proiect ces v3

7/29/2019 Proiect CES v3

http://slidepdf.com/reader/full/proiect-ces-v3 1/16

1Centralizări în Stații ‐ proiect

TEMA PROIECTULUI

Pentru o stație de cale ferată având configurația liniilor stabilită prin temă, se

vor întocmi următoarele planuri și scheme electrice:

Cap. 1 ‐ Planuri comune pentru întreaga stație

1. Planul monofilar, în ipoteza că semnalele de ieșire de pe directă au

drumuri de alunecare, cele de ieșire în abatere nu au drumuri de alunecare, iar

stația se află pe o secție de circulație f ără bloc de linie automat.

2. Programul de înzăvorâre și tabelul de parcursuri incompatibile.

Cap. 2 ‐ Proiectarea unei instalații de centralizare tip CR ‐2 (doar pentru

capătul propriu încercuit)

1. Schema de control secțiuni circulație (KSC).

2. Schema de control secțiuni (KS).

3. Schema releelor de comandă a semnalelor (S).

La toate liniile de tragere sau de evitare se prevăd saboți centralizați.

NOTA BENE:

Toate planșele se executa de mână și cu rigla, având notate clar denumirile

contactelor și ale releelor, precum și stările normale ale acestora. Tabelele se pot

realiza și la calculator.

Proiectul va avea o foaie de capăt, pe care se vor trece numele și prenumele

studentului, grupa, numele îndrumătorului de proiect, și va fi legat în copertă tip

dosar (nu se vor folosi plicuri de plastic).

Proiectele se vor preda în ultimele două săptămâni de școală.

Nu se primesc proiecte care:

nu conțin toate planșele și tabelele cerute prin temă

nu sunt legate în dosar

nu respectă indicațiile de redactare




Orarul semestrului 2:

Sapt.1 ‐ Plan monofilar

Sapt.2 ‐ Plan monofilar Sapt.3 ‐ Tabele, verificare plan monofilar

Sapt.4 ‐

Sapt.5 ‐ Schema KSC, verificare tabele

Sapt.6 ‐ Schema KSC, verificare tabele

Sapt.7 ‐ Schema KS, verificare schema KSC

Sapt.8 ‐ Schema KS, verificare schema KSC

Sapt.9 ‐ Schema S, verificare schema KS




Sapt.13 ‐ Predare proiect și susținerea testului de evaluare

Sapt.14 ‐ Predare proiect și susținerea testului de evaluare

Punctarea rezultatelor:

Punctaj pe parcursul semestrului: 20p (câte 5p pentru fiecare etapă

adusă la timp și câte 2p pentru fiecare etapă adusă cu întârziere). În

ultimele două săptămâni nu se mai fac verificări.

Punctaj pentru proiectul final: 30p

Punctaj pentru testul de evaluare: 50p




1. Planul monofilar

În planul monofilar (vezi prezentarea Plan Monofilar.pps) liniile stației sunt

reprezentate prin axa lor, se desenează cu o singură linie. În afară de linii, planul monofilar cuprinde elementele stației ce fac parte din instalația de centralizare:

macazuri, saboți de deraiere, semnale, toate acestea fiind marcate în mod individual

și respectând anumite reguli.

1.1. Amplasarea macazurilor, a saboţ ilor de deraiere și numerotarea acestora

Macazurile

Macazul simplu cuprinde acul, contraacul, inima macazului și un electromecanism de macaz pentru manevrarea acestuia. Simbolul acestuia este

reprezentat în figura de mai jos.

Figura 1 Un macaz simplu permite circulația în două direcții (patru sensuri) numite

directă și abatere.

În următoarea figură se pot observa (pe mijloc și în partea stângă) toate

pozițiile posibile de reprezentare a unui macaz simplu în funcție de situațiile

întâlnite, în partea dreaptă fiind reprezentată dubla joncțiune.

1 1

1 1

1

1

1

1

31

31 Figura 2




Dubla joncțiune (vezi prezentarea Dubla Jonctiune.pps) este un dispozitiv

format din patru macazuri grupate două câte două (fiecare grup fiind acționat de

către un singur electromecanism de macaz), două linii de încrucişare dublă şi linii de

legătură, montat pentru a permite circulaţia vehiculelor feroviare de pe o linie pe

alta. O dublă joncțiune permite circulația în patru direcții (opt sensuri).

Macazurile se numerotează începând cu macazul cel mai îndepărtat de staţie,

folosind cifre impare (1, 3, 5) pentru capătul X şi cifre pare (2, 4, 6) pentru capătul Y.

Marca de siguranţă (reprezentată prin două liniuțe paralele) constă într‐un

reper de beton (sau cupon de şină), vopsit în negru, cu o dungă mediană albă. Se

amplasează în spatele macazului, acolo unde distanţa dintre liniile convergente este de 3,5m. Ea indică până în ce punct poate opri un vehicul, astfel încât să nu

pericliteze cu tampoanele circulaţia pe linia vecină.

Saboţ ii de deraiere

Sabotul de deraiere este destinat ca în poziția "pe linie" să deraieze orice

vehicul care ar trece peste el, în vederea protejării zonei de după sabot împotriva

mișcărilor neautorizate ale vehiculelor aflate înaintea sabotului. Sabotul de deraiere

centralizat este acționat de un electromecanism de macaz. Se amplasează pe liniile

de manevră (tragere) sau de evitare. Sabotul pus pe linie (poziţie în care conduce la

deraierea vagoanelor) se consideră pe ”+” , iar sabotul luat de pe linie pe ”‐”. Nu‐

merotarea se face cu litera S având ca indici cifre impare (S1 , S3) pentru saboţii din

capătul X şi cu litera S având ca indici cifre pare (S2, S4) pentru saboţii din capătul Y.

Figura 3 Linia de evitare reprezintă o porţiune de linie anume construită pentru a se

evita ciocnirile de trenuri, atunci când frânarea este defectuoasă. De obicei, aceasta este folosită și pentru efectuarea de manevre în interiorul stației.




1.2. Numerotarea liniilor de garare

Liniile de garare se numerotează începând de la cabina de centralizare,

folosind cifre arabe (1, 2) pentru liniile în abatere (acele linii ale staţiei la care accesul se face peste cel puţin un macaz pe “‐”) şi cifre romane (I, II) pentru liniile

directe (intrarea şi ieşirea la şi de la aceste linii necesită toate macazurile de acces

pe poziţia “+“). Staţiile date prin temă sunt situate pe secţii de circulaţie pe linie

simplă, deci vor avea cel mult o linie directă. Pot apărea situaţii în care nu există linie

directă, caz în care toate liniile se numerotează cu cifre arabe.

1.3. Amplasarea şi notarea semnalelor

Prin semnal se înțelege instalația sau mijlocul prevăzut în regulamentul de

semnalizare, cu ajutorul căruia se transmit sau se primesc ordine şi indicații de către

personalul care asigură desf ăşurarea traficului feroviar.

Semnalele se amplasează pe partea dreaptă a liniilor, în sensul de circulaţie.

În această stație, în funcție de destinația lor vor exista:

semnale pentru circulație (parcursul de circulație este definit prin

porţiunea de linii şi macazuri pentru care au fost asigurate condiţiile de

siguranţa circulaţiei, necesară efectuării unei operaţiuni de

intrare/ieșire în/din stație);

semnale pentru manevră (parcursul de manevră este definit prin

porţiunea de linii şi macazuri pentru care au fost asigurate condiţiile de

siguranţa circulaţiei, necesară efectuării unei operaţiuni de manevră).

Semnalele pentru circulație sunt:

de intrare, pentru permiterea sau interzicerea intrării unui tren în stație;

de ieşire, pentru permiterea sau interzicerea ieşirii unui tren din stație,

în linie curentă;

prevestitoare, pentru prevestirea indicațiilor semnalelor de intrare.

Modul de simbolizare al focurilor unui semnal este următorul:

Figura 4




Semnalele de intrare ‐ se amplasează înainte de intrarea în staţie şi se notează

X pentru capătul X şi Y pentru capătul Y. Componența semnalului este prezentată în

figura următoare.

Figura 5 Prevestitoarele semnalelor de intrare ‐ se amplasează înainte de semnalul de

intrare asociat şi se notează PrX pentru capătul X şi PrY pentru capătul Y.

Componența semnalului este prezentată în figura următoare.

Figura 6 Semnalele de ieşire ‐ se amplasează la extremităţile liniilor de garare în

ambele capete ale staţiei. Semnalele de ieşire din capătul X se notează cu litera Y

având ca indice numărul liniei de garare, iar cele din capătul Y se notează cu litera X

având ca indice numărul liniei de garare.

Exemple de notare:

X1, XII, X3 ‐ semnale de ieşire din capătul Y (Cu “II” s‐a notat linia a

doua, considerată linie directă).

Y1, Y2, YIII ‐ semnale de ieşire din capătul X (linia 3 este în acest caz linia

directă).

Componența semnalelor este prezentată în figura următoare.

Figura 7 Cele trei tipuri de semnale corespund celor trei tipuri de situații întâlnite,

astfel:

în cazul în care ieșirea din stație se face numai peste macazuri aflate pe

"+" nu mai este necesară reducerea vitezei, deci focul galben lipsește

din componența semnalului (primul semnal reprezentat mai sus);

semnalul complet se amplasează acolo unde ieșirea din stație se face și peste macazuri aflate pe "‐" (al doilea semnal reprezentat mai sus);




în cazul în care nu se poate ieși din stație (nu există deci parcursuri de

circulație ce pot pleca de la acel semnal), fiind posibilă numai

efectuarea de parcursuri de manevră către o linie de evitare, semnalul

de ieșire va fi cel reprezentat în poziția a treia din figura de mai sus).

Semnalele de manevr ă ‐ se amplasează la vârful primului macaz din staţie, la

liniile de tragere sau de evitare (orientate astfel încât să permită manevra de la

aceste linii spre interiorul staţiei), precum şi în alte poziţii, dacă este nevoie. Pentru

staţiile date prin temă, se vor lua în considerare doar primele două situaţii.

Semnalele de manevră se notează începând cu semnalul de la vârful primului macaz,

folosind litera M având ca indici cifre impare pentru capătul X şi cifre pare pentru

capătul Y.

Exemple de notare:

M1, M3 ‐ semnale de manevră din capătul X (cu M1 s‐a notat semnalul

de manevră de la vârful primului macaz, iar cu M3 semnalul de manevră

de pe linia de evitare).

M2, M4 ‐ semnale de manevră din capătul Y (cu M2 s‐a notat semnalul

de manevră de la vârful primului macaz, iar cu M4 semnalul de manevrăde pe linia de evitare).

Componența semnalului de manevră este prezentată în figura următoare.

Figura 8 1.4. Marcarea drumurilor de alunecare (unde este cazul)

Drumul de alunecare reprezintă spaţiul de protecţie situat în spatele unui

semnal, necesar pentru evitarea acostării trenului care circulă pe linia vecină, dacă

eficienţa sistemului de frânare a trenului care trebuie să oprească la acest semnal

este scăzută. Se măsoară de la piciorul semnalului până la marca de siguranţă a

primului macaz întâlnit în sensul de mers.

Drumul de alunecare poate lua următoarele valori:

100 m dacă intrarea la linia de primire a trenului se face pe directă(numai peste macazuri aflate pe poziția "+");

50 m dacă intrarea la linia de primire a trenului se face în abatere;




200 ‐ 250 m pentru toate semnalele de intrare.

Y1

X

Y3

X

3

50m

200-250m

marca de siguranta(intotdeauna)

(cu drum de alunecare)

(cu drum de alunecare)

(fara drum de alunecare)

100m

YII1

Figura 9 Prin temă se indică faptul că numai semnalele de ieşire de la capătul liniilor de

primire cu intrare pe directă au drumuri de alunecare.

Observaţie: pentru situaţiile în care nu se poate pune în evidenţă o linie

directă care să străbată întreaga staţie, se va prevedea cu drum de alunecare de

100m semnalul de ieşire de la capătul liniei de primire la care intrarea se face pe

“pseudodirectă“ (care necesită toate macazurile pe “+“ pentru intrarea în stație din

capătul respectiv).

Figura 10 1.5. Împăr ţ irea pe sec ţ iuni izolate a liniilor şi numerotarea acestora

Împărţirea pe secţiuni izolate presupune de fapt amplasarea joantelor

izolante. Joanta reprezintă ansamblul constructiv care asigură legătura între

capetele a două şine adiacente, pentru realizarea continuităţii mecanice a firului de

şină şi a suprafeţelor de rulare ale ciupercii şinei. Joanta izolantă realizează

întreruperea circuitului electric între capetele a două cupoane de şine consecutive.




Ca reguli generale, acestea se amplasează în dreptul semnalelor de manevră

sau de circulaţie (excepţie fac semnalele de ieşire prevăzute cu drum de alunecare,

unde joantele sunt amplasate dincolo de semnal, mai aproape de marca de

siguranţă), precum şi în zonele de macazuri ale staţiei. Aceste reguli conduc la

existenţa mai multor tipuri de secţiuni izolate, şi anume:

a) secţiunea dinaintea prevestitorului;

b) secţiunea prevestitorului;

c) secţiunea semnalului de intrare;

d) secţiunea de macaz;

e) secţiunea liniei de garare;

f) secţiunea liniei de tragere sau de evitare.

Figura 11 Secțiunile de macaz (tipul d)) pot cuprinde un singur macaz simplu sau se pot

grupa câte 2 macazuri cu condiția ca acestea să nu fie unul în abaterea celuilalt.

Dacă în apropierea unui macaz se află un sabot de deraiere, sabotul va fi inclus în

secțiunea izolată a macazului respectiv.

Figura 12 De asemenea, macazurile conjugate (cele care formează diagonale între linii,

acestea manevrându‐se simultan pentru a evita intersectarea a două parcursuri

diferite) trebuie să fie amplasate în secţiuni diferite.

Figura 13




Dubla joncțiune se amplasează întotdeauna într‐o singură secțiune izolată,

separată de alte secțiuni de cale sau cu macaz. Dacă în apropierea unei duble

joncțiuni se află un sabot de deraiere, sabotul va fi inclus în secțiunea izolată a

dublei joncțiuni.

Figura 14 Numerotarea secţiunilor:

tipul a) 01[număr linie directă sau pseudodirectă]1 ‐ c (cale) (pentru cap X)

01[număr linie directă sau pseudodirectă]2 ‐ c (cale) (pentru cap Y)

Exemple: 0121 ‐ c (capX); 0122 ‐ c (capY)

tipul b) 0[număr linie directă sau pseudodirectă]1 ‐ c (cale) (pentru cap X)


Exemple: 021 ‐ c (cap X); 022 ‐c (cap Y)

tipul c) 0[număr linie directă sau pseudodirectă]3 ‐ c (cale) (pentru cap X)


Exemple: 023 ‐ c (cap X); 024 ‐ c (cap Y)

tipul d) [nr. macaz] ‐ [nr. macaz] ‐ [nr. macaz (sabot)] ‐ SI (secţiune izolată)

Exemple: 1‐5‐SI; 2‐SI; 7‐9‐S1‐SI

tipul e)

[număr linie de garare] ‐ c (cale)




Exemple: I ‐ c ; III ‐ c

tipul f) dacă este controlată electric

0[număr linie]1 ‐ c (cale) (pentru cap X)

0[număr linie]2 ‐ c (cale) (pentru cap Y)

Exemple : 031 ‐ c (cap X); 042 ‐ c (cap Y)

dacă nu este controlată electric ‐ primeşte numele semnalului de

manevră ce deserveşte secţiunea respectivă, dar notarea se face

cu ordinea simbolurilor inversată

Exemplu: dacă semnalul de manevră se numeşte M3, secţiunea liniei de

tragere sau de evitare se va nota 3M.

Pentru staţiile date prin temă se va lua în considerare prima situaţie ‐ secţiuni

de evitare sau de tragere controlate electric.

Exemple de marcare a secțiunilor izolate în planul monofilar:

0121C 1CSI

6-8-S21-5

SI024C




2. Tabelul de parcursuri incompatibile

În tabelul parcursurilor incompatibile (fișierul Tabel 1.doc) se completează

capetele liniilor și coloanelor cu toate parcursurile de circulație posibile (dacă existăsituații când anumite parcursuri de ieșire către capătul Y nu se pot realiza, se șterg

din tabel liniile și coloanele corespunzătoare) și se vor alege numai 4 manevre:

două de intrare în stație (plecând de la unul din semnalele de manevră

notate cu M și terminând parcursul pe una din liniile de garare);

două de ieșire din stație (plecând de la unul din semnalele de ieșire

aflate la capetele liniilor de garare și terminând parcursul pe secțiunea

unei linii de evitare ‐ 0"n"1C sau 0"n"2C ‐ sau pe una din secțiunile izolate de la intrarea în stație ‐ 0"n"3C sau 0"n"4C).

Ca exemplu se pot vedea parcursurile de manevră alese în cazul tabelului

prezentat în clasă.

Se compară două câte două parcursurile ce se pot realiza în stație, marcându‐

se cu X parcursurile incompatibile și lăsând spațiu gol acolo unde sunt compatibile.

Se vor face comparații între parcursurile de circulație, între parcursuri de circulație și

parcursuri de manevră, și între parcursurile de manevră.

Compatibilitatea parcursurilor de circulaț ie

Parcursuri incompatibile de grad 0, sunt parcursuri care au cel puţin un punct

comun. Nu se admit în nici o situaţie!

Figura 15 Observație: în cazul situației comparării unui parcurs de intrare dintr‐un capăt

la o linie de garare (de ex. X → 2) cu un parcurs de ieșire de la acea linie către

capătul opus (de ex. 2 → Y) există două situații:

sunt trenuri diferite, caz în care parcursurile sunt incompatibile;




este vorba de același tren (se face trecere f ără oprire prin stație), caz în

care parcursurile sunt considerate compatibile. Se va alege acest caz.

Parcursuri incompatibile de gradul 1, sunt parcursurile care au un punct comun pe unul dintre ele şi pe prelungirea celuilalt. Prelungirea unui parcurs dincolo

de semnalul de la capătul acestuia reprezintă spațiul de frânare necesar trenului

dacă acesta nu a putut opri la culoarea roșie a semnalului și a fost frânat automat.

Figura 16

Parcursurile incompatibile de grad 1 sunt admise doar în anumite situaţii:

atunci când există drum de alunecare dincolo de semnalele ce

marchează sfârşitul acestor parcursuri, astfel că un tren care nu a putut

opri la un semnal pe roşu va avea totuşi spaţiul de frânare necesar

pentru a se opri înainte de a se intersecta cu un alt parcurs ce se

efectuează simultan. În acest caz parcursul nu se mai prelungește.

Figura 17 atunci când este posibilă "dirijarea" prelungirii parcursului către o linie

de evitare, prin poziționarea provizorie a macazurilor aflate după

semnalul de la capătul parcursului, astfel încât trenul care nu a oprit la

culoarea roșie să fie dirijat către linia de evitare.




Figura 18

Caz special de compatibilitate a 2 parcursuri

Figura 19 Prin temă se ştie că semnalele de ieşire de pe directă au drumuri de alunecare

de 100 m, iar semnalele de ieşire în abatere nu au drum de alunecare (faţă de marca

de siguranţă a primului macaz întâlnit în sensul de mers). Este posibil, însă, ca de la

aceste semnale de ieşire în abatere şi până la alte macazuri mai îndepărtate să

existe un spaţiu (de 50 m) care să poată juca rol de drum de alunecare. Să

exemplificăm acest lucru folosind semnalele X4 şi X5 din figura de mai sus.

Acestea nu au drum de alunecare de 50 m faţă de primul macaz întâlnit în

sensul de mers, adică macazul 5 (distanţa de la semnalele YX şi X5 până la marca

macazului 5 este de cca. 3m ‐ vezi figura). Nici faţă de următorul macaz, respectiv 3,

cele două semnale nu au drum de alunecare (în acest caz distanţa de la X4 şi X5

până la marca macazului 3 este de cca. 3+21+2 = 26 m < 50 m necesari pentru

asigurarea drumului de alunecare în abatere). Faţă de marca macazului 1, însă,

distanţa este de cca. 3+21+2+21+12+3 = 62 m > 50 m. Rezultă deci că semnalele X4

şi X5 vor avea drum de alunecare faţă de macazul 1, permiţând efectuarea unor

parcursuri peste acest macaz, f ără a permite însă efectuarea parcursurilor peste

macazurile 3 şi 5.




Deși cazul prezentat nu poate fi generalizat pentru toate situațiile constructive

din realitate, pentru a ușura munca se va considera că pentru toate cazurile când

este necesară prelungirea unui parcurs, în stația primită ca temă, aceasta se va face

peste maxim două macazuri (cum sunt macazurile 3 și 5 din exemplul anterior), al

treilea macaz (macazul 1 din exemplu) putând fi folosit pentru alte parcursuri

simultane.

În ceea ce privește parcursurile de manevră trebuie reținut că acestea nu se

prelungesc, iar cazurile de incompatibilitate sunt mai puține (a se vedea capitolul

prezentat la curs).

3. Programul de înzăvorâre

3.1. Pozi ț ia macazurilor și saboț ilor

În această parte a tabelului (fișierul Tabel 1.doc) se completează în capătul

coloanelor numerele tuturor macazurilor și saboților existenți în stație.

Pentru fiecare din parcursurile de circulație și cele de manevră alese se

verifică pe planul monofilar care sunt macazurile peste care trece fiecare parcurs și

se marchează în tabel poziția respectivelor macazuri folosind convenţia “+” pentru acces pe directă, “‐“ pentru acces în abatere.

Saboții vor fi marcați cu “‐“ (ridicați de pe linie) atunci când linia de evitare

este folosită pentru realizarea unei manevre sau când este necesară "dirijarea"

prelungirii unui parcurs de circulație. În acest caz, macazul sau macazurile peste care

trece prelungirea parcursului se vor poziționa corespunzător, astfel încât trenul să

fie dirijat către linia de evitare, și se vor trece în tabel cu sau , acestea

numindu‐se macazuri de acoperire. De ex, în figura 18, macazul 6 este macaz de

acoperire și va trebui să fie poziționat pe pentru a putea dirija trenul roșu către

linia de evitare, în cazul în care nu oprește la semnalul Y2.

3.2. Sec ț iuni izolate controlate în parcurs În această parte a tabelului (fișierul Tabel 2.doc) se completează în capătul

coloanelor codurile tuturor secțiunilor izolate existente în stație cu excepția

secțiunilor semnalelor prevestitoare și a secțiunilor de dinaintea semnalelor

prevestitoare.




În funcție de tipul parcursului de circulaţie, secţiunile controlate în acel

parcurs diferă, astfel:

pentru parcursurile de intrare circulaţie, se marchează în tabel cu un X toate secţiunile începând cu secţiunea semnalului de intrare şi

terminând cu secţiunea liniei de garare la care se face intrarea;

pentru parcursurile de ieşire circulaţie, se marchează toate secţiunile

începând cu prima secţiune de după semnalul de ieşire ce autorizează

parcursul şi terminând cu secţiunea prevestitorului. Nu se controlează

secţiunea liniei de garare de la care se face ieşirea.

Pentru parcursurile de manevră se marchează toate secţiunile începând cu prima secţiune de după semnalul ce autorizează parcursul şi terminând cu secţiunea

pe care se termină manevra respectivă.

3.3. Semnale

În această parte a tabelului (fișierul Tabel 2.doc) se completează în capătul

coloanelor codurile tuturor semnalelor existente în stație.

Pentru fiecare parcurs se vor reprezenta simbolic indicaţiile luminoase ale semnalelor ce autorizează parcursul respectiv, astfel:

pentru un parcurs de intrare circulație numai peste macazuri aflate pe

"+" succesiunea semnalelor este următoarea: PrX(Y) ‐ Verde, X(Y) ‐

Galben, semnalul de la capătul parcursului (X1 ... sau Y1 ...) ‐ Roșu;

pentru un parcurs de intrare circulație ce include cel puțin un macaz

aflat pe "‐" succesiunea semnalelor este următoarea: PrX(Y) ‐ Galben

clipitor, X(Y) ‐ GalbenGalben, semnalul de la capătul parcursului (X1 ... sau Y1 ...) ‐ Roșu;

pentru un parcurs de ieșire circulație numai peste macazuri aflate pe

"+" succesiunea semnalelor este următoarea: semnalul de la care

pleacă parcursul (X1 ... sau Y1 ...) ‐ Verde;

pentru un parcurs de ieșire circulație ce include cel puțin un macaz aflat

pe "‐" succesiunea semnalelor este următoarea: semnalul de la care

pleacă parcursul (X1 ... sau Y1 ...) ‐ VerdeGalben;

pentru parcursurile de manevră se marchează cu indicația

Alb semnalul de la care pleacă parcursul respectiv.

proiect ces v3

Documents