afaceri maritime si pescuit

Afaceri maritime și pescuit

S Ă Î N Ț E L E G E M P O L I T I C I L E

U N I U N I I E U R O P E N E

Gest ionarea măr i lor ș i oceanelor t rebuie abordată inte l igent , acum mai mult decât or icând.

Protejarea viitorului

mărilor noastre și mai

multă prosperitate

2S Ă Î N Ț E L E G E M P O L I T I C I L E U N I U N I I E U R O P E N E

CUPRINSO economie maritimă inteligentă este o economie maritimă durabilă . . . . . . . . . . . . . . . . .3

Abordarea UE . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .4

Ce face UE . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .6

Perspective . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 10

Informații suplimentare . . . . . . . . . . 12

SĂ ÎNȚELEGEM POLITICILE UNIUNII EUROPENE

Să înțelegem politicile Uniunii Europene: Afaceri maritime și pescuit

Comisia Europeană Direcția Generală Comunicare Informarea cetățenilor 1049 Bruxelles BELGIA

Manuscris actualizat în noiembrie 2014

Ilustrația copertei și a paginii 2: © Uniunea Europeană

12 p. — 21 × 29,7 cm ISBN 978-92-79-42255-3 doi:10.2775/64402

Luxemburg: Oficiul pentru Publicații al Uniunii Europene, 2014

© Uniunea Europeană, 2014 Reproducerea este autorizată. Pentru orice utilizare sau reproducere a fiecărei fotografii în parte, trebuie să se solicite direct permisiunea deținătorilor drepturilor de autor.

Broșura face parte din seria „Să înțelegem politicile Uniunii Europene”. Aceasta explică modul în care acționează UE în

diverse domenii de competență, din ce motive și cu ce rezultate.

Publicațiile sunt disponibile online: http://europa.eu/pol/index_ro.htm

http://europa.eu/!gX78yg

Cum funcționează Uniunea Europeană12 lecții despre Europa

Europa 2020: Strategia de creștere economică a EuropeiPărinții fondatori ai UE

Afaceri externe și securitateAfaceri maritime și pescuit

Agenda digitalăAgricultură

Ajutor umanitar și protecție civilăBuget

Cercetare și inovareCombaterea fraudei

Combaterea schimbărilor climaticeComerț

ConcurențăConsumatori

Cooperare internațională și dezvoltareCultură și audiovizual

Educație, formare, tineret și sportEnergie

ExtindereImpozitare

ÎntreprinderiJustiție, drepturi fundamentale și egalitate

MediuMigrație și azil

Ocuparea forței de muncă și afaceri socialePiața internă

Politica regionalăSănătatea publică

Sectorul bancar și financiarSecuritatea la frontiere

Siguranța alimentarăTransporturi

Uniunea economică și monetară și moneda euroVamă

3A F A C E R I M A R I T I M E Ș I P E S C U I T

Din multe puncte de vedere, mările și oceanele sunt esențiale pentru viața oamenilor. Ele contribuie în primul rând la reglarea climei. De asemenea, de-a lungul timpului, ne-au ajutat să ne hrănim, să ne deplasăm și să ne recreăm. În prezent, datorită progresului tehnologic, ele pot constitui și o sursă de minerale, de materii prime pentru fabricarea de produse farmaceutice și, posibil, o sursă infinită de energie, atât timp cât le exploatăm într-un mod responsabil, prudent și echitabil, folosind metode sigure.

La fel de important este și rolul economic pe care îl joacă marea în societatea noastră. Astăzi, 3 % până la 5 % din produsul intern brut al UE (PIB) provine din sectorul maritim. Aproximativ 90 % din comerțul exterior și 43 % din comerțul interior se efectuează pe căi maritime. Construcția navală europeană reprezintă 10 % din producția mondială și ocupă primul loc în lume sub aspectul valorii producției. În Europa, atât în domeniul pescuitului, cât și în cel al acvaculturii, operează aproximativ 100 000 de nave. Pe lângă aceste sectoare tradiționale se dezvoltă rapid alte activități, cum ar fi extracția mineralelor și parcurile eoliene.

Cu toate acestea, exploatarea nedurabilă a mărilor pune în pericol echilibrul fragil al ecosistemelor marine. Concurența pentru utilizarea spațiului maritim este din ce în ce mai acerbă, iar degradarea mediului și pierderea biodiversității afectează fauna și activitățile umane care depind de mare.

Comisia Europeană ia măsurile necesare pentru a asigura durabilitatea resurselor marine și pentru a stimula dezvoltarea bogatului nostru patrimoniu maritim. Premisa de la care pleacă este aceea că protecția mediului și creșterea economică se află într-o relație de interdependență și nu de opoziție.

Dacă noua politică comună în domeniul pescuitului continuă să stea la baza exploatării raționale și echilibrate a produselor marine, încercăm, prin abordarea integrată a „sistemului” maritim, să răspundem într-un mod coerent la problemele cu care se confruntă mările astăzi: poluare, pescuit excesiv, urbanizare, eroziune costieră și securitate. În acest sens, facilităm cooperarea tuturor părților interesate la nivel transsectorial și transfrontalier, pentru a asigura o dezvoltare a economiei maritime europene într-un mod care să țină cont de mediu. De asemenea, gestionăm fiecare bazin maritim în funcție de specificul său și, când este cazul, punem la dispoziție instrumente comune care pot ajuta țările UE să aplice strategiile naționale adecvate.

O economie maritimă inteligentă este o economie maritimă durabilă

PRINCIPALII PRODUCĂTORI MONDIALI (2011)

65 903 381 13 601 723

8 879 499 8 346 461 6 143 294 5 559 838 5 555 000 4 971 799 4 755 093 4 436 484 4 391 154 4 150 091 3 572 608 3 260 930 3 124 677 2 868 436

177 632 194

37,1 %7,7 %5,0 %4,7 %3,5 %3,1 %3,1 %2,8 %2,7 %2,5 %2,5 %2,3 %2,0 %1,8 %1,8 %1,6 %

100 %

(*) Estimare FAO.Surse: Eurostat și Eumofa pentru UE-28; FAO pentru alte țări.

(volumul în tone de greutate în viu și în procentaj din total)

ChinaIndoneziaIndiaPeruUE-28Statele UniteVietnam (*)FilipineJaponia (*)ChileRusiaMyanmar/BirmaniaNorvegiaCoreea de SudBangladeshThailanda

Total

Majoritatea capturilor Uniunii Europene sunt luate în principal din Atlanticul de Est și din Marea Mediterană.


Marea este un sistem elaborat în sine, devenit și mai complex odată cu numeroasele activități umane asociate acesteia. Prin urmare, Comisia trebuie să avanseze simultan pe mai multe fronturi. Ea și-a reformulat politica comună în domeniul pescuitului, astfel încât capturile să fie limitate la nivelurile stabilite de către experți. Au fost elaborate planuri pe termen lung menite să permită refacerea stocurilor de pește, iar aruncarea capturilor înapoi în mare a fost eliminată treptat, cu ajutorul unor instrumente și soluții tehnice. Modul de gestionare este adaptat la fiecare bazin și regiune maritimă în parte, iar capturile în afara apelor UE se fac respectând marje de siguranță stabilite științific și numai dacă se dovedește că acestea nu sunt în detrimentul populațiilor locale.

Uniunea și-a stabilit ca prioritate să obțină mai multe informații nu numai cu privire la situația stocurilor (condiție obligatorie pentru orice decizie de management), ci și cu privire la spațiul marin, în general (adâncimi, organisme vii, sedimente și curenți etc.). Sunt luate măsuri pentru ca autoritățile de supraveghere să facă schimb de date în timp real, astfel încât să se poată realiza progrese în ceea ce privește operațiunile de salvare și lupta împotriva criminalității. Am creat, de asemenea, un cadru juridic pentru planificarea utilizării, individuale sau în comun, de către țările UE, a spațiului maritim.

La nivel internațional și în cadrul relațiilor sale bilaterale, UE promovează principiul pescuitului durabil, al protejării biodiversității și al bunei guvernări, militând pentru aplicarea acestora la scară mondială. Uniunea sprijină inițiativele de refacere a stocurilor de ton roșu și este motorul luptei globale împotriva pescuitului ilegal. În acest sens, UE se folosește de greutatea sa politică și economică, refuzând să importe produse care nu respectă normele internaționale.

Pentru tranziția către un pescuit durabil și crearea unei economii albastre „inteligente” este nevoie, în mod evident, de investiții și de un sprijin financiar adecvat. În perioada 2014-2020 vor fi alocate 6,5 miliarde de euro pentru finanțarea proiectelor din sectorul maritim și pentru stimularea diversificării, inovării și a creșterii durabile (a se vedea capitolul „Perspective”).

Abordarea UE

Europa deține aproximativ 100 000 de nave de pescuit funcționale.

© iS

tock

phot

o/Sa

va A

lexa

ndru

UE promovează pescuitul durabil.

© iStockphoto/Ivan Bajic


CAPTURI TOTALE PE STAT MEMBRU (2011)

CAPTURILE TOTALE ALE CELOR MAI MARI PRODUCĂTORI MONDIALI (2011)


Total UE-28 4 889 188

860 030 738 846 599 523 443 549 364 964 224 592 214 779 212 730 206 177 179 836 169 593 156 130 137 063 119 686

77 942 70 534 62 847 22 191

8 956 6 216 3 990 3 254 1 920 1 608

1 163

719 350

100,00 %

17,59 %15,11 %12,26 %

9,07 %7,46 %4,59 %4,39 %4,35 %4,22 %3,68 %3,47 %3,19 %2,80 %2,45 %1,59 %1,44 %1,29 %0,45 %0,18 %0,13 %0,08 %0,07 %0,04 %0,03 %

0,02 %

0,01 %0,01 % (*) Date pentru 2010.

NB: Nerelevant pentru Luxemburg.Sursa: Eurostat.

Spania DanemarcaRegatul UnitFranțaȚările de JosGermaniaPortugaliaItaliaIrlandaSuediaPoloniaLetoniaLituaniaFinlandaEstoniaCroațiaGreciaBelgiaBulgariaUngaria (*)Republica Cehă (*)RomâniaMaltaSlovacia (*)CipruSloveniaAustria (*)


(*) Estimare FAO.Surse: Eurostat pentru UE-28;FAO pentru alte țări.

16 046 114

8 254 261

5 713 101

5 162 997

4 889 188

4 301 534

4 261 503

3 848 955

3 466 945

3 332 979

2 502 500

2 433 811

2 363 679

1 862 151

1 761 785

1 600 918

1 571 437

1 378 799

1 154 199

964 704

903 892

17,02 %

8,75 %

6,06 %

5,47 %

5,18 %

4,56 %

4,52 %

4,08 %

3,68 %

3,53 %

2,65 %

2,58 %

2,51 %

1,97 %

1,87 %

1,70 %

1,67 %

1,46 %

1,22 %

1,02 %

0,96 %

China

Peru

Indonezia

Statele Unite

UE-28

India

Rusia

Japonia (*)

Chile

Myanmar/Birmania

Vietnam

Norvegia

Filipine

Thailanda

Coreea de Sud

Bangladesh

Mexic

Malaysia

Islanda

Maroc

Taiwan

Patru țări dețin împreună aproape jumătate din capturile totale ale UE.


Trecerea la un pescuit durabil: reformarea politicii comune în domeniul pescuitului

Noua politică comună în domeniul pescuitului a intrat în vigoare la 1 ianuarie 2014. Ea își propune, în principal, să pună bazele unui pescuit durabil din punct de vedere economic, social și al protecției mediului, acționând în patru direcții: refacerea stocurilor, eliminarea practicilor neeconomice, responsabilizarea sectorului și dezvoltarea acvaculturii.

Pentru a fi durabil, pescuitul trebuie să se facă în așa fel încât să nu fie pusă în pericol capacitatea de reproducție a speciilor de pești. Cu timpul, stocurile mai abundente dau un randament mai mare, reducând din timpul, efortul și chiar combustibilul necesar pescuitului. În loc să exploatăm haotic stocuri de pește pe cale să se epuizeze, putem raționaliza pescuitul orientându-ne către stocurile bine alimentate. În acest fel se poate asigura dezvoltarea sectorului pescuitului și se poate pune capăt atât vulnerabilității acestuia la factorii externi, cât și tradiționalei sale dependențe de subvențiile publice. Pe de altă parte, cetățenii pot conta pe o aprovizionare stabilă cu produse sănătoase și nutritive, a căror origine o cunosc.

Un alt segment esențial al politicii comune în domeniul pescuitului este calendarul prevăzut pentru stoparea practicii constând în aruncarea înapoi în mare a capturilor nedorite. Termenele variază în funcție de zona de pescuit și de bazinul maritim. Interdicția va fi introdusă treptat începând din 2015, pentru peștii care trăiesc în straturile superioare ale apei și va fi extinsă, până în 2020, la toate speciile de pești. Pentru a simplifica și localiza modul de gestionare și pentru a-l adapta la specificul regional, țările pot lua măsurile de conservare pe care le consideră necesare respectând, în același timp, cadrul legislativ al UE. Această procedură ia în considerare know-how-ul sectorului și rolul său fundamental în buna gestionare a spațiului maritim. Abordările bazate pe piață le permit organizațiilor de pescari să își consolideze poziția pe piață și să câștige mai mult pentru peștele capturat. În orice caz, abordarea pe termen lung prin planuri de refacere a stocurilor pe câțiva ani, va îmbunătăți predictibilitatea pieței și, în consecință, investițiile și planificarea.

Între timp, strategia de bază constă în promovarea diversificării veniturilor, în sprijinirea micilor operatori și în stimularea sectorului acvaculturii, care completează pescuitul la standarde înalte de calitate. Când pescuiesc în afara apelor UE, pescarii europeni sunt obligați să respecte aceleași norme în materie de durabilitate aplicabile pescuitului în apele interne. Cu alte cuvinte, trebuie să pescuiască în limitele stabilite de experți și în așa fel încât să nu aducă prejudicii flotelor locale.

În plus, având în vedere că, pentru a putea lua deciziile potrivite, sunt esențiale informații fiabile și exhaustive privind starea resurselor marine, țările UE vor fi obligate de acum înainte să colecteze și să facă schimb de date științifice cu privire la stocurile de pește și la impactul pescuitului asupra bazinelor maritime.

Stocurile abundente – și o mai mare diversificare economică a zonelor costiere – stimulează performanțele economice, creșterea incluzivă și coeziunea în regiunile costiere, contribuind astfel la atingerea obiectivelor strategiei Europa 2020.

Pentru informații suplimentare referitoare la reformă, accesați site-ul dedicat reformei PCP: http://ec.europa.eu/fisheries/reform/index_ro.htm.

Ce face UE

PRODUCȚIA UE ÎN DOMENIUL ACVACULTURII PE TIPURI DE PRODUSE (2011)

(procentaj din volumul total)

Pești de apă dulce (inclusiv păstrăvși țipar crescut în apă dulce)

Moluște și crustacee

Pești marini (inclusiv somonși păstrăv crescut în apă de mare)

50 %

27 %

23 %

Surse: Eurostat și Eumofa.

Ponderea acvaculturii din producţia totală din pescuit a Uniunii Europene este de aproximativ 20 %.

http://ec.europa.eu/fisheries/reform/index_en.htm

http://ec.europa.eu/fisheries/reform/index_ro.htm


Creșterea albastră: o creștere marină și maritimă durabilă

Pentru a depăși perioada de criză, Europa are nevoie de contribuția tuturor sectoarelor economiei sale. În acest context, sectoarele marin și maritim – „economia albastră” – au de jucat un rol important. Ele reprezintă aproximativ 5,6 milioane de locuri de muncă și o valoare adăugată brută (VAB) de 495 de miliarde de euro pe an.

Însă aceste sectoare pot genera un număr încă și mai mare de locuri de muncă, dacă reușim să investim în domeniul potrivit, la momentul potrivit. Este exact ce se dorește prin strategia Comisiei de creștere economică albastră. Am identificat sectoarele cele mai promițătoare și investițiile cele mai rentabile, altfel spus direcțiile pe care trebuie să meargă Europa pentru a progresa. Nu numai sectoarele consacrate, cum ar fi turismul de coastă (183 de miliarde de euro VAB pe an) sau acvacultura, ci și sectoarele în plină dezvoltare, precum biotehnologia marină (14,1 miliarde de euro VAB pe an) și cele emergente, precum exploatarea minieră a fundului mării sau exploatarea energiei oceanelor, par să prezinte un potențial imens în materie de ocupare a forței de muncă.

Potrivit estimărilor, turismul va înregistra o creștere anuală medie de 2 % până la 3 % (sectorul croazierelor ar trebui să crească cu 60 % și să genereze 100 000 de locuri de muncă în următorii zece ani), cantitatea de energie regenerabilă rezultată din valorificarea potențialului oceanelor va crește de aproape zece ori până în 2020 (sectorul energiei eoliene ar trebui să se dezvolte rapid, teoretic de la 35 000 de locuri de muncă în 2010, la 170 000 până în 2020), iar cifra de afaceri la nivel mondial legată de exploatarea minieră a fundului mării ar putea crește exponențial în următorii zece ani.

Pentru a ajuta statele membre să beneficieze cât mai rapid de avantajele unei creșteri inteligente care nu dăunează mediului, le furnizăm acestora orientări și cadre juridice. Economia europeană și implicit cetățenii Europei pot avea mult de câștigat de pe urma creșterii albastre. Iată, în continuare, câteva din instrumentele puse la dispoziția țărilor UE, pentru a le ajuta să construiască un viitor mai bun.

Strategiile privind bazinele maritime: structuri de guvernanță eficiente

Dacă ne privim planeta din spațiu, nu vom observa frontiere naționale sau regionale, ci doar pământ și mare. Astfel putem înțelege mai ușor ce au în comun comunitățile care trăiesc în jurul unui anumit bazin maritim. Politica noastră maritimă este centrată pe aceste bazine. Reunind toate părțile implicate, strategiile pentru bazinele maritime vizează direct și precis nevoile din teren ale operatorilor și cetățenilor. Aceste strategii orientează fondurile statelor membre și diverse surse europene către realizarea unor obiective convenite de comun acord. Ele contribuie progresiv la atingerea obiectivelor sociale în materie de ocupare a forței de muncă, accesibilitate și calitate a vieții, după cum arată una dintre cele mai avansate strategii pentru bazinele maritime, cea pentru Marea Baltică.

O strategie maritimă pune pe picior de egalitate organele administrative ale UE, guvernele naționale, autoritățile locale, operatorii economici, întreprinderile și organizațiile neguvernamentale (ONG), toți acești actori fiind considerați parteneri care colaborează pentru a obține rezultate coerente și în beneficiul cetățenilor și al mediului. Nu sunt necesare investiții suplimentare. Este vorba doar de un mecanism menit să garanteze că fondurile sunt cheltuite în mod coerent și într-un cadru elaborat pe termen lung, astfel încât să își poată multiplica efectele. Altfel spus, avem de-a face cu o formă de management inteligent.

UE este membră a Comisiei Internaționale pentru

Conservarea Tonului din Oceanul Atlantic.

© iStockphoto/G

ary Stokes


Amenajarea spațiului maritim: o planificare la fel de atentă ca și în cazul amenajării teritoriului

În timp ce globalizarea stimulează transportul maritim, porturile și construcțiile navale, se concretizează noi modalități de utilizare a mărilor, cum ar fi parcurile eoliene, piscicultura sau extracția mineralelor. Toate acestea au ca efect creșterea concurenței pentru spațiul maritim și posibila degradare a mediului marin. În absența coordonării, ambiguitatea care planează asupra interacțiunii dintre politici poate întârzia proiecte, poate face ca rentabilitatea investițiilor să fie neclară sau poate genera costuri juridice semnificative. Pe de altă parte, amplasarea transfrontalieră a unui parc eolian ar putea fi mai eficientă și mai puțin dăunătoare pentru mediu decât construirea a două parcuri în două locuri separate și mai vulnerabile. Realocarea rutelor maritime în afara zonelor protejate reduce riscul de dezastre ecologice, și așa mai departe.

Din aceste motive, am creat un cadru pentru amenajarea spațiului maritim și costier astfel încât statele membre să își poată planifica utilizarea spațiului și chiar multiple utilizări ale aceluiași spațiu. Printr-o implicare transparentă a tuturor actorilor, acest cadru permite aplicarea unui set de norme stabile și corecte, care stimulează dezvoltarea tuturor activităților maritime. S-a demonstrat că acest instrument accelerează investițiile și reduce costurile administrative și juridice suportate de întreprinderi.

Supravegherea maritimă integrată: aceleași principii ca și în cazul spațiului aerian

Adesea, compartimentarea duce la suprapunerea eforturilor. Traficul comercial și traficul ilegal sunt supravegheate de organisme diferite de supraveghere maritimă. Însă, în era digitală, nu există niciun motiv ca acestea să nu facă schimb de informații. Datorită sprijinului acordat de UE, au fost dezvoltate soluții tehnice menite să amelioreze schimbul de informații între autoritățile naționale maritime și să prevină, în același timp, accesul neautorizat. Astfel, autoritățile vor putea să lupte mai eficient împotriva criminalității și să protejeze mai bine navele comerciale și de pescuit. De asemenea, vor putea colabora în cazul intervențiilor, indiferent că este vorba de acțiuni ale forțelor de poliție sau de operațiuni de salvare. Acest tip de integrare permite, de asemenea, o mai bună utilizare a banilor publici.

© U

niunea Europeană/Catrin Ow

en

Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime

va contribui la îmbunătățirea calității vieții în regiunile de

coastă din Europa.


Știința și noi: „Cunoașterea mediului marin 2020”

Se spune adesea că știm mai mult despre suprafața lunii decât despre adâncimile oceanelor. Este adevărat, există mari lacune în ceea ce privește cunoașterea mediului marin, iar informațiile pe care le avem provin din numeroase surse incompatibile și incomplete.

Inițiativa „Cunoașterea mediului marin 2020” reunește date coerente și de calitate cu privire la mediul marin și le face publice în mod gratuit. Am realizat deja o primă

hartă digitală a fundului mării și colaborăm cu oameni de știință și ingineri europeni pentru a colecta datele existente, care ne pot ajuta să înțelegem mai multe despre mări și oceane.

Este evident că întreprinderile au nevoie de date pentru a-și dezvolta activitățile și pentru a deveni mai competitive. Însă de accesul liber la date nu beneficiază doar specialiștii. Este vorba aici și despre democratizarea cunoștințelor privind mediul marin. Cetățenii vor putea astfel să se implice în luarea deciziilor referitoare la mări și la zonele de coastă.

Susținerea mobilității și a perspectivelor de carieră în toate sectoarele

Întreprinderile din sectorul maritim întâmpină probleme în a găsi lucrători cu calificările, competențele și experiența necesare. Lipsa din ce în ce mai mare de personal calificat și de personal navigant frânează dezvoltarea sectoarelor maritime europene, ceea ce este cu atât mai inacceptabil cu cât Europa se confruntă, în prezent, cu o rată mare a șomajului. Politica noastră maritimă încearcă să facă față unor provocări precum formarea într-un singur sector (de exemplu pescuitul), lipsa de transparență în ceea ce privește mobilitatea profesională și incertitudinile legate de perspectivele de ocupare a forței de muncă.

Pentru a spori gradul de atractivitate al locurilor de muncă din sectorul maritim, dorim să facilităm mobilitatea profesională între sectoare și între țări. Vom pune accent, de asemenea, pe competențele maritime utile pe termen lung, mai degrabă decât pe cunoștințele necesare astăzi.

„Economia albastră” a Europei asigură peste 5 milioane de

locuri de muncă.

© iStockphoto/sw

etta©

iSto

ckph

oto/

Gue

nthe

r D

r. H

olla

ende

r

Strategia UE pentru Regiunea Mării Baltice este un exemplu de succes. Ea reunește mai multe țări în jurul unor obiective comune.


Un instrument financiar modern și adaptat

În paralel cu reformarea politicii comune în domeniul pescuitului, am creat un fond pentru politicile UE în sectorul maritim, pentru perioada 2014-2020: Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime. Dispunând de un buget de 6,5 miliarde de euro, acest nou fond înlocuiește Fondul european pentru pescuit și grupează o serie de alte fonduri într-un singur instrument. A fost redusă birocrația, beneficiarii având mai ușor acces la capital.

Fondul contribuie la îndeplinirea obiectivelor ambițioase ale reformei. Pe măsură ce atenuăm presiunea asupra stocurilor, dându-le timp să se refacă, trebuie să ajutăm și comunitățile care depind de pescuit să facă față tranziției și să își completeze veniturile. Fondul îi ajută pe operatori să își modernizeze metodele de pescuit, să găsească mijloace prin care să crească valoarea capturilor sau să identifice alternative la pescuit: de exemplu, pot utiliza plase de pescuit mai selective pentru a reduce capturile accidentale sau pot dezvolta noi tehnologii de reducere a impactului pisciculturii asupra mediului.

Este nevoie, așadar, de proiecte care să stimuleze inovarea și diversificarea economică, să creeze noi locuri de muncă și să amelioreze calitatea vieții. Inițiativele ascendente în domenii precum prelucrarea, cateringul sau turismul au dat, în trecut, rezultate excelente, motiv pentru care continuă să fie încurajate și în prezent. Se acordă o atenție deosebită micilor pescari, tinerilor pescari și pescuitului local, care primesc ajutor suplimentar.

Fondul vizează, de asemenea, dezvoltarea unei acvaculturi europene durabile. El recompensează inovarea și încurajează noile tendințe, cum ar fi acvacultura în scopuri nealimentare. De asemenea, își propune să îmbunătățească strângerea de date și programele de control, pentru a garanta respectarea normelor privind pescuitul responsabil și durabil.

Fondul nu vizează doar ameliorarea durabilității și a performanțelor economice, ci este și un mijloc de realizare a agendei sociale a Comisiei. Soții, care joacă adesea un rol fundamental în activitățile de pescuit familial, pot primi sprijin pentru formare profesională sau pentru alte activități economice legate de pescuit. Organizațiile de producători sunt ajutate să-și planifice producția și să-și comercializeze produsele într-un mod care să fie pe măsura așteptărilor unui public din ce în ce mai exigent.

Perspective©

isto

ckph

oto/

vm

Cererea de pește și fructe de mare este în creștere.


Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime servește la cofinanțarea proiectelor cu statele membre, conform principiului „gestiunii partajate”. Fiecare țară elaborează un program operațional pentru perioada respectivă, specificând modul în care intenționează să cheltuiască banii care îi sunt alocați. Odată ce programul este aprobat de către Comisie, statul membru selectează proiectele care urmează să primească fonduri. Atât eligibilitatea proiectelor, cât și punerea în aplicare a programului sunt monitorizate de statele membre și de Comisie.

PRINCIPALELE 15 SPECII CAPTURATE DE UE (2011)


509 951

413 415

376 333

335 023

307 963

159 756

146 634

133 531

126 115

123 600

121 056

102 132

100 270

85 256

82 668

10,46 %

8,48 %

7,72 %

6,87 %

6,31 %

3,28 %

3,01 %

2,74 %

2,59 %

2,53 %

2,48 %

2,09 %

2,06 %

1,75 %

1,70 %

Sursa: Eurostat.

Hering

Șprot

Macrou

Specii de țipar

Sardină

Stavrid negru

Cod

Specii de stavrizi

Hamsie

Sardinelă rotundă

Ton dungat

Ton cu aripioare galbene

Rechin albastru

Merluciu

Cambulă de Baltica

Șprotul european și heringul de Atlantic sunt principalele specii capturate în Uniunea Europeană.

© is

tock

phot

o/Ek

ater

ina

Kras

niko

va

În sectorul european al acvaculturii lucrează aproximativ 65 000 de persoane.

Pe lângă pescuit, se acordă o mare atenție și proiectelor științifice, cum ar fi crearea unei hărți de mare rezoluție a fundului marin european sau punerea datelor marine la dispoziția întreprinderilor și cercetătorilor din întreaga Europă. Sunt prioritare proiectele vizând amenajarea spațiului maritim, supravegherea maritimă integrată și cunoașterea mediului marin, care pot contribui la evitarea suprapunerilor și la reducerea costurilor printr-o cooperare și coordonare transsectorială.


NA-06-14-044-RO

-C

Informații suplimentare

ISBN 978-92-79-42255-3 doi:10.2775/64402

X Reforma politicii comune în domeniul pescuitului: http://ec.europa.eu/fisheries/reform/index_ro.htm X Politica maritimă integrată: http://ec.europa.eu/maritimeaffairs/policy/index_ro.htm X Atlasul european al mărilor: http://ec.europa.eu/maritimeaffairs/atlas/index_ro.htm

http://ec.europa.eu/fisheries/reform/index_ro.htm

http://ec.europa.eu/maritimeaffairs/policy/index_ro.htm

http://ec.europa.eu/maritimeaffairs/atlas/index_ro.htm

afaceri maritime si pescuit

Documents