actiunile in procesul penal
TRANSCRIPT
7/30/2019 Actiunile in Procesul Penal
http://slidepdf.com/reader/full/actiunile-in-procesul-penal 1/240
ACTIUNILE IN PROCESUL PENAL
Sectiunea I
Actiunea in justitie
1. Notiune
Prin incalcarea unei norme juridice se
produce un conflict de drept intre persoana
cu atitudinea ilicita si cea ale carei drepturi si
interese legitime au fost vatamate.
Pentru restabilirea ordinii de drept
incalcate, este necesara interventia organelor
competente sa aplice legea, rezolvarea
conflictului de drept fiind un atribut exclusival justitiei.
Mijlocul legal prin intermediul
caruia conflictul de drept este adus spre
solutionare organelor judiciare poarta
denumirea de actiune 212b15c in justitie1.
In functie de norma incalcata,
conflictul de drept poate fi de natura civila,
penala, administrativa etc. si, prin urmare,
actiunea in justitie poate fi civila, penala saucontraventionala.
2. Factorii actiunii in justitie
Factorii sau termenii actiunii in justitie
sunt conceptele juridice ce asigura o corecta
desfasurare a activitatii judiciare, fiind
reprezentate de: temeiul actiunii; obiectul
actiunii; subiectii actiunii; aptitudinea
functionala a actiunii.
a) Temeiul actiunii este atat de fapt,
cat si de drept; temeiul de fapt al actiunii il
constituie fapta ilicita, iar temeiul de drept il
constituie norma juridica in care este prevazut
dreptul la actiune in cazul savarsirii faptei
Despre drept penal
Judecata Urmarirea penala
Stiu si altele ...
Notiunea generala de infractiune
Notiuni introductive cu privire la procesulpenal si dreptul procesual penal
Luarea de mita
Abuzul in serviciu contra intereselor personale
Abuzul in serviciu in forma calificata
Falsul intelectual
Masurile educative si pedepsele pentru minori
Deliberarea si rezolvarea cauzei penale inprima instanta
Individualizarea judiciara a raspunderii penale
Consideratii generale privind cauzele careinlatura caracterul penal al faptei
CAUTA IN SITE
Termeni de cautare
Cauta
7/30/2019 Actiunile in Procesul Penal
http://slidepdf.com/reader/full/actiunile-in-procesul-penal 2/240
ilicite.
b) Obiectul actiunii il constituie
tragerea la raspundere juridica a faptui-torului,
prin declansarea si desfasurarea procedurii
judiciare corespunzatoare.
c) Subiectii actiunii sunt subiectiiraportului juridic de conflict, dar cu pozitii
inversate2.
d) Aptitudinea functionala a actiunii
desemneaza totalitatea actelor procesuale ce
pot lua nastere prin exercitarea actiunii, fiind
dependenta insa de existenta celorlalti factori
(prescriptia, amnistia, decesul faptuitorului,
neexercitarea caii de atac etc.).
d) Aptitudinea functionala a actiunii
desemneaza totalitatea actelor procesuale ce
pot lua nastere prin exercitarea actiunii, fiind
dependenta insa de existenta celorlalti factori
(prescriptia, amnistia, decesul faptuitorului,
neexercitarea caii de atac etc.).
Sectiunea a II-a
Actiunea penala
Actiunea penala1
constituie
instrumentul juridic prin intermediul
caruia se deduce in fata organelor
judiciare raportul conflictual de drept
penal, in vederea tragerii la raspundere
penala a persoanei care a savarsit
infractiunea.
1. Obiectul actiunii penale
Potrivit dispozitiilor art. 9, „Actiunea penala are ca obiect tragerea la raspundere
penala a persoanelor care au savarsit
infractiuni”. Actiunea penala se pune in
miscare prin actul de inculpare prevazut de
lege si se poate exercita in tot cursul
procesului penal.
7/30/2019 Actiunile in Procesul Penal
http://slidepdf.com/reader/full/actiunile-in-procesul-penal 3/240
Obiectul actiunii penale consta in
tragerea la raspundere penala a persoanei
care a savarsit infractiunea, celelalte actiuni
sau proceduri judiciare avand o alta natura
juridica si un alt continut (reabilitarea
judecato-reasca, repararea pagubei in cazul
condamnarii pe nedrept).
2. Subiectii actiunii penale
Subiectii raportului juridic de drept
penal substantial sunt si subiecti in cadrul
raportului juridic procesual penal. Dupa cum
se stie insa, in rezolvarea raportului de
conflict, subiectii raportului juridic penal isi
inverseaza rolurile: subiectul pasiv al infractiunii va fi subiectul activ al actiunii
penale, iar subiectul activ al infractiunii va
fi subiectul pasiv al actiunii penale.
Subiectul activ al actiunii penale este
titularul dreptului la actiune, calitate ce-i
revine in mod exclusiv statului. Persoana
vatamata nu poate fi niciodata titular al
actiunii penale, nici in situatiile in care,
conform prevederilor legale, persoana
vatamata are dreptul de a cere punerea inmiscare a actiunii penale prin plangere
prealabila, de a-si retrage aceasta cerere sau
de impacare cu faptuitorul . Referitor la
aceste situatii, tot statul
este titularul actiunii penale, iar persoana
vatamata este subiect activ secundar al
actiunii penale.
este titularul actiunii penale, iar persoana
vatamata este subiect activ secundar al
actiunii penale.
Prin urmare, intalnim subiecti activi
principali (statul prin organele sale
specializate) si secundari (persoana
7/30/2019 Actiunile in Procesul Penal
http://slidepdf.com/reader/full/actiunile-in-procesul-penal 4/240
vatamata), in timp ce subiectul pasiv este
inculpatul impotriva caruia se exercita
actiunea penala.
3. Trasaturile actiunii penale
Actiunea penala prezinta urmatoarele
trasaturi:
a) apartine statului. Numai statul are
dreptul sa actioneze impotriva celor vinovati,
fiind singurul titular al actiunii penale,
exercitarea ei fiind incredintata procurorului.
In doctrina, s-a exprimat si punctul de vedere
ca titular al acesteia, in cazuri restranse, ar fi
si persoana vatamata1;
b) este obligatorie. In momentul in
care se savarsesc infractiuni, statul intervine
prin mijloace de drept penal in scopul
restabilirii ordinii de drept, iar exercitarea
actiunii penale devine obligatorie. Exista si
anumite cazuri in care obligativitatea
actiunii penale inceteaza, respectiv, situatiile
ce constituie exceptii de la principiul
oficialitatii. Astfel, in cazul plangerii
prealabile, partea vatamata are dreptul de a-
si retrage plangerea sau de a se impaca cu
faptuitorul;
c) este irevocabila si indisponibila.
Odata pusa in miscare, actiunea penala nu
mai poate fi oprita si nici limitata de cel care
a declansat-o; ea nu mai depinde de vointa
organului care o exercita, urmand a fi
epuizata doar la solutionarea cauzei penale.
Ea se poate stinge numai in cazurile
prevazute de lege.
Indisponibilitatea actiunii penale face
ca aceasta sa se deosebeasca de
actiunea civila2. Disponibilitatea
adevarata care sa apartina partii nu
poate exista decat asupra actiunii
civile, pentru ca numai titularul
7/30/2019 Actiunile in Procesul Penal
http://slidepdf.com/reader/full/actiunile-in-procesul-penal 5/240
acesteia poate fi si un alt subiect decat
statul, respectiv, o persoana fizica sau
juridica, avand posibilitatea sa dispuna
de dreptul sau la actiune, ca de orice alt
drept subiectiv3;
d) este indivizibila. Caracterul
indivizibil al actiunii penale decurge din
unitatea infractiunii, neavand nicio relevanta
faptul ca la savarsirea ei au participat mai
multe persoane.
Intr-o cauza penala, nu se exercita atatea
actiuni cati autori, instigatori sau complici
sunt, doar efectele actiunii unice si
indivizibile se extind asupra tuturor
faptuitorilor. Potrivit art. 131 alin. (4) C.pen.,
caracterul indivizibil al actiunii se manifesta
si in situatia plangerii prealabile a persoanei
vatamate, care, chiar facuta sau mentinuta cu
privire numai la unul dintre participanti,
atrage raspunderea penala a tuturor
participantilor;
Intr-o cauza penala, nu se exercita
atatea actiuni cati autori, instigatori sau
complici sunt, doar efectele actiunii unice si
indivizibile se extind asupra tuturor
faptuitorilor. Potrivit art. 131 alin. (4) C.pen.,
caracterul indivizibil al actiunii se manifesta
si in situatia plangerii prealabile a persoanei
vatamate, care, chiar facuta sau mentinuta cu
privire numai la unul dintre participanti,
atrage raspunderea penala a tuturor
participantilor;
e) este individuala. Actiunea penala poate fi exercitata numai impotriva
inculpatului. Nimeni nu poate cere sa fie
subiect pasiv al actiunii penale, alaturi de
inculpat sau in locul acestuia1.
4. Momentele desfasurarii actiunii
penale
7/30/2019 Actiunile in Procesul Penal
http://slidepdf.com/reader/full/actiunile-in-procesul-penal 6/240
Conform art. 9 alin. (3), actiunea
penala se poate exercita in tot cursul
procesului penal. Realizarea actiunii penale
se materializeaza in trei momente, si anume:
punerea in miscare a actiunii penale;exercitarea actiunii penale; stingerea actiunii
penale.
4.1. Punerea in miscare a actiun ii
penale
„Actiunea penala se pune in miscare
prin actul de inculpare prevazut de lege” [art.
9 alin. (2)].
Spre deosebire de inceperea urmaririi penale, care se face in rem, punerea in
miscare a actiunii penale se face in
personam, adica, pentru punerea in miscare a
actiunii penale, este necesara identificarea
persoanei care urmeaza sa fie trasa la
raspundere penala pentru fapta concreta ce-i
este imputata.
De regula, punerea in miscare a
actiunii penale este atributul procurorului si
numai in situatiile prevazute de lege cade insarcina instantei de judecata.
In masura in care persoana
faptuitorului este cunoscuta si sunt probe
suficiente de vinovatie, actiunea penala poate
fi pusa in miscare, la inceputul urmaririi
penale ori pe parcursul acesteia, printr-o
ordonanta, iar la sfarsitul acestei faze, prin
rechizitoriul procurorului [art. 262 pct. 1 lit.
a)].
Sunt situatii in care actiunea penala
este pusa in miscare in timpul judecatii, daca
in sarcina inculpatului sunt descoperite fapte
noi care au legatura cu cea care face obiectul
cauzei penale. In acest sens, mentionam
cazul extinderii procesului penal cu privire la
7/30/2019 Actiunile in Procesul Penal
http://slidepdf.com/reader/full/actiunile-in-procesul-penal 7/240
alte fapte sau alte persoane. In aceasta
ipoteza, tot procurorul pune in miscare
actiunea penala printr-o
declaratie verbala ce va fi consemnata de
instanta in incheierea prin care se decide in
legatura cu extinderea procesului penal.
declaratie verbala ce va fi consemnata de
instanta in incheierea prin care se decide in
legatura cu extinderea procesului penal.
Instanta de judecata extinde din oficiu
procesul penal [daca procurorul nu participa
la judecata si sunt intrunite conditiile
prevazute de art. 336 alin. (1)] printr-o
incheiere.
In cazul in care persoana vatamata se
adreseaza cu plangere prealabila organului de
cercetare penala sau procurorului [art. 279alin. (2)], procurorul va pune in miscare
actiunea penala.
Important de mentionat este faptul ca
plangerea prealabila nu constituie prin ea
insasi un act de inculpare, ci este un act prin
care se pretinde tragerea la raspundere a
infractorului si o conditie indispensabila
punerii in miscare a actiunii penale1.
4.2. Exercitarea actiuni i penale
Prin exercitarea actiunii penale se
intelege sustinerea ei in vederea realizarii
tragerii la raspundere penala a
inculpatului2. In cursul urmaririi penale,
exercitarea actiunii penale se face de catre procuror, alaturi de care poate participa si
persoana vatamata, in cazul cand este
necesara plangerea prealabila.
Exercitarea actiunii penale in faza
de urmarire penala presupune strangerea,
7/30/2019 Actiunile in Procesul Penal
http://slidepdf.com/reader/full/actiunile-in-procesul-penal 8/240
administrarea si verificarea tuturor probelor
in baza carora se poate decide trimiterea in
judecata sau se poate adopta o solutie de
scoatere ori incetare a urmaririi penale, care
sa duca la stingerea actiunii. Activitatea se
realizeaza de organele de cercetare penala,
sub conducerea procurorului, sau chiar de
catre procuror, cand efectueaza personal
urmarirea penala. La sfarsitul urmaririi
penale, daca este cazul, procurorul, prin
rechizitoriu, il trimite pe inculpat in
judecata.
In cursul judecatii, procurorul
exercita actiunea penala prin diferite cereri si
concluzii pe care le formuleaza in fatainstantei, prin sustinerea invinuirii, folosirea
cailor de atac etc. Procurorul poate renunta la
invinuire, punand concluzii de achitare a
inculpatului sau de incetare a procesului [art.
316 alin. (3)]. Aceasta nu echivaleaza cu o
revocare a actiunii penale care este
indisponibila, constituind numai o renuntare
la exercitarea ei si,
indiferent de atitudinea procurorului1,
instanta este obligata sa adopte solutia legalace se impune.
indiferent de atitudinea procurorului1,
instanta este obligata sa adopte solutia legala
ce se impune.
In cauzele in care actiunea penala se
pune in miscare la plangere prealabila,
participa si partea vatamata, dar actiunea
penala este exercitata tot de procuror.
4.3. Epuizarea si stingerea actiuni i
penale
Finalitatea actiunii penale se
materializeaza intr-un ultim moment, si
anume: epuizarea si stingerea. Astfel,
7/30/2019 Actiunile in Procesul Penal
http://slidepdf.com/reader/full/actiunile-in-procesul-penal 9/240
actiunea penala, pusa in miscare si
exercitata, se epuizeaza in urma judecarii
cauzei si pronuntarii unei hotarari, care poate
fi de condamnare, de achitare sau de incetare
a procesului penal.
Cu toate acestea, sunt situatii cand
actiunea penala se poate stinge si pe parcursul
urmaririi penale, daca se constata ca
aptitudinea functionala2
a fost inlaturata de
una din cauzele expres prevazute de lege,
ipoteza in care procurorul poate adopta una
dintre solutiile de netrimitere in judecata:
scoaterea de sub urmarire penala, incetarea
urmaririi penale sau clasarea dosarului.
Articolul 10 prevede in mod expres
cazurile in care actiunea penala nu poate fi
pusa in miscare sau, daca totusi a fost pusa
in miscare, nu poate fi exercitata. Exista insa
si cazuri speciale, prevazute in Codul penal
sau in diverse legi speciale cu continut penal,
care poarta denumirea de situatii de
nepedepsire [impiedicarea consumarii faptei
de catre participant inainte de descoperirea ei
- art. 30 C.pen.; retragerea marturiei
mincinoase in conditiile legii-
art. 260 alin.(2) C.pen.; nedenuntarea unor infractiuni
savarsite de sot sau de o ruda apropiata - art.
262 alin. (2) C.pen.].
In functie de natura juridica, efectele
diferite si solutiile pe care le determina3,
cazurile prevazute de art. 10 pot fi grupate
in: cazuri care inlatura temeiul actiunii
penale; cazuri in care actiunea este lipsita de
obiect sau se poate exercita numai in
anumite conditii.
4.3.1. Cazurile in care actiunea penalaeste lipsita de temei
Acestea sunt:
7/30/2019 Actiunile in Procesul Penal
http://slidepdf.com/reader/full/actiunile-in-procesul-penal 10/240
a) fapta nu exista [art. 10 lit. a)];
b) fapta nu este prevazuta de legea
penala [art. 10 lit. b)]; acest caz are legatura
directa cu principiul legalitatii incriminarii;b
1) fapta nu prezinta gradul de pericol social
al unei infractiuni [art. 10 lit. b1)];
b1) fapta nu prezinta gradul de pericol
social al unei infractiuni [art. 10 lit. b1)];
c) fapta nu a fost savarsita de invinuit sau de inculpat [art. 10 lit. c)];
d) faptei ii lipseste unul din elementele
constitutive ale infractiunii [art. 10 lit. d)];
e) exista vreuna din cauzele care
inlatura caracterul penal al faptei [art. 10
lit. e)].
4.3.2. Cazurile in care actiunea penala
poate fi exercitata numai in anumite conditii
sau este lipsita de obiect
Acestea sunt:
f) lipseste plangerea prealabila a
persoanei vatamate, autorizarea sau
sesizarea organului competent ori alta
conditie prevazuta de lege, necesara
pentru punerea in miscare a actiunii penale
[art. 10 lit. f)]; totusi, actiunea
penala poate fi pusa in miscare, ulterior, in
conditiile legale;
g) a intervenit amnistia sau prescriptia
ori decesul faptuitorului sau,dupa caz, radierea persoanei juridice atunci
cand are calitatea de faptuitor
[art. 10 lit. g)];
h) a fost retrasa plangerea prealabila
ori partile s-au impacat, in cazul
7/30/2019 Actiunile in Procesul Penal
http://slidepdf.com/reader/full/actiunile-in-procesul-penal 11/240
infractiunilor pentru care retragerea
plangerii sau impacarea partilor inlatura
raspunderea penala [art. 10 lit. h)];
i) s-a dispus inlocuirea raspunderii
penale [art. 10 lit. i)];
i1) exista o cauza de nepedepsire
prevazuta de lege [art. 10 lit. i1)];
j) exista autoritate de lucru judecat
[art. 10 lit. j)].
Pentru a opera autoritatea de lucru
judecat in materie penala, se cere o dubla
identitate intre cele doua cauze: de persoane side obiect . In materie civila insa, identitatea
trebuie sa fie tripla: de persoana, de obiect si de
cauza.
Impiedicarea produce efecte chiar
daca faptei definitiv judecate i s-ar da o alta
incadrare juridica.
Sectiunea a III-a
Actiunea civila
1. Notiune
Potrivit art. 998 C.civ., „Orice fapta a
omului, care cauzeaza altuia prejudiciu,
obliga pe acela din a carui greseala s-a
ocazionat, a-l repara”. Acesta este temeiul
juridic al actiunii civile in cazul infractiunii
din care a rezultat un prejudiciu.Fiind alaturata actiunii penale, actiunea civila
are un caracter accesoriu1, putand fi
exercitata in cadrul procesului penal numai
in masura punerii in miscare a actiunii penale. Caracterul accesoriu al actiunii civile
in procesul penal face ca ea sa poata fiexercitata numai impotriva invinuitului,
inculpatului sau a partii responsabilecivilmente, precum si fata de succesorii
7/30/2019 Actiunile in Procesul Penal
http://slidepdf.com/reader/full/actiunile-in-procesul-penal 12/240
acestora .
Fiind alaturata actiunii penale, actiuneacivila are un caracter accesoriu
1, putand fi
exercitata in cadrul procesului penal numaiin masura punerii in miscare a actiunii
penale. Caracterul accesoriu al actiunii civilein procesul penal face ca ea sa poata fi
exercitata numai impotriva invinuitului,inculpatului sau a partii responsabile
civilmente, precum si fata de succesoriiacestora
2.
2. Conditiile exercitarii actiunii
civile in procesul penal
Pentru exercitarea actiunii civile in
procesul penal sunt necesare urmatoarele
conditii: a) infractiunea sa fi cauzat un
prejudiciu material sau moral; b) intre
infractiunea savarsita si prejudiciul creat sa
existe o legatura de cauzalitate; c) prejudiciul
sa fie cert; d) prejudiciul sa nu fi fost reparat;
e) in cazul persoanelor cu capacitate deplina
de exercitiu, sa existe cererea de constituire
ca parte civila in cadrul procesului penal; f)
infractiunea sa fi cauzat un prejudiciumaterial sau moral;
3. Elementele (factorii) actiunii civile
3.1. Temeiu l actiun ii civil e
Actiunea civila are acelasi temei ca si
actiunea penala, constand in norma juridica
incalcata (temeiul de drept ) si fapta comisa
(temeiul de fapt ).
3.2. Obiectul actiuni i civile
Potrivit dispozitiilor art. 14 alin. (1),
actiunea civila are ca obiect tragerea la
raspundere civila a inculpatului, precum si a
partii responsabile civilmente.
In alin. (2) se arata ca tragerea la
7/30/2019 Actiunile in Procesul Penal
http://slidepdf.com/reader/full/actiunile-in-procesul-penal 13/240
raspundere civila a inculpatului si a partii
responsabile civilmente se realizeaza prin
constituirea persoanei vatamate ca parte
civila si exercitarea actiunii civile in cadrul
procesului penal, alaturi de actiunea penala.
Repararea pagubei se face, potrivit
dispozitiilor legii civile, in natura, prin: a)
restituirea lucrului; b) restabilirea situatiei
anterioare savarsirii infractiunii; c)
desfiintarea totala sau partiala a unui inscris;
d) prin orice alt mijloc de reparare in natura.
In situatia in care repararea in natura nu este
posibila, inculpatul si partea responsabila
civilmente pot fi obligati la plata uneidespagubiri banesti.
In situatia in care repararea in natura
nu este posibila, inculpatul si partea
responsabila civilmente pot fi obligati la plata
unei despagubiri banesti.
Repararea daunelor morale, respectiv
evaluarea in bani a acestora, reprezinta o
modalitate greu de realizat, neexistand posibilitatea aplicarii unor criterii precise de
evaluare. In acest sens, doar instanta de
judecata are dreptul de a stabili anumite
despagubiri banesti pentru acoperirea daunelor
morale suferite prin savarsirea infractiunii.
3.3. Subiectii actiun ii civile
Subiectul activ al actiunii civile in
procesul penal este persoana care a suferit
prejudiciul produs prin infractiune; potrivit
art. 24, persoana vatamata care exercita
actiunea civila in cadrul procesului penal se
numeste parte civila. In situatia persoanelor
lipsite de capacitate de exercitiu sau cu
capacitate de exercitiu restransa, subiecti
procesuali vor fi reprezentantii legali , care vor
exercita actiunea civila in interesul celor pe
7/30/2019 Actiunile in Procesul Penal
http://slidepdf.com/reader/full/actiunile-in-procesul-penal 14/240
care-i reprezinta. Reprezentantii legali nu capata
calitatea de parte civila, ei exercita doar
drepturile partii civile.
Conform art. 21, in caz de deces al uneia
dintre parti, actiunea civila ramane in
competenta instantei penale, introducandu-se in
cauza mostenitorii acesteia.
Succesorii partii civile au calitatea de
parti in procesul penal, valorificandu-si
propriile drepturi, ei nefiind substituti
procesuali sau reprezentanti, deoarece
antecesorii au incetat sa mai fie subiecti de
drept, prin deces.
Persoanele juridice pot fi si ele
subiecti ai actiunii civile, in caz de
reorganizare, introducandu-se unitatea care
succede in drepturi, iar in caz de desfiintare
sau dizolvare, se introduc in cauza
lichidatorii.
Subiecti pasivi ai actiunii civile in
procesul penal sunt invinuitul sau inculpatul,
precum si partea responsabila civilmente, dar
pot fi si mostenitorii invinuitului sauinculpatului sau ai partii responsabile
civilmente (cand aceasta este o persoana
fizica), cat si persoanele juridice care succed in
drepturi.
Mostenitorii unei persoane invinuite
(sau inculpate) de savarsirea unei infractiuni
pot deveni subiecti pasivi ai actiunii civile
exercitate in fata instantei penale, numai in
cazul in care decesul s-a produs dupa
sesizarea instantei cu judecarea actiunii penale.
4. Trasaturile actiunii civile
Fata de actiunea penala, actiunea civila
este disponibila, accesorie actiunii penale si
poate fi indreptata impotriva altor persoane
7/30/2019 Actiunile in Procesul Penal
http://slidepdf.com/reader/full/actiunile-in-procesul-penal 15/240
decat invinuitul sau inculpatul.4.1. Disponibil itatea actiuni i civile
4.1. Disponibili tatea actiuni i civile
Declansarea actiunii civile se face prin
manifestarea de vointa a persoanei vatamate
de a se constitui parte civila, putand renunta
la calitatea sa pe parcursul procesului penal.
4.2. Actiunea civil a este accesori e
actiuni i penale
Aceasta poate fi exercitata numai in
cadrul procesului penal, alaturi de actiunea
penala. Pozitia de dependenta conduce laexercitarea ei numai fata de inculpat, partea
responsabila civilmente si, eventual,
mostenitorii sau succesorii lor.
4.3. Actiunea civila nu este
individuala
Actiunea civila poate fi indreptata si
impotriva altor persoane decat cea care a
savarsit infractiunea, asa cum aratam la pct.
4.2.
5. Exercitarea actiunii civile
Actiunea civila parcurge trei etape in
desfasurarea procesului penal: declansarea
ei, exercitarea si rezolvarea.
Fata de disponibilitatea acesteia,
parcurgerea tuturor etapelor nu este
obligatorie, partea civila putand renunta (cu
exceptiile legale) la exercitarea ei. Fiind
accesorie actiunii penale, cand aceasta se
stinge, automat se va stinge si actiunea
civila.
5.1. Dreptul de optiune
Pentru a se exercita dreptul de optiune,
7/30/2019 Actiunile in Procesul Penal
http://slidepdf.com/reader/full/actiunile-in-procesul-penal 16/240
trebuie sa coexiste cele doua cai prin care se
pot cere despagubirile civile: a) sa fie
declansat procesul penal, implicit actiunea
penala pusa in miscare; b) sa existe
posibilitatea exercitarii actiunii civile la o
instanta civila.
Daca persoana fizica, ce a suferit un
prejudiciu material prin savarsirea
infractiunii, alege una dintre aceste doua cai
de exercitare a actiunii civile si apoi renunta
la calea aleasa, ea pierde definitiv dreptul de
a mai obtine repararea pe cale judiciara a
pagubei produse prin infractiune1. Astfel,
dreptul de optiune este irevocabil tocmai
pentru a contribui la o buna desfasurare a procesului penal.
Exista si unele exceptii de la regula
irevocabilitatii dreptului de optiune, si
anume cand persoana care a suferit un
prejudiciu material prin infractiune este
impiedicata sa-si continue exercitarea
actiunii civile in calea pentru care a optat.
Daca actiunea civila a fost exercitata din
oficiu, parasirea procesului penal poate avea
loc cand: a) urmarirea penala sau judecata afost suspendata; b) s-a dispus scoaterea de
sub urmarire penala sau incetarea urmaririi
penale; c) instanta a lasat actiunea civila
nerezolvata; d) exista mai multe capete de
cerere si doar unele au fost solutionate de
instanta penala, ulterior putandu-se rezolva
celelalte capete de cerere (pretentii) printr-o
actiune civila exercitata in fata instantei
civile1.
Exista si unele exceptii de la regula
irevocabilitatii dreptului de optiune, si
anume cand persoana care a suferit un
prejudiciu material prin infractiune este
impiedicata sa-si continue exercitarea
actiunii civile in calea pentru care a optat.
7/30/2019 Actiunile in Procesul Penal
http://slidepdf.com/reader/full/actiunile-in-procesul-penal 17/240
Daca actiunea civila a fost exercitata din
oficiu, parasirea procesului penal poate avea
loc cand: a) urmarirea penala sau judecata a
fost suspendata; b) s-a dispus scoaterea de
sub urmarire penala sau incetarea urmaririi
penale; c) instanta a lasat actiunea civila
nerezolvata; d) exista mai multe capete de
cerere si doar unele au fost solutionate de
instanta penala, ulterior putandu-se rezolva
celelalte capete de cerere (pretentii) printr-o
actiune civila exercitata in fata instantei
civile1.
O situatie speciala apare cand persoana
care a suferit prejudiciul prin infractiune,
dupa ce a pornit actiunea civila in fatainstantei civile, paraseste aceasta cale si o
exercita in cadrul procesului penal cand: a)
actiunea penala a fost pusa in miscare
ulterior pornirii actiunii civile in fata
instantei civile; b) procesul penal a fost
reluat dupa suspendare, incetarea urmaririi
penale sau scoaterea de sub urmarire penala.
Conform art. 19 alin. ultim, daca s-a
pronuntat o hotarare definitiva, parasirea
instantei civile nu mai poate avea loc.
5.2. Porni rea actiuni i civile
Pornirea actiunii civile se face prin
constituirea persoanei vatamate ca parte
civila contra invinuitului sau inculpatului si,
eventual, a persoanei responsabile
civilmente.
Constituirea de parte civila se face
printr-o declaratie data in cursul urmaririi
penale sau, in fata instantei, pana la citirea
actului de sesizare.
Calitatea de parte civila a persoanei
care a suferit o vatamare prin infractiune nu
inlatura dreptul acesteia de a participa si in
calitate de parte vatamata in aceeasi cauza
7/30/2019 Actiunile in Procesul Penal
http://slidepdf.com/reader/full/actiunile-in-procesul-penal 18/240
[art. 15 alin. (3)].
Pentru actiunea civila din cadrul
procesului penal nu se percepe taxa de
timbru [art. 15 alin. (4)].
5.3. Exercitarea actiun ii civile din
oficiu
Actiunea civila se porneste si se
exercita din oficiu cand persoana vatamata
este o persoana lipsita de capacitate de
exercitiu sau cu capacitate de exercitiu
restransa.
In toate cazurile in care actiunea civila
se exercita din oficiu, instanta de judecata esteobligata sa se pronunte cu privire la repararea
pagubei. Procurorul,
daca participa la judecata, este obligat sa
sustina interesele civile ale persoanelor in
cauza, chiar daca nu sunt constituite ca parti
civile [art. 18 alin. (2)].
daca participa la judecata, este obligat sa
sustina interesele civile ale persoanelor incauza, chiar daca nu sunt constituite ca parti
civile [art. 18 alin. (2)].
Actiunea civila se poate exercita si de
catre succesori. Astfel, art. 21 prevede ca
actiunea civila ramane in competenta instantei
penale in caz de deces al uneia dintre parti,
introducandu-se in cauza mostenitorii acesteia.
5.4. Exercitarea actiuni i civil e la
instanta civila
Potrivit art. 20 alin. (1), „Persoana
vatamata constituita parte civila in procesul
penal poate sa porneasca actiunea in fata
instantei civila, daca instanta penala, prin
hotararea ramasa definitiva, a lasat
7/30/2019 Actiunile in Procesul Penal
http://slidepdf.com/reader/full/actiunile-in-procesul-penal 19/240
nesolutionata actiunea civila”.
In alin. (2) se arata ca „In cazurile in care
actiunea civila a fost exercitata din oficiu, daca
se constata prin probe noi ca paguba si daunele
morale nu a fost integral reparate, diferenta
poate fi ceruta pe calea unei actiuni la instanta
civila”.
Articolul 20 alin. (3) prevede si situatia
in care „persoana vatamata se poate adresa cu
actiune la instanta civila pentru repararea
pagubelor materiale si a daunelor morale care
s-au nascut ori s-au descoperit dupa
pronuntarea hotararii penale de catre prima
instanta”.
5.5. Raportul dintre actiunea penala
si actiunea civil a
Problema raportului dintre actiunea
penala si actiunea civila se ridica atunci cand
cele doua actiuni sunt exercitate separat si
concomitent , intrucat exista pericolul de a se
ajunge la hotarari judecatoresti contradictorii.
De aceea, se acorda preferinta cauzei penale.
In art. 19 alin. (2), se regaseste reguladupa care penalul tine in loc civilul , si
anume judecata in fata instantei civile se
suspenda pana la rezolvarea definitiva a
cauzei penale. Actiunea penala are intaietate1
fata de actiunea civila, deoarece, pe de o
parte, cauza materiala unica a acestora este
savarsirea infractiunii, iar pe de alta parte,
rezolvarea actiunii civile este conditionata de
rezolvarea celei penale in privinta existentei
faptei, persoanei care a savarsit-o si
vinovatiei acesteia [art. 22 alin. (1)].
6. Rezolvarea actiunii civile in
cadrul procesului penal
Instanta penala are patru posibilitati
[art. 346 alin. (2), (3) si (4)]: nu acorda
7/30/2019 Actiunile in Procesul Penal
http://slidepdf.com/reader/full/actiunile-in-procesul-penal 20/240
despagubiri civile, respingand actiunea civila
ca lipsita de temei; admite actiunea civila in
total sau in parte; nu solutioneaza actiunea
civila; disjunge actiunea civila, pe care o
rezolva separat.
7/30/2019 Actiunile in Procesul Penal
http://slidepdf.com/reader/full/actiunile-in-procesul-penal 21/240
ACTIUNILE IN PROCESUL PENAL
Sectiunea I
Actiunea in justitie
1. Notiune
Prin incalcarea unei norme juridice se
produce un conflict de drept intre persoana
cu atitudinea ilicita si cea ale carei drepturi si
interese legitime au fost vatamate.
Pentru restabilirea ordinii de drept
incalcate, este necesara interventia organelor
competente sa aplice legea, rezolvarea
conflictului de drept fiind un atribut exclusival justitiei.
Mijlocul legal prin intermediul
caruia conflictul de drept este adus spre
solutionare organelor judiciare poarta
denumirea de actiune 212b15c in justitie1.
In functie de norma incalcata,
conflictul de drept poate fi de natura civila,
penala, administrativa etc. si, prin urmare,
actiunea in justitie poate fi civila, penala saucontraventionala.
2. Factorii actiunii in justitie
Factorii sau termenii actiunii in justitie
sunt conceptele juridice ce asigura o corecta
desfasurare a activitatii judiciare, fiind
reprezentate de: temeiul actiunii; obiectul
actiunii; subiectii actiunii; aptitudinea
functionala a actiunii.
a) Temeiul actiunii este atat de fapt,
cat si de drept; temeiul de fapt al actiunii il
constituie fapta ilicita, iar temeiul de drept il
constituie norma juridica in care este prevazut
dreptul la actiune in cazul savarsirii faptei
Despre drept penal
Judecata Urmarirea penala
Stiu si altele ...
Notiunea generala de infractiune
Notiuni introductive cu privire la procesulpenal si dreptul procesual penal
Luarea de mita
Abuzul in serviciu contra intereselor personale
Abuzul in serviciu in forma calificata
Falsul intelectual
Masurile educative si pedepsele pentru minori
Deliberarea si rezolvarea cauzei penale inprima instanta
Individualizarea judiciara a raspunderii penale
Consideratii generale privind cauzele careinlatura caracterul penal al faptei
CAUTA IN SITE
Termeni de cautare
Cauta
7/30/2019 Actiunile in Procesul Penal
http://slidepdf.com/reader/full/actiunile-in-procesul-penal 22/240
7/30/2019 Actiunile in Procesul Penal
http://slidepdf.com/reader/full/actiunile-in-procesul-penal 23/240
7/30/2019 Actiunile in Procesul Penal
http://slidepdf.com/reader/full/actiunile-in-procesul-penal 24/240
vatamata), in timp ce subiectul pasiv este
inculpatul impotriva caruia se exercita
actiunea penala.
3. Trasaturile actiunii penale
Actiunea penala prezinta urmatoarele
trasaturi:
a) apartine statului. Numai statul are
dreptul sa actioneze impotriva celor vinovati,
fiind singurul titular al actiunii penale,
exercitarea ei fiind incredintata procurorului.
In doctrina, s-a exprimat si punctul de vedere
ca titular al acesteia, in cazuri restranse, ar fi
si persoana vatamata1;
b) este obligatorie. In momentul in
care se savarsesc infractiuni, statul intervine
prin mijloace de drept penal in scopul
restabilirii ordinii de drept, iar exercitarea
actiunii penale devine obligatorie. Exista si
anumite cazuri in care obligativitatea
actiunii penale inceteaza, respectiv, situatiile
ce constituie exceptii de la principiul
oficialitatii. Astfel, in cazul plangerii
prealabile, partea vatamata are dreptul de a-
si retrage plangerea sau de a se impaca cu
faptuitorul;
c) este irevocabila si indisponibila.
Odata pusa in miscare, actiunea penala nu
mai poate fi oprita si nici limitata de cel care
a declansat-o; ea nu mai depinde de vointa
organului care o exercita, urmand a fi
epuizata doar la solutionarea cauzei penale.
Ea se poate stinge numai in cazurile
prevazute de lege.
Indisponibilitatea actiunii penale face
ca aceasta sa se deosebeasca de
actiunea civila2. Disponibilitatea
adevarata care sa apartina partii nu
poate exista decat asupra actiunii
civile, pentru ca numai titularul
7/30/2019 Actiunile in Procesul Penal
http://slidepdf.com/reader/full/actiunile-in-procesul-penal 25/240
7/30/2019 Actiunile in Procesul Penal
http://slidepdf.com/reader/full/actiunile-in-procesul-penal 26/240
7/30/2019 Actiunile in Procesul Penal
http://slidepdf.com/reader/full/actiunile-in-procesul-penal 27/240
alte fapte sau alte persoane. In aceasta
ipoteza, tot procurorul pune in miscare
actiunea penala printr-o
declaratie verbala ce va fi consemnata de
instanta in incheierea prin care se decide in
legatura cu extinderea procesului penal.
declaratie verbala ce va fi consemnata de
instanta in incheierea prin care se decide in
legatura cu extinderea procesului penal.
Instanta de judecata extinde din oficiu
procesul penal [daca procurorul nu participa
la judecata si sunt intrunite conditiile
prevazute de art. 336 alin. (1)] printr-o
incheiere.
In cazul in care persoana vatamata se
adreseaza cu plangere prealabila organului de
cercetare penala sau procurorului [art. 279alin. (2)], procurorul va pune in miscare
actiunea penala.
Important de mentionat este faptul ca
plangerea prealabila nu constituie prin ea
insasi un act de inculpare, ci este un act prin
care se pretinde tragerea la raspundere a
infractorului si o conditie indispensabila
punerii in miscare a actiunii penale1.
4.2. Exercitarea actiuni i penale
Prin exercitarea actiunii penale se
intelege sustinerea ei in vederea realizarii
tragerii la raspundere penala a
inculpatului2. In cursul urmaririi penale,
exercitarea actiunii penale se face de catre procuror, alaturi de care poate participa si
persoana vatamata, in cazul cand este
necesara plangerea prealabila.
Exercitarea actiunii penale in faza
de urmarire penala presupune strangerea,
7/30/2019 Actiunile in Procesul Penal
http://slidepdf.com/reader/full/actiunile-in-procesul-penal 28/240
7/30/2019 Actiunile in Procesul Penal
http://slidepdf.com/reader/full/actiunile-in-procesul-penal 29/240
actiunea penala, pusa in miscare si
exercitata, se epuizeaza in urma judecarii
cauzei si pronuntarii unei hotarari, care poate
fi de condamnare, de achitare sau de incetare
a procesului penal.
Cu toate acestea, sunt situatii cand
actiunea penala se poate stinge si pe parcursul
urmaririi penale, daca se constata ca
aptitudinea functionala2
a fost inlaturata de
una din cauzele expres prevazute de lege,
ipoteza in care procurorul poate adopta una
dintre solutiile de netrimitere in judecata:
scoaterea de sub urmarire penala, incetarea
urmaririi penale sau clasarea dosarului.
Articolul 10 prevede in mod expres
cazurile in care actiunea penala nu poate fi
pusa in miscare sau, daca totusi a fost pusa
in miscare, nu poate fi exercitata. Exista insa
si cazuri speciale, prevazute in Codul penal
sau in diverse legi speciale cu continut penal,
care poarta denumirea de situatii de
nepedepsire [impiedicarea consumarii faptei
de catre participant inainte de descoperirea ei
- art. 30 C.pen.; retragerea marturiei
mincinoase in conditiile legii-
art. 260 alin.(2) C.pen.; nedenuntarea unor infractiuni
savarsite de sot sau de o ruda apropiata - art.
262 alin. (2) C.pen.].
In functie de natura juridica, efectele
diferite si solutiile pe care le determina3,
cazurile prevazute de art. 10 pot fi grupate
in: cazuri care inlatura temeiul actiunii
penale; cazuri in care actiunea este lipsita de
obiect sau se poate exercita numai in
anumite conditii.
4.3.1. Cazurile in care actiunea penalaeste lipsita de temei
Acestea sunt:
7/30/2019 Actiunile in Procesul Penal
http://slidepdf.com/reader/full/actiunile-in-procesul-penal 30/240
7/30/2019 Actiunile in Procesul Penal
http://slidepdf.com/reader/full/actiunile-in-procesul-penal 31/240
7/30/2019 Actiunile in Procesul Penal
http://slidepdf.com/reader/full/actiunile-in-procesul-penal 32/240
7/30/2019 Actiunile in Procesul Penal
http://slidepdf.com/reader/full/actiunile-in-procesul-penal 33/240
7/30/2019 Actiunile in Procesul Penal
http://slidepdf.com/reader/full/actiunile-in-procesul-penal 34/240
7/30/2019 Actiunile in Procesul Penal
http://slidepdf.com/reader/full/actiunile-in-procesul-penal 35/240
decat invinuitul sau inculpatul.4.1. Disponibil itatea actiuni i civile
4.1. Disponibili tatea actiuni i civile
Declansarea actiunii civile se face prin
manifestarea de vointa a persoanei vatamate
de a se constitui parte civila, putand renunta
la calitatea sa pe parcursul procesului penal.
4.2. Actiunea civil a este accesori e
actiuni i penale
Aceasta poate fi exercitata numai in
cadrul procesului penal, alaturi de actiunea
penala. Pozitia de dependenta conduce laexercitarea ei numai fata de inculpat, partea
responsabila civilmente si, eventual,
mostenitorii sau succesorii lor.
4.3. Actiunea civila nu este
individuala
Actiunea civila poate fi indreptata si
impotriva altor persoane decat cea care a
savarsit infractiunea, asa cum aratam la pct.
4.2.
5. Exercitarea actiunii civile
Actiunea civila parcurge trei etape in
desfasurarea procesului penal: declansarea
ei, exercitarea si rezolvarea.
Fata de disponibilitatea acesteia,
parcurgerea tuturor etapelor nu este
obligatorie, partea civila putand renunta (cu
exceptiile legale) la exercitarea ei. Fiind
accesorie actiunii penale, cand aceasta se
stinge, automat se va stinge si actiunea
civila.
5.1. Dreptul de optiune
Pentru a se exercita dreptul de optiune,
7/30/2019 Actiunile in Procesul Penal
http://slidepdf.com/reader/full/actiunile-in-procesul-penal 36/240
trebuie sa coexiste cele doua cai prin care se
pot cere despagubirile civile: a) sa fie
declansat procesul penal, implicit actiunea
penala pusa in miscare; b) sa existe
posibilitatea exercitarii actiunii civile la o
instanta civila.
Daca persoana fizica, ce a suferit un
prejudiciu material prin savarsirea
infractiunii, alege una dintre aceste doua cai
de exercitare a actiunii civile si apoi renunta
la calea aleasa, ea pierde definitiv dreptul de
a mai obtine repararea pe cale judiciara a
pagubei produse prin infractiune1. Astfel,
dreptul de optiune este irevocabil tocmai
pentru a contribui la o buna desfasurare a procesului penal.
Exista si unele exceptii de la regula
irevocabilitatii dreptului de optiune, si
anume cand persoana care a suferit un
prejudiciu material prin infractiune este
impiedicata sa-si continue exercitarea
actiunii civile in calea pentru care a optat.
Daca actiunea civila a fost exercitata din
oficiu, parasirea procesului penal poate avea
loc cand: a) urmarirea penala sau judecata afost suspendata; b) s-a dispus scoaterea de
sub urmarire penala sau incetarea urmaririi
penale; c) instanta a lasat actiunea civila
nerezolvata; d) exista mai multe capete de
cerere si doar unele au fost solutionate de
instanta penala, ulterior putandu-se rezolva
celelalte capete de cerere (pretentii) printr-o
actiune civila exercitata in fata instantei
civile1.
Exista si unele exceptii de la regula
irevocabilitatii dreptului de optiune, si
anume cand persoana care a suferit un
prejudiciu material prin infractiune este
impiedicata sa-si continue exercitarea
actiunii civile in calea pentru care a optat.
7/30/2019 Actiunile in Procesul Penal
http://slidepdf.com/reader/full/actiunile-in-procesul-penal 37/240
7/30/2019 Actiunile in Procesul Penal
http://slidepdf.com/reader/full/actiunile-in-procesul-penal 38/240
7/30/2019 Actiunile in Procesul Penal
http://slidepdf.com/reader/full/actiunile-in-procesul-penal 39/240
nesolutionata actiunea civila”.
In alin. (2) se arata ca „In cazurile in care
actiunea civila a fost exercitata din oficiu, daca
se constata prin probe noi ca paguba si daunele
morale nu a fost integral reparate, diferenta
poate fi ceruta pe calea unei actiuni la instanta
civila”.
Articolul 20 alin. (3) prevede si situatia
in care „persoana vatamata se poate adresa cu
actiune la instanta civila pentru repararea
pagubelor materiale si a daunelor morale care
s-au nascut ori s-au descoperit dupa
pronuntarea hotararii penale de catre prima
instanta”.
5.5. Raportul dintre actiunea penala
si actiunea civil a
Problema raportului dintre actiunea
penala si actiunea civila se ridica atunci cand
cele doua actiuni sunt exercitate separat si
concomitent , intrucat exista pericolul de a se
ajunge la hotarari judecatoresti contradictorii.
De aceea, se acorda preferinta cauzei penale.
In art. 19 alin. (2), se regaseste reguladupa care penalul tine in loc civilul , si
anume judecata in fata instantei civile se
suspenda pana la rezolvarea definitiva a
cauzei penale. Actiunea penala are intaietate1
fata de actiunea civila, deoarece, pe de o
parte, cauza materiala unica a acestora este
savarsirea infractiunii, iar pe de alta parte,
rezolvarea actiunii civile este conditionata de
rezolvarea celei penale in privinta existentei
faptei, persoanei care a savarsit-o si
vinovatiei acesteia [art. 22 alin. (1)].
6. Rezolvarea actiunii civile in
cadrul procesului penal
Instanta penala are patru posibilitati
[art. 346 alin. (2), (3) si (4)]: nu acorda
7/30/2019 Actiunile in Procesul Penal
http://slidepdf.com/reader/full/actiunile-in-procesul-penal 40/240
7/30/2019 Actiunile in Procesul Penal
http://slidepdf.com/reader/full/actiunile-in-procesul-penal 41/240
7/30/2019 Actiunile in Procesul Penal
http://slidepdf.com/reader/full/actiunile-in-procesul-penal 42/240
7/30/2019 Actiunile in Procesul Penal
http://slidepdf.com/reader/full/actiunile-in-procesul-penal 43/240
7/30/2019 Actiunile in Procesul Penal
http://slidepdf.com/reader/full/actiunile-in-procesul-penal 44/240
7/30/2019 Actiunile in Procesul Penal
http://slidepdf.com/reader/full/actiunile-in-procesul-penal 45/240
7/30/2019 Actiunile in Procesul Penal
http://slidepdf.com/reader/full/actiunile-in-procesul-penal 46/240
7/30/2019 Actiunile in Procesul Penal
http://slidepdf.com/reader/full/actiunile-in-procesul-penal 47/240
7/30/2019 Actiunile in Procesul Penal
http://slidepdf.com/reader/full/actiunile-in-procesul-penal 48/240
7/30/2019 Actiunile in Procesul Penal
http://slidepdf.com/reader/full/actiunile-in-procesul-penal 49/240
7/30/2019 Actiunile in Procesul Penal
http://slidepdf.com/reader/full/actiunile-in-procesul-penal 50/240
7/30/2019 Actiunile in Procesul Penal
http://slidepdf.com/reader/full/actiunile-in-procesul-penal 51/240
7/30/2019 Actiunile in Procesul Penal
http://slidepdf.com/reader/full/actiunile-in-procesul-penal 52/240
7/30/2019 Actiunile in Procesul Penal
http://slidepdf.com/reader/full/actiunile-in-procesul-penal 53/240
7/30/2019 Actiunile in Procesul Penal
http://slidepdf.com/reader/full/actiunile-in-procesul-penal 54/240
7/30/2019 Actiunile in Procesul Penal
http://slidepdf.com/reader/full/actiunile-in-procesul-penal 55/240
7/30/2019 Actiunile in Procesul Penal
http://slidepdf.com/reader/full/actiunile-in-procesul-penal 56/240
7/30/2019 Actiunile in Procesul Penal
http://slidepdf.com/reader/full/actiunile-in-procesul-penal 57/240
7/30/2019 Actiunile in Procesul Penal
http://slidepdf.com/reader/full/actiunile-in-procesul-penal 58/240
7/30/2019 Actiunile in Procesul Penal
http://slidepdf.com/reader/full/actiunile-in-procesul-penal 59/240
7/30/2019 Actiunile in Procesul Penal
http://slidepdf.com/reader/full/actiunile-in-procesul-penal 60/240
7/30/2019 Actiunile in Procesul Penal
http://slidepdf.com/reader/full/actiunile-in-procesul-penal 61/240
7/30/2019 Actiunile in Procesul Penal
http://slidepdf.com/reader/full/actiunile-in-procesul-penal 62/240
7/30/2019 Actiunile in Procesul Penal
http://slidepdf.com/reader/full/actiunile-in-procesul-penal 63/240
7/30/2019 Actiunile in Procesul Penal
http://slidepdf.com/reader/full/actiunile-in-procesul-penal 64/240
7/30/2019 Actiunile in Procesul Penal
http://slidepdf.com/reader/full/actiunile-in-procesul-penal 65/240
acesteia poate fi si un alt subiect decat
statul, respectiv, o persoana fizica sau
juridica, avand posibilitatea sa dispuna
de dreptul sau la actiune, ca de orice alt
drept subiectiv3;
d) este indivizibila. Caracterul
indivizibil al actiunii penale decurge din
unitatea infractiunii, neavand nicio relevanta
faptul ca la savarsirea ei au participat mai
multe persoane.
Intr-o cauza penala, nu se exercita atatea
actiuni cati autori, instigatori sau complici
sunt, doar efectele actiunii unice si
indivizibile se extind asupra tuturor
faptuitorilor. Potrivit art. 131 alin. (4) C.pen.,
caracterul indivizibil al actiunii se manifesta
si in situatia plangerii prealabile a persoanei
vatamate, care, chiar facuta sau mentinuta cu
privire numai la unul dintre participanti,
atrage raspunderea penala a tuturor
participantilor;
Intr-o cauza penala, nu se exercita
atatea actiuni cati autori, instigatori sau
complici sunt, doar efectele actiunii unice si
indivizibile se extind asupra tuturor
faptuitorilor. Potrivit art. 131 alin. (4) C.pen.,
caracterul indivizibil al actiunii se manifesta
si in situatia plangerii prealabile a persoanei
vatamate, care, chiar facuta sau mentinuta cu
privire numai la unul dintre participanti,
atrage raspunderea penala a tuturor
participantilor;
e) este individuala. Actiunea penala poate fi exercitata numai impotriva
inculpatului. Nimeni nu poate cere sa fie
subiect pasiv al actiunii penale, alaturi de
inculpat sau in locul acestuia1.
4. Momentele desfasurarii actiunii
penale
7/30/2019 Actiunile in Procesul Penal
http://slidepdf.com/reader/full/actiunile-in-procesul-penal 66/240
7/30/2019 Actiunile in Procesul Penal
http://slidepdf.com/reader/full/actiunile-in-procesul-penal 67/240
7/30/2019 Actiunile in Procesul Penal
http://slidepdf.com/reader/full/actiunile-in-procesul-penal 68/240
7/30/2019 Actiunile in Procesul Penal
http://slidepdf.com/reader/full/actiunile-in-procesul-penal 69/240
7/30/2019 Actiunile in Procesul Penal
http://slidepdf.com/reader/full/actiunile-in-procesul-penal 70/240
7/30/2019 Actiunile in Procesul Penal
http://slidepdf.com/reader/full/actiunile-in-procesul-penal 71/240
7/30/2019 Actiunile in Procesul Penal
http://slidepdf.com/reader/full/actiunile-in-procesul-penal 72/240
7/30/2019 Actiunile in Procesul Penal
http://slidepdf.com/reader/full/actiunile-in-procesul-penal 73/240
7/30/2019 Actiunile in Procesul Penal
http://slidepdf.com/reader/full/actiunile-in-procesul-penal 74/240
7/30/2019 Actiunile in Procesul Penal
http://slidepdf.com/reader/full/actiunile-in-procesul-penal 75/240
7/30/2019 Actiunile in Procesul Penal
http://slidepdf.com/reader/full/actiunile-in-procesul-penal 76/240
7/30/2019 Actiunile in Procesul Penal
http://slidepdf.com/reader/full/actiunile-in-procesul-penal 77/240
7/30/2019 Actiunile in Procesul Penal
http://slidepdf.com/reader/full/actiunile-in-procesul-penal 78/240
7/30/2019 Actiunile in Procesul Penal
http://slidepdf.com/reader/full/actiunile-in-procesul-penal 79/240
7/30/2019 Actiunile in Procesul Penal
http://slidepdf.com/reader/full/actiunile-in-procesul-penal 80/240
7/30/2019 Actiunile in Procesul Penal
http://slidepdf.com/reader/full/actiunile-in-procesul-penal 81/240
7/30/2019 Actiunile in Procesul Penal
http://slidepdf.com/reader/full/actiunile-in-procesul-penal 82/240
7/30/2019 Actiunile in Procesul Penal
http://slidepdf.com/reader/full/actiunile-in-procesul-penal 83/240
7/30/2019 Actiunile in Procesul Penal
http://slidepdf.com/reader/full/actiunile-in-procesul-penal 84/240
7/30/2019 Actiunile in Procesul Penal
http://slidepdf.com/reader/full/actiunile-in-procesul-penal 85/240
7/30/2019 Actiunile in Procesul Penal
http://slidepdf.com/reader/full/actiunile-in-procesul-penal 86/240
7/30/2019 Actiunile in Procesul Penal
http://slidepdf.com/reader/full/actiunile-in-procesul-penal 87/240
7/30/2019 Actiunile in Procesul Penal
http://slidepdf.com/reader/full/actiunile-in-procesul-penal 88/240
administrarea si verificarea tuturor probelor
in baza carora se poate decide trimiterea in
judecata sau se poate adopta o solutie de
scoatere ori incetare a urmaririi penale, care
sa duca la stingerea actiunii. Activitatea se
realizeaza de organele de cercetare penala,
sub conducerea procurorului, sau chiar de
catre procuror, cand efectueaza personal
urmarirea penala. La sfarsitul urmaririi
penale, daca este cazul, procurorul, prin
rechizitoriu, il trimite pe inculpat in
judecata.
In cursul judecatii, procurorul
exercita actiunea penala prin diferite cereri si
concluzii pe care le formuleaza in fatainstantei, prin sustinerea invinuirii, folosirea
cailor de atac etc. Procurorul poate renunta la
invinuire, punand concluzii de achitare a
inculpatului sau de incetare a procesului [art.
316 alin. (3)]. Aceasta nu echivaleaza cu o
revocare a actiunii penale care este
indisponibila, constituind numai o renuntare
la exercitarea ei si,
indiferent de atitudinea procurorului1,
instanta este obligata sa adopte solutia legalace se impune.
indiferent de atitudinea procurorului1,
instanta este obligata sa adopte solutia legala
ce se impune.
In cauzele in care actiunea penala se
pune in miscare la plangere prealabila,
participa si partea vatamata, dar actiunea
penala este exercitata tot de procuror.
4.3. Epuizarea si stingerea actiuni i
penale
Finalitatea actiunii penale se
materializeaza intr-un ultim moment, si
anume: epuizarea si stingerea. Astfel,
7/30/2019 Actiunile in Procesul Penal
http://slidepdf.com/reader/full/actiunile-in-procesul-penal 89/240
actiunea penala, pusa in miscare si
exercitata, se epuizeaza in urma judecarii
cauzei si pronuntarii unei hotarari, care poate
fi de condamnare, de achitare sau de incetare
a procesului penal.
Cu toate acestea, sunt situatii cand
actiunea penala se poate stinge si pe parcursul
urmaririi penale, daca se constata ca
aptitudinea functionala2
a fost inlaturata de
una din cauzele expres prevazute de lege,
ipoteza in care procurorul poate adopta una
dintre solutiile de netrimitere in judecata:
scoaterea de sub urmarire penala, incetarea
urmaririi penale sau clasarea dosarului.
Articolul 10 prevede in mod expres
cazurile in care actiunea penala nu poate fi
pusa in miscare sau, daca totusi a fost pusa
in miscare, nu poate fi exercitata. Exista insa
si cazuri speciale, prevazute in Codul penal
sau in diverse legi speciale cu continut penal,
care poarta denumirea de situatii de
nepedepsire [impiedicarea consumarii faptei
de catre participant inainte de descoperirea ei
- art. 30 C.pen.; retragerea marturiei
mincinoase in conditiile legii-
art. 260 alin.(2) C.pen.; nedenuntarea unor infractiuni
savarsite de sot sau de o ruda apropiata - art.
262 alin. (2) C.pen.].
In functie de natura juridica, efectele
diferite si solutiile pe care le determina3,
cazurile prevazute de art. 10 pot fi grupate
in: cazuri care inlatura temeiul actiunii
penale; cazuri in care actiunea este lipsita de
obiect sau se poate exercita numai in
anumite conditii.
4.3.1. Cazurile in care actiunea penalaeste lipsita de temei
Acestea sunt:
7/30/2019 Actiunile in Procesul Penal
http://slidepdf.com/reader/full/actiunile-in-procesul-penal 90/240
7/30/2019 Actiunile in Procesul Penal
http://slidepdf.com/reader/full/actiunile-in-procesul-penal 91/240
7/30/2019 Actiunile in Procesul Penal
http://slidepdf.com/reader/full/actiunile-in-procesul-penal 92/240
7/30/2019 Actiunile in Procesul Penal
http://slidepdf.com/reader/full/actiunile-in-procesul-penal 93/240
7/30/2019 Actiunile in Procesul Penal
http://slidepdf.com/reader/full/actiunile-in-procesul-penal 94/240
7/30/2019 Actiunile in Procesul Penal
http://slidepdf.com/reader/full/actiunile-in-procesul-penal 95/240
decat invinuitul sau inculpatul.4.1. Disponibil itatea actiuni i civile
4.1. Disponibili tatea actiuni i civile
Declansarea actiunii civile se face prin
manifestarea de vointa a persoanei vatamate
de a se constitui parte civila, putand renunta
la calitatea sa pe parcursul procesului penal.
4.2. Actiunea civil a este accesori e
actiuni i penale
Aceasta poate fi exercitata numai in
cadrul procesului penal, alaturi de actiunea
penala. Pozitia de dependenta conduce laexercitarea ei numai fata de inculpat, partea
responsabila civilmente si, eventual,
mostenitorii sau succesorii lor.
4.3. Actiunea civila nu este
individuala
Actiunea civila poate fi indreptata si
impotriva altor persoane decat cea care a
savarsit infractiunea, asa cum aratam la pct.
4.2.
5. Exercitarea actiunii civile
Actiunea civila parcurge trei etape in
desfasurarea procesului penal: declansarea
ei, exercitarea si rezolvarea.
Fata de disponibilitatea acesteia,
parcurgerea tuturor etapelor nu este
obligatorie, partea civila putand renunta (cu
exceptiile legale) la exercitarea ei. Fiind
accesorie actiunii penale, cand aceasta se
stinge, automat se va stinge si actiunea
civila.
5.1. Dreptul de optiune
Pentru a se exercita dreptul de optiune,
7/30/2019 Actiunile in Procesul Penal
http://slidepdf.com/reader/full/actiunile-in-procesul-penal 96/240
trebuie sa coexiste cele doua cai prin care se
pot cere despagubirile civile: a) sa fie
declansat procesul penal, implicit actiunea
penala pusa in miscare; b) sa existe
posibilitatea exercitarii actiunii civile la o
instanta civila.
Daca persoana fizica, ce a suferit un
prejudiciu material prin savarsirea
infractiunii, alege una dintre aceste doua cai
de exercitare a actiunii civile si apoi renunta
la calea aleasa, ea pierde definitiv dreptul de
a mai obtine repararea pe cale judiciara a
pagubei produse prin infractiune1. Astfel,
dreptul de optiune este irevocabil tocmai
pentru a contribui la o buna desfasurare a procesului penal.
Exista si unele exceptii de la regula
irevocabilitatii dreptului de optiune, si
anume cand persoana care a suferit un
prejudiciu material prin infractiune este
impiedicata sa-si continue exercitarea
actiunii civile in calea pentru care a optat.
Daca actiunea civila a fost exercitata din
oficiu, parasirea procesului penal poate avea
loc cand: a) urmarirea penala sau judecata afost suspendata; b) s-a dispus scoaterea de
sub urmarire penala sau incetarea urmaririi
penale; c) instanta a lasat actiunea civila
nerezolvata; d) exista mai multe capete de
cerere si doar unele au fost solutionate de
instanta penala, ulterior putandu-se rezolva
celelalte capete de cerere (pretentii) printr-o
actiune civila exercitata in fata instantei
civile1.
Exista si unele exceptii de la regula
irevocabilitatii dreptului de optiune, si
anume cand persoana care a suferit un
prejudiciu material prin infractiune este
impiedicata sa-si continue exercitarea
actiunii civile in calea pentru care a optat.
7/30/2019 Actiunile in Procesul Penal
http://slidepdf.com/reader/full/actiunile-in-procesul-penal 97/240
7/30/2019 Actiunile in Procesul Penal
http://slidepdf.com/reader/full/actiunile-in-procesul-penal 98/240
[art. 15 alin. (3)].
Pentru actiunea civila din cadrul
procesului penal nu se percepe taxa de
timbru [art. 15 alin. (4)].
5.3. Exercitarea actiun ii civile din
oficiu
Actiunea civila se porneste si se
exercita din oficiu cand persoana vatamata
este o persoana lipsita de capacitate de
exercitiu sau cu capacitate de exercitiu
restransa.
In toate cazurile in care actiunea civila
se exercita din oficiu, instanta de judecata esteobligata sa se pronunte cu privire la repararea
pagubei. Procurorul,
daca participa la judecata, este obligat sa
sustina interesele civile ale persoanelor in
cauza, chiar daca nu sunt constituite ca parti
civile [art. 18 alin. (2)].
daca participa la judecata, este obligat sa
sustina interesele civile ale persoanelor incauza, chiar daca nu sunt constituite ca parti
civile [art. 18 alin. (2)].
Actiunea civila se poate exercita si de
catre succesori. Astfel, art. 21 prevede ca
actiunea civila ramane in competenta instantei
penale in caz de deces al uneia dintre parti,
introducandu-se in cauza mostenitorii acesteia.
5.4. Exercitarea actiuni i civil e la
instanta civila
Potrivit art. 20 alin. (1), „Persoana
vatamata constituita parte civila in procesul
penal poate sa porneasca actiunea in fata
instantei civila, daca instanta penala, prin
hotararea ramasa definitiva, a lasat
7/30/2019 Actiunile in Procesul Penal
http://slidepdf.com/reader/full/actiunile-in-procesul-penal 99/240
nesolutionata actiunea civila”.
In alin. (2) se arata ca „In cazurile in care
actiunea civila a fost exercitata din oficiu, daca
se constata prin probe noi ca paguba si daunele
morale nu a fost integral reparate, diferenta
poate fi ceruta pe calea unei actiuni la instanta
civila”.
Articolul 20 alin. (3) prevede si situatia
in care „persoana vatamata se poate adresa cu
actiune la instanta civila pentru repararea
pagubelor materiale si a daunelor morale care
s-au nascut ori s-au descoperit dupa
pronuntarea hotararii penale de catre prima
instanta”.
5.5. Raportul dintre actiunea penala
si actiunea civil a
Problema raportului dintre actiunea
penala si actiunea civila se ridica atunci cand
cele doua actiuni sunt exercitate separat si
concomitent , intrucat exista pericolul de a se
ajunge la hotarari judecatoresti contradictorii.
De aceea, se acorda preferinta cauzei penale.
In art. 19 alin. (2), se regaseste reguladupa care penalul tine in loc civilul , si
anume judecata in fata instantei civile se
suspenda pana la rezolvarea definitiva a
cauzei penale. Actiunea penala are intaietate1
fata de actiunea civila, deoarece, pe de o
parte, cauza materiala unica a acestora este
savarsirea infractiunii, iar pe de alta parte,
rezolvarea actiunii civile este conditionata de
rezolvarea celei penale in privinta existentei
faptei, persoanei care a savarsit-o si
vinovatiei acesteia [art. 22 alin. (1)].
6. Rezolvarea actiunii civile in
cadrul procesului penal
Instanta penala are patru posibilitati
[art. 346 alin. (2), (3) si (4)]: nu acorda
7/30/2019 Actiunile in Procesul Penal
http://slidepdf.com/reader/full/actiunile-in-procesul-penal 100/240
7/30/2019 Actiunile in Procesul Penal
http://slidepdf.com/reader/full/actiunile-in-procesul-penal 101/240
7/30/2019 Actiunile in Procesul Penal
http://slidepdf.com/reader/full/actiunile-in-procesul-penal 102/240
7/30/2019 Actiunile in Procesul Penal
http://slidepdf.com/reader/full/actiunile-in-procesul-penal 103/240
7/30/2019 Actiunile in Procesul Penal
http://slidepdf.com/reader/full/actiunile-in-procesul-penal 104/240
vatamata), in timp ce subiectul pasiv este
inculpatul impotriva caruia se exercita
actiunea penala.
3. Trasaturile actiunii penale
Actiunea penala prezinta urmatoarele
trasaturi:
a) apartine statului. Numai statul are
dreptul sa actioneze impotriva celor vinovati,
fiind singurul titular al actiunii penale,
exercitarea ei fiind incredintata procurorului.
In doctrina, s-a exprimat si punctul de vedere
ca titular al acesteia, in cazuri restranse, ar fi
si persoana vatamata1;
b) este obligatorie. In momentul in
care se savarsesc infractiuni, statul intervine
prin mijloace de drept penal in scopul
restabilirii ordinii de drept, iar exercitarea
actiunii penale devine obligatorie. Exista si
anumite cazuri in care obligativitatea
actiunii penale inceteaza, respectiv, situatiile
ce constituie exceptii de la principiul
oficialitatii. Astfel, in cazul plangerii
prealabile, partea vatamata are dreptul de a-
si retrage plangerea sau de a se impaca cu
faptuitorul;
c) este irevocabila si indisponibila.
Odata pusa in miscare, actiunea penala nu
mai poate fi oprita si nici limitata de cel care
a declansat-o; ea nu mai depinde de vointa
organului care o exercita, urmand a fi
epuizata doar la solutionarea cauzei penale.
Ea se poate stinge numai in cazurile
prevazute de lege.
Indisponibilitatea actiunii penale face
ca aceasta sa se deosebeasca de
actiunea civila2. Disponibilitatea
adevarata care sa apartina partii nu
poate exista decat asupra actiunii
civile, pentru ca numai titularul
7/30/2019 Actiunile in Procesul Penal
http://slidepdf.com/reader/full/actiunile-in-procesul-penal 105/240
acesteia poate fi si un alt subiect decat
statul, respectiv, o persoana fizica sau
juridica, avand posibilitatea sa dispuna
de dreptul sau la actiune, ca de orice alt
drept subiectiv3;
d) este indivizibila. Caracterul
indivizibil al actiunii penale decurge din
unitatea infractiunii, neavand nicio relevanta
faptul ca la savarsirea ei au participat mai
multe persoane.
Intr-o cauza penala, nu se exercita atatea
actiuni cati autori, instigatori sau complici
sunt, doar efectele actiunii unice si
indivizibile se extind asupra tuturor
faptuitorilor. Potrivit art. 131 alin. (4) C.pen.,
caracterul indivizibil al actiunii se manifesta
si in situatia plangerii prealabile a persoanei
vatamate, care, chiar facuta sau mentinuta cu
privire numai la unul dintre participanti,
atrage raspunderea penala a tuturor
participantilor;
Intr-o cauza penala, nu se exercita
atatea actiuni cati autori, instigatori sau
complici sunt, doar efectele actiunii unice si
indivizibile se extind asupra tuturor
faptuitorilor. Potrivit art. 131 alin. (4) C.pen.,
caracterul indivizibil al actiunii se manifesta
si in situatia plangerii prealabile a persoanei
vatamate, care, chiar facuta sau mentinuta cu
privire numai la unul dintre participanti,
atrage raspunderea penala a tuturor
participantilor;
e) este individuala. Actiunea penala poate fi exercitata numai impotriva
inculpatului. Nimeni nu poate cere sa fie
subiect pasiv al actiunii penale, alaturi de
inculpat sau in locul acestuia1.
4. Momentele desfasurarii actiunii
penale
7/30/2019 Actiunile in Procesul Penal
http://slidepdf.com/reader/full/actiunile-in-procesul-penal 106/240
7/30/2019 Actiunile in Procesul Penal
http://slidepdf.com/reader/full/actiunile-in-procesul-penal 107/240
7/30/2019 Actiunile in Procesul Penal
http://slidepdf.com/reader/full/actiunile-in-procesul-penal 108/240
7/30/2019 Actiunile in Procesul Penal
http://slidepdf.com/reader/full/actiunile-in-procesul-penal 109/240
actiunea penala, pusa in miscare si
exercitata, se epuizeaza in urma judecarii
cauzei si pronuntarii unei hotarari, care poate
fi de condamnare, de achitare sau de incetare
a procesului penal.
Cu toate acestea, sunt situatii cand
actiunea penala se poate stinge si pe parcursul
urmaririi penale, daca se constata ca
aptitudinea functionala2
a fost inlaturata de
una din cauzele expres prevazute de lege,
ipoteza in care procurorul poate adopta una
dintre solutiile de netrimitere in judecata:
scoaterea de sub urmarire penala, incetarea
urmaririi penale sau clasarea dosarului.
Articolul 10 prevede in mod expres
cazurile in care actiunea penala nu poate fi
pusa in miscare sau, daca totusi a fost pusa
in miscare, nu poate fi exercitata. Exista insa
si cazuri speciale, prevazute in Codul penal
sau in diverse legi speciale cu continut penal,
care poarta denumirea de situatii de
nepedepsire [impiedicarea consumarii faptei
de catre participant inainte de descoperirea ei
- art. 30 C.pen.; retragerea marturiei
mincinoase in conditiile legii-
art. 260 alin.(2) C.pen.; nedenuntarea unor infractiuni
savarsite de sot sau de o ruda apropiata - art.
262 alin. (2) C.pen.].
In functie de natura juridica, efectele
diferite si solutiile pe care le determina3,
cazurile prevazute de art. 10 pot fi grupate
in: cazuri care inlatura temeiul actiunii
penale; cazuri in care actiunea este lipsita de
obiect sau se poate exercita numai in
anumite conditii.
4.3.1. Cazurile in care actiunea penalaeste lipsita de temei
Acestea sunt:
7/30/2019 Actiunile in Procesul Penal
http://slidepdf.com/reader/full/actiunile-in-procesul-penal 110/240
a) fapta nu exista [art. 10 lit. a)];
b) fapta nu este prevazuta de legea
penala [art. 10 lit. b)]; acest caz are legatura
directa cu principiul legalitatii incriminarii;b
1) fapta nu prezinta gradul de pericol social
al unei infractiuni [art. 10 lit. b1)];
b1) fapta nu prezinta gradul de pericol
social al unei infractiuni [art. 10 lit. b1)];
c) fapta nu a fost savarsita de invinuit sau de inculpat [art. 10 lit. c)];
d) faptei ii lipseste unul din elementele
constitutive ale infractiunii [art. 10 lit. d)];
e) exista vreuna din cauzele care
inlatura caracterul penal al faptei [art. 10
lit. e)].
4.3.2. Cazurile in care actiunea penala
poate fi exercitata numai in anumite conditii
sau este lipsita de obiect
Acestea sunt:
f) lipseste plangerea prealabila a
persoanei vatamate, autorizarea sau
sesizarea organului competent ori alta
conditie prevazuta de lege, necesara
pentru punerea in miscare a actiunii penale
[art. 10 lit. f)]; totusi, actiunea
penala poate fi pusa in miscare, ulterior, in
conditiile legale;
g) a intervenit amnistia sau prescriptia
ori decesul faptuitorului sau,dupa caz, radierea persoanei juridice atunci
cand are calitatea de faptuitor
[art. 10 lit. g)];
h) a fost retrasa plangerea prealabila
ori partile s-au impacat, in cazul
7/30/2019 Actiunile in Procesul Penal
http://slidepdf.com/reader/full/actiunile-in-procesul-penal 111/240
7/30/2019 Actiunile in Procesul Penal
http://slidepdf.com/reader/full/actiunile-in-procesul-penal 112/240
acestora .
Fiind alaturata actiunii penale, actiuneacivila are un caracter accesoriu
1, putand fi
exercitata in cadrul procesului penal numaiin masura punerii in miscare a actiunii
penale. Caracterul accesoriu al actiunii civilein procesul penal face ca ea sa poata fi
exercitata numai impotriva invinuitului,inculpatului sau a partii responsabile
civilmente, precum si fata de succesoriiacestora
2.
2. Conditiile exercitarii actiunii
civile in procesul penal
Pentru exercitarea actiunii civile in
procesul penal sunt necesare urmatoarele
conditii: a) infractiunea sa fi cauzat un
prejudiciu material sau moral; b) intre
infractiunea savarsita si prejudiciul creat sa
existe o legatura de cauzalitate; c) prejudiciul
sa fie cert; d) prejudiciul sa nu fi fost reparat;
e) in cazul persoanelor cu capacitate deplina
de exercitiu, sa existe cererea de constituire
ca parte civila in cadrul procesului penal; f)
infractiunea sa fi cauzat un prejudiciumaterial sau moral;
3. Elementele (factorii) actiunii civile
3.1. Temeiu l actiun ii civil e
Actiunea civila are acelasi temei ca si
actiunea penala, constand in norma juridica
incalcata (temeiul de drept ) si fapta comisa
(temeiul de fapt ).
3.2. Obiectul actiuni i civile
Potrivit dispozitiilor art. 14 alin. (1),
actiunea civila are ca obiect tragerea la
raspundere civila a inculpatului, precum si a
partii responsabile civilmente.
In alin. (2) se arata ca tragerea la
7/30/2019 Actiunile in Procesul Penal
http://slidepdf.com/reader/full/actiunile-in-procesul-penal 113/240
raspundere civila a inculpatului si a partii
responsabile civilmente se realizeaza prin
constituirea persoanei vatamate ca parte
civila si exercitarea actiunii civile in cadrul
procesului penal, alaturi de actiunea penala.
Repararea pagubei se face, potrivit
dispozitiilor legii civile, in natura, prin: a)
restituirea lucrului; b) restabilirea situatiei
anterioare savarsirii infractiunii; c)
desfiintarea totala sau partiala a unui inscris;
d) prin orice alt mijloc de reparare in natura.
In situatia in care repararea in natura nu este
posibila, inculpatul si partea responsabila
civilmente pot fi obligati la plata uneidespagubiri banesti.
In situatia in care repararea in natura
nu este posibila, inculpatul si partea
responsabila civilmente pot fi obligati la plata
unei despagubiri banesti.
Repararea daunelor morale, respectiv
evaluarea in bani a acestora, reprezinta o
modalitate greu de realizat, neexistand posibilitatea aplicarii unor criterii precise de
evaluare. In acest sens, doar instanta de
judecata are dreptul de a stabili anumite
despagubiri banesti pentru acoperirea daunelor
morale suferite prin savarsirea infractiunii.
3.3. Subiectii actiun ii civile
Subiectul activ al actiunii civile in
procesul penal este persoana care a suferit
prejudiciul produs prin infractiune; potrivit
art. 24, persoana vatamata care exercita
actiunea civila in cadrul procesului penal se
numeste parte civila. In situatia persoanelor
lipsite de capacitate de exercitiu sau cu
capacitate de exercitiu restransa, subiecti
procesuali vor fi reprezentantii legali , care vor
exercita actiunea civila in interesul celor pe
7/30/2019 Actiunile in Procesul Penal
http://slidepdf.com/reader/full/actiunile-in-procesul-penal 114/240
care-i reprezinta. Reprezentantii legali nu capata
calitatea de parte civila, ei exercita doar
drepturile partii civile.
Conform art. 21, in caz de deces al uneia
dintre parti, actiunea civila ramane in
competenta instantei penale, introducandu-se in
cauza mostenitorii acesteia.
Succesorii partii civile au calitatea de
parti in procesul penal, valorificandu-si
propriile drepturi, ei nefiind substituti
procesuali sau reprezentanti, deoarece
antecesorii au incetat sa mai fie subiecti de
drept, prin deces.
Persoanele juridice pot fi si ele
subiecti ai actiunii civile, in caz de
reorganizare, introducandu-se unitatea care
succede in drepturi, iar in caz de desfiintare
sau dizolvare, se introduc in cauza
lichidatorii.
Subiecti pasivi ai actiunii civile in
procesul penal sunt invinuitul sau inculpatul,
precum si partea responsabila civilmente, dar
pot fi si mostenitorii invinuitului sauinculpatului sau ai partii responsabile
civilmente (cand aceasta este o persoana
fizica), cat si persoanele juridice care succed in
drepturi.
Mostenitorii unei persoane invinuite
(sau inculpate) de savarsirea unei infractiuni
pot deveni subiecti pasivi ai actiunii civile
exercitate in fata instantei penale, numai in
cazul in care decesul s-a produs dupa
sesizarea instantei cu judecarea actiunii penale.
4. Trasaturile actiunii civile
Fata de actiunea penala, actiunea civila
este disponibila, accesorie actiunii penale si
poate fi indreptata impotriva altor persoane
7/30/2019 Actiunile in Procesul Penal
http://slidepdf.com/reader/full/actiunile-in-procesul-penal 115/240
decat invinuitul sau inculpatul.4.1. Disponibil itatea actiuni i civile
4.1. Disponibili tatea actiuni i civile
Declansarea actiunii civile se face prin
manifestarea de vointa a persoanei vatamate
de a se constitui parte civila, putand renunta
la calitatea sa pe parcursul procesului penal.
4.2. Actiunea civil a este accesori e
actiuni i penale
Aceasta poate fi exercitata numai in
cadrul procesului penal, alaturi de actiunea
penala. Pozitia de dependenta conduce laexercitarea ei numai fata de inculpat, partea
responsabila civilmente si, eventual,
mostenitorii sau succesorii lor.
4.3. Actiunea civila nu este
individuala
Actiunea civila poate fi indreptata si
impotriva altor persoane decat cea care a
savarsit infractiunea, asa cum aratam la pct.
4.2.
5. Exercitarea actiunii civile
Actiunea civila parcurge trei etape in
desfasurarea procesului penal: declansarea
ei, exercitarea si rezolvarea.
Fata de disponibilitatea acesteia,
parcurgerea tuturor etapelor nu este
obligatorie, partea civila putand renunta (cu
exceptiile legale) la exercitarea ei. Fiind
accesorie actiunii penale, cand aceasta se
stinge, automat se va stinge si actiunea
civila.
5.1. Dreptul de optiune
Pentru a se exercita dreptul de optiune,
7/30/2019 Actiunile in Procesul Penal
http://slidepdf.com/reader/full/actiunile-in-procesul-penal 116/240
trebuie sa coexiste cele doua cai prin care se
pot cere despagubirile civile: a) sa fie
declansat procesul penal, implicit actiunea
penala pusa in miscare; b) sa existe
posibilitatea exercitarii actiunii civile la o
instanta civila.
Daca persoana fizica, ce a suferit un
prejudiciu material prin savarsirea
infractiunii, alege una dintre aceste doua cai
de exercitare a actiunii civile si apoi renunta
la calea aleasa, ea pierde definitiv dreptul de
a mai obtine repararea pe cale judiciara a
pagubei produse prin infractiune1. Astfel,
dreptul de optiune este irevocabil tocmai
pentru a contribui la o buna desfasurare a procesului penal.
Exista si unele exceptii de la regula
irevocabilitatii dreptului de optiune, si
anume cand persoana care a suferit un
prejudiciu material prin infractiune este
impiedicata sa-si continue exercitarea
actiunii civile in calea pentru care a optat.
Daca actiunea civila a fost exercitata din
oficiu, parasirea procesului penal poate avea
loc cand: a) urmarirea penala sau judecata afost suspendata; b) s-a dispus scoaterea de
sub urmarire penala sau incetarea urmaririi
penale; c) instanta a lasat actiunea civila
nerezolvata; d) exista mai multe capete de
cerere si doar unele au fost solutionate de
instanta penala, ulterior putandu-se rezolva
celelalte capete de cerere (pretentii) printr-o
actiune civila exercitata in fata instantei
civile1.
Exista si unele exceptii de la regula
irevocabilitatii dreptului de optiune, si
anume cand persoana care a suferit un
prejudiciu material prin infractiune este
impiedicata sa-si continue exercitarea
actiunii civile in calea pentru care a optat.
7/30/2019 Actiunile in Procesul Penal
http://slidepdf.com/reader/full/actiunile-in-procesul-penal 117/240
7/30/2019 Actiunile in Procesul Penal
http://slidepdf.com/reader/full/actiunile-in-procesul-penal 118/240
[art. 15 alin. (3)].
Pentru actiunea civila din cadrul
procesului penal nu se percepe taxa de
timbru [art. 15 alin. (4)].
5.3. Exercitarea actiun ii civile din
oficiu
Actiunea civila se porneste si se
exercita din oficiu cand persoana vatamata
este o persoana lipsita de capacitate de
exercitiu sau cu capacitate de exercitiu
restransa.
In toate cazurile in care actiunea civila
se exercita din oficiu, instanta de judecata esteobligata sa se pronunte cu privire la repararea
pagubei. Procurorul,
daca participa la judecata, este obligat sa
sustina interesele civile ale persoanelor in
cauza, chiar daca nu sunt constituite ca parti
civile [art. 18 alin. (2)].
daca participa la judecata, este obligat sa
sustina interesele civile ale persoanelor incauza, chiar daca nu sunt constituite ca parti
civile [art. 18 alin. (2)].
Actiunea civila se poate exercita si de
catre succesori. Astfel, art. 21 prevede ca
actiunea civila ramane in competenta instantei
penale in caz de deces al uneia dintre parti,
introducandu-se in cauza mostenitorii acesteia.
5.4. Exercitarea actiuni i civil e la
instanta civila
Potrivit art. 20 alin. (1), „Persoana
vatamata constituita parte civila in procesul
penal poate sa porneasca actiunea in fata
instantei civila, daca instanta penala, prin
hotararea ramasa definitiva, a lasat
7/30/2019 Actiunile in Procesul Penal
http://slidepdf.com/reader/full/actiunile-in-procesul-penal 119/240
nesolutionata actiunea civila”.
In alin. (2) se arata ca „In cazurile in care
actiunea civila a fost exercitata din oficiu, daca
se constata prin probe noi ca paguba si daunele
morale nu a fost integral reparate, diferenta
poate fi ceruta pe calea unei actiuni la instanta
civila”.
Articolul 20 alin. (3) prevede si situatia
in care „persoana vatamata se poate adresa cu
actiune la instanta civila pentru repararea
pagubelor materiale si a daunelor morale care
s-au nascut ori s-au descoperit dupa
pronuntarea hotararii penale de catre prima
instanta”.
5.5. Raportul dintre actiunea penala
si actiunea civil a
Problema raportului dintre actiunea
penala si actiunea civila se ridica atunci cand
cele doua actiuni sunt exercitate separat si
concomitent , intrucat exista pericolul de a se
ajunge la hotarari judecatoresti contradictorii.
De aceea, se acorda preferinta cauzei penale.
In art. 19 alin. (2), se regaseste reguladupa care penalul tine in loc civilul , si
anume judecata in fata instantei civile se
suspenda pana la rezolvarea definitiva a
cauzei penale. Actiunea penala are intaietate1
fata de actiunea civila, deoarece, pe de o
parte, cauza materiala unica a acestora este
savarsirea infractiunii, iar pe de alta parte,
rezolvarea actiunii civile este conditionata de
rezolvarea celei penale in privinta existentei
faptei, persoanei care a savarsit-o si
vinovatiei acesteia [art. 22 alin. (1)].
6. Rezolvarea actiunii civile in
cadrul procesului penal
Instanta penala are patru posibilitati
[art. 346 alin. (2), (3) si (4)]: nu acorda
7/30/2019 Actiunile in Procesul Penal
http://slidepdf.com/reader/full/actiunile-in-procesul-penal 120/240
despagubiri civile, respingand actiunea civila
ca lipsita de temei; admite actiunea civila in
total sau in parte; nu solutioneaza actiunea
civila; disjunge actiunea civila, pe care o
rezolva separat.
7/30/2019 Actiunile in Procesul Penal
http://slidepdf.com/reader/full/actiunile-in-procesul-penal 121/240
ACTIUNILE IN PROCESUL PENAL
Sectiunea I
Actiunea in justitie
1. Notiune
Prin incalcarea unei norme juridice se
produce un conflict de drept intre persoana
cu atitudinea ilicita si cea ale carei drepturi si
interese legitime au fost vatamate.
Pentru restabilirea ordinii de drept
incalcate, este necesara interventia organelor
competente sa aplice legea, rezolvarea
conflictului de drept fiind un atribut exclusival justitiei.
Mijlocul legal prin intermediul
caruia conflictul de drept este adus spre
solutionare organelor judiciare poarta
denumirea de actiune 212b15c in justitie1.
In functie de norma incalcata,
conflictul de drept poate fi de natura civila,
penala, administrativa etc. si, prin urmare,
actiunea in justitie poate fi civila, penala saucontraventionala.
2. Factorii actiunii in justitie
Factorii sau termenii actiunii in justitie
sunt conceptele juridice ce asigura o corecta
desfasurare a activitatii judiciare, fiind
reprezentate de: temeiul actiunii; obiectul
actiunii; subiectii actiunii; aptitudinea
functionala a actiunii.
a) Temeiul actiunii este atat de fapt,
cat si de drept; temeiul de fapt al actiunii il
constituie fapta ilicita, iar temeiul de drept il
constituie norma juridica in care este prevazut
dreptul la actiune in cazul savarsirii faptei
Despre drept penal
Judecata Urmarirea penala
Stiu si altele ...
Notiunea generala de infractiune
Notiuni introductive cu privire la procesulpenal si dreptul procesual penal
Luarea de mita
Abuzul in serviciu contra intereselor personale
Abuzul in serviciu in forma calificata
Falsul intelectual
Masurile educative si pedepsele pentru minori
Deliberarea si rezolvarea cauzei penale inprima instanta
Individualizarea judiciara a raspunderii penale
Consideratii generale privind cauzele careinlatura caracterul penal al faptei
CAUTA IN SITE
Termeni de cautare
Cauta
7/30/2019 Actiunile in Procesul Penal
http://slidepdf.com/reader/full/actiunile-in-procesul-penal 122/240
ilicite.
b) Obiectul actiunii il constituie
tragerea la raspundere juridica a faptui-torului,
prin declansarea si desfasurarea procedurii
judiciare corespunzatoare.
c) Subiectii actiunii sunt subiectiiraportului juridic de conflict, dar cu pozitii
inversate2.
d) Aptitudinea functionala a actiunii
desemneaza totalitatea actelor procesuale ce
pot lua nastere prin exercitarea actiunii, fiind
dependenta insa de existenta celorlalti factori
(prescriptia, amnistia, decesul faptuitorului,
neexercitarea caii de atac etc.).
d) Aptitudinea functionala a actiunii
desemneaza totalitatea actelor procesuale ce
pot lua nastere prin exercitarea actiunii, fiind
dependenta insa de existenta celorlalti factori
(prescriptia, amnistia, decesul faptuitorului,
neexercitarea caii de atac etc.).
Sectiunea a II-a
Actiunea penala
Actiunea penala1
constituie
instrumentul juridic prin intermediul
caruia se deduce in fata organelor
judiciare raportul conflictual de drept
penal, in vederea tragerii la raspundere
penala a persoanei care a savarsit
infractiunea.
1. Obiectul actiunii penale
Potrivit dispozitiilor art. 9, „Actiunea penala are ca obiect tragerea la raspundere
penala a persoanelor care au savarsit
infractiuni”. Actiunea penala se pune in
miscare prin actul de inculpare prevazut de
lege si se poate exercita in tot cursul
procesului penal.
7/30/2019 Actiunile in Procesul Penal
http://slidepdf.com/reader/full/actiunile-in-procesul-penal 123/240
Obiectul actiunii penale consta in
tragerea la raspundere penala a persoanei
care a savarsit infractiunea, celelalte actiuni
sau proceduri judiciare avand o alta natura
juridica si un alt continut (reabilitarea
judecato-reasca, repararea pagubei in cazul
condamnarii pe nedrept).
2. Subiectii actiunii penale
Subiectii raportului juridic de drept
penal substantial sunt si subiecti in cadrul
raportului juridic procesual penal. Dupa cum
se stie insa, in rezolvarea raportului de
conflict, subiectii raportului juridic penal isi
inverseaza rolurile: subiectul pasiv al infractiunii va fi subiectul activ al actiunii
penale, iar subiectul activ al infractiunii va
fi subiectul pasiv al actiunii penale.
Subiectul activ al actiunii penale este
titularul dreptului la actiune, calitate ce-i
revine in mod exclusiv statului. Persoana
vatamata nu poate fi niciodata titular al
actiunii penale, nici in situatiile in care,
conform prevederilor legale, persoana
vatamata are dreptul de a cere punerea inmiscare a actiunii penale prin plangere
prealabila, de a-si retrage aceasta cerere sau
de impacare cu faptuitorul . Referitor la
aceste situatii, tot statul
este titularul actiunii penale, iar persoana
vatamata este subiect activ secundar al
actiunii penale.
este titularul actiunii penale, iar persoana
vatamata este subiect activ secundar al
actiunii penale.
Prin urmare, intalnim subiecti activi
principali (statul prin organele sale
specializate) si secundari (persoana
7/30/2019 Actiunile in Procesul Penal
http://slidepdf.com/reader/full/actiunile-in-procesul-penal 124/240
vatamata), in timp ce subiectul pasiv este
inculpatul impotriva caruia se exercita
actiunea penala.
3. Trasaturile actiunii penale
Actiunea penala prezinta urmatoarele
trasaturi:
a) apartine statului. Numai statul are
dreptul sa actioneze impotriva celor vinovati,
fiind singurul titular al actiunii penale,
exercitarea ei fiind incredintata procurorului.
In doctrina, s-a exprimat si punctul de vedere
ca titular al acesteia, in cazuri restranse, ar fi
si persoana vatamata1;
b) este obligatorie. In momentul in
care se savarsesc infractiuni, statul intervine
prin mijloace de drept penal in scopul
restabilirii ordinii de drept, iar exercitarea
actiunii penale devine obligatorie. Exista si
anumite cazuri in care obligativitatea
actiunii penale inceteaza, respectiv, situatiile
ce constituie exceptii de la principiul
oficialitatii. Astfel, in cazul plangerii
prealabile, partea vatamata are dreptul de a-
si retrage plangerea sau de a se impaca cu
faptuitorul;
c) este irevocabila si indisponibila.
Odata pusa in miscare, actiunea penala nu
mai poate fi oprita si nici limitata de cel care
a declansat-o; ea nu mai depinde de vointa
organului care o exercita, urmand a fi
epuizata doar la solutionarea cauzei penale.
Ea se poate stinge numai in cazurile
prevazute de lege.
Indisponibilitatea actiunii penale face
ca aceasta sa se deosebeasca de
actiunea civila2. Disponibilitatea
adevarata care sa apartina partii nu
poate exista decat asupra actiunii
civile, pentru ca numai titularul
7/30/2019 Actiunile in Procesul Penal
http://slidepdf.com/reader/full/actiunile-in-procesul-penal 125/240
acesteia poate fi si un alt subiect decat
statul, respectiv, o persoana fizica sau
juridica, avand posibilitatea sa dispuna
de dreptul sau la actiune, ca de orice alt
drept subiectiv3;
d) este indivizibila. Caracterul
indivizibil al actiunii penale decurge din
unitatea infractiunii, neavand nicio relevanta
faptul ca la savarsirea ei au participat mai
multe persoane.
Intr-o cauza penala, nu se exercita atatea
actiuni cati autori, instigatori sau complici
sunt, doar efectele actiunii unice si
indivizibile se extind asupra tuturor
faptuitorilor. Potrivit art. 131 alin. (4) C.pen.,
caracterul indivizibil al actiunii se manifesta
si in situatia plangerii prealabile a persoanei
vatamate, care, chiar facuta sau mentinuta cu
privire numai la unul dintre participanti,
atrage raspunderea penala a tuturor
participantilor;
Intr-o cauza penala, nu se exercita
atatea actiuni cati autori, instigatori sau
complici sunt, doar efectele actiunii unice si
indivizibile se extind asupra tuturor
faptuitorilor. Potrivit art. 131 alin. (4) C.pen.,
caracterul indivizibil al actiunii se manifesta
si in situatia plangerii prealabile a persoanei
vatamate, care, chiar facuta sau mentinuta cu
privire numai la unul dintre participanti,
atrage raspunderea penala a tuturor
participantilor;
e) este individuala. Actiunea penala poate fi exercitata numai impotriva
inculpatului. Nimeni nu poate cere sa fie
subiect pasiv al actiunii penale, alaturi de
inculpat sau in locul acestuia1.
4. Momentele desfasurarii actiunii
penale
7/30/2019 Actiunile in Procesul Penal
http://slidepdf.com/reader/full/actiunile-in-procesul-penal 126/240
Conform art. 9 alin. (3), actiunea
penala se poate exercita in tot cursul
procesului penal. Realizarea actiunii penale
se materializeaza in trei momente, si anume:
punerea in miscare a actiunii penale;exercitarea actiunii penale; stingerea actiunii
penale.
4.1. Punerea in miscare a actiun ii
penale
„Actiunea penala se pune in miscare
prin actul de inculpare prevazut de lege” [art.
9 alin. (2)].
Spre deosebire de inceperea urmaririi penale, care se face in rem, punerea in
miscare a actiunii penale se face in
personam, adica, pentru punerea in miscare a
actiunii penale, este necesara identificarea
persoanei care urmeaza sa fie trasa la
raspundere penala pentru fapta concreta ce-i
este imputata.
De regula, punerea in miscare a
actiunii penale este atributul procurorului si
numai in situatiile prevazute de lege cade insarcina instantei de judecata.
In masura in care persoana
faptuitorului este cunoscuta si sunt probe
suficiente de vinovatie, actiunea penala poate
fi pusa in miscare, la inceputul urmaririi
penale ori pe parcursul acesteia, printr-o
ordonanta, iar la sfarsitul acestei faze, prin
rechizitoriul procurorului [art. 262 pct. 1 lit.
a)].
Sunt situatii in care actiunea penala
este pusa in miscare in timpul judecatii, daca
in sarcina inculpatului sunt descoperite fapte
noi care au legatura cu cea care face obiectul
cauzei penale. In acest sens, mentionam
cazul extinderii procesului penal cu privire la
7/30/2019 Actiunile in Procesul Penal
http://slidepdf.com/reader/full/actiunile-in-procesul-penal 127/240
alte fapte sau alte persoane. In aceasta
ipoteza, tot procurorul pune in miscare
actiunea penala printr-o
declaratie verbala ce va fi consemnata de
instanta in incheierea prin care se decide in
legatura cu extinderea procesului penal.
declaratie verbala ce va fi consemnata de
instanta in incheierea prin care se decide in
legatura cu extinderea procesului penal.
Instanta de judecata extinde din oficiu
procesul penal [daca procurorul nu participa
la judecata si sunt intrunite conditiile
prevazute de art. 336 alin. (1)] printr-o
incheiere.
In cazul in care persoana vatamata se
adreseaza cu plangere prealabila organului de
cercetare penala sau procurorului [art. 279alin. (2)], procurorul va pune in miscare
actiunea penala.
Important de mentionat este faptul ca
plangerea prealabila nu constituie prin ea
insasi un act de inculpare, ci este un act prin
care se pretinde tragerea la raspundere a
infractorului si o conditie indispensabila
punerii in miscare a actiunii penale1.
4.2. Exercitarea actiuni i penale
Prin exercitarea actiunii penale se
intelege sustinerea ei in vederea realizarii
tragerii la raspundere penala a
inculpatului2. In cursul urmaririi penale,
exercitarea actiunii penale se face de catre procuror, alaturi de care poate participa si
persoana vatamata, in cazul cand este
necesara plangerea prealabila.
Exercitarea actiunii penale in faza
de urmarire penala presupune strangerea,
7/30/2019 Actiunile in Procesul Penal
http://slidepdf.com/reader/full/actiunile-in-procesul-penal 128/240
administrarea si verificarea tuturor probelor
in baza carora se poate decide trimiterea in
judecata sau se poate adopta o solutie de
scoatere ori incetare a urmaririi penale, care
sa duca la stingerea actiunii. Activitatea se
realizeaza de organele de cercetare penala,
sub conducerea procurorului, sau chiar de
catre procuror, cand efectueaza personal
urmarirea penala. La sfarsitul urmaririi
penale, daca este cazul, procurorul, prin
rechizitoriu, il trimite pe inculpat in
judecata.
In cursul judecatii, procurorul
exercita actiunea penala prin diferite cereri si
concluzii pe care le formuleaza in fatainstantei, prin sustinerea invinuirii, folosirea
cailor de atac etc. Procurorul poate renunta la
invinuire, punand concluzii de achitare a
inculpatului sau de incetare a procesului [art.
316 alin. (3)]. Aceasta nu echivaleaza cu o
revocare a actiunii penale care este
indisponibila, constituind numai o renuntare
la exercitarea ei si,
indiferent de atitudinea procurorului1,
instanta este obligata sa adopte solutia legalace se impune.
indiferent de atitudinea procurorului1,
instanta este obligata sa adopte solutia legala
ce se impune.
In cauzele in care actiunea penala se
pune in miscare la plangere prealabila,
participa si partea vatamata, dar actiunea
penala este exercitata tot de procuror.
4.3. Epuizarea si stingerea actiuni i
penale
Finalitatea actiunii penale se
materializeaza intr-un ultim moment, si
anume: epuizarea si stingerea. Astfel,
7/30/2019 Actiunile in Procesul Penal
http://slidepdf.com/reader/full/actiunile-in-procesul-penal 129/240
actiunea penala, pusa in miscare si
exercitata, se epuizeaza in urma judecarii
cauzei si pronuntarii unei hotarari, care poate
fi de condamnare, de achitare sau de incetare
a procesului penal.
Cu toate acestea, sunt situatii cand
actiunea penala se poate stinge si pe parcursul
urmaririi penale, daca se constata ca
aptitudinea functionala2
a fost inlaturata de
una din cauzele expres prevazute de lege,
ipoteza in care procurorul poate adopta una
dintre solutiile de netrimitere in judecata:
scoaterea de sub urmarire penala, incetarea
urmaririi penale sau clasarea dosarului.
Articolul 10 prevede in mod expres
cazurile in care actiunea penala nu poate fi
pusa in miscare sau, daca totusi a fost pusa
in miscare, nu poate fi exercitata. Exista insa
si cazuri speciale, prevazute in Codul penal
sau in diverse legi speciale cu continut penal,
care poarta denumirea de situatii de
nepedepsire [impiedicarea consumarii faptei
de catre participant inainte de descoperirea ei
- art. 30 C.pen.; retragerea marturiei
mincinoase in conditiile legii-
art. 260 alin.(2) C.pen.; nedenuntarea unor infractiuni
savarsite de sot sau de o ruda apropiata - art.
262 alin. (2) C.pen.].
In functie de natura juridica, efectele
diferite si solutiile pe care le determina3,
cazurile prevazute de art. 10 pot fi grupate
in: cazuri care inlatura temeiul actiunii
penale; cazuri in care actiunea este lipsita de
obiect sau se poate exercita numai in
anumite conditii.
4.3.1. Cazurile in care actiunea penalaeste lipsita de temei
Acestea sunt:
7/30/2019 Actiunile in Procesul Penal
http://slidepdf.com/reader/full/actiunile-in-procesul-penal 130/240
a) fapta nu exista [art. 10 lit. a)];
b) fapta nu este prevazuta de legea
penala [art. 10 lit. b)]; acest caz are legatura
directa cu principiul legalitatii incriminarii;b
1) fapta nu prezinta gradul de pericol social
al unei infractiuni [art. 10 lit. b1)];
b1) fapta nu prezinta gradul de pericol
social al unei infractiuni [art. 10 lit. b1)];
c) fapta nu a fost savarsita de invinuit sau de inculpat [art. 10 lit. c)];
d) faptei ii lipseste unul din elementele
constitutive ale infractiunii [art. 10 lit. d)];
e) exista vreuna din cauzele care
inlatura caracterul penal al faptei [art. 10
lit. e)].
4.3.2. Cazurile in care actiunea penala
poate fi exercitata numai in anumite conditii
sau este lipsita de obiect
Acestea sunt:
f) lipseste plangerea prealabila a
persoanei vatamate, autorizarea sau
sesizarea organului competent ori alta
conditie prevazuta de lege, necesara
pentru punerea in miscare a actiunii penale
[art. 10 lit. f)]; totusi, actiunea
penala poate fi pusa in miscare, ulterior, in
conditiile legale;
g) a intervenit amnistia sau prescriptia
ori decesul faptuitorului sau,dupa caz, radierea persoanei juridice atunci
cand are calitatea de faptuitor
[art. 10 lit. g)];
h) a fost retrasa plangerea prealabila
ori partile s-au impacat, in cazul
7/30/2019 Actiunile in Procesul Penal
http://slidepdf.com/reader/full/actiunile-in-procesul-penal 131/240
infractiunilor pentru care retragerea
plangerii sau impacarea partilor inlatura
raspunderea penala [art. 10 lit. h)];
i) s-a dispus inlocuirea raspunderii
penale [art. 10 lit. i)];
i1) exista o cauza de nepedepsire
prevazuta de lege [art. 10 lit. i1)];
j) exista autoritate de lucru judecat
[art. 10 lit. j)].
Pentru a opera autoritatea de lucru
judecat in materie penala, se cere o dubla
identitate intre cele doua cauze: de persoane side obiect . In materie civila insa, identitatea
trebuie sa fie tripla: de persoana, de obiect si de
cauza.
Impiedicarea produce efecte chiar
daca faptei definitiv judecate i s-ar da o alta
incadrare juridica.
Sectiunea a III-a
Actiunea civila
1. Notiune
Potrivit art. 998 C.civ., „Orice fapta a
omului, care cauzeaza altuia prejudiciu,
obliga pe acela din a carui greseala s-a
ocazionat, a-l repara”. Acesta este temeiul
juridic al actiunii civile in cazul infractiunii
din care a rezultat un prejudiciu.Fiind alaturata actiunii penale, actiunea civila
are un caracter accesoriu1, putand fi
exercitata in cadrul procesului penal numai
in masura punerii in miscare a actiunii penale. Caracterul accesoriu al actiunii civile
in procesul penal face ca ea sa poata fiexercitata numai impotriva invinuitului,
inculpatului sau a partii responsabilecivilmente, precum si fata de succesorii
7/30/2019 Actiunile in Procesul Penal
http://slidepdf.com/reader/full/actiunile-in-procesul-penal 132/240
acestora .
Fiind alaturata actiunii penale, actiuneacivila are un caracter accesoriu
1, putand fi
exercitata in cadrul procesului penal numaiin masura punerii in miscare a actiunii
penale. Caracterul accesoriu al actiunii civilein procesul penal face ca ea sa poata fi
exercitata numai impotriva invinuitului,inculpatului sau a partii responsabile
civilmente, precum si fata de succesoriiacestora
2.
2. Conditiile exercitarii actiunii
civile in procesul penal
Pentru exercitarea actiunii civile in
procesul penal sunt necesare urmatoarele
conditii: a) infractiunea sa fi cauzat un
prejudiciu material sau moral; b) intre
infractiunea savarsita si prejudiciul creat sa
existe o legatura de cauzalitate; c) prejudiciul
sa fie cert; d) prejudiciul sa nu fi fost reparat;
e) in cazul persoanelor cu capacitate deplina
de exercitiu, sa existe cererea de constituire
ca parte civila in cadrul procesului penal; f)
infractiunea sa fi cauzat un prejudiciumaterial sau moral;
3. Elementele (factorii) actiunii civile
3.1. Temeiu l actiun ii civil e
Actiunea civila are acelasi temei ca si
actiunea penala, constand in norma juridica
incalcata (temeiul de drept ) si fapta comisa
(temeiul de fapt ).
3.2. Obiectul actiuni i civile
Potrivit dispozitiilor art. 14 alin. (1),
actiunea civila are ca obiect tragerea la
raspundere civila a inculpatului, precum si a
partii responsabile civilmente.
In alin. (2) se arata ca tragerea la
7/30/2019 Actiunile in Procesul Penal
http://slidepdf.com/reader/full/actiunile-in-procesul-penal 133/240
raspundere civila a inculpatului si a partii
responsabile civilmente se realizeaza prin
constituirea persoanei vatamate ca parte
civila si exercitarea actiunii civile in cadrul
procesului penal, alaturi de actiunea penala.
Repararea pagubei se face, potrivit
dispozitiilor legii civile, in natura, prin: a)
restituirea lucrului; b) restabilirea situatiei
anterioare savarsirii infractiunii; c)
desfiintarea totala sau partiala a unui inscris;
d) prin orice alt mijloc de reparare in natura.
In situatia in care repararea in natura nu este
posibila, inculpatul si partea responsabila
civilmente pot fi obligati la plata uneidespagubiri banesti.
In situatia in care repararea in natura
nu este posibila, inculpatul si partea
responsabila civilmente pot fi obligati la plata
unei despagubiri banesti.
Repararea daunelor morale, respectiv
evaluarea in bani a acestora, reprezinta o
modalitate greu de realizat, neexistand posibilitatea aplicarii unor criterii precise de
evaluare. In acest sens, doar instanta de
judecata are dreptul de a stabili anumite
despagubiri banesti pentru acoperirea daunelor
morale suferite prin savarsirea infractiunii.
3.3. Subiectii actiun ii civile
Subiectul activ al actiunii civile in
procesul penal este persoana care a suferit
prejudiciul produs prin infractiune; potrivit
art. 24, persoana vatamata care exercita
actiunea civila in cadrul procesului penal se
numeste parte civila. In situatia persoanelor
lipsite de capacitate de exercitiu sau cu
capacitate de exercitiu restransa, subiecti
procesuali vor fi reprezentantii legali , care vor
exercita actiunea civila in interesul celor pe
7/30/2019 Actiunile in Procesul Penal
http://slidepdf.com/reader/full/actiunile-in-procesul-penal 134/240
care-i reprezinta. Reprezentantii legali nu capata
calitatea de parte civila, ei exercita doar
drepturile partii civile.
Conform art. 21, in caz de deces al uneia
dintre parti, actiunea civila ramane in
competenta instantei penale, introducandu-se in
cauza mostenitorii acesteia.
Succesorii partii civile au calitatea de
parti in procesul penal, valorificandu-si
propriile drepturi, ei nefiind substituti
procesuali sau reprezentanti, deoarece
antecesorii au incetat sa mai fie subiecti de
drept, prin deces.
Persoanele juridice pot fi si ele
subiecti ai actiunii civile, in caz de
reorganizare, introducandu-se unitatea care
succede in drepturi, iar in caz de desfiintare
sau dizolvare, se introduc in cauza
lichidatorii.
Subiecti pasivi ai actiunii civile in
procesul penal sunt invinuitul sau inculpatul,
precum si partea responsabila civilmente, dar
pot fi si mostenitorii invinuitului sauinculpatului sau ai partii responsabile
civilmente (cand aceasta este o persoana
fizica), cat si persoanele juridice care succed in
drepturi.
Mostenitorii unei persoane invinuite
(sau inculpate) de savarsirea unei infractiuni
pot deveni subiecti pasivi ai actiunii civile
exercitate in fata instantei penale, numai in
cazul in care decesul s-a produs dupa
sesizarea instantei cu judecarea actiunii penale.
4. Trasaturile actiunii civile
Fata de actiunea penala, actiunea civila
este disponibila, accesorie actiunii penale si
poate fi indreptata impotriva altor persoane
7/30/2019 Actiunile in Procesul Penal
http://slidepdf.com/reader/full/actiunile-in-procesul-penal 135/240
decat invinuitul sau inculpatul.4.1. Disponibil itatea actiuni i civile
4.1. Disponibili tatea actiuni i civile
Declansarea actiunii civile se face prin
manifestarea de vointa a persoanei vatamate
de a se constitui parte civila, putand renunta
la calitatea sa pe parcursul procesului penal.
4.2. Actiunea civil a este accesori e
actiuni i penale
Aceasta poate fi exercitata numai in
cadrul procesului penal, alaturi de actiunea
penala. Pozitia de dependenta conduce laexercitarea ei numai fata de inculpat, partea
responsabila civilmente si, eventual,
mostenitorii sau succesorii lor.
4.3. Actiunea civila nu este
individuala
Actiunea civila poate fi indreptata si
impotriva altor persoane decat cea care a
savarsit infractiunea, asa cum aratam la pct.
4.2.
5. Exercitarea actiunii civile
Actiunea civila parcurge trei etape in
desfasurarea procesului penal: declansarea
ei, exercitarea si rezolvarea.
Fata de disponibilitatea acesteia,
parcurgerea tuturor etapelor nu este
obligatorie, partea civila putand renunta (cu
exceptiile legale) la exercitarea ei. Fiind
accesorie actiunii penale, cand aceasta se
stinge, automat se va stinge si actiunea
civila.
5.1. Dreptul de optiune
Pentru a se exercita dreptul de optiune,
7/30/2019 Actiunile in Procesul Penal
http://slidepdf.com/reader/full/actiunile-in-procesul-penal 136/240
trebuie sa coexiste cele doua cai prin care se
pot cere despagubirile civile: a) sa fie
declansat procesul penal, implicit actiunea
penala pusa in miscare; b) sa existe
posibilitatea exercitarii actiunii civile la o
instanta civila.
Daca persoana fizica, ce a suferit un
prejudiciu material prin savarsirea
infractiunii, alege una dintre aceste doua cai
de exercitare a actiunii civile si apoi renunta
la calea aleasa, ea pierde definitiv dreptul de
a mai obtine repararea pe cale judiciara a
pagubei produse prin infractiune1. Astfel,
dreptul de optiune este irevocabil tocmai
pentru a contribui la o buna desfasurare a procesului penal.
Exista si unele exceptii de la regula
irevocabilitatii dreptului de optiune, si
anume cand persoana care a suferit un
prejudiciu material prin infractiune este
impiedicata sa-si continue exercitarea
actiunii civile in calea pentru care a optat.
Daca actiunea civila a fost exercitata din
oficiu, parasirea procesului penal poate avea
loc cand: a) urmarirea penala sau judecata afost suspendata; b) s-a dispus scoaterea de
sub urmarire penala sau incetarea urmaririi
penale; c) instanta a lasat actiunea civila
nerezolvata; d) exista mai multe capete de
cerere si doar unele au fost solutionate de
instanta penala, ulterior putandu-se rezolva
celelalte capete de cerere (pretentii) printr-o
actiune civila exercitata in fata instantei
civile1.
Exista si unele exceptii de la regula
irevocabilitatii dreptului de optiune, si
anume cand persoana care a suferit un
prejudiciu material prin infractiune este
impiedicata sa-si continue exercitarea
actiunii civile in calea pentru care a optat.
7/30/2019 Actiunile in Procesul Penal
http://slidepdf.com/reader/full/actiunile-in-procesul-penal 137/240
Daca actiunea civila a fost exercitata din
oficiu, parasirea procesului penal poate avea
loc cand: a) urmarirea penala sau judecata a
fost suspendata; b) s-a dispus scoaterea de
sub urmarire penala sau incetarea urmaririi
penale; c) instanta a lasat actiunea civila
nerezolvata; d) exista mai multe capete de
cerere si doar unele au fost solutionate de
instanta penala, ulterior putandu-se rezolva
celelalte capete de cerere (pretentii) printr-o
actiune civila exercitata in fata instantei
civile1.
O situatie speciala apare cand persoana
care a suferit prejudiciul prin infractiune,
dupa ce a pornit actiunea civila in fatainstantei civile, paraseste aceasta cale si o
exercita in cadrul procesului penal cand: a)
actiunea penala a fost pusa in miscare
ulterior pornirii actiunii civile in fata
instantei civile; b) procesul penal a fost
reluat dupa suspendare, incetarea urmaririi
penale sau scoaterea de sub urmarire penala.
Conform art. 19 alin. ultim, daca s-a
pronuntat o hotarare definitiva, parasirea
instantei civile nu mai poate avea loc.
5.2. Porni rea actiuni i civile
Pornirea actiunii civile se face prin
constituirea persoanei vatamate ca parte
civila contra invinuitului sau inculpatului si,
eventual, a persoanei responsabile
civilmente.
Constituirea de parte civila se face
printr-o declaratie data in cursul urmaririi
penale sau, in fata instantei, pana la citirea
actului de sesizare.
Calitatea de parte civila a persoanei
care a suferit o vatamare prin infractiune nu
inlatura dreptul acesteia de a participa si in
calitate de parte vatamata in aceeasi cauza
7/30/2019 Actiunile in Procesul Penal
http://slidepdf.com/reader/full/actiunile-in-procesul-penal 138/240
[art. 15 alin. (3)].
Pentru actiunea civila din cadrul
procesului penal nu se percepe taxa de
timbru [art. 15 alin. (4)].
5.3. Exercitarea actiun ii civile din
oficiu
Actiunea civila se porneste si se
exercita din oficiu cand persoana vatamata
este o persoana lipsita de capacitate de
exercitiu sau cu capacitate de exercitiu
restransa.
In toate cazurile in care actiunea civila
se exercita din oficiu, instanta de judecata esteobligata sa se pronunte cu privire la repararea
pagubei. Procurorul,
daca participa la judecata, este obligat sa
sustina interesele civile ale persoanelor in
cauza, chiar daca nu sunt constituite ca parti
civile [art. 18 alin. (2)].
daca participa la judecata, este obligat sa
sustina interesele civile ale persoanelor incauza, chiar daca nu sunt constituite ca parti
civile [art. 18 alin. (2)].
Actiunea civila se poate exercita si de
catre succesori. Astfel, art. 21 prevede ca
actiunea civila ramane in competenta instantei
penale in caz de deces al uneia dintre parti,
introducandu-se in cauza mostenitorii acesteia.
5.4. Exercitarea actiuni i civil e la
instanta civila
Potrivit art. 20 alin. (1), „Persoana
vatamata constituita parte civila in procesul
penal poate sa porneasca actiunea in fata
instantei civila, daca instanta penala, prin
hotararea ramasa definitiva, a lasat
7/30/2019 Actiunile in Procesul Penal
http://slidepdf.com/reader/full/actiunile-in-procesul-penal 139/240
nesolutionata actiunea civila”.
In alin. (2) se arata ca „In cazurile in care
actiunea civila a fost exercitata din oficiu, daca
se constata prin probe noi ca paguba si daunele
morale nu a fost integral reparate, diferenta
poate fi ceruta pe calea unei actiuni la instanta
civila”.
Articolul 20 alin. (3) prevede si situatia
in care „persoana vatamata se poate adresa cu
actiune la instanta civila pentru repararea
pagubelor materiale si a daunelor morale care
s-au nascut ori s-au descoperit dupa
pronuntarea hotararii penale de catre prima
instanta”.
5.5. Raportul dintre actiunea penala
si actiunea civil a
Problema raportului dintre actiunea
penala si actiunea civila se ridica atunci cand
cele doua actiuni sunt exercitate separat si
concomitent , intrucat exista pericolul de a se
ajunge la hotarari judecatoresti contradictorii.
De aceea, se acorda preferinta cauzei penale.
In art. 19 alin. (2), se regaseste reguladupa care penalul tine in loc civilul , si
anume judecata in fata instantei civile se
suspenda pana la rezolvarea definitiva a
cauzei penale. Actiunea penala are intaietate1
fata de actiunea civila, deoarece, pe de o
parte, cauza materiala unica a acestora este
savarsirea infractiunii, iar pe de alta parte,
rezolvarea actiunii civile este conditionata de
rezolvarea celei penale in privinta existentei
faptei, persoanei care a savarsit-o si
vinovatiei acesteia [art. 22 alin. (1)].
6. Rezolvarea actiunii civile in
cadrul procesului penal
Instanta penala are patru posibilitati
[art. 346 alin. (2), (3) si (4)]: nu acorda
7/30/2019 Actiunile in Procesul Penal
http://slidepdf.com/reader/full/actiunile-in-procesul-penal 140/240
despagubiri civile, respingand actiunea civila
ca lipsita de temei; admite actiunea civila in
total sau in parte; nu solutioneaza actiunea
civila; disjunge actiunea civila, pe care o
rezolva separat.
7/30/2019 Actiunile in Procesul Penal
http://slidepdf.com/reader/full/actiunile-in-procesul-penal 141/240
ACTIUNILE IN PROCESUL PENAL
Sectiunea I
Actiunea in justitie
1. Notiune
Prin incalcarea unei norme juridice se
produce un conflict de drept intre persoana
cu atitudinea ilicita si cea ale carei drepturi si
interese legitime au fost vatamate.
Pentru restabilirea ordinii de drept
incalcate, este necesara interventia organelor
competente sa aplice legea, rezolvarea
conflictului de drept fiind un atribut exclusival justitiei.
Mijlocul legal prin intermediul
caruia conflictul de drept este adus spre
solutionare organelor judiciare poarta
denumirea de actiune 212b15c in justitie1.
In functie de norma incalcata,
conflictul de drept poate fi de natura civila,
penala, administrativa etc. si, prin urmare,
actiunea in justitie poate fi civila, penala saucontraventionala.
2. Factorii actiunii in justitie
Factorii sau termenii actiunii in justitie
sunt conceptele juridice ce asigura o corecta
desfasurare a activitatii judiciare, fiind
reprezentate de: temeiul actiunii; obiectul
actiunii; subiectii actiunii; aptitudinea
functionala a actiunii.
a) Temeiul actiunii este atat de fapt,
cat si de drept; temeiul de fapt al actiunii il
constituie fapta ilicita, iar temeiul de drept il
constituie norma juridica in care este prevazut
dreptul la actiune in cazul savarsirii faptei
Despre drept penal
Judecata Urmarirea penala
Stiu si altele ...
Notiunea generala de infractiune
Notiuni introductive cu privire la procesulpenal si dreptul procesual penal
Luarea de mita
Abuzul in serviciu contra intereselor personale
Abuzul in serviciu in forma calificata
Falsul intelectual
Masurile educative si pedepsele pentru minori
Deliberarea si rezolvarea cauzei penale inprima instanta
Individualizarea judiciara a raspunderii penale
Consideratii generale privind cauzele careinlatura caracterul penal al faptei
CAUTA IN SITE
Termeni de cautare
Cauta
7/30/2019 Actiunile in Procesul Penal
http://slidepdf.com/reader/full/actiunile-in-procesul-penal 142/240
ilicite.
b) Obiectul actiunii il constituie
tragerea la raspundere juridica a faptui-torului,
prin declansarea si desfasurarea procedurii
judiciare corespunzatoare.
c) Subiectii actiunii sunt subiectiiraportului juridic de conflict, dar cu pozitii
inversate2.
d) Aptitudinea functionala a actiunii
desemneaza totalitatea actelor procesuale ce
pot lua nastere prin exercitarea actiunii, fiind
dependenta insa de existenta celorlalti factori
(prescriptia, amnistia, decesul faptuitorului,
neexercitarea caii de atac etc.).
d) Aptitudinea functionala a actiunii
desemneaza totalitatea actelor procesuale ce
pot lua nastere prin exercitarea actiunii, fiind
dependenta insa de existenta celorlalti factori
(prescriptia, amnistia, decesul faptuitorului,
neexercitarea caii de atac etc.).
Sectiunea a II-a
Actiunea penala
Actiunea penala1
constituie
instrumentul juridic prin intermediul
caruia se deduce in fata organelor
judiciare raportul conflictual de drept
penal, in vederea tragerii la raspundere
penala a persoanei care a savarsit
infractiunea.
1. Obiectul actiunii penale
Potrivit dispozitiilor art. 9, „Actiunea penala are ca obiect tragerea la raspundere
penala a persoanelor care au savarsit
infractiuni”. Actiunea penala se pune in
miscare prin actul de inculpare prevazut de
lege si se poate exercita in tot cursul
procesului penal.
7/30/2019 Actiunile in Procesul Penal
http://slidepdf.com/reader/full/actiunile-in-procesul-penal 143/240
Obiectul actiunii penale consta in
tragerea la raspundere penala a persoanei
care a savarsit infractiunea, celelalte actiuni
sau proceduri judiciare avand o alta natura
juridica si un alt continut (reabilitarea
judecato-reasca, repararea pagubei in cazul
condamnarii pe nedrept).
2. Subiectii actiunii penale
Subiectii raportului juridic de drept
penal substantial sunt si subiecti in cadrul
raportului juridic procesual penal. Dupa cum
se stie insa, in rezolvarea raportului de
conflict, subiectii raportului juridic penal isi
inverseaza rolurile: subiectul pasiv al infractiunii va fi subiectul activ al actiunii
penale, iar subiectul activ al infractiunii va
fi subiectul pasiv al actiunii penale.
Subiectul activ al actiunii penale este
titularul dreptului la actiune, calitate ce-i
revine in mod exclusiv statului. Persoana
vatamata nu poate fi niciodata titular al
actiunii penale, nici in situatiile in care,
conform prevederilor legale, persoana
vatamata are dreptul de a cere punerea inmiscare a actiunii penale prin plangere
prealabila, de a-si retrage aceasta cerere sau
de impacare cu faptuitorul . Referitor la
aceste situatii, tot statul
este titularul actiunii penale, iar persoana
vatamata este subiect activ secundar al
actiunii penale.
este titularul actiunii penale, iar persoana
vatamata este subiect activ secundar al
actiunii penale.
Prin urmare, intalnim subiecti activi
principali (statul prin organele sale
specializate) si secundari (persoana
7/30/2019 Actiunile in Procesul Penal
http://slidepdf.com/reader/full/actiunile-in-procesul-penal 144/240
vatamata), in timp ce subiectul pasiv este
inculpatul impotriva caruia se exercita
actiunea penala.
3. Trasaturile actiunii penale
Actiunea penala prezinta urmatoarele
trasaturi:
a) apartine statului. Numai statul are
dreptul sa actioneze impotriva celor vinovati,
fiind singurul titular al actiunii penale,
exercitarea ei fiind incredintata procurorului.
In doctrina, s-a exprimat si punctul de vedere
ca titular al acesteia, in cazuri restranse, ar fi
si persoana vatamata1;
b) este obligatorie. In momentul in
care se savarsesc infractiuni, statul intervine
prin mijloace de drept penal in scopul
restabilirii ordinii de drept, iar exercitarea
actiunii penale devine obligatorie. Exista si
anumite cazuri in care obligativitatea
actiunii penale inceteaza, respectiv, situatiile
ce constituie exceptii de la principiul
oficialitatii. Astfel, in cazul plangerii
prealabile, partea vatamata are dreptul de a-
si retrage plangerea sau de a se impaca cu
faptuitorul;
c) este irevocabila si indisponibila.
Odata pusa in miscare, actiunea penala nu
mai poate fi oprita si nici limitata de cel care
a declansat-o; ea nu mai depinde de vointa
organului care o exercita, urmand a fi
epuizata doar la solutionarea cauzei penale.
Ea se poate stinge numai in cazurile
prevazute de lege.
Indisponibilitatea actiunii penale face
ca aceasta sa se deosebeasca de
actiunea civila2. Disponibilitatea
adevarata care sa apartina partii nu
poate exista decat asupra actiunii
civile, pentru ca numai titularul
7/30/2019 Actiunile in Procesul Penal
http://slidepdf.com/reader/full/actiunile-in-procesul-penal 145/240
acesteia poate fi si un alt subiect decat
statul, respectiv, o persoana fizica sau
juridica, avand posibilitatea sa dispuna
de dreptul sau la actiune, ca de orice alt
drept subiectiv3;
d) este indivizibila. Caracterul
indivizibil al actiunii penale decurge din
unitatea infractiunii, neavand nicio relevanta
faptul ca la savarsirea ei au participat mai
multe persoane.
Intr-o cauza penala, nu se exercita atatea
actiuni cati autori, instigatori sau complici
sunt, doar efectele actiunii unice si
indivizibile se extind asupra tuturor
faptuitorilor. Potrivit art. 131 alin. (4) C.pen.,
caracterul indivizibil al actiunii se manifesta
si in situatia plangerii prealabile a persoanei
vatamate, care, chiar facuta sau mentinuta cu
privire numai la unul dintre participanti,
atrage raspunderea penala a tuturor
participantilor;
Intr-o cauza penala, nu se exercita
atatea actiuni cati autori, instigatori sau
complici sunt, doar efectele actiunii unice si
indivizibile se extind asupra tuturor
faptuitorilor. Potrivit art. 131 alin. (4) C.pen.,
caracterul indivizibil al actiunii se manifesta
si in situatia plangerii prealabile a persoanei
vatamate, care, chiar facuta sau mentinuta cu
privire numai la unul dintre participanti,
atrage raspunderea penala a tuturor
participantilor;
e) este individuala. Actiunea penala poate fi exercitata numai impotriva
inculpatului. Nimeni nu poate cere sa fie
subiect pasiv al actiunii penale, alaturi de
inculpat sau in locul acestuia1.
4. Momentele desfasurarii actiunii
penale
7/30/2019 Actiunile in Procesul Penal
http://slidepdf.com/reader/full/actiunile-in-procesul-penal 146/240
Conform art. 9 alin. (3), actiunea
penala se poate exercita in tot cursul
procesului penal. Realizarea actiunii penale
se materializeaza in trei momente, si anume:
punerea in miscare a actiunii penale;exercitarea actiunii penale; stingerea actiunii
penale.
4.1. Punerea in miscare a actiun ii
penale
„Actiunea penala se pune in miscare
prin actul de inculpare prevazut de lege” [art.
9 alin. (2)].
Spre deosebire de inceperea urmaririi penale, care se face in rem, punerea in
miscare a actiunii penale se face in
personam, adica, pentru punerea in miscare a
actiunii penale, este necesara identificarea
persoanei care urmeaza sa fie trasa la
raspundere penala pentru fapta concreta ce-i
este imputata.
De regula, punerea in miscare a
actiunii penale este atributul procurorului si
numai in situatiile prevazute de lege cade insarcina instantei de judecata.
In masura in care persoana
faptuitorului este cunoscuta si sunt probe
suficiente de vinovatie, actiunea penala poate
fi pusa in miscare, la inceputul urmaririi
penale ori pe parcursul acesteia, printr-o
ordonanta, iar la sfarsitul acestei faze, prin
rechizitoriul procurorului [art. 262 pct. 1 lit.
a)].
Sunt situatii in care actiunea penala
este pusa in miscare in timpul judecatii, daca
in sarcina inculpatului sunt descoperite fapte
noi care au legatura cu cea care face obiectul
cauzei penale. In acest sens, mentionam
cazul extinderii procesului penal cu privire la
7/30/2019 Actiunile in Procesul Penal
http://slidepdf.com/reader/full/actiunile-in-procesul-penal 147/240
alte fapte sau alte persoane. In aceasta
ipoteza, tot procurorul pune in miscare
actiunea penala printr-o
declaratie verbala ce va fi consemnata de
instanta in incheierea prin care se decide in
legatura cu extinderea procesului penal.
declaratie verbala ce va fi consemnata de
instanta in incheierea prin care se decide in
legatura cu extinderea procesului penal.
Instanta de judecata extinde din oficiu
procesul penal [daca procurorul nu participa
la judecata si sunt intrunite conditiile
prevazute de art. 336 alin. (1)] printr-o
incheiere.
In cazul in care persoana vatamata se
adreseaza cu plangere prealabila organului de
cercetare penala sau procurorului [art. 279alin. (2)], procurorul va pune in miscare
actiunea penala.
Important de mentionat este faptul ca
plangerea prealabila nu constituie prin ea
insasi un act de inculpare, ci este un act prin
care se pretinde tragerea la raspundere a
infractorului si o conditie indispensabila
punerii in miscare a actiunii penale1.
4.2. Exercitarea actiuni i penale
Prin exercitarea actiunii penale se
intelege sustinerea ei in vederea realizarii
tragerii la raspundere penala a
inculpatului2. In cursul urmaririi penale,
exercitarea actiunii penale se face de catre procuror, alaturi de care poate participa si
persoana vatamata, in cazul cand este
necesara plangerea prealabila.
Exercitarea actiunii penale in faza
de urmarire penala presupune strangerea,
7/30/2019 Actiunile in Procesul Penal
http://slidepdf.com/reader/full/actiunile-in-procesul-penal 148/240
administrarea si verificarea tuturor probelor
in baza carora se poate decide trimiterea in
judecata sau se poate adopta o solutie de
scoatere ori incetare a urmaririi penale, care
sa duca la stingerea actiunii. Activitatea se
realizeaza de organele de cercetare penala,
sub conducerea procurorului, sau chiar de
catre procuror, cand efectueaza personal
urmarirea penala. La sfarsitul urmaririi
penale, daca este cazul, procurorul, prin
rechizitoriu, il trimite pe inculpat in
judecata.
In cursul judecatii, procurorul
exercita actiunea penala prin diferite cereri si
concluzii pe care le formuleaza in fatainstantei, prin sustinerea invinuirii, folosirea
cailor de atac etc. Procurorul poate renunta la
invinuire, punand concluzii de achitare a
inculpatului sau de incetare a procesului [art.
316 alin. (3)]. Aceasta nu echivaleaza cu o
revocare a actiunii penale care este
indisponibila, constituind numai o renuntare
la exercitarea ei si,
indiferent de atitudinea procurorului1,
instanta este obligata sa adopte solutia legalace se impune.
indiferent de atitudinea procurorului1,
instanta este obligata sa adopte solutia legala
ce se impune.
In cauzele in care actiunea penala se
pune in miscare la plangere prealabila,
participa si partea vatamata, dar actiunea
penala este exercitata tot de procuror.
4.3. Epuizarea si stingerea actiuni i
penale
Finalitatea actiunii penale se
materializeaza intr-un ultim moment, si
anume: epuizarea si stingerea. Astfel,
7/30/2019 Actiunile in Procesul Penal
http://slidepdf.com/reader/full/actiunile-in-procesul-penal 149/240
actiunea penala, pusa in miscare si
exercitata, se epuizeaza in urma judecarii
cauzei si pronuntarii unei hotarari, care poate
fi de condamnare, de achitare sau de incetare
a procesului penal.
Cu toate acestea, sunt situatii cand
actiunea penala se poate stinge si pe parcursul
urmaririi penale, daca se constata ca
aptitudinea functionala2
a fost inlaturata de
una din cauzele expres prevazute de lege,
ipoteza in care procurorul poate adopta una
dintre solutiile de netrimitere in judecata:
scoaterea de sub urmarire penala, incetarea
urmaririi penale sau clasarea dosarului.
Articolul 10 prevede in mod expres
cazurile in care actiunea penala nu poate fi
pusa in miscare sau, daca totusi a fost pusa
in miscare, nu poate fi exercitata. Exista insa
si cazuri speciale, prevazute in Codul penal
sau in diverse legi speciale cu continut penal,
care poarta denumirea de situatii de
nepedepsire [impiedicarea consumarii faptei
de catre participant inainte de descoperirea ei
- art. 30 C.pen.; retragerea marturiei
mincinoase in conditiile legii-
art. 260 alin.(2) C.pen.; nedenuntarea unor infractiuni
savarsite de sot sau de o ruda apropiata - art.
262 alin. (2) C.pen.].
In functie de natura juridica, efectele
diferite si solutiile pe care le determina3,
cazurile prevazute de art. 10 pot fi grupate
in: cazuri care inlatura temeiul actiunii
penale; cazuri in care actiunea este lipsita de
obiect sau se poate exercita numai in
anumite conditii.
4.3.1. Cazurile in care actiunea penalaeste lipsita de temei
Acestea sunt:
7/30/2019 Actiunile in Procesul Penal
http://slidepdf.com/reader/full/actiunile-in-procesul-penal 150/240
a) fapta nu exista [art. 10 lit. a)];
b) fapta nu este prevazuta de legea
penala [art. 10 lit. b)]; acest caz are legatura
directa cu principiul legalitatii incriminarii;b
1) fapta nu prezinta gradul de pericol social
al unei infractiuni [art. 10 lit. b1)];
b1) fapta nu prezinta gradul de pericol
social al unei infractiuni [art. 10 lit. b1)];
c) fapta nu a fost savarsita de invinuit sau de inculpat [art. 10 lit. c)];
d) faptei ii lipseste unul din elementele
constitutive ale infractiunii [art. 10 lit. d)];
e) exista vreuna din cauzele care
inlatura caracterul penal al faptei [art. 10
lit. e)].
4.3.2. Cazurile in care actiunea penala
poate fi exercitata numai in anumite conditii
sau este lipsita de obiect
Acestea sunt:
f) lipseste plangerea prealabila a
persoanei vatamate, autorizarea sau
sesizarea organului competent ori alta
conditie prevazuta de lege, necesara
pentru punerea in miscare a actiunii penale
[art. 10 lit. f)]; totusi, actiunea
penala poate fi pusa in miscare, ulterior, in
conditiile legale;
g) a intervenit amnistia sau prescriptia
ori decesul faptuitorului sau,dupa caz, radierea persoanei juridice atunci
cand are calitatea de faptuitor
[art. 10 lit. g)];
h) a fost retrasa plangerea prealabila
ori partile s-au impacat, in cazul
7/30/2019 Actiunile in Procesul Penal
http://slidepdf.com/reader/full/actiunile-in-procesul-penal 151/240
infractiunilor pentru care retragerea
plangerii sau impacarea partilor inlatura
raspunderea penala [art. 10 lit. h)];
i) s-a dispus inlocuirea raspunderii
penale [art. 10 lit. i)];
i1) exista o cauza de nepedepsire
prevazuta de lege [art. 10 lit. i1)];
j) exista autoritate de lucru judecat
[art. 10 lit. j)].
Pentru a opera autoritatea de lucru
judecat in materie penala, se cere o dubla
identitate intre cele doua cauze: de persoane side obiect . In materie civila insa, identitatea
trebuie sa fie tripla: de persoana, de obiect si de
cauza.
Impiedicarea produce efecte chiar
daca faptei definitiv judecate i s-ar da o alta
incadrare juridica.
Sectiunea a III-a
Actiunea civila
1. Notiune
Potrivit art. 998 C.civ., „Orice fapta a
omului, care cauzeaza altuia prejudiciu,
obliga pe acela din a carui greseala s-a
ocazionat, a-l repara”. Acesta este temeiul
juridic al actiunii civile in cazul infractiunii
din care a rezultat un prejudiciu.Fiind alaturata actiunii penale, actiunea civila
are un caracter accesoriu1, putand fi
exercitata in cadrul procesului penal numai
in masura punerii in miscare a actiunii penale. Caracterul accesoriu al actiunii civile
in procesul penal face ca ea sa poata fiexercitata numai impotriva invinuitului,
inculpatului sau a partii responsabilecivilmente, precum si fata de succesorii
7/30/2019 Actiunile in Procesul Penal
http://slidepdf.com/reader/full/actiunile-in-procesul-penal 152/240
acestora .
Fiind alaturata actiunii penale, actiuneacivila are un caracter accesoriu
1, putand fi
exercitata in cadrul procesului penal numaiin masura punerii in miscare a actiunii
penale. Caracterul accesoriu al actiunii civilein procesul penal face ca ea sa poata fi
exercitata numai impotriva invinuitului,inculpatului sau a partii responsabile
civilmente, precum si fata de succesoriiacestora
2.
2. Conditiile exercitarii actiunii
civile in procesul penal
Pentru exercitarea actiunii civile in
procesul penal sunt necesare urmatoarele
conditii: a) infractiunea sa fi cauzat un
prejudiciu material sau moral; b) intre
infractiunea savarsita si prejudiciul creat sa
existe o legatura de cauzalitate; c) prejudiciul
sa fie cert; d) prejudiciul sa nu fi fost reparat;
e) in cazul persoanelor cu capacitate deplina
de exercitiu, sa existe cererea de constituire
ca parte civila in cadrul procesului penal; f)
infractiunea sa fi cauzat un prejudiciumaterial sau moral;
3. Elementele (factorii) actiunii civile
3.1. Temeiu l actiun ii civil e
Actiunea civila are acelasi temei ca si
actiunea penala, constand in norma juridica
incalcata (temeiul de drept ) si fapta comisa
(temeiul de fapt ).
3.2. Obiectul actiuni i civile
Potrivit dispozitiilor art. 14 alin. (1),
actiunea civila are ca obiect tragerea la
raspundere civila a inculpatului, precum si a
partii responsabile civilmente.
In alin. (2) se arata ca tragerea la
7/30/2019 Actiunile in Procesul Penal
http://slidepdf.com/reader/full/actiunile-in-procesul-penal 153/240
raspundere civila a inculpatului si a partii
responsabile civilmente se realizeaza prin
constituirea persoanei vatamate ca parte
civila si exercitarea actiunii civile in cadrul
procesului penal, alaturi de actiunea penala.
Repararea pagubei se face, potrivit
dispozitiilor legii civile, in natura, prin: a)
restituirea lucrului; b) restabilirea situatiei
anterioare savarsirii infractiunii; c)
desfiintarea totala sau partiala a unui inscris;
d) prin orice alt mijloc de reparare in natura.
In situatia in care repararea in natura nu este
posibila, inculpatul si partea responsabila
civilmente pot fi obligati la plata uneidespagubiri banesti.
In situatia in care repararea in natura
nu este posibila, inculpatul si partea
responsabila civilmente pot fi obligati la plata
unei despagubiri banesti.
Repararea daunelor morale, respectiv
evaluarea in bani a acestora, reprezinta o
modalitate greu de realizat, neexistand posibilitatea aplicarii unor criterii precise de
evaluare. In acest sens, doar instanta de
judecata are dreptul de a stabili anumite
despagubiri banesti pentru acoperirea daunelor
morale suferite prin savarsirea infractiunii.
3.3. Subiectii actiun ii civile
Subiectul activ al actiunii civile in
procesul penal este persoana care a suferit
prejudiciul produs prin infractiune; potrivit
art. 24, persoana vatamata care exercita
actiunea civila in cadrul procesului penal se
numeste parte civila. In situatia persoanelor
lipsite de capacitate de exercitiu sau cu
capacitate de exercitiu restransa, subiecti
procesuali vor fi reprezentantii legali , care vor
exercita actiunea civila in interesul celor pe
7/30/2019 Actiunile in Procesul Penal
http://slidepdf.com/reader/full/actiunile-in-procesul-penal 154/240
care-i reprezinta. Reprezentantii legali nu capata
calitatea de parte civila, ei exercita doar
drepturile partii civile.
Conform art. 21, in caz de deces al uneia
dintre parti, actiunea civila ramane in
competenta instantei penale, introducandu-se in
cauza mostenitorii acesteia.
Succesorii partii civile au calitatea de
parti in procesul penal, valorificandu-si
propriile drepturi, ei nefiind substituti
procesuali sau reprezentanti, deoarece
antecesorii au incetat sa mai fie subiecti de
drept, prin deces.
Persoanele juridice pot fi si ele
subiecti ai actiunii civile, in caz de
reorganizare, introducandu-se unitatea care
succede in drepturi, iar in caz de desfiintare
sau dizolvare, se introduc in cauza
lichidatorii.
Subiecti pasivi ai actiunii civile in
procesul penal sunt invinuitul sau inculpatul,
precum si partea responsabila civilmente, dar
pot fi si mostenitorii invinuitului sauinculpatului sau ai partii responsabile
civilmente (cand aceasta este o persoana
fizica), cat si persoanele juridice care succed in
drepturi.
Mostenitorii unei persoane invinuite
(sau inculpate) de savarsirea unei infractiuni
pot deveni subiecti pasivi ai actiunii civile
exercitate in fata instantei penale, numai in
cazul in care decesul s-a produs dupa
sesizarea instantei cu judecarea actiunii penale.
4. Trasaturile actiunii civile
Fata de actiunea penala, actiunea civila
este disponibila, accesorie actiunii penale si
poate fi indreptata impotriva altor persoane
7/30/2019 Actiunile in Procesul Penal
http://slidepdf.com/reader/full/actiunile-in-procesul-penal 155/240
decat invinuitul sau inculpatul.4.1. Disponibil itatea actiuni i civile
4.1. Disponibili tatea actiuni i civile
Declansarea actiunii civile se face prin
manifestarea de vointa a persoanei vatamate
de a se constitui parte civila, putand renunta
la calitatea sa pe parcursul procesului penal.
4.2. Actiunea civil a este accesori e
actiuni i penale
Aceasta poate fi exercitata numai in
cadrul procesului penal, alaturi de actiunea
penala. Pozitia de dependenta conduce laexercitarea ei numai fata de inculpat, partea
responsabila civilmente si, eventual,
mostenitorii sau succesorii lor.
4.3. Actiunea civila nu este
individuala
Actiunea civila poate fi indreptata si
impotriva altor persoane decat cea care a
savarsit infractiunea, asa cum aratam la pct.
4.2.
5. Exercitarea actiunii civile
Actiunea civila parcurge trei etape in
desfasurarea procesului penal: declansarea
ei, exercitarea si rezolvarea.
Fata de disponibilitatea acesteia,
parcurgerea tuturor etapelor nu este
obligatorie, partea civila putand renunta (cu
exceptiile legale) la exercitarea ei. Fiind
accesorie actiunii penale, cand aceasta se
stinge, automat se va stinge si actiunea
civila.
5.1. Dreptul de optiune
Pentru a se exercita dreptul de optiune,
7/30/2019 Actiunile in Procesul Penal
http://slidepdf.com/reader/full/actiunile-in-procesul-penal 156/240
trebuie sa coexiste cele doua cai prin care se
pot cere despagubirile civile: a) sa fie
declansat procesul penal, implicit actiunea
penala pusa in miscare; b) sa existe
posibilitatea exercitarii actiunii civile la o
instanta civila.
Daca persoana fizica, ce a suferit un
prejudiciu material prin savarsirea
infractiunii, alege una dintre aceste doua cai
de exercitare a actiunii civile si apoi renunta
la calea aleasa, ea pierde definitiv dreptul de
a mai obtine repararea pe cale judiciara a
pagubei produse prin infractiune1. Astfel,
dreptul de optiune este irevocabil tocmai
pentru a contribui la o buna desfasurare a procesului penal.
Exista si unele exceptii de la regula
irevocabilitatii dreptului de optiune, si
anume cand persoana care a suferit un
prejudiciu material prin infractiune este
impiedicata sa-si continue exercitarea
actiunii civile in calea pentru care a optat.
Daca actiunea civila a fost exercitata din
oficiu, parasirea procesului penal poate avea
loc cand: a) urmarirea penala sau judecata afost suspendata; b) s-a dispus scoaterea de
sub urmarire penala sau incetarea urmaririi
penale; c) instanta a lasat actiunea civila
nerezolvata; d) exista mai multe capete de
cerere si doar unele au fost solutionate de
instanta penala, ulterior putandu-se rezolva
celelalte capete de cerere (pretentii) printr-o
actiune civila exercitata in fata instantei
civile1.
Exista si unele exceptii de la regula
irevocabilitatii dreptului de optiune, si
anume cand persoana care a suferit un
prejudiciu material prin infractiune este
impiedicata sa-si continue exercitarea
actiunii civile in calea pentru care a optat.
7/30/2019 Actiunile in Procesul Penal
http://slidepdf.com/reader/full/actiunile-in-procesul-penal 157/240
Daca actiunea civila a fost exercitata din
oficiu, parasirea procesului penal poate avea
loc cand: a) urmarirea penala sau judecata a
fost suspendata; b) s-a dispus scoaterea de
sub urmarire penala sau incetarea urmaririi
penale; c) instanta a lasat actiunea civila
nerezolvata; d) exista mai multe capete de
cerere si doar unele au fost solutionate de
instanta penala, ulterior putandu-se rezolva
celelalte capete de cerere (pretentii) printr-o
actiune civila exercitata in fata instantei
civile1.
O situatie speciala apare cand persoana
care a suferit prejudiciul prin infractiune,
dupa ce a pornit actiunea civila in fatainstantei civile, paraseste aceasta cale si o
exercita in cadrul procesului penal cand: a)
actiunea penala a fost pusa in miscare
ulterior pornirii actiunii civile in fata
instantei civile; b) procesul penal a fost
reluat dupa suspendare, incetarea urmaririi
penale sau scoaterea de sub urmarire penala.
Conform art. 19 alin. ultim, daca s-a
pronuntat o hotarare definitiva, parasirea
instantei civile nu mai poate avea loc.
5.2. Porni rea actiuni i civile
Pornirea actiunii civile se face prin
constituirea persoanei vatamate ca parte
civila contra invinuitului sau inculpatului si,
eventual, a persoanei responsabile
civilmente.
Constituirea de parte civila se face
printr-o declaratie data in cursul urmaririi
penale sau, in fata instantei, pana la citirea
actului de sesizare.
Calitatea de parte civila a persoanei
care a suferit o vatamare prin infractiune nu
inlatura dreptul acesteia de a participa si in
calitate de parte vatamata in aceeasi cauza
7/30/2019 Actiunile in Procesul Penal
http://slidepdf.com/reader/full/actiunile-in-procesul-penal 158/240
[art. 15 alin. (3)].
Pentru actiunea civila din cadrul
procesului penal nu se percepe taxa de
timbru [art. 15 alin. (4)].
5.3. Exercitarea actiun ii civile din
oficiu
Actiunea civila se porneste si se
exercita din oficiu cand persoana vatamata
este o persoana lipsita de capacitate de
exercitiu sau cu capacitate de exercitiu
restransa.
In toate cazurile in care actiunea civila
se exercita din oficiu, instanta de judecata esteobligata sa se pronunte cu privire la repararea
pagubei. Procurorul,
daca participa la judecata, este obligat sa
sustina interesele civile ale persoanelor in
cauza, chiar daca nu sunt constituite ca parti
civile [art. 18 alin. (2)].
daca participa la judecata, este obligat sa
sustina interesele civile ale persoanelor incauza, chiar daca nu sunt constituite ca parti
civile [art. 18 alin. (2)].
Actiunea civila se poate exercita si de
catre succesori. Astfel, art. 21 prevede ca
actiunea civila ramane in competenta instantei
penale in caz de deces al uneia dintre parti,
introducandu-se in cauza mostenitorii acesteia.
5.4. Exercitarea actiuni i civil e la
instanta civila
Potrivit art. 20 alin. (1), „Persoana
vatamata constituita parte civila in procesul
penal poate sa porneasca actiunea in fata
instantei civila, daca instanta penala, prin
hotararea ramasa definitiva, a lasat
7/30/2019 Actiunile in Procesul Penal
http://slidepdf.com/reader/full/actiunile-in-procesul-penal 159/240
nesolutionata actiunea civila”.
In alin. (2) se arata ca „In cazurile in care
actiunea civila a fost exercitata din oficiu, daca
se constata prin probe noi ca paguba si daunele
morale nu a fost integral reparate, diferenta
poate fi ceruta pe calea unei actiuni la instanta
civila”.
Articolul 20 alin. (3) prevede si situatia
in care „persoana vatamata se poate adresa cu
actiune la instanta civila pentru repararea
pagubelor materiale si a daunelor morale care
s-au nascut ori s-au descoperit dupa
pronuntarea hotararii penale de catre prima
instanta”.
5.5. Raportul dintre actiunea penala
si actiunea civil a
Problema raportului dintre actiunea
penala si actiunea civila se ridica atunci cand
cele doua actiuni sunt exercitate separat si
concomitent , intrucat exista pericolul de a se
ajunge la hotarari judecatoresti contradictorii.
De aceea, se acorda preferinta cauzei penale.
In art. 19 alin. (2), se regaseste reguladupa care penalul tine in loc civilul , si
anume judecata in fata instantei civile se
suspenda pana la rezolvarea definitiva a
cauzei penale. Actiunea penala are intaietate1
fata de actiunea civila, deoarece, pe de o
parte, cauza materiala unica a acestora este
savarsirea infractiunii, iar pe de alta parte,
rezolvarea actiunii civile este conditionata de
rezolvarea celei penale in privinta existentei
faptei, persoanei care a savarsit-o si
vinovatiei acesteia [art. 22 alin. (1)].
6. Rezolvarea actiunii civile in
cadrul procesului penal
Instanta penala are patru posibilitati
[art. 346 alin. (2), (3) si (4)]: nu acorda
7/30/2019 Actiunile in Procesul Penal
http://slidepdf.com/reader/full/actiunile-in-procesul-penal 160/240
despagubiri civile, respingand actiunea civila
ca lipsita de temei; admite actiunea civila in
total sau in parte; nu solutioneaza actiunea
civila; disjunge actiunea civila, pe care o
rezolva separat.
7/30/2019 Actiunile in Procesul Penal
http://slidepdf.com/reader/full/actiunile-in-procesul-penal 161/240
ACTIUNILE IN PROCESUL PENAL
Sectiunea I
Actiunea in justitie
1. Notiune
Prin incalcarea unei norme juridice se
produce un conflict de drept intre persoana
cu atitudinea ilicita si cea ale carei drepturi si
interese legitime au fost vatamate.
Pentru restabilirea ordinii de drept
incalcate, este necesara interventia organelor
competente sa aplice legea, rezolvarea
conflictului de drept fiind un atribut exclusival justitiei.
Mijlocul legal prin intermediul
caruia conflictul de drept este adus spre
solutionare organelor judiciare poarta
denumirea de actiune 212b15c in justitie1.
In functie de norma incalcata,
conflictul de drept poate fi de natura civila,
penala, administrativa etc. si, prin urmare,
actiunea in justitie poate fi civila, penala saucontraventionala.
2. Factorii actiunii in justitie
Factorii sau termenii actiunii in justitie
sunt conceptele juridice ce asigura o corecta
desfasurare a activitatii judiciare, fiind
reprezentate de: temeiul actiunii; obiectul
actiunii; subiectii actiunii; aptitudinea
functionala a actiunii.
a) Temeiul actiunii este atat de fapt,
cat si de drept; temeiul de fapt al actiunii il
constituie fapta ilicita, iar temeiul de drept il
constituie norma juridica in care este prevazut
dreptul la actiune in cazul savarsirii faptei
Despre drept penal
Judecata Urmarirea penala
Stiu si altele ...
Notiunea generala de infractiune
Notiuni introductive cu privire la procesulpenal si dreptul procesual penal
Luarea de mita
Abuzul in serviciu contra intereselor personale
Abuzul in serviciu in forma calificata
Falsul intelectual
Masurile educative si pedepsele pentru minori
Deliberarea si rezolvarea cauzei penale inprima instanta
Individualizarea judiciara a raspunderii penale
Consideratii generale privind cauzele careinlatura caracterul penal al faptei
CAUTA IN SITE
Termeni de cautare
Cauta
7/30/2019 Actiunile in Procesul Penal
http://slidepdf.com/reader/full/actiunile-in-procesul-penal 162/240
ilicite.
b) Obiectul actiunii il constituie
tragerea la raspundere juridica a faptui-torului,
prin declansarea si desfasurarea procedurii
judiciare corespunzatoare.
c) Subiectii actiunii sunt subiectiiraportului juridic de conflict, dar cu pozitii
inversate2.
d) Aptitudinea functionala a actiunii
desemneaza totalitatea actelor procesuale ce
pot lua nastere prin exercitarea actiunii, fiind
dependenta insa de existenta celorlalti factori
(prescriptia, amnistia, decesul faptuitorului,
neexercitarea caii de atac etc.).
d) Aptitudinea functionala a actiunii
desemneaza totalitatea actelor procesuale ce
pot lua nastere prin exercitarea actiunii, fiind
dependenta insa de existenta celorlalti factori
(prescriptia, amnistia, decesul faptuitorului,
neexercitarea caii de atac etc.).
Sectiunea a II-a
Actiunea penala
Actiunea penala1
constituie
instrumentul juridic prin intermediul
caruia se deduce in fata organelor
judiciare raportul conflictual de drept
penal, in vederea tragerii la raspundere
penala a persoanei care a savarsit
infractiunea.
1. Obiectul actiunii penale
Potrivit dispozitiilor art. 9, „Actiunea penala are ca obiect tragerea la raspundere
penala a persoanelor care au savarsit
infractiuni”. Actiunea penala se pune in
miscare prin actul de inculpare prevazut de
lege si se poate exercita in tot cursul
procesului penal.
7/30/2019 Actiunile in Procesul Penal
http://slidepdf.com/reader/full/actiunile-in-procesul-penal 163/240
Obiectul actiunii penale consta in
tragerea la raspundere penala a persoanei
care a savarsit infractiunea, celelalte actiuni
sau proceduri judiciare avand o alta natura
juridica si un alt continut (reabilitarea
judecato-reasca, repararea pagubei in cazul
condamnarii pe nedrept).
2. Subiectii actiunii penale
Subiectii raportului juridic de drept
penal substantial sunt si subiecti in cadrul
raportului juridic procesual penal. Dupa cum
se stie insa, in rezolvarea raportului de
conflict, subiectii raportului juridic penal isi
inverseaza rolurile: subiectul pasiv al infractiunii va fi subiectul activ al actiunii
penale, iar subiectul activ al infractiunii va
fi subiectul pasiv al actiunii penale.
Subiectul activ al actiunii penale este
titularul dreptului la actiune, calitate ce-i
revine in mod exclusiv statului. Persoana
vatamata nu poate fi niciodata titular al
actiunii penale, nici in situatiile in care,
conform prevederilor legale, persoana
vatamata are dreptul de a cere punerea inmiscare a actiunii penale prin plangere
prealabila, de a-si retrage aceasta cerere sau
de impacare cu faptuitorul . Referitor la
aceste situatii, tot statul
este titularul actiunii penale, iar persoana
vatamata este subiect activ secundar al
actiunii penale.
este titularul actiunii penale, iar persoana
vatamata este subiect activ secundar al
actiunii penale.
Prin urmare, intalnim subiecti activi
principali (statul prin organele sale
specializate) si secundari (persoana
7/30/2019 Actiunile in Procesul Penal
http://slidepdf.com/reader/full/actiunile-in-procesul-penal 164/240
vatamata), in timp ce subiectul pasiv este
inculpatul impotriva caruia se exercita
actiunea penala.
3. Trasaturile actiunii penale
Actiunea penala prezinta urmatoarele
trasaturi:
a) apartine statului. Numai statul are
dreptul sa actioneze impotriva celor vinovati,
fiind singurul titular al actiunii penale,
exercitarea ei fiind incredintata procurorului.
In doctrina, s-a exprimat si punctul de vedere
ca titular al acesteia, in cazuri restranse, ar fi
si persoana vatamata1;
b) este obligatorie. In momentul in
care se savarsesc infractiuni, statul intervine
prin mijloace de drept penal in scopul
restabilirii ordinii de drept, iar exercitarea
actiunii penale devine obligatorie. Exista si
anumite cazuri in care obligativitatea
actiunii penale inceteaza, respectiv, situatiile
ce constituie exceptii de la principiul
oficialitatii. Astfel, in cazul plangerii
prealabile, partea vatamata are dreptul de a-
si retrage plangerea sau de a se impaca cu
faptuitorul;
c) este irevocabila si indisponibila.
Odata pusa in miscare, actiunea penala nu
mai poate fi oprita si nici limitata de cel care
a declansat-o; ea nu mai depinde de vointa
organului care o exercita, urmand a fi
epuizata doar la solutionarea cauzei penale.
Ea se poate stinge numai in cazurile
prevazute de lege.
Indisponibilitatea actiunii penale face
ca aceasta sa se deosebeasca de
actiunea civila2. Disponibilitatea
adevarata care sa apartina partii nu
poate exista decat asupra actiunii
civile, pentru ca numai titularul
7/30/2019 Actiunile in Procesul Penal
http://slidepdf.com/reader/full/actiunile-in-procesul-penal 165/240
acesteia poate fi si un alt subiect decat
statul, respectiv, o persoana fizica sau
juridica, avand posibilitatea sa dispuna
de dreptul sau la actiune, ca de orice alt
drept subiectiv3;
d) este indivizibila. Caracterul
indivizibil al actiunii penale decurge din
unitatea infractiunii, neavand nicio relevanta
faptul ca la savarsirea ei au participat mai
multe persoane.
Intr-o cauza penala, nu se exercita atatea
actiuni cati autori, instigatori sau complici
sunt, doar efectele actiunii unice si
indivizibile se extind asupra tuturor
faptuitorilor. Potrivit art. 131 alin. (4) C.pen.,
caracterul indivizibil al actiunii se manifesta
si in situatia plangerii prealabile a persoanei
vatamate, care, chiar facuta sau mentinuta cu
privire numai la unul dintre participanti,
atrage raspunderea penala a tuturor
participantilor;
Intr-o cauza penala, nu se exercita
atatea actiuni cati autori, instigatori sau
complici sunt, doar efectele actiunii unice si
indivizibile se extind asupra tuturor
faptuitorilor. Potrivit art. 131 alin. (4) C.pen.,
caracterul indivizibil al actiunii se manifesta
si in situatia plangerii prealabile a persoanei
vatamate, care, chiar facuta sau mentinuta cu
privire numai la unul dintre participanti,
atrage raspunderea penala a tuturor
participantilor;
e) este individuala. Actiunea penala poate fi exercitata numai impotriva
inculpatului. Nimeni nu poate cere sa fie
subiect pasiv al actiunii penale, alaturi de
inculpat sau in locul acestuia1.
4. Momentele desfasurarii actiunii
penale
7/30/2019 Actiunile in Procesul Penal
http://slidepdf.com/reader/full/actiunile-in-procesul-penal 166/240
Conform art. 9 alin. (3), actiunea
penala se poate exercita in tot cursul
procesului penal. Realizarea actiunii penale
se materializeaza in trei momente, si anume:
punerea in miscare a actiunii penale;exercitarea actiunii penale; stingerea actiunii
penale.
4.1. Punerea in miscare a actiun ii
penale
„Actiunea penala se pune in miscare
prin actul de inculpare prevazut de lege” [art.
9 alin. (2)].
Spre deosebire de inceperea urmaririi penale, care se face in rem, punerea in
miscare a actiunii penale se face in
personam, adica, pentru punerea in miscare a
actiunii penale, este necesara identificarea
persoanei care urmeaza sa fie trasa la
raspundere penala pentru fapta concreta ce-i
este imputata.
De regula, punerea in miscare a
actiunii penale este atributul procurorului si
numai in situatiile prevazute de lege cade insarcina instantei de judecata.
In masura in care persoana
faptuitorului este cunoscuta si sunt probe
suficiente de vinovatie, actiunea penala poate
fi pusa in miscare, la inceputul urmaririi
penale ori pe parcursul acesteia, printr-o
ordonanta, iar la sfarsitul acestei faze, prin
rechizitoriul procurorului [art. 262 pct. 1 lit.
a)].
Sunt situatii in care actiunea penala
este pusa in miscare in timpul judecatii, daca
in sarcina inculpatului sunt descoperite fapte
noi care au legatura cu cea care face obiectul
cauzei penale. In acest sens, mentionam
cazul extinderii procesului penal cu privire la
7/30/2019 Actiunile in Procesul Penal
http://slidepdf.com/reader/full/actiunile-in-procesul-penal 167/240
alte fapte sau alte persoane. In aceasta
ipoteza, tot procurorul pune in miscare
actiunea penala printr-o
declaratie verbala ce va fi consemnata de
instanta in incheierea prin care se decide in
legatura cu extinderea procesului penal.
declaratie verbala ce va fi consemnata de
instanta in incheierea prin care se decide in
legatura cu extinderea procesului penal.
Instanta de judecata extinde din oficiu
procesul penal [daca procurorul nu participa
la judecata si sunt intrunite conditiile
prevazute de art. 336 alin. (1)] printr-o
incheiere.
In cazul in care persoana vatamata se
adreseaza cu plangere prealabila organului de
cercetare penala sau procurorului [art. 279alin. (2)], procurorul va pune in miscare
actiunea penala.
Important de mentionat este faptul ca
plangerea prealabila nu constituie prin ea
insasi un act de inculpare, ci este un act prin
care se pretinde tragerea la raspundere a
infractorului si o conditie indispensabila
punerii in miscare a actiunii penale1.
4.2. Exercitarea actiuni i penale
Prin exercitarea actiunii penale se
intelege sustinerea ei in vederea realizarii
tragerii la raspundere penala a
inculpatului2. In cursul urmaririi penale,
exercitarea actiunii penale se face de catre procuror, alaturi de care poate participa si
persoana vatamata, in cazul cand este
necesara plangerea prealabila.
Exercitarea actiunii penale in faza
de urmarire penala presupune strangerea,
7/30/2019 Actiunile in Procesul Penal
http://slidepdf.com/reader/full/actiunile-in-procesul-penal 168/240
administrarea si verificarea tuturor probelor
in baza carora se poate decide trimiterea in
judecata sau se poate adopta o solutie de
scoatere ori incetare a urmaririi penale, care
sa duca la stingerea actiunii. Activitatea se
realizeaza de organele de cercetare penala,
sub conducerea procurorului, sau chiar de
catre procuror, cand efectueaza personal
urmarirea penala. La sfarsitul urmaririi
penale, daca este cazul, procurorul, prin
rechizitoriu, il trimite pe inculpat in
judecata.
In cursul judecatii, procurorul
exercita actiunea penala prin diferite cereri si
concluzii pe care le formuleaza in fatainstantei, prin sustinerea invinuirii, folosirea
cailor de atac etc. Procurorul poate renunta la
invinuire, punand concluzii de achitare a
inculpatului sau de incetare a procesului [art.
316 alin. (3)]. Aceasta nu echivaleaza cu o
revocare a actiunii penale care este
indisponibila, constituind numai o renuntare
la exercitarea ei si,
indiferent de atitudinea procurorului1,
instanta este obligata sa adopte solutia legalace se impune.
indiferent de atitudinea procurorului1,
instanta este obligata sa adopte solutia legala
ce se impune.
In cauzele in care actiunea penala se
pune in miscare la plangere prealabila,
participa si partea vatamata, dar actiunea
penala este exercitata tot de procuror.
4.3. Epuizarea si stingerea actiuni i
penale
Finalitatea actiunii penale se
materializeaza intr-un ultim moment, si
anume: epuizarea si stingerea. Astfel,
7/30/2019 Actiunile in Procesul Penal
http://slidepdf.com/reader/full/actiunile-in-procesul-penal 169/240
actiunea penala, pusa in miscare si
exercitata, se epuizeaza in urma judecarii
cauzei si pronuntarii unei hotarari, care poate
fi de condamnare, de achitare sau de incetare
a procesului penal.
Cu toate acestea, sunt situatii cand
actiunea penala se poate stinge si pe parcursul
urmaririi penale, daca se constata ca
aptitudinea functionala2
a fost inlaturata de
una din cauzele expres prevazute de lege,
ipoteza in care procurorul poate adopta una
dintre solutiile de netrimitere in judecata:
scoaterea de sub urmarire penala, incetarea
urmaririi penale sau clasarea dosarului.
Articolul 10 prevede in mod expres
cazurile in care actiunea penala nu poate fi
pusa in miscare sau, daca totusi a fost pusa
in miscare, nu poate fi exercitata. Exista insa
si cazuri speciale, prevazute in Codul penal
sau in diverse legi speciale cu continut penal,
care poarta denumirea de situatii de
nepedepsire [impiedicarea consumarii faptei
de catre participant inainte de descoperirea ei
- art. 30 C.pen.; retragerea marturiei
mincinoase in conditiile legii-
art. 260 alin.(2) C.pen.; nedenuntarea unor infractiuni
savarsite de sot sau de o ruda apropiata - art.
262 alin. (2) C.pen.].
In functie de natura juridica, efectele
diferite si solutiile pe care le determina3,
cazurile prevazute de art. 10 pot fi grupate
in: cazuri care inlatura temeiul actiunii
penale; cazuri in care actiunea este lipsita de
obiect sau se poate exercita numai in
anumite conditii.
4.3.1. Cazurile in care actiunea penalaeste lipsita de temei
Acestea sunt:
7/30/2019 Actiunile in Procesul Penal
http://slidepdf.com/reader/full/actiunile-in-procesul-penal 170/240
a) fapta nu exista [art. 10 lit. a)];
b) fapta nu este prevazuta de legea
penala [art. 10 lit. b)]; acest caz are legatura
directa cu principiul legalitatii incriminarii;b
1) fapta nu prezinta gradul de pericol social
al unei infractiuni [art. 10 lit. b1)];
b1) fapta nu prezinta gradul de pericol
social al unei infractiuni [art. 10 lit. b1)];
c) fapta nu a fost savarsita de invinuit sau de inculpat [art. 10 lit. c)];
d) faptei ii lipseste unul din elementele
constitutive ale infractiunii [art. 10 lit. d)];
e) exista vreuna din cauzele care
inlatura caracterul penal al faptei [art. 10
lit. e)].
4.3.2. Cazurile in care actiunea penala
poate fi exercitata numai in anumite conditii
sau este lipsita de obiect
Acestea sunt:
f) lipseste plangerea prealabila a
persoanei vatamate, autorizarea sau
sesizarea organului competent ori alta
conditie prevazuta de lege, necesara
pentru punerea in miscare a actiunii penale
[art. 10 lit. f)]; totusi, actiunea
penala poate fi pusa in miscare, ulterior, in
conditiile legale;
g) a intervenit amnistia sau prescriptia
ori decesul faptuitorului sau,dupa caz, radierea persoanei juridice atunci
cand are calitatea de faptuitor
[art. 10 lit. g)];
h) a fost retrasa plangerea prealabila
ori partile s-au impacat, in cazul
7/30/2019 Actiunile in Procesul Penal
http://slidepdf.com/reader/full/actiunile-in-procesul-penal 171/240
infractiunilor pentru care retragerea
plangerii sau impacarea partilor inlatura
raspunderea penala [art. 10 lit. h)];
i) s-a dispus inlocuirea raspunderii
penale [art. 10 lit. i)];
i1) exista o cauza de nepedepsire
prevazuta de lege [art. 10 lit. i1)];
j) exista autoritate de lucru judecat
[art. 10 lit. j)].
Pentru a opera autoritatea de lucru
judecat in materie penala, se cere o dubla
identitate intre cele doua cauze: de persoane side obiect . In materie civila insa, identitatea
trebuie sa fie tripla: de persoana, de obiect si de
cauza.
Impiedicarea produce efecte chiar
daca faptei definitiv judecate i s-ar da o alta
incadrare juridica.
Sectiunea a III-a
Actiunea civila
1. Notiune
Potrivit art. 998 C.civ., „Orice fapta a
omului, care cauzeaza altuia prejudiciu,
obliga pe acela din a carui greseala s-a
ocazionat, a-l repara”. Acesta este temeiul
juridic al actiunii civile in cazul infractiunii
din care a rezultat un prejudiciu.Fiind alaturata actiunii penale, actiunea civila
are un caracter accesoriu1, putand fi
exercitata in cadrul procesului penal numai
in masura punerii in miscare a actiunii penale. Caracterul accesoriu al actiunii civile
in procesul penal face ca ea sa poata fiexercitata numai impotriva invinuitului,
inculpatului sau a partii responsabilecivilmente, precum si fata de succesorii
7/30/2019 Actiunile in Procesul Penal
http://slidepdf.com/reader/full/actiunile-in-procesul-penal 172/240
acestora .
Fiind alaturata actiunii penale, actiuneacivila are un caracter accesoriu
1, putand fi
exercitata in cadrul procesului penal numaiin masura punerii in miscare a actiunii
penale. Caracterul accesoriu al actiunii civilein procesul penal face ca ea sa poata fi
exercitata numai impotriva invinuitului,inculpatului sau a partii responsabile
civilmente, precum si fata de succesoriiacestora
2.
2. Conditiile exercitarii actiunii
civile in procesul penal
Pentru exercitarea actiunii civile in
procesul penal sunt necesare urmatoarele
conditii: a) infractiunea sa fi cauzat un
prejudiciu material sau moral; b) intre
infractiunea savarsita si prejudiciul creat sa
existe o legatura de cauzalitate; c) prejudiciul
sa fie cert; d) prejudiciul sa nu fi fost reparat;
e) in cazul persoanelor cu capacitate deplina
de exercitiu, sa existe cererea de constituire
ca parte civila in cadrul procesului penal; f)
infractiunea sa fi cauzat un prejudiciumaterial sau moral;
3. Elementele (factorii) actiunii civile
3.1. Temeiu l actiun ii civil e
Actiunea civila are acelasi temei ca si
actiunea penala, constand in norma juridica
incalcata (temeiul de drept ) si fapta comisa
(temeiul de fapt ).
3.2. Obiectul actiuni i civile
Potrivit dispozitiilor art. 14 alin. (1),
actiunea civila are ca obiect tragerea la
raspundere civila a inculpatului, precum si a
partii responsabile civilmente.
In alin. (2) se arata ca tragerea la
7/30/2019 Actiunile in Procesul Penal
http://slidepdf.com/reader/full/actiunile-in-procesul-penal 173/240
raspundere civila a inculpatului si a partii
responsabile civilmente se realizeaza prin
constituirea persoanei vatamate ca parte
civila si exercitarea actiunii civile in cadrul
procesului penal, alaturi de actiunea penala.
Repararea pagubei se face, potrivit
dispozitiilor legii civile, in natura, prin: a)
restituirea lucrului; b) restabilirea situatiei
anterioare savarsirii infractiunii; c)
desfiintarea totala sau partiala a unui inscris;
d) prin orice alt mijloc de reparare in natura.
In situatia in care repararea in natura nu este
posibila, inculpatul si partea responsabila
civilmente pot fi obligati la plata uneidespagubiri banesti.
In situatia in care repararea in natura
nu este posibila, inculpatul si partea
responsabila civilmente pot fi obligati la plata
unei despagubiri banesti.
Repararea daunelor morale, respectiv
evaluarea in bani a acestora, reprezinta o
modalitate greu de realizat, neexistand posibilitatea aplicarii unor criterii precise de
evaluare. In acest sens, doar instanta de
judecata are dreptul de a stabili anumite
despagubiri banesti pentru acoperirea daunelor
morale suferite prin savarsirea infractiunii.
3.3. Subiectii actiun ii civile
Subiectul activ al actiunii civile in
procesul penal este persoana care a suferit
prejudiciul produs prin infractiune; potrivit
art. 24, persoana vatamata care exercita
actiunea civila in cadrul procesului penal se
numeste parte civila. In situatia persoanelor
lipsite de capacitate de exercitiu sau cu
capacitate de exercitiu restransa, subiecti
procesuali vor fi reprezentantii legali , care vor
exercita actiunea civila in interesul celor pe
7/30/2019 Actiunile in Procesul Penal
http://slidepdf.com/reader/full/actiunile-in-procesul-penal 174/240
care-i reprezinta. Reprezentantii legali nu capata
calitatea de parte civila, ei exercita doar
drepturile partii civile.
Conform art. 21, in caz de deces al uneia
dintre parti, actiunea civila ramane in
competenta instantei penale, introducandu-se in
cauza mostenitorii acesteia.
Succesorii partii civile au calitatea de
parti in procesul penal, valorificandu-si
propriile drepturi, ei nefiind substituti
procesuali sau reprezentanti, deoarece
antecesorii au incetat sa mai fie subiecti de
drept, prin deces.
Persoanele juridice pot fi si ele
subiecti ai actiunii civile, in caz de
reorganizare, introducandu-se unitatea care
succede in drepturi, iar in caz de desfiintare
sau dizolvare, se introduc in cauza
lichidatorii.
Subiecti pasivi ai actiunii civile in
procesul penal sunt invinuitul sau inculpatul,
precum si partea responsabila civilmente, dar
pot fi si mostenitorii invinuitului sauinculpatului sau ai partii responsabile
civilmente (cand aceasta este o persoana
fizica), cat si persoanele juridice care succed in
drepturi.
Mostenitorii unei persoane invinuite
(sau inculpate) de savarsirea unei infractiuni
pot deveni subiecti pasivi ai actiunii civile
exercitate in fata instantei penale, numai in
cazul in care decesul s-a produs dupa
sesizarea instantei cu judecarea actiunii penale.
4. Trasaturile actiunii civile
Fata de actiunea penala, actiunea civila
este disponibila, accesorie actiunii penale si
poate fi indreptata impotriva altor persoane
7/30/2019 Actiunile in Procesul Penal
http://slidepdf.com/reader/full/actiunile-in-procesul-penal 175/240
decat invinuitul sau inculpatul.4.1. Disponibil itatea actiuni i civile
4.1. Disponibili tatea actiuni i civile
Declansarea actiunii civile se face prin
manifestarea de vointa a persoanei vatamate
de a se constitui parte civila, putand renunta
la calitatea sa pe parcursul procesului penal.
4.2. Actiunea civil a este accesori e
actiuni i penale
Aceasta poate fi exercitata numai in
cadrul procesului penal, alaturi de actiunea
penala. Pozitia de dependenta conduce laexercitarea ei numai fata de inculpat, partea
responsabila civilmente si, eventual,
mostenitorii sau succesorii lor.
4.3. Actiunea civila nu este
individuala
Actiunea civila poate fi indreptata si
impotriva altor persoane decat cea care a
savarsit infractiunea, asa cum aratam la pct.
4.2.
5. Exercitarea actiunii civile
Actiunea civila parcurge trei etape in
desfasurarea procesului penal: declansarea
ei, exercitarea si rezolvarea.
Fata de disponibilitatea acesteia,
parcurgerea tuturor etapelor nu este
obligatorie, partea civila putand renunta (cu
exceptiile legale) la exercitarea ei. Fiind
accesorie actiunii penale, cand aceasta se
stinge, automat se va stinge si actiunea
civila.
5.1. Dreptul de optiune
Pentru a se exercita dreptul de optiune,
7/30/2019 Actiunile in Procesul Penal
http://slidepdf.com/reader/full/actiunile-in-procesul-penal 176/240
trebuie sa coexiste cele doua cai prin care se
pot cere despagubirile civile: a) sa fie
declansat procesul penal, implicit actiunea
penala pusa in miscare; b) sa existe
posibilitatea exercitarii actiunii civile la o
instanta civila.
Daca persoana fizica, ce a suferit un
prejudiciu material prin savarsirea
infractiunii, alege una dintre aceste doua cai
de exercitare a actiunii civile si apoi renunta
la calea aleasa, ea pierde definitiv dreptul de
a mai obtine repararea pe cale judiciara a
pagubei produse prin infractiune1. Astfel,
dreptul de optiune este irevocabil tocmai
pentru a contribui la o buna desfasurare a procesului penal.
Exista si unele exceptii de la regula
irevocabilitatii dreptului de optiune, si
anume cand persoana care a suferit un
prejudiciu material prin infractiune este
impiedicata sa-si continue exercitarea
actiunii civile in calea pentru care a optat.
Daca actiunea civila a fost exercitata din
oficiu, parasirea procesului penal poate avea
loc cand: a) urmarirea penala sau judecata afost suspendata; b) s-a dispus scoaterea de
sub urmarire penala sau incetarea urmaririi
penale; c) instanta a lasat actiunea civila
nerezolvata; d) exista mai multe capete de
cerere si doar unele au fost solutionate de
instanta penala, ulterior putandu-se rezolva
celelalte capete de cerere (pretentii) printr-o
actiune civila exercitata in fata instantei
civile1.
Exista si unele exceptii de la regula
irevocabilitatii dreptului de optiune, si
anume cand persoana care a suferit un
prejudiciu material prin infractiune este
impiedicata sa-si continue exercitarea
actiunii civile in calea pentru care a optat.
7/30/2019 Actiunile in Procesul Penal
http://slidepdf.com/reader/full/actiunile-in-procesul-penal 177/240
Daca actiunea civila a fost exercitata din
oficiu, parasirea procesului penal poate avea
loc cand: a) urmarirea penala sau judecata a
fost suspendata; b) s-a dispus scoaterea de
sub urmarire penala sau incetarea urmaririi
penale; c) instanta a lasat actiunea civila
nerezolvata; d) exista mai multe capete de
cerere si doar unele au fost solutionate de
instanta penala, ulterior putandu-se rezolva
celelalte capete de cerere (pretentii) printr-o
actiune civila exercitata in fata instantei
civile1.
O situatie speciala apare cand persoana
care a suferit prejudiciul prin infractiune,
dupa ce a pornit actiunea civila in fatainstantei civile, paraseste aceasta cale si o
exercita in cadrul procesului penal cand: a)
actiunea penala a fost pusa in miscare
ulterior pornirii actiunii civile in fata
instantei civile; b) procesul penal a fost
reluat dupa suspendare, incetarea urmaririi
penale sau scoaterea de sub urmarire penala.
Conform art. 19 alin. ultim, daca s-a
pronuntat o hotarare definitiva, parasirea
instantei civile nu mai poate avea loc.
5.2. Porni rea actiuni i civile
Pornirea actiunii civile se face prin
constituirea persoanei vatamate ca parte
civila contra invinuitului sau inculpatului si,
eventual, a persoanei responsabile
civilmente.
Constituirea de parte civila se face
printr-o declaratie data in cursul urmaririi
penale sau, in fata instantei, pana la citirea
actului de sesizare.
Calitatea de parte civila a persoanei
care a suferit o vatamare prin infractiune nu
inlatura dreptul acesteia de a participa si in
calitate de parte vatamata in aceeasi cauza
7/30/2019 Actiunile in Procesul Penal
http://slidepdf.com/reader/full/actiunile-in-procesul-penal 178/240
[art. 15 alin. (3)].
Pentru actiunea civila din cadrul
procesului penal nu se percepe taxa de
timbru [art. 15 alin. (4)].
5.3. Exercitarea actiun ii civile din
oficiu
Actiunea civila se porneste si se
exercita din oficiu cand persoana vatamata
este o persoana lipsita de capacitate de
exercitiu sau cu capacitate de exercitiu
restransa.
In toate cazurile in care actiunea civila
se exercita din oficiu, instanta de judecata esteobligata sa se pronunte cu privire la repararea
pagubei. Procurorul,
daca participa la judecata, este obligat sa
sustina interesele civile ale persoanelor in
cauza, chiar daca nu sunt constituite ca parti
civile [art. 18 alin. (2)].
daca participa la judecata, este obligat sa
sustina interesele civile ale persoanelor incauza, chiar daca nu sunt constituite ca parti
civile [art. 18 alin. (2)].
Actiunea civila se poate exercita si de
catre succesori. Astfel, art. 21 prevede ca
actiunea civila ramane in competenta instantei
penale in caz de deces al uneia dintre parti,
introducandu-se in cauza mostenitorii acesteia.
5.4. Exercitarea actiuni i civil e la
instanta civila
Potrivit art. 20 alin. (1), „Persoana
vatamata constituita parte civila in procesul
penal poate sa porneasca actiunea in fata
instantei civila, daca instanta penala, prin
hotararea ramasa definitiva, a lasat
7/30/2019 Actiunile in Procesul Penal
http://slidepdf.com/reader/full/actiunile-in-procesul-penal 179/240
nesolutionata actiunea civila”.
In alin. (2) se arata ca „In cazurile in care
actiunea civila a fost exercitata din oficiu, daca
se constata prin probe noi ca paguba si daunele
morale nu a fost integral reparate, diferenta
poate fi ceruta pe calea unei actiuni la instanta
civila”.
Articolul 20 alin. (3) prevede si situatia
in care „persoana vatamata se poate adresa cu
actiune la instanta civila pentru repararea
pagubelor materiale si a daunelor morale care
s-au nascut ori s-au descoperit dupa
pronuntarea hotararii penale de catre prima
instanta”.
5.5. Raportul dintre actiunea penala
si actiunea civil a
Problema raportului dintre actiunea
penala si actiunea civila se ridica atunci cand
cele doua actiuni sunt exercitate separat si
concomitent , intrucat exista pericolul de a se
ajunge la hotarari judecatoresti contradictorii.
De aceea, se acorda preferinta cauzei penale.
In art. 19 alin. (2), se regaseste reguladupa care penalul tine in loc civilul , si
anume judecata in fata instantei civile se
suspenda pana la rezolvarea definitiva a
cauzei penale. Actiunea penala are intaietate1
fata de actiunea civila, deoarece, pe de o
parte, cauza materiala unica a acestora este
savarsirea infractiunii, iar pe de alta parte,
rezolvarea actiunii civile este conditionata de
rezolvarea celei penale in privinta existentei
faptei, persoanei care a savarsit-o si
vinovatiei acesteia [art. 22 alin. (1)].
6. Rezolvarea actiunii civile in
cadrul procesului penal
Instanta penala are patru posibilitati
[art. 346 alin. (2), (3) si (4)]: nu acorda
7/30/2019 Actiunile in Procesul Penal
http://slidepdf.com/reader/full/actiunile-in-procesul-penal 180/240
despagubiri civile, respingand actiunea civila
ca lipsita de temei; admite actiunea civila in
total sau in parte; nu solutioneaza actiunea
civila; disjunge actiunea civila, pe care o
rezolva separat.
7/30/2019 Actiunile in Procesul Penal
http://slidepdf.com/reader/full/actiunile-in-procesul-penal 181/240
ACTIUNILE IN PROCESUL PENAL
Sectiunea I
Actiunea in justitie
1. Notiune
Prin incalcarea unei norme juridice se
produce un conflict de drept intre persoana
cu atitudinea ilicita si cea ale carei drepturi si
interese legitime au fost vatamate.
Pentru restabilirea ordinii de drept
incalcate, este necesara interventia organelor
competente sa aplice legea, rezolvarea
conflictului de drept fiind un atribut exclusival justitiei.
Mijlocul legal prin intermediul
caruia conflictul de drept este adus spre
solutionare organelor judiciare poarta
denumirea de actiune 212b15c in justitie1.
In functie de norma incalcata,
conflictul de drept poate fi de natura civila,
penala, administrativa etc. si, prin urmare,
actiunea in justitie poate fi civila, penala saucontraventionala.
2. Factorii actiunii in justitie
Factorii sau termenii actiunii in justitie
sunt conceptele juridice ce asigura o corecta
desfasurare a activitatii judiciare, fiind
reprezentate de: temeiul actiunii; obiectul
actiunii; subiectii actiunii; aptitudinea
functionala a actiunii.
a) Temeiul actiunii este atat de fapt,
cat si de drept; temeiul de fapt al actiunii il
constituie fapta ilicita, iar temeiul de drept il
constituie norma juridica in care este prevazut
dreptul la actiune in cazul savarsirii faptei
Despre drept penal
Judecata Urmarirea penala
Stiu si altele ...
Notiunea generala de infractiune
Notiuni introductive cu privire la procesulpenal si dreptul procesual penal
Luarea de mita
Abuzul in serviciu contra intereselor personale
Abuzul in serviciu in forma calificata
Falsul intelectual
Masurile educative si pedepsele pentru minori
Deliberarea si rezolvarea cauzei penale inprima instanta
Individualizarea judiciara a raspunderii penale
Consideratii generale privind cauzele careinlatura caracterul penal al faptei
CAUTA IN SITE
Termeni de cautare
Cauta
7/30/2019 Actiunile in Procesul Penal
http://slidepdf.com/reader/full/actiunile-in-procesul-penal 182/240
ilicite.
b) Obiectul actiunii il constituie
tragerea la raspundere juridica a faptui-torului,
prin declansarea si desfasurarea procedurii
judiciare corespunzatoare.
c) Subiectii actiunii sunt subiectiiraportului juridic de conflict, dar cu pozitii
inversate2.
d) Aptitudinea functionala a actiunii
desemneaza totalitatea actelor procesuale ce
pot lua nastere prin exercitarea actiunii, fiind
dependenta insa de existenta celorlalti factori
(prescriptia, amnistia, decesul faptuitorului,
neexercitarea caii de atac etc.).
d) Aptitudinea functionala a actiunii
desemneaza totalitatea actelor procesuale ce
pot lua nastere prin exercitarea actiunii, fiind
dependenta insa de existenta celorlalti factori
(prescriptia, amnistia, decesul faptuitorului,
neexercitarea caii de atac etc.).
Sectiunea a II-a
Actiunea penala
Actiunea penala1
constituie
instrumentul juridic prin intermediul
caruia se deduce in fata organelor
judiciare raportul conflictual de drept
penal, in vederea tragerii la raspundere
penala a persoanei care a savarsit
infractiunea.
1. Obiectul actiunii penale
Potrivit dispozitiilor art. 9, „Actiunea penala are ca obiect tragerea la raspundere
penala a persoanelor care au savarsit
infractiuni”. Actiunea penala se pune in
miscare prin actul de inculpare prevazut de
lege si se poate exercita in tot cursul
procesului penal.
7/30/2019 Actiunile in Procesul Penal
http://slidepdf.com/reader/full/actiunile-in-procesul-penal 183/240
Obiectul actiunii penale consta in
tragerea la raspundere penala a persoanei
care a savarsit infractiunea, celelalte actiuni
sau proceduri judiciare avand o alta natura
juridica si un alt continut (reabilitarea
judecato-reasca, repararea pagubei in cazul
condamnarii pe nedrept).
2. Subiectii actiunii penale
Subiectii raportului juridic de drept
penal substantial sunt si subiecti in cadrul
raportului juridic procesual penal. Dupa cum
se stie insa, in rezolvarea raportului de
conflict, subiectii raportului juridic penal isi
inverseaza rolurile: subiectul pasiv al infractiunii va fi subiectul activ al actiunii
penale, iar subiectul activ al infractiunii va
fi subiectul pasiv al actiunii penale.
Subiectul activ al actiunii penale este
titularul dreptului la actiune, calitate ce-i
revine in mod exclusiv statului. Persoana
vatamata nu poate fi niciodata titular al
actiunii penale, nici in situatiile in care,
conform prevederilor legale, persoana
vatamata are dreptul de a cere punerea inmiscare a actiunii penale prin plangere
prealabila, de a-si retrage aceasta cerere sau
de impacare cu faptuitorul . Referitor la
aceste situatii, tot statul
este titularul actiunii penale, iar persoana
vatamata este subiect activ secundar al
actiunii penale.
este titularul actiunii penale, iar persoana
vatamata este subiect activ secundar al
actiunii penale.
Prin urmare, intalnim subiecti activi
principali (statul prin organele sale
specializate) si secundari (persoana
7/30/2019 Actiunile in Procesul Penal
http://slidepdf.com/reader/full/actiunile-in-procesul-penal 184/240
vatamata), in timp ce subiectul pasiv este
inculpatul impotriva caruia se exercita
actiunea penala.
3. Trasaturile actiunii penale
Actiunea penala prezinta urmatoarele
trasaturi:
a) apartine statului. Numai statul are
dreptul sa actioneze impotriva celor vinovati,
fiind singurul titular al actiunii penale,
exercitarea ei fiind incredintata procurorului.
In doctrina, s-a exprimat si punctul de vedere
ca titular al acesteia, in cazuri restranse, ar fi
si persoana vatamata1;
b) este obligatorie. In momentul in
care se savarsesc infractiuni, statul intervine
prin mijloace de drept penal in scopul
restabilirii ordinii de drept, iar exercitarea
actiunii penale devine obligatorie. Exista si
anumite cazuri in care obligativitatea
actiunii penale inceteaza, respectiv, situatiile
ce constituie exceptii de la principiul
oficialitatii. Astfel, in cazul plangerii
prealabile, partea vatamata are dreptul de a-
si retrage plangerea sau de a se impaca cu
faptuitorul;
c) este irevocabila si indisponibila.
Odata pusa in miscare, actiunea penala nu
mai poate fi oprita si nici limitata de cel care
a declansat-o; ea nu mai depinde de vointa
organului care o exercita, urmand a fi
epuizata doar la solutionarea cauzei penale.
Ea se poate stinge numai in cazurile
prevazute de lege.
Indisponibilitatea actiunii penale face
ca aceasta sa se deosebeasca de
actiunea civila2. Disponibilitatea
adevarata care sa apartina partii nu
poate exista decat asupra actiunii
civile, pentru ca numai titularul
7/30/2019 Actiunile in Procesul Penal
http://slidepdf.com/reader/full/actiunile-in-procesul-penal 185/240
acesteia poate fi si un alt subiect decat
statul, respectiv, o persoana fizica sau
juridica, avand posibilitatea sa dispuna
de dreptul sau la actiune, ca de orice alt
drept subiectiv3;
d) este indivizibila. Caracterul
indivizibil al actiunii penale decurge din
unitatea infractiunii, neavand nicio relevanta
faptul ca la savarsirea ei au participat mai
multe persoane.
Intr-o cauza penala, nu se exercita atatea
actiuni cati autori, instigatori sau complici
sunt, doar efectele actiunii unice si
indivizibile se extind asupra tuturor
faptuitorilor. Potrivit art. 131 alin. (4) C.pen.,
caracterul indivizibil al actiunii se manifesta
si in situatia plangerii prealabile a persoanei
vatamate, care, chiar facuta sau mentinuta cu
privire numai la unul dintre participanti,
atrage raspunderea penala a tuturor
participantilor;
Intr-o cauza penala, nu se exercita
atatea actiuni cati autori, instigatori sau
complici sunt, doar efectele actiunii unice si
indivizibile se extind asupra tuturor
faptuitorilor. Potrivit art. 131 alin. (4) C.pen.,
caracterul indivizibil al actiunii se manifesta
si in situatia plangerii prealabile a persoanei
vatamate, care, chiar facuta sau mentinuta cu
privire numai la unul dintre participanti,
atrage raspunderea penala a tuturor
participantilor;
e) este individuala. Actiunea penala poate fi exercitata numai impotriva
inculpatului. Nimeni nu poate cere sa fie
subiect pasiv al actiunii penale, alaturi de
inculpat sau in locul acestuia1.
4. Momentele desfasurarii actiunii
penale
7/30/2019 Actiunile in Procesul Penal
http://slidepdf.com/reader/full/actiunile-in-procesul-penal 186/240
Conform art. 9 alin. (3), actiunea
penala se poate exercita in tot cursul
procesului penal. Realizarea actiunii penale
se materializeaza in trei momente, si anume:
punerea in miscare a actiunii penale;exercitarea actiunii penale; stingerea actiunii
penale.
4.1. Punerea in miscare a actiun ii
penale
„Actiunea penala se pune in miscare
prin actul de inculpare prevazut de lege” [art.
9 alin. (2)].
Spre deosebire de inceperea urmaririi penale, care se face in rem, punerea in
miscare a actiunii penale se face in
personam, adica, pentru punerea in miscare a
actiunii penale, este necesara identificarea
persoanei care urmeaza sa fie trasa la
raspundere penala pentru fapta concreta ce-i
este imputata.
De regula, punerea in miscare a
actiunii penale este atributul procurorului si
numai in situatiile prevazute de lege cade insarcina instantei de judecata.
In masura in care persoana
faptuitorului este cunoscuta si sunt probe
suficiente de vinovatie, actiunea penala poate
fi pusa in miscare, la inceputul urmaririi
penale ori pe parcursul acesteia, printr-o
ordonanta, iar la sfarsitul acestei faze, prin
rechizitoriul procurorului [art. 262 pct. 1 lit.
a)].
Sunt situatii in care actiunea penala
este pusa in miscare in timpul judecatii, daca
in sarcina inculpatului sunt descoperite fapte
noi care au legatura cu cea care face obiectul
cauzei penale. In acest sens, mentionam
cazul extinderii procesului penal cu privire la
7/30/2019 Actiunile in Procesul Penal
http://slidepdf.com/reader/full/actiunile-in-procesul-penal 187/240
alte fapte sau alte persoane. In aceasta
ipoteza, tot procurorul pune in miscare
actiunea penala printr-o
declaratie verbala ce va fi consemnata de
instanta in incheierea prin care se decide in
legatura cu extinderea procesului penal.
declaratie verbala ce va fi consemnata de
instanta in incheierea prin care se decide in
legatura cu extinderea procesului penal.
Instanta de judecata extinde din oficiu
procesul penal [daca procurorul nu participa
la judecata si sunt intrunite conditiile
prevazute de art. 336 alin. (1)] printr-o
incheiere.
In cazul in care persoana vatamata se
adreseaza cu plangere prealabila organului de
cercetare penala sau procurorului [art. 279alin. (2)], procurorul va pune in miscare
actiunea penala.
Important de mentionat este faptul ca
plangerea prealabila nu constituie prin ea
insasi un act de inculpare, ci este un act prin
care se pretinde tragerea la raspundere a
infractorului si o conditie indispensabila
punerii in miscare a actiunii penale1.
4.2. Exercitarea actiuni i penale
Prin exercitarea actiunii penale se
intelege sustinerea ei in vederea realizarii
tragerii la raspundere penala a
inculpatului2. In cursul urmaririi penale,
exercitarea actiunii penale se face de catre procuror, alaturi de care poate participa si
persoana vatamata, in cazul cand este
necesara plangerea prealabila.
Exercitarea actiunii penale in faza
de urmarire penala presupune strangerea,
7/30/2019 Actiunile in Procesul Penal
http://slidepdf.com/reader/full/actiunile-in-procesul-penal 188/240
administrarea si verificarea tuturor probelor
in baza carora se poate decide trimiterea in
judecata sau se poate adopta o solutie de
scoatere ori incetare a urmaririi penale, care
sa duca la stingerea actiunii. Activitatea se
realizeaza de organele de cercetare penala,
sub conducerea procurorului, sau chiar de
catre procuror, cand efectueaza personal
urmarirea penala. La sfarsitul urmaririi
penale, daca este cazul, procurorul, prin
rechizitoriu, il trimite pe inculpat in
judecata.
In cursul judecatii, procurorul
exercita actiunea penala prin diferite cereri si
concluzii pe care le formuleaza in fatainstantei, prin sustinerea invinuirii, folosirea
cailor de atac etc. Procurorul poate renunta la
invinuire, punand concluzii de achitare a
inculpatului sau de incetare a procesului [art.
316 alin. (3)]. Aceasta nu echivaleaza cu o
revocare a actiunii penale care este
indisponibila, constituind numai o renuntare
la exercitarea ei si,
indiferent de atitudinea procurorului1,
instanta este obligata sa adopte solutia legalace se impune.
indiferent de atitudinea procurorului1,
instanta este obligata sa adopte solutia legala
ce se impune.
In cauzele in care actiunea penala se
pune in miscare la plangere prealabila,
participa si partea vatamata, dar actiunea
penala este exercitata tot de procuror.
4.3. Epuizarea si stingerea actiuni i
penale
Finalitatea actiunii penale se
materializeaza intr-un ultim moment, si
anume: epuizarea si stingerea. Astfel,
7/30/2019 Actiunile in Procesul Penal
http://slidepdf.com/reader/full/actiunile-in-procesul-penal 189/240
actiunea penala, pusa in miscare si
exercitata, se epuizeaza in urma judecarii
cauzei si pronuntarii unei hotarari, care poate
fi de condamnare, de achitare sau de incetare
a procesului penal.
Cu toate acestea, sunt situatii cand
actiunea penala se poate stinge si pe parcursul
urmaririi penale, daca se constata ca
aptitudinea functionala2
a fost inlaturata de
una din cauzele expres prevazute de lege,
ipoteza in care procurorul poate adopta una
dintre solutiile de netrimitere in judecata:
scoaterea de sub urmarire penala, incetarea
urmaririi penale sau clasarea dosarului.
Articolul 10 prevede in mod expres
cazurile in care actiunea penala nu poate fi
pusa in miscare sau, daca totusi a fost pusa
in miscare, nu poate fi exercitata. Exista insa
si cazuri speciale, prevazute in Codul penal
sau in diverse legi speciale cu continut penal,
care poarta denumirea de situatii de
nepedepsire [impiedicarea consumarii faptei
de catre participant inainte de descoperirea ei
- art. 30 C.pen.; retragerea marturiei
mincinoase in conditiile legii-
art. 260 alin.(2) C.pen.; nedenuntarea unor infractiuni
savarsite de sot sau de o ruda apropiata - art.
262 alin. (2) C.pen.].
In functie de natura juridica, efectele
diferite si solutiile pe care le determina3,
cazurile prevazute de art. 10 pot fi grupate
in: cazuri care inlatura temeiul actiunii
penale; cazuri in care actiunea este lipsita de
obiect sau se poate exercita numai in
anumite conditii.
4.3.1. Cazurile in care actiunea penalaeste lipsita de temei
Acestea sunt:
7/30/2019 Actiunile in Procesul Penal
http://slidepdf.com/reader/full/actiunile-in-procesul-penal 190/240
a) fapta nu exista [art. 10 lit. a)];
b) fapta nu este prevazuta de legea
penala [art. 10 lit. b)]; acest caz are legatura
directa cu principiul legalitatii incriminarii;b
1) fapta nu prezinta gradul de pericol social
al unei infractiuni [art. 10 lit. b1)];
b1) fapta nu prezinta gradul de pericol
social al unei infractiuni [art. 10 lit. b1)];
c) fapta nu a fost savarsita de invinuit sau de inculpat [art. 10 lit. c)];
d) faptei ii lipseste unul din elementele
constitutive ale infractiunii [art. 10 lit. d)];
e) exista vreuna din cauzele care
inlatura caracterul penal al faptei [art. 10
lit. e)].
4.3.2. Cazurile in care actiunea penala
poate fi exercitata numai in anumite conditii
sau este lipsita de obiect
Acestea sunt:
f) lipseste plangerea prealabila a
persoanei vatamate, autorizarea sau
sesizarea organului competent ori alta
conditie prevazuta de lege, necesara
pentru punerea in miscare a actiunii penale
[art. 10 lit. f)]; totusi, actiunea
penala poate fi pusa in miscare, ulterior, in
conditiile legale;
g) a intervenit amnistia sau prescriptia
ori decesul faptuitorului sau,dupa caz, radierea persoanei juridice atunci
cand are calitatea de faptuitor
[art. 10 lit. g)];
h) a fost retrasa plangerea prealabila
ori partile s-au impacat, in cazul
7/30/2019 Actiunile in Procesul Penal
http://slidepdf.com/reader/full/actiunile-in-procesul-penal 191/240
infractiunilor pentru care retragerea
plangerii sau impacarea partilor inlatura
raspunderea penala [art. 10 lit. h)];
i) s-a dispus inlocuirea raspunderii
penale [art. 10 lit. i)];
i1) exista o cauza de nepedepsire
prevazuta de lege [art. 10 lit. i1)];
j) exista autoritate de lucru judecat
[art. 10 lit. j)].
Pentru a opera autoritatea de lucru
judecat in materie penala, se cere o dubla
identitate intre cele doua cauze: de persoane side obiect . In materie civila insa, identitatea
trebuie sa fie tripla: de persoana, de obiect si de
cauza.
Impiedicarea produce efecte chiar
daca faptei definitiv judecate i s-ar da o alta
incadrare juridica.
Sectiunea a III-a
Actiunea civila
1. Notiune
Potrivit art. 998 C.civ., „Orice fapta a
omului, care cauzeaza altuia prejudiciu,
obliga pe acela din a carui greseala s-a
ocazionat, a-l repara”. Acesta este temeiul
juridic al actiunii civile in cazul infractiunii
din care a rezultat un prejudiciu.Fiind alaturata actiunii penale, actiunea civila
are un caracter accesoriu1, putand fi
exercitata in cadrul procesului penal numai
in masura punerii in miscare a actiunii penale. Caracterul accesoriu al actiunii civile
in procesul penal face ca ea sa poata fiexercitata numai impotriva invinuitului,
inculpatului sau a partii responsabilecivilmente, precum si fata de succesorii
7/30/2019 Actiunile in Procesul Penal
http://slidepdf.com/reader/full/actiunile-in-procesul-penal 192/240
acestora .
Fiind alaturata actiunii penale, actiuneacivila are un caracter accesoriu
1, putand fi
exercitata in cadrul procesului penal numaiin masura punerii in miscare a actiunii
penale. Caracterul accesoriu al actiunii civilein procesul penal face ca ea sa poata fi
exercitata numai impotriva invinuitului,inculpatului sau a partii responsabile
civilmente, precum si fata de succesoriiacestora
2.
2. Conditiile exercitarii actiunii
civile in procesul penal
Pentru exercitarea actiunii civile in
procesul penal sunt necesare urmatoarele
conditii: a) infractiunea sa fi cauzat un
prejudiciu material sau moral; b) intre
infractiunea savarsita si prejudiciul creat sa
existe o legatura de cauzalitate; c) prejudiciul
sa fie cert; d) prejudiciul sa nu fi fost reparat;
e) in cazul persoanelor cu capacitate deplina
de exercitiu, sa existe cererea de constituire
ca parte civila in cadrul procesului penal; f)
infractiunea sa fi cauzat un prejudiciumaterial sau moral;
3. Elementele (factorii) actiunii civile
3.1. Temeiu l actiun ii civil e
Actiunea civila are acelasi temei ca si
actiunea penala, constand in norma juridica
incalcata (temeiul de drept ) si fapta comisa
(temeiul de fapt ).
3.2. Obiectul actiuni i civile
Potrivit dispozitiilor art. 14 alin. (1),
actiunea civila are ca obiect tragerea la
raspundere civila a inculpatului, precum si a
partii responsabile civilmente.
In alin. (2) se arata ca tragerea la
7/30/2019 Actiunile in Procesul Penal
http://slidepdf.com/reader/full/actiunile-in-procesul-penal 193/240
raspundere civila a inculpatului si a partii
responsabile civilmente se realizeaza prin
constituirea persoanei vatamate ca parte
civila si exercitarea actiunii civile in cadrul
procesului penal, alaturi de actiunea penala.
Repararea pagubei se face, potrivit
dispozitiilor legii civile, in natura, prin: a)
restituirea lucrului; b) restabilirea situatiei
anterioare savarsirii infractiunii; c)
desfiintarea totala sau partiala a unui inscris;
d) prin orice alt mijloc de reparare in natura.
In situatia in care repararea in natura nu este
posibila, inculpatul si partea responsabila
civilmente pot fi obligati la plata uneidespagubiri banesti.
In situatia in care repararea in natura
nu este posibila, inculpatul si partea
responsabila civilmente pot fi obligati la plata
unei despagubiri banesti.
Repararea daunelor morale, respectiv
evaluarea in bani a acestora, reprezinta o
modalitate greu de realizat, neexistand posibilitatea aplicarii unor criterii precise de
evaluare. In acest sens, doar instanta de
judecata are dreptul de a stabili anumite
despagubiri banesti pentru acoperirea daunelor
morale suferite prin savarsirea infractiunii.
3.3. Subiectii actiun ii civile
Subiectul activ al actiunii civile in
procesul penal este persoana care a suferit
prejudiciul produs prin infractiune; potrivit
art. 24, persoana vatamata care exercita
actiunea civila in cadrul procesului penal se
numeste parte civila. In situatia persoanelor
lipsite de capacitate de exercitiu sau cu
capacitate de exercitiu restransa, subiecti
procesuali vor fi reprezentantii legali , care vor
exercita actiunea civila in interesul celor pe
7/30/2019 Actiunile in Procesul Penal
http://slidepdf.com/reader/full/actiunile-in-procesul-penal 194/240
care-i reprezinta. Reprezentantii legali nu capata
calitatea de parte civila, ei exercita doar
drepturile partii civile.
Conform art. 21, in caz de deces al uneia
dintre parti, actiunea civila ramane in
competenta instantei penale, introducandu-se in
cauza mostenitorii acesteia.
Succesorii partii civile au calitatea de
parti in procesul penal, valorificandu-si
propriile drepturi, ei nefiind substituti
procesuali sau reprezentanti, deoarece
antecesorii au incetat sa mai fie subiecti de
drept, prin deces.
Persoanele juridice pot fi si ele
subiecti ai actiunii civile, in caz de
reorganizare, introducandu-se unitatea care
succede in drepturi, iar in caz de desfiintare
sau dizolvare, se introduc in cauza
lichidatorii.
Subiecti pasivi ai actiunii civile in
procesul penal sunt invinuitul sau inculpatul,
precum si partea responsabila civilmente, dar
pot fi si mostenitorii invinuitului sauinculpatului sau ai partii responsabile
civilmente (cand aceasta este o persoana
fizica), cat si persoanele juridice care succed in
drepturi.
Mostenitorii unei persoane invinuite
(sau inculpate) de savarsirea unei infractiuni
pot deveni subiecti pasivi ai actiunii civile
exercitate in fata instantei penale, numai in
cazul in care decesul s-a produs dupa
sesizarea instantei cu judecarea actiunii penale.
4. Trasaturile actiunii civile
Fata de actiunea penala, actiunea civila
este disponibila, accesorie actiunii penale si
poate fi indreptata impotriva altor persoane
7/30/2019 Actiunile in Procesul Penal
http://slidepdf.com/reader/full/actiunile-in-procesul-penal 195/240
decat invinuitul sau inculpatul.4.1. Disponibil itatea actiuni i civile
4.1. Disponibili tatea actiuni i civile
Declansarea actiunii civile se face prin
manifestarea de vointa a persoanei vatamate
de a se constitui parte civila, putand renunta
la calitatea sa pe parcursul procesului penal.
4.2. Actiunea civil a este accesori e
actiuni i penale
Aceasta poate fi exercitata numai in
cadrul procesului penal, alaturi de actiunea
penala. Pozitia de dependenta conduce laexercitarea ei numai fata de inculpat, partea
responsabila civilmente si, eventual,
mostenitorii sau succesorii lor.
4.3. Actiunea civila nu este
individuala
Actiunea civila poate fi indreptata si
impotriva altor persoane decat cea care a
savarsit infractiunea, asa cum aratam la pct.
4.2.
5. Exercitarea actiunii civile
Actiunea civila parcurge trei etape in
desfasurarea procesului penal: declansarea
ei, exercitarea si rezolvarea.
Fata de disponibilitatea acesteia,
parcurgerea tuturor etapelor nu este
obligatorie, partea civila putand renunta (cu
exceptiile legale) la exercitarea ei. Fiind
accesorie actiunii penale, cand aceasta se
stinge, automat se va stinge si actiunea
civila.
5.1. Dreptul de optiune
Pentru a se exercita dreptul de optiune,
7/30/2019 Actiunile in Procesul Penal
http://slidepdf.com/reader/full/actiunile-in-procesul-penal 196/240
trebuie sa coexiste cele doua cai prin care se
pot cere despagubirile civile: a) sa fie
declansat procesul penal, implicit actiunea
penala pusa in miscare; b) sa existe
posibilitatea exercitarii actiunii civile la o
instanta civila.
Daca persoana fizica, ce a suferit un
prejudiciu material prin savarsirea
infractiunii, alege una dintre aceste doua cai
de exercitare a actiunii civile si apoi renunta
la calea aleasa, ea pierde definitiv dreptul de
a mai obtine repararea pe cale judiciara a
pagubei produse prin infractiune1. Astfel,
dreptul de optiune este irevocabil tocmai
pentru a contribui la o buna desfasurare a procesului penal.
Exista si unele exceptii de la regula
irevocabilitatii dreptului de optiune, si
anume cand persoana care a suferit un
prejudiciu material prin infractiune este
impiedicata sa-si continue exercitarea
actiunii civile in calea pentru care a optat.
Daca actiunea civila a fost exercitata din
oficiu, parasirea procesului penal poate avea
loc cand: a) urmarirea penala sau judecata afost suspendata; b) s-a dispus scoaterea de
sub urmarire penala sau incetarea urmaririi
penale; c) instanta a lasat actiunea civila
nerezolvata; d) exista mai multe capete de
cerere si doar unele au fost solutionate de
instanta penala, ulterior putandu-se rezolva
celelalte capete de cerere (pretentii) printr-o
actiune civila exercitata in fata instantei
civile1.
Exista si unele exceptii de la regula
irevocabilitatii dreptului de optiune, si
anume cand persoana care a suferit un
prejudiciu material prin infractiune este
impiedicata sa-si continue exercitarea
actiunii civile in calea pentru care a optat.
7/30/2019 Actiunile in Procesul Penal
http://slidepdf.com/reader/full/actiunile-in-procesul-penal 197/240
Daca actiunea civila a fost exercitata din
oficiu, parasirea procesului penal poate avea
loc cand: a) urmarirea penala sau judecata a
fost suspendata; b) s-a dispus scoaterea de
sub urmarire penala sau incetarea urmaririi
penale; c) instanta a lasat actiunea civila
nerezolvata; d) exista mai multe capete de
cerere si doar unele au fost solutionate de
instanta penala, ulterior putandu-se rezolva
celelalte capete de cerere (pretentii) printr-o
actiune civila exercitata in fata instantei
civile1.
O situatie speciala apare cand persoana
care a suferit prejudiciul prin infractiune,
dupa ce a pornit actiunea civila in fatainstantei civile, paraseste aceasta cale si o
exercita in cadrul procesului penal cand: a)
actiunea penala a fost pusa in miscare
ulterior pornirii actiunii civile in fata
instantei civile; b) procesul penal a fost
reluat dupa suspendare, incetarea urmaririi
penale sau scoaterea de sub urmarire penala.
Conform art. 19 alin. ultim, daca s-a
pronuntat o hotarare definitiva, parasirea
instantei civile nu mai poate avea loc.
5.2. Porni rea actiuni i civile
Pornirea actiunii civile se face prin
constituirea persoanei vatamate ca parte
civila contra invinuitului sau inculpatului si,
eventual, a persoanei responsabile
civilmente.
Constituirea de parte civila se face
printr-o declaratie data in cursul urmaririi
penale sau, in fata instantei, pana la citirea
actului de sesizare.
Calitatea de parte civila a persoanei
care a suferit o vatamare prin infractiune nu
inlatura dreptul acesteia de a participa si in
calitate de parte vatamata in aceeasi cauza
7/30/2019 Actiunile in Procesul Penal
http://slidepdf.com/reader/full/actiunile-in-procesul-penal 198/240
[art. 15 alin. (3)].
Pentru actiunea civila din cadrul
procesului penal nu se percepe taxa de
timbru [art. 15 alin. (4)].
5.3. Exercitarea actiun ii civile din
oficiu
Actiunea civila se porneste si se
exercita din oficiu cand persoana vatamata
este o persoana lipsita de capacitate de
exercitiu sau cu capacitate de exercitiu
restransa.
In toate cazurile in care actiunea civila
se exercita din oficiu, instanta de judecata esteobligata sa se pronunte cu privire la repararea
pagubei. Procurorul,
daca participa la judecata, este obligat sa
sustina interesele civile ale persoanelor in
cauza, chiar daca nu sunt constituite ca parti
civile [art. 18 alin. (2)].
daca participa la judecata, este obligat sa
sustina interesele civile ale persoanelor incauza, chiar daca nu sunt constituite ca parti
civile [art. 18 alin. (2)].
Actiunea civila se poate exercita si de
catre succesori. Astfel, art. 21 prevede ca
actiunea civila ramane in competenta instantei
penale in caz de deces al uneia dintre parti,
introducandu-se in cauza mostenitorii acesteia.
5.4. Exercitarea actiuni i civil e la
instanta civila
Potrivit art. 20 alin. (1), „Persoana
vatamata constituita parte civila in procesul
penal poate sa porneasca actiunea in fata
instantei civila, daca instanta penala, prin
hotararea ramasa definitiva, a lasat
7/30/2019 Actiunile in Procesul Penal
http://slidepdf.com/reader/full/actiunile-in-procesul-penal 199/240
nesolutionata actiunea civila”.
In alin. (2) se arata ca „In cazurile in care
actiunea civila a fost exercitata din oficiu, daca
se constata prin probe noi ca paguba si daunele
morale nu a fost integral reparate, diferenta
poate fi ceruta pe calea unei actiuni la instanta
civila”.
Articolul 20 alin. (3) prevede si situatia
in care „persoana vatamata se poate adresa cu
actiune la instanta civila pentru repararea
pagubelor materiale si a daunelor morale care
s-au nascut ori s-au descoperit dupa
pronuntarea hotararii penale de catre prima
instanta”.
5.5. Raportul dintre actiunea penala
si actiunea civil a
Problema raportului dintre actiunea
penala si actiunea civila se ridica atunci cand
cele doua actiuni sunt exercitate separat si
concomitent , intrucat exista pericolul de a se
ajunge la hotarari judecatoresti contradictorii.
De aceea, se acorda preferinta cauzei penale.
In art. 19 alin. (2), se regaseste reguladupa care penalul tine in loc civilul , si
anume judecata in fata instantei civile se
suspenda pana la rezolvarea definitiva a
cauzei penale. Actiunea penala are intaietate1
fata de actiunea civila, deoarece, pe de o
parte, cauza materiala unica a acestora este
savarsirea infractiunii, iar pe de alta parte,
rezolvarea actiunii civile este conditionata de
rezolvarea celei penale in privinta existentei
faptei, persoanei care a savarsit-o si
vinovatiei acesteia [art. 22 alin. (1)].
6. Rezolvarea actiunii civile in
cadrul procesului penal
Instanta penala are patru posibilitati
[art. 346 alin. (2), (3) si (4)]: nu acorda
7/30/2019 Actiunile in Procesul Penal
http://slidepdf.com/reader/full/actiunile-in-procesul-penal 200/240
7/30/2019 Actiunile in Procesul Penal
http://slidepdf.com/reader/full/actiunile-in-procesul-penal 201/240
ACTIUNILE IN PROCESUL PENAL
Sectiunea I
Actiunea in justitie
1. Notiune
Prin incalcarea unei norme juridice se
produce un conflict de drept intre persoana
cu atitudinea ilicita si cea ale carei drepturi si
interese legitime au fost vatamate.
Pentru restabilirea ordinii de drept
incalcate, este necesara interventia organelor
competente sa aplice legea, rezolvarea
conflictului de drept fiind un atribut exclusival justitiei.
Mijlocul legal prin intermediul
caruia conflictul de drept este adus spre
solutionare organelor judiciare poarta
denumirea de actiune 212b15c in justitie1.
In functie de norma incalcata,
conflictul de drept poate fi de natura civila,
penala, administrativa etc. si, prin urmare,
actiunea in justitie poate fi civila, penala saucontraventionala.
2. Factorii actiunii in justitie
Factorii sau termenii actiunii in justitie
sunt conceptele juridice ce asigura o corecta
desfasurare a activitatii judiciare, fiind
reprezentate de: temeiul actiunii; obiectul
actiunii; subiectii actiunii; aptitudinea
functionala a actiunii.
a) Temeiul actiunii este atat de fapt,
cat si de drept; temeiul de fapt al actiunii il
constituie fapta ilicita, iar temeiul de drept il
constituie norma juridica in care este prevazut
dreptul la actiune in cazul savarsirii faptei
Despre drept penal
Judecata Urmarirea penala
Stiu si altele ...
Notiunea generala de infractiune
Notiuni introductive cu privire la procesulpenal si dreptul procesual penal
Luarea de mita
Abuzul in serviciu contra intereselor personale
Abuzul in serviciu in forma calificata
Falsul intelectual
Masurile educative si pedepsele pentru minori
Deliberarea si rezolvarea cauzei penale inprima instanta
Individualizarea judiciara a raspunderii penale
Consideratii generale privind cauzele careinlatura caracterul penal al faptei
CAUTA IN SITE
Termeni de cautare
Cauta
7/30/2019 Actiunile in Procesul Penal
http://slidepdf.com/reader/full/actiunile-in-procesul-penal 202/240
ilicite.
b) Obiectul actiunii il constituie
tragerea la raspundere juridica a faptui-torului,
prin declansarea si desfasurarea procedurii
judiciare corespunzatoare.
c) Subiectii actiunii sunt subiectiiraportului juridic de conflict, dar cu pozitii
inversate2.
d) Aptitudinea functionala a actiunii
desemneaza totalitatea actelor procesuale ce
pot lua nastere prin exercitarea actiunii, fiind
dependenta insa de existenta celorlalti factori
(prescriptia, amnistia, decesul faptuitorului,
neexercitarea caii de atac etc.).
d) Aptitudinea functionala a actiunii
desemneaza totalitatea actelor procesuale ce
pot lua nastere prin exercitarea actiunii, fiind
dependenta insa de existenta celorlalti factori
(prescriptia, amnistia, decesul faptuitorului,
neexercitarea caii de atac etc.).
Sectiunea a II-a
Actiunea penala
Actiunea penala1
constituie
instrumentul juridic prin intermediul
caruia se deduce in fata organelor
judiciare raportul conflictual de drept
penal, in vederea tragerii la raspundere
penala a persoanei care a savarsit
infractiunea.
1. Obiectul actiunii penale
Potrivit dispozitiilor art. 9, „Actiunea penala are ca obiect tragerea la raspundere
penala a persoanelor care au savarsit
infractiuni”. Actiunea penala se pune in
miscare prin actul de inculpare prevazut de
lege si se poate exercita in tot cursul
procesului penal.
7/30/2019 Actiunile in Procesul Penal
http://slidepdf.com/reader/full/actiunile-in-procesul-penal 203/240
7/30/2019 Actiunile in Procesul Penal
http://slidepdf.com/reader/full/actiunile-in-procesul-penal 204/240
vatamata), in timp ce subiectul pasiv este
inculpatul impotriva caruia se exercita
actiunea penala.
3. Trasaturile actiunii penale
Actiunea penala prezinta urmatoarele
trasaturi:
a) apartine statului. Numai statul are
dreptul sa actioneze impotriva celor vinovati,
fiind singurul titular al actiunii penale,
exercitarea ei fiind incredintata procurorului.
In doctrina, s-a exprimat si punctul de vedere
ca titular al acesteia, in cazuri restranse, ar fi
si persoana vatamata1;
b) este obligatorie. In momentul in
care se savarsesc infractiuni, statul intervine
prin mijloace de drept penal in scopul
restabilirii ordinii de drept, iar exercitarea
actiunii penale devine obligatorie. Exista si
anumite cazuri in care obligativitatea
actiunii penale inceteaza, respectiv, situatiile
ce constituie exceptii de la principiul
oficialitatii. Astfel, in cazul plangerii
prealabile, partea vatamata are dreptul de a-
si retrage plangerea sau de a se impaca cu
faptuitorul;
c) este irevocabila si indisponibila.
Odata pusa in miscare, actiunea penala nu
mai poate fi oprita si nici limitata de cel care
a declansat-o; ea nu mai depinde de vointa
organului care o exercita, urmand a fi
epuizata doar la solutionarea cauzei penale.
Ea se poate stinge numai in cazurile
prevazute de lege.
Indisponibilitatea actiunii penale face
ca aceasta sa se deosebeasca de
actiunea civila2. Disponibilitatea
adevarata care sa apartina partii nu
poate exista decat asupra actiunii
civile, pentru ca numai titularul
7/30/2019 Actiunile in Procesul Penal
http://slidepdf.com/reader/full/actiunile-in-procesul-penal 205/240
acesteia poate fi si un alt subiect decat
statul, respectiv, o persoana fizica sau
juridica, avand posibilitatea sa dispuna
de dreptul sau la actiune, ca de orice alt
drept subiectiv3;
d) este indivizibila. Caracterul
indivizibil al actiunii penale decurge din
unitatea infractiunii, neavand nicio relevanta
faptul ca la savarsirea ei au participat mai
multe persoane.
Intr-o cauza penala, nu se exercita atatea
actiuni cati autori, instigatori sau complici
sunt, doar efectele actiunii unice si
indivizibile se extind asupra tuturor
faptuitorilor. Potrivit art. 131 alin. (4) C.pen.,
caracterul indivizibil al actiunii se manifesta
si in situatia plangerii prealabile a persoanei
vatamate, care, chiar facuta sau mentinuta cu
privire numai la unul dintre participanti,
atrage raspunderea penala a tuturor
participantilor;
Intr-o cauza penala, nu se exercita
atatea actiuni cati autori, instigatori sau
complici sunt, doar efectele actiunii unice si
indivizibile se extind asupra tuturor
faptuitorilor. Potrivit art. 131 alin. (4) C.pen.,
caracterul indivizibil al actiunii se manifesta
si in situatia plangerii prealabile a persoanei
vatamate, care, chiar facuta sau mentinuta cu
privire numai la unul dintre participanti,
atrage raspunderea penala a tuturor
participantilor;
e) este individuala. Actiunea penala poate fi exercitata numai impotriva
inculpatului. Nimeni nu poate cere sa fie
subiect pasiv al actiunii penale, alaturi de
inculpat sau in locul acestuia1.
4. Momentele desfasurarii actiunii
penale
7/30/2019 Actiunile in Procesul Penal
http://slidepdf.com/reader/full/actiunile-in-procesul-penal 206/240
Conform art. 9 alin. (3), actiunea
penala se poate exercita in tot cursul
procesului penal. Realizarea actiunii penale
se materializeaza in trei momente, si anume:
punerea in miscare a actiunii penale;exercitarea actiunii penale; stingerea actiunii
penale.
4.1. Punerea in miscare a actiun ii
penale
„Actiunea penala se pune in miscare
prin actul de inculpare prevazut de lege” [art.
9 alin. (2)].
Spre deosebire de inceperea urmaririi penale, care se face in rem, punerea in
miscare a actiunii penale se face in
personam, adica, pentru punerea in miscare a
actiunii penale, este necesara identificarea
persoanei care urmeaza sa fie trasa la
raspundere penala pentru fapta concreta ce-i
este imputata.
De regula, punerea in miscare a
actiunii penale este atributul procurorului si
numai in situatiile prevazute de lege cade insarcina instantei de judecata.
In masura in care persoana
faptuitorului este cunoscuta si sunt probe
suficiente de vinovatie, actiunea penala poate
fi pusa in miscare, la inceputul urmaririi
penale ori pe parcursul acesteia, printr-o
ordonanta, iar la sfarsitul acestei faze, prin
rechizitoriul procurorului [art. 262 pct. 1 lit.
a)].
Sunt situatii in care actiunea penala
este pusa in miscare in timpul judecatii, daca
in sarcina inculpatului sunt descoperite fapte
noi care au legatura cu cea care face obiectul
cauzei penale. In acest sens, mentionam
cazul extinderii procesului penal cu privire la
7/30/2019 Actiunile in Procesul Penal
http://slidepdf.com/reader/full/actiunile-in-procesul-penal 207/240
alte fapte sau alte persoane. In aceasta
ipoteza, tot procurorul pune in miscare
actiunea penala printr-o
declaratie verbala ce va fi consemnata de
instanta in incheierea prin care se decide in
legatura cu extinderea procesului penal.
declaratie verbala ce va fi consemnata de
instanta in incheierea prin care se decide in
legatura cu extinderea procesului penal.
Instanta de judecata extinde din oficiu
procesul penal [daca procurorul nu participa
la judecata si sunt intrunite conditiile
prevazute de art. 336 alin. (1)] printr-o
incheiere.
In cazul in care persoana vatamata se
adreseaza cu plangere prealabila organului de
cercetare penala sau procurorului [art. 279alin. (2)], procurorul va pune in miscare
actiunea penala.
Important de mentionat este faptul ca
plangerea prealabila nu constituie prin ea
insasi un act de inculpare, ci este un act prin
care se pretinde tragerea la raspundere a
infractorului si o conditie indispensabila
punerii in miscare a actiunii penale1.
4.2. Exercitarea actiuni i penale
Prin exercitarea actiunii penale se
intelege sustinerea ei in vederea realizarii
tragerii la raspundere penala a
inculpatului2. In cursul urmaririi penale,
exercitarea actiunii penale se face de catre procuror, alaturi de care poate participa si
persoana vatamata, in cazul cand este
necesara plangerea prealabila.
Exercitarea actiunii penale in faza
de urmarire penala presupune strangerea,
7/30/2019 Actiunile in Procesul Penal
http://slidepdf.com/reader/full/actiunile-in-procesul-penal 208/240
7/30/2019 Actiunile in Procesul Penal
http://slidepdf.com/reader/full/actiunile-in-procesul-penal 209/240
7/30/2019 Actiunile in Procesul Penal
http://slidepdf.com/reader/full/actiunile-in-procesul-penal 210/240
a) fapta nu exista [art. 10 lit. a)];
b) fapta nu este prevazuta de legea
penala [art. 10 lit. b)]; acest caz are legatura
directa cu principiul legalitatii incriminarii;b
1) fapta nu prezinta gradul de pericol social
al unei infractiuni [art. 10 lit. b1)];
b1) fapta nu prezinta gradul de pericol
social al unei infractiuni [art. 10 lit. b1)];
c) fapta nu a fost savarsita de invinuit sau de inculpat [art. 10 lit. c)];
d) faptei ii lipseste unul din elementele
constitutive ale infractiunii [art. 10 lit. d)];
e) exista vreuna din cauzele care
inlatura caracterul penal al faptei [art. 10
lit. e)].
4.3.2. Cazurile in care actiunea penala
poate fi exercitata numai in anumite conditii
sau este lipsita de obiect
Acestea sunt:
f) lipseste plangerea prealabila a
persoanei vatamate, autorizarea sau
sesizarea organului competent ori alta
conditie prevazuta de lege, necesara
pentru punerea in miscare a actiunii penale
[art. 10 lit. f)]; totusi, actiunea
penala poate fi pusa in miscare, ulterior, in
conditiile legale;
g) a intervenit amnistia sau prescriptia
ori decesul faptuitorului sau,dupa caz, radierea persoanei juridice atunci
cand are calitatea de faptuitor
[art. 10 lit. g)];
h) a fost retrasa plangerea prealabila
ori partile s-au impacat, in cazul
7/30/2019 Actiunile in Procesul Penal
http://slidepdf.com/reader/full/actiunile-in-procesul-penal 211/240
infractiunilor pentru care retragerea
plangerii sau impacarea partilor inlatura
raspunderea penala [art. 10 lit. h)];
i) s-a dispus inlocuirea raspunderii
penale [art. 10 lit. i)];
i1) exista o cauza de nepedepsire
prevazuta de lege [art. 10 lit. i1)];
j) exista autoritate de lucru judecat
[art. 10 lit. j)].
Pentru a opera autoritatea de lucru
judecat in materie penala, se cere o dubla
identitate intre cele doua cauze: de persoane side obiect . In materie civila insa, identitatea
trebuie sa fie tripla: de persoana, de obiect si de
cauza.
Impiedicarea produce efecte chiar
daca faptei definitiv judecate i s-ar da o alta
incadrare juridica.
Sectiunea a III-a
Actiunea civila
1. Notiune
Potrivit art. 998 C.civ., „Orice fapta a
omului, care cauzeaza altuia prejudiciu,
obliga pe acela din a carui greseala s-a
ocazionat, a-l repara”. Acesta este temeiul
juridic al actiunii civile in cazul infractiunii
din care a rezultat un prejudiciu.Fiind alaturata actiunii penale, actiunea civila
are un caracter accesoriu1, putand fi
exercitata in cadrul procesului penal numai
in masura punerii in miscare a actiunii penale. Caracterul accesoriu al actiunii civile
in procesul penal face ca ea sa poata fiexercitata numai impotriva invinuitului,
inculpatului sau a partii responsabilecivilmente, precum si fata de succesorii
7/30/2019 Actiunile in Procesul Penal
http://slidepdf.com/reader/full/actiunile-in-procesul-penal 212/240
acestora .
Fiind alaturata actiunii penale, actiuneacivila are un caracter accesoriu
1, putand fi
exercitata in cadrul procesului penal numaiin masura punerii in miscare a actiunii
penale. Caracterul accesoriu al actiunii civilein procesul penal face ca ea sa poata fi
exercitata numai impotriva invinuitului,inculpatului sau a partii responsabile
civilmente, precum si fata de succesoriiacestora
2.
2. Conditiile exercitarii actiunii
civile in procesul penal
Pentru exercitarea actiunii civile in
procesul penal sunt necesare urmatoarele
conditii: a) infractiunea sa fi cauzat un
prejudiciu material sau moral; b) intre
infractiunea savarsita si prejudiciul creat sa
existe o legatura de cauzalitate; c) prejudiciul
sa fie cert; d) prejudiciul sa nu fi fost reparat;
e) in cazul persoanelor cu capacitate deplina
de exercitiu, sa existe cererea de constituire
ca parte civila in cadrul procesului penal; f)
infractiunea sa fi cauzat un prejudiciumaterial sau moral;
3. Elementele (factorii) actiunii civile
3.1. Temeiu l actiun ii civil e
Actiunea civila are acelasi temei ca si
actiunea penala, constand in norma juridica
incalcata (temeiul de drept ) si fapta comisa
(temeiul de fapt ).
3.2. Obiectul actiuni i civile
Potrivit dispozitiilor art. 14 alin. (1),
actiunea civila are ca obiect tragerea la
raspundere civila a inculpatului, precum si a
partii responsabile civilmente.
In alin. (2) se arata ca tragerea la
7/30/2019 Actiunile in Procesul Penal
http://slidepdf.com/reader/full/actiunile-in-procesul-penal 213/240
7/30/2019 Actiunile in Procesul Penal
http://slidepdf.com/reader/full/actiunile-in-procesul-penal 214/240
7/30/2019 Actiunile in Procesul Penal
http://slidepdf.com/reader/full/actiunile-in-procesul-penal 215/240
7/30/2019 Actiunile in Procesul Penal
http://slidepdf.com/reader/full/actiunile-in-procesul-penal 216/240
trebuie sa coexiste cele doua cai prin care se
pot cere despagubirile civile: a) sa fie
declansat procesul penal, implicit actiunea
penala pusa in miscare; b) sa existe
posibilitatea exercitarii actiunii civile la o
instanta civila.
Daca persoana fizica, ce a suferit un
prejudiciu material prin savarsirea
infractiunii, alege una dintre aceste doua cai
de exercitare a actiunii civile si apoi renunta
la calea aleasa, ea pierde definitiv dreptul de
a mai obtine repararea pe cale judiciara a
pagubei produse prin infractiune1. Astfel,
dreptul de optiune este irevocabil tocmai
pentru a contribui la o buna desfasurare a procesului penal.
Exista si unele exceptii de la regula
irevocabilitatii dreptului de optiune, si
anume cand persoana care a suferit un
prejudiciu material prin infractiune este
impiedicata sa-si continue exercitarea
actiunii civile in calea pentru care a optat.
Daca actiunea civila a fost exercitata din
oficiu, parasirea procesului penal poate avea
loc cand: a) urmarirea penala sau judecata afost suspendata; b) s-a dispus scoaterea de
sub urmarire penala sau incetarea urmaririi
penale; c) instanta a lasat actiunea civila
nerezolvata; d) exista mai multe capete de
cerere si doar unele au fost solutionate de
instanta penala, ulterior putandu-se rezolva
celelalte capete de cerere (pretentii) printr-o
actiune civila exercitata in fata instantei
civile1.
Exista si unele exceptii de la regula
irevocabilitatii dreptului de optiune, si
anume cand persoana care a suferit un
prejudiciu material prin infractiune este
impiedicata sa-si continue exercitarea
actiunii civile in calea pentru care a optat.
7/30/2019 Actiunile in Procesul Penal
http://slidepdf.com/reader/full/actiunile-in-procesul-penal 217/240
Daca actiunea civila a fost exercitata din
oficiu, parasirea procesului penal poate avea
loc cand: a) urmarirea penala sau judecata a
fost suspendata; b) s-a dispus scoaterea de
sub urmarire penala sau incetarea urmaririi
penale; c) instanta a lasat actiunea civila
nerezolvata; d) exista mai multe capete de
cerere si doar unele au fost solutionate de
instanta penala, ulterior putandu-se rezolva
celelalte capete de cerere (pretentii) printr-o
actiune civila exercitata in fata instantei
civile1.
O situatie speciala apare cand persoana
care a suferit prejudiciul prin infractiune,
dupa ce a pornit actiunea civila in fatainstantei civile, paraseste aceasta cale si o
exercita in cadrul procesului penal cand: a)
actiunea penala a fost pusa in miscare
ulterior pornirii actiunii civile in fata
instantei civile; b) procesul penal a fost
reluat dupa suspendare, incetarea urmaririi
penale sau scoaterea de sub urmarire penala.
Conform art. 19 alin. ultim, daca s-a
pronuntat o hotarare definitiva, parasirea
instantei civile nu mai poate avea loc.
5.2. Porni rea actiuni i civile
Pornirea actiunii civile se face prin
constituirea persoanei vatamate ca parte
civila contra invinuitului sau inculpatului si,
eventual, a persoanei responsabile
civilmente.
Constituirea de parte civila se face
printr-o declaratie data in cursul urmaririi
penale sau, in fata instantei, pana la citirea
actului de sesizare.
Calitatea de parte civila a persoanei
care a suferit o vatamare prin infractiune nu
inlatura dreptul acesteia de a participa si in
calitate de parte vatamata in aceeasi cauza
7/30/2019 Actiunile in Procesul Penal
http://slidepdf.com/reader/full/actiunile-in-procesul-penal 218/240
7/30/2019 Actiunile in Procesul Penal
http://slidepdf.com/reader/full/actiunile-in-procesul-penal 219/240
nesolutionata actiunea civila”.
In alin. (2) se arata ca „In cazurile in care
actiunea civila a fost exercitata din oficiu, daca
se constata prin probe noi ca paguba si daunele
morale nu a fost integral reparate, diferenta
poate fi ceruta pe calea unei actiuni la instanta
civila”.
Articolul 20 alin. (3) prevede si situatia
in care „persoana vatamata se poate adresa cu
actiune la instanta civila pentru repararea
pagubelor materiale si a daunelor morale care
s-au nascut ori s-au descoperit dupa
pronuntarea hotararii penale de catre prima
instanta”.
5.5. Raportul dintre actiunea penala
si actiunea civil a
Problema raportului dintre actiunea
penala si actiunea civila se ridica atunci cand
cele doua actiuni sunt exercitate separat si
concomitent , intrucat exista pericolul de a se
ajunge la hotarari judecatoresti contradictorii.
De aceea, se acorda preferinta cauzei penale.
In art. 19 alin. (2), se regaseste reguladupa care penalul tine in loc civilul , si
anume judecata in fata instantei civile se
suspenda pana la rezolvarea definitiva a
cauzei penale. Actiunea penala are intaietate1
fata de actiunea civila, deoarece, pe de o
parte, cauza materiala unica a acestora este
savarsirea infractiunii, iar pe de alta parte,
rezolvarea actiunii civile este conditionata de
rezolvarea celei penale in privinta existentei
faptei, persoanei care a savarsit-o si
vinovatiei acesteia [art. 22 alin. (1)].
6. Rezolvarea actiunii civile in
cadrul procesului penal
Instanta penala are patru posibilitati
[art. 346 alin. (2), (3) si (4)]: nu acorda
7/30/2019 Actiunile in Procesul Penal
http://slidepdf.com/reader/full/actiunile-in-procesul-penal 220/240
7/30/2019 Actiunile in Procesul Penal
http://slidepdf.com/reader/full/actiunile-in-procesul-penal 221/240
ACTIUNILE IN PROCESUL PENAL
Sectiunea I
Actiunea in justitie
1. Notiune
Prin incalcarea unei norme juridice se
produce un conflict de drept intre persoana
cu atitudinea ilicita si cea ale carei drepturi si
interese legitime au fost vatamate.
Pentru restabilirea ordinii de drept
incalcate, este necesara interventia organelor
competente sa aplice legea, rezolvarea
conflictului de drept fiind un atribut exclusival justitiei.
Mijlocul legal prin intermediul
caruia conflictul de drept este adus spre
solutionare organelor judiciare poarta
denumirea de actiune 212b15c in justitie1.
In functie de norma incalcata,
conflictul de drept poate fi de natura civila,
penala, administrativa etc. si, prin urmare,
actiunea in justitie poate fi civila, penala saucontraventionala.
2. Factorii actiunii in justitie
Factorii sau termenii actiunii in justitie
sunt conceptele juridice ce asigura o corecta
desfasurare a activitatii judiciare, fiind
reprezentate de: temeiul actiunii; obiectul
actiunii; subiectii actiunii; aptitudinea
functionala a actiunii.
a) Temeiul actiunii este atat de fapt,
cat si de drept; temeiul de fapt al actiunii il
constituie fapta ilicita, iar temeiul de drept il
constituie norma juridica in care este prevazut
dreptul la actiune in cazul savarsirii faptei
Despre drept penal
Judecata Urmarirea penala
Stiu si altele ...
Notiunea generala de infractiune
Notiuni introductive cu privire la procesulpenal si dreptul procesual penal
Luarea de mita
Abuzul in serviciu contra intereselor personale
Abuzul in serviciu in forma calificata
Falsul intelectual
Masurile educative si pedepsele pentru minori
Deliberarea si rezolvarea cauzei penale inprima instanta
Individualizarea judiciara a raspunderii penale
Consideratii generale privind cauzele careinlatura caracterul penal al faptei
CAUTA IN SITE
Termeni de cautare
Cauta
7/30/2019 Actiunile in Procesul Penal
http://slidepdf.com/reader/full/actiunile-in-procesul-penal 222/240
ilicite.
b) Obiectul actiunii il constituie
tragerea la raspundere juridica a faptui-torului,
prin declansarea si desfasurarea procedurii
judiciare corespunzatoare.
c) Subiectii actiunii sunt subiectiiraportului juridic de conflict, dar cu pozitii
inversate2.
d) Aptitudinea functionala a actiunii
desemneaza totalitatea actelor procesuale ce
pot lua nastere prin exercitarea actiunii, fiind
dependenta insa de existenta celorlalti factori
(prescriptia, amnistia, decesul faptuitorului,
neexercitarea caii de atac etc.).
d) Aptitudinea functionala a actiunii
desemneaza totalitatea actelor procesuale ce
pot lua nastere prin exercitarea actiunii, fiind
dependenta insa de existenta celorlalti factori
(prescriptia, amnistia, decesul faptuitorului,
neexercitarea caii de atac etc.).
Sectiunea a II-a
Actiunea penala
Actiunea penala1
constituie
instrumentul juridic prin intermediul
caruia se deduce in fata organelor
judiciare raportul conflictual de drept
penal, in vederea tragerii la raspundere
penala a persoanei care a savarsit
infractiunea.
1. Obiectul actiunii penale
Potrivit dispozitiilor art. 9, „Actiunea penala are ca obiect tragerea la raspundere
penala a persoanelor care au savarsit
infractiuni”. Actiunea penala se pune in
miscare prin actul de inculpare prevazut de
lege si se poate exercita in tot cursul
procesului penal.
7/30/2019 Actiunile in Procesul Penal
http://slidepdf.com/reader/full/actiunile-in-procesul-penal 223/240
Obiectul actiunii penale consta in
tragerea la raspundere penala a persoanei
care a savarsit infractiunea, celelalte actiuni
sau proceduri judiciare avand o alta natura
juridica si un alt continut (reabilitarea
judecato-reasca, repararea pagubei in cazul
condamnarii pe nedrept).
2. Subiectii actiunii penale
Subiectii raportului juridic de drept
penal substantial sunt si subiecti in cadrul
raportului juridic procesual penal. Dupa cum
se stie insa, in rezolvarea raportului de
conflict, subiectii raportului juridic penal isi
inverseaza rolurile: subiectul pasiv al infractiunii va fi subiectul activ al actiunii
penale, iar subiectul activ al infractiunii va
fi subiectul pasiv al actiunii penale.
Subiectul activ al actiunii penale este
titularul dreptului la actiune, calitate ce-i
revine in mod exclusiv statului. Persoana
vatamata nu poate fi niciodata titular al
actiunii penale, nici in situatiile in care,
conform prevederilor legale, persoana
vatamata are dreptul de a cere punerea inmiscare a actiunii penale prin plangere
prealabila, de a-si retrage aceasta cerere sau
de impacare cu faptuitorul . Referitor la
aceste situatii, tot statul
este titularul actiunii penale, iar persoana
vatamata este subiect activ secundar al
actiunii penale.
este titularul actiunii penale, iar persoana
vatamata este subiect activ secundar al
actiunii penale.
Prin urmare, intalnim subiecti activi
principali (statul prin organele sale
specializate) si secundari (persoana
7/30/2019 Actiunile in Procesul Penal
http://slidepdf.com/reader/full/actiunile-in-procesul-penal 224/240
vatamata), in timp ce subiectul pasiv este
inculpatul impotriva caruia se exercita
actiunea penala.
3. Trasaturile actiunii penale
Actiunea penala prezinta urmatoarele
trasaturi:
a) apartine statului. Numai statul are
dreptul sa actioneze impotriva celor vinovati,
fiind singurul titular al actiunii penale,
exercitarea ei fiind incredintata procurorului.
In doctrina, s-a exprimat si punctul de vedere
ca titular al acesteia, in cazuri restranse, ar fi
si persoana vatamata1;
b) este obligatorie. In momentul in
care se savarsesc infractiuni, statul intervine
prin mijloace de drept penal in scopul
restabilirii ordinii de drept, iar exercitarea
actiunii penale devine obligatorie. Exista si
anumite cazuri in care obligativitatea
actiunii penale inceteaza, respectiv, situatiile
ce constituie exceptii de la principiul
oficialitatii. Astfel, in cazul plangerii
prealabile, partea vatamata are dreptul de a-
si retrage plangerea sau de a se impaca cu
faptuitorul;
c) este irevocabila si indisponibila.
Odata pusa in miscare, actiunea penala nu
mai poate fi oprita si nici limitata de cel care
a declansat-o; ea nu mai depinde de vointa
organului care o exercita, urmand a fi
epuizata doar la solutionarea cauzei penale.
Ea se poate stinge numai in cazurile
prevazute de lege.
Indisponibilitatea actiunii penale face
ca aceasta sa se deosebeasca de
actiunea civila2. Disponibilitatea
adevarata care sa apartina partii nu
poate exista decat asupra actiunii
civile, pentru ca numai titularul
7/30/2019 Actiunile in Procesul Penal
http://slidepdf.com/reader/full/actiunile-in-procesul-penal 225/240
acesteia poate fi si un alt subiect decat
statul, respectiv, o persoana fizica sau
juridica, avand posibilitatea sa dispuna
de dreptul sau la actiune, ca de orice alt
drept subiectiv3;
d) este indivizibila. Caracterul
indivizibil al actiunii penale decurge din
unitatea infractiunii, neavand nicio relevanta
faptul ca la savarsirea ei au participat mai
multe persoane.
Intr-o cauza penala, nu se exercita atatea
actiuni cati autori, instigatori sau complici
sunt, doar efectele actiunii unice si
indivizibile se extind asupra tuturor
faptuitorilor. Potrivit art. 131 alin. (4) C.pen.,
caracterul indivizibil al actiunii se manifesta
si in situatia plangerii prealabile a persoanei
vatamate, care, chiar facuta sau mentinuta cu
privire numai la unul dintre participanti,
atrage raspunderea penala a tuturor
participantilor;
Intr-o cauza penala, nu se exercita
atatea actiuni cati autori, instigatori sau
complici sunt, doar efectele actiunii unice si
indivizibile se extind asupra tuturor
faptuitorilor. Potrivit art. 131 alin. (4) C.pen.,
caracterul indivizibil al actiunii se manifesta
si in situatia plangerii prealabile a persoanei
vatamate, care, chiar facuta sau mentinuta cu
privire numai la unul dintre participanti,
atrage raspunderea penala a tuturor
participantilor;
e) este individuala. Actiunea penala poate fi exercitata numai impotriva
inculpatului. Nimeni nu poate cere sa fie
subiect pasiv al actiunii penale, alaturi de
inculpat sau in locul acestuia1.
4. Momentele desfasurarii actiunii
penale
7/30/2019 Actiunile in Procesul Penal
http://slidepdf.com/reader/full/actiunile-in-procesul-penal 226/240
Conform art. 9 alin. (3), actiunea
penala se poate exercita in tot cursul
procesului penal. Realizarea actiunii penale
se materializeaza in trei momente, si anume:
punerea in miscare a actiunii penale;exercitarea actiunii penale; stingerea actiunii
penale.
4.1. Punerea in miscare a actiun ii
penale
„Actiunea penala se pune in miscare
prin actul de inculpare prevazut de lege” [art.
9 alin. (2)].
Spre deosebire de inceperea urmaririi penale, care se face in rem, punerea in
miscare a actiunii penale se face in
personam, adica, pentru punerea in miscare a
actiunii penale, este necesara identificarea
persoanei care urmeaza sa fie trasa la
raspundere penala pentru fapta concreta ce-i
este imputata.
De regula, punerea in miscare a
actiunii penale este atributul procurorului si
numai in situatiile prevazute de lege cade insarcina instantei de judecata.
In masura in care persoana
faptuitorului este cunoscuta si sunt probe
suficiente de vinovatie, actiunea penala poate
fi pusa in miscare, la inceputul urmaririi
penale ori pe parcursul acesteia, printr-o
ordonanta, iar la sfarsitul acestei faze, prin
rechizitoriul procurorului [art. 262 pct. 1 lit.
a)].
Sunt situatii in care actiunea penala
este pusa in miscare in timpul judecatii, daca
in sarcina inculpatului sunt descoperite fapte
noi care au legatura cu cea care face obiectul
cauzei penale. In acest sens, mentionam
cazul extinderii procesului penal cu privire la
7/30/2019 Actiunile in Procesul Penal
http://slidepdf.com/reader/full/actiunile-in-procesul-penal 227/240
alte fapte sau alte persoane. In aceasta
ipoteza, tot procurorul pune in miscare
actiunea penala printr-o
declaratie verbala ce va fi consemnata de
instanta in incheierea prin care se decide in
legatura cu extinderea procesului penal.
declaratie verbala ce va fi consemnata de
instanta in incheierea prin care se decide in
legatura cu extinderea procesului penal.
Instanta de judecata extinde din oficiu
procesul penal [daca procurorul nu participa
la judecata si sunt intrunite conditiile
prevazute de art. 336 alin. (1)] printr-o
incheiere.
In cazul in care persoana vatamata se
adreseaza cu plangere prealabila organului de
cercetare penala sau procurorului [art. 279alin. (2)], procurorul va pune in miscare
actiunea penala.
Important de mentionat este faptul ca
plangerea prealabila nu constituie prin ea
insasi un act de inculpare, ci este un act prin
care se pretinde tragerea la raspundere a
infractorului si o conditie indispensabila
punerii in miscare a actiunii penale1.
4.2. Exercitarea actiuni i penale
Prin exercitarea actiunii penale se
intelege sustinerea ei in vederea realizarii
tragerii la raspundere penala a
inculpatului2. In cursul urmaririi penale,
exercitarea actiunii penale se face de catre procuror, alaturi de care poate participa si
persoana vatamata, in cazul cand este
necesara plangerea prealabila.
Exercitarea actiunii penale in faza
de urmarire penala presupune strangerea,
7/30/2019 Actiunile in Procesul Penal
http://slidepdf.com/reader/full/actiunile-in-procesul-penal 228/240
administrarea si verificarea tuturor probelor
in baza carora se poate decide trimiterea in
judecata sau se poate adopta o solutie de
scoatere ori incetare a urmaririi penale, care
sa duca la stingerea actiunii. Activitatea se
realizeaza de organele de cercetare penala,
sub conducerea procurorului, sau chiar de
catre procuror, cand efectueaza personal
urmarirea penala. La sfarsitul urmaririi
penale, daca este cazul, procurorul, prin
rechizitoriu, il trimite pe inculpat in
judecata.
In cursul judecatii, procurorul
exercita actiunea penala prin diferite cereri si
concluzii pe care le formuleaza in fatainstantei, prin sustinerea invinuirii, folosirea
cailor de atac etc. Procurorul poate renunta la
invinuire, punand concluzii de achitare a
inculpatului sau de incetare a procesului [art.
316 alin. (3)]. Aceasta nu echivaleaza cu o
revocare a actiunii penale care este
indisponibila, constituind numai o renuntare
la exercitarea ei si,
indiferent de atitudinea procurorului1,
instanta este obligata sa adopte solutia legalace se impune.
indiferent de atitudinea procurorului1,
instanta este obligata sa adopte solutia legala
ce se impune.
In cauzele in care actiunea penala se
pune in miscare la plangere prealabila,
participa si partea vatamata, dar actiunea
penala este exercitata tot de procuror.
4.3. Epuizarea si stingerea actiuni i
penale
Finalitatea actiunii penale se
materializeaza intr-un ultim moment, si
anume: epuizarea si stingerea. Astfel,
7/30/2019 Actiunile in Procesul Penal
http://slidepdf.com/reader/full/actiunile-in-procesul-penal 229/240
actiunea penala, pusa in miscare si
exercitata, se epuizeaza in urma judecarii
cauzei si pronuntarii unei hotarari, care poate
fi de condamnare, de achitare sau de incetare
a procesului penal.
Cu toate acestea, sunt situatii cand
actiunea penala se poate stinge si pe parcursul
urmaririi penale, daca se constata ca
aptitudinea functionala2
a fost inlaturata de
una din cauzele expres prevazute de lege,
ipoteza in care procurorul poate adopta una
dintre solutiile de netrimitere in judecata:
scoaterea de sub urmarire penala, incetarea
urmaririi penale sau clasarea dosarului.
Articolul 10 prevede in mod expres
cazurile in care actiunea penala nu poate fi
pusa in miscare sau, daca totusi a fost pusa
in miscare, nu poate fi exercitata. Exista insa
si cazuri speciale, prevazute in Codul penal
sau in diverse legi speciale cu continut penal,
care poarta denumirea de situatii de
nepedepsire [impiedicarea consumarii faptei
de catre participant inainte de descoperirea ei
- art. 30 C.pen.; retragerea marturiei
mincinoase in conditiile legii-
art. 260 alin.(2) C.pen.; nedenuntarea unor infractiuni
savarsite de sot sau de o ruda apropiata - art.
262 alin. (2) C.pen.].
In functie de natura juridica, efectele
diferite si solutiile pe care le determina3,
cazurile prevazute de art. 10 pot fi grupate
in: cazuri care inlatura temeiul actiunii
penale; cazuri in care actiunea este lipsita de
obiect sau se poate exercita numai in
anumite conditii.
4.3.1. Cazurile in care actiunea penalaeste lipsita de temei
Acestea sunt:
7/30/2019 Actiunile in Procesul Penal
http://slidepdf.com/reader/full/actiunile-in-procesul-penal 230/240
a) fapta nu exista [art. 10 lit. a)];
b) fapta nu este prevazuta de legea
penala [art. 10 lit. b)]; acest caz are legatura
directa cu principiul legalitatii incriminarii;b
1) fapta nu prezinta gradul de pericol social
al unei infractiuni [art. 10 lit. b1)];
b1) fapta nu prezinta gradul de pericol
social al unei infractiuni [art. 10 lit. b1)];
c) fapta nu a fost savarsita de invinuit sau de inculpat [art. 10 lit. c)];
d) faptei ii lipseste unul din elementele
constitutive ale infractiunii [art. 10 lit. d)];
e) exista vreuna din cauzele care
inlatura caracterul penal al faptei [art. 10
lit. e)].
4.3.2. Cazurile in care actiunea penala
poate fi exercitata numai in anumite conditii
sau este lipsita de obiect
Acestea sunt:
f) lipseste plangerea prealabila a
persoanei vatamate, autorizarea sau
sesizarea organului competent ori alta
conditie prevazuta de lege, necesara
pentru punerea in miscare a actiunii penale
[art. 10 lit. f)]; totusi, actiunea
penala poate fi pusa in miscare, ulterior, in
conditiile legale;
g) a intervenit amnistia sau prescriptia
ori decesul faptuitorului sau,dupa caz, radierea persoanei juridice atunci
cand are calitatea de faptuitor
[art. 10 lit. g)];
h) a fost retrasa plangerea prealabila
ori partile s-au impacat, in cazul
7/30/2019 Actiunile in Procesul Penal
http://slidepdf.com/reader/full/actiunile-in-procesul-penal 231/240
infractiunilor pentru care retragerea
plangerii sau impacarea partilor inlatura
raspunderea penala [art. 10 lit. h)];
i) s-a dispus inlocuirea raspunderii
penale [art. 10 lit. i)];
i1) exista o cauza de nepedepsire
prevazuta de lege [art. 10 lit. i1)];
j) exista autoritate de lucru judecat
[art. 10 lit. j)].
Pentru a opera autoritatea de lucru
judecat in materie penala, se cere o dubla
identitate intre cele doua cauze: de persoane side obiect . In materie civila insa, identitatea
trebuie sa fie tripla: de persoana, de obiect si de
cauza.
Impiedicarea produce efecte chiar
daca faptei definitiv judecate i s-ar da o alta
incadrare juridica.
Sectiunea a III-a
Actiunea civila
1. Notiune
Potrivit art. 998 C.civ., „Orice fapta a
omului, care cauzeaza altuia prejudiciu,
obliga pe acela din a carui greseala s-a
ocazionat, a-l repara”. Acesta este temeiul
juridic al actiunii civile in cazul infractiunii
din care a rezultat un prejudiciu.Fiind alaturata actiunii penale, actiunea civila
are un caracter accesoriu1, putand fi
exercitata in cadrul procesului penal numai
in masura punerii in miscare a actiunii penale. Caracterul accesoriu al actiunii civile
in procesul penal face ca ea sa poata fiexercitata numai impotriva invinuitului,
inculpatului sau a partii responsabilecivilmente, precum si fata de succesorii
7/30/2019 Actiunile in Procesul Penal
http://slidepdf.com/reader/full/actiunile-in-procesul-penal 232/240
7/30/2019 Actiunile in Procesul Penal
http://slidepdf.com/reader/full/actiunile-in-procesul-penal 233/240
raspundere civila a inculpatului si a partii
responsabile civilmente se realizeaza prin
constituirea persoanei vatamate ca parte
civila si exercitarea actiunii civile in cadrul
procesului penal, alaturi de actiunea penala.
Repararea pagubei se face, potrivit
dispozitiilor legii civile, in natura, prin: a)
restituirea lucrului; b) restabilirea situatiei
anterioare savarsirii infractiunii; c)
desfiintarea totala sau partiala a unui inscris;
d) prin orice alt mijloc de reparare in natura.
In situatia in care repararea in natura nu este
posibila, inculpatul si partea responsabila
civilmente pot fi obligati la plata uneidespagubiri banesti.
In situatia in care repararea in natura
nu este posibila, inculpatul si partea
responsabila civilmente pot fi obligati la plata
unei despagubiri banesti.
Repararea daunelor morale, respectiv
evaluarea in bani a acestora, reprezinta o
modalitate greu de realizat, neexistand posibilitatea aplicarii unor criterii precise de
evaluare. In acest sens, doar instanta de
judecata are dreptul de a stabili anumite
despagubiri banesti pentru acoperirea daunelor
morale suferite prin savarsirea infractiunii.
3.3. Subiectii actiun ii civile
Subiectul activ al actiunii civile in
procesul penal este persoana care a suferit
prejudiciul produs prin infractiune; potrivit
art. 24, persoana vatamata care exercita
actiunea civila in cadrul procesului penal se
numeste parte civila. In situatia persoanelor
lipsite de capacitate de exercitiu sau cu
capacitate de exercitiu restransa, subiecti
procesuali vor fi reprezentantii legali , care vor
exercita actiunea civila in interesul celor pe
7/30/2019 Actiunile in Procesul Penal
http://slidepdf.com/reader/full/actiunile-in-procesul-penal 234/240
7/30/2019 Actiunile in Procesul Penal
http://slidepdf.com/reader/full/actiunile-in-procesul-penal 235/240
7/30/2019 Actiunile in Procesul Penal
http://slidepdf.com/reader/full/actiunile-in-procesul-penal 236/240
trebuie sa coexiste cele doua cai prin care se
pot cere despagubirile civile: a) sa fie
declansat procesul penal, implicit actiunea
penala pusa in miscare; b) sa existe
posibilitatea exercitarii actiunii civile la o
instanta civila.
Daca persoana fizica, ce a suferit un
prejudiciu material prin savarsirea
infractiunii, alege una dintre aceste doua cai
de exercitare a actiunii civile si apoi renunta
la calea aleasa, ea pierde definitiv dreptul de
a mai obtine repararea pe cale judiciara a
pagubei produse prin infractiune1. Astfel,
dreptul de optiune este irevocabil tocmai
pentru a contribui la o buna desfasurare a procesului penal.
Exista si unele exceptii de la regula
irevocabilitatii dreptului de optiune, si
anume cand persoana care a suferit un
prejudiciu material prin infractiune este
impiedicata sa-si continue exercitarea
actiunii civile in calea pentru care a optat.
Daca actiunea civila a fost exercitata din
oficiu, parasirea procesului penal poate avea
loc cand: a) urmarirea penala sau judecata afost suspendata; b) s-a dispus scoaterea de
sub urmarire penala sau incetarea urmaririi
penale; c) instanta a lasat actiunea civila
nerezolvata; d) exista mai multe capete de
cerere si doar unele au fost solutionate de
instanta penala, ulterior putandu-se rezolva
celelalte capete de cerere (pretentii) printr-o
actiune civila exercitata in fata instantei
civile1.
Exista si unele exceptii de la regula
irevocabilitatii dreptului de optiune, si
anume cand persoana care a suferit un
prejudiciu material prin infractiune este
impiedicata sa-si continue exercitarea
actiunii civile in calea pentru care a optat.
7/30/2019 Actiunile in Procesul Penal
http://slidepdf.com/reader/full/actiunile-in-procesul-penal 237/240
7/30/2019 Actiunile in Procesul Penal
http://slidepdf.com/reader/full/actiunile-in-procesul-penal 238/240
[art. 15 alin. (3)].
Pentru actiunea civila din cadrul
procesului penal nu se percepe taxa de
timbru [art. 15 alin. (4)].
5.3. Exercitarea actiun ii civile din
oficiu
Actiunea civila se porneste si se
exercita din oficiu cand persoana vatamata
este o persoana lipsita de capacitate de
exercitiu sau cu capacitate de exercitiu
restransa.
In toate cazurile in care actiunea civila
se exercita din oficiu, instanta de judecata esteobligata sa se pronunte cu privire la repararea
pagubei. Procurorul,
daca participa la judecata, este obligat sa
sustina interesele civile ale persoanelor in
cauza, chiar daca nu sunt constituite ca parti
civile [art. 18 alin. (2)].
daca participa la judecata, este obligat sa
sustina interesele civile ale persoanelor incauza, chiar daca nu sunt constituite ca parti
civile [art. 18 alin. (2)].
Actiunea civila se poate exercita si de
catre succesori. Astfel, art. 21 prevede ca
actiunea civila ramane in competenta instantei
penale in caz de deces al uneia dintre parti,
introducandu-se in cauza mostenitorii acesteia.
5.4. Exercitarea actiuni i civil e la
instanta civila
Potrivit art. 20 alin. (1), „Persoana
vatamata constituita parte civila in procesul
penal poate sa porneasca actiunea in fata
instantei civila, daca instanta penala, prin
hotararea ramasa definitiva, a lasat
7/30/2019 Actiunile in Procesul Penal
http://slidepdf.com/reader/full/actiunile-in-procesul-penal 239/240
nesolutionata actiunea civila”.
In alin. (2) se arata ca „In cazurile in care
actiunea civila a fost exercitata din oficiu, daca
se constata prin probe noi ca paguba si daunele
morale nu a fost integral reparate, diferenta
poate fi ceruta pe calea unei actiuni la instanta
civila”.
Articolul 20 alin. (3) prevede si situatia
in care „persoana vatamata se poate adresa cu
actiune la instanta civila pentru repararea
pagubelor materiale si a daunelor morale care
s-au nascut ori s-au descoperit dupa
pronuntarea hotararii penale de catre prima
instanta”.
5.5. Raportul dintre actiunea penala
si actiunea civil a
Problema raportului dintre actiunea
penala si actiunea civila se ridica atunci cand
cele doua actiuni sunt exercitate separat si
concomitent , intrucat exista pericolul de a se
ajunge la hotarari judecatoresti contradictorii.
De aceea, se acorda preferinta cauzei penale.
In art. 19 alin. (2), se regaseste reguladupa care penalul tine in loc civilul , si
anume judecata in fata instantei civile se
suspenda pana la rezolvarea definitiva a
cauzei penale. Actiunea penala are intaietate1
fata de actiunea civila, deoarece, pe de o
parte, cauza materiala unica a acestora este
savarsirea infractiunii, iar pe de alta parte,
rezolvarea actiunii civile este conditionata de
rezolvarea celei penale in privinta existentei
faptei, persoanei care a savarsit-o si
vinovatiei acesteia [art. 22 alin. (1)].
6. Rezolvarea actiunii civile in
cadrul procesului penal
Instanta penala are patru posibilitati
[art. 346 alin. (2), (3) si (4)]: nu acorda
7/30/2019 Actiunile in Procesul Penal
http://slidepdf.com/reader/full/actiunile-in-procesul-penal 240/240
despagubiri civile, respingand actiunea civila
ca lipsita de temei; admite actiunea civila in
total sau in parte; nu solutioneaza actiunea
civila; disjunge actiunea civila, pe care o
rezolva separat.