pentru a ajunge la destinație.

Un aspect important în transportul maritim de pasageri este siguranța.

Datorită activităților de cercetare finanțate de UE, în viitor operațiunile de evacuare a navelor mari de pasageri ar putea fi chiar mai eficace și mai sigure.

Proiectul LYNCEUS, cu o durată de trei ani, care se încheie la începutul anului 2015, demonstrează modul în care tehnologiile wireless de mică putere pot contribui la localizarea și la urmărirea persoanelor de la bordul navelor, furnizând informații esențiale în caz de evacuare și îmbunătățind operațiunile de căutare și de salvare a persoanelor căzute peste bord.

Proiectul Lynceus, sprijinit cu fonduri UE în valoare de 2,5 milioane de euro, a implicat 15 participanți din Cipru, Germania, Grecia, Italia, Spania, Elveția și Regatul Unit, fiind coordonat de societatea cipriotă de consultanță RTD Talos Ltd.

Scopul este acela de a revoluționa practicile actuale de gestionare a situațiilor de urgență și de evacuare a navelor.

Noile dispozitive de marcare wireless inovatoare, care pot fi încorporate în vestele de salvare, permit persoanele de pe navă să poată fi ușor localizate, astfel încât ofițerii responsabili cu siguranța vor cunoaște locația exactă a fiecărui pasager și a fiecărui membru al echipajului în timpul evacuării.

Tehnologia poate fi folosită și pentru a monitoriza starea de sănătate a pacienților care solicită să poarte brățări

speciale sau poate ajuta părinții să își localizeze copiii pe navele de croazieră mari, la bordul cărora se află mii de pasageri, pe lângă membrii echipajului.

Cercetătorii din cadrul proiectului au elaborat, de asemenea, și un dispozitiv radar care poate să localizeze precis pasagerii care au căzut peste bord.

Activitățile de cercetare finanțate de UE contribuie și la proiectarea unor nave de croazieră și feriboturi mai stabile, proiectul GOALDS, care s-a încheiat în 2012, creând noi modele de nave de croazieră de mari dimensiuni, pentru a crește siguranța acestora în caz de coliziune sau de eșuare.

Aceste rezultate au fost transmise Organizației Maritime Internaționale în vederea îmbunătățirii standardelor de siguranță și a calculelor pentru navele de croazieră.

Proiectul GOALDS a beneficiat de finanțare din fonduri UE în valoare de aproximativ 3 milioane de euro și a reunit 19 participanți din nouă țări, fiind coordonat de Universitatea Tehnică Națională din Atena.

Ambele proiecte au beneficiat de finanțare în cadrul celui de Al șaptelea program-cadru pentru activități de cercetare și dezvoltare tehnologică (2007-2013) și sunt exemple foarte bune ale modului în care pot fi abordate aspectele care pot ameliora sau salva viețile oamenilor, iar în acest caz care pot salva vieți, justificând finanțarea acestui gen de activități de cercetare și inovare și în cadrul noului program Orizont 2020.

Lansat pe 1 ianuarie 2014, programul Orizont 2020 asigură, în următorii 7 ani, aproximativ 80 de miliarde de euro, care vor fi investiți în proiecte de cercetare și inovare pentru a sprijini competitivitatea economică a Europei și pentru a extinde granițele cunoașterii umane, în domenii precum sănătatea, mediul, transporturile, alimentele și energia și a transforma ideile excelente în produse, procese și servicii comercializabile.

(Sursa: http://ec.europa.eu/)

BULETIN DE AFACERI EUROPENE Pagina 13

EURO-MEDIU

Clădiri mai bune

Comisia a adoptat noi propuneri care vizează reducerea impactului de mediu al clădirilor noi și renovate prin creșterea eficienței resurselor și îmbunătățirea informațiilor disponibile privind performanța de mediu a clădirilor.

Rezultate ar trebui să fie benefice pentru mediu, deoarece aproape jumătate din consumul final de energie al UE și din materialele extrase și 1/3 din consumul de apă din UE sunt legate de construcția și ocuparea clădirilor.

De asemenea, este vizat și sectorul construcțiilor, care generează, în Europa, aproape 10% din PIB și oferă 20 de milioane de locuri de muncă.

Nu în ultimul rând, măsura se adresează ocupanților, clădirile durabile fiind mai ieftine în ceea ce privește funcționarea și întreținerea și au efecte pozitive asupra sănătății și a calități vieții.

Propunerile prezentate ar trebui să reprezinte o posibilitate de inovare și de atragere a unor noi idei, căci noile tehnologii oferă un potențial important de creștere a eficienței energetice, atât a clădirilor noi, cât și, prin renovare, a milioane de clădiri existente.

Deseori, construirea, utilizarea și demolarea clădirilor au un impact substanțial asupra mediului nostru înconjurător.

Cercetările au demonstrat că 79% din gospodăriile din Europa ar dori să poată include aspectele de mediu printre considerentele de care țin seama atunci când închiriază sau cumpără o proprietate și, cu toate acestea, acest lucru a fost posibil în cazul a mai puțin de 1% din clădirile din Europa.

Prin aceste propuneri, arhitecții, fabricanții de produse pentru construcții, societățile de construcții și toți cei care doresc să închirieze sau să cumpere o clădire vor avea acces la informații mai detaliate cu privire la aspectele de mediu și de sănătate implicate.

Efectele diferitelor opțiuni asupra mediului în fazele de proiectare, construcție, utilizare și demolare ar putea fi comparate mai ușor, fapt care, la rândul său, ar stimula construirea unor clădiri sustenabile în UE.

Pornind de la această premisă, Comisia va elabora, cu părțile interesate și cu autoritățile naționale, un cadru cu un număr limitat de indicatori de evaluare a performanței de mediu a clădirilor.

Obiectivul este furnizarea unui instrument care să poată fi utilizat pretutindeni în Europa, atât de actorii privați, cât și de autoritățile publice, conform și concluziilor consultării publice de anul trecut, ce au sugerat creșterea ofertei și a cererii de clădiri mai ecologice.

Vor fi luate, de asemenea, măsuri de îmbunătățire a performanței de mediu a clădirilor, de facilitare a reciclării deșeurilor din construcții și din demolări, precum și de reutilizare a acestora pentru construirea de clădiri noi sau renovarea celor existente.

Aceste inițiative, cât și cele vizând deșeurile și economia circulară, marchează lansarea unei noi agende privind utilizarea eficientă a resurselor.

Comisia va stimula, de asemenea, piața de reciclare a deșeurilor din construcții și demolări, prin mai multe acțiuni de sprijin în favoarea proiectelor de cercetare și a proiectelor demonstrative și printr-o colaborare mai susținută cu statele membre.

Reamintim că Foaia de parcurs către o Europă eficientă din punct de vedere al utilizării resurselor, adoptată în 2011, a arătat că, în țările industrializate, 70-80% din efectele asupra mediului sunt cauzate, în general, de alimentație, mobilitate și locuințe. Este un motiv ca politicile existente privind promovarea eficienței energetice și a utilizării surselor de energie regenerabilă în clădiri să fie coroborate cu politici privind utilizarea eficientă a resurselor, care analizează o gamă mai largă de efecte asupra mediului pe durata ciclului de viață al clădirilor.

(Sursa: http://ec.europa.eu/)

BULETIN DE AFACERI EUROPENE Pagina 14

Reutilizarea apei în Europa

Reutilizarea apei nu este o practică răspândită pe scară largă în Europa.

Majoritatea apei reziduale provenite de la stațiilor de tratare a apelor urbane este vărsată înapoi în râuri și lacuri.

Însă creșterea gradului de reutilizare a apelor ar permite rezolvarea problemei penuriei de apă și a secetei, reducând și riscul de contaminare cu ape reziduale și costurile aferente tratării acestor ape.

Reutilizarea apei are, de asemenea, un impact mai redus asupra mediului decât obținerea acesteia din alte surse, cum ar fi transferurile interregionale de apă sau desalinizarea.

În pofida acestor avantaje și a

potențialului considerabil de dezvoltare în viitor, există mai multe motive pentru care nivelul de reutilizare este atât de scăzut:

• lipsa unor standarde comune la nivelul UE în materie de mediu / sănătate pentru reutilizarea apei;

• obstacole potențiale în calea liberei circulații a produselor agricole irigate cu apă reutilizată;

• o tarifare a apei și modele de afaceri inadecvate;

• un nivel de informare scăzut în rândul părților interesate cu privire la beneficiile reutilizării apei;

• lipsa acceptării acestei practici în rândul publicului;

• bariere tehnice și incertitudini științifice.

Pornind de la aceste aspecte, Comisia Europeană a lansat o consultare publică cu privire la o serie de eventuale măsuri ale UE care ar încuraja reutilizarea apelor reziduale epurate., dorind să știe ce

cred cetățenii, părțile interesate, întreprinderile, ONG-urile și autoritățile publice despre potențialul reutilizării apei și despre obstacolele care împiedică o astfel de reutilizare, precum și ce tipuri de măsuri de reglementare și de altă natură, adoptate la nivelul UE, ar putea răspunde în mod eficace acestor preocupări și ar putea spori gradul de reutilizare a apei în condiții de siguranță în UE.

Consultarea este deschisă până la 7 noiembrie 2014, iar rezultatele ei vor sta la baza unei evaluări a impactului, care va acoperi toate aspectele-cheie ale reutilizării apei, avându-se în vedere întrebuințările sale în agricultură, în mediul urban, în cel industrial și în scop recreativ.

De asemenea, în 2015, Comisia intenționează să prezinte o propunere oficială în materie, bazată pe dovezile cuprinse în evaluarea impactului.

Reamintim faptul că schimbările climatice globale exercită o presiune tot mai mare asupra resurselor de apă dulce ale Europei și, deși această situație este problematică în special în regiunile aride, cu precipitații reduse și o densitate ridicată a populației, și zonele temperate, în care se practică activități agricole, turistice și industriale intensive sunt susceptibile să fie afectate.

Acest lucru duce la creșterea concurenței pentru resursele de apă între diversele sectoare consumatoare de apă, ceea ce sporește îngrijorarea cu privire la existența unor resurse suficiente de apă de înaltă calitate rezervate pentru apa potabilă.

Reutilizarea într-o măsură cât mai mare posibil a apei este un obiectiv specific al Planului de salvgardare a resurselor de apă ale Europei, care menționează posibilitatea adoptării unui regulament care să stabilească standarde comune privind privește reutilizarea apei.

Reutilizarea apei se înscrie, de asemenea, și printre domeniile prioritare majore ale planului strategic de implementare a parteneriatului european pentru inovare în domeniul apei.

(Sursa: http://ec.europa.eu/)

BULETIN DE AFACERI EUROPENE Pagina 15

Eco-Inovare în Regiunea Vest!

ADR Vest și Asociația Tehimpuls – Centrul Regional de Inovare și Transfer Tehnologic au dat startul, la sediul ADR Vest, Competiției Regionale de Eco-Inovare din Regiunea Vest și proiectului „Intreprinderi Eco-Inovative în Regiunea Vest”, începând cu data de 2 septembrie 2014.

Competiția Regională de Eco-Inovare este organizată pentru a doua oară în Regiunea Vest, prima ediție desfasurându-se în anul 2013 și, la fel ca și în anul precedent, este organizată în cadrul Târgului Regional de Inovare – care va avea loc la Arad, în 12 noiembrie 2014.

Competiția Regională de Eco-Inovare se adresează tuturor organizațiilor și persoanelor fizice din Regiunea Vest care realizează produse eco-inovative si / sau furnizează astfel de servicii eco-inovative, scopul acesteia fiind acela de a sprijini start-up-urile eco-inovative și de a sprijini integrarea unor astfel de produse și / sau servicii în cadrul afacerilor deja existente.

Premiile oferite în cadrul Competiției Regionale de Eco-Inovare vor consta în sesiuni de training, scheme de consultanță și granturi în valoare de 10.000 euro, pentru dezvoltarea start-up-urilor inovative.

Acestea vor fi acordate în cadrul Târgului Regional de Inovare. Premiile vor fi oferite prin proiectul „Intreprinderi Eco-Inovative în Regiunea Vest”,

finanțat în cadrul Programului Inovare în Industria Verde – România, al mecanismului financiar norvegian 2009-2014 – Norway Grants – al cărui operator de program este Innovation Norway.

Atât Programul „Inovare în Industria Verde” Romania, cât și proiectul „Intreprinderi Eco-Inovative în Regiunea Vest” au ca temă centrală eco-inovarea.

Produsele, serviciile sau tehnologiile eco-inovative vizate sunt soluțiile inovative care își găsesc aplicare concretă în susținerea dezvoltării sustenabile prin reducerea impactului asupra mediului sau prin folosirea eficientă a resurselor.

(Sursa: www.adrvest.ro) Cheltuierea fondurilor UE pentru energia din surse regenerabile

Un raport publicat de Curtea de

Conturi Europeană relevă faptul că sunt necesare anumite îmbunătățiri dacă se dorește ca finanțarea acordată de UE să aducă contribuția maximă posibilă la realizarea obiectivelor stabilite pentru 2020 în materie de energie din surse regenerabile și dacă programele finanțate au un bun raport cost-eficacitate.

Auditorul extern al UE a examinat dacă fondurile acordate în această perioadă au fost alocate unor proiecte de producere a energiei din surse regenerabile bine prioritizate și mature, cu obiective raționale și cu un bun raport cost-eficacitate, precum și gradul în care aceste fonduri au reușit să contribuie la

îndeplinirea obiectivului în materie de energie din surse regenerabile stabilit pentru 2020 la nivelul de ansamblu al UE.

Curtea a constatat că proiectele auditate au reușit să obțină realizările preconizate și că majoritatea erau suficient de mature și gata de implementare când au fost selectate.

Nu s-au înregistrat depășiri semnificative ale costurilor sau întârzieri majore în derularea proiectelor, iar capacitățile de producție de energie din surse regenerabile au fost instalate și au intrat în funcțiune conform planificării.

Cu toate acestea, nu s-au obținut întotdeauna rezultatele preconizate în materie de producere a energiei sau acestea nu au fost măsurate corespunzător.

(Sursa: http://ec.europa.eu/)

BULETIN DE AFACERI EUROPENE Pagina 16

Per ansamblu, fondurile cheltuite prin intermediul politicii de coeziune pentru sprijinirea proiectelor de producere de energie din surse regenerabile au contribuit într-o măsură limitată la îndeplinirea obiectivului stabilit la nivelul UE pentru 2020 în materie de energie din surse regenerabile.

Aceasta și deoarece raportul cost-eficacitate nu a constituit un principiu director pentru planificarea și implementarea proiectelor de producere de energie din surse regenerabile și fondurile politicii de coeziune au avut o valoare adăugată limitată la nivelul UE.

Consiliul Uniunii Europene a stabilit un obiectiv obligatoriu la nivelul UE privind atingerea, până în 2020, a unei ponderi a energiei din surse regenerabile în consumul final brut de energie de 20%, pe baza Foii de parcurs pentru energia regenerabilă elaborată de Comisie, document care prezintă o cale posibilă de integrare a energiilor regenerabile în politicile și piețele energiei din UE.

În perioada de programare 2007-2013, UE a alocat din fondurile aferente politicii de coeziune aproximativ 4,7 miliarde de euro pentru energia din surse regenerabile.

Reamintim faptul că Rapoartele speciale ale Curții de Conturi Europene se publică pe tot parcursul anului și prezintă rezultatele unor audituri selectate care au ca obiect domenii specifice ale bugetului UE sau aspecte specifice legate de gestiune.

În cadrul acestui raport special (nr. 6/2014), intitulat „Sprijinul acordat prin intermediul fondurilor politicii de coeziune pentru producerea de energie din surse regenerabile – a permis acesta obținerea unor rezultate bune?”, s-a urmărit să se determine dacă s-au obținut rezultate bune în urma utilizării celor mai importante două surse de finanțare dintre programele de cheltuieli ale UE care acordă sprijin pentru promovarea energiei din surse regenerabile – și anume, Fondul european de dezvoltare regională și Fondul de coeziune (fondurile politicii de coeziune).

Auditorul extern al UE formulează următoarele recomandări:

• Comisia ar trebui să se asigure că, în viitor, la elaborarea programelor din domeniul energiei din surse regenerabile care beneficiază de cofinanțare prin fondurile politicii de coeziune, să se țină cont de principiul rentabilității, astfel încât să se evite apariția efectului de balast.

• Programele trebuie să se bazeze pe o evaluare corespunzătoare a nevoilor, pe o prioritizare a tehnologiilor celor mai rentabile (fără a face însă discriminare între diferitele sectoare de energie din surse regenerabile) și pe identificarea modalității considerate a aduce contribuția optimă la îndeplinirea obiectivului pentru 2020 la nivelul UE.

• Este necesar să se stabilească obiective în materie de producere de energie din surse regenerabile, care să fie adecvate în raport cu bugetul, precum și criterii de selecție pentru proiecte care să pună accentul pe raportul cost-eficacitate al rezultatelor obținute în ceea ce privește energia produsă (evitând finanțări inutil de mari pentru proiecte).

• Comisia ar trebui să promoveze instituirea de către statele membre a unor cadre de reglementare stabile și previzibile pentru energia din surse regenerabile în general, precum și a unor proceduri mai facile pentru integrarea energiei electrice produse din surse regenerabile în rețelele electrice.

• Statele membre ar trebui să stabilească și să aplice, pe baza orientărilor oferite de Comisie, criterii minime cu privire la raportul cost-eficacitate, adaptate la circumstanțele proiectelor și, de asemenea, să sporească valoarea adăugată cu care contribuie fondurile politicii de coeziune, prin aducerea unor îmbunătățiri la nivelul implementării proiectelor de energie din surse regenerabile, precum și prin monitorizare și evaluare și prin colectarea unui ansamblu de date măsurate cu privire la costurile de producere a energiei în toate sectoarele relevante de energie din surse regenerabile.

BULETIN DE AFACERI EUROPENE Pagina 17

Alerte mai rapide și mai precise în caz de inundații

Alertele de inundații lansate în timp util

și monitorizarea în timp real a urgențelor legate de inundații pot salva vieți și preveni pagube materiale, asupra infrastructurii și asupra mediului.

Imprints, WeSenseIt și UrbanFlood sunt trei exemple de proiecte finanțate de UE care au dezvoltat sisteme unice de prognoză și alertă destinate avertizării comunităților cu privire la iminența inundațiilor.

Gestionarea și prevenirea inundațiilor reprezintă elementul central al proiectului Imprints, care a dezvoltat o platformă de avertizare timpurie cu scopul de a reduce la aproximativ două ore (sau mai puțin) timpul de reacție în eventualitatea viiturilor rapide.

Datorită acestui sistem, oamenii au, teoretic, mai mult timp la dispoziție pentru a se retrage din calea pericolului.

Platforma are la bază previziuni mai exacte în ceea ce privește precipitațiile, utilizând modele meteorologice și rețele de radare meteorologice.

Software-ul este capabil să emită previziuni privind fluxurile de apă de la nivelul solului și să furnizeze un sistem complet de avertizare timpurie, care să ofere informații despre viiturile rapide, despre cantitatea de deșeuri transportate și despre eventualele daune provocate infrastructurii locale.

În serviciile legate de utilizarea apei și în activitățile hidro-meteorologice din Spania, Elveția și Franța, aceste inovații ale proiectului sunt utilizate în scopul perfecționării sistemelor de prognoză în timp real din țările respective.

Totodată, indicatorii pentru viituri rapide - elaborați în cadrul acestui proiect - sunt utilizați în Sistemul european de sensibilizare la inundații (European Flood Awareness System), deja operațional.

Imprints a beneficiat de finanțare de 3,3 milioane EUR0, în cadrul PC 7, și a reunit 18 instituții de cercetare din 7 țări (Franța, Italia, Țările de Jos, Africa de Sud, Spania, Elveția și Regatul Unit), alături de Centrul Comun de Cercetare al Comisiei Europene.

În paralel, WeSenseIt, proiect care se încheie în septembrie 2016, utilizează eficient puterea de observare umană, ca element esențial al unui sistem de avertizare rapidă.

Participanții la proiect (ex. gardienii din Regatul Unit) efectuează măsurători utilizând aplicații noi, dezvoltate în prezent în cadrul

proiectului, și transmit informații și imagini prin intermediul telefonului mobil, noile tehnologii și soluții fiind în curs de testare în Italia, Țările de Jos și Regatul Unit (de ex., în Italia, la sfârșitul lunii martie, s-a realizat o evaluare, cu participarea a 500 de voluntari, prin simularea unei inundații în orașul Vicenza).

WeSenseIt a primit 5,4 milioane EUR0, în cadrul PC7, și reunește parteneri din sectorul public, cât și 8 IMM-uri - Quinary (Italia), Disdrometrics și HydroLogic Research (Țările de Jos), Software Mind (Polonia), Advantic Sistemas y Servicios și Starlab Barcelona (Spania), Sensorscope (Elveția) și Knowledge Now (Regatul Unit).

În cursul unei inundații, barajele și digurile situate de-a lungul râurilor sunt expuse pericolului, motiv pentru care proiectul UrbanFlood a dezvoltat senzori și tehnologie conexă pentru monitorizarea digurilor de protecție împotriva inundațiilor, cu scopul de a furniza avertizări timpurii dacă există riscul prăbușirii acestora.

Senzorii subterani monitorizează starea digurilor și eventualele modificări ale nivelului apei, precum și alți factori - temperatura, umiditatea și mișcările pământului.

Aceste informații sunt apoi evaluate de software-ul de modelizare - dezvoltat în cadrul proiectului - care poate declanșa o alertă, în cazul în care există vreo problemă, și care calculează viteza cu care locul respectiv va fi inundat, dacă se prăbușește barajul și chiar propune cele mai bune modalități de a asigura transferul cetățenilor către zone mai sigure.

UrbanFlood a beneficiat de circa 2,3 milioane EUR0, în cadrul PC7, reunind o companie din sectorul IT - TNO, Universitatea din Amsterdam și STOWA (care coordonează cercetarea, din sectorul apei, pentru autoritățile olandeze (Țările de Jos), Cyfronet (institut de cercetare în domeniul calculatoarelor - Polonia), filiala Siemens din Rusia și HR Wallingford (consultanți din Regatul Unit).

UE continuă să investească în programe care se ocupă de gestionarea și prevenirea inundațiilor, iar Centrul Comun de Cercetare al Comisiei Europene contribuie la proiectele de cercetare cu privire la inundații prin dezvoltarea unor sisteme europene și globale de prognoză și monitorizare a inundațiilor, cum ar fi EFAS, GloFAS și GFDS.

(Sursa: http://ec.europa.eu/)

BULETIN DE AFACERI EUROPENE Pagina 18

EURO-LEGIS Neîndeplinirea unor obligații de

către statele membre

În pachetul lunar privind deciziile referitoare la constatarea neîndeplinirii obligațiilor, Comisia Europeană acționează în justiție statele membre care nu au respectat în mod corespunzător obligațiile care le revin în temeiul legislației UE.

Aceste decizii, care vizează numeroase sectoare, au scopul de a asigura aplicarea corespunzătoare a legislației UE, în beneficiul cetățenilor și al întreprinderilor.

Comisia a luat 420 decizii, printre

care 29 avize motivate și 12 sesizări ale Curții de Justiție a Uniunii Europene, dintre care 5 se referă la România, pe care le prezentăm în rezumat:

1. Cazuri majore implicând state

membre

Cerul unic european - Comisia îndeamnă optsprezece state membre să ia măsuri decisive în ceea ce privește managementul spațiului aerian comun:

• Comisia a solicitat, în mod oficial, Austriei, Bulgariei, Croației, Ciprului, Republicii Cehe, Greciei, Ungariei, Irlandei, Italiei, Lituaniei, Maltei, Poloniei, Portugaliei, României, Slovaciei, Spaniei și Marii Britanii, membri ai șase blocuri funcționale de spațiu aerian (FAB) diferite, să-și îmbunătățească FAB, acestea fiind spații aeriene comune organizate în funcție de fluxurile de trafic, nu de granițele statale.

Blocurile funcționale de spațiu aerian constituie un pas esențial către un sistem aviatic mai eficient, mai puțin costisitor și mai puțin poluant în Europa.

2. Avize motivate

Drepturi de autor - Comisia cere FRANȚEI, POLONIEI și ROMÂNIEI să aplice normele UE:

• Comisia Europeană le-a cerut Franței, Poloniei și României să pună în aplicare pe deplin Directiva 2011/77/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 27 septembrie 2011 de modificare a Directivei 2006/116/CE privind durata de protecție a dreptului de autor și a anumitor drepturi conexe.

Directiva prelungește termenul de protecție de care beneficiază artiștii interpreți și fonogramele de la 50 la 70 de ani și conține măsuri conexe, precum clauzele „utilizezi sau pierzi”, care trebuie incluse de-acum în contractele dintre artiștii interpreți și casele de discuri.

Termenul-limită pentru punerea în aplicare a directivei în legislația națională a fost 1 noiembrie 2013.

BULETIN DE AFACERI EUROPENE Pagina 19

Cu toate acestea, Franța și

România nu au notificat măsuri de punere în aplicare Comisiei.

Solicitarea din partea Comisiei are forma unui aviz motivat, a doua etapă a procedurilor aplicate în caz de constatare a nerespectării legislației UE.

În cazul în care nu sunt notificate măsuri adecvate în termen de două luni, Comisia poate decide să trimită Franța, Polonia și România în fața Curții de Justiție a UE.

Mediu - Comisia cere ROMÂNIEI să pună în aplicare normele UE privind deșeurile de ambalaje și privind vehiculele scoase din uz

• Comisia Europeană solicită României să transmită detalii privind punerea în aplicare în legislația națională a legislației UE în două domenii diferite din sectorul deșeurilor - deșeurile de ambalaje și vehiculele scoase din uz.

Directiva privind ambalajele revizuită, care extinde domeniul de aplicare a directivei originale, clarificând distincția între cea anume constituie ambalaj și ce nu în vederea reducerii deșeurilor de ambalaje, trebuie transpusă în legislația națională până la 30 septembrie 2013.

România nu a respectat acest termen și, ca urmare, la 29 noiembrie 2013, i-a fost trimisă o scrisoare de punere în întârziere.

În luna ianuarie, România a răspuns precizând că este în curs de elaborare o decizie a guvernului; având în vedere însă că, până în prezent, Comisiei nu i-au fost notificate niciun fel de măsuri, Comisia trimite acum un aviz motivat.

Al doilea aviz motivat se referă la modificarea standardelor UE privind vehiculele scoase din uz, modificare ce trebuia transpusă în legislația națională până la 22 august 2013.

Întrucât nu a primit nicio notificare, în luna septembrie, Comisia a trimis o scrisoare de punere în întârziere.

România a răspuns că legislația corespunzătoare este în curs de

pregătire, dar, neprimind nici până în prezent vreo notificare, Comisia trimite acum un aviz motivat.

România are la dispoziție două luni pentru a răspunde, altfel poate fi trimisă în fața Curții de Justiție a UE.

Libera circulație a mărfurilor -

Comisia solicită ROMÂNIEI să elimine barierele din calea exporturilor de gaze naturale

• Întrucât producătorii din România sunt obligați să acorde prioritate vânzărilor pe piața internă, iar tranzacțiile cu gaze trebuie supuse unor controale prealabile și aprobării, Comisia consideră că cadrul juridic actual din România creează bariere nejustificate în calea exporturilor de gaze din România și solicită eliminarea acestor bariere.

Comisia consideră că, prin crearea de bariere în calea liberei circulații a mărfurilor în cadrul pieței interne, România își încalcă obligațiile în temeiul articolelor 35 și 36 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene și în temeiul articolului 40 litera (c) din Directiva 2009/73/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 13 iulie 2009 privind normele comune pentru piața internă în sectorul gazelor naturale.

Cererea Comisiei are forma unui aviz motivat.

În absența unui răspuns satisfăcător în termen de două luni, Comisia poate trimite România în fața Curții de Justiție a UE.

(Sursa: http://ec.europa.eu/)

BULETIN DE AFACERI EUROPENE Pagina 20

EURO – MOBILITĂȚI

Un nou an-record pentru Erasmus

Cele mai recente statistici

referitoare la programul Erasmus publicate de Comisia Europeană arată că aproape 270 000 de studenți - un nou record - au beneficiat de burse UE pentru a studia sau pentru a se forma în străinătate în perioada 2012-2013.

Deși studiul la altă universitate continuă să fie cea mai populară alegere, unul din cinci studenți (55 000) a optat pentru stagii Erasmus în unor societăți.

Cele mai populare trei destinații alese de studenții Erasmus în 2012-2013 au fost Spania, Germania și Franța.

Țările care au trimis cel mai mare număr de studenți, ca procent din populația lor cu studii superioare, au fost Luxemburg, Liechtenstein, Finlanda, Letonia și Spania.

Timp de 27 de ani, programul

Erasmus a permis studenților să petreacă o perioadă de timp în străinătate pentru a-și lărgi orizonturile și pentru a-și îmbunătăți competențele.

Cele mai recente cifre arată că Erasmus este mai popular decât oricând.

Pe lângă faptul că înlesnesc crearea unui sentiment de apartenență la familia europeană, competențele pe care Erasmus le promovează ajută de asemenea studenții să își sporească șansele de inserție profesională și perspectivele de carieră.

Noul program Erasmus+ va permite și mai multor tineri să studieze, să se formeze, să lucreze sau să facă voluntariat în străinătate în următorii șapte ani.

Statisticile arată că valoarea medie a unei burse Erasmus, destinată să acopere o parte din costurile necesare pentru a călători și a trăi în străinătate, a fost de 272 de euro pe lună, cu 9% mai mare decât în anul precedent (250 euro).

Bursa este suplimentată în unele țări din fonduri naționale, regionale sau instituționale.

Erasmus nu este doar un program pentru schimburi de studenți: în perioada 2012-2013, peste 52 600 de persoane din rândul personalului academic și administrativ au primit fonduri de la Erasmus pentru a preda sau a se forma în străinătate.

De experiența câștigată de aceste persoane beneficiază nu numai ele însele, ci, atunci când se întorc, și instituția care le-a trimis, prin calitatea predării și a învățământului.

Aproximativ 500 de angajați din întreprinderi - o creștere de peste 20% față de anul anterior - au beneficiat, de asemenea, de sprijin în cadrul programului Erasmus pentru a preda în instituții de învățământ superior din străinătate, ceea ce evidențiază interesul sporit pentru alinierea educației și a formării profesionale la nevoile pieței forței de muncă.

În următorii șapte ani (2014-2020),

noul program Erasmus+ va oferi burse unui număr de 4 milioane de persoane, inclusiv 2 milioane de studenți din învățământul superior și 300 000 de angajați.

BULETIN DE AFACERI EUROPENE Pagina 21

De asemenea, programul va finanța 135.000 de schimburi de studenți și de personal între Europa și țările partenere din întreaga lume.

Programul extins, care include programul Erasmus și programe de mobilitate similare pentru alte grupuri, inclusiv pentru ucenici și pentru voluntari, pune un accent mai mare pe sprijinul lingvistic, pe norme mai flexibile pentru acordarea burselor, precum și pe sprijinul specific suplimentar pentru persoanele cu nevoi speciale, provenind din medii defavorizate sau din regiuni îndepărtate.

Reamintim faptul că, în strategia sa privind modernizarea învățământului superior, Comisia a subliniat necesitatea de a oferi studenților mai multe posibilități de a dobândi competențe prin studiu sau prin formare în străinătate.

Obiectivul UE pentru mobilitatea studenților este de cel puțin 20% până la sfârșitul acestui deceniu.

În prezent, aproximativ 10% dintre studenții UE studiază sau se formează în străinătate cu sprijinul Erasmus sau prin alte mijloace publice și private (iar aproximativ 5% dintre aceștia beneficiază de o bursă Erasmus).

Programul Erasmus făcea parte anterior din Programul de învățare pe tot parcursul vieții (2007-2013).

La program au participat 33 de țări: statele membre ale UE, Islanda, Liechtenstein, Norvegia, Elveția și Turcia.

Erasmus+, noul program pentru educație, formare, tineret și sport, a fost lansat în ianuarie 2014.

Acesta are un buget total de aproximativ 15 miliarde de euro pentru perioada 2014-2020, cu 40% mai mult față de perioada precedentă.

Anexa 1: Erasmus 2012-2013 Numărul de studenți plecați în străinătate, pe

fiecare țară (studii și stagii)

(Sursa: http://ec.europa.eu/)

BULETIN DE AFACERI EUROPENE Pagina 22

EURO - AGRO

Evaluarea impactului măsurilor impuse asupra produselor

agricole din UE

În cadrul unei reuniuni a Comitetului de Management, Comisia a organizat un foarte util prim schimb de opinii cu experți din statele membre cu privire la impactul potențial al restricțiilor anunțate de Federația Rusă în ceea ce privește importurile de produse agricole din UE.

Înțelegând preocupările agricultorilor din întreaga Europă, comisarul european pentru agricultură și dezvoltare rurală Dacian Cioloș a anunțat pregătirea și prezentarea unui set de măsuri de stabilizare a pieței, care vizează un număr de produse perisabile din fructe și legume în dificultate.

Această acțiune va fi proporțională și eficientă din punct de vedere al costurilor.

În al doilea rând, ca urmare a situației situație excepționale, se va activa un mecanism de monitorizare a pieței consolidat, la care să contribuie toate statele membre, iar reuniunile Comitetului de Management vor avea loc săptămânal, atâta timp cât va fi necesar.

În aceste context, producătorii din întreaga UE nu trebuie să se îngrijoreze, fiindcă fiecare sector și fiecare piață este monitorizată și, atunci când părea riscuri semnificative, se va acționa imediat.

Altfel, prin intermediul politicii agricole comune reformate, există instrumentele bugetare și legale necesare unei acțiuni la nivel european împreună cu statele membre; astfel încât încrederea în piață, prin solidaritate europeană să rămână intactă.

Pe de altă parte, Direcția Generală pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală a prezentat deja analiza sa cu privire la modelele tradiționale de comerț, situația actuală a pieței în diferitele sectoare, potențialele piețe alternative de vânzare, și prin urmare impactul potențial al măsurilor, în termeni generali.

Cu toate acestea, Comisia mai trebuie să primească în permanență cele mai recente informații, pentru a putea evalua pe deplin situația pieței în majoritatea sectoarelor.

Prin urmare, Comisia a invitat statele membre să furnizeze cele mai recente date

detaliate de pe piață, iar în scopul urmăririi evoluției situației cât mai aproape posibil, Comisia a propus organizarea de reuniuni săptămânale cu statele membre, în lunile următoare, în scopul de a monitoriza și discuta situația din toate sectoarele care sunt afectate, în plus față de comunicarea permanentă în scris ce este în curs de desfășurare.

Comisia a prezentat o analiză preliminară a principalelor sectoare care fac obiectul măsurilor luate de Federația Rusă - fructe, legume, produse lactate și din carne, iar Statele membre au prezentat date specifice și au comentat cu privire la sectoarele cele mai susceptibile de a fi cel mai grav afectate.

La reuniune s-a căzut de acord că situația cea mai urgentă se referă la anumite produse legumicole perisabile ce sunt afectate de restricțiile impuse, în cazul cărora sezonul a început deja și o piață-cheie de export a dispărut dintr-o dată fără să existe perspective imediate în ce privește unele alternative evidente.

Pe baza noilor informații primite de la statele membre, Comisia a confirmat că va propune noi măsuri adecvate.

Măsuri suplimentare având ca obiect produsele de origine animală sunt luate în considerare, urmând a fi prezentate în cadrul competenței flexibilității suplimentare (în conformitate cu articolul 219 din Regulamentul de piață 1308/2013, Comisia are competența de a introduce măsurile de urgență necesare pentru a aborda perturbările pieței).

Comisia și-a anunțat intenția de a finaliza o analiză completă a impactului potențial al sancțiunilor ruse asupra sectoarelor în cauză din UE - împreună cu o evaluare a potențialelor răspunsuri de politică în domeniu - cât mai curând posibil, care va fi prezentată statelor membre și Parlamentului European, în scopul de a facilita, pe mai departe, discuțiile politice cu privire la acest subiect.

Reaminim că Reuniunea Comitetului de Management al piețelor agricole a fost una orizontală, unde au fost prezenți experți din cadrul propriilor Ministere ale Agriculturii.

La sfârșitul reuniunii, Președinția italiană a confirmat că se va organiza o reuniune a miniștrilor Agriculturii în data de 5 septembrie, pentru a discuta acest subiect.

(Sursa: http://ec.europa.eu/)

BULETIN DE AFACERI EUROPENE Pagina 23

Măsuri excepționale pentru producătorii de legume și fructe

perisabile din UE

În contextul restricțiilor impuse de Federația Rusă asupra importurilor de produse agricole din UE, după discuțiile din cadrul Comitetului de Management asupra situației pieței, Comisia Europeană a activat măsuri de sprijin pentru fructele și legumele perisabile.

Pornind de la situația de pe piață ca urmare a embargoului rusesc asupra importurilor de produse agricole din UE, cu intrare în vigoare de astăzi, au fost lansate măsurile de urgență din cadrul Politicii Agricole Comune (PAC), care vor reduce oferta de anumite produse din legume și fructe pe piața europeană, dacă și când presiunile asupra prețurilor vor deveni prea mari, în următoarele luni.

Toți fermierii care produc aceste legume și fructe – indiferent dacă fac parte din organizații de producători sau nu - vor fi eligibili pentru a beneficia de aceste măsuri de sprijinire a pieței în cazul în care le consideră potrivite.

O acțiune cât mai rapidă va oferi un sprijin eficient pentru prețul plătit producătorilor de pe piața internă și va ajuta piața să fie rentabilă.

Reamintim faptul că Rusia este principala piață de export pentru mai multe tipuri de fructe și legume, iar interdicția de import a fost anunțată în plin sezon de recoltare.

Pe baza celor mai recente date, impactul începe să fie simțit pe anumite piețe, întrucât fermierii și exportatorii nu și-au putut face planuri care să ia în considerare embargoul și nu toți vor găsi, la timp, suficiente piețe alternative.

În mod concret, produsele vizate de măsurile anunțate sunt următoarele: roșii, morcovi, varză albă, ardei, conopidă, castraveți, inclusiv cornișon, ciuperci, mere, pere, fructe roșii [căpșuni, zmeură, coacăze negre, mure; coacăze albe și roșii; agrișe], struguri de masă și kiwi.

Piețele pentru aceste produse au fost în plin sezon, fără opțiuni de stocare pentru cele mai multe dintre ele și fără piețe alternative imediat disponibile.

Măsurile excepționale anunțate includ retrageri de pe piață, inclusiv pentru distribuirea gratis a produselor în cauză, compensații pentru nerecoltare și recoltarea înainte de coacere.

Asistența financiară va acoperi toți producătorii, indiferent dacă fac parte din organizații sau nu și va avea un efect retroactiv până la 18 august 2014.

Cu alte cuvinte, orice cantități retrase începând cu această dată (sau care fac obiectul recoltării înainte de coacere sau altor măsuri) vor fi acoperite de măsurile suplimentare, cu condiția efectuării controalelor necesare.

Aceste măsuri se vor aplica inițial până la sfârșitul lunii noiembrie, având un buget prevăzut de până la 125 de milioane €.

Situația curentă de pe piață pentru toate produsele va fi discutată și într-o altă reuniune cu experții din statele membre și cei ai Parlamentului European.

Comisia Europeană va continua să monitorizeze evoluția piețelor pentru toate sectoarele afectate de embargoul impus asupra produselor agricole și alimentare, în strânsă cooperare cu statele membre, și va sprijini, în continuare, sectoarele puternic dependente de exporturile către Rusia să se adapteze măsurile deja anunțate, dacă este necesar.

Date privind producția și exporturile de produse

din anumite legume și fructe către Federația Rusă în anul 2013:

(Sursa: http://ec.europa.eu/)

BULETIN DE AFACERI EUROPENE Pagina 24

Măsuri de sprijinire a pieței în

sectorul laptelui

Comisia Europeană a anunțat că va oferi sprijin pentru depozitarea în regim privat a untului, laptelui praf degresat (LPD) și anumitor brânzeturi, în scopul de a atenua impactul restricțiilor rusești la importurile de produse lactate din UE și pentru a limita efectele negative pe piața internă.

Comisia a confirmat că perioada de intervenție publică în sectorul untului și laptelui praf degresat va fi prelungită până la sfârșitul anului.

Semnalele de pe piața europeană a

produselor lactate - în ceea ce privește prețurile - arată că embargoul impus începe să afecteze acest sector.

Câteva state membre ale căror venituri din exporturi scad, trebuie să găsească noi piețe de desfacere.

Sectorul european al produselor lactate are nevoie de timp și de ajutor pentru a se adapta și, din acest motiv, este nevoie de măsuri orientate de susținere a pieței, concentrate pe sectoarele ce privesc laptele praf, untul și brânzeturile de export.

De altfel, măsuri de acest fel pot fi viza și alte sectoare, în măsura în care, o analiză completă a impactului pe termen scurt și mediu al interdicției impuse de Federația Rusă asupra tuturor sectoarelor majore agroalimentare europene, împreună cu o prezentare generală a opțiunilor de politică în domeniu, vor indica acest lucru.

În plus, în cazul în care apar riscuri semnificative de destabilizare a pieței, se va utiliza PAC pentru a acționa preventiv în sensul stabilizării ei.

Comisia va oferi sprijin pentru depozitarea în regim privat a untului și laptelui praf degresat, sprijin care să acopere costurile zilnice de depozitare acestor produse pentru de la 3 la 7 luni.

Având în vedere importanța anumitor brânzeturi în valoarea exporturilor UE către Federația Rusă (totalizând aproape 1 miliard

de € în 2013), Comisia dorește să extindă această măsură și în acest sector.

Normele privind depozitarea în regim privat a brânzeturilor și prelungirea perioadei de intervenție vor fi reglementate printr-un act delegat ce va fi prezentat de Comisie în viitorul apropiat, în conformitate cu normele de urgență în ceea ce privește piața stabilite în cadrul reformei PAC de anul trecut.

Reamintim faptul că sprijinul pentru depozitarea în regim privat este o măsură prevăzută pentru unt și laptele praf degresat, potrivit regulilor privind piața existente deja în cadrul politicii agricole comune (PAC), prin care Comisia ajută la finanțarea costurilor de depozitare temporară timp de cel puțin 90 de zile - și pentru nu mai mult de 210 zile.

PAC finanțează o parte din costurile acestei depozitări temporare (care cuprind o rată fixă, plus o sumă zilnică fixă pe tonă).

Produsele în cauză rămân în proprietatea operatorilor, care sunt apoi responsabili de vânzarea lor atunci când expiră perioada de depozitare.

Deoarece regulile privind piața existente în cadrul PAC prevăd doar plata unui sprijin pentru depozitarea în regim privat în cazul untului, laptelui praf degresat și brânzeturilor de tip DOP/IGP, măsuri excepționale vor trebui mobilizate pentru a acoperi marea varietate de brânzeturi exportate în Federația Rusă.

Exporturile de produse lactate din UE către Federația Rusă au fost, anul trecut, în valoare de 2,3 miliarde €, fiind în special axate pe brânzeturi - 1,0 miliarde € -, dar și pe preparate alimentare (NC 2106 90) - 0,47 miliarde € -, unt sau unt brut (butteroil) - 0,14 miliarde € -, produse lactate proaspete – 0,10 miliarde € -, produse finite (CN 1901 90) – 0,09 miliarde de € -, lapte praf degresat - 0,07 miliarde € - și zer praf - 0,03 miliarde €.

25 de state membre au exportat brânzeturi în Federația Rusă în 2013, cei mai mari exportatori europeni fiind Olanda, Lituania, Finlanda, Polonia, Danemarca, Germania, Italia, Franța și Letonia.

Măsurile din sectorul produselor lactate vin ca adaos la măsurile de urgență de sprijinire a pieței deja anunțate, în data de 11 august 2014, pentru sectorul de piersici și nectarine (în valoare de 32.7m €) și, în data de 25 august 2014, pentru sectorul de fructe și legume perisabile (în valoare de 125m €).

(Sursa: http://ec.europa.eu/)

BULETIN DE AFACERI EUROPENE Pagina 25

Impactul sprijinului în vederea asigurării competitivității sectorului vitivinicol

Într-un raport publicat de către Curtea de Conturi Europeană (nr. 9 / 2014) - „Este sprijinul

acordat de UE pentru investiții și promovare în sectorul vitivinicol bine gestionat și sunt demonstrate rezultatele acestui sprijin în ceea ce privește competitivitatea vinurilor produse în UE?” - se arată că necesitatea introducerii unei măsuri de investiții specifice sectorului vitivinicol nu este justificată, întrucât el există deja în cadrul politicii de dezvoltare rurală a UE.

De asemenea, raportul pune sub semnul întrebării rolul subvențiilor acordate de UE pentru promovarea vinurilor, având în vedere faptul că acestea erau utilizate mai degrabă pentru consolidarea piețelor decât pentru câștigarea unor piețe noi sau recâștigarea altora vechi.

Coexistența unor măsuri similare de investiții în cadrul a două scheme diferite constituie o sursă de complexitate care a condus la întârzieri la nivel de implementare sau la o limitare excesivă a sferei de aplicare a investițiilor eligibile.

De asemenea, atunci când contribuția UE incită întreprinderile să reducă proporțional propriile fonduri destinate acțiunilor de promovare, această contribuție devine, în esență, o subvenționare parțială a costurilor operaționale ale acestor întreprinderi, ceea ce nu constituie o utilizare eficientă a banilor publici.

Curtea a constatat că nu există suficiente informații relevante cu ajutorul cărora să se poată demonstra rezultatele directe care pot fi atribuite măsurilor.

În ceea ce privește măsura privind investițiile, efectele acesteia nu pot fi separate cu ușurință de efectele investițiilor din cadrul dezvoltării rurale.

În cazul acțiunilor de promovare, deși exporturile de vinuri către țări terțe au crescut în mod semnificativ în termeni absoluți, auditul a relevat faptul că vinurile din țările UE au pierdut cote de piață în principalele țări terțe vizate de acțiunile de promovare și că exporturile de vinuri din UE - care nu erau eligibile pentru sprijin - au crescut.

În perioada 2009-2013, statele membre au cheltuit pentru măsura privind promovarea 522 de milioane de euro reprezentând fonduri UE. Pentru perioada 2014-2018, s-a înregistrat o creștere substanțială a fondurilor alocate statelor membre pentru această măsură (1,16 miliarde de euro pentru țările UE-27).

Având în vedere dificultățile întâmpinate de SM pentru a cheltui bugetul 2009-2013 alocat inițial acțiunilor de promovare, există riscul ca bugetul pentru perioada 2014-2018 să fie stabilit la un nivel prea mare, punând astfel în pericol aplicarea principiilor bunei gestiuni financiare.

Curtea a concluzionat și că gestionarea sprijinului acordat în sectorul vitivinicol pentru investiții și pentru promovare - în primii ani acoperiți de audit - a fost afectată de deficiențe la nivelul concepției și al implementării și că impactul asupra competitivității vinurilor în UE nu este întotdeauna demonstrat.

Pe baza observațiilor sale, Curtea recomandă următoarele: Referitor la măsura privind investițiile: • Pentru a eficientiza schema de ajutor, Comisia ar trebui să monitorizeze absorbția

fondurilor, să analizeze dacă există o nevoie pentru această măsură și dacă sectorul vitivinicol, în comparație cu alte sectoare agricole, necesită un ajutor suplimentar pentru investiții.

• Statele membre ar trebui să atenueze riscul la adresa economicității printr-o evaluare sistematică a caracterului rezonabil al costurilor proiectelor și a viabilității financiare a solicitanților.

Rezultatul acestor evaluări ar trebui să fie documentat în mod corespunzător, iar Comisia ar trebui să se asigure că statele membre aplică aceste controale în mod eficace.

Referitor la măsura privind promovarea: • Regulamentul aplicabil ar trebui să restricționeze posibilitatea ca beneficiarii individuali

să prezinte în fiecare perioadă de programare un program de promovare pentru aceleași țări vizate.

• Comisia ar trebui, de asemenea, să limiteze sfera de aplicare a măsurii în ceea ce privește eligibilitatea acțiunilor de publicitate pentru branduri și să pună mai mult accentul pe favorizarea accesului IMM-urilor la măsura privind promovarea.

• Pentru a reduce la minimum riscul efectului de balast, Comisia ar trebui să se asigure că statele membre, în cadrul procedurilor lor de selecție, solicită beneficiarilor să demonstreze în

BULETIN DE AFACERI EUROPENE Pagina 26

mod clar că au nevoie de sprijin din partea UE și că bugetul UE nu finanțează costuri normale de exploatare.

• Comisia ar trebui să se asigure că cheltuielile conexe, cum ar fi cele ale organismelor de punere în aplicare și cheltuielile generale, sunt justificate în mod corespunzător și sunt limitate la un procentaj maxim din costurile totale.

• Statele membre ar trebui să asigure existența unei piste de audit suficiente care să permită corelarea fiecărui ajutor pentru promovare cu acțiuni precise și documentate în mod corespunzător.

• Comisia ar trebui să solicite statelor membre să evalueze mai aprofundat rezultatele proiectelor de promovare. În special, rezultatele acțiunilor de promovare ar trebui să fie evaluate mai degrabă la nivelul beneficiarului decât pentru întregul sector vitivinicol al Uniunii.

• Statele membre ar trebui să asigure o mai bună utilizare a rapoartelor întocmite de beneficiari la încheierea acțiunilor de promovare, cu scopul de a evalua și de a compila rezultatele acestora.

• După trecerea unei perioade de timp suficiente, Comisia ar trebui să analizeze în ce măsură bugetul alocat programelor naționale de sprijin pentru perioada 2014-2018 corespunde cu nevoile din sectorul vitivinicol al Uniunii Europene și cu capacitatea de absorbție a statelor membre.

Pe baza acestei analize, Comisia ar trebui să reajusteze bugetul, acolo unde este necesar, pentru a se asigura că acesta stimulează statele membre să fie mai eficiente în aplicarea măsurilor.

EURO-PROTECT

36 de milioane de produse contrafăcute la frontierele UE

Autoritățile vamale au reținut, în 2013,

aproape 36 de milioane de articole suspectate de încălcarea drepturilor de proprietate intelectuală (DPI), potrivit raportului anual al Comisiei privind acțiunile vamale pentru protejarea DP I(care conține și date statistice privind tipul, proveniența și metoda de transport pentru produsele contrafăcute), valoarea bunurilor interceptate fiind de 760 de milioane de euro).

Protejarea drepturilor de proprietate intelectuală este importantă pentru sănătatea și siguranța consumatorilor europeni, cu atât mai mult cu cât procesul de contrafacere afectează toate produsele.

Articolele de îmbrăcăminte (12% din totalitatea articolelor reținute) și medicamentele (10%) se numără printre principalele categorii de mărfuri reținute, iar coletele poștale și de curierat au reprezentat, aproximativ 70% dintre intervențiile vamale, 19% dintre rețineri având legătură cu traficul poștal de medicamente.

Aproximativ 90% din totalul bunurilor reținute au fost distruse sau au făcut obiectul unor acțiuni în justiție.

China este principala sursă de produse contrafăcute - 66% din totalul produselor reținute provin din China, iar 13% din Hong Kong - alte țări fiind, însă, sursa pentru anumite categorii de produse (Turcia pentru parfumuri și produse cosmetice, Egiptul pentru produsele alimentare.

Protecția DPI reprezintă una dintre pietrele de temelie ale economiei UE și un factor determinant pentru creșterea sa viitoare, motiv ca, la 10 decembrie 2012, Consiliul de Miniștri al UE să adopte Planul de acțiune vamală al UE de combatere a încălcărilor drepturilor de proprietate intelectuală pentru anii 2013-2017, care prevede și monitorizarea cu eficacitate a noii legislații UE privind asigurarea respectării DPI, combaterea comerțului cu mărfuri care încalcă DPI în întregul lanț internațional de aprovizionare, abordarea principalelor tendințe în comerțul care încalcă DPI și consolidarea cooperării cu Observatorul European al Încălcărilor Drepturilor de Proprietate Intelectuală și cu autoritățile de aplicare a legii.

În luna iunie 2013, s-a adoptat un nou regulament privind respectarea drepturilor de proprietate intelectuală la vamă, care întărește normele de care dispun autoritățile vamale pentru a proteja drepturile de proprietate intelectuală.

(Sursa: http://ec.europa.eu/)

BULETIN DE AFACERI EUROPENE Pagina 27

EURO-BUSINESS

155 de întreprinderi mici finanțate prin instrumente UE

Comisia Europeană anunță primele

rezultate în cadrul noului său instrument pentru IMM-uri, dotat cu un buget de 3 miliarde de euro, lansat în cadrul programului Orizont 2020, pentru a ajuta întreprinderile mici inovatoare să transpună ideile din laborator în piață.

În total, 155 de IMM-uri din 21 de țări (state membre ale UE sau țări asociate la programul Orizont 2020) vor primi, fiecare, 50.000 de de euro pentru a finanța studii de fezabilitate menite să contribuie la dezvoltarea propriilor strategii de inovare.

În plus, IMM-urile pot beneficia de până 3 zile de instruire în domeniul afacerilor.

În prima rundă, IMM-urile spaniole au avut un succes deosebit, fiind selectate 39 de propuneri, urmate îndeaproape de IMM-urile din Marea Britanie și din Italia.

În total, au existat 2 666 de cereri pentru primele granturi.

Candidații selecționați vor fi informați în mod oficial de către Agenția Executivă pentru IMM-uri (EASME), cea care gestionează programul.

Reacția la noul instrument pentru IMM-uri este încurajatoare și există, în mod clar, cerere pe piață pentru acest tip de sprijin, în speranța că multe dintre planurile de afaceri finanțate vor ajunge la stadiul de produse și servicii reale, care să genereze creștere economică și noi locuri de muncă în economiile noastre.

Instrumentul pentru IMM-uri este un element-cheie al finanțării întreprinderilor mici, disponibil în cadrul programului Orizont 2020, care dispune de un buget de aproximativ 3 miliarde de euro pentru o perioadă de șapte ani, el oferă granturi rapide și simple pentru studii de fezabilitate realizate de întreprinderile inovatoare (faza 1) și pentru proiecte demonstrative (faza 2).

În plus, conceptele suficient de mature pentru a beneficia de investiții pot să beneficieze și de consiliere în dezvoltarea afacerilor și de alte servicii de sprijin (faza 3).

Prin intermediul instrumentului pentru IMM-uri, Uniunea Europeană dorește să

finanțeze cele mai inovatoare întreprinderi mici, cu un mare potențial de creștere.

Procesul de solicitare a finanțărilor este facil, însă finanțarea va fi acordată doar celor mai bune proiecte.

Temele eligibile sunt prezentate în programul de lucru privind „Inovarea în IMM-uri”, aferent programului Orizont 2020.

Cererile pot fi transmise în orice moment, dar sunt evaluate de patru ori pe an.

Rezultatele se referă la cererile primite până la primul termen al fazei 1 de acordare a granturilor, 18 iunie 2014.

Următoarele termene pentru evaluare sunt 24 septembrie 2014 pentru faza 1 și 9 octombrie pentru faza 2.

Aproximativ 645 de proiecte (aflate în faza 1 și 2) ar urma să fie finanțate în 2014, cifra urmând să ajungă la 670 în 2015.

Cu un buget de aproape 80 de

miliarde de euro, programul Orizont 2020 preconizează finanțări-record pentru IMM-uri, cel puțin 20% (aproape 9 miliarde de euro) din fondurile alocate pilonilor „poziția de lider în tehnologiile industriale” și „provocări societale” urmând a fi alocate direct IMM-urilor sub formă de granturi, inclusiv prin intermediul instrumentului pentru IMM-uri.

În plus, Comisia Europeană și Grupul Băncii Europene de Investiții își unesc forțele pentru a încuraja băncile și alți intermediari financiari să acorde împrumuturi sau să pună la dispoziție capital întreprinderilor inovatoare prin intermediul „InnovFin – finanțare UE pentru inovatori”.

Alte întreprinderi pot avea acces la finanțare în cadrul programului COSME.

(Sursa: http://ec.europa.eu/)

BULETIN DE AFACERI EUROPENE Pagina 28

IN SUMAR

• Acord de parteneriat cu România

privind utilizarea Fondurilor structurale și de investiții europene – pg.1

• Stadiul adoptării Acordurilor de Parteneriat și a Programelor Operaționale – pg.3

• Mai mulți bani în zona de infrastructură – pg.4

• 6 milioane euro pentru a cincea clădire din CBC Timisoara – pg.6

• Sprijin pentru 4 proiecte majore de infrastructură TEN-T din România – pg.7

• Reabilitarea termică a blocurilor din Timișoara cu fonduri europene – pg.8

• Simplificarea acordării sprijinului financiar în agricultură – pg.9

• Sală Polivalentă, din bani europeni, la Dumbrăvița – pg.9

• Navigația europeană prin satelit prin programul Galileo – pg.10

• Managementul spațiului aerian comun – pg.11

• Vase de croazieră mai sigure – pg.12 • Clădiri mai bune – pg.13

• Reutilizarea apei în Europa – pg.14 • Eco-Inovare în Regiunea Vest! – pg.15 • Cheltuierea fondurilor UE pentru

energia din surse regenerabile – pg.15 • Alerte mai rapide și mai precise în caz

de inundații – pg.16 • Neîndeplinirea unor obligații de către

statele membre – pg.18 • Un nou an-record pentru Erasmus –

pg.20 • Evaluarea impactului măsurilor impuse

asupra produselor agricole din UE – pg.22

• Măsuri excepționale pentru producătorii de legume și fructe perisabile din UE – pg.23

• Măsuri de sprijinire a pieței în sectorul laptelui – pg.24

• Impactul sprijinului în vederea asigurării competitivității sectorului vitivinicol – pg.25

• 36 de milioane de produse contrafăcute la frontierele UE – pg.26

• 155 de întreprinderi mici finanțate prin instrumente UE – pg.27

C o n t a c t:

INSTITUȚIA PREFECTULUI JUDEȚUL TIMIȘ

Bd. Revoluției din 1989 nr.17A

Tel: 0256-493667, Fax: 0256-493132 E-mail: contact@prefecturatimis.ro

Web: www.prefecturatimis.ro

Materialele prezentate în acest număr au fost preluate şi prelucrate, printre altele, din următoarele referințe bibliografice webologice: http://ec.europa.eu/romania/index_ro.htm http://ec.europa.eu/ www.madr.ro www.adrvest.ro www.agerpres.ro www.fonduri-structurale.ro google.com/imagini