dreptul la un proces echitabil si actiunile in procesul penal

8/18/2019 Dreptul La Un Proces Echitabil Si Actiunile in Procesul Penal

1/9

Dreptul la un proces echitabil prin prisma Convenţiei Europene

pentru apărarea Drepturilor Omului şi al jurisprudenţei CEDO.

Acţiunile in procesul penal.

Dreptul la un proces echitabil ocupă un loc special printre drepturile fundamentale

recunoscute într-o societate democratică a cărui garantare trebuie să fie inerentă oricărui

sistem de drept.

„Echitatea” presupune,conform Dicţionarului de Procedură Penală1,o deplină

egalitate a tuturor participanţilor la procesul penal, iar în realiarea acestuia echitatea nu

poate fi separată de ideea fundamentală potri!it căreia toate persoanele care au încălcat

legea trebuie să fie sancţionate "i nici un ne!ino!at să nu fie pedepsit.

#n acest mod se e$primă cerinţa unui echilibru între apărarea interesului general al

societaţii, de pedepsire a tuturor infractorilor "i interesul legitim al fiecărei persoane

ne!ino!ate de a nu fi supusă constr%ngerii penale& pentru aceasta este necesar , pe de o

parte să e$iste autoritatea 'udiciară corespunătoare pentru a aplica corect "i

nepărtinitorlegea penală celor care au să!%r"it infracţiuni , obligată prin lege să acţionee

în acest sens, deci să afle ade!ărul despre infracţiunea să!%r"ită "i autorul ei, precum "i

aplicarea pedepsei în ca de !ino!ăţie, dar totodată să se asigure ca nici o persoană să nu

fie cercetată sau 'udecată pentru o infracţiune pe care nu a să!%r"it-o.

(anifestarea unei preocupări permanente de a nu se aduce , ne'ustificat, atingere

drepturilor "i libertăţilor fundamentale consfiinţite în )onstituţie, presupune garanţii

puternice care să împiedice orice abu "i să înlăture consecinţele unor încălcări ale legii

făcute de autorităţile 'udiciare în pri!inţa preumţiei de ne!ino!ăţie, a dreptului la

apărare, a libertăţii indi!iduale, a demnităţii umane, a !ieţii intime.

. *oluţionarea 'ustă a cauelor penale este garantată prin condiţiile în care se

desfă"oară "edinţa de 'udecată+ publicitate, oralitate, contradictorialitate, nemi'locire,egalitate de arme, toate garanţii ale unui proces echitabil.

Pentru a se asigura un echilibru între cei care susţin în!inuirea "i cei chemaţi să

răspundă din punct de !edere penal, trebuie instituite anumite garanţii procesuale, care

1 .ntoniu, /.0olonciu, /.aharia, Dicţionar de procedură penală, Ed. 2tiinţifică "i Enciclopedică,3ucure"ti, 1455, p. 46 .7heodoru, Tratat de drept procesual penal , ediţia a a, Ed. 8amangiu, 3ucure"ti, 995, p. :6

1


2/9

constituie conform opiniilor unor speciali"ti; -cerinţe ale unui proces echitabil, adică nu

pot lipsi dispoiţii care consacră preumţia de ne!ino!ăţie, garantarea libertăţii persoanei,

dreptul la apărare, dreptul la !iaţa intimă prin in!iolabilitatea domiciliului "i a

corespondenţei, adică principii fundamentale ale procesului penal.

)a o garanţie a respectării drepturilor omului, )on!enţia Europeană a Drepturilor


3/9

cest mod de reglementare al dreptului de acces la 'ustitie este în concordanta cu

abordarea europeana a aceluiasi concept, caci, în acceptiunea )on!entiei, e$ercitarea

dreptului de acces la 'ustitie presupune tocmai asigurarea accesului oricarei persoane la

un tribunal instituit de lege, adica garantarea unei proceduri 'udiciare în fata careia sa se

poata realia, efecti!, acest drept.

Bn ceea ce pri!este mi'loacele concrete de asigurare a

accesului liber la 'ustitie, acestea sunt lasate de )on!entie la latitudinea statelor care au

ratificat-o, de!reme ce prin art.: pct.1 nu s-au pre!aut e$pres alte asemenea mi'loace.

. examinarea cauzei în mod echitabil,.public şi într-un termen rezonabil

1.)erinta din art.: pct.1 al )on!entiei, aceea ca o caua sa fie e$aminata în mod echitabil,trebuie înteleasa în sensul de a se asigura respectarea principiilor fundamentale aleoricarui proces si anume principiul contradictorialitatii si principiul dreptului la aparare,

ambele asigur%nd egalitatea deplina a partilor în proces.- Contradictorialitatea >7=. )PP>( este principiul care îngaduie partilor din proces sa participe în mod acti! si egal la preentarea, argumentarea si do!edireadrepturilor lor în cursul desfasurarii procesului, mai precis sa discute si sa combatasustinerile facute de fiecare dintre ele si sa-si e$prime opinia asupra initiati!elor instanteiîn scopul stabilirii ade!arului si al pronuntarii unei hotar%ri legale si temeinice.#n !irtutea contradictorialitatii, partile îsi aduc reciproc la cunostinta pretentiile, apararilesi probele de care înteleg sa se foloseasca în proces, prin cererile scrise adresate instantei, 'udecata nu se poate face dec%t dupa legala lor citare, în cursul procesului toate partilesunt ascultate în mod egal, inclusi! asupra împre'urarilor de fapt sau de drept puse îndiscutie de instanta, în !ederea aflarii ade!arului în caua, încu!iintarea probelor se face

în sedinta publica, dupa prealabila lor discutare de catre parti, iar hotar%rile 'udecatorestisunt comunicate partilor, în !ederea e$ercitarii cailor legale de atac.

Dreptul la aparare are în dreptul moldo!enesc si !aloare de principiuconstitutional, tin%nd seama ca prin art.:alin.1 din )onstitutie se stabileste ca dreptul laaparare este garantat, iar prin alineatul ; al aceluiasi articol se pre!ede ca în tot cursul procesului partile au dreptul sa fie asistate de un a!ocat, ales sau numit din oficiu.#n sensmaterial, acest drept include toate drepturile si garantiile procesuale, care asigura partilor posibilitatea de a-si apara interesele, iar în sens formal el include dreptul partilor de a-sianga'a un a!ocat.Cerinta examinarii cauei !n public, pre!auta de art. : pct.1 din )on!entie, înseamna publicitatea debaterilor, care se realieaa, pe de o parte prin asigurarea accesului

partilor la debateri, aceasta fiind o conditie inerenta a e$ercitarii drepturilor lor procesuale, const%nd în dreptul la aparare si dreptul la debateri contradictorii, iar pe dealta parte, prin asigurarea accesului la debateri al oricaror persoane.#n acelasi mod este înteleasa notiunea de publicitate si în dreptul intern, stfe art.116)onstitutia >m, art.15 )PP penala pre!ad despre publicitatea sedintelor 'udiciare, cauride e$ceptie sunt nominaliate e$pres in lege.Publicitatea este o garantie a corectitudinii si impartialitatii 'udecatorilor, a independenteiacestora, pentru ca nu este suficient sa se faca dreptate, ci este ne!oie sa se si !ada acest

;


4/9

lucru& pentru acest moti! partile nu pot fi împiedicate sa participe la debaterea cauelor proprii, nici macar atunci c%nd s-a declarat sedinta secreta , iar tertele persoane nu pot fiîndepartate din sala de 'udecata dec%t în caul sedintelor secrete.

Cerinta Conventiei ca examinarea cauei sa se "aca !ntr-un termen reonabil trebuie

raportata la fiecare ca în parte, lu%nd în considerare durata procedurii, natura pretentiilor,comple$itatea procesului, comportamentul autoritatilor competente si al partilor,dificultatea debaterilor, aglomerarea rolului instantei si e$ercitarea cailor de atac.rt.9)PP >(

examinarea cauei de către un tribunal independent, imparţial, stabilit prin le#e$Bndependenta presupune doua laturi si anume independenta instantelor si

independenta ma#istratului.Bndependenta instantelor, are în !edere ca sistemul instantelor prin care se realieaa 'ustitia nu face parte si nu este subordonat puterii e$ecuti!e sau legislati!e.cest aspect este reflectat în art.11Aalin.1 )onstitutia >(, care pre!ede ca 'ustitia se

realieaa prin )urtea *uprema de Custitie, prin )urtile de pel si 'udecatorii,.#n acelasi sens sunt si pre!ederile art.11A alin.= din )onstitutie care pre!ad ca prin legesunt stabilite competenta si procedura de 'udecata.%ndependenta judecatorilor este reflectata în art.11: alin.1 din )onstitutia>m,art.:)PP care pre!ede ca 'udecatorii sunt independenti si se supun numai legii.ceasta presupune, ca si în caul instantelor de 'udecata,faptul ca în realiarea actului de 'ustitie, magistratii nu pot fi influentati de puterea e$ecuti!a sau legislati!a.

&mpartialitatea, ca element al unui proces echitabil,repreinta garantia încrederii

'ustitiabililor în magistratii si institutiile în care acestia îsi desfasoara acti!itatea,prin carese realieaa actul de 'ustitie.

#n acelasi timp si prin )onstitutie art.11:,alin 6. s-a recunoscut importanta acestei laturia unui proces echitabil, pre!a%ndu-se ca functia de 'udecator este incompatibila cu oricealta functie publica sau pri!ata, cu e$ceptia functiilor didactice din în!atam%ntul superior.

'(ublicitatea pronuntarii hotar)rilor judecatoresti.cest aspect asigura cunoasterea de catre 'ustitiabili a hotar%rii 'udecatoresti, imediatdupa deliberarea completului de 'udecata.Pronuntarea dispoiti!ului hotar%rii 'udecatoresti, în sedinta publica, chiar în lipsa partilor, este impusa de art.A5 alin. )od procedura ci!ila .Pronuntarea în sedinta publica, da posibilitatea partii a carei caua a fost solutionatanefa!orabil, sa renunte în instanta la calea de atac ?art.:6 alin.1 )od procedura ci!ila @.

=


5/9

E$emple de încălcare a acestui drept ne sunt oferite de 'urisprudenţa )urţii Europene a

Drepturilor eclamantului, care fusese repreentat de către a!ocaţi din oficiu în procedura de

fond "i în apel "i care fusese dispensat de obligaţia de a plăti ta$e de timbru pentruA http+'urisprudentacedo.com

A

http://jurisprudentacedo.com/RD-contra-Poloniei-Taxa-de-timbru-Limitarea-accesului-la-justitie.htmlhttp://jurisprudentacedo.com/RD-contra-Poloniei-Taxa-de-timbru-Limitarea-accesului-la-justitie.htmlhttp://jurisprudentacedo.com/RD-contra-Poloniei-Taxa-de-timbru-Limitarea-accesului-la-justitie.html


6/9

'udecata în apel, i s-a respins cererea de a primi a'utor 'udiciar pentru formularea unui

recurs, pe moti! că nu a do!edit că îi lipsesc resursele financiare pentru anga'area unui

a!ocat. Deciia de respingere a cererii sale i-a fost notificată cu 5 ile înainte de e$pirarea

termenului de recurs.

Bnstanţa de apel l-a dispensat pe reclamant de obligaţia de a plăti ta$ele de timbru "i

ta$ele pentru repreentarea sa în apel, ceea ce implică faptul că aceasta a!ea la dispoiţie

suficiente elemente pentru a considera că impunerea acestor ta$e constituie o sarcină

disproporţionată pentru reclamant. ceea"i instanţă a refuat ulterior să admită cererea de

acordare a unui a!ocat din oficiu pentru formularea unui recurs, chiar dacă nimic nu

părea să indice că situaţia financiară a reclamantului s-ar fi ameliorat. )urtea a constatat,

de asemenea, că repreentarea de către un a!ocat era o condiţie necesară pentru a puteaformula un recurs.

)urtea a constatat că instanţa de apel nu numai i-a respins ne'ustificat cererea de

spi'in 'udiciar, ci i-a "i lăsat un inter!al de timp e$trem de scurt pentru a-"i putea găsi un

a!ocat, care să îl repreinte în faţa instanţei de recurs. De aceea, )urtea a constatat că

reclamantului i s-a negat dreptul de acces la 'ustiţie.

0. 1cundeanu contra +om)niei

/

- 2enţinere nejusti"icată !n stare de arest

Prin hotăr%rea *cundeanu !s. >om%nia din 1: februarie 919, )ED< a mai pus

o piatră de moară 'urisprudenţei rom%ne pri!itoare la arestare, sancţion%nd utiliarea

e$cesi!ă a noţiunii de pericol pentru ordinea publică în situaţii abstracte.

#n fapt, reclamantul a fost arestat timp de un an "i luni fiind acuat că a comis

o serie de infracţiuni, în principal fiind !orba despre înţelăciune prin emiterea de cecuri

fără acoperire, pre'udicind mai multe societăţi comerciale cu peste =9 999 euro.

(enţinerea sa în stare de arest s-a făcut ţin%nd cont de faptul că reclamantul era

recidi!ist, iar instanţele au apreciat că lăsarea acestuia în libertate preintă pericol pentru

ordinea publică.

)urtea a constatat că, în speţă, e$istau suficiente moti!e pentru a considera că

: Bbidem

:


7/9

reclamantul a comis o infracţiune, însă acest fapt nu este suficient pentru a permite

arestarea sa. )urtea a amintit că referirerea la pericolul pentru ordinea publică nu poate fi

in!ocată de o manieră abstractă de către autorităţi, acestea trebuind să se baee pe probe,

nu pe preumţii "i presupuneri.

)urtea a amintit "i faptul că luarea în considerare a pericolului pentru ordinea

publică se poate face doar în circumstanţe e$cepţionale, în care e$istă probe care să

indice magnitudinea pericolului real pentru ordinea publică pe care l-ar preenta lăsarea

unui acuat în libertate.

utorităţile au omis să indice probele concrete care indică e$istenţa unei pericol

pentru ordinea publică care ar fi reultat din 'udecarea reclamantului în stare de libertate.

#n plus, )urtea a constatat că instanţele nu au e$plicat niciodată de ce luarea unei alte

măsuri pre!enti!e nu ar fi fost suficientă, iar simplul fapt că reclamantul era recidi!ist nu putea să 'ustifice menţinerea sa în stare de arest.

Acţiunile !n procesul penal

*ă!%r"irea unei infracţiuni aduce atingere, în primul r%nd, ordinii de drept, care nu

poate fi restabilită dec%t prin sancţionarea penală a infractorului& aceea"i infracţiune poate

însă produce o pagubă unei persoane fiice sau 'uridice,iar instrumentul 'uridic pentruobţinerea reparării pagubei este acţiunea ci!ilă.6

#n timp ce acţiunea penală5 are ca obiect tragerea la răspundere penală a

persoanelor care au să!%r"it infracţiuni, acţiunea ci!ilă are ca obiect tragerea la

răspundere ci!ilă a inculpatului "i a părţii responsabile ci!ilmente pentru paguba cauată

de inculpat prin infracţiunea să!%r"ită.4 Definiţia dată de )odul de Procedura Penală se

referă la acţiunea ci!ilă care se e$ercită în procesul penal, deoarece numai în acest proces

e$ista inculpat.19 cţiunea ci!ilă decurg%nd din să!%r"irea unei infracţiuni poate fi

e$ercitată "i separat, în procesul ci!il& în unele sisteme de drept, cum este cel anglo-

sa$on, în faţa instanţei penale nu se poate e$ercita o acţiune ci!ilă, astfel că persoana

6 )armen *il!ia Paraschi!,(ircea Damaschin- Drept procesual penal, Ed. umina e$, 3ucuresti,99=, p.1915 #n codul de Procedura Penala diin 15:= purta denumirea de Facţiune publică”,care se schimbă in 14;:4 rigore h. 7heodoru-op.cit.,pg 19:-19619 )odul penal.)odul de procedura penala,Ed. ).8. 3ecG,3ucuresti Hactualiat februarie 911

6


8/9

leată prin infracţiune trebuie să se adresee instanţei ci!ile pentru a obţine repararea

pre'udiciului suferit.

#n cele mai multe legiuiri s-a admis că cele două acţiuni H penală si ci!ilă H a!%nd

ca sursa comună să!%r"irea aceleia"i infracţiuni, să poată fi e$ercitate concomitent in

acela"i proces penal& în acest sens s-au pronunţat "i speciali"tii11 din domeniul dreptului

procesual. Procedura penală rom%nă cunoa"te acest sistem încă din 15:=.

Din punctul de !edere al lui rigore 7heodoru , e$ercitarea celor doua acţiuni

într-un singur proces - cel penal H preintă a!anta'e at%t pentru 'ustiţie, c%t "i pentru

persoanele interesate. stfel, pentru 'ustiţie înseamnă o economisire de timp "i de

mi'loace materiale atunci c%nd cele două acţiuni sunt e$ercitate în acela"i proces penal "i

soluţionate prin aceea"i hotăr%re 'udecătoarească, e!it%ndu-se astfel administrarea

separată de probe pentru aceeasi faptă "i acela"i făptuitor, precum "i e!entualitatea unor contradicţii ce-ar putea inter!eni în hotăr%rile a două instanţe 'udecătore"ti diferite. Pentru

persoana pre'udiciată prin infracţiune se constituie un mi'loc mai lesnicios "i mai rapid

pentru obţinerea reparării pagubei suferite, cu cheltuieli mai reduse. Pentru inculpat

e$istă posibilitatea de a concentra apărarea în acela"i timp "i cu pri!ire la acţiunea penală

"i la acţiunea ci!ilă , ceea ce reduce "i cheltuielile pe care ar trebui sa le suporte.

tunci c%nd persoana pre'udiciată printr-o infracţiune consideră preferabilă

e$ercitarea acţiunii ci!ile în cadrul procesului ci!il, i se recunoa"te un drept de opţiune pentru alegerea acestei căi& în caurile în care acţiunea penală nu poate fi e$ercitată în

procesul penal, datorită unei împiedicări legale, atunci persoana !ătămată nu poate

e$ercita acţiunea ci!ilă dec%t în faţa instanţei ci!ile.

#n caul în care se e$ercită am%ndouă acţiunile în procesul penal, acţiunea penală

constituie acţiunea principală, iar acţiunea ci!ilă repreintă acţiunea accesorie. Poiţia de

acţiune principală "i de acţiune accesorie reultă din c%te!a pre!ederi procedurale& astfel,

acţiunea ci!ilă nu poate fi e$ercitată în procesul penal dacă nu e$istă o acţiune penală

pusă în mi"care, ceea ce subliniaă caracterul accesoriu în e$ercitarea acţiunii ci!ile, care

se alătură celei penale.1 Dacă acţiunea ar înt%ria soluţionarea acţiunii penale, se poate

distinge acţiunea ci!ilă în !ederea 'udecării ei separate, dar în acela"i proces penal ?art.

;=6 )od Procedura Penala@& modul în care se soluţioneaă acţiunea penala are influenţă

11 h 7heodoru,


9/9

asupra soluţiei ce trebuie dată acţiunii ci!ile ?art.;=:@ , dupa regula accesoriul urmeaă

principalul.

#n sf%r"it, problema raportului dintre acţiunea penală "i acţiunea ci!ilă se pune

mai cu seamă atunci c%nd cele două acţiuni sunt e$ercitate concomitent, separate "i la

instanţe diferite, deoarece reol!area lor separată "i în acela"i timp poate conduce la

pronunţarea unei hotăr%ri contradictorii.

#n această ipoteă, reglementarea raportului dintre cele două acţiuni este făcută de

art.14 alin. ?@ ) pr.pen. care precieaă că 'udecata în faţa instanţei ci!ile se suspendă

p%nă la reol!area definiti!ă a unei caue penale, această regulă fiind cunoscută sub

denumirea Fpenalul ţine în loc ci!ilul”.

!%nd în !edere faptul că, sub aspect material, pentru ambele acţiuni 'ustificarea

este infracţiunea, este normal ca acţiunea penală să aibă prioritate faţă de acţiunea ci!ilă,iar hotăr%rea definiti!ă a instanţei penale sa aibă autoritate de lucru 'udecat în faţa

instanţei ci!ile.1;

1; ( Damaschin,op cit., pg 1;4-1=9

4

dreptul la un proces echitabil si actiunile in procesul penal

Documents