FACULTATEA DE METALURGIE, ŞTIINŢA MATERIALELOR ŞI MEDIU

Programul postuniversitar de formare şi dezvoltare profesională continuăEVALUAREA NIVELULUI DE RISC ŞI AUDIT ÎN DOMENIUL

SECURITĂŢII ŞI SĂNĂTĂŢII ÎN MUNCĂ

EVALUAREA PRIN AUDIT A REZULTATELOR ACŢIUNILOR DIN PLANUL DE PREVENIRE ŞI

PROTECŢIE

Şef de lucrări dr.ing. Petrică ALEXANDRU

1

FACULTAT

EA

DE

ME

TALURGIE , ŞTIINŢA M

ATE

RIA

LE

LO

RŞ

IMEDIU

FONDATĂ1976

Galaţi 2013

1 PLANUL DE PREVENIRE ŞI PROTECŢIE...................................................31.1. Generalităţi................................................................................................31.2 Auditul de evaluare a performantei intreprinderii in domeniul sanatatiisi securitatii in munca...........................................................................................31.3 Concluziile auditului diagnostic. Planul de prevenire si protectie...........13

2 INTEGRAREA PLANULUI DE PREVENIRE ŞI PROTECŢIE..................192.1 STRUCTURĂ ŞI RESPONSABILITĂŢI ORGANIZAŢIONALE........192.2 INSTRUIRE, FORMARE, CONŞTIENTIZARE, COMPETENŢĂ, ORIENTARE..................................................................................................212.3 CONSULTARE - COMUNICARE..........................................................232.4 DOCUMENTAŢIE...................................................................................242.5 CONTROLUL DOCUMENTELOR ŞI DATELOR................................252.6 CONTROL OPERAŢIONAL..................................................................262.7 PREGĂTIREA PENTRU SITUAŢII DE URGENŢĂ ŞI CAPACITATEA DE REACŢIE A LUCRĂTORILOR.................................28

3. VERIFICAREA, EVALUAREA EFICIENŢEI PLANULUI DE PREVENIRE ŞI PROTECŢIE ŞI ACŢIUNI/MĂSURI CORECTIVE............30

3.1 MONITORIZAREA ŞI MĂSURAREA PERFORMANŢEI...................303.2 ACCIDENTE, INCIDENTE, NECONFORMITĂŢI ŞI ACŢIUNI CORECTIVE / PREVENTIVE......................................................................323.3 EVALUAREA EFICIENTEI PLANULUI DE PREVENIRE SI PROTECTIE...................................................................................................33

3.3.1 Evaluarea cantitativa a efortului general de prevenire sub formă de costuri.........................................................................................................34

3.3.2 Relatia dintre risc si securitate...............................................................394. Bibliografie.....................................................................................................41

2

1 PLANUL DE PREVENIRE ŞI PROTECŢIE

1.1. GeneralităţiH.G. nr. 1425/2006 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a

prevederilor Legii securităţii şi sănătăţii în muncă nr. 319/2006 conţine următoarele articole care vizează planul de prevenire şi protecţie în domeniul SSM:

Conform pentru asigurarea condiţiilor de securitate şi sănătate in muncă şi pentru prevenirea accidentelor de muncă şi a bolilor profesionale, angajatorii au obligaţia „să întocmească un plan de prevenire şi protecţie compus din măsuri tehnice, sanitare, organizatorice şi de altă natură, bazat pe evaluarea riscurilor, pe care să îl aplice corespunzător condiţiilor de muncă specifice unităţii” (art. 13, lit. b).

„în urma evaluării riscurilor pentru fiecare loc de muncă/post de lucru se stabilesc măsuri de prevenire şi protecţie, de natură tehnică, organizatorică, igienico-sanitară şi de altă natură, necesare pentru asigurarea securităţii şi sănătăţii lucrătorilor” (art. 46, alin. 2); planul de prevenire şi protecţie va fi revizuit ori de câte ori intervin modificări ale condiţiilor de muncă, la apariţia unor riscuri noi şi în urma producerii unui eveniment (art. 46, alin. 1);

1.2 Auditul de evaluare a performantei intreprinderii in domeniul sanatatiisi securitatii in munca

Auditul de diagnostic (evaluarea initiala) este efectuat inaintea propunerii masurilor de normalizare a conditiilor de munca prin intermediul planului de prevenire si protectie, in scopul identificarii starii de fapt privind sanatatea si securitatea in munca la nivelul intreprinderii.

Auditul sanatatii si securitatii in munca reprezinta premiza implementarii unui SSM in cadrul unei intreprinderi (in vederea certificarii sale sau nu), precum si stabilirea targeturilor si a nivelului de performanta in domeniul SSM. Analiza initiala (auditul zero sau auditul de diagnostic) trebuie sa fie efectuata de persoane competente prin consultari cu salariatii si/sau reprezentantii lor si, in functie de situatia concreta, trebuie sa permita:

a. identificarea legislatiei si reglementarilor nationale aplicabile la momentul actual in domeniul securitatii si sanatatii in munca, a principiilor

3

directoare nationale, a principiilor directoare specifice, precum si a programelor voluntare si a altor exigente la care organizatia a subscris;

b. identificarea, anticiparea si aprecierea pericolelor pentru securitatea si sanatatea salariatilor generate de mediul de munca sau de modul existent sau propus de organizare a muncii;

c. determinarea gradului in care controalele existente sau propuse pentru a fi efectuate corespund pentru eliminarea pericolelor sau pentru controlul riscurilor;

d. analizarea datelor obtinute in urma monitorizarii starii de sanatate a muncitorilor. Auditul diagnostic trebuie sa urmareasca evaluarea cantitativa a stadiului implementarii SSM in cadrul intreprinderii, pe baza unor indicatorii pot avea diferite grade de importanta, marcate prin coeficienti de ponderare, iar aprecierea sa se faca prin acordarea unui punctaj, cu marcarea neconformitatillor majore si indicatorilor cheie de SSM.

Poziţia ocupată de planul de prevenire şi protecţie în succesiunea etapelor parcurse pentru a audita din punct de vedere al riscurilor SSM rezultă din figura 1.1

4

Fig. 1 Etapele evaluării riscurilorEvaluarea cuprinde un numar de 119 indicatori care acopera toate

aspectele esentiale referitoare la SSM si care sunt grupati pe urmatoarele tematici:

capacitatea de a controla riscurile; politica de prevenire a riscurilor; circulatia, riscuri orizontale si verticale;

5

securitatea masinilor; zgomot si vibratii; temperatura si reimprospatarea aerului; iluminatul; riscuri de incendiu, explozie si riscuri electrice; materiale periculoase; protectia colectiva si individuala la locul de munca si in imprejurimi; transportul greutatilor; activitatea de intretinere; organizarea primului ajutor; participarea salariatilor la procesul de asigurare a securitatii in munca.

Auditul diagnostic: permite identificarea atat a punctelor forte, cat si a celor slabe ale

activitatii de realizare la nivelul intreprinderii a securitatii si sanatatii in munca, in conformitate cu cerintele legislatiei;

ofera un sistem de referinta in ceea ce priveste performantele in domeniul managementului securitatii si sanatatii in munca;

evidentiaza domeniile in care este necesar sa se aduca imbunatatiri.Fata de alte tipuri de audit, auditul initial implica:

Analiza domeniului de activitate al intreprinderii; Analiza activitatilor si infrastructurii de pe amplasamentul analizat

(cladiri, instalatii, linii tehnologice, echipamente, utilaje, parc auto); Identificarea cerintelor legale si de reglementare relevante pentru

domeniul de activiatate analizat si pentru infrastructura identificata; Analiza documentelor referitoare la rezultatul inspectiilor tematice

efectuate de ITM teritorial Analiza raportului medicului de medicina muncii; Analiza documentelor referitoare la istoricul evenimentelor de munca

inregistrate in intreprindere; Analiza pericolelor si rezultatului evaluarii de risc; Evaluarea gradului de pregatire profesionala a lucratorilor cu

responsabilitati in domeniul sanatatii si securitatii in munca; Evaluarea corelarii: evaluare de risc – cerinte legale si de reglementare -

politica si obiectivele in domeniul sanatatii si securitatii in munca stabilite la nivelul intreprinderii – planul de prevenire si protectie – managementul situatiilor de urgenta;

Elaborarea raportului de analiza-diagnostic, a actiunilor corective si preventive;

Elaborarea planului de prevenire si protectieElemente necesare efectuarii diagnozei starii de securitate si de protectie a sanatatii participantilor la procesul de munca:

6

Definirea si analiza istoricului accidentelor de munca, bolilor profesionale, situatiilor periculoase;

Estimarea costurilor accidentelor de munca, bolilor profesionale, situatiilor periculoase (detaliate in capitolul 4.3);

Analiza procesului de supraveghere a starii de sanatate a lucratorilor (raportul medicului de medcina muncii);

Managementul riscului (riscuri generale si specifice) – estimare.

Analiza domeniului de activitate al intreprinderii

Analiza domeniului de activitate al intreprinderii vizeaza identificarea pericolelor potentiale relationate cu specificul activitatii si a mediului de munca sau cu prezenta altor activitati pe amplasament (in utilizarea multipla a unui amplasament comun). La analiza domeniului de activitate se evaluaeza:

Necesitatea existentei autorizatiilor de securitatea muncii sau PSI; Nesitatea acordarii de EIP; Caracteristici specifice pentru proiectarea locurilor de munca; Amplasamentul; Analiza documentelor referitoare la istoricul evenimentelor de munca

inregistrate in intreprindere; Evaluarea pericolelor pe amplasament legate de pozitia geografica,

infrastructura, linii tehnologice, echipamente si utilaje, acces stradal, incinta, instalatii, alte activitati pe amplsament, poluare pe amplasament.

Evaluarea pericolelor generate de echipamentele tehnice mecanice (ETM)Criterii de audit:

Directiva 89/655/CEE referitoare la cerintele minimale de SSM privind utilizarea echipamentelor tehnice de catre lucrator;

standarde privind securitatea masinilor: SR EN 292-1: 1996 si SR EN 292-2+A1:1998.

Problematica abordata: pericole mecanice; pericole electrice; pericole termice; pericole generate de zgomot; pericole generate de vibratii; pericole generate de campuri electromagnetice; pericole generate de materialele prelucrate, utilizate si degajate de ETM; pericole generate de defectarea alimentarii cu energie, de ruperea

elementelor ETM si de alte defectari functionale; pericole generate de absenta temporara a masurilor/mijloacelor legate de

securitate si/sau pozitionarea lor incorecta.Evaluarea pericolelor generate de echipamentele tehnice electrice (ETE)

7

Criterii de audit: Directiva 89/655/CEE referitoare la cerintele minimale de SSM privind

utilizarea echipamentelor tehnice de catre lucratori; Standarde privind securitatea masinilor: SR EN 60204-1: 1998 (2000),

SR EN 292-1: 1996 si SR EN 292-2+A1: 1998 (SR EN 60204-11: 2002, SR EN 60204-31: 2003, SR EN 60204-32: 2003).

Problematica abordata: Prescriptii generale privind alegerea echipamentelor electrice,

alimentarea cu energie electrica, conditii de mediu si de functionare, transport si depozitare, conditii de manipulare, instalare si functionare;

Conexiuni de alimentare si dispozitive pentru conectare si separare, cum sunt

bornele conductoarelor de alimentare, borna conductorului de protectie exterior, dispozitive de deconectare a alimentarii si dispozitive de

intrerupere pentru prevenirea pornirii neasteptate; Protectia echipamentului electric, cu referire la protectia conductoarelor impotriva supracurentilor, protectia motoarelor impotriva

suprasolicitarilor, protectia impotriva temperaturilor anormale si protectia impotriva

intreruperii sau reducerii tensiunii de alimentare; circuite si functii de comanda, interblocare de protectie, functii de

comanda in caz de defectare; interfata dintre operator si dispozitivele de comanda montate pe

echipamentul tehnic; aparatura de comanda, amplasare, montare si carcase; cabluri si conductoare; motoare electrice si echipamente asociate; semnale de avertizare si repere de identificare.

Evaluarea pericolelor generate de echipamentele tehnice hidraulice (ETH)Criterii de audit:

Directiva 89/655/CEE referitoare la cerintele minimale de SSM privind utilizarea echipamentelor tehnice de catre lucratori;

Standarde privind securitatea masinilor: SR EN 982: 1999 (2001), SR EN 292-1:1996 si SR EN 292-2+A1: 1998.

Problematica abordata: pericole mecanice, electrice si termice; pericole generate de zgomot, vibratii si de campuri electromagnetice; pericole generate de materialele prelucrate, utilizate si degajate de

echipamentul tehnic; pericole generate de defectarea alimentarii cu energie, ejectarea

neasteptata de elemente de masina sau de fluid, defectarea sistemului de comanda;

8

pericole generate de conceperea necorespunzatoare a dispozitivelor de pornire si de oprire, a semnalelor si indicatoarelor de securitate, a dispozitivelor de deconectare a surselor de energie si a dispozitivelor de oprire de urgenta.

Evaluarea pericolelor generate de echipamentele tehnice pneumatice (ETP)Criterii de audit:

Directiva 89/655/CEE referitoare la cerintele minimale de SSM privind utilizarea echipamentelor tehnice de catre lucratori;

Standarde privind securitatea masinilor: SR EN 983: 1999 (2003), SR EN 292-1: 1996 si SR EN 292-2+A1: 1998.

Problematica abordata: similara cu cea tratata la evaluarea pericolelor generate de echipamentele

tehnice hidraulice.Evaluarea pericolelor generate de sistemele de comanda (SC)Criterii de audit:

Directiva 89/655/CEE referitoare la cerintele minimale de SSM privind utilizarea echipamentelor tehnice de catre lucratori;

Standarde privind securitatea masinilor: SR EN 954-1: 1998 (2000), SR EN

60204-1: 1998 (2000), SR EN 418: 1996, SR EN 1037: 1996 (2000), SR EN 292-1: 1996 si SR EN 292-2+A1: 1998.

Problematica abordata: descrierea sistemului de comanda si de protectie; analiza sistemului de comanda; analiza functiilor de securitate, cum ar fi oprirea de urgenta, alegerea

modului de functionare, protectia contra pornirii neasteptate, turatia sigura, inhibarea automata temporara si anihilarea manuala a functiilor de securitate;

analiza dispozitivelor de protectie si a celor de acceptanta.Identificarea cerintelor legale si de reglementare relavante pentru domeniul de activitate analizat si pentru infrastructura identificataCadrul normativ si de reglementare in domeniul sanatii si securitatii in munca include:

Legislatie nationala (normativele generale si specifice privind sanatatea si securitatea in munca);

Standardele ocupationale de profil; Normative Europene cu aplicabilitate voluntara (abordarea corporatista a

organizatiilor multinationale in special, dar si directivele referitoare la echipamentele de munca si riscurile legate de utilaje si riscurile om-masina);

Standarde conexe (ISO 31000:2010 – Managementul riscului. Principii si linii directoare; OHSAS 18001:2008 – Sisteme de Management al sanatatii si securitatii ocupationale);

9

Ghiduri de buna practica.Analiza documentelor referitoare la rezultatul inspectiilor tematice efectuate de ITM teritorialPresupune analiza inregistrari specifice activitatii de prevenire si protectie

Bilantul anual al activitatii de prevenire Planul de prevenire si protectie Rapoarte de analiza a activitatii CSSM. Strucura si functii Rapoarte ale Inspectiei Teritoriale a Muncii, referitor la respectarea

cerintelor normative si de prevenire Raportul auditului de securitatea muncii Buletine de analize referitor la monitorizarea noxelor in mediul de munca Dovezi ale formarii profesionale continue in domeniul securitatii si

sanatatii in munca Existenta checklist-ului specific serviciului de prevenire si protectie,

armonizat cu lista de verificare a ITM Teritorial.Analiza pericolelor si rezultatului evaluarii de risc

Etapele urmarite in analiza riscurilor: Definirea sistemului de analizat (loc de munca); Identificarea factorilor de risc din sistem; Identificarea cauzelor factorilor de risc prezenti in sistem; Evaluarea riscurilor de accidentare si imblonavire profesionala; Identificarea echipamentelor de protectie; Stabilirea masurilor de prevenire.

Se analizeaza existenta, corectitudinea si completitudinea intocmirii urmatoarelor documente:

Lista de identificare a factorilor de risc; Lista de consecinte posibile ale actiunii factorilor de risc asupra

organismului uman; Normativul intern de acordare a echipamentului colectiv/individual de

protectie si de lucru; Fisa de expunere la riscuri profesionale; Scala de cotare a gravitatii si probabilitatii consecintelor; Grila de evaluare a riscurilor; Scala de incadrare a nivelurilor de risc, respectiv a nivelurilor de

securitate; Fisa locului de munca; Fisa de masuri propuse; Principalele pericole si riscuri pentru securitatea si sanatatea in munca

generate de activitatile desfasurate de organizatie si, corelat cu acestea, masurile ce trebuie luate pentru a le preveni si a le controla;

Planul de actiune pentru situatii de urgenta.

10

Fig.1.2 Înlănţuirea etapelor din circuitul elaborării planului de acţiune pentru situaţii de urgenţă

Evaluarea gradului de pregatire profesionala a lucratorilor cu responsabilitati in domeniul sanatatii si securitatii in munca

Responsabilitatile personalului in activitatea de prevenire si protectie (personalul coordonator si cel cu atributii in implementare) include:

Angajator (manager); Coordonatorul de SSM pentru santiere temporare si mobile; Coordonatorul locului de munca; Personalul tehnic; Lucratorul desemnat pe linie de securitatea muncii; CSSM; Medicul de medicina muncii; Serviciul extern de prevenire si protectie; Parteneri.In functie de volumul activitatilor desfasurate (volumul productiei, numarul

de personal), de riscurile de accidentare si imbolnavire profesionala si de modul de organizare teritoriala a activitatii, angajatorul trebuie sa organizeze compartimentul de protectie a muncii, care are in componenta saserviciul de securitate a muncii si serviciul medical de medicina a muncii.

Conditia inscrisa in Normele metodologice de aplicare a Legii securitatii si sanatatii in munca 319/2006 pentru organizarea compartimentului de securitate a muncii se refera la numarul de angajati; aceasta conditie este luata in considerare si la organizarea Comitetului de Securitate si Sanatate in Munca,

11

structura organizatorica menita sa asigure participarea angajatilor la elaborarea si luarea deciziei in domeniul securitatii si sanatatii in munca.

Normele stabilesc structurile organizatorice mentionate, modul de organizare si atributiile, stabilind faptul ca angajatorul poarta intreaga raspundere pentru asigurarea securitatii si sanatatii lucratorilor.

Compartimentul de protectie a muncii cuprinde: serviciul de securitate a muncii; serviciul medical de medicina a muncii;Lucratorii desemnati cu atributii in domeniul securitatii si sanatatii in munca

trebuie sa fie pregatiti in domeniul securitatii si sanatatii in munca si trebuie sa dispuna de mijloace adecvate desfasurarii activitatii.

Reprezentantii lucratorilor cu raspunderi specifice in domeniul securitatii si sanatatii in munca, definiti conform art. 5 lit. d) din lege, sunt alesi de catre si dintre lucratorii din intreprindere si/sau unitate, conform celor stabilite prin contractul colectiv de munca, regulamentul intern sau regulamentul de organizare si functionare. Numarul de reprezentanti ai lucratorilor cu raspunderi specifice in domeniul securitatii si sanatatii in munca, care se aleg, va fi stabilit prin contractul colectiv de munca, regulamentul intern sau regulamentul de organizare si functionare, in functie de numarul total al lucratorilor din intreprindere si/sau unitate, cel putin conform cerintelor prevazute la art. 60 din NM de aplicare a legii 319/2006.

Reprezentantii lucratorilor cu raspunderi specifice in domeniul securitatii si sanatatii in munca trebuie sa indeplineasca cerintele minime de pregatire in domeniul securitatii si sanatatii in munca, corespunzatoare cel putin nivelului de baza. Legea impune angajatorului sa asigure pe cheltuiala unitatii, instruirea, testarea si perfectionarea profesionala a lucratorilor desemnati cu atributii indomeniul securitatii si sanatatii in munca.

Angajatorii au obligatia de a asigura baza materiala pentru o buna instruire, respectiv, mijloacele audio vizuale si materialele de instruire, testare ce sa fie la dispozitia specialistului care face instruirea in cadrul cabinetului de protectie a muncii, dispunand de programe de instruire-testare, pe meserii sauactivitati.Documentul care dovedeste faptul ca instruirea a fost efectuata este fisa de instructaj, ale carei elemente componente sunt prevazute in N.M., in anexa 11, completarea acesteia fiind obligatorie pentru personalul permanent sau detasat, pentru angajatii sezonieri, temporari sau zilieri si se pastreaza de conducatorul procesului de munca, respectiv, de cel care are sarcina efectuarii instruirii la locul de munca.

Atunci cand este vorba de lucratori din unitati din exterior, care desfasoara activitati pe baza de contract de prestari de servicii in unitatea unui alt angajator, angajatorul beneficiar al serviciilor va asigura instruirea lucratorilor privind activitatile specifice unitatii respective, riscurile penrtu

12

securitatea si sanatatea in munca, precum si masurile si activitatile de prevenire si protectie la nivelul unitatii in general. In ultimele doua cazuri, instruirea se consemneaza in fise de instuctaj colectiv, al caror model este prezentat in anexa 12 din N.M.

Instructajul de protectie a muncii cuprinde trei faze: instructajul introductiv general; instructajul la locul de munca; instructajul periodic.

Instructajul periodic se face intregului personal si are drept scop reimprospatarea si actualizarea cunostintelor de securitate a muncii, fiind completat obligatoriu cu demonstratii practice.Responsabilitatea pentru efectuarea instructajului periodic revine conducatorului locului de munca.Normele stabilesc ca intervalul dintre doua instructaje periodice trebuie să se stabileasca prin instructiuni proprii, in functie de conditiile locului de munca, dar sa nu fie mai mare de 6 luni, exceptie facând personalul tehnico-administrativ, pentru care intervalul va fi de cel mult 12 luni.Potrivit normelor, rezulta ca angajatorul trebuie sa stabileasca prin instructiuni proprii la ce interval de timp va face instructajul periodic luand in considerare conditiile de munca, riscurile specifice, categoriile de personal avute in vedere. Totodata, se verifica daca angajatorul s-a asigurat ca fiecare muncitor beneficieza de o pregatire suficienta si adecvata in privinta securitatii si sanatatii, indeosebi sub forma informarii si instructiunilor cu ocazia angajarii sale a unei mutari sau a unei schimbari de functie, introducerii sau schimbarii echipamentului de lucru, introducerii unei tehnologii, pregatire focalizata specific pe postul sau de munca sau pe functia sa. Aceasta pregatire trebuie sa fie adaptata la evolutia riscurilor si la aparitia unor noi riscuri si sa fie repetata periodic daca este necesar.

1.3 Concluziile auditului diagnostic. Planul de prevenire si protectieConcluziile analizei initiale trebuie:

sa fie consemnate intr-un raport; sa serveasca ca fundament pentru deciziile vizand sanatatea si securitatea

in munca; sa furnizeze valorile de plecare in functie de care imbunatatirea continua

va putea fi masurata.Masurile de prevenire si protectie propuse in urma auditului de diagnostic vor fi implementate conform urmatoarei ierarhii:

masuri de eliminare a riscului (protectia intrinseca); masuri de combatere a riscurilor la sursa (protectie colectiva); masuri organizatorice de capacitare a executantului si de organizare

ergonomica a locului de munca si activitatii.

13

Planul de prevenire si protectie contine masuri de natura tehnica, organizatorica, igienico-sanitara si de alta natura, necesare organizarii securitatii si sanatatii lucratorilor, iar masurile se stabilesc in urmaevaluarii riscurilor pentru fiecare loc de munca.Planificarea si urmarirea actiunilorBaza de plecare a planului de prevenire / protectie in analiza si stabilirea masurilor / actiunilor de eliminare / reducere a riscurilor consta in:

Fig.1.3 Legăturile dintre politica de SSM a angajatorului cu politica generală a acestuia şi principalele aspecte legate de angajmentele şi obiectivele de SSM ale acestuia

ReţineţiOBIECTIVELE FIXATE PRIN ACTIUNILE INCLUSE IN PLANUL DE

PREVENIRE / PROTECTIE, cu scopul de a identifica cele mai eficiente soluţii de prevenire si, in acelaşi timp, de a le aplica, pot avea condiţii de reuşita numai dacă:

1. Fiecare măsura de prevenire face obiectul unei documentaţii tehnico-economice, este asigurată cu resurse materiale, umane si financiare, si are

14

o finalitate materializata prin eficienta economica, concretizată prin eliminarea / reducerea riscurilor.

2. In planul de acţiuni se regăsesc CAI SI MIJLOACE care sa asigure realizarea unei largi concertări in interiorul întreprinderii – care sa permită aderarea întregului personal la realizarea TINTELOR STABILITE

3. Planul de prevenire – protecţie este integrat in gestiunea economica a întreprinderii, funcţia de prevenire fiind alături de celelalte funcţii de baza din unitate.

4. Se asigură,de către factorii responsabili, o urmărire riguroasa si sistematica a fiecărei acţiuni de prevenire incluse in program.

5. Prevenirea face parte din activitatea cotidiana a unităţii”. Planul de prevenire şi protecţie trebuie analizat la intervale regulate şi planificate, iar acolo unde este necesar, acesta poate şi trebuie să fie amendat pentru a fi luate în considerare schimbările survenite în activităţile, produsele, serviciile sau condiţiile de funcţionare ale organizaţiei.

ReţineţiSCOPUL PLANULUI DE PREVENIRE ŞI PROTECTIE

1. Întreprinderea trebuie să-şi realizeze politica sa de SSM şi obiectivele de SSM, prin stabilirea unui plan de prevenire şi protecţie.

2. Aceasta presupune dezvoltarea unor strategii şi planuri de acţiuni corespunzătoare, care trebuie comunicate / cunoscute de salariaţi.

3. Progresul în realizarea obiectivelor de SSM trebuie monitorizat, analizat şi înregistrat, iar strategiile şi planul acţiunilor trebuie actualizate sau îmbunătăţite în consecinţa

ReţineţiELEMENTE DE INTRARE NECESARE ELABORĂRII PLANULUI

1. Politica de SSM şi obiectivele de SSM;2. Analize ale cerinţelor legale şi a altor cerinţe / reglementări;3. Rezultatele proceselor de identificare a pericolelor, de evaluare şi control

al riscurilor;4. Detalii referitoare la procesele de realizare a producţiei şi a serviciilor

prestate;5. Informaţii provenite din consultările cu angajaţii pe teme de SSM, din

analize şi activităţi de îmbunătăţire la locurile de muncă (activităţi proactive / reacţii);

6. Analize ale oportunităţilor disponibile din opţiuni tehnologice noi;7. Activităţi de îmbunătăţire continuă;

15

8. Disponibilitatea resurselor necesare pentru realizarea obiectivelor de SSM ale organizaţiei

ReţineţiPROCESUL DE ELABORARE A PLANULUI DE PREVENIRE ŞI

PROTECŢIEtrebuie să urmărească:

1. Planul / Planurile trebuie să identifice atât persoanele responsabile pentru transmiterea obiectivelor de SSM la fiecare nivel de decizie, cât şi diversele sarcini ca trebuie implementate pentru atingerea fiecărui obiectiv de SSM.

2. Planul trebuie să indice atribuirea de responsabilităţi şi competenţe adecvate pentru fiecare activitate prevăzută.

3. Planul trebuie să prevadă alocarea de resurse adecvate: financiare / umane / logistică - pentru fiecare activitate.

4. Planul trebuie să prevadă rezerve financiare pentru programe de instruire specifice, care vor contribui la transmiterea informaţiilor şi la o supraveghere coordonată a acţiunilor.

5. În situaţia în care se aşteaptă transformări sau modificări semnificative ale practicilor de lucru, ale proceselor de muncă, ale materialelor, planul trebuie să prevadă şi consultarea personalului cu privire la schimbările aşteptate.

16

Fig.1.4 Formularul planului de prevenire şi protecţie

17

Fig. 1.5 Exemplu de completare a formularului planului de prevenire şi protecţie

18

2 INTEGRAREA PLANULUI DE PREVENIRE ŞI PROTECŢIE

2.1 STRUCTURĂ ŞI RESPONSABILITĂŢI ORGANIZAŢIONALE

Cerinţe Angajatorii trebuie să instituie o structură organizaţională adaptată

mărimii şi complexităţii activităţii desfăşurate în unitate, în care fiecare participant la procesul de muncă are atribuţii şi responsabilităţi clar definite;

Rolurile, responsabilităţile şi competenţele personalului care conduce, efectuează şi verifică activităţile ce au efect asupra riscurilor profesionale, trebuie definite, documentate şi comunicate;

Responsabilitatea finală pentru securitatea şi sănătatea ocupaţională revine angajatorului;

Angajatorul poate numi un reprezentant al său (din serviciul intern de prevenire şi protecţie sau altul din Consiliul de Administraţie) cu responsabilitatea specială de a asigura implementarea corespunzătoare a activităţii de SSM şi funcţionarea sistemului de organizare, conform cerinţelor, în toate locurile şi sectoarele de activitate ale întreprinderii;

Angajatorul trebuie să se asigure că resursele pentru implementarea, controlul şi îmbunătăţirea sistemului de integrare a prevenirii în gestiunea întreprinderii sunt disponibile;

Aceste resurse includ resursele umane, tehnologice şi financiare. Angajatorul are obligaţia şi dreptul de a stabili responsabilităţi,

competente şi funcţii în materie de SSM diferitelor compartimente, cum ar fi: resurse umane, tehnic, aprovizionare – desfacere, mecano-energetic, administrativ........;

Toţi cei care au astfel de responsabilităţi trebuie să-şi demonstreze angajamentul pentru îmbunătăţirea continuă a gestionării activităţii de SSM.

ScopPentru a facilita implementarea eficace a gestionării riscurilor

profesionale, este necesar ca soluţiile, responsabilităţile şi competenţele să fie definite, documentate, comunicate şi, de asemenea, alocate resursele adecvate pentru a permite realizarea sarcinilor în materie de SSMElemente de intrare

Elementele de intrare tipice includ următoarele: Structura organizatorică / organigrama; Rezultatele proceselor de identificare a pericolelor, de evaluare şi de

control al riscurilor; Obiectivele de SSM;

19

Cerinţele legale şi alte cerinte; Fisa posturilor de muncă; Lista personalului calificat.

Dezvoltarea acţiunilor specificeI. Toate persoanele care îndeplinesc activităţi de SSM trebuie să aibă

definite responsabilităţile şi autoritatea respectivă, la toate eşaloanele, inclusiv la interfaţa între diferite funcţii.

Astfel de definiri sunt necesare, printre altele, pentru următoarele funcţii: Angajatorul; Delegatul angajatorului şi echipa de analiză; Operatorii de proces şi forţa de muncă, în general; Persoanele răspunzătoare de instruire în materie de SSM; Angajaţii formaţi înmaterie de SSM de către alţi specialişti în domeniu; Reprezentanţii lucrătorilor în CSSM.În întreprindere trebuie indusă / conştientizată ideea că securitatea şi

sănătatea în muncă este responsabilitatea fiecărui lucrător din unitate şi nu numai a celor cu îndatoriri definite în acest domeniu.

II. Definirea responsabilităţilor angajatorului trebuie să includă enunţarea politicii sale de SSM şi asigurarea faptului că activitatea de SSM este implementată.

III. Definirea responsabilităţilor delegatului special al angajatorului, care poate fi sprijinit de alte persoane delegate pentru monitorizarea activităţii de SSM.

IV. Documentarea rolurilor şi responsabilităţilor trebuie făcută într-o formă adecvată unităţii şi ea poate lua forme de genul:

manualelor din sistemul de gestionare a SSM (SG SSM)sau din sistemul de management al SSM (MSSM);

proceduri de lucru şi descrierea sarcinilor de realizat; fisele posturilor; pachetul de instruire la angajare.V. Comunicarea rolurilor: Responsabilităţile şi autoritatea în materie de

SSM a fiecărei persoane trebuie comunicată eficient şi clar celor implicaţi la toate nivelurile din cadrul unităţii. Aceasta înseamnă că fiecare persoană trebuie să înţeleagă domeniul de aplicare şi interfaţa diverselor funcţii şi, de asemenea, canalele pe care ar trebui sa le utilizeze pentru a iniţia acţiuni.

VI. Resurse: Angajatorul trebuie să se asigure că sunt disponibile resursele adecvate pentru menţinerea locurilor de muncă sigure şi sănătoase, incluzând în acestea resursele umane, experienţa şi instruirea.

Resursele se pot considera corespunzătoare dacă sunt suficiente pentru realizarea programelor şi activităţilor de SSM, inclusiv măsurarea şi monitorizarea performanţei.

20

VII. Angajamentul managerului: Mijloacele prin care se dezvoltă efectivitatea angajamentului pot include:

vizitarea şi inspectarea locaţiilor; participarea la investigarea accidentelor; furnizarea de resurse pentru acţiuni corective; participarea la şedinţele CSSM; emiterea de mesaje de susţinere.

Elementele de ieşire includ: definirea responsabilităţilor şi autorităţilor în materie de SSM pentru

întreg personalul relevant; documentarea rolurilor / responsabilităţilor prin manuale / proceduri /

pachete de instruire; sisteme de comunicare a rolurilor si responsabilităţilor către toţi angajaţii

şi alte parţi interesate (Sistem informaţiona de siguranţă – SIS).

2.2 INSTRUIRE, FORMARE, CONŞTIENTIZARE, COMPETENŢĂ, ORIENTARE

CerinţePersoanele trebuie să aibă competenţa de a îndeplini sarcini ce pot avea

impact asupra activităţii de SSM; Ea trebuie definită pe baza studiilor, a instruirii şi / sau a experienţei corespunzătoare;

Întreprinderea / Angajatorul trebuie să stabilească proceduri pentru a se asigura că angajaţii săi care lucrează la fiecare nivel / funcţie sunt conştienţi de:

importanţa conformităţii cu politica, cu procedurile şi cu cerinţele gestionării riscurilor profesionale,

atribuţiile şi responsabilităţile lor în realizarea conformităţii cu politica şi procedurile de SSM, inclusiv cu cerinţele referitoare la pregătirea pentru situaţii de urgenţă şi la capacitatea de răspuns la astfel de situaţii;

consecinţele abaterii de la procedurile specificate.

ScopÎntreprinderea trebuie sa dispună de proceduri eficace pentru a sigura

competenţa personalului în exercitarea funcţiilor desemnate.

Elemente de intrareElementele de intrare includ:

Definirea rolurilor şi responsabilităţilor în materie de SSM; Fişa postului (inclusiv detalii referitoare la actiivităţile periculoase care se

vor realiza); Evaluarea performantelor angajaţilor;

21

Rezultatele proceselor de identificare a pericolelor, evaluare şi gestionare a riscurilor profesionale;

Proceduri şi instrucţiuni de lucru; Politica şi obiectivele de SSM; Programele / planurile de SSM.

Dezvoltarea acţiunilor specificeTrebuie incluse următoarele elemente:

identificare sistematică a modului de conştientizare şi a competenţelor în materie de SSM, necesare la fiecare nivel şi funcţie;

Dispoziţii pentru identificarea şi remedierea oricăror diferenţe între nivelul pe care îl deţine angajatul şi nivelul de conştientizare şi competenţă necesare;

Furnizarea oricărei instruiri identificate ca fiind necesară, într-un mod operativ, practic şi sistematic;

Evaluarea angajaţilor, pentru a avea siguranţa că au dobândit şi menţin cunoştinţele şi competenţele cerute ;

Păstrarea înregistrărilor corespunzătore privind instruirea şi competenţa fiecărui angajat;Trebuie stabilit şi menţinut un program de conştientizare şi instruire în materie de SSM, care să cuprindă următoarele aspecte:

înţelegerea dispoziţiilor în materie de SSM, a rolurilor şi responsabilităţilor angajaţilor;

un program sistematic de instruire pentru noii angajaţi şi de instruire continuă pentru angajaţi şi pentru cei transferaţi;

instruiri referitoare la dispoziţiile locale de SSM, la pericole – riscuri, la măsurile preventive şi la procedurile de urmat; aceste instruiri se fac înainte de începerea lucrului;

instruiri privind modul de identificare a pericolelor, de evaluare şi de control al riscurilor;

instruiri specifice în cadrul organizaţiei sau în exterior, care pot fi cerute angajaţilor cu atribuţii specifice pentru sistemul de SSM, inclusiv reprezentanţilor din CSSM;

rolurile şi responsabilităţile conducătorilor locurilor de muncă; program de instruire şi conştientizare pentru contractori, angajaţi

temporar şi vizitatori.

Elemente de ieşireElementele de ieşire includ:

cerinţe de competenţă pentru rolurile individuale; analiza necesităţii de instruire; programe / planuri de instruire pentru FIECARE ANGAJAT;

22

oferta de cursuri / produse de instruire disponibile pentru utilizarea în cadrul întreprinderii;

înregistrari de instruiri şi de evaluare a eficienţei instruirii.

2.3 CONSULTARE - COMUNICARE

CerinţeÎntreprinderea trebuie să deţină proceduri pentru a se asigura că

informaţiile pertinente în materie de SSM sunt comunicate către / de la angajaţi şi alte părţi interesate;

Angajaţii trebuie să fie: implicaţi în dezvoltarea şi analiza politicilor şi procedurilor de gestionare

a riscurilor profesionale, consultaţi, acolo unde apare orice modificare cu implicatii în SSM; reprezentaţi în CSSM.

ScopÎntreprinderea trebuie să încurajeze participarea la bunele practici de

SSM a tuturor participanţilor la procesul de muncă, printr-un sistem organizat de consultare şi comunicare.

Elemente de intrareElementele de intrare includ: Politica de SSM; Procedurile de identificare a pericolelor, evaluare şi gestionare a riscurilor

profesionale; Definirea rolurilor şi responsabilităţilor în materie de SSM; Rezultatele consultărilor oficiale pe linie de SSM ale angajaţilor în cadrul

sistemului de gestionare a riscurilor; Informaţiile primite de la consultărilor pe linie de SSM ale angajaţilor,

din activităţile de analiză şi îmbunătăţire a locurilor de muncă; Detalii din activitatea de instruire.

Dezvoltarea acţiunilor specificeÎntreprinderea trebuie să promoveze informaţii / dispoziţii prin care să

consulte şi să comunice aspecte pe linie de SSM către şi de la angajaţii săi şi alte părţi interesate (ex. contractori, vizitatori).Acestea ar trebui să includă dispoziţii pentru consultarea angajaţilor în:

dezvoltarea, promovarea şi analiza politicilor de SSM; dezvoltarea şi analiza obiectivelor de SSM;

23

decizii privind implementarea proceselor şi procedurilor de gestionare a riscurilor, inclusiv pentru realizarea proceselor de identificare a pericolelor de evaluare şi control al riscurilor;

schimbări care afectează securitatea şi sănătatea la locurile de muncă

Elemente de ieşireElementele de ieşire includ:

registrele şi lista documentelor; Proceduri pentru conversaţie, consultare în adaptarea muncii la om; INSTRUCŢIUNI DE LUCRU

2.4 DOCUMENTAŢIE

CerinţeÎntreprinderea trebuie să stabilească şi să menţină informaţii – pe hârtie

sau în format electronic – pentru a descrie elementele esenţiale şi etapele de integrare a prevenirii riscurilor în gestiunea economică a întreprinderii; Este important ca documentaţia să îndeplinească cerinţele de eficienţă

ScopÎntreprinderea trebuie să elaboreze o documentaţie suficientă pentru a se

asigura că procesul de integrare a prevenirii riscurilor în gestiunea economică a întreprinderii este înţeles şi asimilat de întregul personal şi poate fi implementat în mod eficient.

Dezvoltarea acţiunilor specificeÎnainte de a începe elaborarea documentaţiei necesare pentru susţinerea

proceselor sale de SSM, întreprinderea trebuie să-şi analizeze necesităţile de documentare şi informare.

Nu există o cerinţa pentru elaborarea documentaţiei într-un format anume şi nici nu este necesar să se înlocuiască documentaţia existentă, spre ex. manuale, îndrumare, proceduri, instrucţiuni de lucru, dacă acestea descriu în mod corespunzător dispoziţiile cerute.

Ar trebui luat în considerare modul în care este folosită documentaţia şi mediul în care aceasta este folosită, deoarece aceste elemente pot determina tipul de format în care este prezentat documentul

Elemente de ieşireElementele de ieşire includ: documente de ansamblu referitoare la gestionarea riscurilor; registrele documentelor şi lista documentelor principale sau indexuri;

24

proceduri de lucru pentru integrarea prevenirii riscurilor în gestiunea economică a întreprinderii;

instrucţiuni de lucru

2.5 CONTROLUL DOCUMENTELOR ŞI DATELOR

CerinţeÎntreprinderea trebuie să stabilească şi să menţină proceduri pentru

controlul tuturor documentelor ce privesc activitatea de SSM, pentru a se asigură că:

acestea pot fi uşor identificate; sunt analizate periodic, revizuite atunci când este necesar şi adaptate

pentru punerea în conformitate de către personalul autorizat; versiunile curente ale documentelor şi datelor relevante sunt disponibile

în toate locurile în care se desfăşoară operaţiuni esenţiale pentru funcţionarea eficace a activităţii de SSM;

documentele şi datele perimate sunt retrase prompt din toate punctele de difuzare şi de utilizare, sau sunt protejate în alt mod împotriva unei utilizări neintenţionate;

documentele şi datele arhivate, păstrate în scopuri juridice, pentru informare sau pentru ambele scopuri, vor fi identificate corespunzător.

Elemente de intrareDatele referitoare la sistemul de documentare şi datele pe care le dezvoltă

întreprinderea pentru a susţine sistemul de gestionare a riscurilor şi activităţile de SSM

Dezvoltarea acţiunilor specificeDocumentele şi elementele de intrare vor putea fi disponibile şi accesibile

la cerere, în condiţii curente sau ocazional, inclusiv în situaţii de urgenţă.De exemplu: ar trebui să existe asigurarea că desenele tehnice actualizate ale instalaţiilor, fişele tehnice de securitate pentru substanţele periculoase, procedurile şi instrucţiunile sunt disponibile pentru operatorii de proces şi pentru toţi cei ce le pot solicita în situaţii de urgenţă

Elemente de ieşireElementele de ieşire includ: proceduri de control al documentelor ce includ responsabilităţile şi

autorităţile desemnate; registrele documentelor şi lista documentelor principale sau indexuri;

25

listele documentelor controlate şi localizarea lor; înregistrări arhivate.

2.6 CONTROL OPERAŢIONAL

CerinţeÎntreprinderea trebuie să identifice acele operaţii şi activităţi care sunt

asociate riscurilor identificate şi pentru care este necesară aplicarea măsurilor de control;

Întreprinderea trebuie să planifice acele activităţi, inclusiv mentenanţa, pentru a se asigura că acestea se realizează în condiţii specificate prin:

stabilirea şi menţinerea procedurilor pentru proiectarea locurilor de muncă, a proceselor, a instalaţiilor şi utilajelor, a procedurilor de organizare a muncii, inclusiv adaptarea acesteia la capacităţile umane, pentru reducerea sau eliminarea riscurilor profesionale de la sursă;

stipularea în proceduri a criteriilor de operare; stabilirea şi menţinerea procedurilor referitoare la controlul riscurilor

identificate în cazul bunurilor, echipamentelor, serviciilor achiziţionate şi / sau utilizate de întreprindere, precum şi comunicarea către furnizori şi contractanţi a procedurilor şi cerinţelor relevante.

ScopÎntreprinderea trebuie să stabilească şi să menţină dispoziţiile, pentru a

se asigura de aplicarea eficace a măsurilor de control, ori de câte ori acestea sunt cerute pentru a controla riscurile operaţionale, pentru îndeplinirea politicii şi a obiectivelor de SSM şi pentru a se conforma cerinţelor legale

Elemente de intrare Politica de SSM şi obiectivele sale; Rezultatele proceselor de identificare a pericolelor, de evaluare şi control

al riscurilor profesionale; Cerinţe legale

Dezvoltarea acţiunilor specificeÎntreprinderea ar trebui să elaboreze proceduri pentru a controla riscurile

pe care le-a identificat (inclusiv cele care pot fi generate de contractori şi vizitatori), documentând aceste proceduri, căci în caz contrar ar putea conduce la incidente, accidente sau la nerespectări ale politicii şi obiectivelor de SSM;

26

Procedurile de control al riscurilor ar trebui analizate periodic din punct de vedere al adecvării şi al eficacităţii acestora, iar modificările identificate ca fiind necesare să fie implementate;

S-ar putea ca procedurile să ia în considerare situaţiile în care riscurile se extind la clienţi sau în locaţii aparţinând, sau aflate sub controlul unor terţi (spre ex. dacă angajaţii unei întreprinderi lucrează la sediul clientului). În astfel de situaţii, poate deveni necesară consultarea terţilor în probleme de SSM;

Exemple de zone reprezentative pentru apariţia de riscuri şi de măsuri aferente pentru controlul acestora:

Aprovizionarea sau transportul de bunuri include: aprobarea aprovizionării sau transportului de substanţe chimice

periculoase, de materiale şi substanţe; existenţa documentaţiei necesare pentru manipularea în

siguranţă a maşinilor, materialelor şi substanţelor chimice în momentul aprovizionării, sau necesitatea de a obţine o astfel de documentaţie;

evaluări şi reevaluări periodice privind competenţele în materie de SSM ale contractorilor;

aprobarea, din punct de vedere al prevederilor de SSM, proiectului pentru o nouă instalaţie sau echipament;

Activităţile periculoase – necesită: identificarea activităţilor periculoase; predeterminarea şi aprobarea metodelor de lucru; pre-calificarea personalului pentru a realiza activităţi

periculoase; sisteme de PERMISE DE LUCRU şi proceduri pentru controlul

intrărilor şi ieşirilor personalului în şi din locurile de muncă periculoase;

Materiale periculoase – necesită: identificarea stocurilor şi a zonelor de depozitare; asigurarea depozitării în condiţii de siguranţă si controlul

accesului; asigurarea datelor de securitate a materialelor, a altor informaţii,

precum şi facilitarea accesului la acestea;Mentenanţa şi siguranţa instalaţiilor – necesită:

achiziţionarea, controlul şi mentenanţa instalaţiilor; achiziţionarea şi controlul EIP; izolarea şi controlul accesului; inspecţia şi încercarea sistemelor de protecţie: spre ex.:

- sisteme de protecţie a operatorilor;- sisteme de întrerupere;- facilităţi de detectare a focului şi a suprapresiunii;

27

- facilităţi de manipulare (macarale, motostivuitoare, palane, alte dispozitive de ridicare;

- surse radiologice şi dispozitive de protecţie;- sisteme de ventilaţie;- facilităţi şi dispoziţii medicale.

Elemente de ieşireElementele de ieşire includ:- proceduri;- instrucţiuni de lucru.

2.7 PREGĂTIREA PENTRU SITUAŢII DE URGENŢĂ ŞI CAPACITATEA DE REACŢIE A LUCRĂTORILOR

CerinţeÎntreprinderea trebuie să stabilească Şi să menţină planuri şi proceduri

pentru a identifica potenţiale situaţii de urgenţă şi a găsi soluţii pentru prevenirea acestora şi pentru minimalizarea efectelor lor;

ScopÎntreprinderea trebuie:

să evalueze necesităţile de prevenire a potenţialelor situaţii de urgenţă , să planifice resursele pentru asigurarea acestor necesitaţi, să conceapă şi să dezvolte proceduri şi procese pentru gestionarea

acestora, să verifice capacitatea de răspuns a lucrătorilor, în scopul creşterii

eficienţei acesteia.

Elemente de intrare Rezultatele proceselor de identificare a pericolelor, de evaluare şi control

al riscurilor profesionale; Cerinţe legale şi alte cerinţe; Experienţa accidentelor, incidentelor şi a situaţiilor de urgenţă

precedente; Experienţa organizaţiilor similare referitoare la accidente, incidente şi

situaţii de urgenţă anterioare; Analize privind situaţiile de urgenţă şi exerciţiile practice efectuate,

precum şi rezultatele acţiunilor ulterioare;

Dezvoltarea acţiunilor specificeÎntreprinderea trebuie:

28

să dezvolte un plan de urgenţă; să identifice şi să asigure echipamentul de urgenţă necesar; să testeze periodic capacitate de reacţie a lucrătorilor, prin exerciţii

practice ce testează eficacitatea celor mai importante părţi din planul de urgenţă;Planul de urgenţă cuprinde:

Identificarea situaţiilor de urgenţă potenţiale; Identificarea persoanelor cu atribuţii şi responsabilităţi; Detaliile acţiunilor; Proceduri de evacuare; Comunicarea cu vecinii, cu organele de reglementare…..; Protejarea informaţiilor esenţiale; Instrucţiuni şi numerele de telefon ale persoanelor / instituţiilor de

contactat;Echipamente de urgenţă:

sistem de alarmare / semnalizare; mijloace de salvare; refugii de siguranţă; echipament PSI; echipament de prim ajutor;

Exerciţii practice

Elemente de ieşireElementele de ieşire includ următoarele:

Plan pentru situaţii de urgenţă; Lista echipamentelor de urgenţă; Înregistrări ale testărilor echipamentelor de urgenţă; Înregistrări pentru:

- exerciţiile practice- analiza exerciţiilor practice;- acţiuni recomandate, rezultate din analize.

3. VERIFICAREA, EVALUAREA EFICIENŢEI PLANULUI DE PREVENIRE ŞI PROTECŢIE ŞI ACŢIUNI/MĂSURI CORECTIVE

29

3.1 MONITORIZAREA ŞI MĂSURAREA PERFORMANŢEI

CerinţeÎntreprinderea trebuie să stabilească şi să menţină proceduri pentru

monitorizarea şi măsurarea – periodică – a performanţei în materie de SSM.Aceste proceduri trebuie să asigure:

Indicatori de măsurare calitativi şi cantitativi, corespunzători necesităţilor organizaţiei;

Gradul de îndeplinire a obiectivelor de SSM ale întreprinderii; Măsurări pro-active ale performanţei, care monitorizează conformitatea şi

eficienţa măsurilor; Măsurări reactive ale performanţei, care monitorizează conformitatea şi

eficienţa măsurilor;

ScopÎntreprinderea trebuie să identifice parametrii - cheie de performanţă în materie de SSM, care trebuie să includă:

Concluziile din deficienţele activităţilor unităţii, inclusiv din accidente, boli profesionale, incidente;

Programele de conştientizare, instruire, comunicare, consultare pentru angajaţi şi alte părţi interesate, în sensul eficientizării lor;

Elemente de intrareElementele de intrare tipice includ:

Cerinţele legislative, reglementările, cele mai bune practici; Rezultatele proceselor de identificare a pericolelor, de evaluare şi de

control al riscurilor; Politica şi obiectivele de SSM; Procedurile pentru gestionarea neconformităţilor; Înregistrări ale instruirilor; Rapoarte ale personalului de supraveghere.

Dezvoltarea acţiunilor specificea. Monitorizarea:

Verificarea existenţei documentelor care privesc cerinţele legale şi alte cerinţe;

Verificarea conformităţii activităţilor de SSM; investigarea, analiza şi înregistrarea deficienţelor sistemului de

SSM, inclusiv accidente şi boli profesionale, incidente / daune; Persoanele răspunzătoare de instruire în materie de SSM;

b. Tehnici de măsurare a performanţei în materie de SSM: Control şi verificare;

30

Evaluări prealabile ale unor noi instalaţii / materiale / substanţe chimice / tehnologii / procese / proceduri metode de muncă;

Inspecţii ale maşinilor, instalaţiilor speciale, pentru a verifica dacă părţile care au legătură cu securitatea sunt montate şi înstare de funcţionare (dispozitive de siguranţa);

Măsurători referitoare la mediu şi compararea valorilor cu standardele recunoscute;

Evaluarea comportamentelor umane, pentru a identifica practicile de lucru nesigure şi care cer o corectare;

Raportarea la bunele practici.c. Inspecţii:

Întreprinderea ar trebui să decidă o monitorizare corespunzătoare a activităţii de SSM, în funcţie de nivelul de risc evaluat.

Va fi stabilită o frecvenţă a inspecţiilor la instalaţii şi maşini. Pe baza rezultatelor identificării pericolelor, a evaluării şi

controlului riscurilor, a legislaţiei şi reglementărilor aplicabile, întreprinderea trebuie să-şi elaboreze un program de control – verificare de către instituţii agreate (de ex. ISCIR…), care însă nu-l absolvă pe angajator de efectuarea unor controale regulate sau de identificare a pericolelor, cu forţe proprii.

Inspecţiile trebuie înregistrate, pentru a putea servi ca bază pentru identificarea unor eventuale neconformităţi din activitatea inspectată.

d. Proceduri de măsurare: Măsurătorile, în special cele privind condiţiile de muncă, cum ar fi:

măsurarea sunetului, a luminii, a aerului ...., trebuie înregistrate, codificate – cu cod unic şi verificate.

Acolo unde este cazul, trebuie să existe proceduri scrise, pentru a detalia / descrie modul în care se realizează măsurătorile în domeniul SSM.

Instrumentele de măsurare utilizate trebuie menţinute şi depozitate corespunzător, să fie apte pentru a oferi măsurări exacte.

Să existe proceduri de etalonare a instrumentelor de măsurare

Elemente de ieşire Elementele de ieşire includ: Procedura (urile) de monitorizare / măsurare; Grafice pentru inspecţii la instalaţii, măsuri şi liste de verificare a

echipamentelor; Standarde pentru condiţii la locul de muncă şi liste de verificare; Liste cu dispozitivele de măsurare; Proceduri de măsurare; Scheme de etalonare şi rezultatele obţinute;

31

Rapoarte de inspecţie; Rapoarte de neconforitate; Evidenţa rezultatelor aplicării unei proceduri.

3.2 ACCIDENTE, INCIDENTE, NECONFORMITĂŢI ŞI ACŢIUNI CORECTIVE / PREVENTIVE

CerinţeÎntreprinderea trebuie să stabilească şi să menţină proceduri pentru

definirea responsabilităţilor şi autorităţii pentru: Investigarea accidentelor / incidentelor / neconformităţilor; Iniţierea de acţiuni pentru reducerea consecinţelor accidentelor /

incidentelor / neconformităţilor; Iniţierea şi finalizarea acţiunilor corective; Confirmarea eficacităţii acţiunilor corective şi preventive întreprinse.

Aceste proceduri trebuie să precizeze faptul că toate acţiunile corective şi preventive propuse trebuie analizate prin procesul de evaluare a riscurilor, înainte de implementare.

ScopÎntreprinderea trebuie să aibă proceduri eficace pentru investigarea /

raportarea / evaluarea accidentelor / incidentelor / neconformităţilorScopul procedurilor este de a preveni reapariţia situaţiilor create, prin

identificarea şi tratarea cauzelor primare.Aceste proceduri ar trebui să permită detectarea, analiza şi eliminarea

cauzelor potenţiale ale neconformităţilor.

Elemente de intrareElementele de intrare tipice includ:

Proceduri analitice / statistici; Plan de urgenţă; Rapoarte ale procedurilor de identificare a pericolelor, de evaluare şi

control al riscurilor; Rapoarte care includ neconformităţile; Rapoarte / dosare de accidente, incidente, pericole; Rapoarte privind mentenanţa.

3.3 EVALUAREA EFICIENTEI PLANULUI DE PREVENIRE SI PROTECTIE

32

Integrarea măsurilor şi acţiunilor prevăzute în planul de prevenire / protecţie în gestiunea economică a întreprinderii demonstrează legătura ce există între calitate şi securitate pentru a ajunge la o reală gospodărire a costurilor şi, în final, al rezultatelor muncii.

Evaluarea eficientei masurilor si a efectelor acţiunilor incluse in planul de prevenire si protecţie, consta in verificarea calităţii acestora si are in vedere:

Eliminarea / reducerea fenomenului periculos, Eliminarea situaţiilor periculoase / reducerea frecventei si duratei de

expunere Eliminarea posibilelor evenimente periculoase, Crearea unor mijloace si proceduri care sa elimine posibilitatea de

apariţie a situaţiilor periculoase, Atestarea unei eficiente totale si durabile a masurilor Verificarea calităţii masurilor prevăzute in planul de prevenire / protecţie

cade in sarcina factorilor responsabili, fiecăruia după atribuţiile prevăzute de lege

Eficienta acţiunilor din planul de prevenire / protecţie consta, astfel, in: Asigurarea unui nivel de securitate acceptabil, din punct de vedere tehnic,

economic si social; Reducerea la maxim a AM si BP; Diminuarea frecventei AM si BP; Diminuarea gravităţii si duratei medii a ITM; Reducerea numărului de zile de absentă, ca urmare a AM si BP; Diminuarea numărului de plângeri ale salariaţilor; Creşterea gradului de utilizare a fondului de timp; Eliminarea rebuturilor; Creşterea gradului de utilizare a echipamentelor de lucru; Reducerea cheltuielilor cu EIP, ca urmare a creşterii gradului de protecţie

colectivă; Reducerea costurilor.

Efortul general de prevenire se poate determina printr-o evaluare cantitativa, sub forma de COSTURI, după cum urmează:

3.3.1 Evaluarea cantitativa a efortului general de prevenire sub formă de costuri

33

34

C. COSTUL ACCIDENTELOR DE MUNCA, BOLILOR PROFESIONALE, INCIDENTELOR PERICULOASE

35

1. COSTURI DIRECTE

Nr. crt.

Prestatii Trimestre

I II III IV

1 Indeminzatii ITM 2 Costul de prim ajutor (transport,

supraveghere) 3 Costul reparațiilor (înlocuire ochelari,

aparat auditiv etc.) 4 Reabilitare medicala:

Operații

Medicamente

Mediu antiseptic

Cazare (15 zile -20 zile-30 zile)

Masa (15 zile -20 zile-30 zile)

Îngrijire in ambulatoriu

Control medical final

5 Reabilitare profesionala:

Cheltuieli de formare

Indemnizații de cursuri

6 Recuperare profesionala:

Cure

Protezare

Adaptări la locul de munca

7 Despăgubiri :

Pentru atingerea integrității

Pentru decese

Cazuri sociale

Pensii de urmaș

Pensii pentru incapacitate permanenta

TOTAL COSTURI DIRECTE

36

37

D. COSTUL RISCURILOR IMPORTATEin materiale, echipamente, produse, servicii/ prestatii de la furnizorii de protectie, materiale si servicii.Rezulta din:

evaluarea riscurilor - si se vor urmari daca au fost incluse in calcul; accidentele de traseu.

RECAPITULAŢIE:

A. COSTUL DE PREVENIRE AL RISCURILOR PROFESIONALE1. Cheltuieli de exploatare2. Cheltuieli de corectie3. Cheltuieli pentru achizitionarea de materiale, echipamente

B. COSTURI DE IDENTIFICARE A PERICOLELOR, EVALUAREA SI CONTROLUL RISCURILORC. COSTUL ACCIDENTELOR DE MUNCA, BOLILOR PROFESIONALE, INCIDENTELOR PERICULOASE

1. Costuri directe2. Costuri indirecte

D. COSTUL RISCURILOR IMPORTATE

A+B+C+D = COSTUL TOTAL AL ACTIVITATII DE SSM

Fig. 3.1 Repreprezentarea grafica a costurilor totale ale activitatii de SSM conduce la gasirea ”optimului ”(o) care trebuie urmarit de manager.

38

3.3.2 Relatia dintre risc si securitate

Riscul poate fi: tolerabil; intolerabil.Tolerabil: cand a fost redus la un nivel suportat de intreprindere, avand in

vedere obligatiile sale legale si propria sa politica de SSM.Practica ne demonstreaza ca in orice sistem socio-tehnic apare intotdeauna

un risc “rezidual” sa-i spunem, care este rezultatul imprevizibilitatii omului.Daca nu se fac interventii de corectie, pe parcurs, acest tip de risc creste in masura in care elementele sistemului imbatranesc, se rutineaza.

În consecinta, sistemele pot fi caracterizate prin ”niveluri de securitate”, respectiv “niveluri de risc”, ca indicatori ai starilor de securitate/risc.Definind securitatea ca o functie de risc:

y = f(x);unde

y =1/x,se poate afirma ca un sistem va fi cu atat mai sigur, cu cat nivelul de risc va fi mai mic si reciproc.Astfel, daca riscul este zero, rezulta ca securitatea tinde catre infinit, iar daca riscul tinde catre infinit, securitatea tinde catre zero, potrivit curbei din fig. 3.2.

Fig. 3.2 Relaţia dintre securitate şi risc

RISCUL :este o combinatie intre probabilitatea (P) de producere a unui eveniment si gravitatea consecintei(lor) unui eveniment periculos (G)

SECURITATEA: are inteles probabilisitc si se defineste ca : proprietatea care permite sistemului de a functiona, de a fi utilizat si intretinut, fara a intra intr-o situatie de risc superioara riscului limita.

39

În acest context, trebuie admisa o limita de risc minim, respectiv un nivel al riscului diferit de zero, dar suficient de mic pentru a se considera ca sistemul este sigur, ca si o limita de risc maxim, care sa fie echivalenta cu un nivel atat de scazut de securitate, incat sa nu mai fie permisa functionarea sistemului.

În literatura de specialitate, nivelurile de gravitate a consecintelor si probabilitatea de producere a unui eveniment, care caracterizeaza diferitele grade de risc, sunt arareori reprezentate intr-un mod continuu.

În practica, datorita greutatii de a defini curba determinata de ecuatia y = f(x), obiectivele globale de securitate ale unui sistem socio-tehnic pot fi mai usor exprimate printr-o grila sub forma de ”clase de risc”.

În ceea ce priveste riscul caracterizat prin cuplul dintre probabilitatea de aparitie si gravitatea consecintelor evenimentului periculos, nivelul de analiza trebuie sa se indrepte spre stabilirea limitei de acceptiblilitate sau nu a riscului. Teoretic, o curba de acceptibilitate a riscului poate fi definită astfel:

Fig. 3.3 Relaţia dintre gravitatea consecinţelor unui eveniment SSM şi probabilitatea de producere a acestuia

Delimitarea frontierelorRezulta dintr-o decizie cu caracter politic, adica dintr-o politica de SSM.Sunt la dispozitie doua metode pentru a notifica o astfel de decizie:

A. Evaluarea plecand de la costul vietii umane: aceasta evaluare conduce la transpunerea in termeni financiari a avantajelor rezultate din reducerea riscului.Aceasta metoda de evaluare, ca de ex:

40

”Actualizarea totalului castigurilor nete viitoare a indivizilor, Valoarea reprezentand contributia la produsul national”, va permite alocarea resurselor din buget, rezultate ca necesar pentru a maximiza numarul de vieti salvate.

B. Evaluarea, plecand de la compararea diferitelor categorii de riscuri deja acceptate. Aceasta prevede nu numai costurile dar si nivelurile de risc.

4. BIBLIOGRAFIE

1. Ghid pentru integrarea prevenirii riscurilor profesionale în întreprndere, elaborat de Asociaţia Română Pentru Securitate Şi Sănătate În Muncă

2. Evaluarea riscurilor de accidentare şi imbolnǎvire profesionalǎ, suport de curs, conf.univ.dr.ing. Bǎbuţ Gabriel;

3. Instrument de evaluare a riscurilor, http://hwi.osha.europa.eu4. Evaluarea risurilor in sistemul om-masina, Pece Ştefan. Editura Atlas

2003;5. Modele de calcul al costului accidentelor de muncă şi a bolilor

profesional, Dăscălescu Aurelia.

41