operatiunile bancilor comerciale pasive si active - teza de an

8/12/2019 Operatiunile Bancilor Comerciale Pasive Si Active - Teza de An

1/48

MinisterulMinisterul Educaiei al Republicii MoldovaEducaiei al Republicii Moldova

INSTITUTUL INTERNAIONAL DE MANAGEMENTIMI ! NO"A#

TE$% DE AN

La disciplina Moned i credit

Tema: Operaiunile bncilor comercialePasive si Active

Coordonator stiintific:

Efectuata de :Balan Oleg Gr:FB 201

&'i(inau )*++


2/48


3/48

INTRODU&ERE

Banii nu sunt roile comerului; ei sunt uleiul care face micarea roilor lin i

uoar... Numai atunci cnd comerul nu este bine uns, vom nelege importana unui

sistem monetar sntos. (.!ume"

Intr-o economie de piata, banca are un rol dublu. In primul rind, bancagaranteaza depozitele celor care doresc sa economiseasca. Cealalta sarcina a banciieste de a acorda imprumuturi celor care doresc sa investeasca In plus, banca poateconverti depozitele pe termen scurt in crdite pe termen lung. ( A.Isachsen,C.Hamilton, .!"l#ason)

Bancile au luat fiinta cu multe secole in urma. Initial, actiitatile acestora se limitau

la !astrarea alorilor mo"iliare ce le erau incredintate si la e#ecutarea ordinelor de !lata!rimite de la clientii lor.Forma moderna de organi$are si de functionare a unitatilor "ancare a fost !refigurata deBanca din %msterdam &1'0() si a!oi de Banca %ngliei &1'(). Ca urmare a unui am!lu

!roces de !erfectionare si diersificare a actiitatilor financiar*"ancare, "ancile s*auim!us in ultimul tim! ca un agent economic foarte dinamic si cu im!act ma+or asu!raintregii societati. Ele au incetat de a mai fi sim!le intermediare intre !artici!antii laactiitatile economice.

$ancile, institutiile #inanciare, societatile de asigurari- private, publice,

mi%te & reprezinta acel agent economic agregat care indeplineste rolul de intermediarspecializat intre ceilalti agenti economici, gestioneaza instrumentele monetare si

pirghiile #inanciare ale tarii.

'erviciile bancar-#inanciare, indi#erent de #orma de proprietate a prestatorilor,se des#asoara pe baze comerciale, lucrative. $ancile au indeplinit si indeplinesc douacategorii de #unctii active si pasive. )ricum, unitatile bancare au devenit cu timpulinstitutii universale, obiectul activitatii lor #iind tot mai diversi#icat.

Conce!ia -i anali$a cu !riire la "ani-i moned /-i au originea /n remiri

streci, fiind !uternic ancorate /n condiiile generale ale de$oltrii omene-ti. ai

"ine de 0 secole !ro"ea$ !reocu!area diferiilor economi-ti, monetari-ti, g/nditori,

fondatori ai unor curente -i -coli de a*-i aduce /n limitele deteriorate contri"uia la

definirea, fundamentarea -i clarificarea elementelor !e care le circumscrie aceast

instituie.


4/48

3u"stana fenomenului monetar este deose"it de com!le# -i de sensi"il.

utaiile a!rute /n iaa economic -i social -i*au !us !uternic am!renta !e eoluia

nu de !uine ori contradictorie din sfera gg/ndirii monetare. 3*au format !e aceast

"a$ o multitudine de -coli -i curente, fiecare dintre ele incerc/nd s +ustifice natura

monedei,. In str/ns cone#iune cu !rocesul economic. 4atorit li!sei de informaii, a

unei cunoa-teri insuficiente -i a gradului de erudiie diferit, s*au format te$e -i

metodologii de natur s !ro!ulse$e -i s ad/nceasc !rocesul de cunoa-tere din sfera

monetar, c/t -i s emit !reri neconforme cu realitatea. ai mult, folosirea neadecat

a unor noiuni -i conce!te a contri"uit -i ea la com!licarea cercetrilor care in de sfera

monetar. 4e !ild in conce!ia filosofului antic %ristotel, /n cadrul !rocesului de

scim", un "un oarecare aea rolul de "ani, /ntru*c/t el /nsu-i e#!rima un re$ultat al

muncii omene-ti te$ care nu -i*a !erdut nici ast$i ala"ilitatea. %li g/nditori au

considerat "anii ca fiind o creaie a statului -i, res!ecti a "ncilor. 5re!tat -i*au croit

drum dou modaliti de inter!retare a "anilor -i monedei. In lim"a+ul unor !o!oare, se

folose-te, /n mod frecent, termenul de "ani &germana, rusa, rom6na)7 /n acela-i sens -i

cu aceea-i semantic este folosit termenul de moned &engle$a, france$a, italiana).

Considerm /ns, c /n coninutul su, relaia ,ANI-MONED% este

susce!ti"il de diferenieri, at/t de ordin calitati, c/t -i de ordin tenic, cantitati. Este

im!ortant de !reci$at c, /n irtutea dii$iunii muncii, omenirea a !arcurs mai multe

milenii !/n c/nd "anii au /m"rcat forma monetar.

O serie de g/nditori de !restigiu, de-i intuiesc logic originea -i acce!iunea care

tre"uie dat "anilor, aceea de marf, /n lucrrile lor, nu s/nt de!arte identificarea "anilor

cu moneda, estom!/nd astfel diferenierile -i ls/nd s!aiu de inter!retare &confu$) a!ro!riilor lor !reri &8.9ett, %.3mit, 4.;icardo -.a.).

oneda a constituit, din totdeauna, !entru cercettori, un su"iect de controerse.

4e !ild, rs!un$6nd mercantili-tilor care susineau c moneda este un semn al "ogiei,

clasicii, !rin ocea lui 3tuart ill, afirmau ca nimic nu este mai semnificati dec6t

moneda,


5/48

4e asemenea, /n e!oca modern, daca as!ectul monetar al celor !atru mari

de$ecili"re &inflaia, -oma+ul, deficitul "ugetar -i deficitul "alanei de !li), crora

tre"uie s le fac fa toate rile, este recunoscut de o manier unanim, o diergen

fundamental a!are, ciar din momentul /n care se e#aminea$ natura interenie a

monedei, /n aceste manifestri de insta"ilitate.

Intr*ader, dac reducem controersele la afirmaiile e#treme, dou mari -coli

se o!un: !entru una, fluctuaiile /n cantitatea de moned se gsesc la originea

de$ecili"relor din economie, /n tim! ce !entru cealalt ele nu sunt altcea dec6t efecte

ale acestor fenomene. 9entru !arti$aniiprimei coli, guernele tre"uie s utili$e$e cu

!rioritate instrumente al !oliticii monetare !entru a corecta aceste de$ecili"re, /n tim!

ce !entru !arti$anii celeilalte coli,!olitica monetar nu tre"uie s sereasc ca 6rf de

lance /n cadrul !oliticii economice.


6/48

+.+ Evoluia Monedei

Eoluia monedei, de la concret la a"stract, demonstrea$ ala"ilitatea celor dou

acce!iuni date monedei, calitatea sa de marf -i de crean, /n !lus, anali$a acestei

eoluii relief/ -i rolul deose"it al factorilor su"iectii !riind deci$iile ageniloreconomici /n legtur cu destinaia -i o!ortunitatea folosirii monedei.

oneda a!are de tim!uriu /n istoria societii omene-ti, fiind !re$ent /n tran$acii

su" forma unor mrfuri o"i-nuite -i foarte ariate.E#teriori$area alorii se reali$a o dat

cu scim"ul, !rin ra!ortarea mrfurilor la marfa care /nde!linea rolul de moned. 4e la

sf6r-itul !reistoriei, /n Euro!a, itele se utili$au ca moned, /n %frica >eagr, etnologii

au o"serat /n societile tradiionale folosirea monetar a srii -i scoicilor rare caresereau, de o"icei, ca !odoa"e. %cela-i lucru s*a /nt6m!lat mult tim! /n 5i"et cu ceaiul.

O dat ce omul utili$ea$ o marf unic dre!t intermediar /n tran$acii, el iese din

sfera trocului !rimiti !entru a intra /n cea a economiei de scim"7 marfa aleas !ermitea

6n$area -i cum!rarea "unurilor o"i-nuite, msurarea !recis a alorii -i economisirea.

4eci locul trocului este luat de o marf care, !e l6ng utili$area sa normal &ca "un de

consum sau de !roducie), serea dre!t instrument de scim".surarea alorii mrfurilor o"i-nuite a fi !osi"il !rin sta"ilirea unui "un /n

calitate de etalon monetar.Bunul moned*etalon tre"uia s fie dura"il, !entru a consera

!uterea de cum!rare. Era necesar, de asemenea, s fie dii$i"il !entru a !ermite efectuarea

!lilor -i s !re$inte o aloare !ro!rie, intrinsec, suficient de mare -i sta"il.

4intre toate "unurile care /ntruneau aceste caliti, metalele -i alia+ele se im!un

ra!id datorit !ro!rietilor fi$ice, !erfect ada!tate celor trei funcii ale monedei.

Iniial au fost folosite metalele -i alia+ele comune (cupru, bronz, #ier*ca monede,

a!oi au a!rut metalele !reioase (aurul +i argintul*. In lumea oriental, monedele -i*au fcut

a!ariia /n eso!otamia -i %sia ic /n secolul II /.e.n., mai /nt6i su" form de lingouri de

cu!ru -i "ron$, a!oi de aur -i argint. Grecia utili$ea$ moneda de argint din secolul ?II /.e.n.

etalul c6ntrit -i "tut /n !ecete -i !iese de monede s*a im!us scim"urilor ca forma cea

mai comod -i eoluat. etalele, /ndeose"i cele !reioase, funcionau ca monede, ele fiind

utili$ate -i !entru alte sco!uri.


7/48

O dat cu de$oltarea scim"ului, neoile de moned*marf, res!ecti de metal

!reios, cresc, /n tim! ce !roducerea lor rm6ne limitat. %!are, deci, un de$ecili"ru /ntre

oferta -i cererea de moned*marf, ceea ce a condus la necesitatea gsirii altor forme ale

monedei. %!are astfel moneda de nie &fiduciar) * su" forma "ancnotelor &"iletelor de

"anc) * -i moneda de cont &scri!tural).

Naterea bancnotelor!roine dintr*o mai ece !ractic comercial, res!ecti

efectuarea !lilor !rintr*un efect de comer. 4e la sf6r-itul secolului @II, /n Euro!a

Occidental, !entru a limita !ericolul trans!ortului de monede metalice din aur, marii

negustori au recurs la scrisori de scim", utili$area lor lu6nd am!loare /n secolele

urmtoare. Cea mai t6r$iu, res!ecti /n secolele @?II -i @?III , /n locul metalului

monetar or fi acce!tate la !lat si alte instrumente care or fi create -i anume : tratele

comerciale sau efectele de comer. 3crisoarea de scim" -i tratele nu au o aloare

intrinsec. Ele nu sunt dec6t un anga+ament al celui ce le emite de a !lti la o anumit

dat o anumit sum.

5ot /n aceast !erioad, /n Arile de os, 3uedia, ;egatul nit /-i fac a!ariia

"iletele de "anc -i moneda de cont. Emis de "nci, moneda de 6rtie &"ancnotele)

!utea fi scim"at oric6nd de !urttor /n moned metalic la gi-eele "ncii , fiind

garantat de re$era de aur*moned deinut de "anca emitent. Bancnotele ca moned

de 6rtie &fiduciar) se or generali$a /n secolul @I@ /n toat Euro!a Occidental.

#rearea monedei de cont &scri!turale) era fcut de "ncile comerciale, care /nscriau

/ntr*un cont suma de "ani deinut de un client.

In a doua +umtate a secolului trecut, de$oltarea "ncilor este la originea

!erfecionrilor im!ortante /n tenicile monetare. >oile forme ale monedei scri!turalesunt cecurile -i viramentele. Emise de ti tulari, !e "a$a unui cont descis la "anc,

cecurile acce!tate la !lat sunt o form a monedei scri!turale. Ordinul de irament

dintr*un cont /n altul a reduce !lile la un sim!lu +oc !e 6rtie.

oneda de 6rtie -i moneda scr i!tural, ca forme ale monedei*semn, s*au

im!us !uin c6te !uin ca instrumente de !lat normale, a6nd acelea-i funcii -i

aceea-i aloare ca moned*marf.


8/48

%ceast muta ie , trecere de la moned*marf la moneda*semn, !ermite

/nelegerea a ceea ce distinge moneda de celelalte "unuri -i anume c utilitatea

monedei in tran$acii este identic, oricare ar fi forma -i aloarea sa intrinsec.

Fa!tul c scim"ul se intermedia$ !rin marfa*moned sau !rin moneda**semn &cu

formele sale multi!le) contea$ mai !uin, rolul de intermediar fiind la fel de "ine

asigurat at6t /ntr*un ca$, c6t -i /n cellal t. Baterea monedei a fost un dre!t al !uterii

de stat, delegat unei instituii de emisiune, /n acela-i tim! aloarea monedei era

garantat, iar utili$area monedei de ctre agenii economici rs!undea unei conenii

im!licite. %genii acce!tau s utili$e$e moned !entru c aeau /ncredere /n sistemul

care o emitea. %ceast eoluie a formelor monedei, de la marf la semn, are trei

consecine :

* statutul su !riat se su"stituie din ce /n ce mai mult statutului su !u"lic -i

care necesit un control adecat al crerii sale 7

* costul de !roducie este mult diminuat7

* cre-te /ncrederea agenilor economici fa de autoritile monetare centrale

&!entru moneda de 6rtie) -i fa de "ncile comerciale &!entru moneda scri!tural).

%!are un moment de rscruce /n eoluia monedei. E!oca monedei**marf a

a!une -i a /nceta s mai e#iste. Docul ei a fi luat tre!tat de moneda*semn. oneda*

semn a fi cutat nu ca sco! /n sine, deci ca marf, ci !entru "unuri le -i sericiile

ce !ot fi !rocurate /n scim"ul ei. Ciar dac este !strat /n tim!, valoarea monedei$

semn !roine din fa!tul c !oate fi folosit ulterior /n acelea-i sco!uri. %!ariia -i

uti li$area ei, !e scar din ce /n ce mai larg, demonstrea$ un ader ce nu !oate fi

contestat -i anume fa!tul c acest instrument monetar are o im!ortant com!onentconenional, mai mult sau mai !uin arti ficial.

O "un !erioad de tim! moneda$semn este utili%at /n !aralele cu moned*

marf, aceasta din urm a6nd rolul !rinci!al ca instrument monetar. Este !erioada de

trecere de la o form la alta a monedei. Consumul de munc !entru emiterea monedei*

semn este mult mai redus, ea deenind tre!tat instrumentul monetar ideal. oned*marf

a fi retras din circulaie -i de!o$itat la "ncile emitente de moned de 6rtie.


9/48

+.) &onceptele de ,ani (i Moned/

%!ariia monedei este re$ultatul de$oltrii !roduciei -i scim"ului cu care a

eoluat !aralel -i ne/ntreru!t. % intrat /n e#istena social ca element de legtur /ntre om -i

iaa sa economic -i, totodat, ca e#!resie generali$at a actiitii !ractice. 5oatlumea folose-te moneda -i ar fi a"surd s nu se -tie ce este acest "un de utilitate curent

-i general, r6nit de cei mai muli -i re!udiat de foarte !uini.

9rin definirea monedei, ma+oritatea cercettorilor au /ncercat -i /ncearc s sur!rind

as!ecte de esen, legate /ndeose"i de funciile -i rolul su /n economie. ;eenirea

!eriodic asu!ra definirii monedei este consecina transformrii unor as!ecte considerate

nesemnificatie, la un moment dat, -i neluate /n considerare, /n re!ere noi, care scim"esenial modul de inter!retare.

9ro"lema definirii menedei a fost dintotdeauna dificil -i contraersat. %ceasta

deoarece moneda a fost /n realitate rece!tat de oameni ca uninstrument multidimensional.

;s!unsul tradioinal la o astfel de /nte"are a fost acela c moneda este bunul care

sparge trocul i transform un sc&imb direct pe unul indirect, cu dou fa%e' vn%area i

cumprarea.

In dre!tul roman un asemenea contract se nume-te emptio$venditio. 3!re deose"ire de

alte "unuri, moneda are o utilitate de care se ia cuno-tin /n momentul c/nd se renun la ea,

nu /n cel al aci$iionrii sau utili$rii ei.

n alt mod de definire !orne-te de la ideia de libertate i lic&iditate. oneda, s!un

ade!ii acestei idei, este un bun sau un simplu semn, care d deintorului puterea de a se

elibera de o datorie, de a asigura o plat. obndirea monedei nseamn lic&iditate, libertate,

n timp ce, prin pierderea ei, se risc a se intra n servitute.

%desea, s!eciali-tii a!elea$ la anali$a com!arat a diferitor statute ale materiei fi$ice

solid, licid, ga$oas. 4u! cum se -tie, forma solida a materiei nu*-i scim" statutul far a

fi distrus, un asemenea "un fiind afectat unei singure folosine. In lumea economic, moneda

!oate fi asemnat cuforma lic&id a lumii fi%ice, din sim!la cau$ c moneda, !rin /ns-i

esena sa, !oate deeni totdeauna altcea.


10/48

>u /nt/m!ltor se susine c moneda este sngele care irig corpul socisl ai oricrei

ri.Ea re!re$int !remisa !rimar a tuturor !ieelor -i liantul original al mecanismului

concurenial general. oneda este un sim"ol definitoriu al cimunitii naional*statale.

oneda este, /n !rinci!al o categorie macroeconomic, la care toi agenii economici

dintr*o ar se ra!ortea$ ca la un dat.Ea const din tot ceea ce !oate /nde!lini-i, de fa!t,

/nde!line-te funciile de msurare a actiitilor economice -i de mi+locire a scim"ului.

Da !rima edere, moneda a com!licat foarte mult iaa economic -i iaa economic a

oamenilor /n general. Intr*ader, ea a dus la cre-terea numrului de tran$acii/n economie, la

a!ariia unei noi erigi intermediare/ntre !roducie -i consum. ulte din aceste tran$acii s*au

autonomi$at -i !ar a fi fr legtur real cu raionalitatea -i eficiena actiittii economice.

In realitate, instrumentele s*au diersificet -i s*au !erfecionat /n a-a msur /nc/t

moneda s*-i !oat manifesta facilitile sale generale. manitatea a consumat mult energie

-i a dat doad de enorm imaginaie !entru a face moneda: acce!ta"il de ctre !artici!anii

la tran$actii7 dura"il7 conena"il7 dii$i"il7 sta"il etc. 5oate aceste caliti sunt o"ligatorii

!entru "una funcionare a etalonului "ani.

9entru ca funciile -i facilitile monedei s fie e#ercitate cu succes este necesar ca

aceasta s e#iste /ntr*un anumit olum -i /ntr*o structur anume.9ro"lemele referitoare la

ra!ortul de mrime dintre actiitile economico*sociale -i cantitatea de moneda /n societate

s/nt a"ordate -i anali$ate, mai /nt/i d, cu conce!tele de mas monetar-i vite%a de rotaie a

monedei.

5oi oamenii maturi se consider /n msur s rs!und corect la "anala /ntre"are

!riitoare la cantitatea de "ani de care se dis!une. Da o anali$ mai atent, se a edea c

rs!unsul nu !oate fi formulat ciar at/t de u-or. %ceasta !entru sim!lul moti c "anii unei!ersoane nu se identific cu "anii numerar de care dis!une acesta.

9riit ca stoc, masa monetar const din totalitatea instrumentelor bneti de

care dispun agenii economici nonfinanciari dintr$o economie naional la un moment

dat, destinate ac&i%iionrii de bunuri materiale i servicii, ac&itrii datoriilor,

constituirii economiilor in vederea investiiilor i a altor plasamente.

Caflu), aceasta repre%int masa medie de bani care funcionea% ntr$o anumitperioad de timp&trimestru, an).


11/48

9entru a com!lica conce!tul de moned s*a fcut -i se face -i ast$i, de ctre unii

cercettori, deose"irea dintre "an -i moned, consider6ndu*se !rimul ca cea a"stract, iar

moneda, ca cea concret. 4e e#em!lu, economistul .. Gal"rait afirm c "anul are

trei creatori: moneda, te$aurul -i "ncile. 4eci "anul, nscut din trei !rini, re!re$int cea

din fiecare -i altcea dec6t toi la un loc. %!oi, "anul fiind creat -i de moned, /i

urmea$ acesteia. 9rin urmare, la /nce!ut a fost moneda. 4ar

este re!re$entarea acestui fenomen. Fenomenul

5omas Gresam &11(*1H() scria la remea sa : moneda rea alung pe cea

bun. *ceeai constatare important, tot at+t de actual i n %ilele noastre, ar fi

fcut$o i dac spunea' banul ru alung pe cel bun.


12/48

+.0.+ 1unciile Monedei

Da ce folose-te moneda

Jn mod fundamental oamenii /-i satisfac trer"uinele !rin !roducerea de "unuri -isericii. Crearea de moned n*aduce "eneficii directe. 4ac se du"lea$ !roducia de

"unuri -i serici oamenii triesc mai "ine. 4ac se du"lea$ cantitatea de moned nu

/nseamn c a fi mai "ine. 4eci, /n sens restr6ns, moneda este li!stit de relean, /n alt

sens, moneda -i instituiile asociate ei sunt de o im!ortan co!le-itoare.

Cu c6t iaa economic este mai acti -i afacerile comerciale financiare mai

intense, cu at6t moneda este mai solicitat. Cantitatea de moned tran$acional de fiecareindiid este, a!ro#imati, !ro!orionala cu flu#ul eniturilor sale. C6nd, de e#em!lu,

do"6nda /m!rumuturile economiilor -i a altor o!eraiuni este la un niel ridicat, cererea de

moned /n ederea reali$rii tran$aciilor a fi /n scdere.

4ac, dim!otri soldurile a!arin6nd !ersoanelor care !artici! la tran$acii sunt

minimale la orice niel de enit, cererea de moned deine foarte !uin sensi"il la ariaia

do"6n$ilor.

oneda a fost -i este un mi+loc care duce s!re un imens numr de sco!uri.

Economia modern, /ndeose"i, se folose-te foarte mult de moned, flu#urile ei irig6nd

!rocesele economice. Ea deine o !o$iie ceie /n mecanismul de funcionare al oricrei

economii naionale -i a celei internaionale, reflect6nd sintetic scim"rile structurale ale

acestora. oneda a deenit indis!ensa"il /n ra!orturile $ilnice -i !e termen dintre

oameni, ageni economici -i economii naionale. Economia nu !oate fi des!rit de moned,

ele condiion6ndu*-i eoluia -i de$oltarea.

%fl6ndu*se /n centrul ieii economice -i sociale, moneda, su" toate formele sale,

re!re$int un instrument de utilitate !ermanent !entru toi agenii economici. nii

cercettori atri"uie monedei dou /nsu-iri esenial -i anume de a re!re$enta -i de a msura

orice aloare, -i au tras conclu$ii c orice marf !oate fi moned. %li cercettori neag

calitatea de marf monedei, atri"uindu*i numai /nsu-iri su"iectie, definind*o ca o conenie

social, artificial.


13/48

% treia categorie de cercettori !re$int moneda /ntr*o du"l acce!iune : at6t ca

marf &cu /nsu-iri intrinsece deose"ite -i a6nd e#isten o"iecti) c6t -i ca o crean asu!ra

emitentului sau a economiei, un semn al monedei marf, o e#!resie a oinei oamenilor.

4eci, moneda*marf -i*a !ierdut definiti locul /n mecanismele monetare doar de

c6tea decenii, /n acela-i tim!, de$oltrii ieii economice a dat c6-tig de cau$ -i rol

!re!onderent monedei semn aceasta fiind ast$i forma de e#isten a monedei. Ea a!are

/n acea-i calitate ca un "un indirect, re!re$ent6nd un dre!t de crean. tilitatea nefiind

direct, ea tre"uie cutat /n utilitatea "unurilor -i sericiilor ce !ot fi aci$iionate. 4eci,

fc/nd a"stracie de utilitatea metalului &aur, argint), din careca fost confecionat, ca$ /n care

a funcionat ca moneda*marf, moneda nu re!re$inta nici*o utilitate /n sine. 9rin

des!rinderea sistemelor monetare de aur, etalonul marf este sliminat de la "a$a

mecanismelor monetare, moneda nemaifiind legat de aurnici macar teoretic.ai mult,

fa!tul c /n !re$ent moneda*semn se !re$inta ca singura form i$i"ila a monedei,

alimrntea$a -i mai mult !rerea !otriit crea aceasta re!re$int numai o ceran.

4e$"aterea teoretic a acestui su"iect controersat reine /n actualitate. nul din

motiele acestei reeniri este c, n ciuda fa!tului c aurul a fost eliminat de la "a$a

sistemelor monetare naionale -i a celui internaional, este de!arte ca el s dis!ar de !e

scena economic. Cu toate c a /ncetat s fie etalon legal al alorii -i instrument al

tran$aciilor, el rm/ne /ns un instrument de re$er !riilegiat at/t !entru !articulari c/t -i

!entru "ncile centrale. In sistemul etalon*aur, moneda*marf era /n acela-i tim! etalon dar -i

materie !rim !rodus /n cantiti adecate !entru a face fa tran$aciilor. %st$i /ns,

aceasta condiie nu mai este reali$a"il /ntr*o lume a scim"urilor de$oltate -i a monedei

a"stracte.ai mult dec/t !rin as!ectelesale e#trem de dierse, moneda se define-te !rinfunciile sale. Indiferent /ns de acce!iunea dat monedei, moneda*marf sau moneda*semn,

e#ist o a!reciere general !otriit crea ea /nde!line-te mai multe funcii, accentul fiind !us

e!ocilor -i -colilor dominante, !e una dintre ele.

4inre acestefuncii atribuitemonedei, cele mai im!ortante sunt:

a) oneda instrument unic al tran$aciilor7

") oneda etalon al alorii7c) oneda re$er a alorii.


14/48

+.0.) 2iata 3onetara si ec'ilibrul ei

Ca s!ecifica, !e !iata monetara difera atit de !iata "unurilor de consum

!ersonal, cit si de cea a factorilor de !roductie. O"iectul tran$actiei !e o asemenea !iata

il formea$a moneda* numerar siKsau "anii de cont. In ansam"lul !ietelor, !iata monetara

detine un rol tot mai insemnat, acesta decurgind din semnificatia tot mai mare !e care o

are moneda in economia contem!orana.

2iata 3onetara consta din ansa3blul tran4actiilor cu 3oneda5 din

con6runtarea speci6ica dintre cererea si o6erta de 3oneda in 6unctie de pretul ei

7rata dobin4ii8.

arfa moneda este omogena. Cu toate acestea, !retul tran$actiei cu moneda

difera in functie de numerosi factori: termenul scadentei7 gradul de risc asumat de

creditor7 sumele tran$actionale etc. In !lus, a+ustarea ei se face foarte greoi, !iata

monetara fiind o !iata de oligo!ol, cu !utini ofertanti de moneda.

Da un anumit niel al ratei do"in$ii celelalte conditii fiind date *, eolutiile

cererii si ale ofertei de moneda conerg s!re reali$area ecili"rului !e !iata monetara.

9iata monetara se afla in stare de ecili"ru, cind, la un anumit niel al ratei do"in$ii

&dLe), cantitatea de moneda oferita &o) este egala cu cea ceruta &c), acestea fiind

egale cu mKe. %sa cum se !oate o"sera in figura alaturata, litera E marcea$a

!unctul de ecili"ru.

dL

o

E

dLe

c

mKe m

ig. -. c&ilibrul pietei monetare.


15/48

Cresterea cererii de moneda de la cK1 la cK2 are ca efect s!orirea atit a

cantitatii de moneda !e !iata, cit si cresterea ratei do"in$ii, asa cum sugerea$a graficul

II. 4aca anga+amentele de !lata se fac cu o frecenta mai mica &incetinirea ite$ei derotatie), atunci cererea de moneda a creste, ca si oferta de altfel.

3caderea cererii de moneda are ca efect atit scaderea cantitatii de moneda, cit

si a ratei do"in$ii.

Cresterea ofertei de moneda conduce la scaderea ratei do"in$ii si la cresterea

masei monetare tran$actionate !e !iata. 3ur!lusul de moneda oferit nu a !utea fi

a"sor"it decit daca a scadea rata do"in$ii, aceasta din urma stimulind cererea de

moneda.

dL

M

o

dL2 E2

dL1 E1 cK2

cK1

0 1 2 m

ig./. fectul cresterii de moneda

3caderea ofertei de moneda de la oK1 la oK2 conduce la s!orirea ratei do"in$ii

si la diminuarea cantitatii de moneda tran$actionea$a de la 1 D% 2. Cau$a cresterii

ratei ratei do"in$ii este e#istenta unei !enurii de moneda la o rata sca$uta a do"in$ii,

!enurie ce e#ercita !resiuni in sensul ma+orarii ratei do"in$ii de la dL1 la dL2 &e$i

Fig.III)


16/48

dL oK2

M oK1

E2

dL2 E1

dL1 c

0 2 1 m

ig.0. odificarea po%itiei de ec&ilibru ca urmare a scaderii ofertei.

ecanismele !ietei monetare sint insa mult mai com!licate si mai concrete.

Citea argumente in s!ri+inul acestei a!recieri. 4e e#em!lu, "ancile care dis!un de

resurse !e care doresc sa le dea cu im!rumut la nielul curent al ratei do"in$ii se !ot

confrunta cu scaderea cererii de moneda. ecanismul !ietei monetare se desfasoara

relati lent, !rin modificarea tre!tata a ratei do"in$ii, in asa fel incit sa se ecili"re$e

cererea de moneda cu oferta de asemenea actie. 4e asemenea, o "anca co"oara rata

do"in$ii la creditele acordate, concomitent cu scaderea ratei do"in$ii la de!o$ite. 4ar,

reducerea ratei do"in$ii la de!o$ite tre"uie facuta in consens, deci$ia unui singur agent

"ancar in directia aratata !utind duce la !ierderea clientilor, care se or orienta s!re

acele institutii care le ofera rate mai mari de do"inda.

9entru caracteri$area concreta a !ietei monetare, sunt necesare inca citea

!reci$ari.

Cererea de moneda este o cerere de incasari reale7 agentii economici se

interesea$a de !uterea de cum!arare a incasarilor lor, si nu de suma nominala a

acestora. %gentii !astrea$a moneda !entru a o utili$a in efectuarea tran$actiilor si

!entru a se !rote+a im!otria riscului.


17/48

E#istenta unor costuri de transformare &in "ani lici$i) este unul din motiele

care e#!lica detinerea de moneda.

Costul de o!ortunitate su!ortat de un agent economic ce detine moneda este

egal cu do"inda !e care el ar fi !utut s*o o"tina !lasind acesti "ani. 4etinerile de

moneda !entru tran$actii ale unui agent sunt o!time cind costul tran$actiei este egal cu

costul de o!ortunitate a detinerii "anilor lici$i.

%nali$a in termeni de gestiune a stocurilor monetare arata ca incasarea

monetara este o fuctie crescatoare de enit si una descrescatoare de nielul ratei

do"in$ii.

n agent ce detine un titlu financiar se e#!une unei !ierderi in ca!ital, daca

cursul acelui acti scade. %cest risc e#!lica e#istenta unei cereri de moneda !entru

motiul s!eculatiei.

9entru un niel dat al ratei antici!ate a do"in$ii, cererea de moneda !entru

s!eculatie este o functie descrescatoare de rata do"in$ii de !iata.

O antici!are a cresterii !returilor diminuia$a stocul de masa monetara si

conduce la cresterea ite$ei de circulatie a monedei.

3tudiile em!irice confirma ideea ca cererea de moneda este o functie de enit

si de rata do"in$ii. Elasticitatea !e termen lung a cererii de moneda in ra!ort cu enitul

!are a fi inferioara lui 1. Elasticitatea res!ectia in ra!ort cu rata do"in$ii este negatia.


18/48

+.9 Moneda ! re4erv/ a valorii

Intr*o economie de troc, scim"ul a dou "unuri este instantaneu. Intr*o economie

monetar, agentul !oate disocia scim"ul /n dou o!eraii diferite, care interin /n dou

momente de tim! diferite, /ntre dou tran$acii moneda sere-te ca re%erv a puterii de

cumprare, fiind un instrument de te$auri$are, un instrument !ermanent de re$er a

alorii.

5otodat, ea face !arte din patrimoniul oricrui agent economic, alturi de alte actie:

* actie casimonetare &de!o$ite la termen)7

* actie financiare &aciuni, o"ligaiuni etc.)7

* actie reale &"unuri imo"iliare etc.).

/n ra!ort cu aceste actie, moneda efecti !re$int trei diferene: un !re al

tran$aciei mult mai redus /n ra!ort cu liciditatea7 un randament nul7 o constant a

alorii sale nominale. %anta+ele -i de$aanta+ele o"inerii de moned &actie licide)

conduce !e fiecare agent economic s*-i sta"ileasc !referina /ntre toate actiele ce

constituie !atrimoniul su.

Generali$6nd, moneda e#istent /n economie la un moment dat nu re!re$int

altcea dec6t suma actielor care seresc agenilor economici ca re$er a alorii, a

!uterii lor de cum!rare. %ceste sume se +ustific !rin nesincroni$area dintre /ncasri -i

!li. %gentul !rime-te moneda /n scim"ul unui "un -i o !strea$ /n sco!ul cum!rrii

altor "unuri /n iitor. 3e !oate, de asemenea, constitui o re$er de moned !entru ca$ul

/n care aco!erirea unor situaii ne!re$ute deine necesar, sau !entru motie de ordin

!siologic.

>esincroni$area dintre /ncasri -i !li -i incertitudinea iitorului sunt, astfel,

cau$ele eseniale ale constituirii re$erei monetare. E#istena unui stoc de moned la

dis!o$iia agenilor economici nu se e#!lic dec6t !rin deci$ia lor de a stoca, deci

!rintr*o alegere economic raional +ustificat. %ici !utem face remarca c orice "un

!oate constitui o re$er a !uterii de cum!rare. ai mult ciar, anumite "unuri conser

!uterea de cum!rare, !e termen lung, mai "ine dec6t moneda.


19/48

Este aderat c atunci c6nd agenii acumulea$ "ogii su" toate formele, ei

acumulea$ o anumit ca!acitate de scim". 5otu-i, a-a cum am menionat mai sus,

moneda se distinge de aceste "unuri !rin aceea c ea este imediat dis!oni"il, fr cost de

transformare -i fr risc.

%ceste costuri re!re$int celtuieli su!limentare necesare !entru a scim"a un

"un cu altul. Cei care se decid s o"in un alt acti /n re$er tre"uie s foloseasc

moneda !entru a do"6ndi acel acti. lterior, dac doresc s o"in mrfuri sau alte actie

/n locul celui din re$er, tre"uie s*1 scim"e /n moned. %m"ele tran$acii, din moned

/n actie -i din actie din nou /n moned, im!lic un cost.

?aloarea monedei fluctuea$ /n ra!ort cu !reul "unurilor -i sericiilor. 4re!t urmare,

dac cinea dore-te un acti care s*i confere o !utere de cum!rare sta"il, mai mult

asu!ra "unurilor dec6t asu!ra datoriilor, moneda nu re!re$int cu siguran actiul ideal.

%t6ta tim! c6t mai muli folosesc monede !entru aci$iia de "unuri, face ca aceasta s nu

re!re$inte un acti de re$er la fel de "un ca alte actie ale cror !reuri aria$. Ea are

!ro!rietatea de liciditate care o calific a fi cel mai "un instrument de re$er a !uterii de

cum!rare imediate.

4eci, liciditatea este cea care diferenia$ moneda efecti de alte actie de

re$er, /n general, liciditatea unui acti de!inde de:

* c6t de u-or !oate fi cum!rat sau 6ndut7

* costul de cum!rare sau de 6n$are al tran$aciei7

* !rei$i"ilitatea -i sta"ilitatea !reului su.

oneda, /n sens restr6ns, la unul din ca!etele scrii liciditii are o liciditate

!erfect. Ctre cellalt ca!t al scrii liciditii e#ist actie care necesit costuri maimari sau mai mici !entru a fi transformate /n liciditate. 3e !oate reali$a o ierari$are a

actielor /n funcie de gradul lor de liciditate. Diciditatea este, deci, o noiune

com!le#, deoarece com!onentele sale !ot furni$a mesa+e diferite. E#em!lu: !resu!unem

c actiul % se inde cu u-urin, dar necesit celtuieli su"staniale de tran$acie.

%ctiul B necesit mult tim! de 6n$are, dar nu necesit celtuieli de tran$acie.

%ctiul C !oate fi 6ndul ra!id cu celtuieli reduse de tran$acie, dar !reul su este greude antici!at.


20/48

Este greu de sta"ilit care dintre aceste actie este cel mai licid -i care este cel mai

!uin licid.

N Diciditatea nu este singura su!erioritate a monedei /n ra!ort cu alte actie sau

"unuri a cror aloare imediat se sta"ile-te !e !ia !rin +ocul cererii -i ofertei. oneda,

a crei aloare se sta"ile-te /n afara !ieei, conser !uterea de cum!rare !e termen scurt

mai "ine dec6t un "un sau titlu care !oate /n orice moment s !iard din aloarea sa. In

conclu$ie !utem s!une ca moneda constituie cel mai "un instrument de conserare a

"ogiilor !e termen scurt, calitate care face din ea un acti fr riscuri.


21/48

+.: 1unctiile bancii centrale.

In conditiile actuale, !e linga functiile "ancare traditionale, sistemul "ancar

e#ercita si o serie de functii noi, !rioritar macroeconomice. na dintre !rimele

asemenea functii consta in fa!tul ca "ancile, "anca de emisiune coordonea$a !latile si

incasarile ce se efectuea$a in intreaga economie nationala. Ele au misiunea de a asigura

cadrul necesar emisiunii su!limentare de moneda, res!ecti diminuarii masei monetare.

In acest conte#t, tre"uie de !reci$t ca "ancile gestionea$a moneda nationala si

su!raegea$a relatiile ei cu celelalte monede. Ele inde!linesc rolul de intermediere

financiara la nielul economiei nationale, drenind economiile nationale, drenind

economiile agentilor economici, ale intregii !o!ulatii s!re domenii considerate a fi!rioritare sau mai atractie.

Institutiile "ancar*financiare au rolul de a restrictiona creditul. In anumite

conditii, si !e "a$a unor criterii s!eciale, aceste institutii limitea$a riscul neaco!erit al

unor im!rumutatori !rea entu$iasti, !unindu*le anumite conditii restrictie. ai mult,

!rin dierse !reederi, se !roduce ceea ce se numeste transformarea riscului, adica

re!arti$area lui relati egala asu!ra tuturor de"itorilor.%gentul "ancar*financiar a do"indit !osi"ilitatea de a crea !utere de cum!arare

aditionala, aceasta decurgind din mecanismul transformarii de!unerilor la edere &in

"a$a re$erelor fractionare) in credite !e termen lung.

Gestionind flu#urile monetare in ansam"lul lor, transformind de!unerile la

edere in surse de creditare, "ancile !ot selectiona !roiectele de de$oltare, !e care le

sustin cu credite. 4e aceea se afirma, !e "una dre!tate, ca ele e#ercita un !ronuntat rolde orientare economica, de sustinere a unor modificari structurale in economiile

nationale. Cunoscind situatia economica a clientilor lor, si ciar !e cea a guernului,

"ancile si societatile financiare inde!linesc un rol strategic de netagatuit in tarile cu

economie de !iata7 ele ofera consultanta economico*financiara celor interesati.

9entru sericiile actie !restate, "ancile !retind si incasea$a do"inda sau

comision de la solicitantii lor, in tim! ce clientilor lor creditori le !latesc do"inda.


22/48

4iferenta dintre do"in$ile incasate de "anci si cele !latite de ele constituie

!rofitul "ancar "rut. 4aca, din aceasta marime, se scad celtuielile de administratie si

de intretinere ale "ancii, ca si im!o$itele legale, ceea ce ramine este !rofitul net sau

cistig net "ancar.

%m!loarea crescinda a im!ortantei "ancilor, ca si diersificarea o!eratiunilor

efectuate de ele au condus, mai intii, la s!eciali$area lor, !entru ca, recent, sa a!ara o

tendinta !uternica s!re uniersali$area functiilor !e care o institutie "ancar*financiara le

inde!lineste.

Cea mai generala gru!are a unitatilor s!eciali$ate res!ectie se concreti$ea$a in

"anci de emisiune &una in fiecare tara) si "anci comerciale.

In !ofida denumirii lor, "ancile centrale &de emisiune, "anca "ancilor sau "anca

de !rim rang) nu sint "anci in sensul strict al termenului. Ea nu este !reocu!ata, mai

ales, de ma#imi$area !rofitului ei, ci de reali$area anumitor o"iectie !entru intreaga

economie nationala, o"iectie care ii rein din mandatul national, atri"uit acesteia de

forul legislati.

Functiile !rinci!ale ale "ancilor centrale sint: asigurarea si reglarea cantitatii de

"ani in circulatie si a ratelor do"in$ii7 !reenirea falimentelor "ancare, falimente care ar

!utea deregla mecanismul "ancar in general7 autori$area si su!raegerea e#ercitarii

functiei de o!erator "ancar.

In !lus, "ancile centrale ofera sericii s!ecifice "ancilor comerciale. In acest sens,

ele actionea$a ca o "anca a "ancerilor, detinind ma+oritatea re$erelor "ancilor

comerciale. Banca centrala ofera sericii s!ecifice si guernului. Guernul detine un

cont la "anca centrala, isi com!letea$a cecurile !entru acest cont si, in unele tari, el!lasea$a o"ligatiunile sale !rin intermediul acestei "anci. Banca centrala conlucrea$a cu

5re$oreria, in unele ca$uri, acordind acesteia im!rumuturile solicitate.

Fiind "anca de emisiune, "anca centrala !une in circulatie "ancnotele si monedadii$ionara. Da origine, "iletul de "anca era o creanta a detinatorului lui asu!ra unuiacti e#istent in de!o$itele "ancii emitente. In !re$ent "iletele de "anca &"ancnotele) seemit relati inde!endent de actiul "ancii centrale. ;es!ectia "anca !une in circulatiecantitatile de "ani care, de regula, cores!und neoilor de liciditate ale economiei inansam"lul ei si care se incadrea$a in o"iectiele de !olitica monetara si "ugetara a tarii.


23/48

+.; Tipurile de banci

Bancile comerciale re!re$inta un ti! de intre!rindere lucratia s!eciali$ata in

ansam"lul actiitatilor economice, care furni$ea$a "ani ca!ital celorlalti agentieconomici !ersoane fi$ice siKsau +uridice. O asemenea actiitate !rinci!ala se

desfasoara, mai ales, !e "a$a resurselor "anesti atrase, dar si a ca!italului lor !ro!riu.

Bancile comerciale se im!art in "anci de de!o$it si in "anci i!otecare.

Banci comerciale de de!o$it isi !rocura mi+loacele financiare de care au neoie

de !e !iata monetara, !rin de!unerile !e termen scurt ale clientilor lor. Da rindul lor,

acestea !ot fi: de de!o$it !ro!riu*$ise, care !rimesc de!uneri la edere si !e termen sicare acorda credite !e termen scurt7 "anci de afaceri, care dis!un de ca!italuri !ro!rii

im!ortante si isi !rocura mi+loacele necesare si !rin emisiunea de o"ligatiuni sau de

actiuni, ele !utind acorda credite !e termen lung.

Bancile i!otecare sint acelea care isi !rocura mi+loacele necesare !rin emisiunea

de inscrisuri si o"ligatiuni i!otecare.

In cadrul sistemului "ancar*financiar, au loc insemnat ocu!a diferitele societati

financiare si de asigurari.


24/48

Capitolul11

2.1 O9E;%AI>IDE B>CIDO; COE;CI%DE:2.2 5I5D;IP%;E% C;E%>AEDO; B%>C%;E

).+ O2ERAIUNILE ,%N&ILOR &OMER&IALE

Orice o!eraiune desf-urat de "ncile comerciale !resu!une un risc !otenial.

Da nielul "ncilor comerciale se desf-oar trei mari ti!uri de o!eraiuni:

operaiuni pasive;

operaiuni active;

operaiuni desfurate n afara bilanului.

5oate ti!urile de o!eraiuni "ancare !resu!un flu#uri de fonduri -i deci, riscuri de

neram"ursare.


25/48

).+.+ Operaiunile pasive.

Operaiunile pasive repre4int/ pentru banca co3ercial/ operaiunile de

atra


26/48

5abel 0.- Nivelul mediu al ratelor dob+n%ilor pe piaa interbancar

erioada $$I (/* $$)0 (/*, 12 martie 3442 15 martie 3442 12 martie 3442 15 martie 3442.

Decont/rile cu banca central/ cu!rind -i /m!rumuturile de refinanare garantate

cu titluri de stat sau alte titluri acce!tate. %tragerea de de!o$ite inter"ancare reflect

de!o$itele constituite de alte "nci la "anca res!ecti. %cestea !ot fi de!o$ite la edere

ale "ncilor: &cel mult egal o $i lucrtoare), la termen &!e un termen fi#, !entru care

durata iniial este mai mare dec6t o $i lucrtoare) -i colaterale. 4e!o$itele colaterale

sunt constituite de alte "nci su" form de garanie.

=3pru3uturile interbancare cu!rind /m!rumuturile !rimite de la "nci, gru!ate

/n funcie de termene, astfel:

/m!rumuturi de !e o $i !e alta de la "nci, c6nd o!eraiunea se /nceie !e "a$a unei

conenii sau a unui contract !entru o !erioad de ma#imum o $i lucrtoare7

/m!rumuturi la termen !rimite de la alte "nci, c6nd o!eraiunea se /nceie !e "a$a

unei conenii !entru un termen fi# -i o durat mai mare de o $i lucrtoare7

/m!rumuturi financiare !rimite de la "nci sunt !rimite de la "ncile nere$idente,

a6nd ca "eneficiari finali ageni economici nefinanciari, re$ideni.


27/48

+.+ Depo4itele.

Depo4itele bancare a!ar su" forma conturilor curente, a de!o$itelor la edere -i

a celor la termen.

1. conturile curente descise clienilor sunt destinate o!eraiunilor curente de/ncasri -i !li. Jn ceea ce !rie-te remunerarea acestora, !racticile /n rile niunii

Euro!ene sunt diferite. %stfel, /n Frana se a!lic !rinci!iul


28/48

4esciderea -i /nciderea lor, ca -i o!eraiunile derulate !rin ele &uneori numai cele de

!lat) sunt remunerate !rin comision, deoarece !resu!un celtuieli !e care le face "anca

!riind eidena lor, efectuarea o!eraiunilor, informarea clientului,legturile cu "ncile

!artenerilor de afaceri ai clienilor etc.

T Conturile de de!o$it sunt !roduse "ancare destinate fructificrii unor economii !e

termene mai "ine !reci$ate, cu condiii mai restrictie de derulare a unor o!eraiuni -i,

de aceea, cea mai "ine remunerate. Bncile au /n scim" o certitudine mai mare

!riind utili$area !entru creditare a sumelor de!use /n aceste conturi.

T Certificatul de de!o$it este un !rodus "ancar !rin care de!onentul !oate constitui

un de!o$it, cu termene standard destul de diersificate, al crui titlu&act doeditor al

e#istenei) !oate fi negociat !e !iaa monetar /n interiorul termenului de scaden.

Bncile rom6ne utili$ea$ larg acest !rodus cu termene de 1**' luni. Jn 3% acest

!rodus este !re!onderent destinat firmelor -i se /nt6lne-te /n trei ariante: small &alori

su" 100 000 34), large &alori !este 100 000 34)-i +um"o &alori !este 1 000 000

34).

. depo4itele la ter3en re!re$int o sum de!us de titular -i aflat lan dis!o$iia

"ncii !6n la o scaden sta"ilit !rin contract, /n momentul constituirii de!o$itului.

4e!o$itul la termen este remunerat la un niel mai ridicat, care s com!ense$e

imo"ili$area fondurilor de!use. >ielul ratei do"6n$ii este a!ro!iat de cel al ratei

do"6n$ii !e !iaa monetar, !entru o !erioad asemntoare. ;etragerea sumei /nainte

de scaden se sancionea$ de ctre "ncile comerciale !rintr*o !ierdere de do"6nd.

+.) &apitalul propriu


29/48

Ca!italul !ro!riu este o!eraiunea de creare a ca!italului !rin emisiunea de

aciuni -i !rin acumularea !rofitului. 3umele re$ultate din emisiunea de aciuni

formea$ ca!italul social folosit, de regul, !entru finanarea dotrii "ncii&imo"ile,

mo"ilier, eci!amente electronice, actie fi#e dierse). 3umele acumulate din !rofit

constituie fondurile de re$er, create !entru diminuarea unor riscuri !rin e#istena unei

aco!eriri asiguratorii. Ca!italul !ro!riu are o cot redus /n totalul resurselor "ncii -i

nu !artici! dec6t, eentual, sim"olic la crearea surselor de creditare.

+.0 Rescontul

;escontul este o o!eraiune !rin care o "anc /i cedea$ alteia o !arte din

!ortofoliul de actie, /n ederea o"inerii unor dis!oni"iliti !e care s le !oat folosi!entru a acorda noi credite. 9ortofoliul de actie este format din titluri ce atest datorii

!e care un ter le are fa de "anc sau !lasamente !e care aceasta le*a fcut /n titluri de

stat sau !ur -i sim!lu credite !e care "anca le*a acordat unor clieni ai ei. nele dintre

aceste titluri sunt recredita"ile, altele nu. Cele recredita"ile sunt oferite de "anca

deintoare altor "nci, /n scim"ul sumei !e care ele le re!re$int, dar diminuat cu un

comision de cedareK!reluare, numit,du! ca$, ta# de scont sau ta# de Dom"ard. Jntre

titlurile recredita"ile se includ efectele comerciale &cam"ii) -i efectele !u"lice

&o"ligaiuni -i "onuri de te$aur). 9entru aceast recreditare &numit -i refinanare)

"ncile a!elea$ la o alt "anc interesat -i cu dis!oni"iliti, la "ncile s!eciali$ate /n

astfel de o!eraiuni&numite "nci de scont) -i la "anca central. ;ecreditarea !e seama

cedrii din !ortofoliu a unor efecte !u"lice se nume-te lom"ardare.


30/48

+.9 &apitalul social

Ca!italul socialeste alctuit din totalitatea alorilor nominale a aciunilor emise

de "anc. %ciunile !ot fi nominale sau la !urttor. 9entru societile "ancare, B>

sta"ile-te -i actuali$ea$ nielul minim al ca!italului social. Bncile comerciale !otma+ora nielul ca!italului social /n "a$a otr6rii acionarilor -i cu acordul B>,

utili$6nd urmtoarele surse:

* emiterea de noi aciuni7

* !rime legate de ca!ital rmase du! aco!erirea celtuielilor legate de

o!eraiunile res!ectie7

* re$ere constituite din !rofitul net7* diferene din reealuarea !atrimoniului7

* o"ligaiuni, diidende -i datorii conerti"ile /n aciuni7

* re$ere constituite din diferene faora"ile de curs alutar, conform normelor legale.

Datoriile subordonate re!re$int /m!rumuturi !rimite /n urma unor emisiuni de

titluri sau /m!rumuturi su"ordonate, cu o scaden nedeterminat sau /nde!rtat, a

cror ram"ursare este condiionat de anumite clau$e contractuale. 4atoriile

su"ordonate sunt incluse /n categoria ca!italului su!limentar "ancar, !6n la nielul de

0M din ca!italul !ro!riu.

2rovi4ioanele pentru riscuri (i c'eltuieli sunt constituite de regul la sf6r-itul

e#erciiului, !entru elemente de !atrimoniu a cror reali$are sau !lat este incert sau

!entru celtuieli e#igi"ile /n !erioadele urmtoare.


31/48

).).+ Operaiunile active ale b/ncilor co3erciale

O!eraiunile actie ale "ncilor comerciale sunt o!eraiuni de creditare a

actiitii economice, adic de utili$are a resurselor mo"ili$ate !rin o!eraiunile !asie.

O!eraiunile actie, mai diersificate dec6t cele !asie, sunt clasificate du! o"iect /n:

creditarea firmelor, creditarea !ersoanelor !articulare -i !lasamente.

&reditarea 6ir3elor are /n edere asigurarea acestora cu dis!oni"iliti !entru a*

-i continua actiitatea: credite !entru actiele fi#e -i credite !entru celtuielile de

e#!loatare.

1. Creditele !entru actiele fi#e au /n edere construirea sau aci$iionarea de

imo"ile, terenuri, eci!amente, utila+e, instalaii, mi+loace de trans!ort -.a. -i sedau, de regul, cu garanii, /n !rinci!al de ctre "nci s!eciali$ate.

2. Creditele !entru celtuielile de e#!loatare au /n edere reconstituirea surselor

"ne-ti imo"ili$ate de /ntre!rin$tor /n circuitul economic o"i-nuit: aci$iie *

!roducie * lirare.

Bncile creditea$ creanele comerciale ale /ntre!rin$torului, adic !reiau /n

sarcina lor datoriile !e care terii le au fa de acesta, sau acord credite de tre$orerie,adic formea$ sau com!letea$ dis!oni"ilitile de !lat ale de"itorului /n ca$ul /n care

acesta /ntreede !osi"ilitatea unor !li !e care le*ar aea de fcut la un moment dat sau

/ntr*un interal scurt de tim!, concomitent cu li!sa sau insuficiena unor dis!oni"iliti

!ro!rii.

&reditarea persoanelor particulareare /n edere acordarea de credite

indii$ilor sau familiilor !entru construciiKaci$iii de locuine, !entru aci$iii de"unuri de folosin /ndelungat sau !entru aco!erirea unor celtuieli curente.

2lasa3entelere!re$int aci$iia de efecte !u"lice -i aciuni /n ederea utili$rii

eficiente a resurselor dis!oni"ile /n condiiile asigurrii unei liciditi suficient de mari

a acestor utili$ri. %ceast condiie este reglementat /n cele mai multe ri ca msur

de diminuare a riscului de liciditate. 9lasamentul /n aciuni este inter$is /n unele ri,

inclusi /n ;om6nia, !entru a eita conflictul de interese. 9lasamentul /n efecte !u"lice

este stimulat !rin riscul lor mic, adesea minim, -i !rin ra!ortul atrgtor riscKc6-tig.


32/48

Jn cadrul acestor clase de o!eraiuni actie, cele mai frecent /nt6lnite sunt scontarea,

!ensiunea, /m!rumutul cu ga+ /n efecte, aansurile /n cont -i creditele s!eciali$ate.

a. Scontarea

3contarea este o!eraiunea !rin care o "anc !reia /n sarcin un credit atestat!rintr*un efect comercial emis de un agent economic de"itor /n "eneficiul altui agent

economic creditor. %gentul economic creditor a acce!tat la un moment dat

&momentul t*) s lire$e agentului economic de"itor o !artid de marf !lti"il la un

moment ulterior &t+), numit scaden. 3uma de !lat la scaden se /nscrie /n actul ce

consfine-te /nelegerea &adic /ntr*un efect comercial, de regul o form de cam"ie) -i

se nume-te aloare nominal a efectului comercial. Da un moment t2 &t0, t1), agentuleconomic creditor dore-te s*-i recu!ere$e "anii. El scontea$ res!ectiul titlu la o

"anc, adic /l cedea$Kcesionea$, !rimind /n scim" o sum de "ani numit aloare

actuala res!ectiului titlu. 4in momentul scontrii &t)) -i !6n la scaden &t+), adic !e

un interal de tim! de 4 $ile, creditul este /n sarcina "ncii, care !retinde, /n mod

+ustificat, o remunerare !entru imo"ili$area resurselor sale. %ceast remunerare

e#!rimat /n uniti monetare se nume-te scont, iar atunci c6nd este e#!rimat

!rocentual se nume-te ta# de scont. rimea ta#ei de scont este sta"ilit de ctre

fiecare "anc /n !arte, /n ra!ort cu strategia -i !olitica ei de creditare, cu elementele

con+uncturale care o determin s am!lifice sau s diminue$e oferta de credit, ca -i

cu ta#a oficial de scont, !racticat de Banca Central /n refinanarea "ncilor

comerciale !rin o!eraiunea de rescont, efectuat de acestea /n legtur cu !ortofoliile

lor de actie.

rimea scontului -i a alorii actuale a titlului scontat se determin du! relaia:

3 S ?> T &$TsK') &2)

?% S ?> * 3 &) ,

unde:

3 S scontul7 s S ta#a de scont7

?% S aloarea actual a titlului scontat, ?> S aloarea nominal a titlului scontat.

3contarea este o o!eraiune !rin care creditul comercial se transform /n credit "ancar.


33/48

". 2ensiunea

9ensiunea este o!eraiunea !rin care agentul ce a scontat un efect comercial se

anga+ea$ s*l rscum!ere el /nsu-i la scaden sau /nainte de aceasta. ;iscul cam"ieieste !reluat astfel doar tem!orar de ctre "anc.

2.=3pru3utul cu ?n e6ecte

Jm!rumutul cu ga+ /n efecte este o!eraiunea !rin care "anca acord un credit !rimind /n

scim" un ga+ /n efecte comerciale sau !u"lice sau /n aciuni. rimea creditului este

su" nielul alorilor nominale ale efectelor ga+ate.Jn ce !rie-te ga+area efectelorcomerciale, recurgerea la aceast form de recreditare se face atunci c6nd "anca are

du"ii /n ceea ce !rie-te ca!acitatea de !lat a celorlali semnatari ai titlului, alii dec6t

"eneficiarul acestuia. 4e aceea, "anca nu scontea$ -i, /n !lus, acord un credit su"

aloarea nominal a efectului. Jn ce !rie-te ga+area efectelor !u"lice -i a aciunilor,

"anca acord credite su" aloarea nominal a acestora, ca re$ultat al riscului de

diminuare a alorii lor de !ia &scderea cursului lor).

3olicitatorii unor credite cu ga+ /n efecte !u"lice sau aciuni recurg adesea la aceast

o!eraiune, /n sco!uri s!eculatie, /n ederea aci$iionrii re!etate a unor astfel de

titluri. 9e seama unui ca!ital iniial @agentul /n cau$ !rocur titluri de aceea-i aloare,

fie ?51S, !e care le ga+ea$ o"in6nd un credit de aloare

C1 S a T ?51 , &.1)

unde:

a S cota, e#!rimat !rocentual, din aloarea titlurilor aci$iionate -i ga+ate.

Cu acest credit res!ectiul agent !oate cum!ra noi titluri de aloare, ?52SC1, !e care

le !oate din nou ga+a, o"in6nd un nou credit


34/48

C2 S a T ?52 , &.2)

cu care !rocedea$ /n mod similar.

9resu!un6nd c agentul efectuea$ nastfel de o!eraiuni, atunci aloarea titlurilor

aci$iionate /n total, T"T, este:

, &.1)

creditul total, &T, !rimit de el de la "anc este:

, &.2)

iar ca!italul imo"ili$at /n total, @I, adic suma celtuit de el !entru aci$iionarea

titlurilor este:

, &.)

Eficiena &calitatea financiar) a unui astfel de !rocedeu !oate fi eideniat !rin c6tea

rate:


35/48

T rata ca!italului imo"ili$at /n alorea total a titlurilor aci$iionate este:

r1 S I K 5?5 S 1 * a, &'.1)

adic este constant indiferent de numrul o!eraiunilor de aci$iie * creditare !e care

el le reali$ea$7

T mar+a de aco!erire a creditului !rin totalul alorii titlurilor aci$iionate este:

, &'.2)

adic /n scdere cu fiecare nou o!eraiune aci$iie * creditare, reflect6nd cre-tereaca!italului imo"ili$at -i conduc6nd la formularea unor conclu$ii im!ortante at6t !entru

agent, c6t -i !entru "anc:

T re!etarea o!eraiunii de /m!rumut cu ga+ /n efecte !u"lice sau aciuni, de ctre un

acela-i agent, mre-te riscul su de !ierdere !rin scderea cursului titlurilor, deoarece

imo"ili$area sa de ca!ital este tot mai mare7

T menionata re!etare diminuea$ ca!acitatea de garanie a ga+ului, deoarece mar+a de

aco!erire a creditului scade, ceea ce !entru "anc /nseamn cre-terea riscului de

creditare7

T coeficientul de multi!licare a ca!italului iniial !rin aloarea titlurilor aci$iionate

este:


36/48

, &'.)

unde:

+ S indice !entru identificarea numrului de ordine al o!eraiunii re!etate aci$iie

creditare.

2.Avansurile ?n cont

%ansurile /n cont sunt o o!eraiune !rin care "anca efectuea$ !li din contul unui

client, !e "a$a cecurilor emise de el, ciar /n ca$ul /n care acesta nu are dis!oni"il.

9entru a !utea face !lata, "anca acord un credit =/n aans=, adic fr a a-te!ta o

solicitare e#!res din !artea clientului su. %cest credit se nume-te overdra6t. 4eoarece

nu u$ea$ de /nscrisuri "ancare !entru confirmarea lor, aceste credite sunt

netransfera"ile, adic "anca nu !oate s se recredite$e !e seama lor. 9entru a corecta

acest nea+uns, "anca !oate solicita clientului ei un "ilet la ordin !e care, eentual, /l

!oate sconta, recredit6ndu*se.

2.&reditele speciali4ate

Creditele s!eciali$ate sunt o!eraiuni de creditare interenite /n legtur cu situaii

s!ecifice, de o anumit natur. %stfel de o!eraiuni se reali$ea$ !rin !roduse "ancare

cum sunt:

* creditul se$onier sau de cam!anie7

* creditul !entru stoc garantat !rin Uarant7

* creditul de !refinanare, acordat de "anc unui furni$or !entru lirri fcute unui

"eneficiar e#tern sau /n cadrul unei licitaii !u"lice &lirri !entru instituii !u"lice).

Banca a recu!era creditul /n momentul a!ariiei /n contul furni$orului a !lii efectuate

de "eneficiarul su e#tern sau de ctre instituia !u"lic aci$itoare.


37/48

).b.+ O2ERAIUNILE A&TI"E

Operaiunile active re!re$int !entru "ncile comerciale operaiunile de

utili4area resurselor 3obili4ate de ctre instituiile "ancare su" forma atragerii de

de!o$ite, a contractrii de /m!rumuturi sau din alte surse /n ederea /nde!linirii

funciilors!ecifice.

%-a cum se cunoa-te, o "anc are un olum de ca!ital redus /n ra!ort cu totalul

!asielor sale, a-a /nc6t !lasamentele efectuate or fi corelate cu resursele !e

termen scurt, mediu -i lung atrase.O!eraiunile !asie sunt direct corelate cu cele actie. 9e de o !arte, din !unct de

edere al maturitilor, iar !e de alt !arte, din !unct de edere al do"6n$ilor.

%stfel, datoritpre#erin6ei c7tre lichiditate, de!onenii or urmri s efectue$e

de!uneri !e termene de 12 sau 1V luni, care s le !ermit -i /ncasarea unei do"6n$i

su!erioare de!o$itelor la edere. 4o"6n$ile !asie re!re$int !entru "ncile comerciale

anga+area unor celtuieli ctre titularii de de!o$ite -i creditori.9entru a /nregistra !rofit "ncile tre"uie s utili$e$e c6t mai eficient resursele

atrase, astfel /nc6t !lasarea lor s se efectue$e la rate actie de do"6nd mai /nalte dec6t

cele !ltite.

Da niel agregat, eficiena este dat de o diferen !o$iti /ntre !lasamente -i

resurse, res!ecti /ntre do"6n$ile /ncasate &actie) -i cele !lasate &!asie).


38/48

9utem conclu$iona c unul dintre o"iectiele managementului "ancar este

3eninerea pe ansa3blu a unui raport supraunitar /ntre do"6n$ile la utili$ri -i cele

la resursele constituite.

9utem scrie: unde numrtorul re!re$int do"6nda acti, iar numitorul !e

cea !asi.

Principalele operaiuni active ale bncilor sunt:

dis!oni"ilul aflat /n casierie7

conturile curente -i de!o$itele !lasate la alte "nci comerciale7

conturile curente descise la "anca central7

titlurile de tre$orerie -i alte titluri deinute de "anc7

creditele de dierse categorii7

creanele din leasing7

titlurile de !artici!aie7

imo"ili$rile cor!orale7

fondul de comer7

imo"ili$rile necor!orale7

alte categorii de actie.

4in anali$a !rinci!alelor actie "ancare, remarcm a-e$area lor /n ordinea

descresctoare a gradului de liciditate. %stfel, numerarul din casierie -i depo4itele

desc'ise la alte b/nci sunt cele mai licide. 3!unem c au un grad /nalt de liciditate.

Titluriledeinute au un grad mediu de liciditate, /ntruc6t alorificarea lor !e

!ia !oate s !resu!un un anumit tim!.

&reditele5at6ta reme c6t sunt restituite la tim! &!artea de !rinci!al W do"6nda


39/48

aferent), a6nd un sericiu al datoriei cores!un$tor nu !ot fi ram"ursate /nainte de

scaden la cererea instituiei "ancare, ci numai la iniiatia "eneficiarilor lor.

E#ist situaia /n care "ncile !ot


40/48

sau centrale. Gama creditorilor este diersificat, iar /n !erioada actual nu se mai !ot

identifica


41/48

9reul creditului !oate aea ca referin o rat de do"6nd fi# sau una aria"il. ;ata

fi# rm6ne nemodificat !e toat !erioada /m!rumutului dac /n contractul de credit

nu se !reede altfel. Jn aceast rat "anca include, !e l6ng do"6nda normal,

antici!area !riind modificarea acesteia /n iitor, o !rim de risc -i mar+a "ancar. ;ata

aria"il este cea mai utili$at /ntruc6t /i !ermite creditorului s se !rote+e$e /ntr*o

anumit msur de riscul ratei do"6n$ii.

;atele de referin cele mai utili$ate !e !lan euro!ean sunt EO>I% -i E;IBO;.

EONIA &uro 4vernig&t 1nde) *verage) este rata do"6n$ii de referin la

o!eraiunile oernigt !entru E;O. EO>I% se calculea$ ca medie !onderat a

tuturor tran$aciilor oernigt desf-urate !e !iaa inter"ancar din $ona monedei

unice euro!ene.

EO>I% este utili$at -i ca su!ort !entru tran$aciile cu !roduse deriate.

Tabelul 3.2 ilustreaz evoluia EONIA n perioada 18.02.200!03.0.200.

EURIBOR (Euro Interban" O##ered $ate) este rata dobnzii la care sunt oferite

depozitele la termen pe piaa monedei euro de ctre o banc altei bnci.

Alegerea bncilor n panelul E!"#$! este bazat pe condiii selective% calitatea

nalt a creditului& cota de pia& gradul de notorietate.


42/48

Bncile contri"utoare la EO>I% -i E;IBO; sunt "nci de !rim rang din $ona

euro -i din afara acesteia. 5a"elul .. ilustrea$ !e state mem"re ale niunii

Economice -i onetare, !recum -i din afara acesteia, "ncile care !artici! la formarea

ratelor do"6n$ii de referin !entru euro.

d8 ter3enul de ra3bursare

5ermenul de ram"ursare al creditului aria$ de la !erioade foarte scurte la !erioade

/ndelungate. %stfel, e#ist credite !e 2 de ore &overnig&t) acordate !e !iaa

inter"ancar dar -i /m!rumuturi !e termene de !este 0 de ani &/m!rumuturi i!otecare).

Jn ;om6nia, Degea "ancar sti!ulea$ ca:

1. sunt credite !e termen scurt cele su" 1 an7

2. sunt credite !e termen mediu cele /ntre 1 -i ani7

. sunt credite !e termen lung cele !este ani.

Clasificarea creditelor se !oate efectua !ornind de la criterii numeroase /ns ne om

mrgini la cea din !unct de edere al de"itorului -i creditorului:

1. credit "ancar creditorul este "anca7

2. credit comercial creditorul este furni$orul, iar de"itorul "eneficiarul mrfii7

. credit i!otecar creditori !ot fi: "anca, statul, societatea i!otecar7

. credit de consum creditor este o "anc sau o societate financiar7


43/48

. credit o"ligatar creditor este cum!rtorul de o"ligaiuni &inestitorul), iarde"itor

emitentul de titluri cu enit fi#.

).0.+ TITLURI$AREA &REANELOR ,AN&ARE

Titluri4area repre4int/ te'nica de trans6or3are a unui activ nelic'id ?ntrCun

titlu ne


44/48

/m!rumuturi acordate /ntre!rinderilor7

creanele asu!ra clientelei7

creditele de finanare a infrastructurilor -i !roiectelor de inestiii.

O!eraiunile de titluri$are sunt !roceduri greoaie datorita a cel !uin douX

constr6ngeri:

tim!ul de monta+ este destul de lung &estimat /ntre dou -i -ase luni), dac nu

interine o agenie de rating)7

olumul im!ortant al o!eraiunii care influenea$ "una re!arti$are a costurilor

de monta+ &up$front fees".

Titluri4area se >usti6ic econo3ic doar atunci cnd activele b/ncii au 3ult

3ai 3ulta valoare ?n eteriorul dect ?n interiorul acesteia.

Ca orice o!eraiune -i titluri$area !resu!une o serie de aanta+e -i inconeniente,

menionate sintetic /n ta"loul urmtor.


45/48

5itluri$area creditelor i!otecare se reali$ea$ !rin tenica #ollaterali%ed 9oan

4bligations &CDO). CDO au a!rut /n 3tatele nite la sf6r-itul anilor LV0 /n momentul

de$oltrii !ieei o"ligaiunilor s!eculatie &:un2 bonds).

%ceastX tenicX !ermite transformarea !rin mecanismul titluri$arii a actielorsub

investment grade &rating su" BBB) /n actie investment grade. Interesul !entru

o!eraiunile CDO este +ustificat de ca!acitatea lor de a eli"era ca!ital reglementar.

%cordul de la Basel a im!us "ncilor internaionale un niel minim de ca!ital

reglementar, cores!un$tor a VM din anga+amentele de credit asumate. 9rin tenica

CDO o "ancX !oate eli"era o !arte din ca!italul reglementar alocat iniial creditelor

acordate.

ecanismul CDO cores!unde unui ar"itra+ /ntre ca!italul reglementar -i cel

economic al unei "nci -i !oate influena riscul de credit asumat de aceasta.

9entru a construi un CDO, "anca se adresea$ unei agenii de rating, care


46/48

anali$ea$ calitatea !ortofoliului !ro!us de "anc du! urmtoarele criterii:

ansam"lul creditelor su!use titluri$rii cores!unde unui numr minim de de"itori

&minimum 0)7

creditele cores!un$toare unui de"itor nu tre"uie sX de!X-eascX V M din olumul

!ortofoliului7

durata medie a creditelor din !ortofoliu este omogenX7

diersificarea suficientX !e sectoare de actiitate.

Jn urma anali$ei du! aceste criterii agenia de notare detalia$ !entru fiecare

de"itor riscul de ne!latX -i rata de recu!erare a datoriei. 5enica nu se "a$ea$ !e

modele econometrice, ci !e statisticile istorice ale ageniilor de rating coninute de

matricele de tran$iie. Conform informaiilor coninute de acestea, fiecrui credit i se

ata-ea$ o !ro"a"ilitate de ne!lata, iar la niel de !ortofoliu este calculat !ro"a"ilitatea

glo"al de ne!lat sau de faliment, utili$6nd de regul ?a; cu un interal de /ncredere

de ( M. E#!eriena a artat cX riscul glo"al al !ortofoliului este mult mai im!ortant la

/nce!ut, /n momentul !relurii sale de ctre 39?. 5ot !e "a$e istorice sunt estimate -i

!erioadele de recu!erare a datoriilor.

rmea$ a!oi eta!a decu!rii !ortofoliului /n funcie de ratinguri care dau o

msur a riscului. Jn actiul 39? se regsesc creditele !reluate de la "ancX, iar /n !asi

titlurile de datorie emise /n contra!artida lor, clasificate /n funcie de ratinguri.

;e!arti$area se face /n funcie de modelul de distri"uie al !ierderilor conce!ut de

agenia de rating -i cores!unde metodologiei !ro!rii ale acesteia &savoir faire). %-a

cum se constatX din ta"elul anterior, !artea de titluri sla" notate sau nenotate este redusX

/n ra!ort cu cele care au un rating de inestiii. ;e!artiia cores!unde realitii, !entru


47/48

c o !arte !rea im!ortant de credite cu grad de risc ridicat nu ar !utea fi 6ndute !e

!iaX.

Condiia de !lasament !entru un CDO este gsirea unor cum!rtori interesai de

tran-ele


48/48

operaiunile overnigt pentru E!$. E$'"A se calculeaz ca medie ponderata tuturor tranzaciilor overnigt desfurate pe piaa interbancar din zonamonedei unice europene. E$'"A este utilizat i ca suport pentru tranzaciile cuproduse derivate.Y E!"#$! (Euro "nterban* $ffered !ate) este rata dobnzii la care sunt oferitedepozitele la termen pe piaa monedei euro de ctre o banc altei bnci.

Alegerea bncilor n panelul E!"#$! este bazat pe condiii selective%calitatea nalt a creditului& cota de pia& gradul de notorietate.Y +itlurizarea reprezint tenica de transformare a unui activ nelicid ntr,un titlunegociabil (Asset (a)"ed *e)urities , A#-).

Y *pe)ial +urpose ,e&i)le (-/) este o structur0 construit0 n afara b0ncii.Ansamblul activelor bancare plasate n activul bilanier al -/& permite emiterean pasiv de titluri de datorie. 1alitatea pasivelor -/ depinde de riscurileasociate& evaluate de ageniile de rating

operatiunile bancilor comerciale pasive si active - teza de an

Documents