SOCIETATEA umana este un complex de oameni ,grupuri,clase,stari,relatii(econ, polit).Soc.umana se deosebeste de cea animala nu numai prin calitatile umane(ratiune,constiinta) ci si prin caracterul sau organizat rezultat din exigentele existentei si dezvoltarii.Aceasta soc. are la baza o diversitate de indivizi,grupati in clase si categorii sociale si este influentata de o serie intreaga de factori ideologici,econ,istorici,psih. si de traditie.Factorii ideologici presupun ca orice societate umana are la baza un sistem de valori,structurat pt. respectiva comunitate umana.Factorii economici determina opinia si atitudinea membrilor societatii cat si modalitatea de amenajare a institutiilor statului si exercitarea puterii in soc. Factorii istorici influenteaza structura institutionala cat si procesele decizionale si de executie care au loc in cadrul acesteia. Soc. umana poate sa existe,sa se dezvolte si sa se impuna numai in structuri organizate.STATUL este cea mai importanta institutie dintre toate care exista in societate.Cuvantul stat are doua acceptiuni – *prin stat se intelege suma a trei elemente (teritoriul,populatia si suveranitatea).Statul este sinonim cu tara ,el incluzand civilizatia,resursele, oamenii,teritoriul,autoritatile etc.-** prin stat se intelege forma organizata a puterii poporului. Pt.societ.umana statul a aparut ca o solutie optica si unica pt.dezvoltarea sa materiala si spirituala si pt. conservarea valorilor umane.Statul “ca unitate nu poate fi vazut,nici auzit, nici pipait”(kelsen)Statul este o constructie pe care toti,deseori o ignora sau o detesta dar pe care toti o invoca si o solicita cand viata,libertatea sau averea lor sunt puse in pericol.Potrivit lui Kelsen ,statul poate fi caracterizat ca :- ordine de conduita a oamenilor – putere de comanda -vointa . Statul este produsul istoriei, soc.umane.Strict juridic statul este un ansamblu sistematic de organe de stat ,el cuprinde parlamente,guverne, si alte autoritati executive ,organe judecatoresti,armata,politie si inchisori.Statul are o serie de functii - functia legislativa,functia executiva si functia jurisdictionala; functii interne si functii externe ;functii econ. si functii culturale etc.Statul este persoana juridica. POLITICA Termenul politica are diferite sensuri.Este o forma de activitate sociala care se extinde asupra sferei relatiilor dintre clase ,natiuni si alte

grupuri sociale .Principal in sfera a politicii o constituie participarea la guvernare ,determinarea functiilor si continutul acesteia..Politica este determinata de starea sociala a unei tari. MORALA este definita ca o forma a constiintei sociale si implica norme si exigente valorice.Morala se cristalizeaza in soc. umana si exprima exigentele si valorile acesteia stand la baza statului si dreptului. SUBIECTELE RAPORTURILOR DE DREPT CONSTIT. sunt oamenii luati individual sau grupati pe colective. Subi. Raport. De drept const.contin doua trasaturi specifice si anume ca unul dintre subiecte este fie detinatorul puterii de stat ,fie statul, fie un organ reprezentativ(legiuitor) si ca aceste subiecte actioneaza intr-un raport juridic aparut in activitatea de instaurare,mentinere si exercitare a puterii.Unitatile adm-terit ar putea fi subiecte ale raport. de drept constit. Pt. ca in cadrul statului unitar ,parti ale teritoriului ar putea fi subiecte ale raport. de drept constit. Si ca unitatile adm-terit apar ca subiecte ale raport. de drept constit.Unitatile admini-terit pot aparea ca subiecte si in raport. de drept constit. daca prin notiunea de unitati adm-terit. se intelege colectivul de oameni care populeaza o anumita portiune a teritoriului tarii .MODURI DE ADOPTARE A CONST .Adoptarea constitutiilor a cunoscut urmat. moduri :constit. acordata ,statutul,pactul, constit conventie si constit. parlamentara .Constitutiile acordate sunt constitutiile adoptate de catre monarh ca stapan absolute( constitut. Japoneza din11feb.1889). Statutul sau Const. plebiscetara.Statutul este initiat tot de catre seful statului dar este ratificat prin plebiscit. Const. pact este considerata un contract intre rege si popor ,poporul fiind reprezentat prin parlament.Este apreciata ca fiind mai potrivita pt. apararea intereselor grupurilor conducatoare ,deoarece monarhul trebuie sa tina seama de pretentiile acestora. Ca exemplu de constit. pact (Charta franceza de la 14 aug. 1830 prin care Louis Philippe a fost chemat la tronul Frantei ramas liber si a fost obligat sa accepte constitutia propusa de parlament.Constitutie conventie este opera unei adunari numita conventie.Aceasta adunare era special aleasa pt. a adopta legea fundamentala.Aceasta adunare conventie era considerata deasupra Parlam. ,avea dreptul de a stabili puterile delegate in stat.Constitutia parlamentara – adoptarea constitutiilor s-a realizat de catre

parlamente dupa cel de-al doilea razboi mondial.PRINCIPIILE CETATENIE ROMANE 1. Numai cetatenii roamani sunt titularii tuturor drepturilor prevazute de Constit. si legi .a)dreptul la vot si dreptul de a fi ales in organele reprezentative nationale.b) dreptul de a domicilia pe teritoriul Rom. si a se deplasa nestanjenit pe acest teritoriu.c)dreptul de a fi proprietar de terenuri in Rom.d) dreptul de a fi angajat in orice functie sau demnitate poiltica e) dreptul de a nu fi extradat sau expulzat din Rom.f) dreptul de a fi protejat diplomatic ,atunci cand se afla in strainatate.2. Numai cetatenii sunt tinuti a indeplini toate obligatiile stabilite prin Constit.3. Cetatenii romani sunt egali in drepturi indatoriri 4.Cetatenia este o chestiune de stat 5.Cetatenia nu produce nici un efect juridic. MODURILE DE DOBANDIRE A CETATENIEI ROMANE.Cetatenia romana se poate realiza ,in general, prin doua principii:iussanguinis(dreptul sangelui) si ius soli(dreptul locului)Aceste moduri de dobandire a cetateniei sunt originare.Alaturi de acest mod originar, Legea cetateniei romane stabileste si 4 moduri derivate de dobandire a cetateniei.Dobandirea cetateniei prin nastere.Legea cetateniei romane stabileste ca este cetatean roman copilul care se naste din parinti cetateni romani.Deasemenea este cetatean roman copilul nascut dintr-un parinte roman si unul strain sau fara cetatenie. Dobandirea cetateniei romane prin repatriere Pers. care a pierdut cetatenia rom. o redobandeste ca efect al repatrierii.In cazul repatrierii este vb. de pers. care sunt legate de pop. roman si care din diferite motive ,au interupt pt. anumite perioade de timp contactul lor cu soc. rom..Dobandirea cetateniei romane prin adoptie.Cetatenia romana se dobandeste de catre copilul cetatean strain sau fara cetatenie ,prin adoptie ,daca adoptatorii sunt cetateni romani .Dobandirea cetateniei romane la cerere.Acest mod de dobandire a cetateniei priveste pe cetatenii straini sau pers fara cetatenie care isi manifesta dorinta de a se integra in soc. romaneasca.Pers. care solicita acordarea cetateniei romane trebuie sa indeplineasca urmat. conditii :s-a nascut si domiciliaza la data cererii pe teritoriul Rom. , dobandeste ,prin comportarea sia titudinea sa loialitate fata de statul roman ,a implinit 18 ani, are asigurate mijloacele legate de existenta ,este cunoscut cu o buna

comportare si nu a fost condamnat in tara sau strainatate.,cunoaste lb. romana,cunoaste Constit.Rom. MODURILE DE PIERDERE A CETATENIEI ROMANE .Retragerea cetateniei roamane apare ca o sanctiune Se retrage cetatenia celui care: aflandu-se in strainatate ,savarseste fapte deosebit de grave prin care vatama interesele statului roman; aflandu-se in strainatate ,se inroleaza in fortele armate ale unui stat cu care Rom. a rupt relatiile diplomatice ;a obtinut cetatenia romana in mod fraudulos.Retragerea cetateniei romane se pronunta de catre Guvern ,prin hotarare, la propunerea ministrului justitiei. Renuntarea la cetatenia romana se deosebeste de retragerea cet. Rom. ,ea fiind un mod amiabil de rezolvare a unor probleme ce tin de statutul juridic al persoanei.Poate cere renuntarea la cetatenia romana cel care nu este invinuit sau inculpat intr-o cauza penala , nu este urmarit pt. debite catre stat sau fata de pers . juridice.; a dobandit o alta cetatenie.CRITERII DE CLASIFICARE A DREPTURILOR FUNDAMENTALE. Cea mai autorizata clasificare este data de Pellegrino Rossi(drepturi private,publice si politice) .O alta clasificare este cea care prezinta drepturile fundamentale sub doua grupe:egalitatea civila si libertatea individuala. Altii clasifica drepturile in drept. Individuale(dreptul de proprietate,libertatea pers.,libertatea presei etc) si drept.colective(dreptul pop. la autodeterminare,la liberarea de sub jugul colonial,dreptul de asociere in sindicate,egalitatea intre sexe etc.)Unele clasificarii sunt rezultatul unei interesante si vii evolutii istorice ,a unor conditii econ.si sociale in care viata umana se desfasoara. Aceste clasificarii s-au realizat pe diferite criterii si pt. anumite scopuri Criteriul stiintific al clasificarii drepturilor cetatenilor este cel al continutului acestora. Fiecare drept , fiecare libertate sunt individuale prin titularul lor. Drepturile si libertatile prevazute in Const. Rom.- dreptul la viata,la integritate fizica si psihica,libertatea individual, dreptul la aparare,la libera circulatie,la invatatura , la cultura,la proprietate, la mostenire ,libertatea econom.libertatea constiintei etc.Principii generale ale drepturilor fundamentale-Neretroactivitatea legii In Constit.exista un drept de incontestabila traditie ,actualitate si justitie si anume neretroactivitatea legii.Odata adoptata aceasta lege ea

produce efecte juridice numai pt. viitor dar in practica juridical si in legislatie s-au impus doua mari exceptii si anume cea privind aplicarea legii penale mai blande sic ea privind legile interpretative.Clasificarea drepturilor cetatenesti pe criteriul modului de realizare ,in drepturi a caror realizare practica se poate infaptui numai in colaborare cu altii , cu o colectivitate umana si drepturi individuale. Aceasta clasificare este mai importanta in dreptul international ,pe plan intern fiind o clasificare mai putin juridical..Ierarhizarea drepturilor si libertatilor cetatenesti nu trebuie interpretata ca atare ;toate drepturile omului au aceiasi importanta. O alta caracteristica a drepturilor fundamentale este indivizibilitatea lor.Toate drepturile omului sunt la fel de import si f-za un tot unitar. Inviolabilitatea –acele drepturi si libertati care asigura viata,posibilitatea de miscare libera,siguranta fizica si psihica,precum si siguranta domiciliului pers. Fizice.Cetatenii romani nu pot fi extradati sau expulzati din Rom. Expulzarea sau extradarea propriului cetatean ar fi o masura contrara legaturii de cetatenie care implica obligatia de protectie pe care statul trebuie sa o asigure fiecarui cetatean.Extradarea este institutia juridica ce permite unui stat sa ceara altui stat pe teritoriul caruia s-a refugiat unul din cetatenii sai sa i-l predea. Ea asigura ca autorii unor infractiuni san u ramana nejudecati sau nepedepsiti,ascunzandu-se pe teritoriul altor state. Este un act de asistenta judiciara interstatala in materie penala. Expulzarea este institutia juridical ce permite autoritatilor publice dintr-un stat sa oblige o pers sa paraseasca tara,in mopd silit. Masura expulzarii se ia pt. ocrotirea ordinii de drept fiind motivate de consideratii de ordin politic,econ,juridic.Numai justitia poate hotara extradarea sau expulzarea.DREPTUL LA VIATA este cela mai natural drept al omului,un drept cetatenesc cu care incepe inventarul drepturilor omului.Nimeni nu poate fi privat de viata sa in mod arbitrar ,se interrzice pedeapsa cu moartea ,ca fiind contrara drepturilor naturale ale omului.DREPTUL LA INTEGRITATE FIZICA este in stransa legatura cu dreptul la viata.Orice atingere adusa integritatii fizice a pers.va trebui sanctionata de catre lege.DREPTUL LA INTEGRITATE PSIHICA este

ocrotit si considerat de valoare constitutionala Omul fiind conceput,sub aspect juridic, ca un complex de elemente in care fizicul si psihicul nu pot fi despartite. LIBERTATEA INDIVIDUALA priveste libert. fizica a pers,dreptul sau de a se comporta si misca liber,de a nu fi tinut in sclavie..Siguranta pers. Exprima ansamblul garantiilor care protejeaza pers. In situatiile in care uatoritatile publice iau masuri care privesc libert.individuala.Masurile preventive PERCHEZITIA este o masura reglementata in Codul de procedura penala in capitolul-Mijloace de proba- si spune astfel:’ Cand pers. Careia I s-a cerut sa predea vreun obiect sau vreun inscris …,tagaduieste existenta sau detinerea acestora,organul de urmarirepenala poate dispune efectuarea unei perchezitii”.Perchezitia poate fi domiciliara sau corporala RETINEREA este o masura penala preventive ,prin care pers. de fata care a savarsit o fapta ,prevazuta si pedepsita de lege ,este private de libertatea sa,de catre autoritatile competente.Retinerea nu poate depasi 24ore .ARESTAREA este o masura care atinge grav libertatea individuala ,ea avnd consecinte mari asupra reputatiei pers.,a vietii sale intime si a familiei.Pers. arestata suporta banuiala de culpabilitate.Arestarea este supusa unor reguli constitutionale cheie:arestarea se face numai pe baza unui mandate de arestare si aceasta o poate dispune numai judecatorul.DREPTUL LA APARARE –este un drept cetatenesc de traditie,reglementat distinct .Dreptul la aparare cuprinde totalitatea drepturilor si regulilor procedurale care ofera pers. dreptul de ase apara impotriva acuzatiei care I se aduc si cuprinde doar posibilitatea folosirii unui avocat.DREPTUL LA LIBERA CIRCULATIE Asigura libertatea de miscare a cetateanului care nu poate fi absoluta pt. ca ea trebuie sa se desfasoare potrivit unor reguli si conditii stabilite de lege si urmaresc ocrotirea unor valori econ. Si sociale.DREPTUL LA OCROTIREA VIETII INTIME SI FAMILIALE .Nimeni nu poate sa se amestece in viata intima sau privata a pers. fara consimtamantul acesteia .Autoritatile publice trebuie sa ia toate masurile posibile si rezonabile pt. a ocroti viata intima si familiala a pers. DREPTUL PERS. DE A DISPUNE DE EA INSASI. DREPTUL LA

INVATATURA.DREPTUL LA PETITIONARE. INVIOLABILITATEA DOMICILIULUI care exprima juridic interdictia patrunderii in domiciliul unei pers.In dreptul civil ,domiciliul unei pers. fizice este acolo unde isi are locuinta statornica si principala.In dreptul constitution. Notiunea de domiciliu are o acceptiune larga ,cuprinzand atat domiciliul in sensul dreptului civil cat si resedinta unei pers. fizice.incluzand orice loc unde traieste o familie.Constitut. reglementeza perchezitiile ,stabilind autoritatea competenta sa le dispuna precum si modul in care se efectueaza.Autoritatea competenta este exclusiv-judecatorul.Se interzic perchezitiile pe timpul noptii ,inafara flagrantului delict. DREPTUL LA ASOCIERE este un drept fundamental ,social-politic clasificat in categoria libertatilor de opinie,care cuprinde posibilitatea cetatenilor de a se asocia ,in mod liber,in partied politice,sindicate,patronate sau alte forme de organizatii.Aceste asociatii sunt de drept public ,temeiul lor fiind libertatea de asociere si nu contractul care este temeiul asociatilor si societatilor de drept privat.Formele de asociere:nominalizarea partidelor,sindicatelor…,enuntarea celorlalte forme de iorganizatorice prin formularea altor forme de asociere.Dreptul de asociere nu este un drept absolut si se stabilesc anumite limite:scopurile si activitatea,membrii,caracterul asociatiei.Limitele privind membrii asociatilor privesc numai partidele politice avand in vedere rolul lor in viata politica si statala.Nu pot face parte din partied politice-judecatorii Curtii Constit.,avocatii pop.,magistratii,membrii activi ai armatei,politistii si alte categorii de functionari publici stabilite de lege.LIBERTATEA DE EXPRIMARE , strans legata de libertatea constiintei este posibilitatea omului de a-si exprima prin viu grai ,prin scris,prin imagini,prin sunete sau late mijloace de comunicare in public,gandurile,opiniile,credintele religioase in orice fel.Exprimarea este una din cele mai vechi libertati cetatenesti,o libertate de traditie cunoscuta si sub denumirea de libert.cuvantului ,libert. presei.Constit. Rom. interzice cenzura de orice fel.Este interzisa suprimarea publicatiilor si suspendarea publicatiilor.Raspunderea civila revine editorului sau realizatorului ,autorului …postului

de radio sau tv ,in conditiile legii.CLASIFICAREA PARTIDELOR POLITICE Partidele pol. sunt asociatii libere ale cetatenilor prin care se urmareste ,pe baza unui progr,definirea si exprimare vointei polit. A cetatenilor.Sunt doua mari categorii de asociatii:create pe baza dreptului de asociere ca drept fundamentalcetatenesc si create pe temeiuri contractuale (soc.fundatii,asociatii)Numai partidele pol. au anumite drepturi si anume – part. Pol. care are majoritate absoluta in Parlam. Desemneaza Prim-Ministrul dup ace a fost consultat de Presed.;poate face coalitii electorale si sa desemneze reprezentanti in birourile electorale.Constit. stabileste pt. partidele pol. anumite reguli: unele categorii de pers. nu se pot asocial in part. poli.(judecatorii Curtii const,avocatii pop.,magistratii,politistii..)Part. pol. sunt rezultatul asocierii libere a cetatenilor,prin asociere acesia devin membrii de partid care este un drept cetatenesc.Scopul asocierii in part. pol. este asigurarea binelui general,dezvolt.corpului social,medierea intre pop. suveran.Categorii de partied politice- partied confesionale,regionale,de clasa,nationale.2.Partide democratice,liberale,conservatoiresi social-democrate3.Partide suple si partide rigide (clasificare realizata pe criteriul disciplinei votului)4.Partide de cadre si de mase.5.Partide unice si dominante.Sisteme de partide politice sunt:bipartidismul si multipartidismul.Partidele polit. promoveaza valorile si interesele natiomale ,contribuie la educarea politica,participa cu candidate la alegeri,influenteaza opinia publica;patidele nu pot organiza activitati militare;membrii de partid sa fie cetateni romani;nu pot fi membrii judecatorii,politistii,procurorii.Inregistrarea partid.poil. se face la Tribunalul Munic. Bucuresti .FORMA DE GUVERNAMANT-MONARHIA SI REPUBLICA. Monarhia – seful statului este monarh(rege sau domnitor)absolute,ereditar desemnat dupa proceduri specifice in functie de sistemul constitutional.Monarhia a fost cea mai raspandita forma de guvernamant si se poate identifica in:monarhie absoluta= puterea discretionara a monarhului.Monarhie limitata=puterile monarhului erau limitate de legea statului.Monarhie contemporana cu character symbolic.Monarhie

parlamentara=monarhul si Parlamentul au pozitii egale.Republica este forma de guvernamant in care cetatenii se guverneaza singuri,alegandu-si un sef de stat denumit presedinte.Republ. are doua forme:parlamentara =unde seful de stat este ales de Parlament si prezidentiala= unde seful de stat este ales de cetateni prin vot.Romania ,ca forma de guvernamant ,este republica.STRUCTURA DE STAT este organizarea puterii in raport cu teritoriul si este stat unitar sau federativ. Statul unitar are o formatiune statala unica,un singur rand de organe centrale de stat ,o singura cetatenie,o organizare adm-terit.Statul federativ este compus sau unional si are existenta mai multor formatiuni statale,doua randuri de organe centrale ,dubla cetatenie si structura bicamerala a parlamentului .Asociatiile de state – Uniunea pers,Uniunea reala si confederatia de state . UNIVERSALITATEA VOTULUI.Cetatenii romani ,doar sub conditia varstei si aptitudinilor intelectuale,au dreptul de a vota. Votul universal 2.voturi restranse sau selective (votul cenzitar si votul capacitor) Votul cenzitar –conditie de averea cetateanului pentru a putea vota.Votul capacitor implica din partea alegatorului un anumit grad de instructie (in SUA,votul era acordat celor care putea citi si explica Constitutia).Universalitatea a cunoscut o evolutie intre etape: 1.Votul universal masculin 2.Acesul femeilor la electorat 3. scaderea varstei minime .In Romania o persoana poatre vota daca are 18 ani impliniti, este indeplinitatea facultati mintale ,este cetatean roman ,persoanele arestate preventiv- pot vota,suspendarea trebuie stabilita doar prin lege.Votul este egal daca fiecare cetateqan are dreptul la un singur vot pt alkegerea aceluias organ ,circumscscriptiile sunt egal ca numar de locuitori .Egalitatea votului presupune eliminarea unor technici shi procedee electorale care sa-u practicat :geprgafia electorala – circumscscriptii inegale ca nr de locuitori ;colegii elkectorale –pe avere sau profesinuni ;votul plural si votul multiplu. FUNCTIA LEGISLATIVA .presupune edictare de norme juridice obligatorii atat pt cetateni cat si pt autoritatile publice .Exercitarea functiei legislative apartine teoretic numai parlam.In practica el impartea aceasta functie cu executivul ,cu electoratul si comisiile proprii .Executivul se implica in

functia legislativa prin initiativa legislativa ,legislatia delegata ,promulgarea legilor si dreptul de veto .Art 72 din Const. stabileste ca Parlam. poate adopta 3 categori de legi :legi constitutionale sunt cele de revizuire a Const.Legile organice se adopta pt :sistemul electoral,organizarea ,functionarea si finantarea partidelor politice;organizarea si desfasurarea referednumului ;statutul deputatilor si senatorilor ;regimul starii de asediu si al celei de urgenta;infractiunile ,pedepsele si regimul executarii acestora ;acordarea amnistiei si a gratierii; contenciosul adm.;regimul juridic general al proprietatii si mostenirii ;organizarea si functionarea consilului superior al magistraturii ,a instantelor judecatoresti ,ministerului public si Curtii de conturi ;organizarea adm. publice locale ;regimul juridic general privind raporturile de munca si al cultelor.Legile ordinare-relatii sociale asupra carora legislativul poate hotara.RASPUNDEREA SEFULUI DE STAT. in ceea ce priveste raspunderea presedintelui al Rom.,Const. din 91 a consacrat 2 texte distincte acestei institutii.Art .95 din Const. prevede suspendarea din functie ca o raspundere politica a Presed. urmata de sactiunea demiterii prin referendum si o raspundere adm-disciplinara.Regimul raspunderii politice este legat de initiativa parlametntara, de pozitia autoritatii ce exercita jurisdictia const.si de votul poporului. Procedura tragerii la raspundere in cazul savarsirii unor fapte grave prin care Presed. incalca Const.,poate fi initiata de cel putin o treime din nr de deputatilor si al senatorilor.Presed. poate da explicatie Parlamentului cu privire la faptele ce I se imputa.Punerea sub acuzarea Presedintelui pt o fapta deosebit de grava este o forma de raspundere penala .pt actele sale administrative poate fi tras la raspundere administrativ- patrimoniala.Procedura de suspendare efectiva trebuie sa fie votata de majorit. deputatilor si senat..In cazul aprobarii ei,in cel mult 30 de zile se organiz.un referendum pt. demiterea presed.Referendumul reprezinta forma juridica primara de modificare a suveranitatii nationale ;el evoca democratia directa.Curtea constitutionala este unica autoritate jurisdictionala constitutionala din Rom ,independenta fata de ori ce alta autoritate publica.este garantul supermatiei Constitutiei si se

compune din 9 judecatori ,numiti pe un mandat de 9 ani care nu poate fi prelungit sau innoit.3 judecatori sunt numiti de camera deput.,3 de senat si 3 de Presedinte.JudecatoriI Curtii Const.,aleg prin vot secret presedintele acestuia pt o perioada de 3 ani. Curtea const.,se innoieste cu o treime din judecatori ei din 3 in 3 ani in conditiile prevazute de legea organica .Judecatorii Curtii Const trebuie sa aibe o pregatire juridica superioara,inalta competenta profesionala si o vechime de cel putin 18 ani in activitatea juridica sau invatamantul juridic superior.Functia de judecator a Curtii const .este incompatibila cu oricare alta functie publica sau private, cu exceptia functiilor didactice din invatamantul superior ;ei sunt independenti in exercitarea mandatului si inamovibili pe durata acestuia.Actele supuse controlul de constittionalitate –Legile =controlul prealabil se exercita asupra legilor votate de parlament ,dar inaintea promulgarii lor de catre presedinte Rom.Controlul posterior priveste legile intrate in vigoare =se realizeaza pe calea exceptiei de neconstitutionalitate.Tratele internatioanel si acordurile internationale.Regulamentele parlamentului =control posterior.Initiativele legislative populare.Ordonantele guvernului =controlul prin procedeul exceptieri de neconstitutionalitate.Initiativa de rivizuire a constitutiei.Solutioneaza conflictele juridice de natura constitutionala dintre autoritatile publice ;indeplineste si alte atributii prevazute de legea organica a Curtii. Alte atributii =vegheaza la respectarea procedurii pt alegerea Presedintelui si confirma rezultatele. Vegheaza la respectarea proceduriI pt organizarea si desfasurarea referendumului.Initiativa legislativa populara .Constatarea existentei inprejurarillor care justifica interimatul in exercitarea functiei de Pres. al Rom.Procedura in fata CurtiI Const –Sesizarea Curtii Consti. a Rom se face numai in scris si motivat.-Plenul Curtii const este legal constituit daca sunt prezenti doua treimi din nr judecatorilor.-Sedintele CurtiI sunt publice ,cu exceptia unor cazuri.-actele Curtii se adopta cu votul majoritatiI judecatorilor .Partile au acces la lucrarile dosarului.Procedura controlului constitutionalitati legilor difera in functie de controlul prealabil sau posterior.1.Procedura in cazul controlului prealabil de constitutionalitate=Curtea

Const.,poate actiona numai daca este sesizata ;nu se poate sesiza din oficiu .Pot sesiza Curtea:Presedintele Rom,presedintii celor 2 camera a Parlam, Guvernul,Curtea Suprema de Justitie,cel putin 50 de deputati sau 25 de senatori. Solutionarea sesizarii se realizeaza prin dezbaterea in plenul Curtii const .In urma deliberarii Curtea Cosnt decide cu votul majoritatIi cu votul judecatorilor iar decizia se comunica Presed.Rom. 2.Procedura in cazul judecarii exceptiei de necostitutionalitate= exceptia de neconstit. este un procedeu eficient de aparare a drepturilor si libertatilor publice , un procedeu defensiv in care astepti ca legea sa ti se aplice pt a o ataca.Exceptia de necostit poate fi ridicata numai in fata instantelor judecatoresti de catre una din parti sau de catre istantele din oficiu si numai daca depinde de ea judecarea cauzei .Avocatul Poporului poate ridica direct exceptia de neconstit. Cauza se judeca pe baza raportului prezentat de un judecator al Curtii desemnat ca raportor.Curtea hotareste cu majoritate de voturi iar decizIile sunt definitive si obligatoriI.