Comentarea unei figuri de stil

FIGURI DE STIL Figură de stil - procedeu stilistic prin care se modifică înţelesul propriu al unui cuvânt sau se asociază cuvintele, în aşa fel încât, înţelesurile lor capătă un spor de expresivitate, -constă în combinaţii neobişnuite între cuvinte cu sens propriu sau sens figurat prin care se creează imagini artistice, se sugerează idei, gânduri, sentimente. -conferă originalitate, frumuseţe şi expresivitate comunicării, impresionând cititorul. -provoacă plăcerea lecturii prin solicitarea intelectului, prin surprinderea imaginaţiei şi a sensibilităţii cititorului.EPITETUL constă în atribuirea unor însuşiri deosebite obiectelor prezentate ( fiinţe, lucruri, fenomene, stări, acţiuni,însuşiri), punându-le într-o lumină nouă, după intenţia şi sensibilitatea autorului. Pot fi : a) antepuse b) simple c) personificatoare postpuse duble hiperbolice multiple metaforice cromatice adverbiale Exemple: ,,Ce-ţi doresc eu ţie, dulce Românie,…'' ,,…Să plutim cuprinşi de farmec /Sub lumina blândei lune…'' ,,…Şi clopote de alarmă răsună răguşit…'' ,,…De treci codri de aramă, de departe vezi albind…'' M. EminescuCOMPARAŢIA constă în alăturarea a doi termeni ( unul mai cunoscut, altul mai puţin cunoscut), pe baza unei însuşiri comune;termenii se leagă prin :ca, cum, cât, asemenea, precum, întocmai, aidoma, ca şi cum…; locul termenilor comparaţi nu este fix; prin comparaţie se poate asocia un termen concret cu unul abstract. Exemple: ,,…Şi ca nouri de aramă şi ca ropotul de grindeni, Orizontu-ntunecându-l, vin săgeţi de pretutindeni…'' ,,…În zadar striga împăratul ca şi leul în turbare…'' ,,…Şi lovind în faţă, în spate, ca şi crivăţul şi gerul…'' M. EminescuPERSONIFICAREA constă în atribuirea unor însuşiri şi manifestări omeneşti fiinţelor necuvântătoare, obiectelor, fenomenelor; apare frecvent în fabule,în balade,în basme, sau în descrierile literare. Exemple :,,…Pare că şi trunchii veşnici poartă suflete sub coajă Ce suspină printre ramuri cu a glasului lor vrajă…'' M. EminescuMETAFORA constă în înlocuirea unui termen cu sens propriu ( obişnuit şi aşteptat în enunţ) printr-un termen cu sens figurat, pe baza unei comparaţii anterioare, realizându-se un transfer de sens. Exemple :,,…Mii de fluturi mici,albaştri, mii de roiuri de albine Curg în râuri sclipitoare peste flori de miere pline…''' M. Eminescu ,,…Să dea piept cu uraganul ridicat de semilună…'' M. EminescuHIPERBOLA constă în exagerarea intenţionată a proporţiilor sau a însuşirilor obiectelor prezentate (fiinţe, lucruri, fenomene, acţiuni, stări…); poate apărea singură sau în cadrul altor figuri de stil. Exemple: ,,…Pentru-a crucii biruinţă se mişcară râuri-râuri, Ori din codri răscolite, ori stârnite din pustiuri Zguduind din pace-adâncă ale lumii începuturi, Înnegrind tot orizontul cu-a lor zeci de mii de scuturi …'' M. EminescuALEGORIA constă într-o suită de comparaţii, personificări şi metafore prin care o idee ( o noţiune abstractă) este exprimată printr-o imagine ( prin mijloace concrete); stă la baza oricărei fabule. Exemple : alegoria moarte-nuntă din balada populară ,,Mioriţa''

1

Comentarea unei figuri de stil

PROCEDEE DE SINTAXĂ POETICĂ

REPETIŢIA constă în repetarea unui cuvânt sau grup de cuvinte pentru a impune atenţiei o imagine, o idee, un sentiment, o acţiune. Exemple: ,,…Care vine, vine,vine, calcă totul în picioare…'' ,,…De-o fi una, de-o fi alta…'' ,,…Mii de fluturi mici albaştri, mii de roiuri de albine…'' M. EminescuENUMERAŢIA constă în înşiruirea mai multor termeni de acelaşi fel cu scopul de a atrage atenţia asupra obiectelor prezentate ( fiinţe, lucruri, fenomene, acţiuni, stări, însuşiri). Exemple: ,,…Codrul clocoti de zgomot şi de arme şi de bucium…'' ,,…Eu? Îmi apăr sărăcia şi nevoile şi neamul… Şi de-aceea tot ce mişcă-n ţara asta, râul, ramul…" M. EminescuINVERSIUNEA constă în schimbarea ordinii obişnuite a cuvintelor în propoziţii şi a propoziţiilor în fraze cu scopul de a obţine efecte poetice , prin accentuarea aspectului sau a caracteristicii înfăţişate.În versuri, este folosită adesea pentru realizarea ritmului şi a rimei. Exemple: ,,…Laurii voiau să-i smulgă de pe fruntea ta de fier…" ,,…Care nu se-nfiorează de-a ta faimă, Baiazid!..." ,,…Acum iată că din codru şi Călin mirele iese Care ţine-n a lui mână mâna gingaşei mirese…" M. EminescuANTITEZA constă în punerea în opoziţie ( contrast) a doi termeni (cuvinte, idei, situaţii, personaje, obiecte, fenomene), cu scopul de a reliefa unul din termeni prin celălalt. Exemple :,,…Mi-e prieten numai mie, iar ţie duşman este…" ,,…Bucuroşi le-om duce toate de e pace, de-i război…" M. Eminescu Personajele Mircea şi Baiazid din ,,Scrisoarea III '' de M. EminescuINVOCAŢIA RETORICĂ constă în adresarea directă către o persoană absentă sau imaginară, de la care nu se aşteaptă nici un răspuns. Impresia de adresare directă se realizează prin: construcţii în vocativ, pronume şi verbe la persoana a-II-a, interjecţii, verbe la imperativ. Exclamaţie retorică Interogaţie retorică Exemple: ,,…Voi sunteţi urmaşii Romei ? Nişte răi şi nişte fameni! I-e ruşine omenirii să vă zică vouă oameni!...'' ,,…Cum nu vii tu, Ţepeş- Doamne, ca punând mâna pe ei, Să-i împarţi în două cete în smintiţi şi în mişei,…'' M. EminescuOXIMORONUL constă în asocierea neaşteptată, surprinzătoare, a doi termeni contradictorii sau chiar cu semnificaţii opuse. Exemple: ,,…Aşa-s de negri ochii tăi, lumina mea.'' L. Blaga

PROCEDEE FONETICE ALITERAŢIA constă în repetarea unor consoane sau grupuri de consoane, de obicei în rădăcina cuvântului, pentru obţinerea unui efect onomatopeic. Exemple :,,…Vâjâind ca vijelia şi ca plesnetul de ploaie…'' M. Eminescu ,,…Îi foşnea uscat pe frunze poala lung-a albei rochii…'' M.EminescuASONANŢA constă în repetarea aceleiaşi vocale accentuate pentru sugerarea unei imagini artistice. Exemple: ,,…Iată craiul, socru-mare, rezemat în jilţ cu spată, El pe capu-i poartă mitră şi-i cu barba pieptănată…'' M. Eminescu

2

Comentarea unei figuri de stil

Planul compunerii CompunereaI. Introducere identificarea figurii de stil ;

punerea în context a figurii de stil ;

În prima strofă a poeziei, Eminescu foloseşte ...

Poezia vorbeşte despre ...Prima strofă prezintă ...

II. Cuprins explicarea semnificaţiei figurii de stil identificate ;

Această metaforă – în conexiune cu restul strofei - sugerează ...

III. Încheiere concluzie – reluarea, cu alte cuvinte, a ideii din cuprins.

În concluzie, prin metafora „flori de umbră”, Eminescu ...

..........................................................................................................................

Comentarea unei figuri de stil:

a) Algoritm1. Ce figură de stil este?2. Din ce este alcătuită?3. Ce imagine sugerează?4. Semnificația ei în text(idei, sentimente, însușiri ale unui personaj);

b) Formule de utilizat:· Expresivitatea limbajului este susținută în continuarea poeziei de figuri de stil...· În conturarea atmosferei, scriitorul folosește o famă variată de figuri de stil...· Implicare afectivă este sugerată prin prezența (figurilor de stil), sugerînd...· Expresia... sugerează...· Expresia... valorifică...· Expresia...intensifică...· Expresia marchează...· Expresia poate fi interpretată ca un semn al...· Cuvîntul (expresia) ... generează ideea ...· Prin (figura de stil) ... se crează...· Se crează senzația că ...· Tabloul prinde contur prin surprinderea unui detaliu...· Se crează o atmosferă de ... prin...· Epitatele se disting prin noutate ...· Epitatul în inversiune accentuiază ...· Epitatele dau relief imaginilor poetice ...· Comparație menționată ar putea trimite la ideea ...

c) ModelPrin (cu ajutorul, prin intermediul etc) epitetul (comparația, personificare, hiperbola, repetiția, enumerația etc.) ”Z” (se citează secvența din text care conține figura de stil identificată/selectată pentru interpretare), poetul (scriitorul, autorul acestei opere, creatorul, artistul etc) exprimă (sugerează, subliniază, creează impresia, accentuează, amplifică, creează o imagine, comunică, transmite, scoate în relief, aduce în prim-plan, pune în luminp, etc) ... urmează ideea, sentimentul starea sufletească, imaginea, senzația, aspectul etc.

Metafora personificatoare ”izvor de cînturi dulci” compune o imagine auditivă și sugerează ideea că șoapta izvorului este asemenea unor vorbe dulci, înbietoare și tainice de iubire. Această metaforă, este alcătuită din termeni specific eminescieni, motivul romantic ”izvor” și epitetul ”(cînturi) dulci”.

3