HERNIA DE DISC

DefinitieHerniile de disc sunt afectiuni neurologice aparute ca rezultat al compresiunii exercitate prin alunecarea discului intervertebral catre elementele canalului spinal. Cel mai frecvent asemenea afectiuni apar in regiunea lombara,dar pot aparea si la nivelul regiunii cervicale si toracale. Dupa modul de severitate al conflictului disc-radacina nervoasa se discdescriu tre stadii de herniere de disc lombara: Stadiul 1.Cu iritarea radacinii (durere pe traiect radicular) ; Stadiul 2.Compresiea radacinii (durere si parestezii pe traiect radicular cu modificari ale reflexelor osteotendinoase) ; Stadiul 3.Paralizia radacinii (durerii, parastezii,pareza/paralizie pe membrul inferior) .

FactoriHernia discului intervertebral este produsa de traumatisme,in general traumatisme mici si repetate.Este posibil sa intervina si un factor local predispozant in sensul existentei unor anomalii congenitale ale regiunii lombo-sacrate.Patogenic exista 3 feluri de lombofactori:predispozanti,favorizanti si determinanti. 1.Factorii predispozanti sunt:anomalii congenitale(lombalizarii,spina bifida),constitutia individuala insuficienta a tesutului conjunctiv de sustinere(normal ligamentul vertebral dorsal este slab reprezentat in regiunea lombara). 2.Factorii favorizanti sunt:modificarile fiziologice si patologice ale discului,punctia lombara,sarcina si nasterea,anumite pozitii ocupationale ale individului. 3.Factorii determinanti sunt:traumatismul coloanei vertebrale si efortul fizic.

Factori predispozanti

Factori favorizanti

Factori determinanti

SIMPTOME

Simptomele depind de pozitia si de marimea herniei. Daca discul herniat: - nu face presiune asupra unui nerv, pot sa nu fie dureri sau poate exista o durere lombara joasa surda - face presiune asupra unui nerv, va exista durere, amorteala sau slabiciune in zona prin care trece nervul - daca hernierea va fi la nivel lombar, va aparea sciatica. Sciatica este durerea care trece prin sezut spre gamba si incheietura piciorului si se datoreaza presiunii asupra nervului sciatic. - daca hernierea apare la nivelul lombar superior, imediat sub coaste, durerea va aparea la nivelul anterior al coapselor - daca hernierea apare la nivel cervical, durerea si amorteala vor aparea in umeri, brate sau piept. Durerea de picior cauzata de hernia de disc are urmatoarele caracteristici: - de obicei apare doar pe un picior - debut brusc sau graduat - poate fi constanta sau intermitenta - se poate accentua in anumite conditii de genul stranutului, tusei sau efortul din timpul defecatiei - se poate agrava datorita sezutului, pozitiei bipede prelungita sau rasucirilor - se amelioreaza in timpul mersului, pozitiei intinse sau altor pozitii care relaxeaza coloana vertebrala si scad presiunea asupra discului herniat. Simptome legate de lezarea nervilor prin hernia de disc: - furnicaturi (senzatie de injectie cu multe ace) sau amorteala pe un picior, care incepe la nivelul sezutului sau in spatele genunchiului si se extinde spre sold, glezna sau picior - slabiciune intr-o anumita grupa musculara sau in ambele picioare intr- durere la nivelul anterior al coapsei - slabiciune in ambele picioare si pierderea controlului vezicii urinare si/sau a colonului, ceea ce se numeste sindromul de coada de cal, o forma severa de compresiune a radacinilor nervoase.

Investigatii paraclinice

Mielografia cu substante de contrast pune in evidenta hernia discala.Defectele de umplere ale tecilor radacinilor indica existenta unei hernii laterale.Defecte ale conturului spatiului subarahnoidian sau intreruperea totala a deschiderii substantei de contrast, se vad in hernii mari si poate median radiare. Tomografia computerizata a catigat un loc primordial.Ea evidentiaza hernia,sediul sau si eventual patologia asociata,da indicatii particulare privitoare la evolutia stenozei canalelor spinale si proceselor articulare,iar prin injectarea substantelor de contrast in sacul dural permite aprecierea modificarilor patologice din interiorul canalului rahidian. Rezonanta magnetica nucleara permite observarea in conditii optime a structurii coloanei vertebrale,a herniilor si deformarilor posterioare ale discurilor. Examenul lichidului cefalo-rahidian arata o usoara hiperproteinemie sub cefalo0,50%.In caz ca valorile sunt mai mari trebuie eliminata posibilitatea existentei unei neoformatii.Totusi exista cazuri de hernii mari care dau un bloc subarahnoidian in care proteinemia poate depasi 1 gram la mie.

Tratament1.Profilactic.

Se dau bolnavului indicatii asupra pozitiilor antalgice corecte,in repaos Se scadea progresiv inaltimea pernei Se interzic bonavului miscarile bruste,ridicarea de greutati care sa solicite musculatura cervicala,pozitiile defectuase ale coloanei cervicale mentinute prea mult timp si care deasemenea favorizeaza compresiunile De asemenea bolnavul sa prefere fotoliile care au sprijin pentru cap,daca are si cervicocervico-brahialgii va sprijini antebratul pe spatarul fotoliului pentru a usura solicitarea muschilor subspinosi ai umarului,prin greutatea membrelor. Combaterea factorilor de risc este necesara inca din perioada adolescentei,vizand profilaxia primara a herniei,cat si a cauzelor de intretinere sau provocare a noilor recidive,avand drept obiectiv profilaxia secundara Se recomanda exercitii de kineto-profilaxie care vizeaza mentinerea fortei kinetomusculare (la nivelul trunchiului superior si inferior)si exercitii de constientizare a pozitiilor corecte ale coloanei si bazinului,cu adaptarea de pozitii corectoare,evitarea eforturilor mari si ridicarea de greutati la persoanele cu risc(varstnici,bolnavi cu spondiloza).

2.Igieno2.Igieno-dietetic

Repaosul la pat pe un plan dur(pat tare)pe durata variabila intre 5-7 si 510 zile,in pozitia antalgica Se indica pe parcursul manevrelor de ridicare si coborare din pat cu sprijin in maini si genunchi,coborand cu membrul inferior bolnav si sprijin pe cel sanatos invers In formele cronice la obezi sacaderea ponderala poate fi benefica. Regimul alimentar trebuie sa fie hiposodat,cand bonavului i se prescrie o medicatie antiinflamatorie. Evitarea abuzului de alcool este benefica pentru evolutia bolii. Bolnavului trebuie sa i se explice ca boala lui nu este grava si sa accepte un tratament complex care poate fi de mare ajutor. ajutor.

3.Medicamentos

Antiinflamatoare nesteroidiene(AINS), cu efecte antiinflamatorii periradiculare antalgice Analgezicele singure,mai ales cand AINS sunt contraindicate,sau in asociere cu acestea Glucocoticoizii de tip hidrocotizon acetat,triamcinolon,acetonid Miorelaxantele centrale,folosite ca medicatie adjuvanta,asociate cu AINS sunt mai eficace in faza acuta. Sedativele

4.Ortopedico4.Ortopedico-chirurgical

Cel mai bun tratament conservator il constituie repaosul prelungit la pat. In cazurile mai putin grave se recomanda purtarea unui corset ortopedic. Recomandarile operatorii in discopatia cu radiculita se poate rezuma astfel: -durerea instabila -agravarea progresiva a deficitului neurologic -recurenta dureroasa,imposibil de evitat si de tratat -sindromul cozii de cal. Indicatii absolute sunt formele hiperalgice radiculonevritice,care timp de trei luni nu raspund la un tratament conservator corect,cat si lombosciaticele paretice,paralizante si cele la care se suspecteaza o etiologie tumorala. -Laminectomia decompresiva -chirurgia deschisa- are drept scop deschisadecomprimarea radacinii prin indepartarea nucleului pulpos. -Chimionucleoliza consta in injectatrea intradiscala sub anestezie si control radiologic de chimiopapaina,care dizolva o parte din nucleul pulpos inclusiv cel herniat. -Nucleoctomia percutana este o tehnica mai recenta care realizeaza prin microaspiratie decompresiunea interna a discului prin evacuarea mecanica a unei mici cantitati de material discal.Se obtin rezultate favorabile la 50% dintre cei operati si nu implica o laminectomie. -Microdisectomia constituie o metoda chirurgicala mai putin traumatizanta,prin faptul ca dupa partile moi,laminectomie sau hemilaminectomie mica,se efectueaza disectonomia sub microscop,cu traumatism chirurgical redus si perioda de reabilitare postoperatorie mai scurte

Tratament fizicalElectroterapia n herniile de disc lombare, electroterapia are doar efect adjuvant, fara a putea nlocui celelalte forme de tratament. Principalele efecte favorabile ale diferitelor forme de curenti electrici n discopatiile lombare sunt: antialgic antiinflamator hiperemiant decontracturant Se folosesc: Curentii diadinamici Curentul galvanic Curentul Trbert, Trbert, Media frecventa sub forma curentilor interferentiali este mai putin eficienta n acut. Are un bun efect decontracturant. Ultrasunetul se foloseste n formele subacute sau cronice recidivante Curentii exponentiali se folosesc pentru stimularea musculaturii total sau partial denervate n herniile de disc cu deficit motor.

KinetoterapiaObiectivele kinetoterapiei sunt diferite n functie de stadiul suferintei: acut, subacut, cronic sau de remisiune completa. n stadiul acut se aplica metode de relaxare generala si de relaxare a musculaturii lombare. n subacut ncepe adevaratul program de kinetoterapie, cel mai cunoscut fiind programul Williams.Pe langa tehnicile de relaxare, acum se vor aplica si tehnici de asuplizare a trunchiului inferior. n stadiul cronic se poate ncepe si tonifierea musculaturii slabe.

Programul WilliamsFAZA I Exercitiul 1 Decubit dorsal: se flecteaza si se extind genunchii. Exercitiul 2 Decubit dorsal: se trage un genunchi cu amandoua mainile la piept, ncercand atingerea lui cu fruntea; se procedeaza apoi la fel cu celalalt. Exercitiul 3 Ca la exercitiul 2, dar concomitent cu ambii genunchi. Exercitiul 4 Decubit dorsal, cu mainile sub cap: se trage un genunchi la piept cat mai mult, apoi celalalt, apoi ambii. Exercitiul 5 Decubit dorsal cu bratele ridicate pe langa cap n sus, genunchii flectati la 90grade, talpile pe pat: se mpinge lomba spre pat, se contracta abdominalii, se salta usor sacrul de pe pat; se revine, apoi se repeta. Exercitiul 6 n sezand pe scaun, cu genunchii mult departati: se apleaca mult nainte, astfel ncat sa atinga cu mainile solul de sub scaun; se mentine aceasta pozitie 4-5 secunde, se 4revine, apoi se repeta. Fiecare exercitiu al fazei I se executa de 3-5 ori, repetandu-se de 2-3 ori pe zi. 3repetandu2Dupa doua saptamani, acestor exercitii li se adauga cele din faza a II-a. II-

FAZA A II-A II Exercitiul 7 Decubit dorsal, cu genunchii flectati, talpile pe pat: se apleaca ambii genunchi spre dreapta, apoi spre stanga, pana ating patul. Exercitiul 8 Decubit dorsal: calcaiul drept se aseaza pe genunchiul stang; se executa o abductie cat mai interna a soldului drept, pana se atinge cu genunchiul drept planul patului, apoi se inverseaza. Exercitiul 9 Decubit dorsal: se ridica alternativ cat mai sus cate un membru inferior extins. Exercitiul 10 n ortostatism: genuflexii cu mainile n sprijin pe spatarul scaunului, spatele perfect drept, calcaiele ramanand pe sol. Exercitiul 11 Pozitia de cavaler servant, corpul aplecat pe coapsa ridicata la 90grade, sprijin si pe sol cu mainile: se ntinde genunchiul de sprijin, executand si o balansare care trebuie sa ntinda psoas- iliacul. psoasn aceasta perioada se fac si exercitii din atrnat: cu fata sau cu spatele la spalier, ridicare de genunchi la piept, rotare genunchi stanga-dreapta, bascularea membrelor stangainferioare, cifozari lombare cu picioarele pe o bara.

FAZA A III-A III Exercitiul 12 Decubit dorsal, genunchii flectati la 90grade, talpile pe pat: se mpinge lomba spre pat, se contracta abdominalii, se salta usor sacrul de pe pat; treptat se executa aceleasi miscari lombare si ale bazinului, dar cu genunchii tot mai putin flectati, pana ajung sa fie complet ntinsi. Exercitiul 13 n ortostatism, la perete, taloanele la 25-30 cm de acesta: se aplica sacrul si 25lomba aplatizate pe perete; se apropie treptat calcaiele de perete, mentinand contactul lombei cu acesta. Exercitiul 14 Decubit dorsal: se executa bicicleta cu bazinul mult basculat. n stadiul de remisiune completa, programul de kinetoterapie urmareste prevenirea recidivelor,urmarind constientizarea pozitiei corecte a coloanei lombare si bazinului, ca si nsusirea unor metode de nzavorare a coloanei lombare n timpul efortului fizic, n special cu ridicare de greutati.

Realizatori: Ciubuc Mariana, masterand anul II Fac de Ed Fizica si Sport si Kinetoterapie Doroi Anne-Marie, masterand anul II Fac de Ed AnneFizica si Sport si Kinetoterapie