Etapele cercetării icircn nursing

1Pregătirea studiului de cercetare

Pregătirea studiului de cercetare comportă mai multe subetape

bull Documentarea bibliografică

bull Definirea fenomenului

bull Formularea temei de cercetare

bull Aspecte manageriale

aDocumentarea bibliografică

Cercetarea bibliografică necesită o selectare şi o evaluare a literaturii de specialitate

pe o anumită problemă şi se realizează prin parcurgerea a trei etape

a) Prima etapă este cercetarea bibliografică propriu zisă adică identificarea

publicaţiilor care se referă la subiectul icircn discuţie

b) A doua etapă este lectura critică activă a publicaţiilor selectate pentru a judeca

valoarea publicaţiilor indiferent dacă este vorba de calitatea cercetării sau de

pertinenţa rezultatelor publicate Evaluarea corectă critică a unui articol va permite

cititorului să aprecieze dacă publicaţia este credibilă rezultatele corespund realităţii

(validitatea internă) respectiv dacă informaţiile conţinute icircn publicaţie sunt aplicabile

icircn practica medicală dacă se pot generaliza dacă sunt aplicabile icircn proiectul de

cercetare al viitorului investigator (validitatea externă)

c) A treia etapă icircn cercetarea bibliografică constă icircn combinarea datelor din mai

multe studii referitoare la acelaşi subiect şi care se realizează prin tehnica meta-

analizei

bDefinirea fenomenului

Definirea fenomenului se bazează pe

bull Cunoaşterea prealabilă a problemei prin documentare riguroasă documentare care

poate justifica pertinenţa temei propuse (revista literaturii de specialitate)

bull Formularea unei ipoteze ştiinţifice subetapă care reprezintă fondul problemei

Ipoteza este o afirmaţie (nu o icircntrebare) despre o posibilă relaţie icircntre factorii studiaţi

şi criteriile de raţionament Ipoteza poate fi ipoteză ldquonulărdquo - nu există această relaţie

şi ldquoalternativărdquo - există relaţia Ipoteza va trebui apoi dovedită sau respinsă

bull Motivarea organizării studiului Trebuie făcută o motivare corectă legată de

inexistenţa unor studii referitoare la problema pe care o va dezbate studiul

cFormularea temei de studiu

1

Pentru formularea temei de studiu trebuiesc menţionate obiectivul sau obiectivele şi

tipul de studiu ales pentru cercetarea respectivă

Există icircn general patru tipuri de obiective

bull obiective care se referă la evoluţia şi prognosticul unei icircmbolnăviri obiective prin

care se icircncearcă icircnţelegerea şi cunoaşterea unor evenimente ce pot să apară la un

pacient pe parcursul bolii

bull obiective care se referă la etiologia bolii (cauze de natură bacteriană virală

parazitară) sau la cauzalitate (relaţia factor de risc-boală)

bull obiective legate de performanţa unor teste de diagnostic sau de screening de

evaluare a strategiei de diagnostic sau de interpretare a unui test

bull obiective care se referă la impactul unei intervenţii evaluarea unei intervenţii

terapeutice de depistare a unor boli de prevenţie de educare pentru sănătate

Alegerea tipului de studiu este stracircns legată de obiectivul ales Dacă obiectivul este

descrierea distribuţiei caracteristicilor unei populaţii aprecierea frecvenţei unui

fenomen de sănătate analiza acelui fenomen icircn funcţie de timp loc persoană se va

alege un studiu epidemiologic descriptiv studiu care nu are o ipoteză fixată anterior

O ipoteză se poate formula ca rezultat al studiului descriptiv dar nu se va face

verificarea ei icircn cadrul studiului

Dacă intenţia studiului este de a emite o judecată asupra unei posibile relaţii icircntre

factorii studiaţi atunci problema de cercetat este fundamentată de o ipoteză care

trebuie verificată dovedită iar studiul care realizează acest lucru respectiv limitele

studiilor utilizate

Aspectele manageriale includ justificarea bugetului defalcarea bugetului pe necesități

legate de achziționare de aparatură pentru personal (munca depusă pregătire

deplasări icircn teren participări la congrese sau conferințe documentare) materiale

consumabile

Aspectele manageriale vor trebui precizate icircn detaliu icircn protocolul studiului

2 Culegerea datelor

Pentru a realiza o cercetare medicală culegerea datelor este prima etapă şi se

realizează icircn funcţie de obiectivele propuse tipul studiului timpul disponibil şi

resurse umane şi financiare

Există două mari posibilităţi de culegere

bull Icircn funcţie de elementele studiate

2

o Culegerea exaustivă Toţi subiecţii populaţiei pe care dorim să o studiem Greu de

realizat din cauza costurilor foarte mari sau a alterării populaţiei de studiu

o Prin eşantionare Este metoda folosită icircn studii medicale

bull Icircn funcţie de durata culegerii

o Transversală Se studiază un grup la un moment dat

o Longitudinală Extinsă in timp

1048707 Retrospectivă ndash icircnregistrări medicale

1048707 Prospectivă ndash date culese la intervale prestabilite de timp

Populaţia ţintă

Este orice colectivitate icircntreagă de oameni animale plante sau obiecte de la care

putem colecta date Populaţia ţintă este icircntregul grup care ne interesează pe care

dorim să-l descriem sau să tragem concluzii despre el Pentru a putea realiza

generalizări spre populaţia ţintă deseori suntem obligaţi să folosim un eşantion

(selecţie) care icircnsă trebuie să fie reprezentativ pentru populaţia pe care vrem să o

studiem

Eşantionul

Un eşantion este practic un grup de elemente selectate dintr-un grup mai extins

(populaţia ţintă) Studiind eşantionul selectat se pot trage concluzii despre grupul de

unde a fost ales (populaţia ţintă)

Este icircn general ales pentru studiu pentru că

bull Populaţia ţintă este prea mare şi nu poate fi studiată ca icircntreg

bull Nu avem acces din diverse motive decacirct la parte din populaţia de studiu

bull Un studiu pe icircntreaga populaţie poate distruge populaţia

bull Eşantioanele pot fi studiate mai rapid

bull Costul şi resursele necesare studiului sunt mai reduse

Eşantionul trebuie să fie reprezentativ pentru populaţia generală

Tipuri de culegere a datelor

1Culegere de tip eşantion reprezentativ Grupul de indivizi incluşi icircn studiu sunt

reprezentativi (calitativ şi cantitativ) pentru populaţia generală Poate fi utilizat pentru

studii descriptive (cel mai frecvent) dar uneori şi pentru studii analitice

2 Culegerea de tip expus ndash neexpus Icircmparte subiecţii icircn două categorii expuşi sau

neexpuşi factorului de risc studiat Ca evoluţie următoare a studiului după o astfel de

culegere a datelor se poate evalua icircn timp apariţia icircmbolnăvirii despre care se

efectuează studiul

3

3 Culegerea de tip caz ndash martor Icircn acest caz ceea ce ghidează colectarea datelor este

prezenţa sau absenţa bolii icircn momentul prezent

Metode de culegere a datelor

Metoda aleasă pentru culegerea datelor trebuie să fie aleasă după un atent

studiu bibliografic icircn vederea stabilirii celui mai eficient mod de a răspunde temei de

studiu

1Fiziologice Sunt colectate date despre anumite caracteristici fiziologice ale

pacienţilor (TA glicemie colesterol etc) Această metodă aduce rezultate obiective

cacirct timp instrumentul de evaluare este bine calibrat şi prezintă variaţii mici

2Metode observaţionale Instrumentul de culegere a datelor trebuie să fie sincronizat

cu protocolul conceput de cercetător Datele culese trebuie să fie de asemenea

consistente adică să fie colectate de aceeaşi manieră conducătorul studiului trebuind

să instruiască investigatorii (colectorii de date) Icircnregistrarea datelor trebuie să fie de

asemenea sistematică şi bine standardizată Observaţii de control trebuie icircn mod

obligatoriu făcute pentru a putea aprecia icircn mod corect orice deviere datorată unor

factorii externi Este obligatorie luarea icircn consideraţie a aspectelor etice

3Interviul Poate fi structurat cu un set specific de icircntrebări sau nestructurat cu o temă

generală cu care se icircncepe interviul Interviurile pot fi icircnregistrate sau intervievatorul

poate nota pur şi simplu răspunsurile Există două tipuri generice de interviu interviul

de profunzime care se referă la o discuţie icircn general structurată cu un număr de

icircntrebări prestabilite icircn icircncăperea de studiu fiind doar intervievatorul şi persoana

chestionată şi interviul de grup unde prin conversaţii pornind de la temă generală

expusă şi condusă de intervievator se obţin date despre subiecţii participanţi la studiu

Ambele metode de interviu au indicaţiile lor precise Un interviu pe teme intime nu va

putea fi corect icircn ceea ce priveşte datele colectate dacă se aplică un interviu de grup

4Chestionarul Document scris adresat unor persoane pentru a răspunde la una sau

mai multe icircntrebări Trebuie să aducă răspunsurile la icircntrebările care motivează

studiul constituind ansamblul icircntrebărilor destinate culegerii de informaţii (date)

Redactarea chestionarului trebuie să ţină cont de structura acestuia introducere

conţinut exprimarea icircntrebărilor grafica chestionarului

adecvate

5 Icircnregistrări preexistente

4

Icircn cercetarea medicală sunt cel mai frecvent utilizate Informaţiile dorite sunt deja

existente ceea ce icirci revine cercetătorului este ca să structureze datele icircn funcţie de

scopul studiului pe care icircn conduce Aceste surse sunt

bull Foi de observaţie

bull Registre de consultaţie

bull Buletine de analize

bull Registre de operaţii

bull Etc

3 Analiza şi interpretarea datelor

Statistica este ştiinţa ramură a matematicii care permite aprecierea unor parametrii

populaţionali prin studiul unui număr redus de elemente ale populaţiei icircn studiu

(ţintă) O populaţie poate fi definită printr-un şir de valori care pot fi grupate icircn

funcţie de parametrul studiat (glicemie colesterol TAD TAS etc) Pentru fiecare

astfel de şir se defineşte o variabilă (care va purta nume propriu glicemie colesterol

etc) Practic variabila este considerată o funcţie ia valori posibil diferite de la un

element la altul icircn funcţie de caracteristicile proprii acestora Sunt clasificate icircn două

grupe variabile cantitative (caracteristică măsurabilă) şi calitative (caracteristică ce

nu poate fi măsurată)

La racircndul lor variabilele calitative pot fi

bull Nominale ndash grupuri de elemente ce nu pot fi ordonate (culoarea părului)

bull Nominale ordonate ndash concluziile pot fi grupate (eficienţa unui tratament slabă

bună foarte bună)

bull Binare ndash apar numai două posibilităţi (bolnav sănătos)

Variabilele cantitative pot fi

bull Continue ndash o variabilă măsurabilă care poate lua o infinitate de valori de obicei

icircntr-un interval (TAD colesterol)

bull Discrete ndash variabile care nu pot lua decacirct valori icircntregi (scor APGAR)

Statistica descriptivă

Există două ramuri ale statisticii statistica descriptivă şi statistica inferenţială

Statistica descriptivă (după cum rezultă din denumire) se ocupă cu descrierea unor

valori obţinute ale unei variabile studiate Valorile pe care variabila le ia se constituie

icircntr-o serie statistică Statistica inferenţială (inductivă) este partea de analiză a datelor

care permite extrapolarea unei concluzii trase pe baza unui eşantion spre populaţia

ţintă pentru care a fost efectuat studiul

5

Scopul analizei statistice este de a evidenţia efectul unui tratament sau al unui

factor de risc prin date obţinute din eşantionul studiat spre populaţia ţintă

După dezvoltarea ideii de-a lungul icircntregului studiu se ajunge icircn momentul icircn care

un volum mare de date trebuie analizat

Scopul analizei datelor este stabilirea corectitudinii ideii care a generat studiul

Dacă s-a acordat suficientă atenţie planificării studiului şi a fost asigurată calitatea şi

validitatea datelor colectate şi a metodelor de colectare este de aşteptat ca rezultatul să

fie corect (să corespundă scopului studiului) Analiza datelor implică multă experienţă

şi răbdare icircn manipularea datelor obţinute icircn acord cu plenul de analiză statistică

existent icircn protocolul de studiu

Comparaţiile statistice pe care cercetătorul le face sunt aceleaşi cu cele menţionate

icircn protocolul de studiu elaborat icircnainte de colectarea datelor Deci icircn această parte a

studiului trebuie urmat icircn totalitate planul elaborat iniţial Presupunacircnd că urmărirea

planului este realizată această parte a studiului va fi o repetare a protocolului iniţial

cu mici modificări necesare Alegerea unui test statistic specific poate depinde de

calitatea datelor culese (dacă o variabilă continuă este sau nu normal distribuită)

astfel de multe ori testul care trebuie aplicat nu poate fi statuat icircn avans La finalul

acestei secţiuni trebuie realizată o descriere clară şi concisă a modului icircn care au fost

analizate datele astfel icircncacirct oricine ar dori să poată repeta analiza

Interpretarea rezultatelor statistice

Ipoteza nulă este acceptată numai pentru că nu este respinsă Există deci

posibilitatea ca din alterne motive (număr mic de date) acceptarea ei să fie falsă

Media calculată pe baza unui eşantion nu va echivala media populaţiei

Dimensiunea diferenţei depinde de mărimea şi variabilitatea eşantionului Dacă

eşantionul este mic şisau cu varianţă mare media acestuia poate fi destul de

icircndepărtată de cea a populaţiei Dacă eşantionul este mare cu puţine fluctuaţii media

va fi probabil foarte apropiată de cea a populaţiei Calculele statistice combină

mărimea dimensiunea eşantionului şi variabilitatea (deviaţia standard) pentru a

genera un interval de confidenţă (IC) pentru media populaţiei

Diferenţa observată icircntre media eşantionului şi cea ipotetică nu este rezultatul unei

coincidenţe de colectare aleatoare a datelor Se respinge ideea că diferenţa este o

coincidenţă şi se concluzionează că populaţia are o medie diferită Diferenţa este

semnificativă din punct de vedere statistic

6

Pentru formularea temei de studiu trebuiesc menţionate obiectivul sau obiectivele şi

tipul de studiu ales pentru cercetarea respectivă

Există icircn general patru tipuri de obiective

bull obiective care se referă la evoluţia şi prognosticul unei icircmbolnăviri obiective prin

care se icircncearcă icircnţelegerea şi cunoaşterea unor evenimente ce pot să apară la un

pacient pe parcursul bolii

bull obiective care se referă la etiologia bolii (cauze de natură bacteriană virală

parazitară) sau la cauzalitate (relaţia factor de risc-boală)

bull obiective legate de performanţa unor teste de diagnostic sau de screening de

evaluare a strategiei de diagnostic sau de interpretare a unui test

bull obiective care se referă la impactul unei intervenţii evaluarea unei intervenţii

terapeutice de depistare a unor boli de prevenţie de educare pentru sănătate

Alegerea tipului de studiu este stracircns legată de obiectivul ales Dacă obiectivul este

descrierea distribuţiei caracteristicilor unei populaţii aprecierea frecvenţei unui

fenomen de sănătate analiza acelui fenomen icircn funcţie de timp loc persoană se va

alege un studiu epidemiologic descriptiv studiu care nu are o ipoteză fixată anterior

O ipoteză se poate formula ca rezultat al studiului descriptiv dar nu se va face

verificarea ei icircn cadrul studiului

Dacă intenţia studiului este de a emite o judecată asupra unei posibile relaţii icircntre

factorii studiaţi atunci problema de cercetat este fundamentată de o ipoteză care

trebuie verificată dovedită iar studiul care realizează acest lucru respectiv limitele

studiilor utilizate

Aspectele manageriale includ justificarea bugetului defalcarea bugetului pe necesități

legate de achziționare de aparatură pentru personal (munca depusă pregătire

deplasări icircn teren participări la congrese sau conferințe documentare) materiale

consumabile

Aspectele manageriale vor trebui precizate icircn detaliu icircn protocolul studiului

2 Culegerea datelor

Pentru a realiza o cercetare medicală culegerea datelor este prima etapă şi se

realizează icircn funcţie de obiectivele propuse tipul studiului timpul disponibil şi

resurse umane şi financiare

Există două mari posibilităţi de culegere

bull Icircn funcţie de elementele studiate

2

o Culegerea exaustivă Toţi subiecţii populaţiei pe care dorim să o studiem Greu de

realizat din cauza costurilor foarte mari sau a alterării populaţiei de studiu

o Prin eşantionare Este metoda folosită icircn studii medicale

bull Icircn funcţie de durata culegerii

o Transversală Se studiază un grup la un moment dat

o Longitudinală Extinsă in timp

1048707 Retrospectivă ndash icircnregistrări medicale

1048707 Prospectivă ndash date culese la intervale prestabilite de timp

Populaţia ţintă

Este orice colectivitate icircntreagă de oameni animale plante sau obiecte de la care

putem colecta date Populaţia ţintă este icircntregul grup care ne interesează pe care

dorim să-l descriem sau să tragem concluzii despre el Pentru a putea realiza

generalizări spre populaţia ţintă deseori suntem obligaţi să folosim un eşantion

(selecţie) care icircnsă trebuie să fie reprezentativ pentru populaţia pe care vrem să o

studiem

Eşantionul

Un eşantion este practic un grup de elemente selectate dintr-un grup mai extins

(populaţia ţintă) Studiind eşantionul selectat se pot trage concluzii despre grupul de

unde a fost ales (populaţia ţintă)

Este icircn general ales pentru studiu pentru că

bull Populaţia ţintă este prea mare şi nu poate fi studiată ca icircntreg

bull Nu avem acces din diverse motive decacirct la parte din populaţia de studiu

bull Un studiu pe icircntreaga populaţie poate distruge populaţia

bull Eşantioanele pot fi studiate mai rapid

bull Costul şi resursele necesare studiului sunt mai reduse

Eşantionul trebuie să fie reprezentativ pentru populaţia generală

Tipuri de culegere a datelor

1Culegere de tip eşantion reprezentativ Grupul de indivizi incluşi icircn studiu sunt

reprezentativi (calitativ şi cantitativ) pentru populaţia generală Poate fi utilizat pentru

studii descriptive (cel mai frecvent) dar uneori şi pentru studii analitice

2 Culegerea de tip expus ndash neexpus Icircmparte subiecţii icircn două categorii expuşi sau

neexpuşi factorului de risc studiat Ca evoluţie următoare a studiului după o astfel de

culegere a datelor se poate evalua icircn timp apariţia icircmbolnăvirii despre care se

efectuează studiul

3

3 Culegerea de tip caz ndash martor Icircn acest caz ceea ce ghidează colectarea datelor este

prezenţa sau absenţa bolii icircn momentul prezent

Metode de culegere a datelor

Metoda aleasă pentru culegerea datelor trebuie să fie aleasă după un atent

studiu bibliografic icircn vederea stabilirii celui mai eficient mod de a răspunde temei de

studiu

1Fiziologice Sunt colectate date despre anumite caracteristici fiziologice ale

pacienţilor (TA glicemie colesterol etc) Această metodă aduce rezultate obiective

cacirct timp instrumentul de evaluare este bine calibrat şi prezintă variaţii mici

2Metode observaţionale Instrumentul de culegere a datelor trebuie să fie sincronizat

cu protocolul conceput de cercetător Datele culese trebuie să fie de asemenea

consistente adică să fie colectate de aceeaşi manieră conducătorul studiului trebuind

să instruiască investigatorii (colectorii de date) Icircnregistrarea datelor trebuie să fie de

asemenea sistematică şi bine standardizată Observaţii de control trebuie icircn mod

obligatoriu făcute pentru a putea aprecia icircn mod corect orice deviere datorată unor

factorii externi Este obligatorie luarea icircn consideraţie a aspectelor etice

3Interviul Poate fi structurat cu un set specific de icircntrebări sau nestructurat cu o temă

generală cu care se icircncepe interviul Interviurile pot fi icircnregistrate sau intervievatorul

poate nota pur şi simplu răspunsurile Există două tipuri generice de interviu interviul

de profunzime care se referă la o discuţie icircn general structurată cu un număr de

icircntrebări prestabilite icircn icircncăperea de studiu fiind doar intervievatorul şi persoana

chestionată şi interviul de grup unde prin conversaţii pornind de la temă generală

expusă şi condusă de intervievator se obţin date despre subiecţii participanţi la studiu

Ambele metode de interviu au indicaţiile lor precise Un interviu pe teme intime nu va

putea fi corect icircn ceea ce priveşte datele colectate dacă se aplică un interviu de grup

4Chestionarul Document scris adresat unor persoane pentru a răspunde la una sau

mai multe icircntrebări Trebuie să aducă răspunsurile la icircntrebările care motivează

studiul constituind ansamblul icircntrebărilor destinate culegerii de informaţii (date)

Redactarea chestionarului trebuie să ţină cont de structura acestuia introducere

conţinut exprimarea icircntrebărilor grafica chestionarului

adecvate

5 Icircnregistrări preexistente

4

Icircn cercetarea medicală sunt cel mai frecvent utilizate Informaţiile dorite sunt deja

existente ceea ce icirci revine cercetătorului este ca să structureze datele icircn funcţie de

scopul studiului pe care icircn conduce Aceste surse sunt

bull Foi de observaţie

bull Registre de consultaţie

bull Buletine de analize

bull Registre de operaţii

bull Etc

3 Analiza şi interpretarea datelor

Statistica este ştiinţa ramură a matematicii care permite aprecierea unor parametrii

populaţionali prin studiul unui număr redus de elemente ale populaţiei icircn studiu

(ţintă) O populaţie poate fi definită printr-un şir de valori care pot fi grupate icircn

funcţie de parametrul studiat (glicemie colesterol TAD TAS etc) Pentru fiecare

astfel de şir se defineşte o variabilă (care va purta nume propriu glicemie colesterol

etc) Practic variabila este considerată o funcţie ia valori posibil diferite de la un

element la altul icircn funcţie de caracteristicile proprii acestora Sunt clasificate icircn două

grupe variabile cantitative (caracteristică măsurabilă) şi calitative (caracteristică ce

nu poate fi măsurată)

La racircndul lor variabilele calitative pot fi

bull Nominale ndash grupuri de elemente ce nu pot fi ordonate (culoarea părului)

bull Nominale ordonate ndash concluziile pot fi grupate (eficienţa unui tratament slabă

bună foarte bună)

bull Binare ndash apar numai două posibilităţi (bolnav sănătos)

Variabilele cantitative pot fi

bull Continue ndash o variabilă măsurabilă care poate lua o infinitate de valori de obicei

icircntr-un interval (TAD colesterol)

bull Discrete ndash variabile care nu pot lua decacirct valori icircntregi (scor APGAR)

Statistica descriptivă

Există două ramuri ale statisticii statistica descriptivă şi statistica inferenţială

Statistica descriptivă (după cum rezultă din denumire) se ocupă cu descrierea unor

valori obţinute ale unei variabile studiate Valorile pe care variabila le ia se constituie

icircntr-o serie statistică Statistica inferenţială (inductivă) este partea de analiză a datelor

care permite extrapolarea unei concluzii trase pe baza unui eşantion spre populaţia

ţintă pentru care a fost efectuat studiul

5

Scopul analizei statistice este de a evidenţia efectul unui tratament sau al unui

factor de risc prin date obţinute din eşantionul studiat spre populaţia ţintă

După dezvoltarea ideii de-a lungul icircntregului studiu se ajunge icircn momentul icircn care

un volum mare de date trebuie analizat

Scopul analizei datelor este stabilirea corectitudinii ideii care a generat studiul

Dacă s-a acordat suficientă atenţie planificării studiului şi a fost asigurată calitatea şi

validitatea datelor colectate şi a metodelor de colectare este de aşteptat ca rezultatul să

fie corect (să corespundă scopului studiului) Analiza datelor implică multă experienţă

şi răbdare icircn manipularea datelor obţinute icircn acord cu plenul de analiză statistică

existent icircn protocolul de studiu

Comparaţiile statistice pe care cercetătorul le face sunt aceleaşi cu cele menţionate

icircn protocolul de studiu elaborat icircnainte de colectarea datelor Deci icircn această parte a

studiului trebuie urmat icircn totalitate planul elaborat iniţial Presupunacircnd că urmărirea

planului este realizată această parte a studiului va fi o repetare a protocolului iniţial

cu mici modificări necesare Alegerea unui test statistic specific poate depinde de

calitatea datelor culese (dacă o variabilă continuă este sau nu normal distribuită)

astfel de multe ori testul care trebuie aplicat nu poate fi statuat icircn avans La finalul

acestei secţiuni trebuie realizată o descriere clară şi concisă a modului icircn care au fost

analizate datele astfel icircncacirct oricine ar dori să poată repeta analiza

Interpretarea rezultatelor statistice

Ipoteza nulă este acceptată numai pentru că nu este respinsă Există deci

posibilitatea ca din alterne motive (număr mic de date) acceptarea ei să fie falsă

Media calculată pe baza unui eşantion nu va echivala media populaţiei

Dimensiunea diferenţei depinde de mărimea şi variabilitatea eşantionului Dacă

eşantionul este mic şisau cu varianţă mare media acestuia poate fi destul de

icircndepărtată de cea a populaţiei Dacă eşantionul este mare cu puţine fluctuaţii media

va fi probabil foarte apropiată de cea a populaţiei Calculele statistice combină

mărimea dimensiunea eşantionului şi variabilitatea (deviaţia standard) pentru a

genera un interval de confidenţă (IC) pentru media populaţiei

Diferenţa observată icircntre media eşantionului şi cea ipotetică nu este rezultatul unei

coincidenţe de colectare aleatoare a datelor Se respinge ideea că diferenţa este o

coincidenţă şi se concluzionează că populaţia are o medie diferită Diferenţa este

semnificativă din punct de vedere statistic

6

o Culegerea exaustivă Toţi subiecţii populaţiei pe care dorim să o studiem Greu de

realizat din cauza costurilor foarte mari sau a alterării populaţiei de studiu

o Prin eşantionare Este metoda folosită icircn studii medicale

bull Icircn funcţie de durata culegerii

o Transversală Se studiază un grup la un moment dat

o Longitudinală Extinsă in timp

1048707 Retrospectivă ndash icircnregistrări medicale

1048707 Prospectivă ndash date culese la intervale prestabilite de timp

Populaţia ţintă

Este orice colectivitate icircntreagă de oameni animale plante sau obiecte de la care

putem colecta date Populaţia ţintă este icircntregul grup care ne interesează pe care

dorim să-l descriem sau să tragem concluzii despre el Pentru a putea realiza

generalizări spre populaţia ţintă deseori suntem obligaţi să folosim un eşantion

(selecţie) care icircnsă trebuie să fie reprezentativ pentru populaţia pe care vrem să o

studiem

Eşantionul

Un eşantion este practic un grup de elemente selectate dintr-un grup mai extins

(populaţia ţintă) Studiind eşantionul selectat se pot trage concluzii despre grupul de

unde a fost ales (populaţia ţintă)

Este icircn general ales pentru studiu pentru că

bull Populaţia ţintă este prea mare şi nu poate fi studiată ca icircntreg

bull Nu avem acces din diverse motive decacirct la parte din populaţia de studiu

bull Un studiu pe icircntreaga populaţie poate distruge populaţia

bull Eşantioanele pot fi studiate mai rapid

bull Costul şi resursele necesare studiului sunt mai reduse

Eşantionul trebuie să fie reprezentativ pentru populaţia generală

Tipuri de culegere a datelor

1Culegere de tip eşantion reprezentativ Grupul de indivizi incluşi icircn studiu sunt

reprezentativi (calitativ şi cantitativ) pentru populaţia generală Poate fi utilizat pentru

studii descriptive (cel mai frecvent) dar uneori şi pentru studii analitice

2 Culegerea de tip expus ndash neexpus Icircmparte subiecţii icircn două categorii expuşi sau

neexpuşi factorului de risc studiat Ca evoluţie următoare a studiului după o astfel de

culegere a datelor se poate evalua icircn timp apariţia icircmbolnăvirii despre care se

efectuează studiul

3

3 Culegerea de tip caz ndash martor Icircn acest caz ceea ce ghidează colectarea datelor este

prezenţa sau absenţa bolii icircn momentul prezent

Metode de culegere a datelor

Metoda aleasă pentru culegerea datelor trebuie să fie aleasă după un atent

studiu bibliografic icircn vederea stabilirii celui mai eficient mod de a răspunde temei de

studiu

1Fiziologice Sunt colectate date despre anumite caracteristici fiziologice ale

pacienţilor (TA glicemie colesterol etc) Această metodă aduce rezultate obiective

cacirct timp instrumentul de evaluare este bine calibrat şi prezintă variaţii mici

2Metode observaţionale Instrumentul de culegere a datelor trebuie să fie sincronizat

cu protocolul conceput de cercetător Datele culese trebuie să fie de asemenea

consistente adică să fie colectate de aceeaşi manieră conducătorul studiului trebuind

să instruiască investigatorii (colectorii de date) Icircnregistrarea datelor trebuie să fie de

asemenea sistematică şi bine standardizată Observaţii de control trebuie icircn mod

obligatoriu făcute pentru a putea aprecia icircn mod corect orice deviere datorată unor

factorii externi Este obligatorie luarea icircn consideraţie a aspectelor etice

3Interviul Poate fi structurat cu un set specific de icircntrebări sau nestructurat cu o temă

generală cu care se icircncepe interviul Interviurile pot fi icircnregistrate sau intervievatorul

poate nota pur şi simplu răspunsurile Există două tipuri generice de interviu interviul

de profunzime care se referă la o discuţie icircn general structurată cu un număr de

icircntrebări prestabilite icircn icircncăperea de studiu fiind doar intervievatorul şi persoana

chestionată şi interviul de grup unde prin conversaţii pornind de la temă generală

expusă şi condusă de intervievator se obţin date despre subiecţii participanţi la studiu

Ambele metode de interviu au indicaţiile lor precise Un interviu pe teme intime nu va

putea fi corect icircn ceea ce priveşte datele colectate dacă se aplică un interviu de grup

4Chestionarul Document scris adresat unor persoane pentru a răspunde la una sau

mai multe icircntrebări Trebuie să aducă răspunsurile la icircntrebările care motivează

studiul constituind ansamblul icircntrebărilor destinate culegerii de informaţii (date)

Redactarea chestionarului trebuie să ţină cont de structura acestuia introducere

conţinut exprimarea icircntrebărilor grafica chestionarului

adecvate

5 Icircnregistrări preexistente

4

Icircn cercetarea medicală sunt cel mai frecvent utilizate Informaţiile dorite sunt deja

existente ceea ce icirci revine cercetătorului este ca să structureze datele icircn funcţie de

scopul studiului pe care icircn conduce Aceste surse sunt

bull Foi de observaţie

bull Registre de consultaţie

bull Buletine de analize

bull Registre de operaţii

bull Etc

3 Analiza şi interpretarea datelor

Statistica este ştiinţa ramură a matematicii care permite aprecierea unor parametrii

populaţionali prin studiul unui număr redus de elemente ale populaţiei icircn studiu

(ţintă) O populaţie poate fi definită printr-un şir de valori care pot fi grupate icircn

funcţie de parametrul studiat (glicemie colesterol TAD TAS etc) Pentru fiecare

astfel de şir se defineşte o variabilă (care va purta nume propriu glicemie colesterol

etc) Practic variabila este considerată o funcţie ia valori posibil diferite de la un

element la altul icircn funcţie de caracteristicile proprii acestora Sunt clasificate icircn două

grupe variabile cantitative (caracteristică măsurabilă) şi calitative (caracteristică ce

nu poate fi măsurată)

La racircndul lor variabilele calitative pot fi

bull Nominale ndash grupuri de elemente ce nu pot fi ordonate (culoarea părului)

bull Nominale ordonate ndash concluziile pot fi grupate (eficienţa unui tratament slabă

bună foarte bună)

bull Binare ndash apar numai două posibilităţi (bolnav sănătos)

Variabilele cantitative pot fi

bull Continue ndash o variabilă măsurabilă care poate lua o infinitate de valori de obicei

icircntr-un interval (TAD colesterol)

bull Discrete ndash variabile care nu pot lua decacirct valori icircntregi (scor APGAR)

Statistica descriptivă

Există două ramuri ale statisticii statistica descriptivă şi statistica inferenţială

Statistica descriptivă (după cum rezultă din denumire) se ocupă cu descrierea unor

valori obţinute ale unei variabile studiate Valorile pe care variabila le ia se constituie

icircntr-o serie statistică Statistica inferenţială (inductivă) este partea de analiză a datelor

care permite extrapolarea unei concluzii trase pe baza unui eşantion spre populaţia

ţintă pentru care a fost efectuat studiul

5

Scopul analizei statistice este de a evidenţia efectul unui tratament sau al unui

factor de risc prin date obţinute din eşantionul studiat spre populaţia ţintă

După dezvoltarea ideii de-a lungul icircntregului studiu se ajunge icircn momentul icircn care

un volum mare de date trebuie analizat

Scopul analizei datelor este stabilirea corectitudinii ideii care a generat studiul

Dacă s-a acordat suficientă atenţie planificării studiului şi a fost asigurată calitatea şi

validitatea datelor colectate şi a metodelor de colectare este de aşteptat ca rezultatul să

fie corect (să corespundă scopului studiului) Analiza datelor implică multă experienţă

şi răbdare icircn manipularea datelor obţinute icircn acord cu plenul de analiză statistică

existent icircn protocolul de studiu

Comparaţiile statistice pe care cercetătorul le face sunt aceleaşi cu cele menţionate

icircn protocolul de studiu elaborat icircnainte de colectarea datelor Deci icircn această parte a

studiului trebuie urmat icircn totalitate planul elaborat iniţial Presupunacircnd că urmărirea

planului este realizată această parte a studiului va fi o repetare a protocolului iniţial

cu mici modificări necesare Alegerea unui test statistic specific poate depinde de

calitatea datelor culese (dacă o variabilă continuă este sau nu normal distribuită)

astfel de multe ori testul care trebuie aplicat nu poate fi statuat icircn avans La finalul

acestei secţiuni trebuie realizată o descriere clară şi concisă a modului icircn care au fost

analizate datele astfel icircncacirct oricine ar dori să poată repeta analiza

Interpretarea rezultatelor statistice

Ipoteza nulă este acceptată numai pentru că nu este respinsă Există deci

posibilitatea ca din alterne motive (număr mic de date) acceptarea ei să fie falsă

Media calculată pe baza unui eşantion nu va echivala media populaţiei

Dimensiunea diferenţei depinde de mărimea şi variabilitatea eşantionului Dacă

eşantionul este mic şisau cu varianţă mare media acestuia poate fi destul de

icircndepărtată de cea a populaţiei Dacă eşantionul este mare cu puţine fluctuaţii media

va fi probabil foarte apropiată de cea a populaţiei Calculele statistice combină

mărimea dimensiunea eşantionului şi variabilitatea (deviaţia standard) pentru a

genera un interval de confidenţă (IC) pentru media populaţiei

Diferenţa observată icircntre media eşantionului şi cea ipotetică nu este rezultatul unei

coincidenţe de colectare aleatoare a datelor Se respinge ideea că diferenţa este o

coincidenţă şi se concluzionează că populaţia are o medie diferită Diferenţa este

semnificativă din punct de vedere statistic

6

3 Culegerea de tip caz ndash martor Icircn acest caz ceea ce ghidează colectarea datelor este

prezenţa sau absenţa bolii icircn momentul prezent

Metode de culegere a datelor

Metoda aleasă pentru culegerea datelor trebuie să fie aleasă după un atent

studiu bibliografic icircn vederea stabilirii celui mai eficient mod de a răspunde temei de

studiu

1Fiziologice Sunt colectate date despre anumite caracteristici fiziologice ale

pacienţilor (TA glicemie colesterol etc) Această metodă aduce rezultate obiective

cacirct timp instrumentul de evaluare este bine calibrat şi prezintă variaţii mici

2Metode observaţionale Instrumentul de culegere a datelor trebuie să fie sincronizat

cu protocolul conceput de cercetător Datele culese trebuie să fie de asemenea

consistente adică să fie colectate de aceeaşi manieră conducătorul studiului trebuind

să instruiască investigatorii (colectorii de date) Icircnregistrarea datelor trebuie să fie de

asemenea sistematică şi bine standardizată Observaţii de control trebuie icircn mod

obligatoriu făcute pentru a putea aprecia icircn mod corect orice deviere datorată unor

factorii externi Este obligatorie luarea icircn consideraţie a aspectelor etice

3Interviul Poate fi structurat cu un set specific de icircntrebări sau nestructurat cu o temă

generală cu care se icircncepe interviul Interviurile pot fi icircnregistrate sau intervievatorul

poate nota pur şi simplu răspunsurile Există două tipuri generice de interviu interviul

de profunzime care se referă la o discuţie icircn general structurată cu un număr de

icircntrebări prestabilite icircn icircncăperea de studiu fiind doar intervievatorul şi persoana

chestionată şi interviul de grup unde prin conversaţii pornind de la temă generală

expusă şi condusă de intervievator se obţin date despre subiecţii participanţi la studiu

Ambele metode de interviu au indicaţiile lor precise Un interviu pe teme intime nu va

putea fi corect icircn ceea ce priveşte datele colectate dacă se aplică un interviu de grup

4Chestionarul Document scris adresat unor persoane pentru a răspunde la una sau

mai multe icircntrebări Trebuie să aducă răspunsurile la icircntrebările care motivează

studiul constituind ansamblul icircntrebărilor destinate culegerii de informaţii (date)

Redactarea chestionarului trebuie să ţină cont de structura acestuia introducere

conţinut exprimarea icircntrebărilor grafica chestionarului

adecvate

5 Icircnregistrări preexistente

4

Icircn cercetarea medicală sunt cel mai frecvent utilizate Informaţiile dorite sunt deja

existente ceea ce icirci revine cercetătorului este ca să structureze datele icircn funcţie de

scopul studiului pe care icircn conduce Aceste surse sunt

bull Foi de observaţie

bull Registre de consultaţie

bull Buletine de analize

bull Registre de operaţii

bull Etc

3 Analiza şi interpretarea datelor

Statistica este ştiinţa ramură a matematicii care permite aprecierea unor parametrii

populaţionali prin studiul unui număr redus de elemente ale populaţiei icircn studiu

(ţintă) O populaţie poate fi definită printr-un şir de valori care pot fi grupate icircn

funcţie de parametrul studiat (glicemie colesterol TAD TAS etc) Pentru fiecare

astfel de şir se defineşte o variabilă (care va purta nume propriu glicemie colesterol

etc) Practic variabila este considerată o funcţie ia valori posibil diferite de la un

element la altul icircn funcţie de caracteristicile proprii acestora Sunt clasificate icircn două

grupe variabile cantitative (caracteristică măsurabilă) şi calitative (caracteristică ce

nu poate fi măsurată)

La racircndul lor variabilele calitative pot fi

bull Nominale ndash grupuri de elemente ce nu pot fi ordonate (culoarea părului)

bull Nominale ordonate ndash concluziile pot fi grupate (eficienţa unui tratament slabă

bună foarte bună)

bull Binare ndash apar numai două posibilităţi (bolnav sănătos)

Variabilele cantitative pot fi

bull Continue ndash o variabilă măsurabilă care poate lua o infinitate de valori de obicei

icircntr-un interval (TAD colesterol)

bull Discrete ndash variabile care nu pot lua decacirct valori icircntregi (scor APGAR)

Statistica descriptivă

Există două ramuri ale statisticii statistica descriptivă şi statistica inferenţială

Statistica descriptivă (după cum rezultă din denumire) se ocupă cu descrierea unor

valori obţinute ale unei variabile studiate Valorile pe care variabila le ia se constituie

icircntr-o serie statistică Statistica inferenţială (inductivă) este partea de analiză a datelor

care permite extrapolarea unei concluzii trase pe baza unui eşantion spre populaţia

ţintă pentru care a fost efectuat studiul

5

Scopul analizei statistice este de a evidenţia efectul unui tratament sau al unui

factor de risc prin date obţinute din eşantionul studiat spre populaţia ţintă

După dezvoltarea ideii de-a lungul icircntregului studiu se ajunge icircn momentul icircn care

un volum mare de date trebuie analizat

Scopul analizei datelor este stabilirea corectitudinii ideii care a generat studiul

Dacă s-a acordat suficientă atenţie planificării studiului şi a fost asigurată calitatea şi

validitatea datelor colectate şi a metodelor de colectare este de aşteptat ca rezultatul să

fie corect (să corespundă scopului studiului) Analiza datelor implică multă experienţă

şi răbdare icircn manipularea datelor obţinute icircn acord cu plenul de analiză statistică

existent icircn protocolul de studiu

Comparaţiile statistice pe care cercetătorul le face sunt aceleaşi cu cele menţionate

icircn protocolul de studiu elaborat icircnainte de colectarea datelor Deci icircn această parte a

studiului trebuie urmat icircn totalitate planul elaborat iniţial Presupunacircnd că urmărirea

planului este realizată această parte a studiului va fi o repetare a protocolului iniţial

cu mici modificări necesare Alegerea unui test statistic specific poate depinde de

calitatea datelor culese (dacă o variabilă continuă este sau nu normal distribuită)

astfel de multe ori testul care trebuie aplicat nu poate fi statuat icircn avans La finalul

acestei secţiuni trebuie realizată o descriere clară şi concisă a modului icircn care au fost

analizate datele astfel icircncacirct oricine ar dori să poată repeta analiza

Interpretarea rezultatelor statistice

Ipoteza nulă este acceptată numai pentru că nu este respinsă Există deci

posibilitatea ca din alterne motive (număr mic de date) acceptarea ei să fie falsă

Media calculată pe baza unui eşantion nu va echivala media populaţiei

Dimensiunea diferenţei depinde de mărimea şi variabilitatea eşantionului Dacă

eşantionul este mic şisau cu varianţă mare media acestuia poate fi destul de

icircndepărtată de cea a populaţiei Dacă eşantionul este mare cu puţine fluctuaţii media

va fi probabil foarte apropiată de cea a populaţiei Calculele statistice combină

mărimea dimensiunea eşantionului şi variabilitatea (deviaţia standard) pentru a

genera un interval de confidenţă (IC) pentru media populaţiei

Diferenţa observată icircntre media eşantionului şi cea ipotetică nu este rezultatul unei

coincidenţe de colectare aleatoare a datelor Se respinge ideea că diferenţa este o

coincidenţă şi se concluzionează că populaţia are o medie diferită Diferenţa este

semnificativă din punct de vedere statistic

6

Icircn cercetarea medicală sunt cel mai frecvent utilizate Informaţiile dorite sunt deja

existente ceea ce icirci revine cercetătorului este ca să structureze datele icircn funcţie de

scopul studiului pe care icircn conduce Aceste surse sunt

bull Foi de observaţie

bull Registre de consultaţie

bull Buletine de analize

bull Registre de operaţii

bull Etc

3 Analiza şi interpretarea datelor

Statistica este ştiinţa ramură a matematicii care permite aprecierea unor parametrii

populaţionali prin studiul unui număr redus de elemente ale populaţiei icircn studiu

(ţintă) O populaţie poate fi definită printr-un şir de valori care pot fi grupate icircn

funcţie de parametrul studiat (glicemie colesterol TAD TAS etc) Pentru fiecare

astfel de şir se defineşte o variabilă (care va purta nume propriu glicemie colesterol

etc) Practic variabila este considerată o funcţie ia valori posibil diferite de la un

element la altul icircn funcţie de caracteristicile proprii acestora Sunt clasificate icircn două

grupe variabile cantitative (caracteristică măsurabilă) şi calitative (caracteristică ce

nu poate fi măsurată)

La racircndul lor variabilele calitative pot fi

bull Nominale ndash grupuri de elemente ce nu pot fi ordonate (culoarea părului)

bull Nominale ordonate ndash concluziile pot fi grupate (eficienţa unui tratament slabă

bună foarte bună)

bull Binare ndash apar numai două posibilităţi (bolnav sănătos)

Variabilele cantitative pot fi

bull Continue ndash o variabilă măsurabilă care poate lua o infinitate de valori de obicei

icircntr-un interval (TAD colesterol)

bull Discrete ndash variabile care nu pot lua decacirct valori icircntregi (scor APGAR)

Statistica descriptivă

Există două ramuri ale statisticii statistica descriptivă şi statistica inferenţială

Statistica descriptivă (după cum rezultă din denumire) se ocupă cu descrierea unor

valori obţinute ale unei variabile studiate Valorile pe care variabila le ia se constituie

icircntr-o serie statistică Statistica inferenţială (inductivă) este partea de analiză a datelor

care permite extrapolarea unei concluzii trase pe baza unui eşantion spre populaţia

ţintă pentru care a fost efectuat studiul

5

Scopul analizei statistice este de a evidenţia efectul unui tratament sau al unui

factor de risc prin date obţinute din eşantionul studiat spre populaţia ţintă

După dezvoltarea ideii de-a lungul icircntregului studiu se ajunge icircn momentul icircn care

un volum mare de date trebuie analizat

Scopul analizei datelor este stabilirea corectitudinii ideii care a generat studiul

Dacă s-a acordat suficientă atenţie planificării studiului şi a fost asigurată calitatea şi

validitatea datelor colectate şi a metodelor de colectare este de aşteptat ca rezultatul să

fie corect (să corespundă scopului studiului) Analiza datelor implică multă experienţă

şi răbdare icircn manipularea datelor obţinute icircn acord cu plenul de analiză statistică

existent icircn protocolul de studiu

Comparaţiile statistice pe care cercetătorul le face sunt aceleaşi cu cele menţionate

icircn protocolul de studiu elaborat icircnainte de colectarea datelor Deci icircn această parte a

studiului trebuie urmat icircn totalitate planul elaborat iniţial Presupunacircnd că urmărirea

planului este realizată această parte a studiului va fi o repetare a protocolului iniţial

cu mici modificări necesare Alegerea unui test statistic specific poate depinde de

calitatea datelor culese (dacă o variabilă continuă este sau nu normal distribuită)

astfel de multe ori testul care trebuie aplicat nu poate fi statuat icircn avans La finalul

acestei secţiuni trebuie realizată o descriere clară şi concisă a modului icircn care au fost

analizate datele astfel icircncacirct oricine ar dori să poată repeta analiza

Interpretarea rezultatelor statistice

Ipoteza nulă este acceptată numai pentru că nu este respinsă Există deci

posibilitatea ca din alterne motive (număr mic de date) acceptarea ei să fie falsă

Media calculată pe baza unui eşantion nu va echivala media populaţiei

Dimensiunea diferenţei depinde de mărimea şi variabilitatea eşantionului Dacă

eşantionul este mic şisau cu varianţă mare media acestuia poate fi destul de

icircndepărtată de cea a populaţiei Dacă eşantionul este mare cu puţine fluctuaţii media

va fi probabil foarte apropiată de cea a populaţiei Calculele statistice combină

mărimea dimensiunea eşantionului şi variabilitatea (deviaţia standard) pentru a

genera un interval de confidenţă (IC) pentru media populaţiei

Diferenţa observată icircntre media eşantionului şi cea ipotetică nu este rezultatul unei

coincidenţe de colectare aleatoare a datelor Se respinge ideea că diferenţa este o

coincidenţă şi se concluzionează că populaţia are o medie diferită Diferenţa este

semnificativă din punct de vedere statistic

6

Scopul analizei statistice este de a evidenţia efectul unui tratament sau al unui

factor de risc prin date obţinute din eşantionul studiat spre populaţia ţintă

După dezvoltarea ideii de-a lungul icircntregului studiu se ajunge icircn momentul icircn care

un volum mare de date trebuie analizat

Scopul analizei datelor este stabilirea corectitudinii ideii care a generat studiul

Dacă s-a acordat suficientă atenţie planificării studiului şi a fost asigurată calitatea şi

validitatea datelor colectate şi a metodelor de colectare este de aşteptat ca rezultatul să

fie corect (să corespundă scopului studiului) Analiza datelor implică multă experienţă

şi răbdare icircn manipularea datelor obţinute icircn acord cu plenul de analiză statistică

existent icircn protocolul de studiu

Comparaţiile statistice pe care cercetătorul le face sunt aceleaşi cu cele menţionate

icircn protocolul de studiu elaborat icircnainte de colectarea datelor Deci icircn această parte a

studiului trebuie urmat icircn totalitate planul elaborat iniţial Presupunacircnd că urmărirea

planului este realizată această parte a studiului va fi o repetare a protocolului iniţial

cu mici modificări necesare Alegerea unui test statistic specific poate depinde de

calitatea datelor culese (dacă o variabilă continuă este sau nu normal distribuită)

astfel de multe ori testul care trebuie aplicat nu poate fi statuat icircn avans La finalul

acestei secţiuni trebuie realizată o descriere clară şi concisă a modului icircn care au fost

analizate datele astfel icircncacirct oricine ar dori să poată repeta analiza

Interpretarea rezultatelor statistice

Ipoteza nulă este acceptată numai pentru că nu este respinsă Există deci

posibilitatea ca din alterne motive (număr mic de date) acceptarea ei să fie falsă

Media calculată pe baza unui eşantion nu va echivala media populaţiei

Dimensiunea diferenţei depinde de mărimea şi variabilitatea eşantionului Dacă

eşantionul este mic şisau cu varianţă mare media acestuia poate fi destul de

icircndepărtată de cea a populaţiei Dacă eşantionul este mare cu puţine fluctuaţii media

va fi probabil foarte apropiată de cea a populaţiei Calculele statistice combină

mărimea dimensiunea eşantionului şi variabilitatea (deviaţia standard) pentru a

genera un interval de confidenţă (IC) pentru media populaţiei

Diferenţa observată icircntre media eşantionului şi cea ipotetică nu este rezultatul unei

coincidenţe de colectare aleatoare a datelor Se respinge ideea că diferenţa este o

coincidenţă şi se concluzionează că populaţia are o medie diferită Diferenţa este

semnificativă din punct de vedere statistic

6