BULETIN DE AFACERI EUROPENE Pagina 1

Uniunea Europeană la Summitul G20

Dezbaterea asupra economiei

globale și asupra cadrului pentru creșterea economică a reprezentat o prioritate pe agenda summitului G20, care a avut loc în zilele de 18 - 19 iunie în Los Cabos, Mexic.

Înainte de summit, cei doi președinți, ai Comisiei Europene și ai Consiliului European, domnii Barroso și Van Rompuy, remarcau, printre altele, că situația din zona euro va constitui un important subiect de discuție la summitul G20 din acest an.

În acest sens, ei semnalau determinarea Uniunii Europene (UE) de a furniza un răspuns global la criza datoriilor suverane, prin abordarea provocărilor din țările vulnerabile, sprijinirea creșterii economice (prin reforme structurale), aplicarea unor măsuri diferențiate de consolidare fiscală (care să încurajeze și creșterea în cadrul semestrului european), consolidarea mecanismelor de protecție financiare din zona euro, finanțarea și recapitalizarea băncilor, dar și întărirea guvernanței economice în zona euro.

De asemenea, subliniau angajamentul UE - față de partenerii din G20 - de a proteja stabilitatea financiară a zonei euro și integritatea acesteia (inclusiv prin păstrarea Greciei în acest spațiu).

Cu prilejul întâlnirii, ei au făcut apel la partenerii din G20 să își recunoască propriile responsabilități și să dea un impuls puternic în direcția reechilibrării economiei mondiale.

De altfel, UE este convinsă că Planul de acțiune pentru creștere de la Los Cabos, adoptat de către liderii G20, trebuie să reprezinte o combinație

echilibrată de consolidare fiscală și reforme structurale.

Printre demersurile necesare în această direcție se numără și asumarea unor angajamente echilibrate de către toți membrii G20, inclusiv SUA, Japonia și China.

Planul va trebui să constituie și un cadru concret pentru ca toate țările G20 să își reînnoiască angajamentele, în scopul stimulării creșterii economice mondiale.

Alte puncte importante pe agenda summitului G20 au fost și consolidarea arhitecturii financiare internaționale și a sistemului financiar, reforma reglementării financiare și promovarea incluziunii financiare.

În context, trebuie remarcată și convingerea UE – exprimată de cei doi lideri – că aceasta se află pe calea cea bună în ceea ce privește punerea în aplicare, până în 2013, a tuturor reformelor financiare demers ce se cere a fi urmat și de partenerii din G20.

Extrem de important pentru G 20 este ca și reforma piețelor financiare să rămână o prioritate, pentru a putea fi onorate – de către toate statele membre G20 - angajamentele asumate după summitul de la Washington din 2008.

În acest context, trebuie valorificate corespunzător și acordul miniștrilor de finanțe ai G20, de la Washington, din aprilie 2012, de suplimentare a resurselor FMI cu 430 de miliarde de dolari SUA, dar și reformele adoptate în 2010 privind cotele și guvernanța FMI - elemente esențiale ale legitimității, a credibilității și a eficacității fondului.

BULETIN DE AFACERI

EUROPENE

INSTITUȚIA PREFECTULUI

JUDEȚUL TIMIȘ NNNuuummmăăărrruuulll 666 Iunie 2012

BULETIN DE AFACERI EUROPENE Pagina 2

În fapt, UE consideră că se află pe drumul cel bun în ceea ce privește punerea în aplicare a acestor reforme.

Cu atât mai mult cu cât toate statele membre UE prevăd ratificarea acordului în termenul convenit (cerință așteptată și de la ceilalți membri ai FMI).

De asemenea, se apreciază că toți membrii FMI trebuie să fie pregătiți pentru discuții constructive privind revizuirea formulei de calculare a cotelor FMI, pentru a îmbunătăți responsabilitatea, supravegherea și eficacitatea acestuia.

Fără îndoială, mai ales pentru perioada actuală, de pe agenda întâlnirii nu putea lipsi discutarea problemelor legate de dezvoltare, securitate alimentară și creștere ecologică favorabilă incluziunii, care trebuie să preocupe toate țările (inclusiv pe cele mai dezvoltate), ce vor fi nevoite, în timp, să se orienteze către o economie mai ecologică și mai favorabilă incluziunii.

Inevitabil, liderii G20 au discutat și despre comerț, crearea de locuri de muncă și creștere, UE considerând că schimburile comerciale trebuie să joace un rol important - în conjunctura actuală - ca sursă de creștere și de locuri de muncă.

În ceea ce privește ocuparea forței de muncă, în special a tinerilor, se impune ca ea să constituie o preocupare majoră nu doar pentru UE, ci și pentru țările G20.

În paralel cu întâlnirea țărilor G 20, au avut loc summitul întreprinderilor (business- B20), cât și cel al forței de muncă (labour - L20).

Reamintim că UE este membru cu drepturi depline al G20, împreună cu Argentina, Australia, Brazilia, Canada, China, Franța, Germania, Italia, India, Indonezia, Japonia, Mexic, Republica Coreea, Rusia, Arabia Saudită, Africa de Sud, Turcia, Regatul Unit și Statele Unite, la care s-au adăugat, ca invitați, Spania (cu statut de invitat permanent), Benin (președinția Uniunii Africane), Cambodgia (președinția Asociației Națiunilor din Asia de Sud-Est), Chile (președinția Comunității Statelor Latino-Americane și Caraibiene), Columbia și Etiopia (președinția Noului Parteneriat pentru Dezvoltarea Africii).

Strategia pentru regiunea Dunării

– navigabilitatea

În septembrie - octombrie 2011, navigația pe Dunăre a suferit un blocaj complet din cauza debitului scăzut al Dunării de Jos.

Pe lângă pierderile suportate de companiile de navigație, blocajele au subminat încrederea în navigația pe Dunăre ca transport fiabil și rentabil.

Strategia UE pentru regiunea Dunării are ca scop exploatarea potențialului navigației pe Dunăre, eliminând obstacolele din calea navigabilității, și mărind cu 20% volumul transportului pe Dunăre până în 2020 (fluviul reprezentând parte integrantă a rețelelor de transport transeuropene - TEN-T).

Semnatarii Convenției de la Belgrad - și cei care au ratificat Acordul european privind marile căi navigabile de importanță internațională (AGN) - s-au angajat ca, pe viitor, să stabilească procedurile de coordonare naționale și transfrontaliere, pentru a putea acționa în circumstanțe excepționale și a restabili condițiile optime și sigure de navigare.

La inițiativa Comisiei, miniștrii transporturilor din statele riverane Dunării (cu excepția Ungariei) s-au reunit deja, pentru prima dată, la Luxemburg și au căzut de acord cu privire la o declarație care stabilește o serie de angajamente.

Declarația reafirmă obligațiile deja existente de a menține șenalul navigabil la standarde optime și prevede măsuri pentru probleme precum scăderea nivelului apei sau formarea gheții.

Comisarul european pentru politică regională, Johannes Hahn, observa: „Existența unor condiții previzibile pentru activitățile de navigație este esențială pentru consolidarea încrederii în această formă de transport competitivă și ecologică. Acordul la care s-a ajuns până în prezent demonstrează valoarea adăugată a Strategiei (...)”.

Buletin elaborat de: Lia Ioana CRIȘAN

Consilier pentru Afaceri Europene e-mail: lia.crisan@prefecturatimis.ro

BULETIN DE AFACERI EUROPENE Pagina 3

EURO-EVENIMENT

Uniunea Europeană şi China

Cooperare în domeniul agriculturii şi dezvoltării rurale

Schimburile comerciale cu produse

agricole şi alimentare dintre UE şi China au crescut progresiv în ultimii ani.

Cele două părţi sunt parteneri comerciali importanţi în domeniul agriculturii, UE fiind a treia mare piaţă de export pentru produsele agricole chineze şi, de asemenea, un important importator.

Dialogul UE-China în domeniul agriculturii, iniţiat în 2005, a permis partenerilor un schimb de opinii pe teme multiple de agricultură, precum şi promovarea întelegerii reciproce, a încrederii şi cooperării bilaterale.

Drept urmare, au fost lansate cu succes proiecte-pilot, precum Grupul de Lucru în domeniul Agriculturii şi Biotehnologiei Alimentare, în cadrul programului MSRP (Facilitatea de Suport a Dialogului de Politici UE-China).

Pe baza acestor experienţe fructuoase, UE şi China doresc să iniţieze o cooperare aprofundată și consolidată în domeniul cercetării agronomice, dezvoltării rurale, securităţii alimentare şi politicilor de calitate, dar și să intensifice consultările și corelarea pe teme legate de agricultură şi dezvoltare rurală în cadrul evenimentelor, platformelor şi forumurilor internaţionale de tipul G20.

Se apreciază că, prin promovarea bunelor practici și schimbului de idei în domenii de interes comun - cercetare şi inovare, combaterea schimbărilor climatice, securitatea alimentară şi dezvoltarea rurală etc. - fiecare partener va avea de învăţat din experienţa celuilalt, răspunzând, astfel, unor provocări.

În acest context, Dacian Cioloş, comisarul european pentru agricultură şi dezvoltare rurală, şi Han Changfu, ministrul chinez al agriculturii, au semnat la Beijing, în 11 iunie 2012, un plan de cooperare în domeniul agriculturii şi dezvoltării rurale.

Având la bază relaţiile tradiţionale dintre China şi Uniunea Europeană, planul va impulsiona parteneriatul existent şi va oferi avantaje reciproce prin consolidarea relaţiilor din diversele domenii ale agriculturii.

Printre tematicile comune se numără și securitatea alimentară sau provocările în domeniul mediului, pentru a face domeniul agriculturii mai sustenabil şi pentru a strânge relaţiile comerciale de profil.

Sectoarele prioritare, din punctul de vedere al cooperării sunt: securitatea alimentară, cooperarea internaţională, agricultura cu impact minim asupra mediului, agricultura ecologică şi siguranţa alimentară.

În context, Comisarul european

afirmă că "Sectorul agriculturii este esenţial atât pentru China, cât şi pentru Uniunea Europeană (...). Împărtăşim un puternic interes pentru aprofundarea cooperării noastre bilaterale în domeniul agriculturii şi dezvoltării rurale (..).. Putem răspunde acestor provocări prin stabilirea unor relaţii în domeniu mai puternice şi mai apropiate, atât la nivel internaţional, cât şi bilateral, prin intermediul unor acţiuni şi proiecte de colaborare concrete".

La rândul său, ministrul Han Changfu, sublinia: "Sunt convins că, datorită eforturilor noastre concertate, cooperarea în domeniul agriculturii dintre China şi Uniunea Europeană va avea ca rezultate, în mod cert, beneficii reciproce, avantaje pentru ambele părţi şi progrese comune".

BULETIN DE AFACERI EUROPENE Pagina 4

EURO-ECO

Capitala europeană verde

Comisia Europeană lansează procesul de alegere a orașului câștigător al titlului de Capitală europeană verde din 2015.

Premiul Capitala europeană verde recunoaște orașele care promovează cel mai bine un stil de viață urbană ecologic și care pot constitui exemple de urmat pentru alte orașe.

Scopul acestui premiu anual este de a ajuta orașele europene să devină locuri mai atrăgătoare și mai sănătoase – „potrivite pentru viață”.

Referitor la acest demers, Janez Potočnik, Comisarul european pentru mediu, declara următoarele: „Premiul Capitala europeană verde pune în lumină și recompensează eforturile locale de ameliorare a mediului urban și de promovare a creșterii durabile. Cu ocazia lansării concursului pentru cel de-al șaselea titlu de Capitală europeană verde, cel din 2015, aș dori să încurajez orașele să își depună candidatura și să profite de această ocazie pentru a-și trece în revistă și a-și pune în evidență realizările din domeniul mediului, punând bazele unui viitor durabil pentru propriii cetățeni.”

Cele trei obiective-cheie sunt:să recompenseze orașele care au făcut deja dovada unor realizări remarcabile în domeniul mediului;

să încurajeze orașele pentru asumarea unor obiective ambițioase în ceea ce privește îmbunătățirea mediului și dezvoltarea durabilă în viitor și

să ofere un exemplu de urmat pentru alte orașe și să promoveze cele mai bune practici și experiențe în toate celelalte orașe europene.

Candidatura de Capitală europeană verde din 2015 poate fi depusă de orice oraș european cu mai mult de 200.000 de locuitori, iar în ţările care nu au orase de acest nivel, de către oraşul cel mai mare.

Participarea este deschisă statelor membre ale UE, țărilor în curs de aderare (Croația), țărilor candidate (Turcia, Fosta

Republică Iugoslavă a Macedoniei, Muntenegru, Islanda și Serbia), precum și altor țări din Spațiul Economic European (Norvegia și Liechtenstein).

Candidaturile vor fi evaluate pe baza a 12 indicatori: contribuția locală la combaterea schimbărilor climatice globale, transporturile sustenabile, zonele verzi urbane care prezintă o utilizare sustenabilă a terenurilor, promovarea naturii și a biodiversității, calitatea aerului, nivelul de zgomot, gestionarea deșeurilor, consumul de apă, tratarea apelor uzate, ecoinovarea și ocuparea sustenabilă a forței de muncă, gestionarea mediului de către autoritățile locale și performanțele energetice.

Orașele își pot depune candidatura pentru 2015 - online, la adresa http://www.europeangreencapital.eu/,până la 15 octombrie 2012.

Titlul este acordat de un juriu internațional, asistat de un grup de experți din domenii ale protecției mediului.

Câștigătorul va fi anunțat în luna iunie 2013, iar cel pentru Capitala verde din 2014, la 29 iunie 2012.

În fapt, Premiul Capitala europeană verde este rezultatul unei inițiative a orașelor care promovează o abordare ecologică.

Conceptul a fost formulat inițial la Tallinn, în Estonia, la 15 mai 2006, la inițiativa domnului Jüri Ratas, fost primar al Tallinnului, la o întrunire în cadrul căreia 15 orașe europene și Asociația orașelor estoniene au semnat un memorandum de înțelegere comun.

Până în prezent, 4 orașe – Stockholm, Hamburg, Vitoria-Gasteiz și Nantes – au primit prestigiosul titlu, din 2010 până în 2013.

Pe lângă oferirea unor exemple de urmat pentru alte orașe, acest plus de vizibilitate va contribui la îmbunătățirea reputației orașului câștigător, precum și a atractivității acestuia ca destinație pentru cei interesați să îl viziteze, să muncească și să trăiască acolo.

BULETIN DE AFACERI EUROPENE Pagina 5

EURO - BANK

Demarcare puternică între gestionarea riscurilor financiare

şi a celor operaţionale

• la Banca Central- Europeană Banca Central- Europeană (BCE)

dispune de două cadre separate pentru gestionarea riscurilor.

Unitatea de gestionare a riscurilor operaţionale (ORM/BCM) acoperă totalitatea riscurilor operaţionale, inclusiv continuitatea activităţii.

Serviciul gestionarea riscurilor (RMA) are ca obiect gestionarea riscurilor financiare, inclusiv riscurile legate de activităţile de plasament şi de operaţiunile de creditare ale BCE.

În acest context, Curtea Europeană de Conturi a efectuat un audit cu privire la eficienţa administrării BCE, având drept temei juridic articolul 27.2 din Protocolul privind statutul SEBC și al BCE.

Auditul - pentru exerciţiul 2010 – a acoperit sistemele şi procedurile stabilite de BCE (şi modul lor de aplicare), în scopul gestionării riscurilor şi modul în care acestea sunt puse în aplicare.

Curtea Europeană de Conturi a

examinat caracterul adecvat al cadrului general al BCE pentru gestionarea riscurilor şi a evaluat dacă BCE gestionează în mod eficace riscurile operaţionale şi financiare.

În raportul său anual specific, Curtea concluzionează că structura organizaţională stabilită de BCE este completă.

De asemenea, rolurile şi responsabilităţile sunt alocate în mod clar şi există o demarcare puternică între gestionarea riscurilor financiare şi a celor operaţionale în cadrul Băncii.

Aceasta sporeşte riscul ca Banca să nu dispună de o viziune de ansamblu completă asupra riscurilor potenţiale.

De asemenea, conturile anuale ale BCE conţin doar informaţii pe scurt cu privire la aspecte ale gestionării riscurilor.

În urma evaluării cadrului de gestionare a riscurilor operaţionale, s-a constatat că BCE dispune de o structură organizaţională clară şi că a instituit politici adecvate de gestionare a riscurilor operaţionale.

Curtea a identificat unele deficienţe legate de abordarea adoptată de BCE în ceea ce priveşte evaluarea, monitorizarea şi controlul/atenuarea riscurilor.

Examinarea cadrului de gestionare a riscurilor financiare a indicat faptul că metodologia concepută pentru acest domeniu este solidă şi adecvată pentru gestionarea operaţiunilor de plasament şi a celor de politică monetară ale BCE.

Cu toate acestea, este nevoie de îmbunătăţiri în ceea ce priveşte punerea în practică a metodologiei respective.

Curtea a formulat o serie de recomandări în atenţia Băncii Centrale Europene - în vederea îmbunătăţirii în continuare a cadrului său general de gestionare a riscurilor – printre care amintim:

• BCE ar trebui să aibă în vedere crearea unei funcţii de gestionare a riscurilor care să fie unică şi independentă din punct de vedere ierarhic, cum ar fi un responsabil cu gestionarea riscurilor sau un comitet, care să se concentreze numai pe gestionarea riscurilor şi care să asigure o imagine exhaustivă asupra expunerilor la risc ale Băncii;

• BCE ar trebui să îmbunătăţească în continuare nivelul de transparență privind practicile de gestionare a riscurilor pe care le prezintă părţilor externe în conturile anuale, prin aplicarea celor mai bune practici, precum IFRS 7.

BULETIN DE AFACERI EUROPENE Pagina 6

EURO – CULTURA Premiului UE pentru conservarea patrimoniului cultural - Premiul

Europa Nostra 2012

Numele câștigătorilor premiului publicului și al celor șase câștigători ai Marelui Premiu din cadrul ediției 2012 a Premiului Uniunii Europene pentru conservarea patrimoniului cultural/Premiul Europa Nostra au fost anunțate la Mănăstirea Jerónimos din Lisabona, în prezența doamnei Androulla Vassiliou, comisarul european pentru educație, cultură, multilingvism și tineret, și a domnului Plácido Domingo, președintele federației Europa Nostra.

La ceremonie a fost prezentă o audiență de 1 200 de persoane, inclusiv președintele Portugaliei, Aníbal Cavaco Silva și Prințul Felipe și Prințesa Letizia de Asturia.

Premiul publicului, ales prin vot online din rândul celor 28 de laureați internaționali ai anului 2012 a revenit fortificațiilor de la Pamplona în Spania.

Juriul a declarat: „Fortificațiile restaurate nu mai sunt un zid de apărare, ci un loc de întâlnire și un simbol al unității pentru cetățeni și pentru oraș."

Cele șase proiecte câștigătoare ale Marelui Premiu au fost:

1. Clădirea Averof - Școala de Arhitectură, Universitatea Tehnică Națională, Atena, Grecia

2. Furnalul înalt numărul 2, Sagunto, Spania

3. Poundstock Gildhouse, Bude, Cornwall, Regatul Unit

4. Studiul privind Codul botanic al lui Augustus de la Ara Pacis, Roma, Italia

5. Serviciul consacrat patrimoniului cultural de către Paraschiva Kovacs, Satu Mare, județul Harghita, România

6. Un program educativ dedicat unui site de patrimoniu, elaborat de Norwegian Heritage Foundation (Fundația norvegiană pentru patrimoniu), Vågå, Norvegia

Într-un discurs susținut înainte de ceremonie, comisarul Vassiliou declara că „de-a lungul ultimilor 10 ani, Premiul UE pentru conservarea patrimoniului cultural/Premiul Europa Nostra” a devenit unul dintre cele mai prestigioase de acest tip din Europa (...). Premiul s-a dovedit a fi foarte eficient pentru sensibilizarea factorilor de decizie și a publicului cu privire la valoarea patrimoniului cultural pentru societatea și economia europeană și la responsabilitatea noastră în ceea ce privește protejarea acestuia pentru generațiile viitoare".

La rândul lui, președintele federației Europa Nostra, Plácido Domingo, adăuga: „Câștigătorii premiului nostru reprezintă excelența, pasiunea și dedicarea. Ei sunt ambasadorii desăvârșiți ai capacităților Europei noastre creative (...)”.

Toate cele 28 de proiecte câștigătoare au fost omagiate în cursul ceremoniei de la Lisabona, organizată sub patronajul domnului Aníbal Cavaco Silva, președintele Portugaliei, și a domnului José Manuel Barroso, președintele Comisiei Europene.

Cei 28 de câștigători au fost selectați dintre cele 226 de proiecte prezentate din 38 de țări, iar selecţia finală a revenit unor jurii compuse din experți independenți din întreaga Europă.

Câștigătorii au primit o plachetă / trofeu, iar cei 6 șase câștigători ai „Marelui Premiu” au beneficiat fiecare de 10.000 EURO.

Menţionăm că, în accepţiunea organizatorilor, patrimoniul aduce o contribuție semnificativă – și adesea subestimată – la creșterea economică și la crearea de locuri de muncă.

El reprezintă, de altfel, o parte importantă a sectoarelor culturale și creative, care oferă locuri de muncă pentru 8,5 milioane de oameni în UE și contribuie cu până la 4,5 % la PIB-ul Europei.

Se estimează că investițiile publice şi private în conservarea patrimoniului cultural totalizează 5 miliarde EUR pe an şi că 40 % din turismul internațional, la nivel global, are o componentă culturală.

BULETIN DE AFACERI EUROPENE Pagina 7

De asemenea, patrimoniul cultural este o resursă-cheie pentru dezvoltarea durabilă și coeziunea socială.

Premiile sunt sprijinite prin programul Cultura al UE, care, începând din anul 2007, a investit 30 de milioane EUR în cofinanțarea proiectelor de conservare a patrimoniului.

Alte programe cu finanțare UE asigură, de asemenea, sprijin în acest domeniu: începând din anul 2007, Fondul european de dezvoltare regională a alocat 3 miliarde EUR pentru protejarea și conservarea patrimoniului cultural, 2,2 miliarde EUR pentru dezvoltarea infrastructurii culturale și 775 de milioane EUR pentru sprijinirea serviciilor culturale.

Europa Nostra reprezintă vocea patrimoniului cultural în Europa şi reunește și reprezintă 250 de organizații neguvernamentale și non-profit. Ceremonia de premiere de la Lisabona a făcut parte din programul Congresului Patrimoniului European, organizat în fiecare an de Europa Nostra.

Una dintre temele Congresului din 2012 va fi „conservarea patrimoniului european degradat”, iar termenul limită de depunere a propunerilor pentru următoarele premii este 1 octombrie, urmând ca următoarea ceremonie de premiere să aibă loc la Atena în iunie 2013. Prezentăm, pe scurt, cele 6 proiecte laureate ale Marelui premiu:

Categoria 1 — Conservare - Clădirea Averof, Facultatea de arhitectură, Universitatea Tehnică Națională, Atena, GRECIA - „Un excelent exemplu de intervenție de restaurare și renovare frumoasă și sofisticată asupra unei clădiri care constituie una dintre cele mai importante creații ale neoclasicismului european, cu un design arhitectural influențat direct de monumentele de pe Acropole (...)”.

Furnalul numărul 2, Sagunto, SPANIA - „Furnalele care au mai rămas în urma industriei siderurgice a secolului XX reprezintă una dintre cele mai mari provocări pentru cei care cred că o conservare inteligentă a moștenirii fizice a

acestei industrii este esențială pentru înțelegerea istoriei comune a Europei (...)”.

Poundstock Gildhouse, Bude, Cornwall, REGATUL UNIT - „Printre numeroasele proiecte sofisticate și impozante supuse atenției, membrii juriului au fost încântați să descopere acest exemplu de restaurare modestă, dar meticuloasă, a unei structuri vernaculare. (....)”.

Categoria 2 — Cercetare Codul botanic al lui Augustus de pe Ara Pacis, Roma, ITALIA - „Juriul a fost impresionat de buna calitate a cercetării interdisciplinare demonstrate și de calitatea excepțională a publicației (...). Sculpturile includ o gamă minunat ornamentată de exemple de floră și de faună, care, după cum susține autorul, au fost observate cu precizie în natură și nu reprezintă simple decorațiuni, ci au o valoare simbolică, de promisiune a renașterii și a unei noi ere”.

Categoria 3 — Contribuții exemplare - Paraschiva Kovacs, Satu Mare, județul Harghita, ROMÂNIA - „Învățătoare într-o comunitate mică, Paraschiva Kocavs și-a dedicat peste 40 de ani din viață inventarierii și conservării artefactelor trecutului, ca simboluri ale moștenirii vii ale unei comunități. Grație investiției personale, talentului pedagogic, competențelor profesionale, puterii de convingere și entuziasmului său contagios, a transmis mai multor generații o altfel de atitudine și un altfel de comportament față de istoria locală și față de conservarea patrimoniului (...)”.

Categoria 4 — Educație, formare și sensibilizare - Valorifică un sit de patrimoniu – Fundația norvegiană pentru patrimoniu, Vågå, NORVEGIA - „Juriul a apreciat abordarea pedagogică a învățătorilor și profesorilor care au dus copii de vârstă școlară la situri de patrimoniu care, altminteri, ar fi fost condamnate la degradare și neglijare. (...). Colaborarea școlilor cu autoritățile locale este un exemplu de bune practici cu costuri reduse, care pot fi recomandate instituțiilor de învățământ din întreaga Europă”.

BULETIN DE AFACERI EUROPENE Pagina 8

EURO - BUGET

Recuperarea unor sume de la statele membre În cadrul așa-numitei proceduri de verificare și închidere a conturilor, Comisia Europeană

revendică o sumă totală de 436 de milioane EURO, reprezentând fonduri din cadrul politicii agricole comune – PAC a UE, cheltuită în mod incorect de statele membre.

Întrucât unele din aceste sume au fost deja recuperate de la statele membre, impactul financiar este mai mic, ridicându-se la 426 de milioane EURO.

Banii revin la bugetul UE deoarece nu au fost respectate reglementările UE sau pentru că procedurile de control au fost necorespunzătoare.

Statele membre sunt responsabile cu efectuarea plăților și cu controlul cheltuielilor efectuate în cadrul politicii agricole comune (PAC), iar Comisia are obligația de a se asigura că statele membre au utilizat fondurile în mod corect.

Pentru a ține seama de presiunile financiare resimțite în unele state membre ca urmare a crizei financiare, Comisia a adoptat un regulament prin care le autorizează să întârzie, cu până la 18 luni, rambursarea fondurilor utilizate incorect.

Principalele corecții financiare Astfel, conform ultimei decizii, vor fi

recuperate fonduri din Danemarca, Germania, Estonia, Grecia, Spania, Franța, Italia, Țările de Jos, Polonia, Portugalia, România, Slovenia și Regatul Unit.

Cele mai semnificative corecții individuale sunt:

• Spania - 131,3 milioane EURO, pentru plantarea de viță-de-vie fără drepturi de (re)plantare;

• Italia - 98,9 milioane EURO, pentru plantarea de viță-de-vie fără drepturi de (re)plantare;

• Grecia - 71,5 milioane EURO, pentru deficiențe ale controalelor privind stafidele;

• Franța - 62,9 milioane EURO, pentru deficiențe ale controalelor privind primele pentru bovine;

• Grecia - 21,3 milioane EURO, pentru plantarea de viță-de-vie fără drepturi de (re)plantare;

• Polonia - 13,3 milioane EURO, pentru un sistem de sancționare deficient și nedefinirea bunelor condiții agricole și de mediu (GAEC - Good Agricultural and Environment Conditions) privind ecocondiționalitatea;

• Grecia - 11,6 milioane EURO, pentru absența sistemului de control al producției și depozitării zahărului.

Statele membre sunt responsabile cu gestionarea majorității plăților din cadrul PAC, mai ales prin intermediul agențiilor lor de plăți, cât şi cu controalele (de exemplu, cu verificarea cererilor pentru plățile directe depuse de fermieri).

Comisia desfășoară peste 100 de audituri în fiecare an, verificând dacă controalele și măsurile în ceea ce privește deficiențele sunt suficiente, și are dreptul să recupereze arieratele dacă auditurile constată că măsurile luate de statul membru nu sunt suficiente pentru a garanta că fondurile UE au fost cheltuite în mod adecvat.

Contract cu BM pentru asistenţă tehnică pentru absorbţia fondurilor

Miercuri, 27 iunie, Leonard Orban, ministrul afacerilor europene, a semnat un prim acord cu Banca Mondială pentru furnizarea de servicii de consultanţă pentru asistenţă tehnică în vederea creșterii ratei de absorbţie a fondurilor structurale și de coeziune în intervalul 2007-2013, dar şi în exerciţiul bugetar 2014-2020.

Acordul prevede efectuarea de către experţi internaţionali, în termen de cel mult nouă luni, a unei analize independente a modului în care instituții externe sistemului de gestionare a instrumentelor structurale din Romania intervin în diverse etape ale pregătirii şi implementării proiectelor finanţate din fonduri europene.

Analiza – care se concentrează asupra domeniului investiţiilor publice şi care va elabora şi un set de recomandări de îmbunătăţire a legislaţiei, va conţine, printre altele, un inventar al instituţiiilor şi legislaţiei cu impact asupra proiectelor de investiţii finanţate din instrumente structurale, o descriere a duratelor, fluxului documentelor, costurilor în funcţie de etapele de dezvoltare ale unui proiect, o analiză comparativă a cadrului de promovare a investitiţiilor în alte state membre ale Uniunii Europene, cât şi propuneri concrete de modificare a legislaţiei naţionale, vizând: simplificarea obţinerii /eliminării unor avize; introducerea unor noi reglementări; scurtarea duratei de analizare a unor documente; eliminarea / reducerea unor taxe plătite între instituţiile publice.

BULETIN DE AFACERI EUROPENE Pagina 9

EURO - ECO

Sigla ecologică a UE începând cu 1 iulie 2012

Ideea stimulării sectorului agriculturii ecologice prin introducerea unei sigle obligatorii a UE a fost susținută de statele membre în 2007.

Începând cu 1 iulie 2012, prezența siglei ecologice a UE va fi obligatorie pe toate alimentele ecologice preambalate produse în statele membre ale UE care respectă standardele în domeniu.

Sigla va rămâne opțională pentru produsele ecologice neambalate și pentru cele de import.

Va fi permisă în continuare prezența altor sigle private, regionale sau naționale alături de eticheta UE.

Sigla ecologică a UE – „Euro-frunza” – a fost introdusă la 1 iulie 2010, dar a fost acordată o perioadă de tranziție de doi ani înainte ca ea să devină obligatorie pentru toate produsele.

În câmpul vizual al siglei ar trebui să figureze, de asemenea, numărul de cod al organismului de control și locul de producție al materiilor prime agricole.

Un recent raport Eurobarometru - având ca subiect „Atitudinea europenilor față de securitatea alimentară, calitatea alimentelor și mediul rural” - dezvăluie că, de la lansarea sa în iulie 2010, sigla a dobândit deja recunoașterea unui sfert (24 %) dintre cetățenii UE.

Avem speranța că noua siglă va continua să se transforme într-un simbol larg recunoscut al producției alimentare ecologice în întreaga UE, oferindu-le consumatorilor garanția că bunurile sunt produse în concordanță cu standardele stricte ale UE privind agricultura ecologică”, a declarat Dacian Cioloș, comisarul european pentru agricultură și dezvoltare rurală.

Sistemul de control privind producţia ecologică

Producţia ecologică – a cărei piaţă europeană se ridică la o valoare de 20 de miliarde

de euro anual - este un sistem global de gestionare a exploataţiilor agricole şi de producţie a alimentelor, având ca obiectiv agricultura durabilă, obţinerea de produse de înaltă calitate şi utilizarea unor procese care nu dăunează mediului, sănătăţii umane, a plantelor sau a animalelor şi nici bunăstării animalelor.

Un recent audit al performanţei - efectuat de Curtea de Conturi Europeană - s-a concentrat pe eficacitatea sistemului de supraveghere privind producţia ecologică şi pe modul în care diversele instituţii implicate şi-au îndeplinit responsabilităţile în ceea ce priveşte sistemul de control din cadrul UE, cât şi în ceea ce priveşte gestionarea regimurilor de import aflate în funcţiune în prezent.

Sistemul de control pentru produsele ecologice, astfel cum este specificat în regulamentele UE, are ca obiectiv garantarea faptului că procesele de producţie sunt conforme cu principiile ecologice.

Pentru produsele ecologice care provin din UE, statele membre trebuie să instituie un sistem de controale, în care organismele care le efectuează la nivelul operatorilor individuali reprezintă elementul central al acestui sistem.

Curtea consideră că - pentru a se obţine o asigurare suficientă că sistemul funcţionează în mod eficace şi pentru a se asigura păstrarea încrederii consumatorilor - este necesar ca deficienţele evidenţiate de auditul său să fie remediate.

BULETIN DE AFACERI EUROPENE Pagina 10

În raportul său special (cu nr. 9/2012), Curtea de Conturi Europeană concluzionează că unele autorităţi competente din statele membre nu îşi îndeplinesc rolul de supraveghere a organismelor de control într-un mod suficient de adecvat.

Prin urmare, anumite organisme de control nu îndeplinesc un număr de cerinţe prevăzute de legislaţia UE şi nu profită de oportunitățile existente în materie de implementare a anumitor bune practici.

Între 2001 şi data auditului Curţii, Comisia nu efectuase audituri ale sistemelor de control ale statelor membre.

De asemenea, autorităţile competente din statele membre se confruntă cu dificultăţi în a asigura trasabilitatea produselor ecologice pe teritoriul lor, iar trasabilitatea este cu atât mai dificil de asigurat pentru produsele care sunt comercializate la nivel transfrontalier. În ceea ce priveşte produsele ecologice importate, s-au constatat deficienţe şi la nivelul sistemului care reglementează diversele regimuri de import. Aceste constatări, precum şi alte concluzii sunt detaliate în raportul special. În acest context, sunt formulate o serie de recomandări menite să remedieze deficiențele identificate în cursul auditului Curţii:

autorităţile competente din statele membre trebuie să îşi consolideze rolul de supraveghere a organismelor de control

trebuie îmbunătăţit schimbul de informaţii în cadrul statelor membre, între diferitele state membre şi între statele membre şi Comisie

trebuie consolidate controalele, pentru a se asigura faptul că operatorii îndeplinesc cerinţele prevăzute de reglementări cu privire la trasabilitate

este necesar să se consolideze activitatea de monitorizare din partea Comsiei asupra sistemelor de control din statele membre, prin efectuarea de vizite de audit şi prin colectarea şi valorificarea datelor şi informaţiilor necesare

în ceea ce priveşte importurile, Comisia ar trebui să se asigure că există o supraveghere adecvată a ţărilor incluse în lista celor recunoscute ca fiind echivalente în ceea ce priveşte producţia ecologică.

Răspunsurile Comisiei reflectă, în general, acordul acesteia cu privire la recomandările Curţii şi indică intenţia de a urma aceste recomandări ( inclusiv în ceea ce priveşte efectuarea de audituri specifice de către Oficiul Alimentar şi Veterinar - OAV cu privire la sistemele de control privind producţia ecologică începând cu 2012).

Selecţia de Centre de Informare Europe Direct

Misiunea Centrelor Europe Direct

este de a promova cetăţenia europeană informată şi activă.

Organizaţiile solicitante trebuie să demonstreze că au experienţă în comunicarea cu publicul larg pe teme europene, că deţin resurse financiare pentru a asigura buna funcţionare a Centrului pe parcursul celor 5 ani de proiect şi că pot pune la dispoziţia Centrului personal calificat.

Propunerile de proiect – ce vor fi redactate conform specificaţiilor din apel.- sunt aşteptate până în 10 septembrie

2012, orele 17.00, la adresa din cererea de propuneri.

Textul apelului şi anexele se găsesc pe pagina de internet a Reprezentanţei Comisiei Europene în România, la adresa: http://ec.europa.eu/romania/information/europe-direct-2013-2017_ro.htm.

Fiecare Centru Europe Direct poate beneficia de o subvenţia anuală cuprinsă între minim 12.000 şi 20.000 euro.

Rezultatele procesului de selecţie se vor publica la începutul lunii decembrie, iar contractele se vor semna până la finalul anului 2012.

BULETIN DE AFACERI EUROPENE Pagina 11

EURO – FONDURI

Concentrarea tematică a fondurilor şi parteneriatele public-

private Consiliul Afaceri Generale al UE

(CAG) s-a reunit marti, 26 iunie, la Luxemburg pentru a conveni asupra viitoarei politici de coeziune a UE.

În vederea îmbunătăţirii eficienţei şi eficacităţii cheltuielilor efectuate în cadrul politicii de coeziune CAG a ajuns – conform www.maeur.ro - la un acord de principiu privind cele patru blocuri tematice din pachetul de negociere pentru viitorul exerciţiu bugetar, care vizează:

• Concentrarea tematică a fondurilor pe un număr limitat de obiective, în concordanţă cu obiectivele Strategiei Europa 2020 şi ţinând cont de nivelul de dezvoltare al regiunilor UE.

Totodată, s-a avut în vedere stabilirea unor ponderi minime a cheltuielilor cu ocuparea forţei de muncă, incluziunea socială şi educaţia în alocarea pentru politica de coeziune

• Cadrul de performanţă presupune stabilirea unor reguli privind posibilitatea suspendării sau anulării finanţării, în cazul esecului de a atinge obiectivele stabilite.

• Instrumentele financiare. Cele cinci fonduri (FEDR, FSE,

FC, FEADR, FEPAM) vor putea fi utilizate pentru sprijinirea unor instrumente financiare precum împrumuturile, garanţiile sau alte instrumente de împărţire a riscurilor, cu condiţia ca acestea să vizeze nevoi specifice ale pieţei.

• Proiectele generatoare de venit si parteneriatele public-private - PPP.

Acest bloc tematic vizează invesţitiile – de genul lucrărilor de infrastructură - care generează venituri după finalizarea lor.

CAG a căzut de acord asupra reducerii cheltuielilor eligibile ale unui proiect co-finanţat de UE, în funcţie de potenţialul proiectului de a genera venituri.

Totodată, Consiliul a prevăzut utilizarea celor 5 fonduri pentru sprijinirea proiectelor implementate în cadrul PPP.

Nu în ultimul rând, în cadrul reuniunii CAG s-a dezbătut viitorul cadru financiar multianual al UE 2014-2020.

În acest context, România a susţinut propunerea avansată de CE, pledând pentru stabilirea unui buget care să permită atingerea ţintelor legate de creşterea economică, ocuparea forţei de muncă şi coeziunea socială.

În ceea ce priveşte anvelopa

financiară pentru politica de coeziune în următoarea perioadă de programare, Leonard Orban, ministrul afacerilor europene a respins categoric orice „dublă plafonare”, fiind de părere că nu mai trebuie adăugate condiţii suplimentare la limitarea la 2,5% din PIB, propusă de Comisia Europeană.

România a reliefat şi importanţa menţinerii de către UE a unei cofinanţări de 85 % - atât pentru politica de coeziune, cât şi pentru politica agricolă comună - făcându-se referire, în acest sens, şi la posibilitatea continuării sistemului de prefinanţare la începutul perioadei de implementare a proiectelor.

„Stadiul la care s-a ajuns în pregătirea documentelor de negociere pentru cadrul financiar multianual 2014-2020 reprezintă un bun punct de plecare pentru viitoarea preşedinţie cipriotă a Consiliului UE, care debutează la 1 iulie”, a apreciat ministrul Leonard Orban, subliniind că, „din punctul de vedere al României, mai sunt elemente care necesită îmbunătăţiri semnificative”.

BULETIN DE AFACERI EUROPENE Pagina 12

Menţinerea unei alocări consistente pentru Politica de

Coeziune

Vineri, 1 iunie, prim-miniştrii şi alţi înalţi oficiali ai celor 15 state din grupul „Prietenii Coeziunii” - Bulgaria, Republica Cehia, Croaţia, Estonia, Grecia, Ungaria, Letonia, Lituania, Malta, Polonia, Portugalia, România, Republica Slovacă, Slovenia şi Spania - s-au reunit la Bucureşti, în cadrul conferinţei „Provocări şi oportunităţi ale viitorului Buget UE”.

Conferinţa, la care a participat şi Jose Manuel Barosso, preşedintele CE, a urmărit transmiterea unui mesaj comun privind necesitatea menţinerii unei alocări semnificative pentru Politica de Coeziune în viitorul exerciţiu financiar.

Acest mesaj vine ca răspuns – conform www.fonduri-structurale.ro - la presiunile statelor net contributoare de a reduce bugetul politicii de coeziune şi, implicit, a alocărilor destinate statelor beneficiare, în curs de dezvoltare.

La finalul dezbaterilor, oficialii prezenţi la conferinţă au formulat o declaraţie comună de susţinere a politicii de coeziune, mentionând că aceasta reprezintă „cel mai important instrument financiar al strategiei Europa 2020”, contribuind, în ultimii 10 ani, la crearea a 2,4 milioane de locuri de muncă, la nivelul întregii UE.

Astfel, în declaraţia semnată de

reprezentanţii celor 15 state se arată că politica de coeziune rămâne „un important instrument pentru investiţii aflat la dispoziţia UE, în vederea stimulării creşterii, ocupării şi competitivităţii la nivelul regiunilor”, necesitând un nivel de finanţare adecvat, în scopul reducerii blocajelor şi consolidării pieţei unice.

„Toti participanţii consideră fondurile de coeziune esenţiale pentru dezvoltarea,

în continuare, a relaţiilor în cadrul UE, aceştia nu sunt bani pe care statele mai bogate îi dau către statele mai sărace, ci reprezintă, de fapt, principalul element al politicii de dezvoltare, de creare de locuri de muncă şi de relansare economică, pe care Uniunea Europeană trebuie şi îl promovează în perioada imediat următoare”, a declarat premierul Victor Ponta, la finalul conferinţei.

Cu toate că o reformă a politicii de coeziune este necesară, reducerea bugetului aferent acesteia nu constituie o soluţie, existând riscul adâncirii disparităţilor de dezvoltare între statele membre şi între regiuni.

Mai degrabă, reforma trebuie să vizeze asigurarea unui echilibru între simplificarea mecanismului de implementare a politicii de coeziune şi eficacitatea cheltuielilor, astfel încât sumele alocate să fie utilizate pentru a răspunde cât mai bine la nevoile specifice ale statelor membre şi ale regiunilor.

„În egală măsură, s-a subliniat şi sprijinit ideea unui mod mult mai pragmatic, mai eficient, de folosire a acestor fonduri de coeziune şi structurale, cât şi creşterea capacităţii ţărilor membre privind absorbţia respectivelor fonduri”, a adaugat premierul Ponta.

Prin urmare, este necesară nu o reducere a cheltuielilor, ci o îmbunătăţire a calităţii acestora, reprezentanţii statelor semnatare considerând că dezbaterea privind eficacitatea politicilor UE trebuie să stea la baza negocierilor privind Cadrul Financiar Multianual 2014-2020.

În ceea ce priveşte România, Ponta a subliniat că problema nu o reprezintă neaparat reducerea alocării, ci, mai degrabă, capacitatea redusă de a cheltui fondurile disponibile.

Astfel, deşi România a beneficiat de o alocare consistentă în exerciţiul financiar 2007-2013, ea nu a reuşit să cheltuiască decât o mică parte a sumei alocate, fiind, în continuare, pe ultimul loc în clasamentul privind rata de absorbţie a fondurilor structurale şi de coeziune.

BULETIN DE AFACERI EUROPENE Pagina 13

EURO - PLAN

Măsuri pentru combaterea fraudei și a evaziunii fiscale

La Consiliul European din martie

2012, statele membre au cerut Comisiei „să dezvolte rapid modalități concrete pentru a îmbunătăți lupta împotriva fraudei fiscale și evaziunii fiscale, inclusiv în legătură cu țările terțe, și să prezinte un raport până în iunie 2012”.

Stabilirea de sancțiuni minime pentru infracțiunile fiscale, un cod de identificare fiscală transnațional, o cartă a contribuabilului UE și măsuri comune mai dure împotriva paradisurilor fiscale – iată doar câteva dintre ideile concrete prezentate de Comisie, vizând intensificarea luptei împotriva fraudei și evaziunii fiscale în UE.

De altfel, conform estimărilor, economia subterană în statele membre reprezintă, în medie, aproape o cincime din PIB, adică un total de aproape 2.000 de miliarde EUR.

Date fiind globalizarea economiei și progresul tehnologic, este evident că această problemă nu va putea fi rezolvată prin eforturi izolate, la nivel național.

De aceea, este prevăzută o abordare pe 3 niveluri, prin care evaziunea și frauda să fie atacate din toate unghiurile posibile.

La nivel național, statele membre trebuie să se concentreze pe întărirea capacității lor administrative de a încasa impozite, așa cum prevăd, în mod clar, Recomandările de țară.

Comisia va monitoriza îndeaproape progresele în acest sens, oferind totodată asistență tehnică acolo unde este nevoie.

Autoritățile naționale trebuie, de asemenea, să ofere facilități celor care se conformează de bună voie, de exemplu programe de declarare voluntară.

În același timp, instrumentele UE, precum „ghișeul unic” și, eventual, un portal internet pentru taxe și impozite ar putea contribui la creșterea gradului de conformare.

La nivelul UE, acțiunile de combatere a evaziunii fiscale s-au dovedit eficiente.

De exemplu, datorită directivei UE privind impozitarea veniturilor din economii, statele membre fac schimb de informații referitoare la contribuabilii nerezidenți, corespunzătoare unor sume totalizând 20 miliarde EUR.

Provocarea actuală este de a aprofunda această cooperare și de a consolida instrumentele comune.

În acest sens, este esențial acordul cu privire la revizuirea directivei privind impozitarea veniturilor din economii.

Se avansează, de asemenea, o serie de idei noi, printre care un eventual cod de identificare fiscală transnațional, un mecanism de reacție rapidă la frauda privind TVA-ul, un minimum de reguli și sancțiuni pentru fraudă și evaziune fiscală.

La nivel internațional, pentru ca lupta împotriva evaziunii fiscale să fie cu adevărat eficace, partenerii internaționali trebuie să aplice standarde de guvernanță echivalente celor de la nivelul UE.

În acest sens, sunt cruciale mandatele pe care Comisia le-a solicitat pentru a negocia acorduri mai solide privind impozitarea veniturilor din economii, cu principalele țări vecine.

Înainte de sfârșitul anului 2012, Comisia va prezenta, de asemenea, o strategie implicând stimulente și sancțiuni pentru abordarea problemei paradisurilor fiscale și măsuri vizând planificarea fiscală agresivă.

Etapele următoare Comisia va demara lucrările pentru a

dezvolta aceste idei, astfel încât, înainte de sfârșitul anului, să poată prezenta un plan de acțiune pentru lupta împotriva fraudei și evaziunii fiscale, cu măsuri specifice care să poată fi implementate rapid.

Totodată, Comisia își va prezenta inițiativa privind paradisurile fiscale și planificarea fiscală agresivă.

BULETIN DE AFACERI EUROPENE Pagina 14

EURO - JOBS Tehnologiile generice - esențiale pentru noi locuri de muncă 2012

Comisia Europeană a făcut apel la

efort conjugat pentru stimularea tehnologiilor generice esențiale – TGE.

Pentru piața mondială a TGE-urilor - care cuprinde micro - și nanoelectronica, materialele avansate, biotehnologia cu aplicabilitate industrială, fotonica, nanotehnologia și sistemele de producție avansate - se prevede o creștere de la 646 de miliarde EURO până la peste 1 000 de miliarde EURO, între 2008 și 2015 (respectiv un salt peste 54%, sau peste 8% din PIB-ul UE), dinamică reflectată şi în creşterea rapidă a numărului de locuri de muncă.

De aceea, Comisia Europeană și-a prezentat o strategie de stimulare a fabricării pe scară industrială a produselor bazate de TGE-uri,.

Ea urmărește să țină pasul cu principalii concurenți internaționali ai UE, să relanseze creșterea economică în Europa și să creeze locuri de muncă în industrie, abordând, în paralel, provocările societale arzătoare din zilele noastre.

De fapt, Europa este unul dintre liderii mondiali în cercetarea și dezvoltarea din domeniul TGE-urilor, cu o cotă mondială a cererilor de brevet de peste 30%.

Iată de ce, Comisia pledează pentru un efort european de stimulare a TGE-urilor, care asigură multe locuri de muncă de înaltă calitate.

Rolul transversal și plurivalent al TGE-urilor se reflectă în numărul IMM-urilor cu activitate în domeniu.

Se estimează că fiecare euro investit în cercetare și inovare în acest domeniu va duce la un profit înzecit.

În plus, IMM-urile reprezintă un motor esențial al inovării și ocupării forței de muncă în Europa și se preconizează că vor reprezenta cea mai mare parte din locurile de muncă viitoare în TGE-uri.

TGE-urile reprezintă şi o sursă esențială de inovare, întrucât ele asigură materialul tehnologic pentru o gamă largă de produse, inclusiv pentru dezvoltarea tehnologiilor energetice cu emisii reduse de carbon, îmbunătățirea eficienței energetice și a utilizării resurselor medicale pentru o populație îmbătrânită.

De aceea, TGE-urile au devenit o prioritate pe agenda UE, fapt ce se reflectă și prin rolul lor esențial în propunerile Comisiei privind viitorul program Orizont 2020 pentru Cercetare & Inovare și pentru Fondul european de dezvoltare regională.

Capacitatea Europei de a dezvolta și de a introduce TGE-urile în practica industrială joacă un rol crucial în contribuția la competitivitate și creștere economică durabile.

Comisia propune o amplă strategie pe termen lung, care include principalele părți interesate relevante:

O abordare integrată pentru finanțarea cercetării și inovării în domeniul TGE-urilor, care să acopere întregul lanț de valori, pentru a converti cercetarea în produse vandabile și în creștere economică

O abordare strategică față de TGE-uri în finanțarea regională a inovării, în vederea modernizării bazei industriale interregionale în Europa

Asigurarea accesului la finanțare pentru proiecte TGE, împreună cu BEI

Asigurarea de sprijin, la toate nivelurile, pentru politicile privind TGE-urile - asigurarea coordonării activităților UE cu cele naționale, pentru a se obține sinergii și complementarități între aceste activități și a utiliza optim resursele publice

Asigurarea unui cadru echitabil într-o piață competitivă pe plan mondial - mobilizarea instrumentelor comerciale existente pentru a se asigura o concurență loială la nivel internațional

Guvernanță adecvată - asigurarea de structuri de guvernanță adecvate, pentru a se asigura buna punere în aplicare și exploatarea maximă a sinergiilor.

BULETIN DE AFACERI EUROPENE Pagina 15

Campanie pentru implicarea

femeilor în CDI

În condiţiile în care UE are nevoie de circa un milion de noi cercetători până în 2020, CE a lansat o campanie al cărei scop este să stimuleze interesul mai multor tinere pentru domeniul știinţific şi să convingă mai multe femei să îşi facă o carieră în cercetare.

Campania se va derula în 2012 şi 2013, în toate cele 27 de state membre ale Uniunii Europene.

În 2012, primele evenimente vor avea loc în sase ţări - Austria, Belgia, Germania, Italia, Ţările de Jos şi Polonia.

Campania se lansează în paralel cu programul Orizont 2020, propus de Comisia Europeană cu scopul de a creşte finanţarea UE pentru cercetare şi inovare, pentru perioada 2014-2020, la 80 de miliarde EUR (comparativ cu fondurile de 55 de miliarde EUR disponibile în cadrul actualei alocări bugetare pe şapte ani).

Ea porneşte de la constatarea faptului că femeile reprezintă peste jumătate din numărul studenţilor din UE şi 45% dintre persoanele care obţin doctorate, dar numai 1/3 din numărul cercetătorilor de carieră.

De asemenea, femeile cu titlul de

doctor reprezintă o minoritate în domenii ca ingineria sau industria.

Campania se va desfaşura pe parcursul a trei ani; iar într-o primă etapă ea îşi propune să stârnească interesul adolescentelor pentru studiul ştiinţelor, al tehnologiei, al ingineriei şi al matematicii.

Ulterior, accentul se va deplasa, la modul mai general, către studente, care vor fi încurajate să se îndrepte către o carieră în cercetare.

În legătură cu acest subiect, Máire Geoghegan-Quinn, comisarul european pentru cercetare, inovare şi ştiinţă declara: „Această campanie le va arăta femeilor că ştiinţa nu este domeniul exclusiv al bărbaţilor în vârstă, cu halate albe. Ştiinţa oferă posibilităţi de carieră fantastice şi ocazia de a schimba cu adevărat ceva pentru societate şi pentru viitor. Subreprezentarea femeilor într-un sector vital pentru economie nu are nici o logică într-un moment ca acesta, când Europa luptă pentru creştere economică şi locuri de muncă. Sperăm ca prin exemple pozitive şi explicând ce opţiuni există, să putem convinge mai multe tinere să aleagă drumul ştiinţei”.

De obicei, tinerii iau decizii fundamentale cu privire la carieră între 13 şi 17 ani, perioadă în care ei se apropie sau, dimpotrivă, se îndepărtează de materiile exacte.

Din acest motiv, prima parte a campaniei se va adresa adolescentelor din licee, sub sloganul „Science: it's a girl thing”.

Într-o a doua etapă, scopul campaniei va fi să încurajeze studentele să se dedice unei cariere ştiinţifice.

Campania va repune în discuţie şi stereotipuri legate de ştiinţă şi le va demonstra tinerelor - şi femeilor, în general - că acest domeniu poate fi plăcut şi poate oferi numeroase oportunităţi.

Campania va combate o serie de idei învechite legate de cariera unui om de ştiinţă şi va ilustra legătura dintre activităţile actuale de cercetare şi nevoile societăţii.

Cercetarea şi inovarea sunt elemente esenţiale care contribuie la identificarea unor soluţii concrete pentru probleme aflate la ordinea zilei, cum ar fi securitatea alimentară şi energetica, protecţia mediului şi schimbările climatice sau îngrijirea sănătăţii.

Mai multe femei care lucrează deja în domeniul cercetării vor fi prezentate drept modele de urmat, prin intermediul presei şi al unor evenimente sau ateliere speciale.

BULETIN DE AFACERI EUROPENE Pagina 16

EURO – BANK

Gestionarea crizelor pentru salvarea băncilor cu probleme

Criza financiară a demonstrat că

autoritățile publice nu dispun de mijloace adecvate pentru a gestiona situația băncilor aflate în dificultate pe piețele globalizate ale zilelor noastre.

De asemenea, ea a arătat clar că, atunci când o bancă este afectată de probleme, acestea se pot extinde la ansamblul sectorului financiar și dincolo de frontierele unei țări.

În fapt, există foarte puține reguli care să determine acțiunile de întreprins de către autorități în cazul unei bănci care a intrat în criză.

Din acest motiv, G20 a fost de acord că trebuie create cadre pentru prevenirea și gestionarea crizelor.

Criza financiară a dovedit pregnant necesitatea unor acorduri ferme în privința gestionării crizelor la nivel național, precum și nevoia unor mecanisme adecvate pentru soluționarea situațiilor băncilor care se confruntă cu probleme.

În absența unor resorturi care să permită lichidarea ordonată, statele din UE nu au avut altă soluție decât să refinanțeze sectorul bancar.

Astfel, pentru a menține în funcțiune servicii financiare esențiale pentru cetățeni și firme, guvernele au fost nevoite să injecteze bani publici în bănci și să emită garanții la un nivel fără precedent.

Astfel, doar în perioada octombrie 2008 – octombrie 2011, ajutoarele de stat aprobate de Comisia Europeană și acordate instituțiilor financiare s-au cifrat la 4,5 mii de miliarde EURO.

În acest mod, s-a evitat falimentul bancar masiv și dezechilibrele din economie, însă povara deteriorării finanțelor publice a rămas pe umerii contribuabililor, fără a se identifica soluții pentru gestionarea situațiilor critice prin care trec marile bănci transnaționale.

Situația se va schimba datorită propunerilor Comisiei Europene, care

introduce norme europene în materie de redresare și rezoluție bancară.

Aceste norme garantează că, pe viitor, autoritățile vor dispune de mijloacele necesare pentru a interveni decisiv atât înainte de apariția problemelor, cât și în prima fază a eventualelor situații de criză.

În plus, dacă situația financiară a unei bănci se degradează iremediabil, măsurile propuse asigură menținerea funcțiilor critice ale acesteia (în timp ce costurile aferente restructurării și rezoluției sunt suportate de proprietari și de creditori, nu de contribuabili).

Relativ la acest subiect, preşedintele Barroso declara, printre altele, că „UE își îndeplinește integral angajamentele luate în cadrul G20 (....). Măsurile propuse astăzi reprezintă un pas esențial către crearea unei uniuni bancare în cadrul UE. De asemenea, ele vor determina sectorul bancar să fie mai responsabil. Astfel, vom contribui la instalarea pe viitor a unui cadru de stabilitate și încredere în UE, lucrând la consolidarea și integrarea mai puternică a economiilor noastre interdependente.”

La rândul lui, Michel Barnier, comisarul pentru piața internă, afirma: „Criza financiară i-a costat foarte mult pe contribuabili. Măsurile propuse astăzi reprezintă ultima etapă în îndeplinirea angajamentelor luate în cadrul G20 pentru o mai bună reglementare în domeniul financiar. Trebuie să le oferim autorităților publice instrumentele necesare pentru a putea gestiona în mod adecvat eventualele crize bancare viitoare. În caz contrar, cetățenii vor trebui să suporte iarăși consecințele financiare ale acestor crize, în timp ce băncile salvate vor continua să procedeze la fel, știind că vor fi din nou ajutate.”

Principalele elemente ale propunerii

Un cadru pentru rezoluția bancară Cadrul are la bază măsurile recent

adoptate de mai multe state membre, în sensul îmbunătățirii sistemelor naționale de rezoluție bancară.

El consolidează anumite aspecte esențiale ale acestor sisteme și asigură

BULETIN DE AFACERI EUROPENE Pagina 17

viabilitatea instrumentelor de rezoluție în contextul pieței financiare integrate.

Instrumentele propuse se împart în competențe de „prevenire”, „intervenție timpurie” și „rezoluție”, intervenția autorităților fiind direct proporțională cu gravitatea situației.

1. Pregătire și prevenire În primul rând, băncile sunt obligate

să întocmească planuri de redresare, care să stabilească măsurile de adoptat, în eventualitatea deteriorării situației financiare, cu scopul restabilirii viabilității.

În al doilea rând, autoritățile - cărora le revin responsabilități legate de rezoluția băncilor - trebuie să elaboreze planuri de rezoluție care să includă opțiuni pentru băncile aflate în situație critică;

Planurile de redresare și de rezoluție se vor elabora atât la nivel de grup, cât și individual, pentru fiecare instituție din cadrul grupului.

În al treilea rând, dacă în cursul acestui proces de planificare se întâmpină obstacole care compromit rezoluția, autoritățile pot obliga o bancă să-și schimbe structurile juridice sau operaționale, ca să i se poată aplica instrumentele de rezoluție disponibile într-un mod care nu afectează funcțiile critice, nu amenință stabilitatea financiară și nu generează costuri pentru contribuabili.

În fine, grupurile financiare pot încheia acorduri de sprijin intra-grup, pentru a stopa evoluția unei crize și pentru a asigura stabilitatea financiară a grupului;

Sub rezerva aprobării de către autoritățile de supraveghere și de acționarii fiecărei entități care participă la acord, instituțiile din cadrul unui grup vor putea astfel să furnizeze sprijin financiar (împrumuturi, garanții, active utilizate drept garanții reale în tranzacții) altor entități din grup, confruntate cu dificultăți financiare.

2. Intervenția timpurie Autoritățile de supraveghere vor

putea interveni, într-o etapă incipientă, pentru a contracara problemele financiare imediat ce apar.

Competențele în materie de intervenție timpurie se declanșează în momentul în care o instituție nu îndeplinește (sau este pe punctul de a nu îndeplini) cerințele obligatorii de capital.

Autoritățile pot impune instituției respective să aplice măsurile prevăzute în planul de redresare, să elaboreze un plan de acțiune și un calendar de aplicare și să solicite convocarea unei adunări a acționarilor, pentru adoptarea unor decizii.

De asemenea, autoritățile, împreună cu creditorii, pot cere să întocmească un plan de restructurare a datoriei.

Dacă situația băncii se deteriorează masiv, iar instrumentele descrise nu sunt de ajuns, autoritățile de supraveghere pot numi, pentru o perioadă limitată, un administrator special pentru restabilirea situației financiare și gestionarea corectă și prudentă a activității.

3. Competențe și instrumente în

materie de rezoluție Rezoluția are loc când măsurile

preventive și de intervenție timpurie nu reușesc să evite deteriorarea situației până la punctul când banca intră sau poate intra în criză.

Dacă se stabilește că nu se pot întreprinde acțiuni alternative, care să permită evitarea intrării în criză, și că este în joc interesul public (în ceea ce privește accesul la funcții critice ale băncii, stabilitatea financiară, integritatea finanțelor publice etc.), autoritățile trebuie să preia controlul instituției și să inițieze acțiuni decisive de rezoluție.

Instrumentele și competențele de rezoluție armonizate, alături de planurile de rezoluție elaborate - pentru băncile pe plan național și cele transnaționale - le vor asigura autorităților naționale un set de instrumente și o foaie de parcurs comune.

Limitarea drepturilor acționarilor și creditorilor - pe care o implică aceste instrumente - se justifică prin necesitatea imperioasă de a proteja stabilitatea financiară, deponenții și contribuabilii.

Principalele instrumente de rezoluție – care prevăd și garanții care să prevină utilizările abuzive - sunt următoarele:

BULETIN DE AFACERI EUROPENE Pagina 18

instrumentul de vânzare a activității, prin care autoritățile vând integral (sau parțial) banca aflată în criză către o altă bancă;

instrumentul instituției-punte, care constă în identificarea activelor „bune” (sau a funcțiilor esențiale ale băncii) și în separarea lor prin crearea unei bănci noi (bancă-punte) vândută altei entități;

Vechea bancă, cu active toxice și funcții neesențiale, este ulterior lichidată, conform procedurilor uzuale de insolvență.

instrumentul de separare a activelor - prin care activele toxice ale băncii sunt transferate unui vehicul de administrare a activelor - permite echilibrarea bilanțului unei bănci.

Pentru a se preveni utilizarea acestui instrument exclusiv, cadrul prevede utilizarea sa numai împreună cu un alt instrument (bancă-punte, vânzarea activității sau reducerea datoriei), banca beneficiind de sprijin, fiind, în același timp, obiectul unui proces de restructurare;

instrumentul de recapitalizare internă, prin care banca este recapitalizată prin anularea sau diluarea acțiunilor și prin reducerea creanțelor sau convertirea lor în acțiuni.

O instituție pentru care nu s-a găsit un cumpărător privat (sau care ar fi greu de divizat) poate continua să ofere servicii esențiale, fără a avea nevoie să i se injecteze fonduri publice, autoritățile având timpul necesar pentru a o reorganiza sau pentru a lichida anumite activități.

În acest scop, un anumit procentaj din totalul pasivelor băncii va fi constituit obligatoriu din instrumente eligibile pentru recapitalizare internă.

Dacă procesul are loc, acestea se depreciază într-o ordine predefinită în funcție de vechimea creanțelor, astfel încât să se restabilească viabilitatea instituției.

Cooperarea autorităților naționale În ceea ce privește băncile sau

grupurile transnaționale din UE, cadrul consolidează cooperarea dintre autoritățile naționale în toate etapele - de pregătire, intervenție și rezoluție.

Se vor crea colegii ale autorităților de rezoluție, sub coordonarea autorității de rezoluție a grupului și cu participarea Autorității Bancare Europene (ABE).

ABE va facilita acțiunile comune și va asigura medierea obligatorie dacă acest lucru se dovedește necesar.

Astfel se pun bazele unei supravegheri tot mai integrate la nivelul UE a entităților transnaționale, care se va dezvolta în contextul revizuirii arhitecturii de supraveghere a Europei.

Finanțarea rezoluției bancare Pentru a da rezultate, instrumentele

de rezoluție vor necesita finanțare. De exemplu, dacă autoritățile

creează o bancă-punte, aceasta va avea nevoie de capital sau de împrumuturi pe termen scurt pentru a funcționa.

În absența finanțării din partea pieței - și pentru a se evita finanțarea de către stat a operațiunilor aferente rezoluției - se va furniza finanțare suplimentară prin intermediul fondurilor pentru rezoluție (care se vor baza pe contribuții din partea băncilor, în funcție de pasivele și de profilul de risc al fiecăreia).

Fondurile vor trebui să aibă o capacitate suficientă pentru a atinge, în 10 ani, 1% din depozitele acoperite şi vor fi utilizate pentru a susține reorganizarea și rezoluția în bune condiții și a evita, pe viitor, salvarea băncilor cu probleme.

Fondurile de rezoluție naționale vor interacționa pentru a furniza finanțare pentru rezoluția băncilor transnaționale.

Pentru o utilizare optimă a resurselor, Directiva privind rezoluția prevede să se recurgă şi la fondurile disponibile în cele 27 de scheme de garantare a depozitelor.

Pe lângă fondul pentru rezoluție, acestea vor oferi finanțare pentru protecția deponenților de retail.

Pentru o sinergie maximă, statele membre vor putea chiar să permită fuzionarea schemelor de garantare a depozitelor cu fondul de rezoluție, atât timp cât mecanismul garantează rambursarea deponenților în cazul în care banca intră în criză.

BULETIN DE AFACERI EUROPENE Pagina 19

EURO – DILEME Creșterea eficientă din punct de

vedere al utilizării resurselor

Inițiativa emblematică a strategiei Europa 2020 prevede elaborarea unei foi de parcurs, care să definească obiective - pe termen mediu și lung - referitoare la utilizarea eficientă a resurselor.

Ca urmare, a fost elaborată Foaia de parcurs către o Europă eficientă din punct de vedere energetic, care vizează transformarea - până în 2050 – a economiei europene într-una sustenabilă.

Ea prezintă, în linii mari, modul în care poate fi realizată o creștere eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor, esențială pentru bunăstarea și prosperitatea noastră viitoare.

Foaia de parcurs recomandă o abordare integrată, axată pe resursele supuse celor mai mari presiuni, care necesită schimbări structurale în multe domenii și sectoare de politică la nivel european și la nivelul statelor membre, precum și o varietate de instrumente, printre care legislația, instrumentele bazate pe piață, reorientarea instrumentelor financiare și promovarea producției și consumului sustenabile.

În acest context, Janez Potočnik, comisarul pentru mediu, a lansat şi Platforma europeană pentru utilizarea eficientă a resurselor (EREP - European Resource Efficiency Platform), destinată să furnizeze orientări și recomandări la nivel înalt, cu privire la măsurile strategice elaborate pentru a transforma economia europeană în sensul unei creșteri mai sustenabile.

Utilizarea eficientă a resurselor este şi un pilon al strategiei Europa 2020 pentru o creștere inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii și, ca atare, reprezintă o prioritate majoră pentru Comisia Europeană.

Principala sarcină a platformei va fi să determine modalitățile de atingere a obiectivelor și de concretizare a viziunii stabilite în Foaia de parcurs.

De asemenea, se urmăreşte atingerea obiectivului final privind disocierea utilizării resurselor și a consecințelor de creștere economică.

În acest scop, Janez Potočnik, comisarul pentru mediu, aprecia, printre altele, că „avem nevoie de oameni competenți și cu o vastă experiență, care să ne ajute să soluționăm problema transformării economiilor noastre într-un model de creștere eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor (...).”

Platforma este prezidată de John Bruton (fost prim-ministru al Irlandei și ambasador al UE în Statele Unite), iar printre cei 34 de membri se numără 5 comisari europeni, 4 membri ai Parlamentului European, 9 lideri în afaceri din diferite sectoare, 4 miniștri ai mediului, precum și reprezentanți ai unor organizații și instituții internaționale, ai societății civile și ai mediului academic.

Intenția este de a combina pregătirea și competențele membrilor, în vederea obținerii de orientări utile pentru Comisia Europeană, pentru statele membre și pentru actorii pieței.

Printre principiile esențiale care orientează activitatea EREP se numără reflecția asupra interconexiunilor dintre teme, căutarea valorii adăugate și a impactului, cât și obținerea de rezultate care influențează evoluțiile strategice.

EREP face parte dintr-un proiect mai vast al Comisiei, care vizează să reunească părțile interesate și să promoveze dialogul cu privire la provocările și oportunitățile în materie de utilizare eficientă a resurselor.

Oricine este interesat să contribuie la dezbatere este invitat să participe prin intermediul unei platforme online, care va găzdui o serie de schimburi și consultări în lunile următoare.

Etapele următoare Conform programului, grupurile de

lucru vor trebui să prezinte un prim set de recomandări peste aproximativ 12 luni și un al doilea set până la sfârșitul mandatului, adică până la jumătatea anului 2014.

BULETIN DE AFACERI EUROPENE Pagina 20

Creștere printr-o guvernanță mai bună a pieței unice

Piața unică este o forță motrice

esențială care propulsează creșterea economică.

Cu toate acestea, pentru a asigura creștere și locuri de muncă, îmbunătățirea punerii în aplicare a normelor existente este crucială.

Acesta este motivul pentru care Comisia Europeană a adoptat o cale de acțiune prin care să se asigure că normele privind piața unică funcționează în practică.

Comisia propune, de asemenea, măsuri de îmbunătățire a modului în care funcționează sectorul serviciilor, un deziderat fundamental, având în vedere că directiva privind serviciile reglementează mai mult de 45 % din PIB-ul UE și trebuie să joace un rol strategic în promovarea creșterii economice.

Pe baza evaluării progreselor înregistrate de statele membre cu privire la punerea în aplicare a directivei privind serviciile, o analiză economică arată că punerea în aplicare a acesteia va genera o creștere suplimentară de 0,8 % a PIB-ului UE pe parcursul următorilor 5 -10 ani.

Totuși, această cifră ar putea crește până la 2,6 % dacă statele membre dau dovadă de mai multă ambiție în deschiderea piețelor naționale ale serviciilor care intră sub incidența directivei.

Mai mult, o mai bună transpunere și punere în aplicare a legislației UE ar putea promova creșterea economică prin reducerea cu o treime a sarcinilor administrative pentru întreprinderi, generând o economie totală de aproximativ 40 miliarde EUR.

Michel Barnier, comisarul pentru piața internă și servicii, observa, printre altele: „(...) Comisia și statele membre trebuie să colaboreze îndeaproape pentru a ameliora modul în care normele pieței unice sunt concepute, implementate, aplicate și respectate. Creșterea economică se află pe primul loc în agenda noastră și nu ar trebui să irosim nici măcar o singură

oportunitate de a o promova”. De asemenea, comisarul remarca că: „În ceea ce privește directiva privind serviciile, prioritatea mea este de a garanta că aceasta se aplică integral în sectoarele pe care le acoperă.”

Michel Barnier, Comisarul pentru piața internă și servicii, a declarat: „Întreprinderile mici și mijlocii îmi comunică faptul că încă există obstacole în calea activității lor pe piața unică europeană. Comisia și statele

În ideea asigurării unei guvernanțe mai bune a pieței unice, Comisia propune ca eforturile să se concentreze asupra sectoarelor cu cel mai ridicat potențial de creștere.

În perioada 2012 - 2013, sectoarele identificate sunt sectorul serviciilor și cel al industriilor de rețea.

În aceste domenii, Comisia îndeamnă statele membre să se angajeze la toleranță zero față de transpunerea tardivă și incorectă a directivelor.

La rândul său, Comisia va acorda mai multă asistență în legătură cu transpunerea, în vederea soluționării potențialelor probleme.

În caz de încălcare, durata medie a procedurilor nu ar trebui să depășească 18 luni (în prezent este de 25,5 luni), iar statele membre ar trebui să se conformeze hotărârilor Curții în termen de 12 luni.

Pentru a asigura funcționarea mai eficace a pieței unice, Comisia recomandă utilizarea mai judicioasă a instrumentelor IT pentru a conferi mai multă putere cetățenilor și întreprinderilor.

De asemenea, invită statele membre să consolideze instrumentele de soluționare a problemelor și să înființeze centre ale pieței unice pentru o mai bună monitorizare a modului în care funcționează normele privind piața unică.

Pe de altă parte, o comunicare intitulată „Un parteneriat pentru creștere în sectorul serviciilor 2012 – 2015” arată că punerea în aplicare a directivei privind serviciile trebuie să fie optimizată pentru a stimula creșterea.

Pentru atingerea creșterii previzionate, Comisia invită statele membre să elimine

BULETIN DE AFACERI EUROPENE Pagina 21

normele discriminatorii care există încă în anumite țări ale UE, subliniind că va iniția proceduri privind încălcarea dreptului comunitar, în cazurile de nerespectare a prevederilor directivei privind serviciile.

Mai mult, ea intenționează să coopereze cu statele membre pentru a maximiza beneficiile economice aduse de directiva privind serviciile, de exemplu prin reforme structurale aprofundate în domeniile în care acestea hotărâseră anterior să mențină statu-quo-ul, în special în sectoarelor cheie - serviciile pentru întreprinderi, construcțiile, turismul și comerțul cu amănuntul (acestea reprezentând aproape 30 % din PIB).

Comunicarea este însoțită de 3 documente de lucru ale serviciilor Comisiei:

Raportul privind punerea în aplicare a directivei privind serviciile, care prezintă situația actuală a punerii în aplicare a directivei și a problemelor restante și situația actuală a „ghișeelor unice”, cu o secțiune dedicată evaluării fiecărui stat membru.

Rezultatele testului de performanță, care arată cât de bine se aplică, în mod curent, diferite norme ale UE adresate întreprinderilor.

Testul a identificat o serie de obstacole, cum ar fi caracterul eterogen al reglementărilor privind calificările profesionale și dificultățile întâmpinate în ceea ce privește recunoașterea diplomelor din alte state membre, cerințele care limitează posibilitatea de a alege statutul juridic pentru exercitarea anumitor activități profesionale, dificultățile întâmpinate la obținerea de servicii de asigurare pentru furnizorii transfrontalieri sau provocările pe generate de existența diferitelor nivele de reglementare a protecției consumatorilor.

• Documentul de lucru al serviciilor Comisiei, în scopul introducerii unor orientări privind aplicarea articolului 20 alineatul (2) referitor la principiul nediscriminării beneficiarilor serviciilor în funcție de cetățenie sau de țara de reședință.

Documentul analizează motivele care stau la baza unui astfel de comportament comercial și face apel la întreprinderi să pună capăt unor astfel de practici discriminatorii.

EURO - UTIL Registrul de Transparență - peste

5.150 de înregistrări Registrul de Transparență comun -

al Comisiei și Parlamentului European (ce include organizațiile și persoanele implicate în activități de apărarea a unor cauze specifice, de reprezentare a intereselor, de lobby etc.) – întâmpină un an de activitate cu peste 5.150 de înregistrări.

Registrul online oferă cetățenilor informații detaliate referitoare la cei care încearcă să contribuie și să influențeze procesul de elaborare a politicilor UE, fiind un exemplu inovator de cooperare între instituțiile UE.

Aniversarea coincide cu adoptarea de către Consiliul de Miniștri al UE a deciziei de a fi reprezentat, de asemenea, în cadrul Registrului, prin trimiterea unui observator la secretariatul comun care se ocupă de gestionarea zilnică a acestuia.

Referitor la acest aspect, vicepreședintele Maroš Šefčovič observa că „Decizia Consiliului de a participa la Registru în calitate de observator transmite, de asemenea, publicului larg mesajul că toate cele trei instituții majore ale UE conlucrează în acest domeniu important. (...)”.

Pentru a pune bazele unui proces de revizuire în anul viitor și pentru a contribui la elaborarea primului raport anual privind funcționarea Registrului, a fost inițiată o consultare publică online, care va dura până la data de 31 august 2012.

Aniversarea marchează şi închiderea oficială a vechiului Registru al reprezentanților de interese, instituit de Comisie în 2008.

Organizațiile din vechiul registru au fost transferate în cel nou, în cursul perioadei de tranziție de 12 luni.

În parale, toate noile înscrieri s-au efectuat exclusiv în noul Registrul comun de Transparență.

BULETIN DE AFACERI EUROPENE Pagina 22

EURO - AGENDA DIGITALĂ Tendințe puternice către serviciile

și tehnologiile mobile Comisia Europeană este

responsabilă pentru crearea unui climat legislativ și comercial care să favorizeze concurența și investițiile pe piețele tehnologiei digitale din Europa.

Tabloul de bord al Agendei digitale pentru 2012 evaluează progresele înregistrate la nivelul UE și la nivel național în crearea acestui climat, prin raportare la cele 78 de acțiuni pentru Comisie și la cele 23 pentru statele membre.

Pentru realizarea acestui obiectiv, în 2011-2012 s-au elaborat o serie de propuneri legislative:

Un nou regulament privind roaming-ul, al cărui scop este extinderea plafoanelor tarifare la transferul de date și intensificarea concurenței.

Miniștrii din UE au ajuns la un acord preliminar privind mecanismul Conectarea Europei, care include sprijin din partea UE - în valoare de 7 miliarde EURO - pentru stimularea investițiilor private în servicii de bandă largă din generația următoare și pentru dezvoltarea unor servicii online - achizițiile electronice, eSănătate, eJustiție și Europeana.

În cadrul Orizont 2020 (următorul program de finanțare pentru cercetare și inovare al UE), Comisia propune o investiție de 80 de miliarde EURO, sectorul TIC fiind principalul beneficiar.

Un regulament care prevede armonizarea semnăturilor electronice și a altor servicii fiduciare, esențiale pentru deblocarea economiilor aferente achizițiilor electronice, și recunoașterea reciprocă a identificării electronice între statele membre ale UE.

Un plan de acțiune privind comerțul electronic, care vizează facilitarea accesului transfrontalier la produse și la conținutul online și, în ultimă instanță, soluționarea problemelor legate de plată, livrare și protecția și informarea consumatorilor.

De asemenea, statele membre au fost invitate de către președintele Barroso să desemneze un „Campion digital” care să faciliteze comunicarea și să facă cunoscut rolul internetului.

În același timp, Neelie Kroes a adresat un apel reprezentanților industriei de profil, profesorilor și altor grupuri de a forma o mare coaliție pentru promovarea locurilor de muncă în sectorul TIC și a activităților de formare profesională în domeniu.

Strategiile UE în domeniul cloud computing-ului și al securității internetului vor fi prezentate în 2012.

Pe de altă parte, cetățenii, întreprinderile și inovatorii din Europa generează în domeniul digital o cerere suficient de mare pentru a ajuta Europa să ajungă la o creștere economică sustenabilă.

Însă acest potențial nu se poate materializa dacă nu există, într-o măsură suficientă, Internet de mare viteză, conținut digital, activități de cercetare și competențe adecvate.

Intensificarea consumului de date și trecerea la tehnologiile mobile (cum ar fi telefoanele inteligente) și la serviciile mobile (internet 3G, streaming de muzică și webmail) sunt cele mai importante tendințe în sectorul tehnologiilor informației și comunicațiilor (TIC), care asigură în prezent 8 milioane de locuri de muncă și reprezintă 6% din PIB-ul UE.

În legătură cu acest subiect, Neelie Kroes, vicepreședintele Comisiei Europene, a declarat: că „Europenii sunt foarte deschiși către tehnologiile digitale și dornici să aibă la dispoziție cât mai multe opțiuni, însă guvernele și companiile din domeniu nu reușesc să țină pasul cu ei (...). Investind mai puțin decât este necesar ne facem nouă înșine un mare deserviciu”.

Prezentăm câteva dintre principalele concluzii ale Tabloului de bord al Agendei digitale a Comisiei Europene:

Ca evoluții pozitive, amintim: Conexiunile de bandă largă sunt

aproape omniprezente în Europa (95%

BULETIN DE AFACERI EUROPENE Pagina 23

dintre europeni au acces la o conexiune fixă de bandă largă)

Consumatorii și întreprinderile se îndreaptă rapid către serviciile mobile.

Internetul mobil a înregistrat o creștere de 62%, atingând cifra de 217 milioane de abonamente la servicii mobile de bandă largă.

15 milioane de europeni conectați pentru prima dată în 2011, 68% dintre europeni prezenți cu regularitate online și 170 de milioane abonați la rețelele de socializare.

Pentru prima dată, s-a înregistrat o majoritate a europenilor dezavantajați din punct de vedere economic care au utilizat internetul, însă unul din patru europeni încă nu s-a folosit până acum de internet.

Grecia, Portugalia și Irlanda au adoptat serviciile eGuvernare pentru a putea oferi în continuare servicii publice de calitate.

În afară de Republica Cehă, cele mai mari creșteri la nivelul furnizării și utilizării serviciilor eGuvernare s-au înregistrat în cadrul economiilor cu probleme financiare, confirmând astfel rolul important al serviciilor e-Guvernare în contextul unei reforme structurale de succes.

Aspecte problematice Jumătate din forța de muncă din

Europa nu dispune de aptitudini suficiente în domeniul TIC pentru a-și putea găsi sau schimba locul de muncă.

În timp ce 43% din populația UE are aptitudini medii sau superioare în domeniul internetului și poate, de exemplu, să utilizeze internetul pentru a efectua un apel telefonic sau pentru a crea o pagină web, aproape jumătate din forța de muncă nu consideră că aptitudinile deținute în domeniul calculatoarelor și al internetului sunt suficiente pentru a le asigura un loc pe piața muncii.

Aproape 25% nu au deloc aptitudini în domeniul TIC.

Aceasta fiind situația, ocuparea posturilor TIC a devenit o problemă, numărul acestora fiind estimat la 700 000 până în 2015.

Cumpărăturile online reprezintă în continuare o activitate limitată la nivel național.

În timp ce 58% dintre utilizatorii de internet fac cumpărături online, doar unul din zece a utilizat un site de comerț electronic dintr-un alt stat membru.

Principalele probleme în acest sens sunt reprezentate de barierele lingvistice și de complicațiile birocratice (cum ar fi refuzul livrării și problemele legate de drepturile de autor).

IMM-urile nu mai utilizează comerțul electronic.

Majoritatea IMM-urilor nu mai vând, nici nu mai cumpără online, limitându-și astfel exporturile și posibilitățile de a realiza venituri.

Investițiile în cercetare sunt în continuare mai mici decât cele ale concurenței.

Cu toate că cercetarea publică a fost ferită de măsurile de austeritate, cheltuielile se situează cu mult sub nivelul creșterii anuale de 6% necesar pentru dublarea investițiilor publice până în 2020.

Investițiile în cercetarea comercială sunt în scădere. Sectorul TIC din UE are în prezent mai puțin de jumătate din intensitatea cercetării și dezvoltării sectorului TIC din SUA.

Companiile de telecomunicații continuă să le impună consumatorilor tarife foarte mari pentru roamingul de date.

În perioada 2011-2012, mai multe companii și-au schimbat abordarea, oferind pachete tarifare sau tarife de roaming comparabile cu cele naționale.

Totuși, consumatorii plătesc în continuare, în medie, pentru apelurile în roaming tarife de trei ori și jumătate mai mari decât pentru apelurile naționale.

Dintre cele 101 acțiuni din cadrul Agendei digitale), 34 sunt finalizate.

52 sunt în curs de realizare, iar 15 sunt amânate sau riscă să fie.

Tabloul de bord în domeniul digital este un proces care analizează inclusiv starea pieței telecomunicațiilor din UE și competitivitatea Europei în domeniul digital.

BULETIN DE AFACERI EUROPENE Pagina 24

EURO-BUSINESS

Evoluţii în politica europeană privind IMM-urile

În capitala Maltei, La Valletta, s-a desfăşurat recent Reuniunea Reprezentanţilor naţionali pentru IMM-uri – SME Envoy.

Subiectele abordate cu acest prilej – conform www.gov.ro - în cadrul acestei reuniuni au inclus noile evoluţii în politica europeană privind IMM-urile şi rolul acestora în creşterea economică, precum şi modalitatea de implementare, la nivelul Maltei, a programului comunitar JEREMIE pentru IMM-uri, asigurarea fondurilor comunitare în programele europene aferente următorului exerciţiu financiar, planul de Acţiune privind Antreprenoriatul. etc.

Cu acest prilej, ministrul român Lucian Isar a prezentat prioritatile Guvernului pentru sectorul IMM, evidenţiind câteva directii în acest sens - diminuarea poverii administrative şi reglementarea inteligentă, identificarea unor posibile modalităţi altenative de finanţare a IMM-urilor, precum şi îmbunătăţirea legislaţiei existente în domeniu

S-a evidenţiat faptul că simplificarea procedurilor administrative pentru IMM, dar şi promovarea exportului şi a oportunitatilor de afaceri sunt posibile, în prezent, prin birourile unice „One Stop Shop”.

Cu acest prilej, s-a anunţat intenţia de a extinde rolul acestora în identificarea de noi pieţe şi atragerea de parteneri internaţionali pentru companiile româneşti.

În acest context, a fost amintit proiectul de atragere şi implicare a tinerilor studenţi în mediul de business, prin crearea unui institut naţional de formare şi lansare, cât şi prin întărirea şi extinderea incubatoarelor pentru afaceri noi, prezentând initiaţiva României de a realiza, pe teritoriul său, o reţea a comunitatilor de business, prin identificarea unui număr de opt poli naţionali de crestere.

SME Envoy promovează interesele IMM-urilor în cadrul organismelor guvernamentale, inclusiv la nivel local, şi urmăreşte integrarea principiului "Think Small First" în toate politicile şi propunerile de reglementare, actionează ca interfaţă între Comisia Europeană şi factorii de decizie la nivel naţional, în vederea implementării prevederilor Small Business Act (SBA) şi contribuie la evaluarea şi raportarea acţiunilor întreprinse în vederea implementării acestuia în statele membre.

Lideri europeni ! România are o poziţie de lider absolut

în Europa Centrală şi de Est în ceea ce priveşte producţia de energie eoliană, se afirmă într-un raport al Programului pentru conducere durabilă de pe lângă Universitatea din Cambridge şi al Centrului regional pentru cercetări în domeniul politicii energetice (REKK), Budapesta.

Documentul, care cuprinde date din mai multe ţări din zonă, a fost prezentat la Sofia, în cadrul conferinţei internaţionale "Politici pentru o creştere economică verde în Balcani", citează Agerpres.

Aproape un sfert din toate unităţile eoline din noile state membre ale UE sunt situate pe

teritoriul României, se afirmă în document, iar partea de sud-vest al ţării are cel mai bun potenţial pentru producţia de energia eoliană.

Principala piedică pentru construirea unor unităţi noi o reprezintă, însă, capacitatea limitată a sistemului naţional de transport al curentului electric.

În momentul de faţă România se confruntă cu un adevărat boom al investiţiilor în energia eoliană.

În ultimii doi ani, capacităţile instalate au crescut de cel puţin zece ori, fiind emise licenţe pentru conectarea la reţelei naţionale a unor unităţi cu o capacitate totală de 17.000 de megawaţi, în condiţiile în care reţeaua ar putea să suporte doar 3.300 megawaţi.

BULETIN DE AFACERI EUROPENE Pagina 25

EURO- UTIL

Dicționar de fonduri structurale

Litera R

Raport anual = Document cu periodicitate anuală în care este prezentat stadiul de derulare și rezultatele unei activități sau proiect. Raport de monitorizare = Raport care prezintă situația desfășurării unui proiect în funcție de planul de lucru stabilit anterior; deseori, este realizat de un observator extern. Raport final de activitate = Instrument de monitorizare a implementării unui proiect, elaborat de conducătorul (managerul) proiectului la încheierea implementării proiectului, pe baza comparării stadiului final obținut cu cel prevăzut în planificarea inițială a proiectului. Raportare = Activitate, de regulă periodică, de informare privind modul de desfășurare a unui proiect, modul în care sunt îndeplinire obiectivele stabilite și propuneri de îmbunătățire a functionării ulterioare a proiectului. Refinanțare = Utilizarea de către un beneficiar de finanțare nerambursabilă a fondurilor primite pentru acordarea, mai departe, de finanțare pentru alte organizații. Registru = Condica în care sunt consemnate operațiuni diverse ale unei organizații (de exemplu, registrele contabile). Relevanță = Îndeplinirea cel puțin a unor condiții minime privind diverse criterii de analiză a proiectelor de finanțare. Replicare = Obținerea de rezultate similare celor obținute prin derularea unui proiect într-o altă zonă geografică decât zona în care a funcționat proiectul respectiv. Revolving = Tip de fond în care noi credite pot fi acordate pe măsură ce sunt returnate cele acordate anterior. Rezultat = Efect al unei activități. Risc = Situație nefavorabilă (care poate impiedica buna desfășurare a unui proiect) posibilă a avea loc cu o anumită probabilitate.

Litera S Scop = Situație dorită, pentru atingerea căreia este organizat și implementat un anumit proiect. Sinergie = Creșterea efectului obținut - prin utilizarea unui ansamblu de resurse - peste suma efectelor care pot fi obținute prin utilizarea separată a fiecărei resurse din cadrul ansamblului. Sistem informațional = Ansamblu organizat de elemente dependente între ele (metode, persoane, infrastructură tehnică) care permite și asigură realizarea transferului de informații între diferite entități. Societate civilă = Societatea civilă este formată din cetățeni, asociați sub diferite forme, care au

aceleași interese și care își dedică timpul, cunoștințele și experiența pentru a-și promova și apăra aceste drepturi și interese. Noțiunea are în vedere formele asociative – de tip apolitic, care nu sunt părți ale unei instituții fundamentale ale statului sau ale sectorului de afaceri (organizații neguvenamentale – asociații sau fundații, sindicate, uniuni patronale etc.) – care intervin pe lângă factorii de decizie, pe lângă instituțiile statului, pentru a le influența în sensul apărării drepturilor și intereselor grupurilor de cetățeni pe care îi reprezintă. Solicitant = Persoana fizică sau juridică care depune, în nume propriu, un proiect în cadrul unei licitații organizate în vederea acordării de finanțări nerambursabile; în cazul câștigării licitației, solicitantul devine beneficiarul finanțării. Solicitanți eligibili = Solicitanți care îndeplinesc criteriile minime impuse de finanțator (referindu-se, de regulă, la forma juridică de organizare, experiența, situație financiar-contabilă etc.). Start-up = Idee ce stă la baza înființării unei afaceri; firma nou-înființată aflată în perioada de dezvoltare. Statut = Document constitutiv prin care se stabilește modul de organizare și funcționare a unei persoane juridice. Subvenție = Ajutor bănesc acordat de stat, de o organizație etc. unei alte organizații sau persoane. Sustenabilitate = Proprietatea rezultatelor și efectelor unui proiect de a se menține într-o perioadă mai lungă de timp, după finalizarea proiectului.

Litera T Tabloul de finanțare = Instrument al analizei dinamice prin care sunt prezentate fluxurile de utilizări și de resurse, trecute sau previzionale ale întreprinderii cu respectarea echilibrului contabil; nu se limitează la înregistrarea fluxurilor de venituri și cheltuieli ce ține cont de toate resursele și utilizările ce apar în cursul unei perioade, inclusiv cele care nu îmbracă forma bănească. Taxă = Plată efectuată în favoarea bugetului de stat de către diferite persoane fizice sau juridice, în cazul în care acestea se bucură de anumite servicii prestate de organele de stat. Taxă pe valoarea adaugată (TVA) = Impozit indirect, atașat consumului. Taxa pe valoarea adaugată este aferentă transferului de proprietate asupra bunurilor, prestărilor de servicii și executărilor de lucrări, neafectând cheltuielile sau veniturile întreprinderii. Tranșa de finanțare = Suma de bani – reprezentând un anumit procent din suma totală acordată sub forma de finanțare nerambursabilă – primită de beneficiar pentru finanțarea activităților proiectului în perioada următoare, până la primirea tranșei următoare.

BULETIN DE AFACERI EUROPENE Pagina 26

INSTITUȚII EUROPENE

Curtea Europeană de Conturi

12, rue Alcide De Gasperi LU-1615 Luxembourg,

Luxembourg, Fax: +352 4393 42 Curtea Europeană de Conturi verifică

modul în care sunt administrate fondurile europene. Rolul său este acela de a îmbunătăţi gestiunea financiară a UE şi de a prezenta rapoarte privind folosirea banilor publici.

A fost înfiinţată în 1975, are sediul la Luxemburg și nu are putere juridică.

Pentru a le garanta contribuabililor europeni faptul că banii publici sunt cheltuiţi în mod eficient, Curtea de Conturi este abilitată să verifice (să auditeze), prin frecvnte controale pe teren, orice persoană sau organizaţie care gestionează fonduri europene. Concluziile scrise sunt incluse în rapoarte adresate Comisiei Europene şi guvernelor statelor membre.

Una dintre cele mai importante sarcini ale Curţii de Conturi este să înainteze Parlamentului European şi Consiliului un raport anual privind exerciţiul financiar anterior („descărcarea anuală de gestiune”). Parlamentul examinează minuţios raportul Curţii înainte de a decide dacă aprobă sau nu modul în care Comisia a gestionat bugetul. De asemenea, Curtea trebuie să formuleze un aviz privind legislaţia financiară a UE şi posibilităţile de combatere a fraudei.

Activitatea Curţii vizează, în principal, fondurile de care răspunde Comisia Europeană, deși autorităţile naţionale gestionează 80% din venituri şi cheltuieli.

Pentru a-şi exercita atribuţiile în mod eficient, Curtea de Conturi trebuie să fie complet independentă de celelalte instituţii.

Curtea de Conturi este formată din câte un membru din fiecare ţară a Uniunii, desemnat de Consiliu pentru un mandat de 6 ani (care poate fi reînnoit). Preşedintele Curţii este ales de către

membrii acesteia pentru un mandat de 3 ani care, de asemenea, poate fi reînnoit.

Curtea de Conturi numără aproximativ 800 de angajaţi, nu numai auditori, ci şi traducători şi administratori. Auditorii sunt împărţiţi în grupuri de audit. Aceştia pregătesc proiecte de rapoarte pe baza cărora Curtea ia decizii.

OLAF – Oficiul (Biroul) European

de Luptă Antifraudă

Pentru a întări mijloacele de prevenire a fraudei, Comisia a înfiinţat Oficiul European de Luptă Antifraudă.

Acesta a primit responsabilitatea de a conduce investigaţiile administrative antifraudă, beneficiind de un statut independent special.

OLAF exercită toate puterile de investigaţie conferite de Comisie prin legislaţia comunitară şi acordurile cu terţe ţări în vigoare, în vederea consolidării luptei împotriva fraudei, a corupţiei şi a altor activităţi ilegale care afectează interesele financiare ale Comunităţii.

Pe lângă şi dincolo de protejarea intereselor financiare, responsabilitatea Oficiului vizează toate activităţile legate de salvgardarea intereselor împotriva comportamentului necorespunzător care poate duce la urmărire administrativă sau penală.

Pentru a coordona acţiunea statelor membre în lupta lor antifraudă, OLAF le oferă sprijinul Comisiei pentru organizarea unei cooperări strânse şi regulate între autorităţile naţionale competente.

În plus, Oficiul, în calitate de serviciu al Comisiei, contribuie la planificarea şi dezvoltarea metodelor de prevenire a fraudei şi antifraudă și are în subordine următoarele Directorate:

- Directoratul A – Investigaţii şi Operaţiuni I

- Directoratul B – Investigaţii şi Operaţiuni II

- Directoratul C – Sprijin Operaţional şi Politic.

- Directoratul D – Afaceri Generale.

BULETIN DE AFACERI EUROPENE Pagina 27

EURO – IDEI Propunerea EURODAC -

completarea sistemului european comun de azil

EURODAC a fost primul instrument

adoptat, în 2003, în domeniul azilului - Regulamentul (CE) nr. 2725/2000, respectiv un sistem pentru colectarea amprentelor digitale ale solicitanților de azil.

Aceasta este o inițiativă europeană emblematică și o componentă esențială a sistemului european comun de azil al UE, constând într-un sistem informatic biometric, care facilitează asigurarea punerii în aplicare corespunzătoare a Regulamentului de la Dublin, contribuind la identificarea resortisanților țărilor terțe care, de obicei, nu dețin documente de identitate.

Sistemul s-a dovedit a fi un instrument util pentru stabilirea statului membru responsabil de examinarea unei cereri de azil și pentru protejarea sistemului de azil împotriva abuzurilor, prin evitarea situației în care aceeași persoană depune mai multe cereri de azil în state membre diferite.

Cu toate acestea, după mai mulți ani de funcționare, s-au impus anumite actualizări, în special pentru a reduce întârzierea cu care unele state membre transmit datele, respectiv timpul scurs între luarea amprentelor digitale și transmiterea lor către unitatea centrală a EURODAC.

Pentru a facilita progresul în ceea ce privește pachetul referitor la azil în ansamblul său, propunerea intenționează acum să permită și consultarea EURODAC de către autoritățile de aplicare a legii în scopul prevenirii, depistării și anchetării infracțiunilor de terorism și a altor infracțiuni grave.

Propunerea în cauză a fost discutată recent de către ministrii afacerilor interne, în cadrul Consiliului Justiție și Afaceri Interne.

Subiectul prezintă o importanță deosebită, având în vedere că, numai în 2011, cele 27 de state membre ale UE au primit peste 300 000 de cereri de azil (o creștere de 16,2 % față de 2010).

Deși această cifră rămâne net inferioară nivelului record de 425 000 de cereri primite, creșterile înregistrate pot pune sub presiune capacitatea de primire a unora dintre statele membre.

Motiv de a propune îmbunătățirea eficienței globale a EURODAC.

„Noua propunere EURODAC face parte integrantă din pachetul de măsuri necesare pentru instituirea sistemului european comun de azil (SECA). Propunerea prevede posibilitatea ca autoritățile naționale de aplicare a legii să poată efectua, în condiții foarte limitate și specifice, verificări ale amprentelor digitale în baza de date EURODAC, în scopul de a sprijini prevenirea și combaterea infracțiunilor foarte grave și a terorismului. Vor fi posibile numai căutări de tip „hit/no hit” (răspuns pozitiv/negativ), verificarea bazei de date EURODAC putând fi efectuată numai în cazul în care căutările din bazele de date naționale sau ale statelor membre nu au dat niciun rezultat. Au fost introduse măsuri stricte de siguranță pentru a se asigura respectarea deplină a drepturilor fundamentale și a vieții private, precum și pentru a se garanta că dreptul la azil nu este în niciun fel afectat negativ”, a declarat Cecilia Malmström, comisar pentru afaceri interne.

Propunerea, în sine, impune termene precise pentru transmiterea datelor, garantează compatibilitatea deplină cu legislația în materie de azil și răspunde mai eficient cerințelor în materie de protecție a datelor.

Ea prevede, de asemenea, posibilitatea ca autoritățile naționale de aplicare a legii să consulte baza de date EURODAC în scopul prevenirii, depistării și anchetării infracțiunilor de terorism și a altor infracțiuni grave.

Compararea amprentelor digitale deținute de autoritățile desemnate de aplicare a legii din statele membre și de Europol cu cele stocate în baza de date EURODAC va fi posibilă numai în cazuri specifice, în condiții clar definite.

Dispozițiile referitoare la accesul la date și la securitatea lor asigură faptul că sunt respectate drepturile persoanelor ale căror amprente digitale sunt stocate în EURODAC și dreptul la viață privată al solicitanților de azil și al imigranților aflați în situație neregulamentară.

BULETIN DE AFACERI EUROPENE Pagina 28

EURO-FONDURI Stimularea absorbției fondurilor

europene pe agricultură și dezvoltare rurală

Guvernul Romaniei a aprobat, într-o

recentă ședință, proiectul de ordonanță de urgență pentru modificarea și completarea unor acte normative privind garantarea în domeniul agriculturii și dezvoltării rurale.

Actul normativ își propune reglementarea garantării pentru facilitarea accesului beneficiarilor la avansul acordat prin contractele încheiate cu APDRP.

Modificările făcute au drept scop stimularea unei absorbții cât mai mari a fondurilor europene.

Proiectul adoptat vizează modificarea și completarea a 3 acte normative care reglementează instrumentele de garantare, din fonduri naționale, în domeniul agriculturii și dezvoltării rurale - Legea nr. 218/2005, Legea nr. 329/2009 și Ordonanța de urgență nr. 79/2009.

Față de prevederile actuale, prin noul act normativ se reglementează:

• Utilizarea dobânzilor încasate de Fondurile de garantare din plasarea sumelor alocate de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), exclusiv pentru plata garanțiilor executate din cele acordate în baza celor 3 acte normative

• Reîntregirea sumelor alocate, din bugetul MADR, pentru constituirea plafonului de garantare, în situația în care nivelul garanțiilor executate depășește pe cel al dobânzilor acumulate și sunt afectate astfel sumele acordate.

• Includerea unor noi categorii de beneficiari în schema de garantare instituită în baza OUG nr. 79/2009 a orașelor, organismelor de drept public, grupurilor de acțiune locală și a organizațiilor și federațiilor utilizatorilor de apă pentru irigații, pentru facilitarea accesului acestor categorii de beneficiari ai sprijinului finanțat.

Strada care se spală singură

Artera Iancu Văcărescu - din

Cartierul istoric Iosefin din Timișoara - are un sistem automat de stropit carosabilul și a costat – conform ziarului “Evenimentul Zilei” - 6 milioane de lei, proveniți din bani europeni.

Instalaţiile care spală strada sunt acționate manual de către angajații companiei de salubrizare.

„Strada are un sistem inteligent de stropitoare, unic în România, care se declanşează automat şi curăţă asfaltul. Este vorba de o serie de câteva zeci de instalaţii speciale cu presiune mare, care vor uda strada şi vor funcţiona alternativ, ca să nu fie maşini parcate. Jetul bate pâna în mijlocul străzii, unde este parcarea”, a declarat, pentru ziarul citat, Aura Junie, şeful Direcţiei de Dezvoltare din cadrul Primăriei Municipiului Timişoara.

Până să devină cea mai modernă stradă românească, artera timișoreană a trecut prin reparații capitale, protejarea cablurilor în subteran, reconfigurarea geometriei stradale, marcarea pistelor de biciclete, refacerea trotuarelor și amenjarea spațiilor verzi, amplasarea de arbori și mobilier urban.

De-a lungul tramei stradale sunt montate instalații de stropire care aruncă, la comandă precisă, apă pe stradă; spălarea străzii se face săptămânal, într-o zi pe o parte, iar în alta pe cealalată a carosabilului.

(sursă: www.evz.ro)

BULETIN DE AFACERI EUROPENE Pagina 29

Sistarea trimiterii de cereri de rambursare către CE pentru 4

programe operationale

Conform site-ului www.fonduri-structurale.ro, începând cu 1 iulie 2012, România nu va mai transmite către Comisia Europeană cereri de rambursare pentru 4 programe operaționale – PO, respectiv POS Mediu, POS Transport, POR și POSCCE.

Comisia Europeană va realiza, în perioada 5 - 17 iulie, misiuni de audit pentru cele 4 PO menționate, urmând ca, pe baza rezultatelor auditului, să ia o decizie privind întreruperea sau continuarea plăților.

Totodată, ca urmare a misiunilor de audit, CE va hotâri dacă este cazul ca și corecțiile financiare preventive - impuse în prezent pentru cele 4 PO - să fie înlăturate complet sau parțial.

Cu toate că până la luarea unei decizii finale Comisia a solicitat autorităților române sistarea trimiterii cererilor de rambursare, ministrul afacerilor europene a insistat asupra faptului că, în momentul de față, nici un PO nu este suspendat.

„Daca vor fi suspendări, aceasta este o decizie care se va lua în următoarele săptămâni, nu în prezent, dar, insist, nu vorbim de nici o suspendare pe vreun program operațional legat de fondurile structurale și de coeziune” – a subliniat Orban.

Nu este pentru prima dată când țara noastră se află într-o astfel de situație.

În perioada iulie-decembrie 2011, plățile între țara noastră și CE au fost, de asemenea, sistate, ele fiind reluate la finele anului, cu condiția îndeplinirii de către România - până la sfârșitul lunii iunie 2012 - a unor obiective și luării unor măsuri privind organizarea autorităților de management și desfășurarea achizițiilor publice.

De altfel, misiunile de audit - organizate în perioada următoare - au ca scop tocmai evaluarea măsurilor luate și a îndeplinirii angajamentelor asumate de către autoritățile române.

Printre aspectele care vor fi analizate în timpul misiunilor de audit se numără sistemul de achiziții publice - inclusiv activitatea ANRMAP - unde, de altfel, s-au constatat cele mai multe nereguli la evaluările anterioare.

În acest sens, ministerele care gestionează POR, POS Transport și POS Mediu susțin că au fost luate deja măsurile necesare pentru îndeplinirea angajamentelor asumate față de Comisie, în decembrie 2011.

Astfel, Ministerul Mediului a semnat un Ordin comun, împreună cu ANRMAP, care stabilește „o abordare unitară, la nivelul beneficiarilor, de a nu se mai face nici un fel de eroare în momentul în care se accesează fondurile europene.”

Și ministrul transporturilor a emis un ordin privind transparența publică a procedurilor de achiziție organizate și derulate de direcțiile de specialitate și de către unitățile din subordinea sa, în cadrul proiectelor finantate din POS Transport, cât și publicarea, pe site-ul ministerului, a situațiilor achizițiilor publice aflate în pregătire, derulare sau finalizate.

De asemenea, toate cele trei condiții impuse POR in decembrie 2011 au fost deja îndeplinite.

„Legat de problemele care existau cu achizițiile publice la beneficiari, am găsit soluții în așa fel încât, la organismele intermediare și la AM, să creăm unități de verificare, cu personal dedicat pentru această problematică (…)” – a precizat ministrul de resort.

În ceea ce priveste POSDRU, Ministerul Afacerilor Europene a primit deja un prim proiect al raportului de audit realizat ca urmare a misiunilor derulate de CE în lunile aprilie-mai.

Decizia privind suspendarea sau nu a programului va fi luată, însă, în septembrie, în urma unei proceduri de conciliere cu Comisia Europeană.

Până atunci, nici pentru POSDRU nu se transmite niciun fel de cerere de rambursare către Comisie, raportul de audit sugerând chiar o regândire a funcționării acestui program.

BULETIN DE AFACERI EUROPENE Pagina 30

EURO – PROGNOZĂ

Memorandum privind pregătirea accesării și implementării fondurilor

europene - în perioada 2014-2020 Guvernul Romaniei a adoptat recent

un memorandum - elaborat de Ministerul Afacerilor Europene - referitor la acțiunile și documentele privind pregătirea accesării și implementării fondurilor europene în perioada 2014-2020.

Documentul conține orientări metodologice pentru programarea fondurilor europene destinate unei dezvoltări inteligente, durabile și incluzive, precum și precizări pentru organizarea și funcționarea cadrului partenerial de consultare, în vederea elaborării viitoarelor documente de programare.

Orientările metodologice descriu principalele elemente ale diverselor tipuri de documente programatice care urmează a fi elaborate, precum și etapele procesului de programare.

Totodată, conform memorandumului, organizarea și functionarea cadrului partenerial de consultare - în vederea elaborării documentelor de programare naționale 2014-2020 / se va realiza cu respectarea principiului european al parteneriatului și implicând consultări cu reprezentanți ai autorităților competente naționale, regionale, locale, cu organizații ale societății civile, cu parteneri economici și sociali, inclusiv partenerii din domeniul protecției mediului sau având responsabilități pentru promovarea egalității și nediscriminării.

În vederea formalizării cadrului instituțional, se vor constitui structuri parteneriale cu rol consultativ la nivel national și regional, respectiv Comitetul Interinstituțional pentru elaborarea acordului de parteneriat (CIAP) și 12 comitete consultative, organizate ca secțiuni ale CIAP:

• 10 sunt comitete tematice (CCT) organizate pentru următoarele domenii:

Transporturi; Mediu și schimbări climatice, Competitivitate și eficiență energetică, Comunicații și tehnologia informațională, Educație, Ocupare, incluziune socială și servicii sociale, Servicii de sănătate, Turism, cultură și patrimoniul cultural, Dezvoltare rurală, agricultură și pescuit, Administrație și bună guvernanță.

• 2 sunt comitete reprezentative pentru dezvoltarea regională și pentru dimensiunea teritorială - Comitetul Consultativ privind Dezvoltarea Regională (CCDR) și Comitetul Consultativ privind Coeziunea Teritorială (CCCT).

Negocierile privind viitorul buget al Uniunii Europene pentru 2014-2020 sunt în curs la nivelul Consiliului UE si al Parlamentului European.

După ce va fi aprobat cadrul financiar multianual (CFM) 2014-2020 – cel mai probabil, la începutul anului 2013 - se va trece la aprobarea pachetului legislativ pentru politica de coeziune și pentru celelalte politici europene.

Comisia Europeană va adopta cadrul strategic comun (CSC), document care va transpune obiectivele UE în acțiuni-cheie de utilizare a fondurilor comunitare și va orienta strategic procesul de programare la nivelul statelor membre, facilitând astfel coordonarea sectorială și teritorială a intervențiilor, precum și coordonarea cu celelalte politici și instrumente relevante ale UE.

Pe baza cadrului strategic comun, fiecare stat membru va trebui să elaboreze, în cooperare cu partenerii săi și în dialog cu Comisia Europeană, un set de documente de programare:

• Contractul / acordul de parteneriat, document strategic național care fundamentează și stabilește obiectivele tematice de dezvoltare și alocarea indicativă a fondurilor europene în perioada 2014–2020, respectiv FEDR, FSE, FC, FEADR și FEPM

• programe subsecvente, care transpun elementele prevăzute de contractul/acordul de parteneriat și care conțin angajamente ferme ale statelor membre privind îndeplinirea obiectivelor UE.

(Sursa: MAEur)

BULETIN DE AFACERI EUROPENE Pagina 31

EURO-UTILE

Reforma organizării comune a pieţei vitivinicole

Uniunea Europeană ocupă primul loc

în producția mondială de vin, generând în jur de 60 % din totalul acesteia.

În ultimii 20 de ani, consumul de vin în UE a scăzut în mod semnificativ, în special în principalele state membre producătoare (Franţa, Italia şi Spania).

De asemenea, între 2000/2001 şi 2008/2009, importurile de vin ale UE au cunoscut o creştere mai mare decât exporturile de vin ale UE.

În acest context, problema excedentului structural de producţie a reprezentat o trăsătură constantă a pieţei vitivinicole europene.

Pentru a îmbunătăţi competitivitatea producătorilor de vin din UE şi pentru a obţine un echilibru între cerere şi ofertă în sectorul vitivinicol, Consiliul a introdus, în 2008, o reformă a organizării comune a pieţei (OCP) vitivinicole.

Auditul performanţei, efectuat de Curtea Europeană de Conturi, a evaluat progresele realizate și s-a axat pe măsurile „defrişare” şi „restructurarea şi reconversia plantaţiilor viticole”, ce constituie domenii majore de cheltuieli.

Bugetul rezervat măsurii de defrişare, pe perioada de aplicare de 3 campanii viticole (între 2008/2009 şi 2010/2011), a fost de 1,074 miliarde de euro.

Pentru măsura de restructurare şi reconversie, s-au alocat 4,2 miliarde euro pentru perioada 2001 - 2010.

Deși, inițial, când a pregătit reforma, Comisia estima un excedent structural de 18,5 milioane hl de vin, schema de defrişare 2008-2011 a dus la diminuarea producţiei UE doar cu o cantitate estimativă de 10,2 milioane hl pe an.

Curtea consideră, de asemenea, că ratele ajutorului au fost stabilite la niveluri prea ridicate şi că schema ar fi fost mai eficientă prin obținerea unor rezultate semnificative cu resursele aflate la dispoziţie.

Măsura privind restructurarea și reconversia, al cărei obiectiv este de a crește competitivitatea producătorilor de vin - prin acordarea unor despăgubiri producătorilor pentru pierderile de venituri pe care aceştia le înregistrează în cursul adaptării plantaţiei lor viticole şi printr-o contribuție la costurile suportate pentru restructurare şi reconversie - a avut un impact semnificativ pentru suprafețe mari de plantaţii viticole de pe teritoriul Europei.

Cu toate acestea, creșterile de randament care rezultă în urma restructurării fără să aibă vreun impact vizibil asupra consumului global au anulat parţial efectele defrişării.

Curtea Europeană de Conturi a formulat o serie de recomandări în atenţia Comisiei, în vederea creşterii eficacităţii reformei din sectorul vitivinicol:

să procedeze la o estimare a echilibrului dintre cerere şi ofertă în sectorul vitivinicol pe baza unor date actualizate, ţinând seama inclusiv de liberalizarea planificată pentru drepturile de plantare;

dacă se consideră că sunt în continuare necesare măsuri de defrişare, ar trebui să se evite defrişarea de plantații viticole modernizate, prin stabilirea unor criterii de eligibilitate suplimentare care să fie legate de plantaţie, nu doar de fermier;

având în vedere gama largă de operaţiuni definite de statele membre pentru implementarea măsurii de restructurare, este necesară precizarea operaţiunile eligibile pentru acest scop.

De altfel, în timp ce, pe de o parte, UE finanţează măsura de defrişare cu scopul de a reduce producţia excedentară de vin, pe de altă parte, măsura de restructurare şi reconversie duce la creşterea randamentelor plantațiilor viticole şi a volumelor produse, intrând în contradicţie cu obiectivul de echilibrare a ofertei în raport cu cererea. Tocmai de aceea, mai ales că nu sunt asigurate noi debuşee comerciale; Comisia ar trebui să se asigure că există un mix de politici adecvat pentru a remedia această discordanţă.

BULETIN DE AFACERI EUROPENE Pagina 32

Din sumar:

• Uniunea Europeană la Summitul G20 –

pag. 1 • Strategia pentru regiunea Dunării –

navigabilitatea – pag. 2 • Cooperare în domeniul agriculturii şi

dezvoltării rurale - pag. 3 • Capitala europeană verde – pag. 4 • Demarcare puternică între gestionarea

riscurilor financiare şi a celor operaţionale - pag. 5

• Premiului UE pentru conservarea patrimoniului cultural - Premiul Europa Nostra 2012 – pag. 6

• Recuperarea unor sume de la statele membre – pag. 8

• Contract cu BM pentru asistenţă tehnică pentru absorbţia fondurilor – pag. 8

• Sigla ecologică a UE începând cu 1 iulie 2012 – pag. 9

• Sistemul de control privind producţia ecologică – pag. 9

• Selecţia de Centre de Informare Europe Direct - pag. 10

• Concentrarea tematică a fondurilor şi parteneriatele public-private – pag. 11

• Menţinerea unei alocări consistente pentru Politica de Coeziune – pag. 12

• Măsuri pentru combaterea fraudei și a evaziunii fiscale– pag. 13

• Tehnologiile generice - esențiale pentru noi locuri de muncă 2012 – pag. 14

• Campanie pentru implicarea femeilor în CDI – pag. 15

• Gestionarea crizelor pentru salvarea băncilor cu probleme – pag. 16

• Creșterea eficientă din punct de vedere al utilizării resurselor – pag. 19

• Creștere printr-o guvernanță mai bună a pieței unice – pag. 20

• Registrul de Transparență - peste 5.150 de înregistrări - pag. 21

• Tendințe puternice către serviciile și tehnologiile mobile – pag. 22

• Evoluţii în politica europeană privind IMM-urile – pag. 24

• Lideri europeni ! – pag. 24 • Dicționar de fonduri structurale – pag. 25 • Curtea Europeană de Conturi și OLAF –

Oficiul (Biroul) European de Luptă Antifraudă – pag. 26

• Propunerea EURODAC - completarea sistemului european comun de azil – pag. 27

• Stimularea absorbției fondurilor europene pe agricultură și dezvoltare rurală – pag. 28

• Strada care se spală singură - pag. 28 • Sistarea trimiterii de cereri de rambursare

către CE pentru 4 programe operationale – pag. 29

• Memorandum privind pregătirea accesării și implementării fondurilor europene în perioada 2014-2020 – pag. 30

• Reforma organizării comune a pieţei vitivinicole 1- pag. 31

C o n t a c t:

INSTITUȚIA PREFECTULUI JUDEȚUL TIMIȘ

Bd. Revoluției din 1989 nr.17A

Tel: 0256-493667, Fax: 0256-493132 E-mail: contact@prefecturatimis.ro

Web: www.prefecturatimis.ro

Materialele prezentate în acest număr

au fost preluate şi prelucrate, printre altele, din următoarele

referințe bibliografice webologice:

http://europa.eu/index_ro.htm http://ec.europa.eu/

www.fonduri-structurale.ro www.finantare.ro

www.maeur.ro, www.eca.europa.eu.