Institutul de Politici şi Reforme Europene

IPRE

www.ipre.md • info@ipre.md • 022 78 89 89 • Chişinău, str. VasileAlecsandri 87, MD – 2019

NOTĂ ANALITICĂ: RISCURI ŞI PARTICULARITĂŢI ALE PROCESULUI DE

LICHIDARE A BĂNCILOR 11 septembrie 2015

Autori: Eugen Ghileţchi, Sergiu Tofilat

Pe parcursul ultimilor 20 ani în Republica Moldova a fost iniţiată lichidarea mai multor

bănci, însă până în prezent nu a fost elaborat un mecanism transparent şi eficient, care ar

preveni fraudele în procesul de lichidare.

Situaţia privind lichidarea Băncii de Economii, Băncii Sociale şi Unibank,

supranumite „triunghiul Bermudelor”, este mult mai complexă, având în vedere faptul că BNM

a acordat acestor bănci credite în sumă de aproape 15 miliarde lei, iar Guvernul a emis

garanţii pentru asigurarea creditelor BNM. În acest context, trebuie examinate trei aspecte

importante, şi anume:

Aspectul legal, care prevede procedura de desfăşurare a lichidării;

Riscul social, dat fiind numărul mare al deponenţilor la BEM;

Impactul economic, având în vedere garanţiile emise de Guvern pentru asigurarea

creditelor acordate de BNM celor trei bănci.

Aspectul Legal Lichidarea oricărei companii presupune determinarea obligaţiilor de plată (datoriilor),

consecutivitatea achitării lor, precum şi aprecierea valorii patrimoniului, din vânzarea căruia

urmează a fi achitate datoriile. În cazul unei bănci, la acest proces se mai adaugă şi alte aspecte,

cum ar fi portofoliul de credite şi rambursarea lor de către clienţi, transferul (cesiunea)

depozitelor şi/sau creditelor la alte bănci, obligaţiunile extra-bilanţiere, care necesită prudenţă

şi supraveghere maximă. Conform Legii privind instituţiile financiare1, procesul nu poate

depăşi perioada de 3 ani (în cazuri argumentate – 4 ani), rolul primordial revenindu-i

lichidatorului care urmează a fi numit de către BNM. Atribuţia principală a acestuia constă în

luarea tuturor măsurilor disponibile în vederea lichidării eficiente a băncii şi obţinerii sumei

maxime din vânzarea activelor ei.

La prima vedere legislaţia prevede mecanisme clare a procesului de lichidare a băncilor.

Însă, după cum s-a remarcat în practică, există un risc major privind înstrăinarea activelor la

preţuri inferioare celor de piaţă. Legea privind instituţiile financiare prevede anumite

particularităţi ce ţin de procesul de lichidare, şi anume:

1Legea nr. 550 din 21.07.1995, Monitorul Oficial Nr. 78-81/13.05.2011 art. 199

I P R E | 2

www.ipre.md • info@ipre.md • 022 78 89 89 • Chişinău, str. VasileAlecsandri 87, MD – 2019

Art.386 alin. (1): lichidatorul, în termen de 3 luni de la numirea în funcţie, efectuează

inventarierea activelor băncii şi întocmeşte un registru, pe care-l transmite către

BNM pentru a fi accesibil permanent publicului.

Art.387 alin. (7): la vânzarea activelor (patrimoniului) băncii şi aplicarea reducerilor,

lichidatorul trebuie să ia în consideraţie ofertele alternative de bunuri similare, dar şi să

ţină cont de costurile de menţinere a activelor.

Art.387 alin.(27): vânzarea activelor se efectuează în baza valorii de piaţă, determinată

de preţul pe care potenţialul cumpărător este dispus să-l achite.

Art.384 alin.(1) lit.g): vânzarea sau altă formă de lichidare a oricărui activ al băncii în

valoare de peste 1 milion de lei este posibilă numai cu aprobarea prealabilă a BNM.

Concluzie: Remarcăm faptul că există lacune în privinţa mecanismelor de control a

activităţii lichidatorului, prin urmare poate avea loc vânzarea patrimoniului băncii la preţuri

derizorii. Un exemplu concludent este perfectarea rapoartelor de evaluare a bunurilor, în care

valoarea de piaţă este diminuată intenţionat. Fraude analogice au avut loc şi la lichidarea

altor bănci, cel mai recent caz fiind Investprivatbank.

Pentru asigurarea unei monitorizări adecvate a procesului de lichidare este necesar de

a crea un Comitet al Creditorilor, care se va întruni în şedinţe lunare şi va coordona activitatea

lichidatorului. Acest aspect este prevăzut de art. 62 alin. (1) al Legii Insolvabilităţii2.

Creditele acordate de BNM celor 3 bănci sunt asigurate prin garanţiile emise de Guvern

şi acestea pot fi transformate în datorie publică în momentul în care BNM va solicita

rambursarea acestor credite. Prin urmare Guvernul va deveni creditor al celor 3 bănci şi în

asemenea condiţii trebuie să delegheze reprezentanţi în Consiliul Creditorilor pentru a

monitoriza procesul de lichidare şi pentru a preveni fraudele din partea lichidatorului.

Riscul Social Principala preocupare a cetăţenilor vizează posibilitatea recuperării depozitelor din

cele 3 bănci. Deşi autorităţile au dat asigurări că toţi deponenţii îşi vor primi banii ca urmare a

lichidării băncilor problematice, totuşi există aspecte juridice ale cadrului legal care scot în

evidenţă o serie de riscuri majore pentru deponenţi.

Astfel, articolul 3811 din Legea instituţiilor financiare stabileşte ordinea în care instituţia

financiară va onora obligaţiile faţă de creditori. Trebuie de menţionat că ordinea priorităţilor

se aplică din momentul începerii procedurii de lichidare a băncii. Prin urmare, după ce

BNM va retrage licenţa unei bănci, intră în vigoare următoarea ordine de achitare a

obligaţiunilor faţă de creditori:

1. Banca Naţională a Moldovei;

2Legea nr. 149 din 29.06.2012, Monitorul Oficial Nr. 193-197/14.09.2012art. 663

I P R E | 3

www.ipre.md • info@ipre.md • 022 78 89 89 • Chişinău, str. VasileAlecsandri 87, MD – 2019

2. Ministerul Finanţelor;

3. Creditele acordate de alte bănci;

4. Creanţele fondului de garantare a depozitelor (câte 6000 lei pentru fiecare

depozit constituit);

5. Depozitele personale;

6. Depozitele persoanelor juridice;

7. Sumele la bugetul public naţional;

8. Alte creanţe.

Datoriile celor 3 bănci faţă de BNM constituie circa 15 miliarde de lei. Conform datelor

BNM, la 12 august 2015 Banca de Economii avea datorii de circa 8,67 miliarde de lei faţă de

BNM3. În cazul în care se decide retragerea licenţelor, toţi deponenţi care nu au reuşit să-şi

retragă banii până la acel moment sunt expuşi riscului de a nu putea recupera integral

depozitele sale, deoarece băncile vor fi obligate mai întâi să-şi onoreze obligaţiunile faţă de

BNM şi Ministerul Finanţelor.

Impactul economic În luna mai anul curent, Guvernatorul BNM a declarat că singura opţiune de a oferi un

statut creditelor acordate de BNM băncilor aflate sub administrare specială, ar fi

transformarea lor în datorie publică. Conform informaţiei publicate de Ministerul Finanţelor

privind datoria de stat, la data de 31 august 2015 valoarea totală a împrumuturilor de stat

interne sub formă de valori mobiliare a constituit 7,22 miliarde lei4.

La 31 iulie 2015 datoria totală de stat a Moldovei a constituit circa 26,5% din PIB. În

cazul în care creditele acordate de BNM vor fi convertite în datorie de stat, ponderea acesteia

ar putea creşte până la 40% din PIB, cel mai înalt nivel înregistrat din anul 2004. Această

creştere semnificativă va provoca inevitabil majorarea cheltuielilor pentru deservirea datoriei

de stat. În condiţiile actuale aceasta ar însemna costuri suplimentare de circa 2,5 miliarde

de lei anual pentru buget. Pentru comparaţie, în anul 2014 deservirea datoriei de stat a costat

bugetul aproximativ 590 mln lei5.

Concluzie: În condiţiile actualului deficit bugetar, al ratelor ridicate a dobânzii şi a unei

recesiuni economice, impactul economic al unei astfel de presiuni asupra bugetul de stat

ar putea fi devastator.

3http://bnm.md/ro/content/intrebari-si-raspunsuri-6?question=555 4http://www.mf.gov.md/files/files/Datoria%20de%20Stat/Dator%20stat%20inter%20Struct%20dator/registr

u-2015%20la%20situatia%20din%2031-08-2015.pdf 5http://www.mf.gov.md/files/files/Datoria%20de%20Stat/buletine/2015/Buletin%20statistic%20lunar%20ext

ern%2007.pdf