DISCIPLINA: R E F E R A T

TRANSPORTURILE MARITIME

DIN ROMÂNIA

STUDENT:ANUL I

UNIVERSITATEA DE VEST TIMIŞOARAUNIVERSITATEA DE VEST TIMIŞOARAFACULTATEA DE GEOGRAFIEFACULTATEA DE GEOGRAFIESPECIALIZAREA: GEOGRAFIESPECIALIZAREA: GEOGRAFIE

MAREA NEAGRA

Suprafata: 466 200 km 2;Suprafata: 466 200 km 2;AdAdââncimea medie: 1271 m;ncimea medie: 1271 m;AdAdââncimea maximncimea maximăă: 2211 m : 2211 m ((îîn partea central-sudicn partea central-sudicăă););Volumul apelor: 537 000 km 3;Volumul apelor: 537 000 km 3;Lungimea maximLungimea maximăă: 1200 km;: 1200 km;Adancimea maximAdancimea maximăă a a stratului oxic: 150 m.stratului oxic: 150 m.

Marea Neagră este o mare semi-închisă, cu salinitate scazută, un strat anoxic (150-2000 m) şi productivitate biologică mare.

Marea Neagră se prezintă ca un bazin intercontinental, aproape izolat de Marea Mediterană, cu care comunică prin strâmtoarea Bosfor,

îngustă şi puţin adâncă.

Generalităţi:MAREAMAREA NEAGRĂNEAGRĂ

TTĂĂrmul romrmul romÂÂnesc al Mnesc al MĂĂrii rii NegreNegre

                             

                        

Linia costierLinia costierăă rom romââneascneascăă poate fi dpoate fi divizativizatăă in 2 sectoare geografice in 2 sectoare geografice şşi geomorfologice i geomorfologice principale:principale:

Sectorul NordicSectorul Nordic cuprins cuprins îîntre Musura ntre Musura şşi i Capul Midia si reprezintCapul Midia si reprezintăă ţăţărmul invecinat rmul invecinat cu Delta Dunariicu Delta Dunarii.. Plajele sunt formate din Plajele sunt formate din nisip fin, mineral, provenit din Dunnisip fin, mineral, provenit din Dunăăre.re.

Sectorul SudicSectorul Sudic se situeaz se situeazăă îîntre Capul ntre Capul Midia Midia şşi Vama Veche si se caracterizi Vama Veche si se caracterizeeaazăză prin faleze prin faleze îînalte calcaroase separate de nalte calcaroase separate de plaje mici, adesea protejand lacurile plaje mici, adesea protejand lacurile litoralelitorale..

Coasta nordica de la Sulina la ConstanCoasta nordica de la Sulina la Constanţţa a este mai pueste mai puţţin locuitin locuităă, , îîn schimb coasta n schimb coasta sudicsudicăă de la Constan de la Constanţţa la Mangalia este a la Mangalia este foarte populatfoarte populatăă şşi dezvoltati dezvoltatăă portuar. portuar.

Transporturile navale maritime

AVANTAJE:

• sunt utilizate in mod deosebit pentru transportul marfurilor grele (petrol, carbune, minereuri, cereale etc);

• au capacitati de transport deosebit de mari;

• sunt printre cele mai ieftine;

• sunt relativ ieftine.

DEZAVANTAJE:

• sunt lente;

• exista riscul poluarii;

• sunt putin folosite in transportul de persoane.

Clasificare generala naveNAVE CIVILEnave de pasageri (zise popular „vapoare"), printre care , nave de croazieră, hidrobuze; nave de transport pentru

autovehicule şi pasageri ; nave de mărfuri uscate; nave petroliere sau nave-tancuri; nave portcontainere; nave de pescuit; nave frigorifice; nave tehnice, care efectueaza servicii portuare , şalupă,

remorcher, împingător etc.) nave speciale (de cercetări ştiinţifice oceanografice sau

avizouri, puitoare de cabluri sau cabliere, de scafandri, de stingerea incendiilor, de salvare, ş.a.m.d.); nave portuare şi de deservirea navigaţiei ( spărgătoare de

gheaţă, pilotine, „nave-far", „nave hidrografice" etc.); nave auxiliare (, nave de depozit, tancuri de apă şi de

combustibil, macarale şi elevatoare plutitoare, ş.a.m.d.).

NAVE MILITARESubmarinePortavioaneCuirasateCrucisatoare,etc.

TRANSPORTURILE MARITIME DIN ROMÂNIA ISTORIC ŞI CARACTERISTICI

Adevarata dezvoltare a transportului maritim în România are loc la începutul anilor 1912-1915 când a luat fiinţă Societatea Maritimă Română precum şi societatea de transporturi maritime care avea în dotare 4 cargo boturi-Jiul, Bistriţa, Siretul , Mircea.Prima traversare a Oceanului Atlantic de către o navă românească s-a realizat în anul 1915 de către cargo boturile Jiul şi Mircea

În perioada postbelică transporturile maritime au fost favorizate atât de Marea Neagră şi amenajarea porturilor dobrogene (Constanţa, Mangalia, Midia, Sulina) de Dunăre şi Canalul Dunăre-Marea Neagră cât şi de flota maritimă proprie Din 1998 funcţionează linia de ferry boat Constanţa-Mersin(Turcia), iar din 1999 linia de ferry boat Constanţa-Poti-Batumi(Georgia), mai funcţionează şi liniile Constanţa Odessa şi Constanţa-Istambul

În perioada postbelică a început şi construcţia flotei maritime româneşti, mai întâi cu vase de tonaj mai mic şi apoi de tonaj mai mare, dar într-o gamă foarte variată, cuprinzând: şalandre, remorchere, cargouri (2000, 4500, 8500 tdw), mineraliere (12500 şi 55000 tdw), petroliere (150000 tdw), vase de pescuit oceanic etc, în şantierele navale de la Drobeta Turnu Severin, Olteniţa, Giurgiu, Brăila, Galaţi, Tulcea, Constanţa şi Mangalia.288 În ultimele două porturi s-au construit şi vasele de cel mai mare tonaj: mineralierele de 65 mii tdw şi respectiv petrolierele de 150 mii tdw.

În 1997 flota maritimă a celor două companii (Navrom şi Petromin)290 dispunea de 283 nave de transport din care 59 mineraliere (2,8 mil. tdw) şi 28 petroliere (1,8 mil. tdw) iar cea fluvială de 1836 nave fără propulsie (2,3 mil. tdw), 944 de remorchere şi împingătoare şi 142 de nave pentru călători (15000 locuri). În ultimii ani prin vânzarea navelor flota maritimă şi-a redus considerabil capacitatea

Flota maritimă Anul 1999Total: 142 nave (1.000 GRT sau mai mult) totalizând 1.154.127 GRT/1.612.314 DWTNave în funcție de tipuri estimat în 1999:

General: 16Cargoboturi: 110Containere: 1Pasageri: 1Pasageri/cargoboturi: 1Tancuri petroliere: 5Transportoare de vehicule: 2Descărcare/încărcare: 6Tancuri specializate: 1

Anul 2007Total: 19 nave (1.000 GRT sau mai mult) totalizând 146.307 GRT/165.548 DWTNave în funcție de tipuri estimat în 2007:

Cargoboturi: 13Pasageri/cargoboturi: 2Tancuri petroliere: 2Descărcare/încărcare: 1Pasageri: 1

Alte 50 de nave sunt înregistrate sub pavilionul altor state:Georgia: 15Malta: 10Panama: 8Coreea de Nord: 6Siria: 4Sierra Leone 2Cambogia, Insulele Marshall, Sfântul Kitts și Nevis, Sfântul Vincent și Grenadine și Tuvalu: 1necunoscut: 4

PORTURI LA MAREA NEAGRA:Constanța (cel mai mare port și șantier naval la Marea Neagră)MangaliaSulinaMidia Năvodari

Portul Constanţa, cu vestigii greceşti şi romane, s-a reconstruit parţial în 1908 pe baza proiectului inginerului român Anghel Saligny; cheiurile s-au finalizat abia în 1926. Intensificarea relaţiilor comerciale a impus mărirea portului care în 1980 avea un trafic de 47,3 mil. tone, adică 85% din traficul maritim total al României (55,5 mil. tone)

Din 1958 s-a prelungit digul cu 400 m (pentru mărirea spaţiului de servire a navelor) iar din 1964 a început construcţia etapizată a noului port Constanţa, extinzându-se spre sud şi mărindu-şi incinta, lungimea digurilor (de 3 ori) şi adâncimea (până la 13,5-14,5 m) pentru a permite şi accesul navelor de mare tonaj, de 80.000-150.000 tone tdw. După finalizarea canalului Dunăre-Marea Neagră a urmat construcţia portului Constanţa Sud-Agigea.

Portul Sulina s-a dezvoltat ca un port fluvio-maritim de tranzit şi transbordare a mărfurilor de pe vasele oceanice pe cele fluviale.

Portul Midia Navodari s-a creat pentru a deservi marele combinat petrochimic de la Midia-Năvodari, importul de petrol şi extracţiile din platforma continentală a Mării Negre

Portul Mangalia este situat pe coasta Mării Negre în SE României în coordonatele: Lat : 43 gr. 49’ N Long : 028 gr. 35’ E.   2.Dane operaţionale = 400 m, adâncime maximă la cheu = 8 m, macarale de cheu = 4 buc cu cap.de ridicare de 6.3 tf fiecare, pescaj pe şenal la intrare/ieşire = 6,5 m. Danele sunt operaţionale pentru mărfuri generale, cereale, produse balastiere, pasageri. În incinta portului, din mai 1998 s-a pus în funcţiune un terminal de stocare Bitum în 3 rezervoare de 5000 t, fiecare cu sistem propriu de menţinere a temperaturii la 160 C. Bitumul este importat din Italia. Livrarea la intern se face prin 4 rampe de încărcare auto şi o rampă pentru cisterne CFR.   .Suprafaţa de depozitare a mărfurilor în port = 27.000 mp cu 3 magazii cu suprafaţă de 4500 mp.   Portul are acces la şosea şi cale ferată cu antestaţie 3 linii.   .În anul 2001 s-au operat prin portul Mangalia peste 150.000 t fier vechi şi bitum.

  Şantiere navale:- Daewoo Mangalia Heavy Industries care execută reparaţii la nave şi construiesc nave noi pentru parteneri din Olanda, Germania, Cipru, SUA, Belgia.Şantierul este dotat cu 3 docuri uscate:-Docul 1 cu L= 300 m şi l = 48 m-Docul 2 cu L= 328 m şi l = 48 m-Docul 3 cu L =360 m şi l = 60 m unde pot intra nave cu un Dw de 150.000 t.- Şantierul Naval Mangalia (fost militar) execută operaţiuni de reparaţii şi construcţii noi.Şantierul este dotat cu un doc plutitor de 500 tf şi o cală care poate ridica nave cu L=100m.   .În Mangalia este şi portul turistic, proprietatea Primăriei Mangalia, cu cheuri în lungime de 155 m.Pe cheu este posibilă aprovizionarea ambarcaţiunilor cu apă potabilă şi energie electrică.Adâncimea la cheu este de 2.5 m.

Bibliografiewww.wikipedia.rowww.internet.e-arty.biz/rowww.curiozitati.netwww.didactic.ro