guvernanta multi-nivel si securitatea...

1

FIŞA DISCIPLINEI

1. Date despre program

1.1. Instituţia de învăţământ superior Universitatea Babes-Bolyai

1.2. Facultatea Istorie si Filosofie

1.3. Departamentul Studii Internationale si Istorie

Contemporana

1.4. Domeniul de studii Stiinte Politice

1.5. Ciclul de studii Licenta

1.6. Programul de studii/ Calificarea Studii de securitate / Manager de securitate

2. Date despre disciplină

2.1. Denumirea disciplinei Guvernanta multi-nivel si securitatea

sociala

2.2. Titularul activităţilor de curs Lect.dr. Natalia Cuglesan

2.3. Titularul activităţilor de seminar Lect.dr. Natalia Cuglesan

2.4. Anul de

studiu III

2.5.

Semestrul I

2.6. Tipul de

evaluare C

2.7. Regimul

disciplinei

DS

3. Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice)

3.1. Nr. de ore pe

săptămână

4 Din care 3.2.

curs

2 Din care 3.3. seminar/ laborator 2

3.4. Total ore din planul

de învăţământ

56 Din care 3.5.

curs

28 Din care 3.6. seminar/ laborator 28

Distribuţia fondului de timp Ore

Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 10

Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate

şi pe teren

10

Pregătire seminarii, teme, referate, eseuri 20

Tutoriat 19

Examinări 10

Alte activităţi: -

3.7. Total ore studiu individual 69

ROMÂNIA UNIVERSITATEA BABEŞ-BOLYAI CLUJ-NAPOCA

FACULTATEA DE ISTORIE ŞI FILOSOFIE DEPARTAMENTUL STUDII INTERNAłIONALE ŞI ISTORIE CONTEMPORANĂ

2

3.8. Total ore pe semestru 125

3.9. Numărul de credite 5

4. Precondiţii (acolo unde este cazul)

4.1. de curriculum

4.2. de competenţe

5. Condiţii (acolo unde este cazul)

5.1. de desfăşurare a cursului

5.2. de desfăşurare a seminarului/

6. Competenţele specifice acumulate

Co

mp

ete

nţe

pro

fesi

on

ale

C1 Aplicarea fundamentelor teoriilor sociale si politice în întelegerea,analizarea

si evaluarea organizării socio-politice

C2 Elaborarea si comunicarea unor planuri si proiecte în domeniul asigurării

securităţii

C3Utilizarea metodologiilor de analiză şi decizie în domeniul securităţii

Co

mp

ete

nţe

Tra

nsv

erl

e

CT1 Gestionarea informaţiilor specifice rezolvării sarcinilor complexe în context

(receptarea, transmiterea, prelucrarea, stocarea infromaţiilor în documente de profil),

inclusiv prin utilizarea la nivel avansat a unei limbi de circulatie internatională si la

nivel mediu sau avansat a unei a doua limbi străine

7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenelor specifice acumulate)

7.1 Obiectivul general al disciplinei Principalul obiectiv al cursului este analiza critică a

guvernanţei europene din perspectiva actorilor

participanţi în procesul decizional. Din acest punct de

vedere, cursul îşi propune să ofere o dezbatere asupra

celor mai importante abordări referitoare la implicarea

actorilor guvernanţei multi-nivel pe tematica asigurării

securităţii societale şi să dezvolte cunoaşterea asupra

elaborării şi implementării politicilor comunitare. 7.2 Obiective specifice

� Investigarea şi analiza pe baza dezbaterilor a

principalelor caracteristici ale guvernanţei europene;

� Compararea rolului instituţiilor supranaţionale din

perspectiva federală şi neo-funcţională, versus

guvernanţa multi-nivel;

� Identificarea diferenţelor între abordarea guvernanţei

centrate pe stat şi guvernanţa multi-nivel;

� Analiza rolului actorilor supranaţionali în procesul

decizional

� Analiza modului de implicare a actorilor subnationali si

privati in procesul decizional;

3

� Examinarea conceptelor fundamentale privind

securitatea si protecţia socială, securitatea naţională,

alimentară şi de mediu

� Evaluarea implicarii actorilor guvernanţei in domenii

precum securitatea socială, securitatea alimentară şi

respectiv securitatea mediului;

� Examinarea impactului politicii externe şi de securitate

comună UE asupra securităţii naţionale, securităţii

nucleare şi a migraţiei.

8. Conţinuturi

8.1 Curs

Metode de

predare

Observaţii

Tema 1: Neofuncționalismul Concepte cheie: spillover, elite supranationale, integrare politică

Bibliografie obligatorie:

1. Ben Rosamond, Theories of European

Integration. New York: Palgrave—St.

Martin's Press, 2000, pp.130-156.

2. Carsten Stroby Jensen, “Neo-

functionalism”, în: Michelle Cini(Ed.),

European Union Politics, second

edition, Oxford, Oxford University

Press, 2007, pp.85-98.

3. Jeffrey C. Alexander and Paul Colomy,

“NeofunctionalismToday:Reconstructi

ng a Theoretical Tradition”, în: G.

Ritzer( Ed.), Frontiers of Sociological

Theory, Columbia University Press,

1990, pp. 33-67.

4. Lee McGowan, ”Theorizing European

Integration: revisiting

Neofunctionalism and testing its

suitability for explaining the

development of EC competition

policy?”, în: European Integration

online Papers (EIOP), Vol.11, No.3,

2007, pp.1-19.

Prelegere

interactivă,

videoproiector

Tema 2: Interguvernamentalismul Concepte cheie: tratatul interntional,

suveranitate nationala, cooperare

Prelegere

interactivă,

videoproiector

4

interguvernamentală


1. Andrew Moravcsik, The Choice for

Europe: Social Purpose and State Power

from Messina to Maastricht. Ithaca, NY:

Cornell University Press, 1998.

2. Ben Rosamond, Theories of European


Martin's Press, 2000, pp.130-156.

3. Michelle Cini, “Intergovernmentalism”,

în: Michelle Cini(Ed.), European Union

Politics, second edition, Oxford, Oxford

University Press, 2007, pp.99-116.

4. Andrew Moravcsik, “Preferences and

Power in the European Community: A

liberal Intergovernmentalist Approach”,

în: Journal of Common Market Studies,

Vol.31, No.4, 1993, pp.473-524.

5. Andrew Moravcsik, ”Negotiating the

Single European Act: National Interests

and Conventional Statecraft in the

European Community”, în: International

Organization, Vol.45, Issue 1, 1991,

pp.19-56.

Tema 3: Federalismul Concepte cheie: subsidiaritate,

împărtirea competentelor, suprematia

legii federale


1. David McKay, Federalism and

European Union. A political Economy

Perspective, Oxford, Oxford University

Press, 1999, pp. 15-36 și pp.68-102. 2. Michael Burgess, “Federalism and

Federation”, în: Michelle Cini(Ed.),

European Union Politics, second

edition, Oxford, Oxford University

Press, 2007, pp.69-84.

3. Vivien Schmidt, “Federalism and State

Prelegere

interactivă,

videoproiector

5

Governance in the European Union and

the United States: An Institutional

Perspective”, in: Kalypso Nikolaidis &

Robert Howse(Eds.), The Federal

Vision., Oxford, Oxford University

Press, 2001, pp.335-353. 4. Ben Rosamond, Theories of European


Martin's Press, 2000, pp. 23-31. 5. Andreas Auer, “The constitutional

scheme of federalism”, în: Alexander H.

Trechsel (Ed.), Towards a Federal

Europe?, Abingdon, Routledge Taylor &

Francis Group, 2006, pp.19-31. 6. Michael Forsyth, “The political theory

of federalism.The relevance of classical

approaches”, în: Hesse, Joachim &

Wright, Vincent (Eds.), Federalizing

Europe? The costs, benefits, and

preconditions of federal political

systems, Oxford, Oxford University

Press, 1996, pp. 25-45. 7. Fritz W. Scharpf, “Can there be a Stable

federal balance in Europe?”, in: Joachim

Hesse & Vincent Wright(Eds.),

Federalizing Europe? The costs,

benefits, and preconditions of federal

political systems, Oxford, Oxford


Tema 4: Consociationalismul Concepte cheie: democratie consociatională, drept de veto,

reprezentare proportională

Bibliografie obligatorie: 1. Arend Lijphart, Democrația în

societățile plurale, Iași, Polirom, 2002.

2. Luther Kurt Richard, Party elites in

divided societies: political parties in

consociational democracy, London,

Routledge, 2005. 3. Banchoff Thomas, Democracy and the

Prelegere

interactivă,

videoproiector

6

new religious pluralism, Oxford, Oxford

University Press, 2007. 4. Rudy B.Andeweg, “Consociational

Democracy”, în: Annual Review Political

Science, No.3, 2000, pp.509-536. 5. Arend Lijphart, “Negotiation

democracy versus consensus

democracy: Parallel conclusions and

recommendations”, în: European

Journal of Political Research, Vol.41,

2002, pp.107-113. 6. Anne Peters, “A Plea for a Semi-

Parliamentary and Semi-Consociational

Democracy”, în: European Integration

online Papers(EIoP), Vol.7, No.3, 2003,

pp.1-36.

Tema 5: Guvernanța multi-

nivel(conceptul de guvernanță)

Concepte cheie : guvernanță, buna

guvernanță, guvernanță corporativă,

responsabilitate, participare Bibliografia obligatorie:

1. Anne Mette Kjaer, Guvernanta, Editura

CA Publishing, Cluj-Napoca, 2010.

2. R.A.W.Rodes, “The New Governance:

Governing without Government”, în:

Political Studies, Vol.XIV, 1996, p.652-667.

3. Douglas NeJaime, “When new

governance fails”, in: Ohio State Law

Journal, Vol. 70, No. 2, 2009, pp.323-400.

4. Gérard Marcou, ”Présentation. La

Gouvernance: innovation conceptuelle ou

artifice deprésentation”, în: Gérard Marcou

et Hellmut Wollmann(sous la direction de),

La gouvernance territoriale. Annuaire

2006 des collectivités locales, Paris, CNRS

Editions, 2006, pp.5-18.

Prelegere

interactivă,

videoproiector

7

5. Josefin Almer and Matilda Rotkirch,

European Governance – An Overview of

the Commission’s Agenda for Reform,

Swedish Institute for European Policy

Studies, October, 2004.

6. Barbara Delcourt, “Gouvernance et

gouvernance externe de l’Union

Européenne: des concepts scientiquement

pertinents ?”, în: Barbara Delcourt, Olivier

Paye, Pierre Vercauteren (Eds.), La

Gouvernance Européenne. Un nouvel art

de gouverner?, Louvain -La - Neuve,

Academia Bruylant, 2007, pp.15-41.

7. Pierre Vercauteren, “L’art de

gouverner de l’UE: un glissement du

gouvernement vers la gouvernance?”, în:

Barbara Delcourt, Olivier Paye, Pierre

Vercauteren (Eds.), La Gouvernance

Européenne. Un nouvel art de gouverner?,

Louvain -La - Neuve, Academia Bruylant,

2007, pp.61-80.

8. Isabelle Johnson, Redefining the concept

of governance, Canadian International

Development Agency, July 1997.

Tema 6 Guvernanța multi-nivel

Concepte cheie : actori supranational,

actori regional, grupuri de interese,

competențe partajate

Bibliografie obligatorie: 1. Simona Piattoni, The theory of multi-

level governance, Oxford, Oxford

University Press, 2010, pp. 17-65.

2. Liesbet Hooghe & Gary Marks, Multi-

level governance and European

Integration, Lanham, Rowman &

Littlefield Publishers Inc., 2001, pp.1-

32.

3. Gary Marks & Liesbet Hooghe,

“Contrasting visions of Multi-level

Prelegere

interactivă,

videoproiector

8

governance”, în: Ian Bache and

Matthew Flinders (Eds.), Multi-level

Governance, Oxford, Oxford University

Press, 2004, pp.15-30.

4. Bob Jessop, “Multi-level governance

and Multi-level Metagovernance”, în:

Ian Bache and Matthew Flinders (Eds.),

Multi-level Governance, Oxford, Oxford


5. Guy Peters and Jon Pierre, “Multi-level

governance and Democracy: A Faustian

Bargain?”, în: Ian Bache and Matthew

Flinders(Eds.), Multi-level Governance,

Oxford, Oxford University Press, 2004,

pp.75-89.

6. Gary Marks, Liesbet Hooghe and

Kermit Blank, “European Integration

from the 1980s v. Multi-level

governance”, în: Journal of Common

Market Studies, Vol.34, No.3, 1998, pp.

341-378.

Tema 7 Securitatea societala : concepte

si politici in UE


1. Barry Buzan, Security: a new framework

for analysis, London, Lynne Rienner

Publishers, 1998, pp.21-47 si 119-139.

2. Arjen Boin and all, “Building societal

security in Europe: the EU’s role in

managing emergencies”, EPC Working

Paper No.27, April 2007, 67 p.

3. Helene Sjursen, “Security and Defence”,

in: Walter Carlsneas, Helene Sjursen

and Brian White(Eds), Contemporary

European Foreign Policy, London, Sage

Publications, 2004, pp. 59–74.

4. Eamonn Butler, “Hungary and the

European Union: the political

implications of societal security

promotion”, in: Europe-Asia Studies,

Vol.59, No.7, 2007, pp.1115-1144.

Prelegere

interactivă,

videoproiector

9

5. Srdjan Vucetic, “Traditional versus

Societal Security and the Role of

Securitization”, in: Southeast European

Politics, Vol.3, No.1, 2002, pp.71-76 Tema 8: Securitatea naţională





Publishers, 1998, pp.49-70 si 95-117

2. Catherine Mc Ardle Kelleher, „Western

Europe: Challenges of the post Cold

War era”, in: Ken Booth(Ed.), Statecraft

and security: the cold war and beyond,

Cambridge, Cambridge University

Press, 1998, pp.179-193.

3. Barry M. Blechman, „International

peace and security in the twenty-first

century”, in: Ken Booth(Ed.), Statecraft

and security: the cold war and beyond,


Press, 1998, pp. 289-307.

4. Charlotte Bretherton and John Vogler,

The European Union as a global actor,

London, Routledge, 2006, pp.189-214.

5. Werner Bauwens and all, Small states

and security challenge in the new

Europe, London, Brassey’s, 1996 (cota

BCU: Biblioteca de studii europene,

327/SMA)

6. Arnold Wolfers, ”< National Security>

as an Ambiguous Symbol”, in: Political

Science Quarterly, Vol. 67, No. 4, 1952,

pp.481-502.

Prelegere

interactivă,

videoproiector

Tema 9: Securitatea nucleara

Prelegere

interactivă,

10




Publishers, 1998, pp.141-161.

2. Richard Ned Lebow and Janice Gross

Stein, „Nuclear lessons of the Cold

War”, in: Ken Booth(Ed.), Statecraft and

security: the cold war and beyond,


Press, 1998, pp.71-86.

3. Marian Hobbs, „Achieving Nuclear Non-

Proliferation: A New Zealand

Perspective”, in: Felix Dodds and Tim

Pippard(Eds.), Human and

Environmental Security, London,

Earthscan, 2006, pp.38-49.

4. Stephen M. Walt, “The Renaissance of

Security Studies”, in: International

Studies Quarterly, Vol. 35, No. 2, 1991,

pp. 211-239.

5. Moeed Yusuf, „Predicting Proliferation:

The History of Future of Nuclear

Weapons”, Policy Paper, No.11, January

2009, 88 p.

6. Linton F. Brooks, Leadership through

partnership: a vision for the 2015

nuclear security relationship between

the United States of America and the

Russian Federation, Proceedings of a

Russian-U.S. Workshop , “Future of the

Nuclear Security Environment in

2015”, 2009, pp.3-12.

videoproiector

Tema 10: Securitatea alimentară

Bibliografie obligatorie: 1. Henrique B.Cavalcanti, „Food Security”,

in: Felix Dodds and Tim Pippard (Eds.),

Human and Environmental Security,

Prelegere

interactivă,

videoproiector

11

London, Earthscan, 2006, pp.152-165.

2. Institute for Agriculture and Trade

Policy, Commodities Market

Speculation: The Risk to Food Security

and Agriculture, Report, November

2008.

3. Wendy S. Ayres and Alex F. McCalla,

„Rural development, agriculture and

food security”, in: Finance and

Development, December 1996, pp.8-11

Tema 11: Securitatea mediului

Bibliografie obligatorie: 1. Barry Buzan, Security: a new framework


Publishers, 1998, pp.71-93.

2. Charlotte Bretherton and John Vogler,

The European Union as a global actor,

London, Routledge, 2006, pp.89-110.

3. Melinda Kimble, „Climate Change:

Emerging Insecurity”, in: Felix Dodds

and Tim Pippard(Eds.), Human and

environmental security: an agenda for

change, London, Earthscan, 2006,

pp.103-114.

4. Burnett H. Sterling, Safe enough?:

managing risk and regulation,

Vancouver, Fraser Institute, 2000.

5. John S, Dryzek, The politics of the earth:

environmental discourses, Oxford, OUP,

2005, pp. 145-180.

Prelegere

interactivă,

videoproiector

Tema12: Securitatea socială(I) :

asigurari sociale


1. Robert Walker, Social security and

welfare: concepts and comparisons,

Maidenhead, Open University Press,

Prelegere

interactivă,

videoproiector

12

2005, pp.21-41.

2. Garcia C. de Cortazaro y Nebreda, Y.

Jorens si B.Schulte, Manual de drept

european si international al securitatii

sociale, Ploiesti, LVS Crepuscul, 1998.

(Cota BCU: Legal 200202025)

3. Jane Milar, “Introduction: the role of

social security in society”, in: Jane

Millar(Ed.), Understanding social

security: issues for policy and practice,

Bristol, The Policy Press, 2004, pp.1-10.

Tema 13: Securitatea socială(II) :

femeile, identitate nationala si

minoritati

Bibliografie obligatorie

1. Vincenzo Galasso, The political future of

social security in aging societies,

Cambridge, The Massachusetts

Institute of Technology Press, 2006, pp.

11-76.

2. Ian Law, “Racism, ethnicity, migration

and social security”, in: Jane Millar

(Ed.), Understanding social security:

issues for policy and practice, Bristol,

The Policy Press, 2004, pp.75-92.

3. Noeleen Heyzer, “Women, War and

Peace: Mobilizing for Security and

Justice in the 21st Century”, in: Felix

Dodds and Tim Pippard(Eds.), Human

and Environmental Security, London,

Earthscan, 2006, pp.50-67.

4. Samuel Huntington, „A Clash of

Civilizations”, Foreign Affairs, Vol.72,

No.3, 1993, pp.22-50.

5. David Naugle, The Clash of

Civillizations: A Theplogical Perspective,

The Friday Simposium, Dallas Baptist

University, February 1, 2002, 21p.

Prelegere

interactivă,

videoproiector

13

6. Howard S. Joseph, “Jews and the

Nations: the Clash of Civilizations", in:

Théologiques, vol. 11, n° 1-2, 2003, p.

113-129.

Tema 14: Securitatea socială(III) :

sanatate, copii, pensii de batranete si

ajutoare pentru disabilitati Bibliografie obligatorie

1. Tess Ridge,”Benefiting children? The

challenge of social security support for

children”, in: Jane Millar (Ed.),

Understanding social security: issues for

policy and practice, Bristol, The Policy

Press, 2004, pp.151-170

2. Diogo de Lucerna and Jorge Braga de

Macedo, Reforming social security:

efficiency and governance, 24 pag.,

paper presented at United Nations

Seminar on social security policy, Nova,

Aprilie 26-28, 1995.

3. Roy Sainsbury, “Sickness, incapacity

and disability”, in: Jane Millar (Ed.),

Understanding social security: issues for

policy and practice, Bristol, The Policy

Press, 2004, pp.213-232.

4. Stephen McKay, “Reforming pensions:

investing in future”, in: Jane Millar

(Ed.), Understanding social security:

issues for policy and practice, Bristol,

The Policy Press, 2004, pp.171-192.

5. Anthony Giddens, “Affluence, poverty

and the idea of a post-scarcity society”,

in: Ken Booth (Ed.), Statecraft and

Security. The Cold War and Beyond,


Press, 1998, pp.308-322.

Prelegere

interactivă,

videoproiector

14

6. Viorica Zorita Pop, Human security in

transition societies, National School of

Political Studies and Public

Administration, NATO Studies Center,

Bucharest, 2003, pp.23-43.

8.2 Seminar/laborator Metode de predare

Observaţii

Tema 1. «Piramida» teoriilor:

Interguvernamentalism versus

Supranationalism

1. Reuşeşte teoria actorului unic

(interguvernamentalismul) să expliciteze astăzi procesul decizional în Uniunea Europeană?

2. Ce rol acordă Andrew Moravcsik instituţiilor supranaţionale? Este o relaţie de tip mandant-agent?

3. De ce a fost neofuncţionalismul ţinta predilectă a promotorilor interguvernamentalismului?

4. 4. De ce nu s-au implinit predicţiile neofuncţionaliştilor?Mai este actuală teoria neofuncţionalistă sau este o teorie demodată aşa cum argumentează şi Stanley Hoffmann ?

Dezbatere,

argumentare,

analiză de text

Tema 2 Federalismul UE versus

Federalismul in Germania, SUA şi

Elveţia

1. Are UE nevoie de o constituţie pentru a fi

o organizaţie de tip federal?

2. Cum pot fi evaluate Comisia şi

Parlamentul European din perspectivă

federală?

3. Consiliul UE este organizat conform

modelului american, german sau

eleveţian?

4. Este CEJ o instituţie de tip federal?

Dezbatere,

argumentare,

analiză de text

Tema 3. Studii de caz privind adoptarea

democraţiei consociaţionale

Dezbatere,

argumentare,

analiză de text

15

1. Care sunt principiile democraţiei

consociationale din Olanda?

2. Ce şanse are democraţia consociaţională

din Bosnia-Herţegovina?

3. Poate fi instaurată democraţia

consociaţională în societăţile afectate de

conflicte armate

Tema 4. Guvernanţa multi-nivel,

model al Uniunii Europene?

1. Ce este guvernanţa? Dezbateri asupra

definiţiilor conceptului de guvernanţă

2. Guvernanţă sau guvernare? Trăsături

caracteristice ce disting cele două

concepte 3. Buna guvernanţă, o treaptă

superioară a guvernanţei? O dezbatere asupra principiilor bunei guvernanţe

4. Guvernanţa multi-nivel, o alternativă la

guvernanţa centrată pe stat? 5. Care sunt tipurile de

guvernanţă multi-nivel care se regăsesc la nivelul UE, conform afirmaţiilor lui Gary Marks şi Liesbet Hooghe?

6. Contribuie guvernanţa multi-nivel la diminiuarea rolului statului naţional în procesul decizional? More governance, less government?

Dezbatere,

argumentare,

analiză de text

Tema 5. Comisia Europeană si Curtea

Europeană de Justiţie, actori ai

guvernanţei sau agenţi ai statelor

membre?

1. Ce rol a jucat Comisia Europeană în

transformarea UE dintr-o guvernanţă

centrată pe stat într-o guvernanţă multi-

nivel?

2. Ce principii promovează Comisia în

relaţiile cu actorii subnaţionali si privaţi?

3. De ce este Curtea Europeană de Justiţie

un actor al guvernanţei multi-nivel?

Dezbatere,

argumentare,

analiză de text

16

4. Competiţie sau parteneriat între actorii

supranaţionali?

Tema 6 Parlamentul European si

Consiliul UE, autorităţi legisaltive

1. De ce PE nu are aceleaşi

competenţe precum

ConsiliulUniunii ?

2. Ce a reprezentat Tratatul de la

Lisabona pentru democratizarea

procesului de legiferare al UE ?

Dezbatere,

argumentare,

analiză de text

Tema 7. Actorii naţionali şi sub-

naţionali: rivali sau parteneri?

1. Afirmarea actorilor sub-naţionali, un

proces top-down sau bottom-up?

2. Cum poate contribui Comitetul Regiunilor

la consolidarea guvernanţei multi-nivel?

3. Care sunt canalele de influenţă ale

autorităţilor locale şi regionale? 4. De ce sunt mai vizibili actorii locali şi regionali in politicile de dezvoltare regională şi de mediu, comparativ cu alte politici comunitare?

Dezbatere,

argumentare,

analiză de text

Tema 8. Grupurile de interese, actori

legitimi ai guvernanţei multi-nivel?

1. Cum definim conceptul de grupuri de

interese?

2. Furnizează grupurile de interese

expertiză sau îsi urmăresc doar propriile

obiective?

3. Care sunt cele mai influente grupuri de

interese la nivelul UE?

4. Cum putem evalua contribuţia lor la

cresterea eficienţei guvernanţei?

Dezbatere,

argumentare,

analiză de text

Tema 9 Societatea civilă

1. Ce interese promoveaza societatea civila

in cadrul procesului decizional?

2. Care sunt cele mai vocale ONG-uri la nivel

European si national?

3. Cum interpretati preocuparea Comisiei

Europene fata de implicarea societatii

civile ?

Dezbatere,

argumentare,

analiză de text

Tema 10 Securitatea naţională Dezbatere,

17

1. De ce este dependenta securitatii

nationale de factorii externi o preocupare la

nivel academic si politic ?

2. Cum si-au asigurat statele mici din

Europa securitatea nationala in epoca post-

Razboi Rece ?

3. Este terorismul international o provocare

la adresa sigurantei nationale in perioada

actuala ?

argumentare,

analiză de text

Tema 11. Securitatea nucleară

1. Poate parteneriatul intre statele lumii sa

preintampine catastrofele ce deriva din

posesiunea de arme si centrale electrice

nucleare?

2. Ce invataminte se desprind din analiza

unor catastrofe(ex: tragedia de laCernobil)?

3. Cum se manifesta responsabilitatea

statelor fata de protectia materialelor

nucleare ?

Dezbatere,

argumentare,

analiză de text

Tema 12. Securitatea mediului

1. Explicati care sunt provocarile la adresa

securitatii mediului, luand in calcul

fenomenele naturale si activitatea umana

2. De ce amenintarea nucleara este

considerata cea mai grava pentru sanatatea

mediului ?

3. Care este pozitia UE in problema

securitatii mediului ?

Dezbatere,

argumentare,

analiză de text

Tema 13. Securitatea alimentară şi

agricolă

1. Ce este securitatea alimentara?

2. Care sunt cele mai grave incidente ce pot

apare in legatura cu protectia sigurantei

alimentelor ?

Dezbatere,

argumentare,

analiză de text

Tema 14. Securitatea socială(femei,

copii, imigranţi, batrâni şi persoane cu

dizabilităţi)

1. Care este impactul migratiei asupra

Dezbatere,

argumentare,

analiză de text

18

securitatii umane?

2. Cum se implica femeile in activitatea

privind asigurarea securitatii sociale?

3. Este violent a impotriva femeilor, o

problema grava in societatile in tranzitie?

4.Cum este perceputa preocuparea

autoritatilor pentru protejarea persoanelor

in varsta si a celor cu dizabilitati?

5. Cum privesc cetatenii amenintarea

terorista? Bibliografie � Andrew Moravcsik, The Choice for Europe: Social Purpose and State Power from

Messina to Maastricht. Ithaca, NY: Cornell University Press, 1998, pp.18-85 si 314-378.

� Andrew Moravcsik, ―Preferences and Power in the European Community: A liberal intergovernmentalist Approach, în: Journal of Common Market Studies, Vol.31, No.4, 1993, pp.473-524.

� Liesbet Hooghe, Gary Marks, The Neofunctionalists were (almost) Right: Politicization and European Integration, în: Webpapers on Constitutionalism & Governance beyond the State, No.5, 2005 pp.1-20.

� Liesbet Hooghe & Gary Marks, ―A Postfunctionalist Theory of European Integration: From Permissive Consensus to Constraining Dissensus‖, în: British Journal Policy Science, 39, pp.1–23.

� Michelle Cini, Intergovernmentalism, în: Michelle Cini(Ed.), European Union Politics,

Second Edition, Oxford, Oxford University Press, 2007, pp.99-116. � Andrew Moravcsik, ―The European Constitutional Compromise and the

neofunctionalist legacy, în: Journal of European Public Policy, Vol.12, No.2, April 2005, pp. 349–386.

� Ben Rosamond, Theories of European Integration. New York: Palgrave—St. Martin's Press, 2000, pp.50-73.

� Kreppel, A., ―Understanding the European Parliament from a federalist perspective:

the legislature of USA and EU compared, în: Adnan Menon and Martin A. Schain

(Eds.),Comparative Federalism. The legislatures of United States and European Union

Compared, Oxford, Oxford University Press, 2006, p.245-272.

� Lazer, D. and Mayer-Schoenberger, V., ―Blueprints for Change: Devolution and

Subsidiarity in the United States and the European Union, în: Kalypso Nikolaidis &

Robert Howse (Eds.), The Federal Vision, Oxford, Oxford Unioversity Press, 2001,

pp.118-143.

� Jeffrey Lewis, ―Is the Council Becoming an Upper House?, în:

Nicolas Jabko & Craig Parsons(Eds.), The State of European Union, Vol.7,

Oxford, Oxford University Press, 2005, pp.143- 171. � Kathleen McNamara, ―Toward a Federal Europe? The Euro and Institutional Change

in Historical Perspective, în: Tanja Börzel & Rachel Cichowski (Eds.), The State of European Union, Vol.6, Oxford, Oxford University Press, 2003, pp.253-268.

� Vlad Perju, ―Reason and Authority in the European Court of Justice, în: Virginia

19

Journal of International Law, Vol.49, No.2, 2009, pp.307-377.

� Jonas Tallberg, ―Supranational influence in EU enforcement: the ECJ and the principle

of state liability, în: Journal of European Public Policy, Vol.7, No.1, March 2000, pp.104-121.

� Michel Rosenfel, ―Comparing Constitutional Review by the European Court of Justice http://papers.ssrn.com/sol3/papers.cfm?abstract_id=917890 and the U.S. Supreme Court‖, Cardozo Legal Studies Research Paper No. 157, May 2006.

� Matthijs Bogaards,―Democracy and Power-Sharing in Multinational States: Thematic Introduction, în: International Journal on Multicultural Societies(IJMS), Vol.8, No.2, 2006, pp.119-126.

� Nenad Stojanović, ―Direct Democracy: a Risk or an Opportunity for 183 Multicultural Societies? The Experience of the Four Swiss Multilingual Cantons‖, în: International Journal on Multicultural Societies (IJMS), Vol.8, No.2, 2006, pp.183-202.

� Ank Michels, ―Theories and core principles of Dutch democracy, în: European Governance Papers, No.C-07-01, 20 February 2007, pp.1-19.

� Mirjana Kasapović, ―Bosnia and Herzegovina: Consociational or Liberal Democracy?, în: Politička Misao, Vol. XLII, No. 5, 2005, pp. 3–30.

� Dietrich Thränhardt, Xenophobic Populism and the Crisis of Consociational Democracy. Austria, Switzerland and the Netherlands, paper presented at the Conference Migration, Citizenship and Law, Nijmegen, Netherlands, 24-25 April, 2008.

� Nazif Mandaci, ―The rump Yugoslavia conundrum of the west: the chance of consociational democracy in the post-conflict societies‖, în: The Turkish Yearbook, Vol. XXXV, 2006, pp.61-81

� Commission of the European Communities, European Governance - A White Paper, COM (2001)428 final, Brussels, 25.7.2001.

� Guillaume Loppe, Memoire : l’Europe et l’Energie, Institut d’Etudes Politiques de Grenoble, www.123people.fr/s/guillaume+loppe

� Sabine Saurugger, La professionnalisation de la representation des interets : quelle legitimation de la societe civile au niveau communautaire ?, Papier présenté au colloque Les groupes d’intérêt au 21e siècle, Paris, 24 et 25 septembre 2004.

20

� Louella Moore, “Legitimation Issues in the State-Nonprofit Relationship”, in: Nonprofit and Voluntary Sector Quarterly, Vol.30, No.4 2001, pp. 707-719.

� Barbara Delcourt, ―Gouvernance et gouvernance externe de l’Union Européenne: des

concepts scientiquement pertinents ?‖, în: Barbara Delcourt, Olivier Paye, Pierre

Vercauteren (Eds.), La Gouvernance Européenne. Un nouvel art de gouverner ?, Louvain -La -

Neuve, Academia Bruylant, 2007, pp. 15-41.

� Marcou, G., ―Présentation la gouvernance: innovation conceptuelle ou artificie

deprésentation ?, în: Gérard Marcou et Hellmut Wollmann (sous la direction de) La

gouvernance territoriale. Annuaire 2006 des collectivités locales, Paris, CNRS Editions,

2006, pp.5-18.

� R.A.W.Rodes, ―The New Governance: Governing without Government‖, în: Political

Studies, Vol.XIV, 1996, pp.652-667.

� Pierre Vercauteren, ―L’art de gouverner de l’UE: un glissement du gouvernement vers la gouvernance ?‖, în : Barbara Delcourt, Olivier Paye, Pierre Vercauteren (Eds.), La Gouvernance Européenne. Un nouvel art de gouverner ?, Louvain -La - Neuve, Academia Bruylant, 2007, pp.61 - 80.

� Commission of the European Communities, A White Paper on European Governance,

Brussels, 2001.

� Josefin Almer and Matilda Rotkirch, European Governance - An

Overview of the Commission’s Agenda for Reform, Stockholm, octombrie 2004,

http://www.sieps.se

� Marks, G. & Hooghe, L., ―Contrasting visions of Multi-level Governance‖, în: Ian Bache

& Matthew Flinders (Eds.), Multi-level governance, Oxford, Oxford University Press,

2004, pp.15-30.

� Fritz W. Scharpf, ―Legitimacy in the multilevel European polity‖, în: European Political

Science Review, Vol.1, No.2, 2009, pp.173–204. � G. Marks, &L. Hooghe,―Contrasting visions of Multi-level Governance‖, în: Ian Bache

&Matthew Flinders (Eds.), Multi-level governance, Oxford, Oxford University Press, 2004, pp.15-30.

� Ben Rosamond, Theories of European Integration, New York: Palgrave—St. Martin's Press, 2000, pp.109-113.

� Dimitris N. Chryssochoou, Democracy and European Polity , în : Michelle Cini(Ed.), European Union Politics, Second edition, Oxford, Oxford University Press, 2007, pp.359-374.

� Natalia Cuglesan, Teoriile integrării europene şi entitatea politică a UE. Cum msurăm guvernanta multi-nivel?, (capitol din teză - material nepublicat.)

� Michele Cini, Framing the European Commission’s Role: from autonomy to influence, paper presented at the Biennial Conference of the European Community Studies Association, Pittsburgh, 2-5 June, 1999.

� Commission of the European Communities, Towards a reinforced culture of consultation and dialogue - General principles and minimum standards for consultation of interested parties by the Commission, Brussels, 11.12.2002, COM(2002) 704 final.

� Morten Egeberg, Executive Politics as Usual: Role Behaviour and Conflict Dimensions in the College of European Commissioners‖, Arena Working Paper, No.17, 2005.

� Torbjorn Larson, Precooking – the function and role of expert groups in European

21

Union, paper presented at EUSA 8th Biennial International Conference, Nashville, March, 27-29, 2003.

� Liesbet Hooghe, Serving 'Europe' - Political Orientations of Senior Commission Officials, în: European Integration online Papers (EIoP), Vol. 1 (1997) No.8, 1997, pp.1-28.

� Commission of the European Communities, On Support of indigenous peoples in the development co-operation of the Community and the Member States, Brussels, 11.05. 1998, SEC (1998) 773 final.

� Ilias Kapsis, The Courts of the European Union‖, în: Michelle Cini(Ed.), European Union Politics, second edition, Oxford, Oxford University Press, 2007, pp.188-201.

� Susanne K. Schmidt, Only an agenda setter?: The European Commission’s Power over the Council of Ministers, în: European Union Politics, Vol.1, No.1, 2000, pp.37-61.

� Thomas Christiansen, ―Relations between the European Commission and the Council Secretariat: the administrative complex of european governance introduction‖, în: Politique Européenne, No.5, Automne 2001, pp.11-24.

� Jeffrey Lewis, National interests. COREPER, în: John Peterson and Michael Shackleton(Eds.), The Institutions of the European Union, Oxford, Oxford University Press, 2006, pp.272-292.

� Angela K. Bourne, Regional Europe, în: Cini(Ed.), European Union Politics, Oxford, Oxford University Press, 2007, pp.287-303.

� Laurence Carmichael, City Leadership in the European Multi-level Governance, http:// www.uic.edu

� Arthur Benz and Burkard Eberlein, Regions in European Governance: The Logic of Multi-

Level Interaction Regions in European Governance: The Logic of Multi-Level Interaction, Working Paper, No.98/31.

� Committee of the Regions, The Committee of the Regions’ White

Paper on Multilevel Governance, 80th plenary session 17 and 18 June 2009

� Gary Marks, Richard Haesly and Heather A.D. Mbaye, What do sub-national offices think

they are doing to Brussels?, paper presented at European Community Studies Association Meeting , Madison, Wisconsin, May31 – June 3, 2001.

� Danuta Hübner, ―Regions in a system of multi-level governance, în: Scottish Jean Monnet Centre Occasional Paper Series, Vol. 1, No. 1, January 2009, pp.1-12.

� Markus Perkmann, ―Policy entrepreneurship and multi-level governance: a

comparative study of European cross-border regions‖, Government and Policy, Vol.25, Issue 6, 2007, pp.861-879.

� Annegret Eppler, Multi-level Governance in Europe-the implications of German Länder in

the development of the Lisbon Treaty and the strengthening of the regional level in Europe, Researh Paper No.09-08, September 2008.

9. Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptarile reprezentanţilor comunităţii

epistemice, asociaţiilor profesionale şi angajatorilor reprezentativi din domeniul aferent programului

22

• Disciplina a fost elaborata in concordanta cu lucrarile din domeniu, publicate in tara si

strainatate;

• Unele teme din cadrul cursului cuprind aspecte relevante, ce fac obiectul preocuparilor

institutiilor de profil sau al unor conferinte stiintifice internationale, inclusiv dezbateri in

cadrul revistelor de circulatie internationala.

10. Evaluare

Tip de

activitate

10.1. Criterii de evaluare 10.2. Metode

de evaluare

10.3. Pondere

din nota

finală

10.4. Curs Insusirea cunostiintelor de curs si din

bibliografia de specialitate

Examen oral

65%

10.5. Seminar � Prezenţa la seminar – 10%

� Activitatea la seminar – 15%

� Elaborarea unei recenzii – 10%

35%

10.6. Standard minim de performanţă: 5(cinci)

Data completării: Semnătura titularului de curs: Semnătura titularului de seminar:

03.12.2012 Lect. dr. Natalia Cuglesan

Data avizării in catedră Semnătura Şefului de departament/ catedră

................................. ....................................................................

guvernanta multi-nivel si securitatea...

Documents