isan instituȚia prefectului judeȚul timiȘ de afaceri 8 … · volkswagen, parlamentul european a...

BULETIN DE AFACERI EUROPENE Pagina 1

Priorităţile Parlamentului European până la sfârşitul anului

Eurodeputații și-au reluat activitatea, lucrând în propriile circumscripții electorale sau în delegații, iar din 29 august 2016 s-au reunit la Bruxelles în comisii, prima sesiune plenară a toamnei fiind la mijlocul lui septembrie 2016.

Până la sfârșitul anului, ei vor lucra, printre altele, la abordarea crizei imigrației, combaterea terorismului, ameliorarea pieței digitale și protecția mediului.

Imigrația Europarlamentarii vor lucra la

un mecanism permanent de relocare, care să permită relocarea în toate țările membre UE a persoanelor care au nevoie de protecție internațională şi care se află în prezent în număr mare în câteva ţări ale Uniunii Europene, punând sub presiune capacitatea acestora de a-i găzdui, potrivit unui comunicat al PE.

Două sisteme de relocare de urgență au fost deja adoptate în septembrie 2015.

Parlamentul va înființa o listă comună de țări de origine sigure, pentru accelerarea aplicațiilor persoanelor venind din țări considerate sigure.

Terorismul Parlamentul va vota aducerea la zi

a regulilor privind armele de foc, pentru un control mai bun al achiziționării și posesiei acestui tip de arme.

Deputații europeni doresc incriminarea pregătirii pentru comiterea unui act terorist (călătoria sau pregătirea în scopuri teroriste).

Impozitarea După dezvăluirile Panama Papers,

Parlamentul European a înființat o comisie de anchetă pentru a investiga evaziunea fiscală și spălarea de bani în UE. Membrii acesteia își vor începe activitatea operațională după vară.

Totodată, PE intenţionează să amelioreze transparența impozitării multinaționalelor, în urma unei propuneri din aprilie a Comisiei Europene.

Mediu În contextul scandalului

Volkswagen, Parlamentul European a decis să înființeze o comisie de anchetă privind măsurarea emisiilor în sectorul autovehiculelor. Membrii comisiei își vor prezenta concluziile într-un raport final.

Piața unică digitală și libertatea de circulație

Pentru ameliorarea pieței unice digitale în Europa, deputații europeni vor vota eliminarea nejustificată a geo-blocării și vor aduce la zi regulile audiovizuale.

Vor moderniza, de asemenea, legislația privind detașarea lucrătorilor, pentru abordarea practicilor necinstite și a remunerării discriminatorii.

(Sursa: www.euractiv.ro)

isan BULETIN

DE AFACERI EUROPENE

INSTITUȚIA PREFECTULUI

JUDEȚUL TIMIȘ

Numărul 8 (55)

AUGUST 2016


Economia României accelerează

Economia a accelerat surprinzător în al doilea trimestru, susținută de consumul în creștere, iar analiștii își pun deja întrebări privind sustenabilitatea acestui model de expansiune economică.

Produsul intern brut a crescut cu 5,2%, pe serie brută, şi cu 5% pe seria ajustată sezonier în semestrul I 2016 comparativ semestrul I 2015.

În al doilea trimestru, PIB a fost mai mare cu 6% față de aceeași perioadă a anului trecut și cu 1,5% mai mare decât în trimestrul precedent, potrivit estimărilor semnal publicate recent de Institutul Național de Statistică (INS).

Analiștii Raiffeisen estimau - după publicarea mai multor date slabe, în special referitoare la producția industrială - un ritm anual de creștere de doar 4,1 % la sută în al doilea trimestru dar creșterea peste așteptări oare să fi venit din cererea internă.

INS va publica date detaliate privind PIB din trimestrul II, în condițiile în care, în primul trimestru 2016, acesta a crescut cu 4,3% faţă de primele 3 luni ale lui 2015 şi cu 1,6% faţă de trimestrul anterior.

Astfel, boomul consumului, susținut de reducerea taxelor (în special a TVA) și creșterea salariilor din sectorul public, alimentează o creștere economică fără precedent în România din 2008.

Accelerarea consumului privat (principala componentă a PIB), reflectată în evoluția vânzărilor cu amănuntul - crescute cu 18% an/an în semestrul I - a fost determinată, conform analiștilor Băncii Transilvania, de „ameliorarea venitului real disponibil al populației (pe fondul majorărilor de salarii, reducerii cotelor TVA și declinului cotațiilor internaționale la țiței) și de relansarea creditului în monedă națională”.

În plus, investițiile productive au decelerat în primul semestru, pe o dinamica mai redusă din industrie și construcții.

Această creștere rapidă a consumului nu vine fără efecte negative – creșterea importurilor duce la accentuarea deficitului comercial și a deficitului de cont curent.

Astfel, potrivit datelor publicate de banca centrală, contul curent a înregistrat un deficit de 2,5 miliarde de euro în primele 6 luni, față de numai 374 milioane de euro în perioada similară 2015.

Mai mult, situația macroeconomică începe să semene cu cea din 2008, când criza financiară a lovit o economie nepregătită pentru o bruscă lipsă de lichidități la nivel internațional, ce a forțat România să apeleze la împrumut FMI-UE-BM.

Iar majorările salariale din perioada de boom economic dinainte de 2008 au fost urmate de o corecție severă în 2010, când salariile din sectorul public și indemnizațiile au fost tăiate cu 25%, iar cota TVA majorată.

Pe de altă parte, ministrul finanțelor spune că ritmul de creștere nu se datorează doar consumului intern, iar creșterea economică este una sustenabilă, bazată pe un avans cu 15% al cheltuielilor cu investițiile, cu 9% al construcțiilor în trimestrul al II-lea și realizată în condițiile unei reduceri a creşterii comerțului cu amănuntul.

În plus, serviciile pentru întreprinderi și-au amplificat creșterea de la 7,8%, la 9,5% în trimestrul al II-lea, ceea ce arată o creștere bazată nu doar pe consum, ci și pe investiții – deci temerile legate de o posibilă revenire la perioada anterioară crizei nu sunt întemeiate.

Comisia Europeană a avertizat deja că măsurile de relaxare fiscală ar putea pune în pericol ţintele bugetare din 2017, motiv ca guvernul să se străduiască să mențină, în acest an, deficitul bugetar sub control, cu toate majorările de cheltuieli bugetare, prin diminuarea investițiilor.

Totuși, analiștii se feresc încă să vorbească de supraîncălzirea economiei, dar ridică semne de întrebare privind sustenabilitatea pe termen lung a acestui ritm de creștere.

Cam toate estimările arată că România va posta una dintre cele mai mari creșteri din Europa în 2016, iar băncile se pregătesc să-și îmbunătățească previziunile după ce datele detaliate privind PIB din trimestrul al doilea vor deveni disponibile.

Este posibil ca, pe lângă consum, creșterea spectaculoasă să se fi datorat și altor factori surpriză, cum ar fi investițiile sau contribuțiile sectorului agricol și construcțiilor, căci - fără susținere și din alte zone – acesta nu poate ridica la nesfârșit economia.

Dacă expansiunea economică actuală este susținută doar de optimismul consumatorilor, ar putea apărea serioase semne de întrebare privind sustenabilitatea în următoarea perioadă, deși momentan că nu sunt semne de supraîncălzire economică.



EURO-FONDURI

100 de zile după preluarea mandatului

Ministrul Cristian Ghinea a publicat

recent un raport privind activitatea din primele 100 de zile de mandat guvernamental.

Documentul prezintă obiectivele asumate de ministrul Fondurilor Europene, situația preluată, soluțiile propuse și provocările cu care se confruntă în prezent.

Acesta consideră că la minister au existat câteva noduri gordiene pentru a căror dezlegare s-au făcut pași importanți, care vor fi judecați și apreciați de cititorii raportului, ce vor judeca singuri dacă ei au fost logici și în direcția corectă.

Iată câteva puncte importante care

se regăsesc în raport: Rata de absorbție curentă a fondurilor avute la dispoziție de România în exercițiul bugetar european 2007-2013 a crescut la 76,69%, față de 58,67% în noiembrie 2015 și 66,21% la preluarea mandatului. 13,317 miliarde euro reprezintă suma totală a ghidurilor lansate din bugetul 2014 – 2020, disponibilă pentru proiecte, față de 6,295 miliarde euro, la preluarea mandatului. Banii europeni devin o autentică armă pentru combaterea sărăciei, prin corelarea programelor gândite de MFE cu nevoile din teritoriu, în cadrul Pachetului Anti-sărăcie promovat de Guvern. Procesul de desemnare a persoanelor de Management

responsabile de fiecare program operațional din bani europeni a fost deblocat. Fără desemnare, nu se pot trimite cereri de rambursare către Comisia Europeană. Reconstrucția sistemului informatic recuperează întârzierile grave care puneau în pericol procesul de desemnare. Au fost făcuți pași importanți în coordonarea îndeplinirii condiționalităților ex-ante. Aceste condiționalități au fost negociate în 2014 și s-au făcut prea puține eforturi pentru îndeplinirea lor, deși exista riscul blocării fondurilor europene în 2017.

Ministerul Fondurilor Europene trece printr-o autentică reformă instituțională, completându-și structura cu entități care să impulsioneze dezvoltarea de proiecte și cu structuri de prevenție a fraudelor. Fondurile europene sunt orientate spre impactul real, spre ceea ce lasă în urmă acest efort financiar considerabil al Uniunii Europene și al României.

Cristian Ghinea s-a alăturat echipei Guvernului Dacian Cioloș în decembrie 2015, având calitatea de consilier de stat pentru afaceri europene.

În data de 28 aprilie 2016 a fost numit ministru al Fondurilor Europene.

(Sursa: www.fonduri-ue.ro)

Buletin elaborat de: Lia Ioana CRIȘAN

Consilier pentru Afaceri Europene e-mail: [email protected]


Ordinul care reglementează

achizițiile efectuate de beneficiarii privați

Ministerul Fondurilor Europene a emis

Ordinul 1284/2016 privind aprobarea procedurii competitive aplicabile solicitanţilor/beneficiarilor privaţi pentru atribuirea contractelor de furnizare, servicii sau lucrări finanţate din fonduri europene.

Ordinul este în vigoare începând cu data de 12 august 2016 și reglementează regimul juridic al achiziţiilor efectuate de solicitanții sau beneficiarii privaţi în cadrul proiectelor finanțate din Fondurile ESI, Mecanismele financiare SEE și Norvegian, Programul de cooperare Elvețiano - Român.

Raționamentul care a stat la baza emiterii ordinului este acela potrivit căruia entitățile private care derulează achiziții în cadrul proiectelor trebuie să beneficieze de un cadru juridic flexibil, adaptat la specificul relațiilor comerciale.

Ordinul nu se aplică PNDR 2014-2020, Programelor de cooperare teritorială europeană 2014-2020 și Mecanismului pentru Interconectarea Europei

(Sursa: www.fonduri-ue.ro) România a semnat primul acord în

cadrul Planului Juncker

Banca Europeană de Investiții (BEI) a oferit un împrumut de 15 milioane de euro companiei Agricover Credit IFN pentru proiecte de dimensiuni reduse implementate de IMM-urile agricole.

Este primul acord încheiat în România în cadrul Fondului european pentru investiții strategice (FEIS), pilonul central al Planului de investiții pentru Europa (#investEU), lansat de Comisia Juncker.

Decizia BEI de a furniza finanțarea de tip capital de stat (seed finance) pentru IMM-urile românești din agricultură, oferă un impuls investițiilor, creării de locuri de muncă și creșterii economice în zonele rurale.

Acest proiect poate să funcționeze drept model de bază pentru cele similare, în așteptare, în întreaga Europă rurală.

Agricover Credit IFN este, în prezent, singura instituție financiară din România axată în mod exclusiv pe finanțarea agricultorilor și a proiectelor lor.

Împrumutul de la BEI va ajuta la găsirea de soluții pentru lipsa finanțărilor necesare IMM-urilor agricole din România și va contribui, astfel, la mai buna utilizare a potențialului agriculturii românești.

(Sursa: http://ec.europa.eu/romania/index_ro.htm)

Finanţare pentru faza I a construcţiei autostrăzii Timișoara-

Lugoj și variantei de ocolire a orașului Timișoara

Comisia Europeană a emis decizia prin

care se aprobă eșalonarea proiectului „Construcţia autostrăzii Timișoara-Lugoj și variantei de ocolire a orașului Timișoara la standard de autostradă”, în două perioade de programare, anume 2007-2013 și 2014-2020, decizia stabilind contribuţia financiară din partea Fondului de Coeziune aferentă proiectului - faza 1 POST 2007-2013, în cuantum de 131.739.335 Euro.

Proiectul are drept obiectiv proiectarea, supervizarea și construcția unei autostrăzi (2X2) între Timișoara și Lugoj, în lungime de 25,625 km și a unei variante de ocolire a Timișoarei, în lungime de 9,5 km, la standard de autostradă, fiind divizat in 2 loturi.

Sectorul Timişoara - Lugoj începe la km 54+000 cu un nod de legătură în apropriere de Drumul Naţional DN6, la km 73+600 autostrada are un nod rutier cu Drumul Judeţean 572, apoi trece la sud de localitatea Şanoviţa, continuă la km 79+604 cu un pasaj şi se termină la km 79+625 - secţiune care reprezintă Lotul 1 al proiectului.

Varianta de ocolire a oraşului Timişoara începe la km 44+500 unde se află nodul rutier cu Drumul Judeţean 691, traseul trece la 1 km nord de Giarmata şi se termină la km 54+000 unde începe autostrada Timişoara –Lugoj - Lotul 2 al proiectului.

Proiectul ”Construcţia autostrăzii Timișoara-Lugoj și variantei de ocolire a orașului Timișoara la standard de autostradă” este unul ”fazat”, având două etape clar definite din perspectiva fizică și financiară, dintre care Faza I, care constituie obiectul acestei decizii, constă în lucrările realizate până la data de 31.12.2015.

Prin realizarea proiectului se urmăreşte reducerea timpului mediu de călătorie la 18,3 min și creșterea vitezei de deplasare la 115 km/h.

(Sursa: www.cnadnr.ro)


57 milioane de euro pentru perioada de programare 2014-2020

România a absorbit 57 milioane de euro din fondurile pentru perioada de programare 2014-

2020, acești bani fiind atrași prin Programul de Dezvoltare Rurală. Nu este vorba de politica de coeziune, cu de un alt fond, un fond specific pentru care

procesul de desemnare nu a trebuit să fie făcut, pentru că se folosesc aceleași agenții ca în perioada precedentă.

Pe partea de politică de coeziune momentan nu sunt acreditate autoritățile de management și de aceea nu are cum să existe absorbție.

Oricum, România nu este singura țară care se află în această situație. Potrivit datelor Ministerului Fondurilor Europene, pentru cadrul financiar 2014 — 2020,

România are alocare de aproximativ 33 miliarde euro, detaliată pe Programe Operaționale astfel: Fondul european de dezvoltare regională ( FEDR) — 11,2 miliarde euro, Fondul de coeziune (FC) — 8,1 miliarde euro, Fondul Social European (FSE) — 4,7 miliarde euro, Politica Agricolă Comună (PAC)—8,127 miliarde euro — pilonul II, la care se adaugă 12,529 miliarde euro aferente pilonului I (plăți directe), Fondul European pentru Pescuit și Afaceri Maritime — 0,17 miliarde euro, Fondul European pentru Ajutorarea Persoanelor Defavorizate — 0,41 miliarde euro.

Pe fosta programare financiară 2007-2013, la finalul lunii iunie rata de absorbție curentă a fondurilor europene a fost de 76,69%.

Astfel, valoarea declarațiilor de cheltuieli transmise la Comisie era de peste 14,6 miliarde euro, în 30 iunie.

În ceea ce privește rata absorbției efective, respectiv rambursările de la CE, aceasta era de 68,47% (13 miliarde euro).

Pe Programul Operațional Sectorial Creșterea Competitivității Economice rata de absorbție curentă era de 90,02%, pe Programul Operațional Asistență Tehnică — 97,71%, pe Programul Operațional Sectorial Mediu a crescut la 77,45%, pe Programul Operațional Regional — 83,91%, pe Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane — 65,14%, pe Programul Operațional Sectorial Transport — 68,8%, iar pe Programul Operațional Dezvoltarea Capacității Administrative — 98,66%.

Pentru aceste programe România a avut alocată o sumă de 19,05 miliarde euro. (Sursa: www.agerpres.ro)

Scrisoare referitoare la întârzierile și deficiențele în implementarea

fondurilor europene

Peste 100 de experți implicați în implementarea fondurilor europene în special în domeniul resurselor umane (POSDRU/POCU) atrag atenția autorităților cu privire la câteva dintre disfuncționalitățile existente în mecanismul de gestionare a fondurilor structurale și de investiții aferent perioadei 2014-2020.

Câteva dintre motivele de îngrijorare ale semnatarilor scrisorii deschise transmise autorităților au în vedere:

1. funcționarea deficitară a sistemul informatic MySMIS2014, precum și faptul că acesta este departe de a fi finalizat (doar un singur modul, cel de depunere a proiectelor, fiind utilizabil în acest moment),

2. întârzierile în îndeplinirea condiționalităților ex-ante, obligatorii pentru a demara operațiuni din fonduri europene,

3. lipsa de predictibilitate în ceea ce privește lansarea apelurilor și contractarea proiectelor.

Printre solicitările adresate Guvernului și, în speță, Ministerului Fondurilor Europene prin intermediul scrisorii deschise se numără:

Finalizarea urgentă a documentelor oficiale pentru condiționalitățile ex-ante restante,

Lansarea apelurilor pentru tinerii NEETs,

Publicarea proiectelor sistemice necompetitive în regim de urgență și dezbaterea lor publică, precum și publicarea și transparența evaluării, contractării și implementării acestora,

Aplicarea procentului de cheltuieli indirecte de maxim 25% din cheltuielile directe, nu 15% din cheltuielile de resurse umane (n.b: este vorba de opțiunile simplificate în materie de costuri prevăzute de Ghidul Orientări Generale aferent POCU).

(Sursa: www.fonduri-structurale.ro)


Modalitatea de selecție și contractare a proiectelor depuse în

cadrul POR 2014-2020 AM POR a emis o instrucțiune care

explică Organismelor Intermediare ale POR din cadrul ADR-urilor modul de stabilire a ierarhiei proiectelor depuse în cadrul apelurilor pentru acest program.

Apelurile de proiecte lansate în cadrul POR 2014-2020 sunt de două tipuri:

a. Competitive (proiectele depuse sunt finanțate etapizat, în ordinea descrescătoare a punctajelor obținute în urma evaluării tehnice și financiare, în limita fondurilor alocate apelului de proiecte, cu respectarea elementelor detaliate mai jos).

b. Non-competitive (proiectele depuse sunt finanțate în ordinea depunerii în cadrul apelului dacă obțin, în urma etapei de evaluare tehnică și financiară, punctajul minim pentru a fi acceptate la finanțare, în limita fondurilor alocate apelului de proiecte)

Astfel, pentru apelurile competitive, selectarea și contractarea proiectelor se realizează ținând cont de aspectele de mai jos.

După etapa de evaluare tehnică și financiară, OI vor notifica solicitanții la finanțare asupra punctajului obținut și, dacă este cazul, asupra respingerii cererilor de finanțare. Punctajul minim necesar pentru ca un proiect să fie admis (i.e. pragul de calitate aplicabil) este prevăzut în ghidurile specifice aplicabile. Notificările vor conține atât punctajul total obținut, detaliat pe fiecare criteriu/subcriteriu în parte, cât și argumentele care au dus la obținerea punctajului respectiv. Încadrarea în alocarea apelului de proiecte se va comunica numai în urma definitivării listei de proiecte finanțabile.

Solicitanții la finanțare vor fi informați asupra posibilității de a depune contestații în termen de maximum 30 de zile de la primirea notificării OI. După expirarea acestui termen nu se mai acceptă contestații

Lista proiectelor finanțabile și demararea etapei precontractuale se realizează etapizat pentru intervalul aferent primelor 3 luni ale apelului deschis, și ulterior având în vedere intervale calendaristice lunare. Termenul de 3 luni se va calcula prin includerea lunilor calendaristice, între prima și ultima zi ale lunilor din interval (exemplu: dacă apelul competitiv de proiecte se deschide în data de 15 iunie, intervalul

primelor 3 luni va include luna 1 – (15-30 iunie), luna 2 (01-31 iulie) și luna 3 (01-31 august).

Prin excepție de la punctul 3, pentru apelurile de proiecte aferente schemelor de minimis, termenul de 3 luni este redus la 2 luni.

Pentru apelul de proiecte aferent priorității de investiții (PI) 2.1A/2016 Microîntreprinderi, termenul de 2 luni se socotește pe luni calendaristice întregi (exemplu: dacă apelul competitiv de proiecte se deschide în data de 27 iulie intervalul primelor 2 luni calendaristice se va încheia în data de 27 septembrie).

După expirarea celor 30 de zile pentru depunerea contestațiilor, pot apărea următoarele situații:

i. Dacă, pentru proiectele care au obținut cel puțin punctajul corespunzător pragului de calitate (stabilit în ghidul specific al fiecărui apel), nu s-au depus contestații, pentru acestea se va demara, condiționat, etapa de precontractare;

ii. Dacă, pentru proiectele care au obținut cel puțin punctajul corespunzător pragului de calitate (stabilit în ghidul specific al fiecărui apel), s-au depus contestații, se va aștepta soluționarea acestora și, ulterior, se va demara, condiționat, etapa de precontractare;

iii. Dacă, pentru proiectele care au obținut sub punctajul corespunzător pragului de calitate (stabilit în ghidul specific al fiecărui apel), s-au depus contestații, se va aștepta soluționarea acestora și, ulterior, dacă se obține cel puțin punctajul minim de calitate, se va demara, condiționat, etapa de precontractare;

iv. Restul proiectelor depuse care au întrunit punctajul minim necesar pentru a fi considerate admise, vor intra în competiție cu cele depuse începând cu luna a 4-a a apelului respectiv (a 3-a apelului aferente schemelor de minimis):

Etapa de precontractare condiționată presupune îndeplinirea următoarelor condiții:

a. încadrarea în alocarea apelului. b. întocmirea Listei proiectelor

finanțabile pentru sesiunea în care a fost depus proiectul (i.e. primele 3 luni ale apelului, ulterior lunar).

c. soluționarea contestațiilor pentru proiectele depuse în cadrul sesiunii din care face parte proiectul (primele 3 luni ale apelului, ulterior lunar).


Demararea acestei etape se

realizează ținând cont de ordinea descrescătoare a punctajelor obținute la evaluarea tehnică și financiară, în limita bugetului regional alocat apelului respectiv.

Documentele pe care solicitantul le furnizează la solicitarea OI, în etapa de precontractare, precum și demersurile pe care acesta le întreprinde în vederea respectării cerințelor OI, nu asigură contractarea proiectului, dacă nu sunt îndeplinite condițiile de la punctele a. - c. de mai sus și dacă, după verificare, se constată nerespectarea criteriilor de acordare a finanțării.

La finalul evaluării tuturor proiectelor și soluționării tuturor contestațiilor depuse în cadrul apelului se va definitiva și publica Listă

finală a proiectelor finanțabile. OI va notifica solicitanții cu privire la includerea în lista de rezervă, dacă proiectele depășesc alocarea bugetară regională a apelului.

Perioada depunerii de proiecte este prevăzută în cadrul ghidurilor specifice, iar mecanismul de mai sus nu afectează respectivul interval.

Pentru apelurile non-competitive, OI vor notifica solicitanții cu privire la rezultatul evaluării tehnice și financiare.

Notificările vor conține punctajul total obținut, detaliat pe fiecare criteriu/subcriteriu în parte, argumentele care au dus la obținerea punctajului respectiv, precum și posibilitatea de a depune contestații în conformitate cu prevederile ghidului specific apelului.

(Sursa: www.regio.ro)

Zeci de miliarde de euro pentru dezvoltarea infrastructurii

Fostul ministru al Transporturilor, Dan Costescu a declarat că Master planul general de transport al României reglementează dezvoltarea infrastructurii pentru orizonturile de timp 2016-2020, 2021-2030 şi după 2030.

Proiectele incluse în Master planul general de transport însumează 21 miliarde euro, iar pentru orizontul 2030 dezvoltarea infrastructurii este de 55 miliarde euro, inclusiv TVA.

Din aceste sume, până în prezent sunt certe doar 13 miliarde euro din care 6,8 miliarde euro fonduri europene iar restul până la 13 miliarde euro de la bugetul de stat.

Pentru diferenţele de la 13 miliarde euro până la 21 miliarde euro şi respectiv 55 miliarde euro nu s-a găsit încă finanţare.

Situaţia este asemănătoare la nivelul comunităţii europene unde sunt identificate proiecte de 700 miliarde euro iar banii cerţi se ridică la 150 de miliarde euro.

Master planul general de transport este elaborat de către Ministerul Transporturilor în echipe mixte de experţi proprii şi consultanţi externi, fiind avizat de ministerele competente, supus dezbaterii publice şi apoi aprobat un guvern şi respectiv Parlament.

Reţeta uzuală a ţărilor din zona de coeziune (aderate după anul 2000) este de a utiliza cu prioritate fondurile nerambursabile, combinate cu resurse de la bugetul de stat sau de la bugetele proprii ale companiilor de infrastructură.

Diferenţele neacoperite sunt asigurate de regulă prin împrumuturi, în cât mai mare măsură de la băncile de dezvoltare, existând variante de completare de la băncile comerciale.

România nu face excepţie, asigurându-şi 13 miliarde euro din cele 21m miliarde euro necesare până în 2020 de la UE şi bugetul României, restul de 8 miliarde euro urmând a fi obţinute prin împrumuturi.

Atunci când acestea pun presiune pe deficit există şi varianta obţinerii finanţării prin metode alternative: fie împrumuturi cu termene de graţie care să mute presiunea în afara perioadelor critice fie Parteneriate Public - Privat care să ridice complet această presiune, cu preţul cedării anumitor privilegii către partenerul privat”, a mai explicat fostul demnitar.

Modulul legislativ al Master planul general de transport conţine prevederi care interzic şi pedepsesc schimbarea nefundamentată prioritizării sau a structurii proiectelor aşa cum au fost acestea stabilite prin lege, iar pentru a conferi Master planului general de transport o anumită flexibilitate, lista de proiecte prioritizate se poate adapta la noile nevoi, la începutul fiecărui exerciţiu financiar european.

(Sursa: www.fonduri-structurale.ro)


5 milioane de euro pentru

bunăstarea cartierelor marginalizate ale oraşelor

Ministerul Fondurilor Europene a

publicat varianta consultativă a Ghidului Solicitantului aferent liniei de finanțare „Sprijin pregătitor pentru elaborarea Strategiilor de Dezvoltare Locală (SDL) — orașe/ municipii cu populație de peste 20.000 locuitori”, corespunzător primei etape a mecanismului de dezvoltare locală plasată sub responsabilitatea comunității pentru zone urbane marginalizate.

Strategiile de dezvoltare vor contribui la combaterea sărăciei și a excluziunii sociale în comunitățile urbane caracterizate prin nivel scăzut de educație, grad crescut de şomaj, stare precară de sănătate a locuitorilor și condiții proaste de locuire.

Elaborarea SDL constituie un prim pas pentru transpunerea în plan local a măsurilor prevăzute de Guvernul României în Pachetul Anti-sărăcie şi, de asemenea, sprijină Măsura VII - O nouă misiune pentru Grupurile de Acțiune Locală din Pachetul Clasa de Mijloc la Sate.

Beneficiarii fondurilor din acest apel de

proiecte pot fi autoritățile publice locale în parteneriat cu actori sociali relevanți sau Grupurile de Acțiune Locală (GAL) existente la momentul lansării apelului.

În cadrul acestei etape, pentru care alocarea financiară este de 5 milioane euro, se vor finanța următoarele activități:

Adaptarea GAL deja înființat conform cerințelor DLRC pentru perioada de programare 2014-2020;

Delimitarea comunității marginalizate și a teritoriului SDL, inclusiv a zonei/zonelor urbane marginalizate;

Animarea partenerilor locali și mobilizarea comunității marginalizate vizate de SDL;

Elaborarea SDL și a listei indicative de intervenții prin care GAL consideră că vor fi atinse obiectivele strategiei de dezvoltare.

După elaborarea Strategiilor de Dezvoltare Locală (SDL), următoarele etape ale mecanismului de dezvoltare locală plasată sub responsabilitatea comunității sunt: selectarea SDL și a pachetului integrat de proiecte pentru zonele marginalizate.

„Sprijin pregătitor pentru elaborarea Strategiilor de Dezvoltare Locală — orașe/ municipii cu populație de peste 20.000 locuitori” este un apel de proiecte în cadrul Axei prioritare 5: Dezvoltare locală plasată sub responsabilitatea comunității, Obiectivul tematic 9: Promovarea incluziunii sociale, combaterea sărăciei și a oricărei discriminări, Prioritatea de investiții 9.vi: Strategii de dezvoltare locală elaborate la nivelul comunității Obiectiv specific 5.1: Reducerea numărului de persoane aflate în risc de sărăcie și excluziune socială din comunitățile marginalizate (roma și non-roma) din orașe/municipii cu peste 20.000 locuitori, cu accent pe cele cu populație aparținând minorității roma, prin implementarea de măsuri/ operațiuni integrate în contextul mecanismului de DLRC.

Dezvoltarea Locală plasată sub Responsabilitatea Comunității (DLRC) este noul instrument de dezvoltare teritorială propus de Comisie pentru perioada 2014-2020 în vederea combaterii sărăciei și a excluziunii sociale de la nivel urban, prin stimularea implicării comunităților în dezvoltarea locală, prin formarea unui parteneriat local și implementarea unor Strategii de Dezvoltare Locală (SDL).

POCU 2014-2020 are o alocare totală de 4,326 miliarde euro.

Programul stabilește prioritățile de investiții, obiectivele specifice și acțiunile asumate de către România în domeniul resurselor umane, pentru a contribui la reducerea disparităţilor de dezvoltare economică şi socială dintre România şi Statele Membre ale UE.

POCU include 7 Axe Prioritare: Inițiativa locuri de muncă pentru tineri (1); Îmbunătățirea situației tinerilor din categoria NEETs (2); Locuri de muncă pentru toți (3); Incluziunea socială și combaterea sărăciei (4); Dezvoltare locală plasată sub responsabilitatea comunității (DLRC - 5); Educație și competențe (6); Asistenţă Tehnică (7).

(Sursa: www.fonduri-ue.ro)


EURO-ADMINISTRAȚIE

Înființarea Institutului Național de Administrație

Guvernul a aprobat înființarea

Institutului Național de Administrație (INA), instituție publică cu personalitate juridică în subordinea Ministerului Dezvoltării Regionale și Administrației Publice (MDRAP).

Institutul va prelua de la ANFP și centrele regionale din subordinea acestei a personalului și patrimoniului aferente activității de formare profesională, programele de formare profesională, drepturile și obligațiile care decurg din acestea. Implementarea acestor măsuri nu este de natură să afecteze raporturile de muncă/de serviciu ale personalului preluat.

INA va asigura cadrul pentru derularea activităților de formare a personalului din cadrul autorităților și instituțiilor publice.

Aceasta va avea competențe sporite față de vechea instituție și va asigura cadrul organizat/formal pentru a acoperi nevoia de formare pentru toate categoriile de personal care își desfășoară activitatea în cadrul autorităților și instituțiilor publice, cât și o serie de mecanisme vizând asigurarea calității și unității în procesul de formare.

De asemenea, INA va asigura formări/perfecționări specifice, destinate unor categorii sau procese prioritare în administrația publică, pentru care furnizorii privați sau cei din mediul academic nu au capacitatea/expertiza practică de formare necesară și nici curicule dezvoltate.

Totodată, se vor revitaliza Centrele teritoriale de formare continuă pentru administrația publică, pentru a veni în întâmpinarea nevoilor de formare ale aleșilor locali, funcţionarilor publici şi persoanelor încadrate cu contract individual de muncă din cadrul autorităților administrației publice locale, funcţionarilor publici şi personalul contractual din cadrul serviciilor publice deconcentrate ale ministerelor şi celorlalte organe de specialitate ale administraţiei centrale, funcţionarilor publici şi personalul contractual din cadrul instituțiilor prefectului, precum și altor persoane interesate.

Nu în ultimul rând, se urmărește ca, în viitor, noua instituție să poată organiza cursuri de master și doctorat în domeniul

administrației publice, în parteneriat cu instituții de învățământ superior.

Înființarea INA este una dintre măsurile de modernizare a administrației publice și una dintre condiționalitățile ex-ante pentru accesarea fondurilor europene 2014-2020.

Măsura este prevăzută în Strategia 2014-2020 pentru consolidarea administraţiei publice în vederea asigurării coerenței procesului de formare și pentru a corecta neajunsurile cu privire la procesul de formare.

(Sursa: www.gov.ro)

Platforma GovITHub!

În prezența premierului a fost lansat GovITHub, program guvernamental dezvoltat împreună cu sectorul privat și mediul antreprenorial, în scopul creșterii calității serviciilor publice cu ajutorul tehnologiei.

Platforma GovITHub vrea să reunească oameni care au curajul să facă o pauză în activitatea lor profesională și să vină să dea o mână de ajutor în administrație.

Împreună ei vor găsi soluții inovatoare pentru creșterea calității serviciilor oferite cetățenilor, pentru mai multă transparență în modul de lucru al administrației și, mai ales, pentru procesul de simplificare.

El se bazează pe capacitatea inovativă a sectorului hi-tech în România, mai ales că ponderea acestui sector în PIB este comparabilă cu cea a agriculturii.

Membrii GovITHub pot fi atât voluntari, care aleg să își dedice o parte din timp pentru dezvoltarea proiectelor circumscrise acestei platforme, cât și bursieri selectați printr-un mecanism transparent.

Vor fi oferite burse de 2.000 de euro pe lună, timp de șase luni, pentru 10 membri ai GovITHub în regim full-time, la București, începând cu data de 15 septembrie.

De asemenea, până la 100 de membri vor participa în GovITHub în regim voluntar – în persoană sau la distanță – aceștia fiind selectați prin același proces competitiv.

Platforma GovIT Hub va funcționa în cadrul Guvernului, sub coordonarea Cancelariei Prim-ministrului, scopul imediat al platformei fiind acela de a veni cu idei pentru dezvoltarea administrației, efectul final să fie o viață mai ușoară pentru cetățeni și oamenii de afaceri în relația cu statul.

Mai multe detalii pe site-ul oficial al GovITHub: ithub.gov.ro.

(Sursa: www.gov.ro)


Consolidarea capacităţii

administraţiei publice

România va avea - din fonduri europene - un sistem de inventariere, măsurare și monitorizare a calității serviciilor publice, dezvoltat printr-un proiect POCA implementat de Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice (MDRAP), în parteneriat cu Școala Națională de Studii Politice (SNSPA) și cu sprijinul întregii administrații centrale și locale.

Scopul realizării unui astfel de sistem este de a avea, la nivelul întregii țări, un nivel minim unitar de calitate a serviciilor publice.

În acest fel, orice cetățean al României va avea asigurate servicii publice de calitate similară, indiferent de locul în care se află.

Concret, se dorește să se inventarieze toate serviciile publice din România și să se stabilească, pentru fiecare în parte un set de indicatori, standarde de calitate și standarde de cost, acolo unde acestea nu există deja.

Ulterior, instituțiile publice centrale și locale vor fi sprijinite să implementeze efectiv aceste standarde, care vor fi monitorizate legat de modul de aplicare.

Proiectul este cu atât mai relevant cu cât se derulează un amplu proces de reformă a administrației publice.

Guvernul a aprobat, în acest sens, mai multe strategii în domeniu și în domenii conexe, mai ales că reforma înseamnă performanță în administrația publică.

Ori, pe ansamblu se doresc instituții publice performante, care să asigure servicii de calitate cetățenilor, atât la nivel guvernamental, cât și la nivel local.

Proiectul, intitulat Consolidarea cadrului pentru creșterea calității serviciilor publice și pentru sprijinirea dezvoltării la nivel local, este unul dintre primele proiecte din generația 2014-2020 cofinanțate prin Programul Operațional Capacitate Administrativă (POCA) și este estimat a se finaliza în martie 2019.

Valoarea totală eligibilă este de 37,13 milioane lei, din care 31,2 milioane lei reprezintă valoarea nerambursabilă (84,032%), iar 5,9 milioane cofinanțarea eligibilă a beneficiarului (15,968%).

Sistemul este avantajos nu doar pentru cetățeni, ci și pentru administrația publică – o astfel de bază de date poate fi un instrument extrem de util în procesul decizional, având în

vedere necesitatea de a le fundamenta politicile publice pe seturi de date exacte.

Proiectul are deja stabilite o serie de activități, planificate pentru a atinge rezultatele (R1-R5) estimate:

R1. Analiza situației existente din perspectiva serviciilor publice furnizate / prestate de administrația publică:

analiza cadrului legislativ și instituțional pentru furnizarea / prestarea serviciilor publice la nivelul administrației publice;

analiza situației existente la nivel local în ceea ce privește furnizarea/prestarea serviciilor publice;

elaborarea analizei integrate privind situația existentă la nivel central și local din perspectiva serviciilor publice furnizate / prestate de administrația publică.

R2. Metodologia de elaborare a standardelor de calitate și de cost pentru servicii publice descentralizate dezvoltată și aplicarea acesteia în vederea elaborării de propuneri de standarde de calitate și, după caz, de cost, pentru 2 domenii de servicii publice:

analiza bunelor practici de la nivel european;

dezvoltarea metodologiei de elaborare a propunerilor de standarde de calitate și, după caz, de cost;

pilotarea metodologiei pentru cele 2 domenii de servicii publice selectate.

R3. Propuneri de standarde de calitate și, după caz, de cost pentru servicii publice descentralizate:

elaborarea propunerilor de standarde de calitate şi, după caz, de cost pentru cele 7 domenii rămase;

organizarea a 8 sesiuni de informare. R4. Metodologia de evaluare și

monitorizare a capacității administrative a unităților administrativ-teritoriale:

dezvoltarea metodologiei de evaluare și monitorizare a capacității administrative a unităților administrativ-teritoriale și testarea acesteia prin aplicare la nivelul a 10 unități administrativ-teritoriale;

definitivarea metodologiei și aplicarea acesteia la nivel național;

analiza capacităţii administrative pe baza datelor colectate.

R.5. Sistem de monitorizare și evaluare a standardelor de calitate și cost și a capacității administrative a unităților administrativ-teritoriale:


dezvoltarea infrastructurii TIC; integrarea şi analiza datelor

existente/gestionate la nivelul administrației publice centrale, referitoare la serviciile publice;

definirea elementelor minime de conținut aferente sistemului de monitorizare și evaluare a standardelor de calitate și cost și a capacității administrative a unităților administrativ-teritoriale;

elaborarea instrumentului informatic propriu-zis;

organizarea de sesiuni de instruire pentru reprezentanții instituțiilor implicate în

procesele de furnizare, colectare, accesare și administrare a datelor deținute.

Prin acest proiect se dorește întărirea bunei guvernări și eficientizarea procesului de luare a deciziilor.

Întotdeauna, autorităţile centrale, pentru a lua decizii, au nevoie de informaţii, de analize şi studii.

Acest proiect îşi propune să creeze premisele sustenabilităţii procesului de descentralizare.

Căci nu este suficientă decentralizarea unei activități către autorităţile locale, fără a asigura sursele financiare pentru serviciu.

(Sursa: www.mdrap.ro)

Cadastrarea gratuită a terenurilor agricole

Primăriile pot solicita finanţare pentru realizarea gratuită a cadastrului, în acest scop fiecare localitate putând primi, în acest an, până la 135.000 lei.

În acest sens, Guvernul României a aprobat o ordonanţă de urgenţă care are ca scop cadastrarea cu prioritate a terenurilor agricole, cerinţă venită din partea mai multor fermieri.

Actul prevede că sumele aferente cadastrării proprietăţilor din extravilan vor fi achitate de Agenţia Naţională de Cadastru şi Publicitate Imobiliară (ANCPI), însă primăriile care nu au imobile în extravilan, pot beneficia de realizarea gratuită a cadastrului şi pentru proprietăţile din intravilan.

Conducerea ANCPI a stabilit sumele care pot fi plătite primăriilor în 2016 din veniturile proprii ale instituţiei - fiecare unitate administrativ-teritorială va putea primi până la 135.000 lei, iar bugetul alocat de agenţie în acest an este de 90,7 mil. euro.

Guvernul a motivat aprobarea ordonanţei de urgenţă prin importanţa pe care o are cadastrarea pentru fermieri în accesarea fondurilor europene pe exerciţiul financiar 2015-2020 şi în obţinerea subvenţiilor, care vor fi acordate doar pe baza identificării cadastrale a terenurilor.

ANCPI a lansat ghidul primarului pentru înscrierea imobilelor în sistemul integrat de cadastru şi carte funciară, care descrie etapele parcurse de primării pentru a obţine finanţare.

Conform ghidului, ANCPI va vira banii în conturile primăriilor după recepţia lucrării şi deschiderea cărţilor funciare la finalizarea lucrărilor (intabularea imobilelor).

ANCPI va pune la dispoziţia persoanelor fizice şi juridice autorizate să execute lucrări de cadastru o aplicaţie informatică gratuită cu ajutorul căreia vor fi create documentele necesare pentru înscrierea imobilelor în sistemul informatic integrat de cadastru şi carte funciară.

Ordonanţa permite primăriilor care au derulat deja lucrări de cadastrare din fonduri proprii să poată primi cofinanţare din partea ANCPI ulterior finalizării înregistrării la nivel de sector cadastral şi nu doar după încheierea procesului pe întregul teritoriu administrativ.

Guvernul se aşteaptă ca măsura să accelereze ritmul lucrărilor de intabulare. Iniţiativa legislativă aparţine ANCPI, instituţie care coordonează Programul Naţional de

Cadastru şi Carte Funciară (PNCCF), ce vizează înregistrarea gratuită a tuturor imobilelor din România până în 2023.

Demarat la finalul 2015, PNCCF a condus până acum la finalizarea lucrărilor de înregistrare sistematică în 18 unităţi administrativ teritoriale, ceea ce reprezintă circa 175.000 de imobile.

Acestea au ridicat numărul imobilelor cadastrate la circa 8,9 milioane din care 2,1 milioane de apartamente, 3,71 milioane de construcţii (11.528 de construcţii neterminate, 106.379 de construcţii administrative şi social-culturale, 1,35 milioane de construcţii anexă, 1,89 milioane de construcţii de locuinţe, 340.303 construcţii industriale şi edilitare) şi 2,93 milioane de terenuri.

Valoarea programului PNCCF este de 1,2 mld. euro, din care 900 mil. euro reprezintă fondurile ANCPI obţinute exclusiv din serviciile prestate, iar 312 mil. euro reprezintă fonduri europene nerambursabile, care o să înceapă a fi atrase din 2017.

Anul trecut, ANCPI a încasat venituri de circa 100 mil. euro. (Sursa: www.fonduri-structurale.ro)


Reorganizarea CNADNR și

înființarea Companiei Naționale de Investiții Rutiere

Compania Națională de Autostrăzi și

Drumuri Naționale se va reorganiza în Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere, urmând totodată să fie înființată și o nouă societate pentru dezvoltarea infrastructurii de transport rutiere - Compania Națională de Investiții Rutiere.

Prin proiectul se propune reorganizarea CNADNR și înființarea unei companii distincte pentru gestionarea infrastructurii rutiere astfel încât să fie asigurată dezvoltarea pe termen lung a rețelei de transport TEN-T Centrală și Globală, în conformitate cu obiectivele asumate față de Comisia Europeană, iar neadoptarea cadrului legal de reorganizare constituie o situație excepțională care conduce la întârzieri în implementarea proiectelor (care au impact direct asupra dezvoltării economice viitoare a României) și la neprimirea unor sume importante de bani din bugetul UE.

Compania Națională de Investiții

Rutiere (CNIR) va fi o societate comercială pe acțiuni cu personalitate juridică, de interes strategic național, și va funcționa sub autoritatea Ministerului Transporturilor, pe bază de gestiune economică și autonomie financiară distinctă, cu respectarea legislației în vigoare, și va asigura serviciul public de dezvoltare a infrastructurii de transport rutiere pentru transportul populației și a mărfurilor, în condiții de siguranță a circulației, timpi de deplasare comparabili cu cei din Uniunea Europeană și confort în trafic.

Serviciul public asigurat de CNIR este parte din serviciul public de interes general care asigură circulația populației și a mediului de afaceri pe rețeaua națională de transport.

CNIR va avea drept obiect principal de activitate proiectarea, construirea, reabilitarea, modernizarea, repararea pe perioadele de garanție tehnică a autostrăzilor până la data predării către CNAIR, drumurilor expres, drumurilor naționale, variantelor ocolitoare precum și a altor elemente de infrastructură care fac parte din structura rutieră menționată astfel cum acestea sunt aprobate prin documentele strategice la nivel național sau fac obiectul unor decizii ale autorităților publice naționale în domeniul transporturilor; executarea de lucrări în regie proprie cu respectarea prevederilor legale în domeniul ajutorului de stat și a achizițiilor publice; coordonarea dezvoltării unitare și echilibrate a infrastructurii de transport rutier în acord cu sursele de finanțare disponibile și cu documentele strategice naționale.

Societatea va încasa lunar de la CNAIR o cotă parte din rovigneta partajată precum și din tarifele de trecere a podurilor, inclusiv din alte venituri și va desfășura activități de concesionare a spațiilor de servicii situate de-a lungul autostrăzilor și a drumurilor expres pentru asigurarea de servicii necesare desfășurării traficului auto precum și a altor activități economice.

Capitalul social inițial al CNIR va fi în valoare de 50.000.000 lei și va fi subscris și integral vărsat în numerar de statul român, ca acționar unic, prin Ministerul Transporturilor, fiind divizat în 5.000.000 de acțiuni, cu o valoare nominală de 10 lei fiecare.

CNAIR va transfera către CNIR, etapizat, proiectele de infrastructură de transport rutier pentru dezvoltarea infrastructurii de transport.

Proiectele de infrastructură de transport rutier se transferă către CNIR în vederea implementării, cu condiția ca aceasta să dispună de personalul minim necesar în vederea implementării, gestionării resurselor financiare necesare proiectelor, derulării procedurilor de achiziție publică dacă va fi cazul sau coordonării activității de proiectare.

Pentru fiecare proiect de infrastructură de transport rutier care se transferă se va încheia protocol de predare-primire între CNAIR și CNIR.

Până la desfășurarea efectivă a activității CNIR pot fi asigurate servicii suport de către CNAIR pe bază de protocol de colaborare încheiat între cele două companii.

(Sursa: www.agerpres.ro)


EURO-BUSINESS

Programe pentru susținerea antreprenoriatului dedicate

românilor din diaspora

Dezvoltarea de programe pentru susținerea antreprenoriatului în România destinate românilor din diaspora, prin facilitarea unei scheme de minimis dezvoltată de Ministerul Afacerilor Externe - prin Departamentul Politici pentru Relația cu Românii de Pretutindeni - în parteneriat cu Ministerul Fondurilor Europene, reprezintă una dintre temele discutate la cea de-a șaptea sesiune de consultări ale proiectului 'România Competitivă' privind Diaspora și mobilitatea forței de muncă.

Potrivit unui comunicat al Ministerului Economiei, Comerțului și Relațiilor cu Mediul de Afaceri (MECRMA), dezbaterea s-a concentrat în jurul următoarelor obiective: promovarea migrației de întoarcere prin promovarea informațiilor de interes pentru diaspora în mod consecvent în spațiul virtual (website) și prin misiunile diplomatice, precum și prin eliminarea obstacolelor de ordin administrativ pentru cei care doresc să revină în țară (ex: flexibilizarea și debirocratizarea procesului de echivalare a studiilor realizate în străinătate, recunoașterea vechimii în muncă etc.), dezvoltarea de programe pentru susținerea antreprenoriatului în România pentru românii din diaspora prin facilitarea unei scheme de minimis dezvoltată de MAE, prin Departamentul Politici pentru Relația cu Românii de Pretutindeni, în parteneriat cu MFE, finanțat prin Programul Operațional Capital Uman (POCU) 2014 — 2020, flexibilizarea procesului de admisie pentru cetățenii din state terțe, în vederea atragerii de personal înalt calificat.

De asemenea, participanții la discuții au pus accent și pe centralizarea motivelor pentru care românii aleg să părăsească țara pe baza unui studiu reprezentativ statistic (în acest moment există doar inițiative private și necentralizate care au identificat ca principale cauze birocrația, lipsa de încredere în autorități, calitatea sistemului de sănătate și educație), importanța mapării diasporei în vederea lansării unei campanii integrate de comunicare și dezvoltare de parteneriate, dezvoltarea unor instrumente care să

faciliteze accesul investitorilor la informații despre oportunitatea de a investi într-un domeniu sau de a deschide o afacere, documentația necesară etc. (Ghid investițional), corelarea cifrelor legate de școlarizare cu piața muncii, atragerea forței de muncă care să acopere deficitul pe toate palierele (nu doar în ceea ce privește personalul calificat), posibilitatea de a dezvolta acorduri bilaterale sau convenții specifice cu anumite state (ex: Republica Moldova) care să faciliteze accesul pe piața muncii din România, în funcție de nevoi.

Resursele bugetare necesare pentru implementarea măsurilor propuse de inițiatorii României Competitive pentru domeniul Diaspora și mobilitatea forței de muncă sunt detaliate în cadrul documentului de pe site-ul Ministerului Economiei, Comerțului și Relațiilor cu Mediul de Afaceri.

În urma consultării, participanții pot să trimită Ministerului Economiei (pe adresa [email protected]) observațiile lor punctuale sau idei de măsuri suplimentare, ținând cont de trei aspecte: impactul asupra creșterii PIB-ului potențial, prin intermediul capitalului, forței de muncă sau al productivității, bugetarea corespunzătoare, neutralitatea din punct de vedere politico-ideologic", se menționează în comunicatul ministerului.

Cea de a șaptea sesiune de consultare, cu tema Diaspora și mobilitatea forței de muncă (din seria celor 16 consultări ce au loc pe marginea proiectului 'România Competitivă') s-a desfășurat la Casa Academiei Române și a reunit reprezentanți ai principalelor instituții abilitate, ai mediului de afaceri și sectorului academic.

Principiile după care se desfășoară cele 16 consultări sunt transparența (printr-o comunicare constantă asupra progresului și rezultatelor) și reprezentativitatea (printr-o participare specifică pentru sectoarele vizate de domeniul strategic aflat în dezbatere).

'România competitivă' are schițate liniile de acțiune pentru următorii patru ani, linii care pot primi acum, în urma consultărilor cu specialiștii din fiecare domeniu, parteneri sociali, partide politice, organizații civice, elementele de valoare adăugată și consensul de care au nevoie din partea tuturor actorilor implicați în procesul de dezbatere, pentru a putea fi implementate cât mai curând posibil.



Set de măsuri pentru înființarea de școli profesionale

Ministerul Economiei pregătește, împreună cu Ministerul Educației și cu cel al Muncii, un pachet de măsuri care să permită întreprinderilor să înființeze școli profesionale pentru pregătirea personalului de care au nevoie.

Pachetul de măsuri va ajuta întreprinderile să își creeze acele școli profesionale de care au nevoie pentru a-și forma personalul capabil să lucreze în industria digitalizată, dar în același timp, să îi formeze și pe cei care ar pute să rămână în urmă din punct de vedere profesional din cauza digitalizării.

Pregătirea profesională presupune dezvoltarea specialiștilor în IT, dar și dezvoltarea curiculei în așa fel încât să fie pregătiți specialiștii de care economia are nevoie.

Ori, în contextul importanței științelor în învățământul românesc, pentru a putea pregăti atât specialiști tehnici, cât și antreprenori, trebuie să îmbunătățim pregătirea profesională, pentru că digitalizare nu înseamnă numai vârf, ci înseamnă transformare, înseamnă că trebuie ajutați cei care ar putea să rămână în urmă, să se reorienteze profesional și să fie în stare să își găsească, pe mai departe, slujbe .

De asemenea, trebuie avute în atenție și start-up-urile care se înființează pe lângă centre universitare dar, după ce ajung la o anumită dezvoltare, "zboară peste ocean".

Ori, aceste firme ar trebui implicate în proiecte la nivel european, astfel încât în jurul fiecărei industrii să se creeze un cluster de inovații.


Finanțare pentru stimularea investițiilor care vor genera noi

locuri de muncă

Ministerul Finanțelor Publice lansează o nouă sesiune de depunere de cereri de finanțare în cadrul schemei de ajutor de stat pentru sprijinirea investițiilor care promovează dezvoltarea regională (HG 332/2014).

Cererile de acord pentru finanțare s-au înregistrat din 8 până în 22 august 2016, bugetul alocat sesiunii fiind de 113 milioane de lei.

Cererile, însoțite de documentele

justificative, s-au transmis prin poștă sau prin servicii de curierat, cu confirmare de primire, sau se depun personal, iar pe plic este menționat: “Unitatea de implementare a schemei de ajutor de stat instituită prin H.G. nr.332/2014”.

Analiza cererilor de acord se face după încheierea sesiunii de înregistrare, fără a avea importanță ordinea înregistrării.

În prima etapă de evaluare, Ministerul Finanțelor Publice verifică îndeplinirea condițiilor de conformitate, a criteriilor de eligibilitate și calculează un punctaj în vederea încadrării în bugetul alocat schemei.

Selectarea se realizează în ordinea descrescătoare a punctajului obținut.

Etapa se încheie în maxim 30 de zile lucrătoare de la data închiderii sesiunii de înregistrare, iar rezultatele sunt publicate pe site-ul Ministerului Finanțelor Publice.

Întreprinderile selectate în prima etapă transmit, în 30 de zile lucrătoare de la data comunicării rezultatelor, planurile de afaceri, însoțite de restul documentelor justificative, în vederea analizării viabilității proiectelor și a emiterii acordurilor pentru finanțare.

Obiectivul schemei de ajutor de stat îl reprezintă dezvoltarea regională prin sprijinirea investițiilor și crearea de noi locuri de muncă.

Sumele se acordă sub formă de granturi de la bugetul de stat pentru cheltuieli eligibile de natura costurilor salariale.

Până în prezent, în baza schemei, au fost aprobate 24 de proiecte de investiții care vor genera 4.024 de noi locuri de muncă, pentru care a fost aprobat un ajutor de stat în valoare de 109,6 milioane de lei.

(Sursa: www.mfinante.ro)


Sistemul energetic românesc are nevoie de investiții de miliarde de

euro

Sistemul energetic românesc are un necesar de investiții de ordinul miliardelor de euro anual, în funcție de țintele pe care și le va asuma țara noastră la nivel european.

În prezent, se lucrează la modelarea cantitativă a datelor din strategia energetică.

Sistemul național de energie are nevoie de investiții de miliarde de euro anual în producție, în infrastructura de transport, distribuție, consum, eficiență energetică și așa mai departe, dar cifrele diferă în funcție de diferite scenarii.

În discuție sunt, deocamdată, trei scenarii, în funcție de țintele de politică energetică asumate de România la nivel european.

Un scenariu analizează situația în care,

în 2020, se opresc obligațiile de politici energetice pe care le are România în momentul de față.

Scenariul central este cel de aliniere la obligațiile europene, dar există și un scenariu ambițios, care face loc energiilor curate și decarbonizării, dar ale căror costuri nu sunt estimate exact.

În urma analizei acestor scenarii, echipa care elaborează strategia va stabili un mix optim de surse energetice pentru România din punctul de vedere al costurilor.

Draftul noii strategii va fi lansat în dezbatere publică la începutul lunii octombrie, urmând ca la finele lunii octombrie să existe un document final.

Consorțiul format din EY (fostul Ernst&Young) și grecii de la E3 Modelling PC a câștigat, în urmă cu o lună, licitația pentru a realiza modelarea cantitativă a datelor ce vor face parte din viitoarea Strategie Energetică a României 2016 — 2030.

Consultantul selectat va realiza modelarea matematică a datelor obținute în urma procesului de consultare publică pentru realizarea Strategiei Energetice.

Documentul va conține direcții strategice și ținte de regenerabile, dar nu va stabili detalii, pentru că ar rezulta un document de sute și mii de pagini.

Rolul consultantului este de a realiza modelarea matematică, iar aceasta va fi un fundament pentru finalizarea proiectului.

Apoi, strategia energetică va fi detaliată în planurile naționale, elaborate ulterior.

Documentul final al Strategiei Energetice a României 2016-2030, cu perspectiva anului 2050, va fi publicat prin armonizarea aspectelor analizei calitative cu datele obișnuite prin modelare matematică macroeconomică, în cadrul analizei cantitative a sectorului energetic național.

Instituția a lansat spre dezbatere publică rapoartele celor cinci sesiuni de lucru, care s-au desfășurat în perioada 9 martie — 14 aprilie 2016 și care integrează informațiile obișnuite în urma procesului consultativ din cadrul etapei de analiză calitativă a sectorului energetic românesc, însumând propunerile a circa 300 de specialiști care au participat la sesiunile de lucru.

Prin aceste documente se trasează

tendințele de dezvoltare și restricțiile de ordin politic și economic care trebuie considerate în procesul de elaborare a Strategiei Energetice a României 2016 — 2030, cu perspectiva anului 2050.

Rapoartele sesiunilor de lucru nu reprezintă, în acest stadiu, angajamentul strategic al Ministerului Energiei.



EURO-SOCIAL

Acces egal pentru toate organizațiile de economie socială la SOLIDAR!

Structural Consulting™ Group – www.fonduri-structurale.ro a transmis către Ministerul

Fondurilor Europene - AM POCU o serie de propuneri și observații pe Ghidul Solicitantului – Condiții Specifice și anexele publicate spre consultare pentru apelul de proiecte „SOLIDAR Sprijin pentru consolidarea economiei” (POCU, OS 4.16).

Cele mai importante observații transmise de experții care au contribuit la realizarea documentului vizează:

Eliminarea obligației prezentării atestatului de întreprindere socială: Conform formei actuale a Ghidului, doar o parte dintre organizațiile care pot fi solicitanți în cadrul acestei linii de finanțare au obligația de a demonstra că au atestare de întreprindere socială conform Legii 219/2015. O astfel de obligație este nu doar discriminatorie, ci și imposibil de îndeplinit la acest moment. În lipsa normelor de aplicare a Legii economiei sociale, AJOFM-urile nu eliberează astfel de atestări. Așadar unele dintre organizațiile care desfășoară activități de economie socială (în special cele care au forma juridică de SRL-uri) vor fi excluse complet de la finanțarea pe acest apel de proiecte.

Eliminarea obligației ca solicitanții să demonstreze că au implementat cel puțin un proiect cu finanțare nerambursabilă: În forma supusă consultării, Ghidul Condiții Specifice aferent OS 4.16. preia condițiile de eligibilitate impuse de Ghidul Orientări Generale, una dintre acestea fiind ca solicitantul să demonstreze că a implementat cel puțin 1 proiect cu finanțare nerambursabilă. O astfel de prevedere va limita accesul celor mai multe dintre organizațiile mici care desfășoară activități de economie socială (mai ales cele înființate prin POSDRU DMI 6.1.) de a accesa această linie de finanțare mai ales în condițiile în care faptul că o întreprindere a fost finanțată prin DMI 6.1. nu poate fi asimilat cu „a implementat un proiect cu finanțare nerambursabilă”.

(Sursa:www.fonduri-structurale.ro)

Suplimentarea plafonului de garanții pentru "Prima Casă"

Ministerul Finanțelor Publice (MFP) are

în vedere suplimentarea plafonului de garanții pentru programul "Prima Casă", urmând ca să se ia o decizie cu privire la continuarea acestuia pe termen mediu și lung.

Aceste sume (pentru programul 'Prima Casă') nu trebuie alocate prin buget, căci ele nu fac parte din rectificarea bugetară.

Sunt garanții care intră în plafonul de garanții pentru 2016, de 8,1 miliarde de lei.

Se are în vedere suplimentarea acestui fond pe termen scurt, care va fi urmată de o analiză care să dea direcțiile prin care acest program să se perpetueze pe o perioadă de timp mediu și lung.

În consecință, viitorul programului "Prima Casă" va depinde de discuțiile cu băncile și cu clienții acestui program, pentru a se vedea în ce măsură acest program a fost unul de succes, în ce măsură piața are nevoie de el să continue, cum trebuie să continue, pentru a se veni cu o propunere

concretă pentru ca programul să fie unul cu predictibilitate pe termen mediu și lung.

În acest context, o decizie cu privire la continuarea programului va fi luată în luna septembrie.

Programul "Prima Casă" a fost

modificat, la finalul anului trecut, în sensul diminuării marjei de dobândă pe care băncile o pot aplica peste indicatorul ROBOR de la 2,5 puncte la 2 puncte procentuale.

Totodată, s-a redus la jumătate plafonul de garanții de stat alocate, la aproximativ 1,6 miliarde de lei, însă, recent, pe fondul discuțiilor cu privire la impactul Legii privind darea în plată asupra creditării ipotecare, Guvernul a aprobat suplimentarea plafonului cu 500 de milioane de lei.



Atestarea și certificarea întreprinderilor sociale și de

inserție

Guvernul a reglementat procedura de atestare și certificare a întreprinderilor sociale, respectiv a întreprinderilor sociale de inserție, de către agențiile județene pentru ocuparea forței de muncă, printr-o hotărâre necesară punerii în aplicare a Legii nr. 219/2015 privind economia socială.

Documentul detaliază condițiile în care o întreprindere socială de inserție obține certificarea, adică i se acordă marca socială, obligațiile întreprinderilor sociale de inserție, suspendarea și retragerea mărcii sociale.

Totodată, sunt definite categoriile de persoane care aparțin grupurilor vulnerabile care se pot încadra în întreprinderile sociale de inserție (persoanele care se află în sistemul de protecție a copilului sau provin din acest sistem, persoanele din familiile beneficiare de alocațiiIe pentru susținerea familiei, persoanele din familiile beneficiare de ajutor social, etc.) și documentele justificative pe care trebuie să le prezinte pentru a-și dovedi apartenența la grup.

De asemenea, este definit planul

județean de inserție socio-profesională – documentul de planificare elaborat de agențiile de ocupare, pe o perioadă de 3 ani, prin consultarea întreprinderilor sociale de inserție certificate și a serviciilor publice de asistență socială de la nivel local și județean – și elementele pe care trebuie să le conțină.

Concret, Hotărârea stabilește actele pe care trebuie să le depună sau să le transmită prin poștă, la agenția județeană pentru ocuparea forței de muncă, respectiv a municipiului București, persoanele juridice

care solicită atestatul de întreprindere socială, termenul în care cererile trebuie să fie soluționate, conținutul notei de constatare pe care compartimentul pentru economie socială din cadrul agențiilor de ocupare trebuie să o întocmească, referitor la îndeplinirea sau neîndeplinirea criteriilor legale pentru atestare, precum și propunerea pentru acordarea sau respingerea acordării atestatului.

Hotărârea reglementează, de asemenea, modalitatea de obținere a prelungirii atestatului, condițiile de suspendare și retragere a atestatului de întreprindere socială, precum și obligațiile întreprinderilor sociale atestate.

Astfel, pe lângă prevederile specifice cuprinse în Legea 219/2015, întreprinderile sociale au obligația de a permite accesul personalului cu atribuții de control al agențiilor de ocupare, precum și al altor instituții și organe de control și de a prezenta, la solicitarea acestora, toate informațiile, datele și documentele necesare în vederea exercitării controlului.

Conform comunicatului oficial, noile reglementări vor contribui la:

o creşterea calitativă şi cantitativă a ocupării, prin crearea de locuri de muncă pe termen lung în cadrul întreprinderilor sociale de inserţie şi a întreprinderilor sociale;

o dezvoltarea de întreprinderi sociale de inserţie care asigură măsuri de acompaniere a persoanelor din grupurile vulnerabile pe termen scurt sau mediu, pentru integrare treptată pe piaţa muncii în economia reală;

o dezvoltarea şi promovarea eficientă a unor tipuri de servicii sociale şi produse pe care le pot furniza întreprinderile sociale de inserţie, ușor de recunoscut, datorită mărcii sociale;

o susţinerea şi dezvoltarea antreprenoriatului social, prin proceduri simple de atestare a întreprinderilor sociale;

o încurajarea creşterii numărului persoanelor care sunt nu numai consumatori, ci şi producători de bunuri sau furnizori de servicii, cu un impact social puternic, contribuind astfel la creşterea produsului intern brut și la reducerea sărăciei;

o creşterea capacităţii de identificare a unor oportunități noi de finanţare din fonduri europene și publice, dedicate sectorului economiei sociale, pentru cei care angajează persoane aparținând grupurilor vulnerabile.

(Sursa: www.gov.ro)


Statistici mai bune pentru Europa socială

Comisia Europeană a adoptat o propunere de regulament privind noi modalități integrate de colectare și utilizare a datelor din anchete sociale.

Perfecționarea bazei de date cu indicatori va permite o mai bună analiză a evoluțiilor sociale și, totodată, reducerea atât a costurilor suportate de statele membre pentru efectuarea de sondaje, cât și a efortului respondenților.

Se face astfel un pas important în direcția modernizării statisticilor sociale, dar nu este vorba despre cifre, ci despre oameni.

Politicile bune încep cu date adecvate, iar informațiile de care este nevoie în domeniul social trebuie să fie cât mai precise.

E nevoie de date mai actualizate, care să poată fi primite cât mai rapid, pentru a elabora politici sociale care să corespundă nevoilor reale prezente ale cetățenilor.

Regulamentul-cadru propus va permite ca datele să fie publicate mai repede, prin reducerea termenelor de transmitere în mai multe domenii.

El va spori comparabilitatea și coerența statisticilor sociale din UE și va facilita analiza comună a fenomenelor sociale, pe baza unor noi metode de anchetă.

În final, va fi disponibil un set de date mai bogat și mai amplu, prin utilizarea de autoritățile naționale de statistică a unor abordări și metode inovatoare, precum și prin combinarea datelor din mai multe surse.

Inițiativa face parte dintr-un program major de modernizare a statisticilor sociale, derulat în cooperare cu statele membre, care abordează provocările tot mai mari din domeniu, printre care se numără inovarea rapidă în materie de metodologie și utilizare a tehnologiei informației, disponibilitatea unor noi surse de date, apariția unor nevoi și așteptări noi ale utilizatorilor de date, precum și presiunea continuă asupra resurselor disponibile.

Propunerea este rezultatul unor ample consultări cu părțile interesate - producători, furnizori, utilizatori de date – iar Comisia urmărește aplicarea treptată a regulamentului-cadru, din 2019.


Stop risipei de hrană!

Se estimează că, în fiecare an, în jur

de 88 de milioane de tone de alimente sunt irosite în UE.

Comisia europeană a publicat recent structura Platformei UE privind risipa alimentară și pierderile de hrană.

Aceasta reunește 70 de organizații membre, atât din sectorul public, cât și privat, pentru a maximiza contribuția lor în domeniu.

De asemenea, ea sprijină realizarea unuia dintre obiectivele de dezvoltare durabilă, cel de reducere la jumătate a risipei de hrană pe cap de locuitor până în 2030, în comerțul cu amănuntul și consum, precum și a pierderilor de-a lungul lanțurilor de producție și aprovizionare.

Noua platformă va sprijini toate părțile implicate în definirea acțiunilor necesare de-a lungul lanțului valoric alimentar, promovarea cooperării inter-sectoriale realizarea schimbului de bune practici și evaluarea progresului în domeniu.

Din sectorul public, au fost invitate să facă parte autoritățile statelor membre UE, Comitetul Regiunilor, Comitetul Economic și

Social European, Organizația pentru Alimentație și Agricultură (FAO), Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) și Programul Națiunilor Unite pentru Mediu (UNEP).

Din sectorul privat, Comisia a selectat, în urma unui apel de candidaturi, 37 de membri din mediul academic, neguvernamental și industrie.

Ei au fost aleși pe baza experienței în prevenirea risipei de alimente, a capacității de a mobiliza părțile interesate și a gradului în care activitățile desfășurate și preocupările manifestate sunt reflectate în lanțul valoric alimentar.

Prima întâlnire a membrilor platformei este programată pentru data de 29 noiembrie 2016, la Bruxelles.

Inițiativa creării unei Platforme UE privind risipa alimentară a fost inclusă în Planul de acțiune pentru economia circulară, lansat în 2015.

(Sursa. http://ec.europa.eu/romania/index_ro.htm)


EURO-PROTECT

Scutul de confidențialitate UE-SUA e operaţional

Începând cu 1 august 2016, scutul de confidențialitate UE-SUA a devenit operațional, iar companiile vor fi verificate de Departamentul de Comerț al SUA, care va verifica dacă politica lor corespunde cu noile standarde de protecție a datelor prevăzute de scut.

Suplimentar, Comisia a publicat un ghid care explică modul în care sunt protejate drepturile cetățenilor și căile de acțiune în cazul nerespectării și utilizării abuzive a datelor.

Scutul de confidențialitate UE-SUA protejează drepturile fundamentale ale europenilor și garantează securitatea juridică a companiilor, inclusiv din Europa, ce efectuează transfer de date către SUA Unite și garantează și căi de acțiune mai simple pentru cetățeni, indiferent de plângere.

Totodată, se va restaura climatul de încredere în ce privește gestionarea datelor personale de cealaltă parte a Atlanticului, motiv ca toate companiile să se înscrie, iar cetățenii să afle detalii.

Scutul garantează cetățenilor europeni o serie de drepturi în ce privește procesarea datelor personale, cum ar fi cel de a cere informații suplimentare despre datele personale deținute de diferite companii în ceea ce îi privește, sau de a-și modifica datele atunci când a sunt depășite sau incorecte, iar plângerile pot fi soluționate direct de companiile în cauză sau printr-un sistem de soluționare alternativă a litigiilor.

Cetățenii se pot adresa, de asemenea, autorităților naționale de protecție a datelor, care vor colabora cu Departamentul de Comerț american și cu Comisia Federală de Comerț pentru a garanta investigarea și soluționarea diferendelor.

În cazurile în care plângerile nu pot fi soluționate în nici un alt mod, se va apela la un mecanism de arbitraj.

Cazurile de accesare a datelor din motive de securitate națională vor fi gestionate de un Ombudsman independent din cadrul serviciilor de informații americane.

Scutul de confidențialitate UE-SUA reprezintă un nou cadru ce protejează drepturile fundamentale ale persoanelor din UE în cazul în care datele cu caracter personal sunt transferate către SUA, asigurând claritate juridică pentru companiile cu transferuri transatlantice de date.


Confidențialitatea în mediul

electronic

Comisia Europeană a publicat rezultatele preliminare ale consultării publice privind revizuirea Directivei despre confidențialitatea în mediul electronic.

Datele arată că 83% dintre persoanele și organizațiile societății civile care au contribuit la consultare sunt de acord că un set de norme specifice sectorului comunicațiilor electronice ar permite asigurarea confidențialității.

Totodată, 76% dintre aceștia cred că domeniul de aplicare al normelor ar trebui extins pentru a acoperi și activitățile altor furnizori de servicii care includ și comunicații, cum ar fi cele de voce prin internet sau de mesagerie instant.

Cu toate acestea, 76% dintre respondenți consideră că Directiva a reușit doar parțial – sau deloc – să-și atingă obiectivele de a asigura protecția deplină a vieții private și a confidențialității comunicării.

Ei apreciază că acest lucru se datorează domeniului de aplicare limitat, diferențelor dintre statele membre și nivelului scăzut de respectare și aplicare a legilor.

Respondenții din sectorul industrial și al autorităților publice au fost mai pozitivi privind îndeplinirea obiectivelor Directivei, însă 42% din sectorul industrial este contra extinderii domeniului de aplicare.

Cele mai multe contribuții au venit din partea cetățenilor (38,5%), peste 25% din Germania, urmată în clasament de Marea Britanie și Belgia.

Revizuirea Directivei privind confidențialitatea în mediul electronic este una dintre inițiativele-cheie din strategia privind Piața unică digitală.

Comisia s-a angajat să revizuiască normele pentru a consolida încrederea și securitatea în serviciile digitale, precum și pentru a asigura un nivel ridicat de protecție a persoanelor și condiții de concurență echitabile pentru toți actorii de pe piață.


Extinderea criteriilor de etichetare ecologică

Comisia Europeană a adoptat un nou set de criterii ecologice în ce privește etichetarea calculatoarelor (personale, portabile și tablete), articolelor de mobilier și de încălțăminte.

Producătorii care vor să beneficieze de această etichetă ecologică (Eco-Label) trebuie să respecte cerințele privind performanțele de mediu ale produselor, siguranța și aspectele sociale.

Eticheta ecologică promovează tranziția la o economie circulară, ce sprijină producția și consumul durabile.

Datorită unor criterii ecologice transparente, consumatorii pot face alegeri conștiente, fără a renunța însă la calitatea produselor.

Eticheta ecologică recompensează, de asemenea, producătorii care aleg să conceapă produse rezistente și reparabile, promovând astfel economisirea resurselor și inovarea.

Pentru a fi eligibili să folosească eticheta ecologică, producătorii de calculatoare vor trebui să aibă în vedere, în procesul de proiectare și fabricație, eficiența energetică și posibilitatea de actualizare a dispozitivelor, precum și ușurința cu care acestea pot fi demontate pentru a se recupera și recicla resursele componente.

În cazul articolelor de mobilier, noile criterii solicită producătorilor să efectueze o evaluare mai detaliată a ciclului de viață, acordând totodată o atenție specială compușilor și reziduuri periculoase, ce pot contribui la poluarea aerului din încăperi.

A fost acordată o atenție deosebită îmbunătățirii responsabilității sociale a companiilor, potrivit standardelor internaționale, în ceea ce privește condițiile de muncă aplicabile liniilor de asamblare finală a articolelor de încălțăminte.

Criteriile revizuite sunt valabile timp de șase ani de la data adoptării. (Sursa: http://ec.europa.eu/romania/index_ro.htm

)

Energia rece - proiect inovator cu participare românească

Proiectul ”Energie rece” (Cold

Energy), dezvoltat în colaborare cu firma românească Agricola Pagnan SRL, este unul dintre cele 15 proiecte inovatoare aprobate de Comisia Europeană.

Scopul lui este de a produce și comercializa un sistem de refrigerare inovator brevetat, ce ar permite utilizatorilor să economisească între 30% și 50% din consumul de energie.

Finanțarea UE acordată proiectului se ridică la peste 2,4 milioane de euro.

Sprijinirea inovării, ca sursă de creștere

economică și de creare de locuri de muncă, este pilonul central al Orizont 2020.

Se oferă astfel companiilor de top inovatoare, un sprijin important în cursa către desfacerea pe piață a propriilor produse, prin furnizarea unui acces rapid la fonduri europene de 32 de milioane de euro.

Cele 15 proiecte au fost selectate în cadrul celei de-a cincea ediții a Schemei ”Cale rapidă către inovare” (Fast Track to Innovation - FTI) și reunesc 70 de parteneri din 19 țări.

Proiectele acoperă varii domenii de activitate, cum ar fi tehnologia necesară pentru elaborarea de materiale compozite pentru aeronave sau cea pe bază de electrozi de plumb pentru bolile cardiace, roboții destinați utilizării în podgorii, fațadele de sticlă prefabricate durabile sau un nou tratament pentru boala arterială periferică.

Schema-pilot FTI a fost lansată în ianuarie 2015, iar în cea de-a cincea rundă au fost depuse, până la data-limită de 1 iunie 2016, 280 de propuneri de proiecte, ce implicau 1.194 de parteneri.

Numărul total de propuneri primite de la lansarea programului a ajuns astfel la 1.446.

Au fost selectate pentru finanțare 77 dintre ele, totalizând aproape 166,5 milioane de euro, iar aproape jumătate dintre participanții la proiecte (44%) sunt întreprinderi mici și mijlocii (IMM-uri).

Următoarea, și ultima, rundă este programată pentru 25 octombrie 2016.

(Sursa:

http://ec.europa.eu/romania/index_ro.htm)


EURO-ITC

Cea mai mare bibliotecă digitală dedicată persoanelor nevăzătoare

Biblioteca Naţională a României a

finalizat proiectul "Sunetul paginilor", prin care peste 3000 de cărţi de literatură din diverse domenii au fost digitalizate pentru persoanele cu deficienţe de vedere.

Proiectul "Sunetul paginilor", iniţiat de Biblioteca Naţională a României şi susţinut de Fundaţia Orange în cadrul programului de finanţare "Lumea prin culoare şi sunet", şi-a propus crearea şi dezvoltarea celei mai mari biblioteci digitale adresată persoanelor cu dizabilităţi de vedere din România şi continuarea demersurilor de integrare socială a acestui grup.

Astfel, persoanele nevăzătoare de oriunde din ţară au acces liber la cea mai mare bibliotecă digitală dedicată lor și, implicit, la peste 300.000 de pagini din peste 3000 de volume din domenii ca literatură, psihologie, filozofie, istorie şi ştiinţe juridice aflate în colecţiile instituţiei.

Cele peste 3000 de volume au fost accesibilizate cu ajutorul unui scanner performant, achiziţionat special pentru acest proiect și a 22 de voluntari de la Facultatea de Litere a Universităţii din Bucureşti.

Până în prezent, peste 300 de persoane cu dizabilităţi vizuale şi-au făcut permis de cititor şi au primit acces gratuit la documentele din colecţia bibliotecii digitale, atât la sediul instituţiei, cât şi online.

Biblioteca digitală va continua să se îmbogăţească în mod constant cu noi resurse, chiar dacă proiectul s-a încheiat.

Finalul Proiectului "Sunetul Paginilor" a fost marcat printr-o conferință numită "Accesul persoanelor cu dizabilităţi la educaţie şi cultură: de la necesitate la normalitate" ținută joi la Biblioteca Națională.

Dezvoltarea bibliotecii digitale a fost posibilă cu sprijinul Fundaţiei Orange, care a fost alături de Biblioteca Naţională încă din momentul în care a decis să primească în spaţiile sale toţi cetăţenii, indiferent de vârstă, sex, naţionalitate sau dizabilitate.

În calitatea sa de coordonator metodologic la nivelul Sistemului Naţional de Biblioteci, Biblioteca Naţională va continua să ofere asistenţă tuturor instituțiilor de profil care doresc să accesibilizeze spaţiul şi

informaţia pe care o deţin, astfel încât să vină în sprijinul persoanelor cu dizabilităţi vizuale din comunitatea lor, precum şi tuturor acelora care doresc să ştie mai multe despre modalităţile de accesibilizare: instituţii de învăţământ, posibili angajatori.

Pentru o persoană nevăzătoare, o carte este o foaie velină fără uneltele potrivite pentru a o putea citi, iar cele audio nu sunt accesibile tuturor.

De aceea, sprijinul Fundaţiei Orange de a digitaliza volume din colecţiile Bibliotecii Naţionale oferă nevăzătorilor şansa de a avea acces la informaţii şi resurse care până acum le erau inaccesibile.

Dezvoltarea celei mai mari biblioteci digitale pentru nevăzători este un proiect care va avea impact pe termen lung pentru persoanele nevăzătoare.

Accesul la biblioteca digitală pentru nevăzători se face pe baza permisului de cititor după ce utilizatorul nevăzător sau cu probleme de vedere s-a prezentat măcar o dată la sediul Bibliotecii pentru a-şi face permis de cititor, căci acesta nu poate fi făcut la distanţă sau la sediul altor biblioteci.

De asemenea, în baza unui certificat care atestă dizabilitatea, utilizatorii cu dizabilităţi de vedere primesc, odată cu permisul de cititor, mai multe drepturi de acces în baza de date a bibliotecii.

Accesul la biblioteca digitală pentru nevăzători se face prin intermediul catalogului on-line al Bibliotecii și este necesară înregistrarea utilizatorului pe baza CNP-ului şi a unei parole primite la eliberarea permisului.

Accesul la documentele din această colecţie digitală se face prin selectarea bazei de date logice „Biblioteca digitală pentru nevăzători” din catalogul on-line al Bibliotecii Naţionale a României.

Documentele scanate sunt disponibile în format .pdf şi pot fi doar citite, nu descărcate, iar la adresa de e-mail [email protected], utilizatorii pot solicita documentele pe care le doresc în biblioteca digitala.

"Sunetul paginilor" este o continuare a proiectului DReam (Digital Resources – easy to access and manage), derulat în anul 2013, ce pune la dispoziţia utilizatorilor nevăzători cele mai noi tehnologii de acces la documentele aflate în colecţiile sale, în cadrul sălilor de lectură ale instituţiei.



UE competitivă în societatea

gigabiţilor

UE are nevoie de o uniformizare a legislației la nivel european şi de strategii inteligente pentru a rămâne competitivă în era revoluţiei digitale.

Trăim într-o revoluţie digitală, o revoluţie a tehnologiei şi a serviciilor bazate pe cantităţi mari de date, iar în ultimii ani revoluţia a fost marcată de schimbări sectoriale profunde - vorbim de schimbări de hardware, software, schimbări în telecomunicaţii extrem de importante.

Însă tehnologiile digitale trec prin toate domeniile sociale şi economice (...), iar 90% din produse şi servicii sunt supuse unui profund proces de schimbare.

În condiţiile în care startup-urile din SUA reprezintă vectori ai digitalizării, iar producătorii de hardware și software de aici au "influenţă majoră asupra revoluţiei digitale”, UE are nevoie de strategii "inteligente" pentru a rămâne competitivă pe fondul revoluţiei digitale.

De aceea este nevoie de o viziune a creării unei uniunii digitale, a unei Pieţe unice digitale, tocmai pentru a reuşi ca UE să rămână competitivă.

Baza acestei revoluţii digitale o va reprezenta infrastructura digitală, plecând de la premiza că peste 20-25 de ani se va trăi într-o aşa-numită societate a gigabiţilor.

De aceea, este nevoie de uniformizarea legislației la nivel european, exemplul fiind faptul că faptul că, în prezent, mărfurile pot pleca din Bucureşti sau Sibiu către Milano, Paris sau alte oraşe europene, dar că pe acest traseu, în special în zonele de graniţă, nu există semnal la mobil, deoarece reglementările pe pieţele de telecomunicaţii sunt încă la nivel naţional.

Un alt exemplu este cel al pirateriei, care nu poate fi combătută eficient cu 28 de legislații diferite la nivel național

Există și pericolului ca fluxul de date să fie întrerupt, distorsionat, distrus, iar datele să fie distorsionate sau manipulate.

Războaiele şi atacurile teroriste ale viitorului nu vor mai fi purtate cu tancuri sau suliţe, ci se vor purta în spaţiul virtual, importanţa securităţii cibernetice fiind mare.

O altă problemă este necesitatea unei standardizări europene care să permită start-

upurilor să crească peste graniţele ţărilor lor sau să nu plece, peste Ocean, la un moment.

Unul dintre lucrurile care ar trebui să îngrijoreze foarte mult este faptul că se creează startup-uri, în general pe lângă centre universitare, care ajung la o anumită dezvoltare, după care zboară peste Ocean.

În aceste condiții, se pune întrebarea cum va reuşi UE să creeze clustere de startup care să producă inovare, când, în prezent, marile industrii auto au centrele de dezvoltare în Silicon Valley.

Altceva ce atrage atenția este faptul că digitalizarea nu trebuie să fie doar despre vârfuri, ci nimeni nu trebuie lăsat în urmă, fiind necesară pregătirea de specialişti de care economia are nevoie.

Digitalizarea va deveni din ce în ce mai mult condiţia primordială pentru funcţionarea economiilor europene, mai ales a sectoarelor esenţiale, precum industrie, finanţe, sănătate, energie, transport, educaţie, cercetare, muncă, dar şi pentru interacţiunile sociale şi îmbunătăţirea nivelului de trai al fiecărui cetăţean european în parte.

Acest proces trebuie perceput nu numai la nivel de infrastructură, ci ca un proiect amplu, complex şi coordonat la care toate domeniile de activitate trebuie să se adapteze pentru a fi competitive şi pentru a putea ţine pasul cu evoluţiile tehnologice rapide, trecerea la societatea gigabit şi comunicaţiile 5G urmând să schimbe fundamental economia şi societatea europeană.

La nivelul UE sunt necesare măsuri urgențe şi concrete pentru a preveni decalajul digital, izolarea şi depopularea zonelor rurale şi îndepărtate:

Aceasta va contribui la dezvoltarea societăţii rurale şi a agriculturi moderne pentru care conectivitatea este esenţială.

Căci, datorită particularităţilor României, provocările privind implementarea reţelelor de bandă largă sunt foarte mari, Bucureştiul fiind determinat să-şi asume strategiile Pieţei digitale unice.

Reamintim că strategia are la bază trei piloni - un acces mai bun al consumatorilor și al întreprinderilor la bunuri și servicii digitale în întreaga Europă, crearea condițiilor adecvate și a unor condiții de concurență echitabile pentru dezvoltarea rețelelor digitale și a serviciilor inovatoare și valorificarea la maximum a potențialului de creștere al economiei digitale.



Digitaliada - 10 școli din mediul rural care au câștigat selecția națională

Fundația Orange anunță alegerea școlilor din mediul rural - pentru anul școlar 2016-2017 – care vor participa la Digitaliada, un proiect-pilot de educaţie digitală pentru ciclul gimnazial.

Proiectul-pilot are ca scop îmbunătăţirea performanţei școlare a elevilor la materiile matematică şi TIC prin utilizarea unor metode moderne dar și tradiționale de predare.

Peste 80 de școli gimnaziale din mediul rural s-au înscris în competiție în perioada 1 martie – 25 mai 2016, iar 30 de școli au trecut în etapa a doua, în care au avut loc vizite de evaluare în teren și interviuri cu reprezentanții unităților de învățământ.

Școlile alese au îndeplinit în cea mai mare măsură cerințele competiției, prin cele mai bune dosare de aplicație și demonstrând o preocupare pentru utilizarea metodelor digitale în educație.

Cele 10 școli selectate sunt Școala gimnazială Comuna Solonț, județul Bacău, Școala gimnazială nr. 1, Sat Poiana Mărului, județul Brașov, Școala gimnazială „Tiberiu Morariu", Sat Salva, județul Bistrița-Năsăud, Școala gimnazială „Vasile Voiculescu”, Sat Pârscov, județul Buzău, Școala gimnazială Luna, Comuna Luna, județul Cluj, Școala gimnazială „Dimitrie Luchian”, Sat Piscu, județul Galați, Școala gimnazială Sat Băcia, județul Hunedoara, Școala gimnazială Muncelu de Sus, Comuna Mogoșești-Siret, județul Iași, Școala gimnazială Comuna Oporelu, județul Olt și Școala gimnazială „Samson Bodnărescu”, Sat Gălănești, județul Suceava.

În perioada următoare, școlile câștigătoare vor primi echipamente electronice și materiale didactice digitale pentru clasele V – VIII și planuri de lecție.

De asemenea, profesorii de matematică și TIC din cele 10 școli vor beneficia de training specializat, asistență și consultanță din partea echipei de proiect, pe întreg parcursul acestuia.

Proiectul Digitaliada se desfășoară cu sprijinul Ministerului Educației Naționale și Cercetării Științifice și este implementat de Fundația Orange cu sprijinul unor ONG-uril.

UE cere Apple plata a 13 miliarde de euro

Comisia Europeană susține că Irlanda

a acordat ajutor de stat ilegal companiei americane, motiv pentru care executivul european a decis că Apple trebuie să plătească 13 miliarde de euro, plus dobânzi, după ce a descoperit, în urma unei investigaţii începute în iunie 2014, că Irlanda a favorizat producătorul iPhone.

Mai precis, profiturile din vânzările realizate de subsidiarele Apple Sales International şi Apple Operations Europe, companii cu sediul în Irlanda, erau alocate „într-o modalitate care nu corespunde cu realitatea economică”, potrivit Comisiei.

Investigația a relevat că majoritatea profiturilor generate de Apple în Europa erau alocate unor „head offices”, fără angajați, care existau pe hârtie şi nu plăteau taxe.

Graţie acestui tratament preferenţial, Apple a plătit un impozit efectiv pe profit care a scăzut de la 1% pentru profiturile sale din Europa în 2003 până la 0,005% în 2014.

De aceea, Comisia a cerut Irlandei să recupereze de la Apple impozite neplătite pentru perioada 2003-2014, în valoare de până la 13 miliarde de euro, plus dobânzi.

În ianuarie, Comisia a cerut Belgiei să recupereze 700 de milioane de euro de la peste 35 de companii, precum producătorul de bere Anheuser-Busch InBev și compania petrolieră BP, amintește Bloomberg.

Anul trecut, Starbucks a fost obligată la plata unor taxe neplătite de 30 de milioane de euro către guvernul olandez, iar Comisia analizează acordurile fiscale încheiate de guvernul din Luxemburg cu Amazon și McDonald's.

Apple a anunţat deja că va face recurs la decizia Comisiei Europene.

Argumentul Comisiei nu vizează cât de mari sunt taxele plătite de Apple ci modul în care Guvernul colectează banii.

Și guvernul irlandez a anunţat că se pregăteşte să facă recurs la decizia Comisiei Europene, în condițiile în care autorităţile de la Dublin sunt de părere că Irlanda nu a acordat un tratament preferenţial Apple şi nici nu a oferit ajutoare de stat.

Impozitele mici percepute companiilor au stat la baza avansului economic al Irlandei din ultimele decenii, și multe companii americane, precum Google sau Facebook, și-au stabilit aici sediile europene.

Rata de impozitare de 12,5% din Irlanda este cea mai mică din estul Europei.



EURO-DEZVOLTARE

Investiții susținute de Guvern cu ajutoare de 150 milioane euro

România acordă ajutoare de stat de

150 milioane de euro pentru susținerea unor investiții de minimum 10 milioane ale marilor corporații, iar antreprenorii locali vor mai mulți bani pentru afaceri de mici dimensiuni.

Ministerul Finanţelor a publicat lista ajutoarelor de stat pentru firmele care investesc, ce include 6 firme, precum Pirelli, Arctic şi Bosch.

Cererea de subvenţii a fost de trei ori mai mare decât oferta statului, în condiţiile în care Guvernul a crescut cu 50%, până la 145 milioane euro, bugetul alocat schemei de ajutor pentru stimularea investiţiilor cu impact major în economie.

În total, ministerul a primit 36 de cereri de acordare de subvenţii de 1,98 de miliarde de lei pentru investiţii în valoare totală de 5,47 miliarde lei (1,2 miliarde euro), din care au fost selectate 6, în valoare totală de 2,28 de miliarde de lei, iar ajutorul de stat solicitat se ridică la 621,4 milioane de lei.

Pe lista publicată de minister se află, în ordinea punctajului obţinut, companiile Pirelli Tyres România SRL, care solicitat 128,9 milioane lei de la stat, Arctic SA (163,2 milioane lei), Clariant Products Ro SRL (68,7 milioane lei), Robert Bosch SRL (97 milioane lei), Safe Med International SRL (72,85 milioane lei) şi Alu Menziken SRL (90,9 milioane lei).

Pe de altă parte,Guvernul negociază cu Ford deblocarea ajutorului de 75 de milioane de euro promis pentru o investiție de 130 de milioane euro, ce ar duce la producția unui nou model în fabrica de la Craiova.

Dar mai mulţi oameni de afaceri şi economişti susţin că astfel de ajutoare de stat acordate doar pentru marii investitori distorsionează concurenţa, defavorizând companiile mici şi mijlocii.

La finalul lunii iulie, Asociaţia Oamenilor de Afaceri din România (AOAR) a solicitat Guvernului să transfere cel puţin 48 de milioane de euro de la subvenţiile către marile corporaţii din economia românească pentru a finanţa programe destinate întreprinderilor mici şi mijlocii (IMM).

Asociația solicită „creşterea finanţării celor 10 programe destinate susţinerii IMM-urilor, alocaţia bugetară de 160 milioane lei fiind extrem de redusă”, susținând că subvenţile acordate marilor corporaţii au un efect mult mai mic decât sumele alocate firmelor mici, create de mici antreprenori români care vor să se lanseze în afaceri.

În luna mai, guvernul a modificat schema de subvenţionare a firmelor care investesc cel puţin 44 milioane lei, echivalentul a 10 milioane euro, schimbările vizând simplificarea şi debirocratizarea procedurilor schemei de ajutor de stat, dar şi majorarea bugetului cu 50%, la 638 milioane de lei (circa 145 milioane euro).

Tot atunci, Ministerul Economiei anunța că se lucrează la elaborarea unei scheme noi de ajutoare de stat pentru proiecte de mici dimensiuni, pentru a nu exista „niciun fel de discriminare între capitalul românesc şi cel străin.

La jumătatea lunii august, Ministerul Economiei a lansat două scheme de sprijin a debutanților în afaceri, dar nu a anunțat nimic pentru firme care nu mai sunt la început.

Astfel, programul SRL-D 2016 acordă 10.000 de euro pentru antreprenori debutanți, dintr-un buget de 22,7 milioane de lei, iar Start 2016 – un program destinat start-upurilor - acordă maximum 26.000 euro, dintr-un buget total de 17 milioane de lei.

Chiar un astfel de program programe a fost menționat de AOAR în sprijinul realocării fondurilor destinate susținerii investițiilor.

Programul SRL-D, cu o finanţare de aproximativ 25 milioane euro în ultimii 5 ani, a dus la crearea a de zece ori mai multe locuri de muncă decât investiţiile susţinute prin ajutoare de stat de peste 600 milioane euro, a menţionat asociația care reprezintă interesele antreprenorilor români.

Oficial, schema de ajutor de stat are ca scop sprijinirea investiţiilor cu importante efecte în economie.

Pirelli Tyres România SRL este filiala producătorului italian de anvelope Pirelli, compania Arctic SA este deţinută de grupul turcesc Arcelik, Clariant Products Ro SRL este o filială a grupului elveţian Clariant - lider mondial în producţia de produse chimice şi pigmenţi, Robert Bosch este una din filialele gigantului germen Bosch, iar Alu Menziken este filială a unui grup elveţian din tehnologia aluminiului.



Investiții de 5 miliarde de lei în sistemul de transport al electricității

România are nevoie de investiții de 5 miliarde de lei pentru a menține rețeaua de electricitate

în parametri funcționali, însă Transelectrica, operatorul sistemului național de transport, nu are asigurate fondurile.

La fiecare doi ani, Transelectrica elaborează un plan de dezvoltare a rețelei electrice de transport (RET) pentru următorii zece ani, care trebuie aprobat de Autoritatea Naţională de Reglementare în Energie (ANRE)

Autoritatea tocmai a aprobat Planul de dezvoltare până în 2025, care include investiţii planificate de aproximativ 5 miliarde de lei, fără racordarea la reţea a noilor utilizatori.

Dar, deși le-a menționat în planul de dezvoltare, Transelectrica nu știe încă cum va finanța aceste investiții.

Într-un comunicat transmis Bursei de Valori București, unde sunt listate acțiunile sale, Transelectrica folosește un limbaj general și acoperitor: „compania va utiliza un mix adecvat şi echilibrat pentru finanţarea investiţiilor planificate, cu considerarea tuturor opţiunilor şi instrumentelor oferite atât de piaţa financiară, cât şi de programele de finanţare nerambursabilă operate de Uniunea Europeană”.

Transelectrica planifică dezvoltarea rețelei de transport, ţinând seama de stadiul actual şi evoluţia prognozată a consumului, parcului de producţie şi schimburilor de energie electrică.

Prin Planul de Dezvoltare a RET pentru perioada 2016-2025 s-au stabilit direcţii prioritare în ceea ce priveşte efectuarea investiţiilor.

Se are în vedere, astfel, extinderea RET prin construcţia de linii noi şi retehnologizarea staţiilor existente, creşterea capacităţii de interconexiune, creşterea capacităţii de transport între zona de est (Dobrogea) şi restul Sistemului Energetic Naţional (SEN) interconectat, siguranţa alimentării consumului din zone deficitare şi retehnologizarea şi modernizarea staţiilor existente.

Astfel, la finalul anului 2025, Transelectrica va opera un parc de echipamente adus la zi din punct de vedere tehnologic, cu grad înalt de fiabilitate şi eficienţă energetică.


Jumătate din producția energetică a zilei provine din surse „verzi”

Pentru a doua zi consecutiv, sursele

regenerabile au asigurat peste jumătate din energia produsă în România miercuri, arată datele din sistemul energetic național.

Producția națională de energie

electrică este produsă în proporție de peste 56% din surse regenerabile în dimineața

zilei de miercuri, pentru a doua zi consecutiv, potrivit datelor privind starea sistemului energetic național în timp real, prezentate pe site-ul Transelectrica.

Astfel, miercuri la ora 9:30, energia eoliană acoperea 27,1% din producția totală (2.223 MW), urmată de energia hidro, cu 26,31% din total (2.158 MW). Totodată, 2,71% din producție provine din energia fotovoltaică (222 MW).

Cărbunele produce 18,11% din total (1.485 MW), energia nucleară - 16,63% (1.364 MW), hidrocarburile - 8,56% (702 MW), iar biomasa - 0,59% (48 MW).

De regulă, cărbunele este principala sursă de producere a energiei electrice în România, urmată de cea hidro și de cea nucleară.

Producția națională totală la ora menționată era de 8.225 MW, din care consum intern — 6.959 MW, diferența fiind exportată.



Vânzările de televizoare și frigidere

cresc cu peste 25%

Reducerea TVA și veniturile superioare ale populației au avut un efect puternic asupra vânzărilor de produse de folosință îndelungată în prima parte a acestui an.

Piaţa de bunuri de folosinţă îndelungată din România a crescut în trimestrul al doilea cu 15,5% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, la 529 milioane de euro, cu toate că vânzările de produse IT au coborât cu 14%, se arată într-un studiu al GfK publicat marți.

Datele din studiul GfK Temax confirmă informațiile comunicate de Institutul Național de Statistică (INS) care arătau o creștere de circa 17 procente a vânzărilor de retail în primele șase luni ale anului, comparativ cu aceeași perioadă a lui 2015. Iar explozia consumului a alimentat o creștere economică peste așteptări în prima parte a anului.

Și în primul trimestru, vânzările de bunuri de folosință îndelungată au fost mai mari cu peste 15% comparativ cu primele trei luni ale lui 2015, potrivit raportului anterior GfK Temax.

Stimulate de reducerea taxei pe

valoarea adăugată din iunie anul trecut, de la 24% la 9%, vânzările de produse alimentare au crescut puternic încă din a doua jumătate a lui 2015 și au rămas pe un trend crescător și în primul semestru al acestui an.

Rata TVA la produse non-alimentare a scăzut la 1 ianuarie la 20%, iar aceste reduceri de prețuri s-au combinat cu creșterile salariale din perioada recentă pentru a încuraja consumul după o perioadă de restriște în timpul crizei.

Mai mult, creditarea este din nou pe un trend ascendent, pe fondul dobânzilor reduse, după mai mulți ani de contracție.

Ca urmare, nu e de mirare că vânzările de frigidere sau televizoare urcă substanțial.

Astfel, potrivit GfK, piaţa de electronice a însumat 87 de milioane de euro în al doilea trimestru, cu o creştere de peste 30% faţă de acelaşi trimestru al anului 2015.

Cea mai mare categorie a sectorului - televizoarele cu ecran plat - a crescut cu aproape 34%, înregistrând vânzări de 76 de milioane de euro.

Potrivit studiului GfK Temax, electrocasnicele mari au crescut cu aproape 31% în al doilea trimestru al 2016, faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. Aparatele frigorifice au crescut cu mai mult de 25%.

Piaţa de electrocasnice mici a însumat 36 de milioane de euro în T2 2016, cu 23% mai mult comparativ cu T2 2015.

Toate sectoarele au urmat un trend ascendent. Încă o dată, vânzările aparatelor de coafat au contribuit la performanţa segmentului de îngrijire personală.

Aparatele pentru prepararea alimentelor, dar şi aspiratoarele - cele mai mari categorii ale pieţei - au înregistrat şi ele creşteri mari.

Totuși, valoarea pieţei de IT s-a restrâns, cu aproape 14%, până la valoarea de 85 de milioane de euro, pe fondul interesului mai mic pentru tablete și computere portabile.

În schimb, vânzările de smartphone, cea mai mare categorie a pieţei telecom, au continuat tendinţa ascendentă, cu o creştere de două cifre în cel de-al doilea trimestru.

Piaţa de telecom a crescut cu 19% comparativ cu al doilea trimestru al lui 2015, arată GfK.

Potrivit INS, în perioada ianuarie-iunie 2016, cifra de afaceri pentru comerţul cu amănuntul, ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, a crescut cu 16,8%, datorită vânzărilor de produse alimentare, băuturi şi tutun (+23,5%), vânzărilor de produse nealimentare (+15,1%) şi comerţului cu amănuntul al carburanţilor pentru autovehicule în magazine specializate (+10,5%).

Iar evoluția foarte bună din sectorul comerțului a influențat în mod determinant creșterea produsului intern brut.

În al doilea trimestru, PIB a fost mai mare cu 6% față de aceeași perioadă din 2015, iar creșterea pe primele șase luni a fost de peste 5 procente.



50.000 de euro pentru start-up-ul

românilor din diaspora

În încercarea de a convinge românii din străinătate să devină antreprenori la ei acasă, statul le-ar putea oferi până la 50.000 de euro celor care se întorc să înceapă o afacere.

În campania electorală din 2008, politicienii au făcut vâlvă cu promisiunea deșănțată de a oferi câte 20.000 de euro fiecărui român plecat în străinătate care se întoarce acasă.

În septembrie 2016, Ministerul Economiei însă plusează.

Românii din străinătate care vor să se întoarcă în ţară vor primi - potrivit unui proiect de program guvernamental, care va fi lansat în dezbatere publică la începutul lunii septembrie - un grant de până la 50.000 de euro pentru a-şi deschide o afacere

Programul va fi implementat de Ministerul Fondurilor Europene şi va avea un buget total de 30 de milioane de euro, care vor proveni din fonduri europene, prin Programul Operaţional Capital Uman.

Fiecare beneficiar va primi până la 50.000 de euro, adică 90% din totalul investiţiei.

De altfel, și banii oferiți în urmă cu opt ani puteau veni tot printr-o schemă de finanțare europeană, nu erau dați de PSD, cum ar fi ajutorul acordat tinerilor care se stabileau în zona rurală pentru a porni o exploatație agricolă.

Rămâne de notat însă faptul că, opt ani mai târziu, autoritățile tot nu reușesc să atragă înapoi acasă forța de muncă plecată în ultimele două decenii.

Cele peste trei milioane de români aflați în Spania, Italia sau alte țări europene au contribuit la creșterea economică a României în ultima perioadă prin sumele trimise rudelor sau prin micile investiții făcute atunci când veneau în vacanțe.

Prea puțini însă s-au întors definitiv, iar mulți dintre cei aflați peste granițe sunt profesioniști apreciați în domeniul lor de activitate sau chiar antreprenori de succes.

De altfel, nu doar România este în această situație, ci mai toate țările din estul Europei.

Fondul Monetar Internațional estimează că cele 21 de state din Europa Centrală și de Est au pierdut, în medie, circa 7 puncte

procentuale din produsul intern brut din cauza plecării muncitorilor în străinătate.

Dacă situația nu se va schimba, în următorii 14 ani, lipsa acestei forțe de muncă va costa PIB alte 9 puncte procentuale.

Ziarul Financiar chiar a estimat că PIB al României ar fi depășit 200 miliarde de euro dacă măcar jumătate dintre emigranți ar fi rămas în țară.

Anul trecut, PIB s-a ridicat la circa 160 miliarde de euro.

Bloomberg scria recent despre programul lansat de Letonia pentru a-și aduce înapoi cetățenii plecați în Occident, sub sloganul „Te vreau înapoi!”.

Mai toate țările din fostul bloc comunist sunt în căutarea unei modalități de a inversa migrația, după ani la rând în care populația li s-a împuținat și a îmbătrânit ca urmare a plecării tinerilor în căutare de joburi și salarii mai atractive.

Programul Poloniei oferă ponturi pentru joburi, imobiliare şi sănătate, notează Bloomberg, în timp ce guvernul României se aliază cu mediul privat, oferind burse şi târguri de joburi pentru a aduce înapoi cetăţenii talentaţi.

Acum, guvernul a găsit o formulă pentru a oferi fonduri europene potențialilor investitori din diaspora.

Se mizează pe o schemă cu un buget total de 30 de milioane de euro din POCU prin care să se stimuleze românii din diaspora să se întoarcă prin investiţii şi antreprenoriat.

Este de preferat ca românii care se întorc să îşi deschidă un business în zona lor de expertiză, spre exemplu cine a lucrat în construcţii să îşi deschidă o firmă în acest sector, iar cine a îngrijit persoane vârstnice să deschidă un azil de bătrâni.

În categoria potenţialilor beneficiari se vor încadra şi studenţii care au studiat în străinătate şi vor să se întoarcă în ţară, nu doar cei care au lucrat în afară.

Criteriile finale de eligibilitate pentru beneficiari vor fi stabilite în cadrul procesului de consultare publică, proces care a fost demarat la începutul lunii septembrie.

Pe de altă parte, există în piaţă un număr mare de granturi lansate, cu bani de la stat sau bani europeni, însă potenţialii beneficiari nu ştiu de existenţa acestora, motiv pentru care Guvernul promovează unul dintre ele.



ÎN SUMAR

Priorităţile Parlamentului European până la sfârşitul anului – pg.1

Economia României accelerează – pg.2 100 de zile după preluarea mandatului – pg.3 Ordinul care reglementează achizițiile

efectuate de beneficiarii privați – pg.4 România a semnat primul acord în cadrul

Planului Juncker – pg.4 Finanţare pentru faza I a construcţiei

autostrăzii Timișoara-Lugoj și variantei de ocolire a orașului Timișoara – pg.4

57 milioane de euro pentru perioada de programare 2014-2020 – pg.5

Scrisoare referitoare la întârzierile și deficiențele în implementarea fondurilor europene – pg.5

Modalitatea de selecție și contractare a proiectelor depuse în cadrul POR 2014-2020 – pg.6

Zeci de miliarde de euro pentru dezvoltarea infrastructurii – pg.7

5 milioane de euro pentru bunăstarea cartierelor marginalizate ale oraşelor – pg.8

Înființarea Institutului Național de Administrație – pg.9

Platforma GovITHub! – pg.9 Consolidarea capacităţii administraţiei

publice – pg.10 Cadastrarea gratuită a terenurilor agricole –

pg.11 Reorganizarea CNADNR și înființarea

Companiei Naționale de Investiții Rutiere – pg.12

Programe pentru susținerea antreprenoriatului dedicate românilor din diaspora – pg.13

Set de măsuri pentru înființarea de școli profesionale – pg.14

Finanțare pentru stimularea investițiilor care

vor genera noi locuri de muncă – pg.14 Sistemul energetic românesc are nevoie de

investiții de miliarde de euro – pg.15 Acces egal pentru toate organizațiile de

economie socială la SOLIDAR! – pg.16 Suplimentarea plafonului de garanții pentru

"Prima Casă" – pg.16 Atestarea și certificarea întreprinderilor sociale

și de inserție – pg.17 Statistici mai bune pentru Europa socială –

pg.18 Stop risipei de hrană! – pg.17 Scutul de confidențialitate UE-SUA e

operaţional – pg.19 Confidențialitatea în mediul electronic – pg.19 Extinderea criteriilor de etichetare ecologică –

pg.20 Energia rece - proiect inovator cu participare

românească – pg.20 Cea mai mare bibliotecă digitală dedicată

persoanelor nevăzătoare – pg.21 UE competitivă în societatea gigabiţilor –

pg.22 Digitaliada - 10 școli din mediul rural care au

câștigat selecția națională – pg.23 UE cere Apple plata a 13 miliarde de euro –

pg.23 Investiții susținute de Guvern cu ajutoare de

150 milioane euro – pg.24 Investiții de 5 miliarde de lei în sistemul de

transport al electricității – pg.25 Jumătate din producția energetică a zilei

provine din surse „verzi” – pg.25 Vânzările de televizoare și frigidere cresc cu

peste 25% - pg.26 50.000 de euro pentru start-up-ul românilor

din diaspora – pg.27 C o n t a c t:

INSTITUȚIA PREFECTULUI JUDEȚUL TIMIȘ

Bd. Revoluției din 1989 nr.17A

Tel: 0256-493667, Fax: 0256-493132 E-mail:

Web: www.prefecturatimis.ro

Materialele prezentate în acest număr au fost preluate şi prelucrate, printre altele, din următoarele referințe bibliografice webologice: http://ec.europa.eu/romania/index_ro.htm www.agerpres.ro www.regio.ro www.euractiv.ro www.mdrap.ro www.fonduri-structurale.ro www.fonduri-ue.ro www.mfinante.ro www.cnadnr.ro www.gov.ro

isan instituȚia prefectului judeȚul timiȘ de afaceri 8 … · volkswagen, parlamentul european a...

Documents