56456473 proiect guvernanta partial

Upload: bogdan-mariei

Post on 15-Jul-2015

71 views

Category:

Documents


0 download

TRANSCRIPT

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE FACULTATEA DE CONTABILITATE I INFORMATIC DE GESTIUNE

Modele i practici de guvernan a ntreprinderilor romneti GUVERNANA NTREPRINDERII

Masteranzi: 665) Panfile Oana-Sorina Ranja Raluca

(grupa

Bucureti 2011

Aspecte generale privind sistemul de guvernan corporativ a ntreprinderilor romneti

n Romnia ca i n celelalte ri din Europa Central i de Est, companiile se caracterizeaz prin acelai model general de guvernare corporativ bazat pe controlul intern al salariailor i al managementului, dar cu anumite particulariti n funcie de condiiile naionale economice, sociale, politice, culturale specifice n care formele de guvernare au aprut i s-au dezvoltat. Guvernarea corporativ a ntreprinderilor romneti i implicit trendul performanelor acestora nu pot fi analizate i nelese dect prin prisma evoluiei procesului de reform, n contextul tranziiei de la economia planificat la economia de pia, care a determinat profunde schimbri ale universului microeconomic. Principalele metode de privatizare care au determinat naterea sectorului privat din Romnia au fost: MEBO, programul de privatizare n mas i vnzarea de pachete de aciuni investitorilor din afara ntreprinderilor.

n realitate, n Romnia exist urmtoarele tipuri de guvernare a ntreprinderii ca rezultat al procesului de privatizare: A. Firmele deinute de stat-regiile autonome sau societile neprivatizate complet, n care statul este nc acionar. n cadrul acestora exist n mod inevitabil un conflict de interese ntre manageri, salariai i stat, ceea ce determin obiective contradictorii: maximizarea profitului, meninerea locurilor de munc, creterea veniturilor din taxe, satisfacerea intereselor politice sau individuale. Performana economic nu este obiectivul major al acestor entiti economice, interesele directorilor acestor ntreprinderi sunt rareori subordonate intereselor acionarilor. B. Firmele private nchise (ntreprinderi mici, mijlocii sau mari), ale cror aciuni nu sunt tranzacionate pe o pia oficial. Proprietarii sunt de regul i manageri, deci nu exist un conflict de interese ntre acetia. n schimb exist numeroase conflicte ntre asociai care denatureaz n procese civile. Managerii nu urmresc cu prioritate maximizarea valorii firmei, ci mai degrab extinderea afacerii. C. Companiile privatizate sau deschise, care cunosc o varietate de forme, de la cele cu un acionariat foarte dispersat ale crui drepturi sunt de obicei neglijate, pn la cele n care acionarii majoritari au un control puternic asupra ntreprinderii. n cadrul acestor ntreprinderi se manifest un conflict ntre management i acionarii minoritari sau ntre acionarul majoritar i acionarii minoritari. Ca i n cazul firmelor private nchise, autonomia decizional i operaional a echipei manageriale este ridicat, structurile organizatorice i sistemele

informaionale sunt flexibile, dinamice i eficiente, iar prghiile economico-financiare se utilizeaz predominant ca instrumente manageriale. Principala problem a societii corporatiste din Romnia este ns conflictul de interese ntre acionarii majoritari i acionarii minoritari care degenereaz n divergene ntre management, Consiliul de administraie i acionarii minoritari, precum i ntre acionarii majoritari i partenerii de afaceri ai companiei, specifice mai ales economiilor n tranziie, determinnd degradarea performanelor pe termen lung ale companiilor i chiar falimentul acestora. Exist cinci categorii de investitori majoritari care controleaz firmele listate la BVB i RASDAQ: investitorii strategici, asociaiile de salariai (PAS-urile), investitorii instituionali, statul reprezentat de APAPS (Autoritatea pentru Privatizare i Administrare a Proprietii de Stat) i persoane fizice. Potrivit studiilor instituiilor internaionale privind piaa de capital din Romnia, cele mai importante forme de nclcare a drepturilor acionarilor constau n: A. Diluia averii acionarilor minoritari B. Transferul profiturilor n afara companieiC. Tactica scoicii goale D. Alocarea abuziv a profiturilorntrzierea n acordarea dividendelor E. Accesul limitat al acionarilor minoritari la informaii, Una dintre explicaiile acestor situaii este autoritatea excesiv a acionarilor majoritari i lipsa unui control i a unei monitorizri puternice din partea celorlali parteneri de afaceri ai ntreprinderii. n condiiile unui grad ridicat de concentrare a acionariatului, organele de conducere ale firmei Consiliul de administraie, Comitetul directorilor i managerii, sunt subordonate proprietarului majoritar i acioneaz n scopul satisfacerii intereselor acestuia. innd cont de eficiena sistemului su de guvernare i calitatea relaiilor dintre firm i partenerii si sociali, care asigur premisa mbuntirii performanelor firmelor n condiii de perenitate, se poate aprecia c guvernarea corporatist a ntreprinderilor romneti este deficitar. Astfel, n concordan cu standardele de guvernan corporativ, n urma unui studiu realizat de SG Emerging Markets Equity Research n februarie 2000, Romnia ocupa locul 7, cu un scor total de 20.6 puncte din 36 maxim posibile, n cadrul unui eantion format din 10 ri: Grecia, Israel, Ungaria, Turcia, Polonia, Rusia etc. Printre punctele slabe cele mai importante ale guvernanei corporative din Romnia relevate de acest studiu sunt cele legate de accesul inegal la informaie al tuturor acionarilor, interzicerea de tranzacii n favoarea acionarilor interni sau majoritari, rolul sczut al Consiliului de administraie, accesul la alte mijloace de informare a investitorilor etc. Dei nu se

difereniaz foarte mult de celelalte ri analizate, problema cea mai acut este ns n domeniul executrii silite a drepturilor acionarilor n justiie, n sensul imposibilitii reale a solicitrii respectrii drepturilor acestora n justiie, scorul de -1 indicnd un abuz privind acest aspect al guvernrii corporative n Romnia. n concluzie companiile romneti cotate pe piaa de capital au rezultat n urma procesului de privatizare prin MEBO, privatizarea n mas sau vnzarea de aciuni, ceea ce a condus la formarea pe de o parte, a unui acionariat extrem de dispersat, lipsit de activism n administrarea firmelor, iar pe de alt parte, a determinat apariia unui grup puternic de acionari majoritari sau semnificativi. Aceste societi deschise au o form de guvernare dominat de controlul managementului i al salariailor sau al acionarilor majoritari, n defavoarea intereselor acionarilor minoritari i ale celorlali parteneri sociali. Problema cea mai important este nclcarea drepturilor acionarilor minoritari i diminuarea averii acestora de ctre acionarii majoritari. Consiliul de administraie i cenzorii au doar un rol formal de aprobare a deciziilor managerilor sau ale acionarilor majoritari. Rezult c guvernarea ineficient a ntreprinderilor cotate influeneaz nefavorabil rezultatele economicofinanciare i posibilitile lor de dezvoltare viitoare prin prisma urmtoarelor prghii: urmrirea prioritar a intereselor pe termen scurt ale salariailor i managerilor, adic creterea salariilor i a altor indemnizaii, stabilitatea i protecia locurilor de munc etc; diminuarea ritmului restructurrii i a reorganizrii sau amnarea falimentului unor firme aflate n dificultate financiar; vnzarea abuziv a activelor firmelor conduse sau aflate n proprietate; nerealizarea de investiii de modernizare, meninere sau dezvoltare a potenialului productiv al ntreprinderilor; preluarea abuziv a unor ponderi din ce n ce mai mari de capital de ctre acionarii majoritari; satisfacerea intereselor acionarilor majoritari prin metode distructive de diminuare i transfer a averii acionarilor minoritari; imposibilitatea utilizrii unor programe de remunerare a managerilor n funcie de valoarea real creat; mobilitatea excesiv a personalului ca urmare a conflictelor interne i a lipsei unor programe de promovare i stimulare dup criterii de valoare; distribuirea cu ntrziere sau nedistribuirea de dividende celorlali acionari n scopul acordrii de stimulente salariailor i managerilor la sfritul anului; restricionarea tranzacionrii de titluri de valoare pe piaa de capital, ceea ce determin majorarea volatilitii i a riscului investiiei n titlurile respective; meninerea unei atmosfere tensionate ca urmare a conflictului dintre management i/sau salariai i acionarii minoritari, sau a conflictului dintre acionarii majoritari i acionarii minoritari; imposibilitatea implicrii active a altor parteneri sociali, de exemplu a bncilor, n procesul de conducere a companiilor; accesul redus la credite bancare datorit furnizrii defectuoase de informaii i a calitii acestora i inexistenei suficiente a garaniilor; imposibilitatea efecturii de achiziii sau preluri de ctre alte firme din domeniu n scopul eficientizrii activitii firmelor respective; cderea prestigiului pe pia a firmelor cotate etc. Considerm c sistemul de guvernare corporativ a ntreprinderilor cotate condiioneaz hotrtor nivelul performanelor economico-financiare curente, dar i ateptrile investitorilor

privind oportunitile viitoare de dezvoltare ale acestora. Astfel, pe de o parte calitatea modului de administrare i conducere reprezint o variabil non-financiar esenial de apreciere a performanei globale a companiilor cotate pe piaa de capital. Pe de alt parte, piaa de capital prin intermediul funciilor de redistribuire a capitalului disponibil i de finanare a investiiilor cele mai rentabile, poate contribui hotrtor la mbuntirea sistemul de guvernare a companiilor cotate i implicit la ameliorarea performanelor lor, prin intermediul achiziiilor i fuziunilor sau prin implicarea activ a investitorilor instituionali n cadrul managementului acestora.

S.C.BIOFARM S.A

Sediul social: Strada Logofatul, nr. 99, Sector 3, Bucuresti Numar de telefon/fax: 021/301.06.00, 021/301.06.05 Codul fiscal: RO341563 Numarul si data inregistrii la Oficiul Registrului Comertului: J40/199/1991, Piata organizata pe care se tranzactioneaza valori mobiliare emise: Bursa de valori Bucuresti- Piata RASDAQ. Capitalul social subscris si varsat: 109.486.150 lei Principalele caracteristici ale valorilor mobiliare emise de societatea comerciala: actiuni nominative dematerializate

I.

CARACTERISTICILE INTREPRINDERII

S.C. BIOFARM S.A. are sediul social in Bucuresti, str. Logofatul Tautu nr. 99, sect.3 si are ca obiect principal de activitate producerea si comercializarea medicamentelor de uz uman, cod CAEN 2120Fabricarea preparatelor farmaceutice. Capitalul social subscris al societatii la 31 decembrie 2009 era de 109.486.150 lei, valoarea nominala a unei actiuni fiind de 0,1 lei/actiune. Actiunile S.C. BIOFARM S.A. au fost tranzactionate pe Piata RASDAQ, la categoria de baza, din d S.C. BIOFARM S.A. are sediul social in Bucuresti, str. Logofatul Tautu nr. 99, sect.3 si are ca obiect principal de activitate producerea si comercializarea medicamentelor de uz uman, cod CAEN 2120Fabricarea preparatelor farmaceutice. Capitalul social subscris al societatii la 31 decembrie 2009 era de 109.486.150 lei, valoarea nominala a unei actiuni fiind de 0,1 lei/actiune. Conform hotararii adunarii generale extraordinare a actionarilor nr. 40 din 24.03.2005, sa aprobat demararea operatiunilor necesare listarii societatii la categoria I a Bursei de Valori Bucuresti. Prin Hotararea nr. 69 din 25.10.2005 a Consiliului Bursei de Valori Bucuresti s-a aprobat inscrierea la Cota Bursei de Valori Bucuresti SA sectorul valorilor mobiliare emise de persoanele juridice romane - Categoria I, a actiunilor emise de S.C. BIOFARM S.A. Caracteristicile actiunilor S.C. BIOFARM S.A.: actiuni nominative dematerilizate;

valoarea nominala 0,1 lei. Simbolul S.C. BIOFARM S.A. la Bursa de Valori Bucuresti este BIO. Conform Deciziei CNVM nr. 3584/15.12.2006 registrul actionarilor este tinut de S.C. Depozitarul Central S.A. cu sediul in Bucuresti, str. Fagaras nr. 25, sector 1, telefon (021) 408.58.00, 408. Scurt istoric al societatii BIOFARM S.A.

Biofarm a luat nastere in urma fuziunii mai multor firme producatoare de medicamente in anul 1924. Incepand cu anul 1997, cand un pachet de actiuni reprezentand 40% din capitalul social al companiei a fost transferat de la FPS la Shapiro Bancorp LLC, Biofarm a devenit companie cu capital integral privat. In anul 2005, actiunile emise de producatorul de medicamente incep sa fie tranzactionate la Bursa de Valori Bucuresti. Compania a fost fondata in 1924, aflandu-se printre primii producatori de medicamente din Romania. In prezent, portofoliul companiei include 119 produse, dintre acestea 40% sunt medicamente, 50% suplimente nutritive si 10% produse diverse. Biofarm este singurul producator de capsule gelatinoase moi si unul dintre cei mai mari producatori de comprimate si drajeuri din Romania. Potrivit Cegedim, in anul 2007 societatea ocupa locul 10 pe piata romanesca din punct de vedere al numarului de unitati vandute, compania detinand in acelasi an pozitia de lider de piata pentru 8 arii terapeutice. Avand o pozitie stabila pe piata farmaceutica romaneasca, Biofarm urmareste sa isi imbunatateasca pozitia si pe arena internationala. In momentul de fata Biofarm este prezenta in 7 tari si extinderea continua. Lansarea de noi produse si imbunatatirea portofoliului sunt puncte cheie ale strategiei de dezvoltare a companiei. Pentru a-si imbunatati pozitia atat pe piata interna, cat si pe cea internationala, Biofarm va dezvolta si lansa aproximativ 10 produse in fiecare an. Strategia de dezvoltare a companiei Biofarm include, de asemenea, imbunatatirea prezentei companiei pe piata de retail, continuarea dezvoltarii fortei de vanzari pentru imbunatatirea reprezentarii in piata si cresterea numarului de produse. Investitiile in cercetare, lansarea si promovarea propriilor produse vor continua pentru a ajuta la imbunatatirea pozitiei companiei in piata.

1.1.2. Evaluarea nivelului tehnic al societatii comerciale Descrierea principalelor produse realizate cu precizarea: a) principalelor piete de desfacere pentru fiecare produs sau serviciu si metodele de distributie. Compania S.C. Biofarm S.A. actioneaza pe urmatoarele piete:

produse destinate sistemului digestiv; produse destinate sistemului musculo-scheletal; vitamine; multivitamine; oftalmologice; antiseptice si dezinfectante; produse destinate aparatului respirator; produse care trateaza simptomele racelii si gripei; produse care combat ateroscreloza; produse care combat insuficienta venoasa; alte clase.

b) ponderii fiecarei categorii de produse sau servicii in veniturile si in totalul cifrei de afaceri ale societatii comerciale pentru ultimii trei ani. S-a mentinut tendinta crescatoare a vanzarilor pentru suplimente alimentare, acestea inregistrand o crestere in valoare de aprox. 37%. Ponderea medicamentelor eliberate fara prescriptie medicala si a medicamentelor ce se vand pe baza de prescriptie a inregistrat o scadere atat in unitati, cat si in valoare. Aceasta scadere s-a datorat problemelor cu care piata farmaceutica romaneasca s-a confruntat de-a lungul anului 2009.

I.1.3.

Evaluarea activitatii de aprovizionare tehnico-materiala

Conform datelor din bilant la data de 31.12.2009, stocurile au inregistrat o scadere de (11%) chiar si in conditiile cresterii si diversificarii portofoliului de produse finite. Pe langa efortul de a mentine stocurile la un nivel optim, compania si-a indreptat atentia spre imbunatatirea conditiilor si modului de lucru cu furnizorii, astfel : Portofoliu furnizori in 2009 : 105 furnizori pentru materii prime si ambalaje (aproximativ. 57 % surse import si 43 % surse indigene) Furnizorii au fost selectati in functie de calitate, documente transmise, preturile cele mai mici si conditiile de plata optime.

1.1.4. Evaluarea activitatii de vanzare a) Descrierea evolutiei vanzarilor secvential pe piata interna si/sau externa si a perspectivelor vanzarilor pe termen mediu si lung; Comparativ cu anul 2008, in anul 2009 vanzarile de produse finite ale companiei Biofarm au crescut in valoare cu 4,45%, cele in unitati inregistrand o scadere cu (4,95%) fata de aceeasi perioada a anului 2008. Piata locala farmaceutica a inregistrat, in aceeasi perioada de timp, o crestere de 0.41%* in valoare si o scadere de (15,32%) in unitati. Pe plan extern, Biofarm a continuat si in anul 2009 strategia companiei care prevede diversificarea si patrunderea pe noi piete de desfacere. In acest sens s-au facut investitii pentru inregistrarea de dosare si deschiderea unui birou de reprezentare. b) Descrierea situatiei concurentiale in domeniul de activitate al societatii comerciale, a ponderii pe piata a produselor sau serviciilor societatii comerciale si a principalilor competitori; Dupa ce in anii 2004 2006 piata farmaceutica romaneasca a inregistrat cresteri semnificative (cresteri anuale de circa 30%) datorita redresarii segmentului de spital si cresterii segmentului de retail, incepand cu anul 2007 ritmul de crestere s-a diminuat din cauza problemelor cu care piata a inceput sa se confrunte devalorizarea monedei nationale in raport cu euro, noua lista de medicamente compensate, decizia Ministerului Sanatatii ca medicamentele sa fie prescrise folosindu-se denumirea comerciala si nu substanta activa, asa cum se procedase pana in aprilie 2008, conflictul dintre distribuitori si Ministerul Sanatatii, etc. In anul 2009 piata farmaceutica romaneasca a fost afectata in special de masurile luate de Ministerul Sanatatii cum ar fi: stabilirea unui curs valutar fix pentru calculul preturilor, noua modalitate de calcul a preturilor pentru medicamentele generice, conform Ordinului 75 / 2009 si prelungirea termenelor de plata pentru medicamentele compensate si gratuite. Neplata la timp a facturilor de catre Casa Nationala de Asigurari de Sanatate a dus la crearea unei crize a lichiditatilor si a unui blocaj la nivelul farmaciilor si al distribuitorilor. Contextul general al anului 2009 a fost influentat negativ si de criza economica internationala, care a dus la scaderea numarului de medicamente la nivel de consumator, piata totala farmaceutica din Romania inregistrand in anul 2009 o scadere a vanzarilor in unitati de (9,12%)*, fata de anul 2008. c) Descrierea oricarei dependente semnificative a societatii comerciale fata de un singur client sau fata de un grup de clienti a carui pierdere ar avea un impact negativ asupra veniturilor societatii.**

Piata locala farmaceutica companii care produc si vand in Romania. Piata totala farmaceutica companiile care produc in Romania si importatorii.

Compania SC Biofarm SA are incheiate contracte de vanzare anuale cu cei mai puternici distribuitori de pe piata farmaceutica, care au o buna putere de desfacere a produselor in farmacii. Astfel, in 2009 distributia s-a desfasurat preponderent cu primii 10 distribuitori, conform clasificarii pietei farmaceutice, dintr-un total de aproximativ 150. In anul 2009 nu au existat incidente in colaborarea cu acesti distribuitori din punct de vedere al vanzarii. In ceea ce priveste incasarea vanzarilor, au existat depasiri ale termenelor scadente ale distribuitorilor din cauza blocajelor din piata farmaceutica generate de Ministerul Sanatatii si Casa Nationala de Asigurari de Sanatate. Distribuitorii cu care lucreaza compania S.C. Biofarm S.A. detin o cota de piata de 64%.

1.1.5. Evaluarea aspectelor legate de angajatii/personalul societatii comerciale a) Precizarea numarului si a nivelului de pregatire a angajatilor societatii comerciale precum si a gradului de sindicalizare a fortei de munca; Numarul mediu de salariati pentru anul 2009 este de 343. Din totalul de angajati 51% fac parte din Sindicatul Independent al Societatii, sindicat inregistrat la Confederatia Sindicatelor Democratice din Romania. 37% din total sunt angajati cu studii superioare, 32% sunt angajati cu studii medii, iar restul sunt la nivel de scoala profesionala / gimnaziu b) Descrierea raporturilor dintre manager si angajati precum si a oricaror elemente conflictuale ce caracterizeaza aceste raporturi. In cursul anului 2009 nu au fost inregistrate conflicte intre manageri si angajati. Anual se negociaza intre patronat si sindicat conditiile contractuale pentru anul in curs, conditii mentionate in Contractul Colectiv de Munca aplicabil la nivel de societate.

1.1.6. Evaluarea aspectelor legate de impactul activitatii de baza

In anul 2009 au continuat demersurile pentru incadrarea activitatii in cerintele legale de mediu si sanatate publica, prin: Monitorizarea impactului asupra factorilor de mediu prin analize lunare pe apele uzate si semestriale pentru emisiile atmosferice, inclusiv zgomot periuzinal; Eliminarea controlata a deseurilor periculoase; Efectuarea lucrarilor periodice de intretinere a elementelor filtrante; Achizitionarea consumabile pentru instalatiile de preepurare; Achizitionarea consumabilelor pentru apa utilizata la instalatia de tip ciller; Executarea lucrarilor de intretinere/reparatii la reteaua interna de canalizare; Executarea lucrarilor de intretinere pentru foraj si reteaua de distributie de apa. Angajarea de personal pentru intretinerea si operarea statiei de epurare. Eliminarea unor neconformitati identificate la receptia statiei de epurare. Obtinerea Autorizatiei de Mediu; Obtinerea Acceptului de Evacuare a apelor uzate. 1.1.7. Evaluarea activitatii de cercetare si dezvoltare In anul 2009 compania Biofarm si-a consolidat pozitia prin lansare de produse noi folosind cercetarea si dezvoltarea in-house si deasemenea prin metoda in-licensing prin colaborare cu alte firme producatoare de medicamente. Au fost obtinute autorizatii de punere pe piata pentru 6 medicamente, dintre care 3 OTCuri si 3 cu prescriptie medicala. In plus, s-au notificat 29 suplimente nutritive si doua dispozitive medicale. Prin activitatea de dezvoltare, compania Biofarm isi asigura consolidarea pozitiei in piata de produse farmaceutice, avind in vedere soliditatea activelor intangibile.

Majorarea capitalului socialValoare Valoare Numar nominala nominala actiuni final initiala finala (RON) (RON)

Data Data de Data de Tip Data AGA modificarii referinta inregistrare operatie

Numar actiuni initial

Obs.

Majorare 29.07.2008 16.04.2008 24.03.2008 06.05.2008 Capital 977.554.909 1.094.861.499 0,1000 Social 27.12.2007 19.09.2007 27.08.2007 05.10.2007 Majorare 586.879.932 977.554.909 0,1000 Capital Social

0,1000

Rata de alocare actiuni gratuite: 0.12 Sursa: incorporarea rezervelor din profit net an 2007 Majorare de capital efectuata in favoarea AVAS care a primit 4.331.502 actiuni si prin subscriere, in favoarea actionarilor existentiilor in registrul actionarilor la data de inregistrare

0,1000

Majorare 07.08.2007 25.04.2007 30.03.2007 14.05.2007 Capital 469.503.942 586.879.932 0,1000 Social Majorare 16.08.2006 23.05.2006 23.05.2006 07.06.2006 Capital 359.272.892 469.503.942 0,1000 Social Majorare 18.03.1999 N/A N/A N/A Capital 9.015.200 35.967.878 0,1000 Social

0,1000

0,1000 0,1000

05.10.2007. Majorare de capital prin emisiune de noi actiuni, prin acordarea de actiuni gratuite actionarilor inregistrati in registrul societatii la data de 14.05.2007, proportional cu numarul de actiuni detinute.Indicele de alocare este 0,24999998. Majorare de capital prin emisiune de noi actiuni, incorporarea rezervelor din profitul pe 2005

Activele corporale ale societatii

2.1. Precizarea amplasarii si a caracteristicilor principalelor capacitati de productie in proprietatea societatii comerciale. Descrierea si analizarea gradului de uzura al proprietatilor societatii comerciale. SC Biofarm SA isi desfasoara activitatea de productie in locatia din strada Logofatul Tautu, nr.99, Bucuresti, sector3. La data de 31.12.2009, terenurile si cladirile aflate in patrimoniul societatii au fost reevaluate de catre SC Iprochim SA, membru asociat al Asociatiei Natioanale a Evaluatorilor din Romania (ANEVAR), avand certificatul nr.183/1992. Raportul de reevaluare al terenurilor si al cladirilor a fost valorificat in contabilitate. Asadar, terenurile si cladirile aflate in patrimoniul societatii sunt prezentate la justa lor valoare in bilant, astfel:

VAL.TEREN DEPRECIERE REEVAL.2009 2009 TEREN-GURA BADICULUI TEREN-IANCU DE HUNEDOARA 5,757,637.00 14,275,881.00 20,033,518.00 3,508,263.68 8,245,378.65 11,753,642.3 3

DEPRECIERE% 38% 37% 37%

Dintre cladiri au fost reevaluate doar cladirile care nu erau complet amortizate la 31.12.2009. Pe cladirile neamortizate la 31.12.2009, s-a inregistrat un plus total de reevaluare de 1.432.107 lei.

Investitia masiva pentru modernizarea fabricii a fost efectuata in anii 2003-2004, utilajele de productie avand parametri normali de functionare in anii 2005-2006. In anul 2009 au fost propuse spre casare mijloace fixe cu valoare ramasa neamortizata pentru care s-a constituit un provizion in valoare de 8.453 lei. Provizioanele au fost create si in anii anteriori datorita deprecierii fizice a imobilizarilor corporale, precum si a uzurii morale ca urmare a implementarii GMP. In cadrul imobilizarilor corporale, 7.320.426 lei sunt imobilizari corporale complet amortizate si utilizate in continuare.

2.2 Precizarea potentialelor probleme legate de dreptul de proprietate asupra activelor corporale ale societatii comerciale. La 31 decembrie 2009, societatea nu detinea titlu de proprietate asupra terenului in folosinta din str. Logofat Tautu nr. 99. In Iancu de Hunedoara nr. 40-42 s-a obtinut in anul 2007 titlul de proprietate pe teren. Terenul in folosinta din str. Logofat Tautu nr. 99, nu este inclus in situatiile financiare ale SC Biofarm SA, datorita faptului ca documentele ce atesta proprietatea nu au fost inca obtinute, existand notificari pe Legea nr. 10/2001. In conformitate cu prevederile HG 834/1991 art. 1, societatea solicita obtinerea certificatului de atestare a dreptului de proprietate asupra terenului, pentru terenurile necesare desfasurarii activitatii conform obiectului de activitate. Valoarea terenului pentru care se va obtine certificat de atestare a dreptului de proprietate va fi stabilita in baza prevederilor legale.

Piata valorilor mobiliare emise de catre societate 3.1. Precizarea pietelor din Romania si din alte tari pe care se negociaza valorile mobiliare emise de societatea comerciala: Valorile mobiliare emise de SC BIOFARM SA sunt tranzactionate pe Bursa de Valori Bucuresti, la categoria I. 3.2. Descrierea politicii societatii comerciale cu privire la dividende. Precizarea dividendelor cuvenite/platite/acumulate in ultimii 3 ani si, daca este cazul, a motivelor pentru eventuala micsorare a dividendelor pe parcursul ultimilor 3 ani. La data de 31.12.2008, SC Biofarm SA a inregistrat pierdere contabila. In anii anteriori, SC Biofarm SA a directionat rezultatul net anual, cu aprobarea Adunarii Generale a Actionarilor, dupa constituirea rezervei legale permise de lege, catre majorarea

capitalului social. Astfel, daca la data de 31.12.2003 capitalul social avea o valoare de 5.929.892 lei, la data de 31.12.2009 s-a ajuns la o valoare de 109.486.150 lei. La data de 31.12.2009, SC Biofarm SA a obtinut un profit de 19.636.090 lei din care se propune pentru repartizare pe rezerve legale 981.805 lei si 18.782.862 lei pentru acoperirea partiala a pierderii contabile inregistrata la 31.12.2008. 3.3. Descrierea oricaror activitati ale societatii comerciale de achizitionare a propriilor actiuni. In anul 2009 nu au existat actiuni de achizitionare de catre SC Biofarm SA a propriilor actiuni. In urma majorarii capitalului social prin incorporarea profitului aferent anului 2006, au ramas un numar de 8.126 actiuni care nu au putut fi repartizate conform ratei de alocare. Aceste actiuni au fost alocate de catre Depozitarul Cental societatii. La 31.12.2009, SC Biofarm SA detinea asadar, 8.126 actiuni proprii.

Situatia financiar-contabila Analiza poziiei financiare Structura patrimonial a ntreprinderii: Ratele de structur a activuluiNr. Crt Indicatori 2008 110.143. 1 Active imobilizate (lei) 052 55.972.9 2 Active circulante (lei) 87 166.285. 3 Active totale (lei) 167 2009 78.431.5 13 68.218.2 08 146.922. 693 2010 72.871.8 26 82.008.3 12 155.046. 001

8.553.87 4 Stocuri (lei) 2 14.355.1 5 6 Active de trezorerie (lei) 7 Rata activelor imobilizate = 1/3 x 100 (%) 8 Rata activelor circulante = 2/3 x 100 (%) 9 10 Rata stocurilor = 4/3 x 100 (%) 33,66 5,14 66,24 Creane comerciale (lei) 37 30.028.8 23

12.668.8 59 17.527.3 63 36.446.7 26

11.283.8 10 30.356.5 16 37.406.5 19

53,38

47,00

46,43 8,62 11,92

52,89 7,28 19,57

Rata creanelor comerciale = 5/3 x 8,63 100 (lei)

11

Rata activelor de trezorerie = 6/3 x 18,06 100 (lei)

24,80

24,13

Tabelul 1. Calculul ratelor de structur a activului Analiznd evoluia ratei activelor imobilizate se remarc o tendin de scdere a ponderii elementelor patrimoniale aflate la dispoziia ntreprinderii n mod permanent, n totalul activului. Dac n 2008 i 2009, rata activelor imobilizate arat un grad de investire ridicat (de peste 50%), n 2010 ajunge la valoarea de 47%. Scderea nregistrat relev un risc al activitii mai sczut i o flexibilitate financiar mai mare. Rata activelor circulante, complementar cu cea a activelor imobilizate, nregistreaz o cretere de la o perioad la alta, ceea ce denot faptul c activele circulante cresc ntr-un ritm mai alert dect cele imobilizate. Analiza activelor circulante este aprofundat prin calculul indicatorilor de rotaie ai activelor circulante. Astfel se constat c rata stocurilor nregistreaz valori sczute, ceea ce indic un ciclu scurt de fabricaie. Tendina ratei stocurilor nu poate fi stabilit cu exactitate. Evoluia acestei rate este cresctoare din 2008 n 2009 i poate fi interpretat ca un aspect favorabil, deoarece

societatea nregistreaz o cretere a volumului de activitate. ns n exerciiul financiar 2010 scade cu 1,34 puncte procentuale, indicnd o uoar scdere a volumului de activitate. Rata creanelor comerciale nregistreaz o cretere de la un exerciiu financiar la altul, iar rata activelor de trezorerie de asemenea are o evoluie ascendent constant, reflectnd o cretere a ponderii disponibilitilor bneti i valorilor mobiliare de plasament n patrimoniul societii. Ratele de structur a resurselor financiare Nr. Crt Indicatori 2008 151.023.69 1 Capital propriu (lei) 5 152.533.38 2 3 Capital permanent (lei) Datorii (lei) 5 15.259.768 166.285.16 4 Resurse totale (lei) Rata autonomiei financiare = 1/4 x 100 5 6 7 (%) Rata stabilitii financiare = 2/4 x 100 (%) Rata ndatorrii = 3/4 x 100 (%) 90,82 91,73 9,18 88,29 88,99 11,69 89,99 90,54 10,01 7 130740248 17.177.961 146.922.69 3 2009 129.713.54 2 2010 139.525.84 9 140.376.50 3 15.519.426 155.046.00 1

Meninerea unor valori foarte mari ale ratei autonomiei financiare indic o mare independen financiar a ntreprinderii. Valoarea optim, care s asigure autonomia decizional a ntreprinderii este de 33%, iar la nivelul ntreprinderii analizate se remarc valori care depesc cu mult aceast limit: 90,82%, 88,29% i, respectiv, 89,99%. De cealalt parte, analiznd valorile ratei stabilitii financiare se constat un echilibrul financiar al ntreprinderii foarte mare. Complementar cu rata stabilitii financiare se calculeaz rata de ndatorare global. Se remarc o cretere a ponderii datoriilor n patrimoniul societii n 2009, apoi o uoar cretere

a acesteia n 2010. Indicatorul nu nregistreaz valori care s semnaleze un pericol la sigurana societii. a. Patrimoniul net: Nr. Crt Indicatori 2008 166.285.16 1 2 Active totale (lei) Datorii totale (lei) 7 15.259.768 151.025.39 3 Patrimoniu net = 1-2 (lei) 9 2009 146.922.69 3 17.177.961 129.744.73 2 139.526.575 155.046.001 15.519.426 2010

Tabelul 3. Calculul patrimoniului net Patrimoniul net are o evoluie diferit de la un exerciiu financiar la altul. Astfel, n 2009 nregistreaz o scdere, reflectnd pe de o parte o diminuare a drepturilor de proprietate i crean ale ntreprinderii analizate i, pe de alt parte o cretere a datoriilor firmei fa de proprietari i creditori. n anul 2010, indicatorul nregistreaz o cretere, evideniind un interes rezidual mai mare al proprietarilor n activele ntreprinderii, dup deducerea tuturor datoriilor. b. Analiza fondului de rulment: FR = Capital permanent Active imobilizate

Nr. Crt Indicatori 2008 152.533.38 1 Capital permanent (lei) 5 110.143.05 2 3 Active imobilizate (lei) Fond de rulment = 12 (lei) Tabelul 4. Calculul fondului de rulment 2 42.390.333 78.431.513 52.308.735 72.871.826 67.504.677 2009 130.740.24 8 140.376.503 2010

Tendina de cretere a fondului de rulment de la un exerciiu financiar la altul evideniaz un echilibru financiar pe termen lung. ntruct valoarea activelor curente depete valoarea datoriilor curente, se obine o valoare pozitiv a fondului de rulment, asigurndu-se solvabilitatea ntreprinderii analizate. Aceast situaie este apreciat ca fiind favorabil deoarece o parte tot mai nsemnat din fondul de rulment va finana activele circulante.c. Lichiditatea i solvabilitatea:

Nr. Crt 1 2 3 4 Indicatori Active curente (lei) Datorii curente (lei) Stocuri (lei) Casa si conturi la bnci (lei) 2008 55.972.987 11.659.827 8.553.872 15.025.981 166.285.16 5 6 7 8 9 10 Activ total (lei) Datorii totale (lei) Rata lichiditii generale = 1/2 Rata lichiditii pariale = (1-3) / 2 Rata lichiditii imediate = 4/2 Rata solvabilitii = 5/6 7 15.259.768 4,80 4,07 1,29 10,90 2009 68.218.208 14.072.593 12.668.859 26.035.636 146.922.69 3 17.177.961 4,85 3,95 1,85 8,55 155.046.001 15.519.426 6,76 5,83 2,31 9,99 2010 82.008.312 12.125.034 11.283.810 28.048.518

Tabelul 5. Calculul ratelor de lichiditate i solvabilitate Valoarea supraunitar a ratei lichiditii generale arat faptul c, cel puin pe termen scurt, ntreprinderea are capacitatea de a-i achita datoriile exigibile. Aceasta constituie pentru banc un grad de siguran n acordarea de noi credite, concretizat n existena unui fond de rulment financiar care i permite ntreprinderii s fac fa incidentelor care apar n micarea activelor circulante sau a unor deteriorri n valoarea acestora. Valoarea supraunitar a ratei lichiditii pariale evideniaz faptul c stocurile nu sunt finanate prin datorii pe termen scurt.

Rata capacitii de plat imediat ar putea reflecta, pe de o parte, o lichiditate ridicat, dar pe de alt parte ar putea semnifica o utilizare ineficient a resurselor disponibile, avnd n vedere valorile mari ale ratei (10,9 pentru anul 2008, 8,55 pentru anul 2009 i 9,99 n anul 2010). Se observ c rata de lichiditate general nregistreaz o cretere constant, pe cnd celelalte trei rate au o evoluie distinct, nregistrnd o scdere n anul 2009 urmat de o cretere n exerciiul financiar 2010. Analiza performanei pe baza contului de profit i pierdere Cifra de afaceri: Nr. Crt Indicatori 2008 62.344.05 1 Cifra de afaceri (lei) 9 2009 65.102.88 9 2010 67.063.04 3

Tabelul 6. Cifra de afaceri Din analiza contului de profit i pierdere al societii, se constat o cretere constant a cifrei de afaceri de la un exerciiu financiar la altul. Astfel, n anul 2009 cifra de afaceri a nregistrat o cretere de aproximativ 4,42% n raport cu anul 2008, iar n anul 2010 o cretere de aproximativ 3 % fa de 2009 (cretere cu 1,42 puncte procentuale mai mic dect cea nregistrat n anul 2009). Se poate concluziona c societatea este dinamic, are o poziie bun pe pia, a reuit graie unor strategii adecvate s realizeze o cretere anual constant. Producia exerciiului: Nr. Crt 1 Indicatori Producia vndut (lei) Variaia stocului de produse finite i n curs de 2 3 4 execuie (lei) Producia capitalizat (lei) Producia exerciiului = 1+2+3 (lei) 62.241 0 62.405.613 1.111.914 0 64.796.478 1.489.562 0 65.127.798 2008 62.343.372 2009 63.684.564 2010 63.638.236

Tabelul 7. Calculul produciei exerciiului Evoluia produciei exerciiului nregistreaz n dinamic o cretere n ultimii 3 ani, ntr-un ritm mediu de cretere de 2,17%. La o analiz mai atent se constat ns c producia exerciiului a crescut n anul 2009 fa de 2008 cu 3,83%, iar n anul 2010 fa de 2009 cu doar 0,51%. n primul caz, evoluia favorabil a indicatorului analizat se datoreaz n special creterii produciei vndute; o alt component care ofer informaii cu privire la producia exerciiului este variaia stocurilor care, de asemenea a crescut n valoare absolut cu 1 049 673 lei. Diminuarea creterii produciei exerciiului n anul 2010 fa de 2009 poate fi pus pe seama scderii produciei vndute cu 46 328 lei, respectiv cu 0,07%. Chiar dac producia vndut a sczut, s-a meninut o uoar cretere a produciei exerciiului dat fiind creterea variaiei stocurilor. a. Surplusurile degajate de ntreprindere (rezultatele):

Marja comercial: Nr. Crt 1 2 3 Indicatori Vnzri marf (lei) Cosul de cumprare al mrfurilor vndute (lei) Marja comercial = 1 - 2 (lei) 2008 687 1.043 -356 2009 1.418.325 705.710 712.615 2010 3.424.807 1.976.456 1.448.351

Tabelul 8. Calculul marjei comerciale Analiznd valorile obinute n tabelul de mai sus, se observ c marja comercial a crescut de la un an la altul astfel: n 2009 fa de 2008 a nregistrat o cretere n valoare absolut

de 712 971 lei, iar n 2010 fa de 2009 o cretere de 735 736 lei. Se constat n anul 2008 o marj comercial negativ generat de un cost al mrfurilor vndute mai mare dect veniturile din vnzri. n 2009 i 2010 ns marja comercial a crescut considerabil, iar valorile ridicate ale acesteia presupun o strategie a productorului de cointeresare a comercianilor i denot puterea de negociere a comerciantului, datorit poziiei i imaginii sale pe pia. Valoarea adugat: Nr. Crt 1 2 3 4 Indicatori Marja comercial (lei) Producia exerciiului (lei) Consumuri la teri (lei) Valoarea adugat = 1+2-3 (lei) 2008 687 62.405.613 3.632.753 58.773.547 2009 1.418.325 64.796.478 18.938.796 47.276.007 2010 3.424.807 65.127.798 18.597.107 49.955.498

Tabelul 9. Calculul valorii adugate

Valoarea adugat a nregistrat o scdere n anul 2009 n raport cu anul 2008 cu 11 497 540 lei, respectiv cu 19,56 %, ceea ce nseamn c aportul specific al ntreprinderii n producia i comercializarea produselor obinut prin utilizarea resurselor sale tehnice, umane i financiare s-a diminuat. Acest fapt ar putea fi pus pe seama ineficienei consumurilor intermediare. n anul 2010 valoarea adugat a crescut cu 2 679 491 lei (5,67%). Se remarc att o cretere a produciei exerciiului i a marjei comerciale, ct i o scdere a consumurilor intermediare la teri. Aceast cretere a valorii adugate evideniaz o utilizare mai eficient a consumurilor la teri i o combinaie mai bun a factorilor de producie utilizai de ntreprindere. Rezultatul brut din exploatare (EBE): Nr. Crt 1 Indicatori Valoarea adugat (lei) 2008 2009 2010 49.953.489

58.771.540 47.273.999

2 3

Venituri din subvenii (lei) Cheltuieli cu personalul (lei) Cheltuieli cu impozite, taxe i vrsminte

0

0

0 13.076.265

11.894.802 13.108.308

4

asimilate (lei)

704.779

874.037

1.095.126

5

EBE = 1+2-3-4 (lei)

46.171.959 33.291.654

35.782.098

Tabelul 10. Calculul rezultatului brut din exploatare Excedentul brut al exploatrii a avut o evoluie fluctuant n ultimii trei ani. A sczut cu 12 880 305 lei (27,90%) n anul 2009, iar n 2010 a crescut cu 2 490 444 lei (7,48%). Analiznd valorile indicatorului se apreciaz ca fiind suficient de ridicate pentru a permite ntreprinderii rennoirea imobilizrilor sale prin amortizri, asigurarea finanrii sale care antreneaz cheltuieli financiare, dar i creterea sau meninerea capacitii sale de producie.

Rezultatul exploatrii (RE): Nr. Crt 1 2 3 Indicatori EBE (lei) Alte venituri din exploatare (lei) Ajustri (lei) Cheltuieli cu despgubiri, donaii i active 4 5 cedate (lei) RE = 1+2-3-4 (lei) 704.779 55.443.865 874.037 9.440.300 1.095.126 52.440.653 2008 46.874.731 13.872.692 4.598.779 2009 34.163.683 15.171.105 39.020.451 2010 36.875.215 15.761.597 -898.967

Tabelul 11. Calculul rezultatului exploatrii Rezultatul exploatrii a avut o evoluie inconstant, nregistrnd o scdere de 46 003 565 lei n anul 2009 raportat la 2008 i ulterior, n anul 2010 raportat la 2009 a nregistrat o cretere de 43 000 353 lei. O contribuie important asupra evoluiei indicatorului au avut-o ajustrile. Rezultatul financiar (RF):

Nr. Crt 1 Indicatori Rezultat financiar (lei) 2008 640.987 2009 -33.422.030 2010 8.875.368

Tabelul 12. Rezultatul financiar Rezultatul financiar a nregistrat o scdere important n anul 2009 fa de 2008, n valoare de 34 063 017 lei, iar n anul 2010 a crescut cu 42 297 398 lei. Aceast evoluie reflect n anul 2009 cheltuieli financiare ale ntreprinderii care depesc veniturile financiare, iar n 2010 diminuarea acestor cheltuieli.

Rezultatul curent (RC): Nr. Crt 1 Indicatori Rezultat curent (lei) 2008 15.969.619 2009 2010

- 18.873.119 29.959.579

Tabelul 13. Rezultatul curent ntreprinderea analizat a nregistrat profit n anul 2008 i n anul 2010, iar n anul 2009 a nregistrat pierdere. Prin urmare, n exerciiile financiare 2008 i 2010, ntreprinderea a avut o activitate rentabil, spre deosebire de anul 2009 n care activitatea sa nu a fost rentabil. Rezultatul net (RN): Nr. Crt 1 Indicatori Rezultat net (lei) 2008 13.514.213 2009 -21.310.153 2010 20.079.58

9 Tabelul 14. Rezultatul net Rezultatul net , asemenea rezultatului curent (brut) a nregistrat valori pozitive n 2008 i 2010, ntreprinderea avnd o activitate rentabil financiar i asigurnd remunerarea acionarilor pentru capitalurile proprii subscrise, iar n anul 2009 a avut o valoare negativ. b. Ratele de rentabilitate: Nr. Crt Indicatori 2008 2009 1 Rezultat brut 15.969.619 18.873.119 2 3 4 Rezultat net Rezultatul exploatrii Cifra de afaceri 13.514.213 15.328.632 62.344.059 166.285.16 5 6 7 Activ Cheltuieli totale Cheltuieli de exploatare 7 48.639.931 47.362.721 151.023.69 8 Capital propriu Rata rentabilitii comerciale = 1/4 x 100 9 (%) Rata rentabilitii economice = 1/5 x 100 10 (%) Rata global a rentabilitii resurselor 11 12 consumate = 1/6 x 100 (%) 32,83 -21,12 16,28 59,50 28,04 9,60 -12,85 19,32 25,62 -28,99 44,67 5 21.310.153 14.548.911 65.102.889 146.922.69 3 89.379.479 51.802.763 129.713.54 2 20.079.589 14.120.602 67.063.043 155.046.00 1 50.354.222 54.576.834 139.525.84 9 29.959.579 2010

Rata rentabilitii resurselor consumate 31,51

aferente exploatrii = 3/7 x 100 (%) Rata rentabilitii financiare = 2/8 x 100 13 (%) 8,95 -16,43 14,39

Tabelul 14. Calculul ratelor de rentabilitate Rata rentabilitii comerciale caracterizeaz eficiena politicii comerciale i mai ales a politicii de preuri practicat de ntreprindere. Evoluia ratei este diferit pe orizontul analizat. n 2009 fa de 2008 se reduce; aceast scdere, nsoit de o cretere n sum de 2 758 830 lei a vnzrilor (CA) evideniaz faptul c ntreprinderea analizat a preferat reducerea preurilor de vnzare n scopul cuceririi unui nou segment de pia. n exerciiul financiar urmtor (2010), rata rentabilitii comerciale a cunoscut o cretere important ajungnd la valoarea de 44,67%, ceea ce denot cheltuieli generale sporite i, prin urmare, servicii mai bune ctre clieni. n perioada 2008-2009 performana economic nregistreaz n dinamic o reducere de la o perioad la alta, reducere care se datoreaz n principal degradrii rezultatului exerciiului. Dac este corelat cu modul de finanare, se constat c i cheltuielile financiare (cu dobnzile) au condus la un deficit n activitatea financiar a firmei, deficit care nu a fost acoperit de rezultatul obinut din activitatea de exploatare. Asemntor ratei de rentabilitate comercial, rata de rentabilitate economic a nregistrat n 2010 fa de 2009, o cretere atingnd valoarea de 19,32%, ceea ce semnific o valorificare a capitalului investit. Rata global a rentabilitii resurselor consumate cunoate aceeai evoluie, nregistrnd o scdere n 2009 fa de 2008 i o cretere n 2010 fa de 2009. n 2010 se constat astfel o cretere a eficienei consumurilor de resurse n raport cu rezultatele obinute. Detaliind analiza ratei rentabilitii resurselor consumate se constat n anul 2009 n raport cu anul 2008 o diminuare a ratei resurselor consumate aferente exploatrii i o cretere a acesteia n 2010 fa de 2009. Astfel, dac n anul 2009 resursele consumate aferente exploatrii nu au fost utilizate n mod eficient, n anul 2010 se observ o utilizare mai eficient a acestora. Din analiza evoluiei ratei rentabilitii financiare se constat n anul 2009 ineficiena utilizrii investiiilor de capital ale acionarilor i imposibilitatea meninerii acestora. n anul

2010, ca urmare a creterii ratei rentabilitii financiare, ntreprinderea i-a recptat poziia pe pia. Analiza trezoreriei: Excedentul de trezorerie al exploatrii (EBE): Nr. Crt Indicatori Active circulante exclusiv active de trezorerie 1 (lei) Datorii pe termen scurt exclusiv pasive de 2 3 4 5 trezorerie (lei) Necesarul de fond de rulment = 1-2 (lei) EBE (lei) ETE = 4-3 (lei) 10.785.970 15.158.194 46.171.959 31.013.765 13.107.967 18.663.515 33.291.654 14.628.139 12.125.034 32.476.759 35.782.098 3.305.339 25.944.164 31.771.482 44.601.793 2008 2009 2010

Necesarul de fond de rulment nregistreaz fluctuaii importante pe perioada analizat. Acesta are o tendin ascendent, astfel: n 2009 fa de 2008 nregistreaz o cretere relativ de 23,13%, iar n 2010 raportat la 2009 a crescut cu 74,01 %. Valoarea pozitiv a necesarului de fond de rulment relev faptul c exist un deficit de surse temporare ca urmare a unor nevoi temporare peste sursele ciclice posibil de mobilizat. Evoluia excedentului de trezorerie al exploatrii este descendent pe perioada analizat: n anul 2009 nregistreaz o scdere de 52,82%, iar n 2010 o scdere de 77,40%. Rata de acoperire a datoriilor: Nr. Cr t Indicatori Fluxuri nete de numerar din activitatea de 1 2 3 exploatare (lei) Datorii curente (lei) Datorii financiare totale (lei) 6.575.059 11.659.827 1.930.144 16.149.052 14.072.593 1205746 2.784.242 12.125.034 0 2008 2009 2010

4 6 7

Datorii totale (lei) Rata de acoperire a datoriilor curente = 1/2 Rata de acoperire a datoriilor totale = 1/4

15.259.768 56,39 43,09

17.177.961 114,76 94,01

15.519.426 22,96 17,94

Tabelul 16. Calculul ratelor de acoperire a datoriilor Tendina ratei de acoperire a datoriilor curente pe perioada analizat este diferit. n anul 2009 a nregistrat o cretere de 58.37, evideniind capacitatea ntreprinderii de a degaja fluxuri de numerar care s permit acoperirea datoriilor curente i totodat aceast cretere reflect lichiditatea societii, ca premis a desfurrii n condiii normale a activitii. n anul 2010 raportat la 2009, rata de acoperire a datoriilor curente a sczut cu 91.8, societatea analizat devenind mai puin lichid. Rata de acoperire a datoriilor totale a avut o evoluie asemntoare. n anul 2009 fa de anul precedent lui a nregistrat o cretere de 50.92, relevnd capacitatea ntreprinderii de a-i rambursa datoriile scadente. n 2010 se constat o reducere a ratei de acoperire a datoriilor totale cu 76.07; prin urmare a sczut i capacitatea societii de rambursare a datoriilor scadente.