DUMITRIŢA STOICA DRAGOŞ SILVIU PĂDURARU

Evaluarea naţională la finalul clasei a VIII-a

Limba şi literatura română

Noţiuni de literatură (explicaţii şi exerciţii) Noţiuni de comunicare şi de limba română (explicaţii şi exerciţii)

60 de teste după modelul M.E.N. (sugestii de rezolvare pentru 30 de teste) CARTEA R

OMÂNEASCĂ

EDUCAȚIO

NAL

5

PARTEA I

I.1. NOŢIUNI DE LITERATURĂ

Textul literar (ficţional) (D.S.)

Trăsături

● Ficţiunea – autorul creează o lume imaginară. ● Expresivitatea – limbajul este atractiv, original. ● Tipuri de texte literare:

– poezie (lirică sau epică), proză (epică sau lirică), piesă de teatru; – liric, epic, dramatic.

Exemplificare

Lacul codrilor albastru Nuferi galbeni îl încarcă, Tresărind în cercuri albe El cutremură o barcă. Şi eu trec de-a lung de maluri, Parc-ascult şi parc-aştept

Ea din trestii să răsară Şi să-mi cadă lin pe piept; Să sărim în luntrea mică, Îngânaţi de glas de ape, Şi să scap din mână cârma Şi lopeţile să-mi scape; [...]

(Mihai Eminescu, Lacul) ● ficţiunea Mihai Eminescu imaginează în acest text un spaţiu natural în care apare un

îndrăgostit aşteptându-şi iubita, închipuindu-şi cum vine şi cum merg apoi, într-o luntre, pe lac. Totul ţine de fantezia autorului, chiar dacă recunoaştem în această fantezie lumea reală.

● expresivitatea Se obţine prin multe mijloace: imagini, figuri de stil, versificaţie etc. Se observă,

spre exemplu, muzicalitatea puternică a versurilor. Ea se datorează versificaţiei, în primul rând, dar există şi alte procedee. Spre exemplu, versul Îngânaţi de glas de ape conţine o repetare a unor consoane ca n sau g, repetiţia având efect muzical.

● tipul de text: poezie lirică CARTEA R

OMÂNEASCĂ

EDUCAȚIO

NAL

6

Genul liric

● Cuprinde texte care exprimă emoţii, sentimente, idei. ● Emoţiile, sentimentele şi ideile sunt exprimate direct sau cu ajutorul sugestiei. ● Exprimarea directă a sentimentelor apare, de obicei, într-o categorie de texte

lirice numită lirica eului. Vocea specifică acestor texte este un eu liric, prin-cipala marcă de limbaj fiind persoana I a formelor pronominale şi verbale.

● Modurile de expunere specifice sunt monologul şi descrierea. ● Apar frecvent elementele de versificaţie (vers, strofă, ritm, rimă, măsură a

versului), dar ele apar şi în poezia epică. În plus, există şi poeme în proză. ● Apar mai mult decât în celelalte genuri figurile de stil şi alte procedee de

limbaj. În plus, apar imagini (unele realizate cu ajutorul acestor procedee) poetice, care conturează lumea textului (sau imaginarul lui).

Exemplificare

(1) Lacul codrilor albastru Nuferi galbeni îl încarcă, Tresărind în cercuri albe El cutremură o barcă. Şi eu trec de-a lung de maluri, Parc-ascult şi parc-aştept Ea din trestii să răsară Şi să-mi cadă lin pe piept; Să sărim în luntrea mică, Îngânaţi de glas de ape,

Şi să scap din mână cârma Şi lopeţile să-mi scape; Să plutim cuprinşi de farmec Sub lumina blândei lune – Vântu-n trestii lin foşnească Unduioasa apă sune! Dar nu vine... Singuratic În zadar suspin şi sufăr Lângă lacul cel albastru Încărcat cu flori de nufăr.

(Mihai Eminescu, Lacul)

Trăsături

● Exprimarea directă şi cu ajutorul sugestiei a unor sentimente. ● Exprimarea directă apare în fragmente care vorbesc despre aşteptare, dragoste

(„cuprinşi de farmec”), singurătate şi suferinţă („Singuratic/ În zadar suspin şi sufăr”).

● Exprimarea cu ajutorul sugestiei este principalul mijloc şi se realizează prin toate imaginile textului. Spre exemplu, imaginile de natură din prima strofă au legătură cu emoţia şi cu vraja de care este cuprins îndrăgostitul.

● Textul aparţine liricii eului: eul liric este marcat prin pronume personale şi verbe la persoana întâi („Şi eu trec de-a lung de maluri”...). Vocea este a unui îndrăgostit imaginat de scriitor.

CARTEA ROM

ÂNEASCĂ EDUCAȚ

IONAL

7

● Modurile de expunere sunt monologul („Şi eu trec de-a lung de maluri/ Parc-ascult şi parc-aştept”...) şi descrierea („Lacul codrilor albastru”...).

● Apar elementele de versificaţie şi figuri de stil ca epitetul cromatic („albastru”, „galben”, „albe”).

(2) Din văzduh cumplita iarnă cerne norii de zăpadă, Lungi troiene călătoare adunate-n cer grămadă; Fulgii zbor, plutesc în aer ca un roi de fluturi albi, Răspândind fiori de gheaţă pe ai ţării umeri dalbi.

Ziua ninge, noaptea ninge, dimineaţa ninge iară! Cu o zale argintie se îmbracă mândra ţară; Soarele rotund şi palid se prevede printre nori Ca un vis de tinereţe printre anii trecători. [...] (Vasile Alecsandri, Iarna)

Trăsături

● Exprimarea unei emoţii cu ajutorul sugestiei: imaginile creează o atmosferă şi transmit o stare de spirit. Este vorba despre emoţia pe care o trezeşte natura în timpul iernii (bucurie a vieţii, uimire în faţa unui fenomen copleşitor etc.).

● Modul de expunere este descrierea. ● Apar elementele de versificaţie şi figuri de stil ca epitetul sau comparaţia.

Figuri de stil

Figura de stil Definiţie Exemple Alegoria – un ansamblu de metafore,

comparaţii sau alte figuri de stil care creează o imagine unitară cu un anume sens.

– alegoria morţii ca nuntă din Mioriţa: Să le spui curat Că m-am însurat C-o mândră crăiasă, A lumii mireasă; Că la nunta mea A căzut o stea; Soarele şi luna Mi-au ţinut cununa. Brazi şi păltinaşi I-am avut nuntaşi, Preoţi, munţii mari, Păsări, lăutari, Păsărele mii, Şi stele făclii!

CARTEA ROM

ÂNEASCĂ EDUCAȚ

IONAL

8

Aliteraţia – repetarea unei consoane sau a unui grup de consoane, cu efect muzical.

Orizonu-ntunecându-l, vin săgeţi de pretutindeni,/ Vâjâind ca vijelia şi ca plesnetul de ploaie.

(Mihai Eminescu, Scrisoarea III) Antiteza – alăturarea a doi termeni opuşi,

pentru a-i scoate în evidenţă. Ce e rău şi ce e bine Tu te-ndeamnă şi socoate.

(Mihai Eminescu, Glossă) Asonanţa – repetarea vocalei accentuate, cu

efect muzical. Căci unde-ajunge nu-i hotar…

(Mihai Eminescu, Luceafărul) Comparaţia – alăturarea a doi termeni, pe baza

unor asemănări, pentru a pune în lumină trăsături ale celui dintâi.

Soarele rotund şi palid se prevede printre nori/ Ca un vis de tinereţe printre anii trecători.

(Vasile Alecsandri, Iarna) Enumeraţia – înşiruirea unor termeni de acelaşi

fel, cu efect descriptiv şi muzical. A fost un vis, Un vers, O melodie, Ce n-am cântat-o, poate, niciodată...

(Ion Minulescu, Celei care pleacă) Epitetul – un determinant al unui substantiv

sau al unui verb, care exprimă o însuşire a unui obiect sau a unei acţiuni.

Soarele rotund şi palid se prevede printre nori...

(Vasile Alecsandri, Iarna)

Vântu-n trestii lin foşnească... (Mihai Eminescu, Lacul)

Hiperbola – exagerarea dimensiunilor unui obiect, fenomen, spaţiu, personaj etc.

Gigantică poart-o cupolă pe frunte/ Şi vorba-i e tunet, răsu-fletul, ger/.../ Şi vodă-i un munte.

(George Coşbuc, Paşa Hassan) Metafora – înlocuirea unui termen obişnuit

în context cu unul neobişnuit, pe baza unor asemănări.

Părea că printre nouri s-a fost deschis o poartă prin care trece albă regina nopţii moartă.

(Mihai Eminescu, Melancolie) Personificarea – atribuirea de însuşiri omeneşti

unor fiinţe necuvântătoare, naturii, unui obiect etc.

De treci codrii de aramă de departe vezi albind, Ş-auzi mândra glăsuire a pădurii de argint...

(Mihai Eminescu, Călin – file din poveste)

Repetiţia – repetarea unor sunete*, cuvinte sau grupuri de cuvinte, cu efect muzical. *aliteraţie, asonanţă.

Ziua ninge, noaptea ninge, dimineaţa ninge iară...

(Vasile Alecsandri, Iarna)

CARTEA ROM

ÂNEASCĂ EDUCAȚ

IONAL

9

Exerciţiu

Identifică figurile de stil din fragmentele de mai jos: a. Acolo, lângă isvoară, iarba pare de omăt, Flori albastre tremur ude în văzduhul tămâiet; Pare că şi trunchii vecinici poartă suflete sub coajă, Ce suspină printre ramuri cu a glasului lor vrajă. (Mihai Eminescu, Călin – file din poveste) b. Doamne, fă-i bordei în soare, Într-un colţ de ţară veche, Nu mai nalt decât o floare Şi îngust cât o ureche. (Tudor Arghezi, Cântec de adormit Mitzura) c. O fată frumoasă e O fereastră deschisă spre paradis. Mai verosimil decât adevărul e câteodată un vis. (Lucian Blaga, Catrenele fetei frumoase)

Versificaţie

Elemente Definiţie Exemple Versul – un rând dintr-o poezie. Ce e rău şi ce e bine

Tu te-ndeamnă şi socoate. (Mihai Eminescu, Glossă)

– Două versuri

Strofa – o grupare de versuri (variabilă ca număr de versuri).

O fată frumoasă e O fereastră deschisă spre paradis. Mai verosimil decât adevărul e câteodată un vis.

(Lucian Blaga, Catrenele fetei frumoase)

– O strofă de patru versuri (catren)

Măsura – numărul de silabe dintr-un vers.

Ce e rău şi ce e bine Tu te-ndeamnă şi socoate.

(Mihai Eminescu, Glossă) Măsura este de 8 silabe.

CARTEA ROM

ÂNEASCĂ EDUCAȚ

IONAL

10

Rima – potrivirea de sunete de la sfârşitul a două sau mai multe versuri.

– rimă împerecheată (aabb): La mijloc de codru des Toate păsările ies Din huceag de aluniş, La voiosul luminiş,...

(Mihai Eminescu, La mijloc de codru) – rimă încrucişată (abab): Doamne, fă-i bordei în soare, Într-un colţ de ţară veche, Nu mai nalt decât o floare Şi îngust cât o ureche.

(Tudor Arghezi, Cântec de adormit Mitzura)

– rimă îmbrăţişată (abba): Pe pietrişul roşu-n parc Zboară pâlcuri frunze roşii Cu fazanii şi cocoşii Subt al cerurilor arc. (Tudor Arghezi, Inscripţie pe paravan)

– monorima (aaa...): Foicică de mohor, Bate murgul din picior La fereastra din obor Să-i dau fân şi orzişor, Să-i pui şeaua binişor, Că de ducă-mi este dor.

(Dor de ducă) Ritmul – succesiunea silabelor

accentuate şi neaccentuate. – ritm trohaic (succesiune de câte două silabe, prima accentuată, a doua neaccentuată): Dóină, dóină. cântic dúlce...

(Doina) – ritm iambic (succesiune de câte două silabe, prima neaccentuată, a doua accentuată): Îl véde ázi, îl véde mâni, Astfél dorínţa-i gáta...

(Mihai Eminescu, Luceafărul)

CARTEA ROM

ÂNEASCĂ EDUCAȚ

IONAL

11

Specii lirice

Pastelul este o specie lirică în versuri în care se descrie un colţ de natură. Exemplificare

Din văzduh cumplita iarnă cerne norii de zăpadă, Lungi troiene călătoare adunate-n cer grămadă; Fulgii zbor, plutesc în aer ca un roi de fluturi albi, Răspândind fiori de gheaţă pe ai ţării umeri dalbi.

Ziua ninge, noaptea ninge, dimineaţa ninge iară! Cu o zale argintie se îmbracă mândra ţară; Soarele rotund şi palid se prevede printre nori Ca un vis de tinereţe printre anii trecători. [...] (Vasile Alecsandri, Iarna)

Trăsături

Natura ca temă: iarna, zăpada, troienele etc. Descrierea ca principal mod de expunere (este descrisă o zi de iarnă cu

aspecte specifice, cum ar fi fulgii care plutesc în aer). Prezenţa unor imagini (de mişcare şi vizuale), unele dintre ele fiind realizate

cu ajutorul unor figuri de stil (metafora „lungi troiene călătoare”, repetiţia şi enumeraţia din primul vers al strofei a doua etc.).

Transmiterea unei stări de spirit odată cu acest tablou (natura dezlănţuită impresionează).

Exerciţiu

Prezintă după modelul de mai sus trăsăturile pastelului reprodus în continuare:

Se clatină galbene păsări uşor pe părul din vie. Nu, toamna îşi pregăteşte iar stolul de frunze pribegi. E aerul limpede astăzi ca apa-n pârâul de munte Şi singur un nor mai sclipeşte pe ceruri – un păstrăv de-argint.

(Ion Pillat, Imagini, toamna)

CARTEA ROM

ÂNEASCĂ EDUCAȚ

IONAL

12

Doina este o specie lirică populară care exprimă sentimente de dor, de dragoste, de jale, de revoltă sau de înstrăinare. Exemplificare

Foaie verde lemn de sus, De când neicuţa s-a dus Trei garoafe-n poart-am pus; Câtetrele mi s-au prins, Mi s-au prins, a-mbobocit, Neicuţa n-a mai venit. A-mbobocit, a-nflorit, Neicuţa n-a mai sosit. Numai una s-a uscat: Neicuţa că m-a lăsat! Foaie verde castravete

Şi n-am pe cine trimete, Să trimeţ pe sfântul soare Într-o zi de sărbătoare, Sfântul soare, rotunjor, Nu i-o spune că mi-e dor; Sfântul soare-i călduros, Duce flori făr’ de miros. [...] Să-i trimeţ dorul pe vânt, Vântul zboară şuierând, Nimeni nu-i dă crezământ!

(Dor de iubit, în G. Dem Teodorescu, Poezii populare române)

Trăsături

● Dragostea şi dorul ca teme. ● Imagini specifice lumii satului (florile, poarta, soarele, vântul). ● Limbajul popular cu forme specifice: neicuţa, să trimeţ, o spune, mi s-au

prins, a-mbobocit (dezacord în cazul celui de-al doilea predicat) etc. ● Muzicalitatea versului scurt de 7 silabe şi a repetiţiilor (doina este cântată). ● Caracterul anonim (autorul nu e cunoscut, o caracteristică a literaturii populare).

Exerciţiu

Prezintă după modelul de mai sus trăsăturile doinei reproduse în continuare:

Foaie de cicoară, Viaţa mi-e amară Departe de ţară Şi de soţioară. Frunză de lemn dulce,

Eu m-aş duce, duce, Dar mi-e calea-n cruce Şi nu pot răzbate De străinătate, Că de ea am parte, [...]

(Dor de ţară, în G. Dem Teodorescu, Poezii populare române) CARTEA R

OMÂNEASCĂ

EDUCAȚIO

NAL

13

Genul epic

● Cuprinde texte în care se povestesc întâmplări la care participă unul sau mai

multe personaje. ● Totalitatea întâmplărilor constituie subiectul sau acţiunea. ● Modul de expunere specific este naraţiunea. Apar şi celelalte moduri, mai

ales dialogul şi descrierea. ● Întâmplările sunt relatate de un narator (o voce anonimă sau un personaj).

Vocea narativă aparţine lumii imaginare a textului, de aceea spunem că nu e a scriitorului, ci este inventată de el. (Scriitorul se exprimă însă prin tot ceea ce aparţine textului, inclusiv prin această voce.)

● Apar detalii despre timpul şi spaţiul în care se desfăşoară acţiunea. ● Acţiunea este declanşată de o intrigă: un fapt sau mai multe care creează

tensiune între personaje (un conflict sau mai multe). Exemplificare

Cum zări creatura, doamna Pricop începu să ţipe ca din gură de şarpe. Andrei, intrând în panică din pricina urletelor bătrânei, începu şi el să strige, ridicându-se pe ultimele două picioare şi dând energic din celelalte patru. Doamna Pricop, care de obicei şontâcăia, îşi azvârli bastonul cât colo şi o rupse la fugă.

— Ajutor! Ajutor! Să vină poliţia! Suntem atacaţi de extratereştri! strigă ea. Domnul şi doamna Stănescu îşi făcură apariţia în hol şi-şi puseră mâinile-n cap. — Acum chiar c-am încurcat-o! zise bărbatul. Doamna Stănescu intră în dormitor, de unde reveni cu o pătură pe care o aruncă peste

fiul ei. — Mamăăă! protestă acesta, îmi îndoi antenele. — Îmi pare rău, fiule, dar nu e timp de menajamente. Trebuie să pleci chiar acum cu

taică-tău. — Şi unde să mergem?! întrebă soţul. — Cum unde?! La şcoală. Educaţia e pe primul loc. — Păi şi ce să le spunem profesorilor?! Ştiţi, avem o mică problemă: de azi fiul meu e

gândac! — Găseşti tu ceva. Doar eşti scriitor, nu? Se presupune că ai imaginaţie. Acum, gata,

plecaţi! Şi ar fi bine să ieşiţi pe uşa din spate. (Ciprian Măceşaru, Super! Sunt un gândac!)

Trăsături

● Se povesteşte o întâmplare: Doamna Pricop vede o creatură (un băiat transformat în gândac), se sperie şi

fuge. Mama lui Andrei (gândacul!) îi cere tatălui să-l ducă la şcoală.

CARTEA ROM

ÂNEASCĂ EDUCAȚ

IONAL

14

Este doar începutul unui text epic, dar intriga e deja conturată. Cititorul aşteaptă să vadă cum se va rezolva situaţia imposibilă în care se află personajele.

● Modul de expunere principal este naraţiunea. Începutul este tipic: Cum zări creatura, doamna Pricop începu... Surprinde un personaj care vede ceva neobişnuit şi reacţionează. Verbele (la perfectul simplu, aici) sunt mijloace importante ale textului epic, pentru că verbul este partea de vorbire care numeşte acţiuni în special.

● Descrierea nu apare autonom, dar rareori poate lipsi cu totul dintr-o nara-ţiune. Apare şi aici în secvenţe foarte mici care caracterizează gesturile şi starea personajelor: Cum zări creatura, doamna Pricop începu să ţipe ca din gură de şarpe.

● Detaliile de timp şi de spaţiu creează un cadru banal, familiar cititorului. Întâmplarea se petrece în holul unei case (unde există şi un dormitor, şi o uşă în spate), probabil dimineaţa, fiindcă Andrei şi tatăl vor merge la şcoală.

● Personajele sunt oameni obişnuiţi, confruntaţi cu o întâmplare neobişnuită. Sunt caracterizate aici în special prin comportamentul lor.

Exerciţii

1. Realizează o scurtă caracterizare a celor trei personaje, precizând câte o trăsătură şi prin ce mijloc se conturează aceasta.

2. Care crezi că este relaţia dintre Andrei şi părinţii săi? Motivează răspunsul.

Specii epice

Specia Trăsături Exemple Basmul popular – text epic în proză (de obicei);

– relatează întâmplări la care parti-cipă personaje cu forţe supranaturale; – prezintă lupta dintre bine şi rău; – personajele sunt simbolice (forţe ale binelui şi forţe ale răului); – se-ncheie cu victoria binelui; – apar formule specifice: • A fost odată ca niciodată... • Ş-am încălecat pe-o şa şi v-am spus povestea aşa etc.; – autorul lui nu este cunoscut.

Prâslea cel voinic şi merele de aur Tinereţe fără bătrâneţe şi viaţă fără de moarte

Balada populară – text epic în versuri; – relatează întâmplări din trecut, eroice, legendare sau fantastice;

Mioriţa Monastirea Argeşului

CARTEA ROM

ÂNEASCĂ EDUCAȚ

IONAL

15

– apar conflicte puternice; – autorul nu e cunoscut.

Fabula – text epic în versuri (de obicei); – relatează întâmplări cu personaje din lumea animalelor (de cele mai multe ori) prin care se satirizează defecte ale oamenilor (alegorie); – are o morală exprimată în final (sau dedusă din întâmplări).

Grigore Alexandrescu: Câinele şi căţelul, Boul şi viţelul George Topîrceanu: Bivolul şi coţofana

Schiţa – text epic în proză de dimensiuni reduse; – relatează o întâmplare (un episod) semnificativă din viaţa unor perso-naje; – are un număr redus de personaje; – apare preferinţa pentru un cadru de viaţă cotidiană.

I.L. Caragiale: Vizită, D-l Goe..., Bubico, Bacalaureat

Nuvela – text epic în proză de dimensiuni mai mari decât schiţa, mai mici decât romanul; – conţine mai multe întâmplări şi un număr mai mare de personaje; – apar conflicte puternice; – accentul cade, de obicei, pe evo-luţia unui personaj (caracterizat com-plex).

Ioan Slavici, Moara cu noroc, Pădureanca I.L. Caragiale, O făclie de Paşti

Romanul – text epic în proză de mari dimen-siuni (de obicei); – are mai multe planuri epice (de obicei); – are un număr mare de episoade şi de personaje; – apar conflicte puternice; – personajele sunt caracterizate com-plex.

Ioan Slavici, Mara Liviu Rebreanu, Ion Camil Petrescu, Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război

Exemplificare

Grierul în desfătare, Trecând vara cu cântare, Deodată se trezăşte Că afară viscoleşte, Iar el de mâncat nu are.

La vecina sa furnică Alergând, cu lacrimi pică Şi să roagă să-i ajute, Cu hrană să-l împrumute, Ca de foame să nu moară,

CARTEA ROM

ÂNEASCĂ EDUCAȚ

IONAL

63

Partea a II-a II.1. TESTE REZOLVATE

Genul liric

TESTUL 1 (D.S.)

SUBIECTUL I (40 de puncte) Citeşte următorul text:

La mijloc de codru des Toate păsările ies Din huceag* de aluniş, La voiosul luminiş, Luminiş de lângă baltă, Care-n trestia înaltă Legănându-se din unde

În adâncu-i se pătrunde Şi de lună şi de soare Şi de păsări călătoare, Şi de lună şi de stele Şi de zbor de rândunele Şi de chipul dragei mele.

(Mihai Eminescu, La mijloc de codru des)

* Huceag (pop.) – crâng. A. Scrie răspunsul pentru fiecare dintre cerinţele de mai jos. 1. Notează câte un sinonim potrivit pentru sensul din text al cuvintelor huceag şi dragei. (4p) 2. Menţionează rolul cratimei în secvenţa: Care-n trestia înaltă... (4p) 3. Explică modul de formare a cuvintelor subliniate din secvenţa: Toate păsările ies/ Din huceag de aluniş,... (4p) 4. Transcrie două cuvinte care conţin diftong din secvenţa: Toate păsările ies/ Din huceag de aluniş,... (4p) 5. Indică tipul de rimă din ultimele trei versuri şi măsura acestora. (4p) 6. Transcrie două figuri de stil diferite din poezie, precizând felul lor. (4p) B. Redactează o compunere de minimum 150 de cuvinte, în care să motivezi apar-tenenţa la genul liric a poeziei La mijloc de codru des de Mihai Eminescu. (16p)

În compunerea ta, trebuie: – să precizezi două trăsături ale genului liric; – să prezinţi detaliat două trăsături ale genului liric, valorificând textul dat; – să respecţi structura specifică tipului de compunere cerut; – să ai obligatoriu numărul minim de cuvinte precizat.

SUBIECTUL al II-lea (36 de puncte) Citeşte următorul text:

Balcic (în bulgară Балчик) este un oraş la ţărmul Mării Negre, în nord-estul Bulgariei, regiunea Dobrici, la o distanţă de 42 km de Varna. În prezent este una dintre atracţiile turistice ale Bulgariei la

CARTEA ROM

ÂNEASCĂ EDUCAȚ

IONAL

64

Marea Neagră. În perioada 1913–1940 a aparţinut de Regatul României, împreună cu restul Dobrogei de Sud, în urma celui de-al Doilea Război Balcanic (iunie–august 1913). În 1940, Cadrilaterul, inclusiv Balcicul, a fost redobândit de Bulgaria. Aici se află Castelul din Balcic, reşedinţa de vară preferată a Reginei Maria, înconjurat de o la fel de celebră grădină botanică, unicat în Europa Centrală şi de Est, în special datorită colecţiei de cactuşi.

Datorită versanţilor de calcar din perimetrul său, localitatea a fost supranumită Oraşul Alb. Întreaga zonă a fost numită Coasta de Argint din aceleaşi motive.

Lângă localitate a mai existat o aşezare (azi, parte a oraşului) numită Mumcil în timpul adminis-traţiei româneşti şi Momchil în bulgară. Satul avea populaţie majoritară de etnie tătară.

Locul era populat de ionieni în secolul al V-lea î.Hr. La acea vreme, aşezarea era numită Kmuni sau Krunoi (în greceşte însemnă „izvoare”), datorită abundenţei izvoarelor carstice din zonă.

Mai târziu a fost redenumit Dionysopolis după numele zeului Dionysos, al vinului şi sărbătorilor. După una dintre cele mai răspândite legende, oraşul a primit acest nume după ce o statuie a lui Dionysos a fost adusă la ţărm de valurile mării. Imaginea zeului apare şi pe monedele bătute aici. Întemeiat în secolul al VI-lea î.Hr. de colonişti veniţi din mai multe oraşe greceşti, Dionysopolis era un centru important pe ţărmul vestic al Mării Negre până la începutul erei noastre [...].

(Balcic, https://ro.wikipedia.org/wiki/Balcic) A. Scrie răspunsul pentru fiecare dintre cerinţele de mai jos. 1. Formulează câte un enunţ în care să precizezi următoarele aspecte din textul dat:

– numele pe care l-a avut localitatea în secolul al V-lea î.Hr.; – motivul pentru care mai târziu a fost supranumit Dionysopolis. (4p)

2. Scrie numele articolului şi al site-ului de pe care este preluat fragmentul dat. (4p)

3. Menţionează genul şi cazul substantivelor subliniate în textul dat. (4p) 4. Precizează funcţia sintactică a cuvintelor subliniate, menţionând partea de vorbire prin care se exprimă: Lângă localitate a mai existat o aşezare (azi parte a oraşului) numită Mumcil... (4p) 5. Transcrie subordonata din fraza următoare şi precizează felul acesteia: După una dintre cele mai răspândite legende, oraşul a primit acest nume după ce o statuie a lui Dionysos a fost adusă la ţărm de valurile mării. (4p) 6. Construieşte o frază alcătuită din două propoziţii care să aibă ca subiect substan-tivul Balcic. (4p) B. Redactează o naraţiune de 150–300 de cuvinte, în care să prezinţi o întâmplare reală sau imaginară, petrecută la mare. (12p)

În compunerea ta, trebuie: – să relatezi o întâmplare, respectând succesiunea logică a faptelor; – să precizezi două elemente ale contextului spaţio-temporal; – să ai un conţinut adecvat cerinţei; – să respecţi precizarea privind numărul de cuvinte.

Notă! Respectarea, în lucrare, a ordinii cerinţelor nu este obligatorie. Vei primi 14 puncte pentru redactarea întregii lucrări (unitatea compoziţiei – 2p.; coerenţa textului – 2p.; registrul de comunicare, stilul şi vocabularul adecvate conţinutului – 2p.; ortografia – 3p.; punctuaţia – 3p.; aşezarea corectă a textului în pagină – 1p.; lizibilitatea – 1p.).

Această notă este valabilă pentru toate testele din volum.

CARTEA ROM

ÂNEASCĂ EDUCAȚ

IONAL

65

TESTUL 2 (D.S.)

SUBIECTUL I (40 de puncte) Citeşte următorul text:

Într-un lac alb de lumină, A ieşit o lună plină. Ce mai caută şi luna Tot în lacuri totdeauna? Limpezeşte şi îşi spală Noaptea, farfuria goală,

Porţelanu-având o pată De argint necurăţată. Azi, în lacul îngheţat, Blidul* nu i-a mai intrat Şi-i atârnă-n ceaţa sură Vătămat de-o ştirbitură.

(Tudor Arghezi, Într-un lac) * Blid – vas, strachină. A. Scrie răspunsul pentru fiecare dintre cerinţele de mai jos. 1. Notează câte un antonim potrivit pentru sensul din text al cuvintelor subliniate: totdeauna, îngheţat. (4p) 2. Menţionează rolul cratimei în secvenţa: Vătămat de-o ştirbitură. (4p) 3. Explică modul de formare a unui cuvânt obţinut prin conversiune şi a unui cuvânt obţinut prin derivare din ultima strofă. (4p) 4. Transcrie un cuvânt care conţine un diftong şi un cuvânt care conţine un hiat din strofa a doua. (4p) 5. Indică tipul de rimă din poezie şi măsura versurilor. (4p) 6. Transcrie două figuri de stil diferite din poezie, precizând felul lor. (4p) B. Redactează o compunere de minimum 150 de cuvinte, în care să motivezi apar-tenenţa la genul liric a poeziei Într-un lac de Tudor Arghezi. (16p)

În compunerea ta, trebuie: – să precizezi două trăsături ale genului liric; – să prezinţi detaliat două trăsături ale genului liric, valorificând textul dat; – să respecţi structura specifică tipului de compunere cerut; – să ai obligatoriu numărul minim de cuvinte precizat.

SUBIECTUL al II-lea (36 de puncte) Citeşte următorul text:

Oamenii de ştiinţă au descoperit în Pădurea Atewa din Ghana o populaţie de maimuţe terestre rare, mangabey-cu-guler-alb (Cercocebus lunulatus). Specia este pe lista roşie a Uniunii Internaţionale pentru Conservarea Naturii (IUCN), fiind la un pas de la dispariţia totală.

Primatul trăieşte doar în câteva zone din vestul Ghanei, estul Coastei de Fildeş şi în sudul Burkinei Faso.

CARTEA ROM

ÂNEASCĂ EDUCAȚ

IONAL

231

TESTUL 59 (D.S.)

SUBIECTUL I (40 de puncte) Citeşte următorul text: GORE: Bună dimineaţa, tovarăşe Sile! SILE (deschide larg fereastra): Just, tovarăşe Gore, bună dimineaţa, ai pus degetul pe rană. Bună dimineaţa. Just. Aşa e... cerul e albastru. Păsările ciripesc. Ei şi? Eu nu mă las impresionat de farmecul naturii. Eu merg mai departe. Mă simt sănătos şi împăcat cu mine însumi. Un şef trebuie să fie optimist, ascultă-mă pe mine, bagă-ţi minţile-n cap, odată şi-odată o să ajungi şi tu şef! GORE: Eu şef? Niciodată... Nu cobiţi, tovarăşe Sile. [...] Eu mă simt bine ca subaltern. Îmi place să n-am idei. Numai ideile altora mi se par idei personale. Îmi place să se ţipe la mine. Îmi place să se bage groaza în mine. Îmi place să tremur de frică. Cu cât eşti mai mic, cu atât eşti mai mare. [...] SILE: Şi eu visam încă din copilărie să fiu subaltern, însă nu mi-a mers. Şi eu visam să se ţipe la mine, cum visează orice om. Şi eu visam să dârdâi de frică, însă n-a ţinut figura. Am fost avansat o dată, încă o dată, şi încă o dată şi iată-mă la patruzeci şi cinci de ani directorul cooperativei „Avântul mobilei”. E foarte trist, dar asta e... GORE: Aşa e viaţa... Capacitatea dumneavoastră ieşită din comun... SILE: O, doamne, doamne, sufrageria mă-sii de viaţă! Capacitatea mea ieşită din comun? Ia spune tu! Ce vină am eu că sunt capabil? Ce vină am eu că natura m-a înzestrat cu atâta seriozitate şi atât spirit organizatoric? Ce vină am eu că sunt dat dracului de deştept? Ce vină am eu? GORE: Nici una. Aşa v-a fost scris, să vă meargă bine. SILE (isteric): Afară! Afară!

(Teodor Mazilu, Mobilă şi durere) A. Scrie răspunsul pentru fiecare dintre cerinţele de mai jos. 1. Notează câte un sinonim contextual pentru şef şi capacitate. (4p) 2. Explică întrebuinţarea cratimei în construcţia v-a fost scris. (4p) 3. Transcrie două neologisme din a doua replică. (4p) 4. Desparte în silabe cuvintele subliniate: Eu nu mă las impresionat de farmecul naturii. (4p) 5. Formulează într-un enunţ o idee principală sau secundară a textului. (4p) 6. Motivează reacţia finală a şefului. (4p) B. Redactează o compunere de minimum 150 de cuvinte, în care să motivezi apar-tenenţa textului dat la genul dramatic. (16p)

În compunerea ta, trebuie: – să precizezi patru aspecte caracteristice genului dramatic; – să ilustrezi două dintre ele cu ajutorul textului; – să ai conţinutul şi stilul adecvate cerinţei formulate; – să respecţi precizarea privind numărul de cuvinte.

CARTEA R

OMÂNEASCĂ

EDUCAȚIO

NAL

232

SUBIECTUL al II-lea (36 de puncte) Citeşte următorul text:

Staţiile de metrou din Londra îşi vor schimba numele pe durata JO cu cele ale unor foşti mari

sportivi, printre care se află şi 5 campioni români. Harta metroului londonez va fi schimbată în totalitate pe perioada Jocurilor Olimpice de vară în

ceea ce priveşte denumirile staţiilor. „Toate cele 361 de opriri îi vor celebra pe multiplii campioni olimpici, dar şi pe sportivii care au obţinut performanţe extraordinare, deşi nu au câştigat nicio medalie de aur”, au anunţat ieri reprezentanţii metroului din Londra.

Printre numele alese se regăsesc şi cele ale multiplilor campioni olimpici români: Nadia Comăneci, Ivan Patzaichin, Georgeta Damian, Iolanda Balaş şi Elisabeta Lipă. Staţia căreia Nadia îi va da numele este Kings Cross St. Pancrass, care leagă trei linii de metrou. Osterfley se va numi Georgeta Damian, în timp ce Hounslow East va deveni Elisabeta Lipă. Sudbury Town va fi schimbată cu Ivan Patzaichin, în timp ce Iolanda Balaş va da numele staţiei Northwood.

(Mirela Neag, „Metroul din Londra se adaptează la Olimpiadă: «Urmează staţia Nadia Comăneci»”, în Gazeta Sporturilor, 30 martie 2012)

A. Scrie răspunsul pentru fiecare dintre cerinţele de mai jos. 1. Formulează câte un enunţ în care să numeşti următoarele elemente referitoare la textul citat:

– evenimentul care determină redenumirea staţiilor de metrou; – câţi campioni români vor da numele lor staţiilor de metrou. (4p)

2. Scrie numele publicaţiei în care a apărut articolul şi anul apariţiei. (4p) 3. Menţionează genul şi cazul cuvintelor subliniate din enunţul: Printre numele alese se regăsesc şi cele ale multiplilor campioni olimpici români. (4p) 4. Precizează funcţia sintactică a cuvintelor subliniate din secvenţă, menţionând şi partea de vorbire prin care sunt exprimate: Harta metroului londonez va fi schimbată în totalitate pe perioada Jocurilor Olimpice de vară în ceea ce priveşte denumirile staţiilor. (4p) 5. Transcrie propoziţiile subordonate din fraza următoare şi precizează felul lor: Staţia căreia Nadia îi va da numele este Kings Cross St. Pancrass, care leagă trei linii de metrou. (4p) 6. Construieşte o frază în care să apară o propoziţie predicativă introdusă de ad-verbul relativ cum. (4p) B. Redactează o compunere de 150–300 în care să-ţi exprimi opinia despre rolul sportului în cunoaşterea unei ţări de către cetăţeni ai altor state, valorificând ideile din fragmentul citat. (12p)

În compunerea ta, trebuie: – să formulezi clar şi logic argumentele care să justifice punctul de vedere exprimat; – să susţii cu citate argumentele prezentate; – să ai conţinutul şi stilul adecvate cerinţei formulate; – să respecți precizarea privind numărul de cuvinte.

CARTEA ROM

ÂNEASCĂ EDUCAȚ

IONAL

233

TESTUL 60 (D.S.P.)

SUBIECTUL I (40 de puncte) Citeşte următorul text:

ACTUL I În stânga, casa Chiriţei cu cerdac şi cu ferestre pe scenă. În dreapta, lângă culisele planului I, o canapea de iarbă înconjurată de copaci. În fund, ostreţele* şi poarta ogrăzii. Lângă casă, o portiţă în zăplaz, care duce în grădină. În depărtare se vede satul. Scena se petrece la moşia Bârzoieni.

SCENA I

CHIRIŢA (în costum de amazonă intră călare pe poartă înconjurată de ţărani) (Arie din „Scara mâţei”: „Tâlharii”)

ŢĂRANII: Dreptate, dreptate Ne fă. Cucoană, dreptate Ne dă!

CHIRIŢA: Ce vreţi voi?... dreptate? ŢĂRANII: Aşa. [...] CHIRIŢA (ameninţându-i pe ţărani cu cravaşa*): Tacă-vă gura, mojicilor! UN ŢĂRAN: D-apoi bine, cucoană... păcat de Dumnezeu să ne laşi a fi de batjocură! CHIRIŢA: Ce batgiocură? Ce batgiocură?... Cine v-a batgiocorit? ŢĂRANII: Cuconaşul Guliţă. CHIRIŢA: Guliţă?... Minciuni spuneţi... Ce v-o făcut? UN ŢĂRAN: Mi-a ucis un viţel la vânat. ALTUL: Şi mie mi-a dat foc bordeiului cu ciubucul cel de hârtie. ALTUL: Şi eu l-am prins ţinând calea Măriucăi. CHIRIŢA: Ţâst, beţivilor... bine v-o făcut sufleţelu’... De ce nu vă păziţi viţeii şi Măriucile?... Aşa să păţiţi... Hai, lipsiţi de-aici! UN ŢĂRAN: Da-i păcat, cucoană, să ne laşi păgubaşi... Da! dacă nu ne-om jălui la d-ta care ne eşti stăpână vecinică... la cine să ridicăm glasul, săracii de noi! [...] CHIRIŢA: Auzi-i?... auzi-i, ţopârlanii!... Ei, apoi să nu-i iei la măsurat cu prăjina de falce?... Afară, mojicilor, că vă ştiu eu de mult că sunteţi buni de gură şi răi de lucru... Afară! ŢĂRANII: Cucoană... CHIRIŢA: Pieriţi din ochii mei... că vă iau de fugă cu calul.

(Vasile Alecsandri, Chiriţa în provincie) *Ostreţ – îngrăditură de zăbrele, gard. ** Cravaşă – biciuşcă.

CARTEA ROM

ÂNEASCĂ EDUCAȚ

IONAL

234

A. Scrie răspunsul pentru fiecare dintre cerinţele de mai jos. 1. Transcrie din text două regionalisme. (4p) 2. Menţionează rolul virgulei în secvenţa: Hai, lipsiţi de-aici! (4p) 3. Indică patru termeni din familia lexicală a cuvântului grădină. (4p) 4. Desparte în silabe următoarele cuvinte: moşia, batjocură, vecinică, falce. (4p) 5. Formulează două idei principale/secundare din textul dat. (4p) 6. Exemplifică o trăsătură a genului dramatic. (4p) B. Redactează o compunere de minimum 150 de cuvinte, în care să caracterizezi personajul Chiriţa din textul lui Vasile Alecsandri. (16p)

În compunerea ta, trebuie: – să precizezi două trăsături ale personajului; – să ilustrezi aceste două trăsături, menţionând două mijloace de caracterizare; – să respecţi structura specifică tipului de compunere cerut; – să respecţi precizarea privind numărul de cuvinte.

SUBIECTUL al II-lea (36 de puncte) Citeşte următorul text:

Oraşul Piatra Neamţ este reşedinţa judeţului Neamţ. Aici există câteva obiective turistice importante pe care merită să le vizitaţi. Printre acestea se află telegondola, care străbate o parte a oraşului. Aceasta pleacă din zona Gării şi ajunge pe muntele Cozla, de unde vara puteţi face drumeţii şi puteţi admira o panoramă fermecătoare a oraşului, iar iarna puteţi schia pe pârtia amenajată în apropiere. Aici se află şi Casa Memorială Calistrat Hogaş.

Nici arhitectura nu dezamăgeşte. În Piatra Neamţ puteţi admira Sinagoga* de lemn „Baal Sem Tov”, unică în Europa, şi Hanul Paharnicului, singura clădire din oraş ce mai aminteşte de piaţa veche a acestuia. De asemenea, în centrul istoric al oraşului se poate vizita Complexul Medieval „Curtea Domnească”, însă merită să treceţi şi pe la Muzeul de Artă Eneolitică Cucuteni, Muzeul Etnografic, bisericuţele de lemn din oraş sau pe la Cetatea dacică de la Bâtca Doamnei, situată la 4 kilometri de oraş.

Tot în oraş sunt amenajate o grădină zoologică şi o bază hipică unde puteţi face călărie de agrement sau vă puteţi plimba cu trăsura.

(www.bunadimineata.ro)

* Sinagogă – templu de cult mozaic. A. Scrie răspunsul pentru fiecare dintre cerinţele de mai jos. 1. Formulează câte un enunţ în care să precizezi următoarele aspecte din textul dat:

– traseul telegondolei din Piatra Neamţ; – două obiective turistice ce pot fi vizitate în oraşul descris. (4p)

2. Scrie, într-un enunţ, un motiv pentru care ai dori să vizitezi oraşul Piatra Neamţ. (4p) 3. Menţionează genul şi cazul pronumelor subliniate în text. (4p)

CARTEA ROM

ÂNEASCĂ EDUCAȚ

IONAL

235

4. Precizează funcţia sintactică a cuvintelor subliniate, menţionând partea de vorbire prin care se exprimă: Aici există câteva obiective turistice importante pe care merită să le vizitaţi. (4p) 5. Transcrie o subordonată din ultima frază a textului şi precizează felul ei. (4p) 6. Construieşte o frază alcătuită din două propoziţii, în care să existe o atributivă introdusă prin conjuncţia să. (4p) B. Redactează o compunere de 150–300 de cuvinte, în care să descrii un circuit turistic al unui oraş imaginar. (12p)

În compunerea ta, trebuie: – să prezinţi două obiective de interes turistic; – să precizezi două elemente ale contextului spaţio-temporal; – să ai un conţinut adecvat cerinţei; – să respecţi precizarea privind numărul de cuvinte.

CARTEA ROM

ÂNEASCĂ EDUCAȚ

IONAL

237

CUPRINS

Partea I I.1. NOŢIUNI DE LITERATURĂ ........................................................................5

Textul literar (ficţional) ........................................................................................5 Genul liric .............................................................................................................6 Figuri de stil..........................................................................................................7 Versificaţie ...........................................................................................................9 Specii lirice .........................................................................................................11 Genul epic...........................................................................................................13 Specii epice.........................................................................................................14 Genul dramatic ...................................................................................................16 Specii dramatice .................................................................................................18

I.2. NOŢIUNI DE COMUNICARE ŞI DE LIMBA ROMÂNĂ .......................21

Textul nonliterar (nonficţional) ..........................................................................21 Cum se poate scrie o compunere... .....................................................................22 Fonetică ..............................................................................................................33 Vocabular ...........................................................................................................34 Morfologia..........................................................................................................38 Sintaxa ................................................................................................................57

Partea a II-a II.1. TESTE REZOLVATE .................................................................................63

Genul liric ...........................................................................................................63 Trăsături ale speciilor lirice ................................................................................79 Genul epic...........................................................................................................87 Trăsături ale speciilor epice ..............................................................................110 Genul dramatic .................................................................................................120 Specii dramatice. Comedia ...............................................................................124

II.2. SUGESTII DE REZOLVARE...................................................................126 Partea a III-a TESTE RECAPITULATIVE ............................................................................173

CARTEA ROM

ÂNEASCĂ EDUCAȚ

IONAL