drama interioara a si terapia experientiala

8/17/2019 Drama Interioara a Si Terapia Experientiala

1/161

DRAMA INTERIOARADRAMA INTERIOARA

Psihodrama si Terapia Experientiala

TIAN DAYTON, PH. D.

Health Communiations, In.

Deer!ield "eah, #lorida


2/161

C$PRIN%

Introducere ......................................................................................................

Psihodrama poate rea o noua in&atare. Aspetele rituale ale psihodramei. Ce &ei 'asi in aeasta arte.

Partea I. Intelegerea psihodramei ....................................................................

1. Teoria de baza a psihodramei ..............................................................

Psihodrama( Rereerea lumii interioare. Respetarea realitatii prota'onistului. %urplusul de realitate.

%pontaneitatea. Catharsis

2. Scena este suficienta: Concepte si premise ........................................

Coneptul de rol. Cum in&atam un rol. Diagrama rolului. Dinamia psihodramei. Teoria

psihodramatia a de)&oltarii.

3. Sociometrie: Cum functioneaza psihodrama .......................................

Cum !untionea) soiometria in 'rupul de terapie. Prinipiile de *a)a ale soiometriei. Atomul

soial. Atom social . %oio'rama in atiune. Sociograma in actiune. Spectrograma. Analiza rolului.

4. Tehnicile punerii in act psihodramatic .................................................

%tadiile psihodramei. Elementele unei psihodrame. Ale'erea unui prota'onist. Tehniile

psihodramatie. Autodramele si monodramele. O monodrama cu Sinele. Dialog cu o caracteristica.

Externalizarea problemei. %ulptura !amiliei. +hid pentru si'uranta terapeutia( Mai intai, nu !ae

rau. Tehniile apropiate psihodramei. Scrierea unei scrisori. iata interna a psihodramei

Partea II. ocuri dramatice ..............................................................................

Nota pri&ind ima'eria &i)uala.

!. Incalzirea grupului .............................................................................

Subpersonalitatea I. Subpersonalitatea II. Psihodrama subpersonalitatii. Introducere in copilul interior.

Punerea copilului interior intr-un scaun. Introducerea propriei persoane prin rolul altuia. Imaginea

Umbra – Sine. Umbra ta. O scrisoare catre Umbra mea. O scrisoare de la Umbra mea. Dialogul Sine –

Umbra. Eliberarea maniei si a uriei. Dubleaza pentru tine. Actiunea !e-ti sta in drum. Scurta

intalnire. Introducerea in"ersarii de rol. Atomul problema. #omente de bucurie. Drama corporala.

Intelegerea non"erbala. #astile

". ocurile #amiliei de origine ...............................................................

$tili)area atomului soial. Spiritul casei. $egulile amiliei. #esa%ele duble. #esa%ele inconstientului

amilial. Sentimente purtate. Umbre ascunse ale amiliei. &rupurile amiliei. In"atatura 'cultura(

amiliala. Intelegerile amiliale. Daca peretii ar putea "orbi. Scrierea subtextului. Scena si subtext.

Introiectia parentala. Pierderile amiliale. #esa%ele poziti"e. Darurile si punctele tari personale. )eii

si zeitele amiliei. *urnalui zeilor si al zeitelor. *ucand psihodrama unui parinte. Istoria numelui

personal. Istoria numelui scris. !opilul psihodramatic. +ratele , sora psihodramatic'a(

$. ocurile de mahnire si %elire ......................................................... Imageria ghidata pentru pierdere. Spectrograma mahnirii. Spunand a re"edere. Pierderile amiliale.

A"ortul. Separarea bolii de persoana

Drama interioara - PH. D. Tian Dayton2


3/161

-. ocurile parentale .........................................................................

Atomul social generational. !ele mai adanci rani ale copilariei. Separarea copilului interior al

parintelui de copil. Stadiile cresterii si maturizarii. !uibul gol. $olurile parentale. Analiza rolului

parental. Proiectia ne"oii. $enuntarea la autoritate schimbarea rolurilor odata cu schimbarea

timpurilor. !opilul +antastic I. !opilul +antastic II. +ricile parentale. /izualizarea creati"a

&. ocuri pentru probleme legate de munca ....................................

!hipul interior "ersus chipul la locul de munca. 0recerea in re"ista personala. In"ersarea rolului pe

hartie. Indeplinirea unei sarcini. Analiza rolului de munca. Atomul munca. Plimbarea in grup. Atomul

A-ti ace bine treaba. Atomul +antezie. Atomul Proiect. !e sta in calea succesului

1'. ocurile din clasa de ele(i ...........................................................

Metoda de *a)a. Exeritiile are urmea)a. *oc de rol A i ascultat. Depresia. Presiunea de a utiliza

droguri. Dublul personal. A te ascunde in spatele unui rol negati"

Partea III. Psihodrama in tratarea dependentei si a traumei ........

11. )tilizarea psihodramei cu *ependentii si +lcoolicii

%istemul !amilial al alooliului. E!etele resterii in haos. Rusinea. I)olarea. Mahnirea si alea

nere)ol&ate. Denaturarea de)&oltarii. Reatia posttraumatia la stres. +andirea si omportamentul

prudent &ersus el nesa*uit. Impietrirea emotionala. +andirea de)or'ani)ata. Denaturarea sistemului

!amilial internali)at. Rolurile parentale denaturate. Di!iultatea in !ormarea le'aturilor empatie.

Indi&iduarea/ separarea inompleta de parinti. Copilul parental. Internali)area dis!untiei maritale.

In!lexi*ilitatea struturii eului. A*u)ul !i)i si sexual. Disoierea. +randio)itatea. Di!iultatea in

lari!iarea ne&oilor

12. Trauma

Disoierea si reprimarea. In!ormatiile si reierul. Delansatori. Exeritii pe trauma. inia timpului

traumei. #omentul declansator. Cilul traumei

,ista reprezentarilor figurale

#i'ura 0.1. %istemul de notare pentru atomii soiali

#i'ura 2.1 %tadiile psihodramei

#i'ura 3.1 Ar'umentele exprimate si ele neexprimate#i'ura 14.1 Cilul traumei

Drama interioara - PH. D. Tian Dayton 3


4/161

I-T/*)C00

Aun'em sa ne unoastem pe noi insine prin intermediul experientei direte. Doar prin an'aarea totala in

&iata intra in sena sen)atiile, sentimentele si 'andurile noastre. A !ae inseamna a unoaste 5 aun'em sa

unoastem eea e !aem, iar eea e unoastem este stoat in mintea noastra a *a)a pentru in&atare. Putem

&or*i despre inot, arti itite pe aest su*iet sau putem exersa misarile pe usat 5 dar pana nu intram in apa, nu

a&em experienta directa a inotului. 6a !el este si u &iata( pana nu acem1 nu stim.

De e ar tre*ui terapia sa !ie di!erita7 Terapia experientiala ne o!era o sena si'ura pe are putem ace si

sti, permitand sinelui nostru interior sa iasa in !ata ast!el inat sa putem examina eea e am aeptat a !iind

ade&arat despre o situatie sau despre noi insine. Adesea reduem ideea de in&atare la o lasa de soala8 dar din

puntul de &edere al modului um in!ormatia este stoata de reier, toata &iata noastra este o lasa. Adesea este

ontinutul emotional al unui e&eniment anume sau al atului de predare el are determina impatul unei anumite

experiente de in&atare.

Ahi)itiile timpurii in in&atare !ormea)a *a)a pentru ahi)itiile mai tar)ii. Ceea e aeptam a !iind

ade&arat despre noi insine in primii ani din &iata de&ine !undatia pe are ne onstruim redintele despre noi insine

pe are le purtam u noi in adolesenta si mai apoi in &iata de adult. Ceea e ni se spune despre noi insine at

suntem mii, !ie prin mesae &er*ale, !ie prin atmos!era emotionala, tinde sa !orme)e ineputul mitolo'iei noastre

personale.

Creierul stohea)a amintirile in lusteri numiti ansam*le de elule, a !iind e&enimente interonetate sau

asoiate. Ati&itatea de in&atare onstruieste si darama elule, lansand un urent *iolo'i prin reier( intr9o

perioada de la : la 1; seunde, un e&eniment de o umatate de seunda produe o modi!iare struturala sau !i)ia

in reier. Nu in mod surprin)ator, amintirile *o'ate 5 ele mai olorate, ele mai ridiole si ele mai dureroase 5

sunt aelea u o pro*a*ilitate mai mare de a !i rehemate de reier.

Continutul emotional ridiat al e&enimentelor traumatie este o puternia experienta de in&atare, are

determina in parte usurinta u are o persoana resuta intr9o !amilie u pro*leme &a a*orda un omportament

auto9distruti&. $n *ar*at se poate implia in mod repetat in relatii u !emei are il parases sau o !emeie poate

auta in mod onstant, desi inonstient, *ar*ati a*u)i&i. Ei oaa aelasi &ehi senariu, un senariu are este

literalmente imprimat pe reier.

Potri(it lui *aniel +lon

• celulele creierului indi"idului1 dupa expunerea repetata la e"enimente similare1 incep sa reactioneze in

aceeasi maniera de iecare data. !u alte cu"inte1 in"ata.

• creierul uman incepe sa categorizeze si sa grupeze imaginile1 iar apoi utilizam aceste set-uri complexe

pentru a extrage abstractii. Acest proces1 creat si reintarit in copilarie1 creaza amintiri1 care oarte rar

dispar. Ele pot i ascunse de mintea constienta1 dar raman incuiate in creier1 asteptand un declansator

care sa le scoata la supraata.



5/161

• unii adulti


6/161

Psihodrama nu este doar un instrument psiholo'i8 poate !untiona si pentru ritualurile soiale, !amiliale

si pri&ate are onetea)a sinele mai pro!und u sinele soial, su!letul u orpul. Asemenea momente de tran)itie,

&alidare, le'are si onetare pro!unda sunt rituri de treere 5 on!irmari ale !aptului a sinele este &iu si trea).

Pentru maoritatea amerianilor ideea de ritual este intuneata de &i)iunile &a'i ale riturilor stra&ehi si

eremoniilor ela*orate. Ca soietate, ne9am lipsit de ritualurile ulturale si !amiliale si ast!el ne lipseste

onexiunea lara u sinele nostru pro!und, u drumurile noastre spirituale si u soietatea in are traim. A*senta

ritualurilor u sens ne determina adesea sa autam o*iete din exteriorul nostru pentru a do*andi un sens de

intemeiere8 autam un sentiment de onetare prin intermediul su*stantelor are modi!ia starea de onstiinta sau

printr9un himism ere*ral *o'at in omportamente ompulsi&e. E&entual, putem experimenta o ri)a spirituala

prin pierderea sentimentului interior de a !i o parte din e&a mai mare deat noi insine.

Ritualurile in ulturile are au supra&ietuit timpuluii sunt, intr9un anumit !el, insrise in e&enimente

psihodramatie. Noi putem utili)a psihodrama in mod similar pentru a rituali)a sau onreti)a un important pasa,

e&eniment sau stadiu, numindu9l, pre'atind sena si interpretandu9l asa um a&em ne&oie pentru a mara situatia.

C0 50I 6+SI I- +C0+ST+ C+T0

Psihodrama este una din ele mai !lexi*ile si mai adapta*ile modalitati de tratament utili)ate a)i. Drama

interioara !ae teoria si tehnia psihodramatia usor aesi*ile terapeutului are lurea)a experiential, deoaree

este pur si simplu oneputa ast!el inat sa te aute sa adapte)i tehniile de atiune ne&oilor tale partiulare. ei

'asi in!ormatie, atat instruti&a at si pre&enti&a, are sa te aute sa ondui psihodrama in asa !el inat sa !ie

e!iienta si si'ura.

Partea I, Intele'erea Psihodramei, explorea)a istoria si teoria psihodramei 5 um a de&enit asa um este,

de e !untionea)a. In Partea II, >ourile Dramatie, &ei in&ata pas9u9pas metode pentru a strutura in si'uranta

ouri dramatie pentru o lar'a &arietate de lienti si situatii. Partea III, Psihodrama in Tratamentul Traumei si al

Aditiei, se adresea)a in mod diret aestor pro*leme si explorea)a utili)area resanda a metodelor experientiale

in tratamentul aditiilor. +losarul de la s!arsitul artii te &a auta sa de&ii !amiliar u termenii utili)ati in aeasta

arte.

Am inerat sa sriu artea are mi9ar !i !ost de autor si mie in propriul proes de demisti!iare a munii

experientiale. Este dorinta mea sinera de a9ti !i intr9un anume !el de !olos, ititorule, in drumul tau.



7/161

P+T0+ I

7-80,069-* PSI/*++

Dac2 "ezi un om citind de pe o scoar32 de bambus1 spune-i 4S2n2tate calului t2u5 – pro"erb marocan

Psihodrama este o metod? de tratament are impli? realitatea interioar? a indi&i)ilor, permi@ndu9le s? o

desrie Bi s? lure)e u ea aBa um o &?d ei. Prin a@iunea dramati? terapeutul adue la supra!a@? situa@ii adn

n'ropate pentru a alina presiunea emo@ional?. El reea)? un mediu suporti& prin intermediul mp?rt?Birii,

suportului Bi aept?rii, pentru a permite mai apoi a !or@ele natural9&inde?toare ale psihiului Bi sinelui

emo@ional s? ontinue lurul. DeBi proesul psihodramati are pe moment o aparen@? aproape ma'i?, esen@a sa

nu e delo misterioas?. Bi are ori'inile n !or@ele noastre nn?sute de &indeare, utili)nd metode proprii pentru

de*loarea aestora, dup? are se retra'e *a)ndu9se pe ontinuarea miB?rii n &ia@a de )i u )i. Prinipiul este

sus@inut de !aptul ? &indearea nu este un proes stati, i unul ntr9o ontinu? miBare.

Este unosut !aptul ? ne sim@im mai *ine dup? un plns *un. Con!orm lui >oseph Cruse, primul diretor

medial al Centrului "ett #ord, larimile nso@ite de durere au o alt? ompo)i@ie himi? det ele e se

asoia)? u *uuria. Corpurile noastre elimin? onstant su*stan@e himie pe are le !olosim n interior pentru a

ne alma, a ne re&i'ora, a suporta durerea sau a redue stresul. Cnd ne pln'em durerea, tr?im experien@a

elimin?rii unor su*stan@e himie Bi a unor en)ime din orp.

Cam n aelaBi !el, psihodrama o!er? un mediu n are uantumul de su!erin@? stoat poate primi alinare

ntr9o strutur? lini?. %entimente e au !ost mpinse n a!ara onBtiin@ei, dar nu u totul n inonBtient, plutes

aum spre pre)ent. A@iunile psihodramatie !un@ionea)? a &n?torii e Bi urm?reBte @inta, iar sentimentele

de&in onduita spre iluminarea materialului e neesit? examinare. Nu numai ? eli*erea)? tensiunea emo@ional?,

dar permite, n aelaBi timp, a sentimentul s? urneas? e&enimentele are sunt stoate n inonBtient. Creierul

poate reexamina Bi remodela strutura din memorie are a ap?rut n onBtiin@?. %entimentul este indiatorul

modului n are psihiul a tr?it e&enimentul.

#rumuse@ea explor?rii sentimentelor prin a@iune onst? n apari@ia la supra!a@? a sentimentului aBa um a

!ost tr?it n ori'inal, ast!el putnd !i n@eles din perspeti&a primar?, nainte de a !i re!letat asupra lui n di!erite

!eluri. Aesta este proesul de uniune Bi miBare n uni&ersul interior al unei persoane, de &alidare al aestui

uni&ers prin simpla existen@a sa aBa um este pereputa de persoana Bi !?r? nii o nerare de a9l manipula pentru

a se alinia sau a se on!orma la perep@iile altor indi&i)i. Psihodrama permite de asemenea reonstruireainten@ionat? a unui e&eniment da? asta se doreBte, de exemplu reexperimentarea lui ntr9o alt? !orm? sau u

starea interioar? dorit? a un o de rol oreti& al situa@iei ori'inale. Aeast? modalitate o!er? posi*ilitatea unei

noi n&?@?ri a omportamentului emo@ional la un ni&el experien@ial. Psihodrama permite a@iunea Bi re9a@iunea

a un mod de a studia omportamentul n !orma sa onret?. Comportamentul este stimulat nd ontextul

psiholo'i n are a !ost n&?@at ael pattern se reia. Exist? multe anedote le'endare le'ate de persoane are dup?

o noapte de *e@ie )dra&?n? s9au tre)it !?r? nii o amintire a distra@iei din seara preedent?. Mai tr)iu ns?,

pro*a*il urm?toarea noapte nd se &a m*?ta din nou, amintirile &or ap?rea la supra!a@?. #enomenul a !ost testat

prin nredin@area unor sarinii de n&?@are su*ie@ilor 5 te&a nd se a!lau su* in!luen@a aloolului Bi te&and erau trei. %9a do&edit ? eea e a !ost n&?@at su* in!luen@a aloolului a !ost mai *ine amintit n repetarea

aeloraBi ondi@ii.



8/161

Psihodrama a e&eniment !i)i de produere a &ie@ii este eluidat? de un uantum de meanisme are ne

do&edes ? este posi*il, din punt de &edere !i)i, a e&a s? pro&in? din nimi, s? se mani!este temporar aii Bi

aum pentru a mai apoi s? dispar? din nou. ntr9ade&?r aest proes se reia de nenum?rate ori n ursul

existen@ei noastre. Toate proesele de &ia@? urmea)? proesul mani!est?rii Bi trans!orm?rii, are ne permite s?

tr?im situa@ia sau momentul psihodramati a real, un oretor reduta*il al e&enimentului ori'inal deoaree el

este, n interiorul Bi n exteriorul s?u, real. Produerea sa prin intermediul suro'atelor pe o sen? ne o!er?

posi*ilitatea de a9l suspenda n timp, aBa um Moreno spune


9/161

1Teoria de baz a psihodramei

Psihodrama este societatea umană în miniatură

- Jacob Levy Moreno

Cnd >ao* 6e& Moreno, p?rintele psihodramei, era un tn?r psihiatru din iena n timpul primei

um?t?@i ale seolului, era exentri, exu*erant Bi !asinat de oameni. O*iBnuia s? se plim*e prin paruri Bi s?

o*ser&e oul opiilor, urm?rind exprimarea spontan? a preoup?rilor emo@ionale Bi a sentimentelor prin

onstruirea de situa@ii Bi interpretarea unor roluri. A reunosut imediat ? interpretarea situa@iilor !a@? de are

nutreau sentimente puternie Bi asumarea rolurilor !i'urilor autoritare din &ia@a lor a&eau o mare &aloare

terapeuti? pentru opii.

Moreno a n@eles &aloarea terapeuti? pe are ar putea9o a&ea o!erirea li*ert?@ii de a interpreta, a Bi

opiii, roluri Bi sene rele&ante din &ia@a lor, pentru paien@ii u tul*ur?ri psihie. Fi ei Bi9ar putea tr?i n a!ar?

psiho9drama ntr9un mediu ontrolat Bi o*ser&at, n are Bi9ar putea att des?ra sentimentele ataBate di!eritelor roluri, t Bi oreta experien@a prin interpretarea sa aBa um a !ost ea, um ar !i putut s? !ie sau um Bi9ar !i dorit

s? !ie. Moreno redea n primul rnd n &ia@? Bi apoi n patolo'ie, el dorea s? se aminteas? de el a de omul are

a adus *uuria n domeniul psihiatriei.

n srierile sale auto*io'ra!ie Moreno desrie um a lurat u prostituatele iena !inalului de seol, din

are s9au de)&oltat metodele sale psihodramatie. Moreno le &i)ita asele, mpreun? u un medi speiali)at n

*oli &enerie Bi un redator de la un )iar,


10/161

Moreno expli? semni!ia@ia lini? a metodei sale( aponia, #ran@a, +ermania, Ele&e@ia Bi Austria, n +reia, "ra)ilia Bi

Ar'entina. >urnale ale psihodramei au !ost n!iin@ate n An'lia, +ermania de est, Italia, #ran@a Bi >aponia.

Psihodrama, soiometria Bi psihoterapia de 'rup sunt dea metode de tratament utili)ate de mult timp.

PSI/*++: 0C0+0+ 5I08II I-T0I/+0Moreno a reat Btiin@a psihodramei pentru a o!eri indi&idului oportunitatea de a re9rea stadii e&oluti&e

ratate, prin permisiunea de a experimenta Bi pratia dinamiile unui anumit stadiu ntr9un mediu terapeuti

si'ur. Cnd trauma Bi durerea sunt ast!el prelurate ,ele pot !in n@elese ntr9o nou? lumin? Bi experien@a poate !i

reinte'rat? n inonBtient. A@iunile psihodramatie pot !i de asemenea reonstruti&e, n are suro'atele din 'rup

o!er? prota'onistului suport emo@ional pe are el sau ea nu le9au primi n situa@ia ori'inal?. n aest !el eli*erarea

este aompaniat? de n@ele'ere Bi dra'oste, are nuraea)? &indearea Bi un sens mai extins al si'uran@ei n

exprimarea unor omportamente noi.

Ast!el, psihodrama rereea)? otidianul/ *analul/ o*iBnuitul. Ne o!er? oportunitatea de a spune e a r?mas

nespus Bi n aest !el oretea)? experien@a ori'inal?. Con!er? indiii despre alea de urmat pentru aun'erea la

un aord Bi ehili*ru ntre realitatea interioar? Bi ea exterioar?. %oietatea nu ne permite ntotdeauna s? spunem

e a&em pe inim?, dar psihodrama da. Ea d? 'las &ie@ii noastre interioare, durerii de are ne e prea ruBine s? o

mp?rt?Bim, &isurilor pe are de9a*ia ndr?)nim s? le a&em. ABa um Moreno spunea o dat?


11/161

examinat psihodramati Bi !elul n are expunerea respeti&? &a lua !orm? n timp Bi spa@iu. Diretorul ntreprinde

o ?l?torie prin surplusul de realitate a prota'onistului, realitate pe are o purt?m n interiorul psihiului a o

istorie personal? e a!etea)? ntre'ul sens al sinelui, preum Bi patternul rela@ional. %urplusul de realitate este

important Bi este real. Ceea e prota'onistul spune ?


12/161

onsistent u normele soiale Bi u toate ? o parte important? a proesului terapeuti este unul de soiali)are,

exist? mai multe punte de9a lun'ul drumului, n are a@iunile ntreprinse par a !i antisoiale. Clien@ii &or soate

la i&eal? aele p?r@i din ei nBiBi, pe are le9au @inut asunse n seret din teama de a nu !i aepta*ile pentru

eilal@i. Mediul terapeuti tre*uie s? oae mai nti rolul de d?ruitor de dra'oste neondi@ionat?, adi? s? posede

!un@ia


13/161

unor atare *andae, !?r? a de&eni ataBa@i exesi& de un anumit rol Bi a&nd 'ri? s? nu ne restrn'? li*ertatea de

miBare. ia@a este !?ut? pentru a !i tr?it? Bi o anumit? do)? de atitudine u?uB? ne poate auta s? men@inem un

sens al o*ietului de a nu a&ea sopuri, eea e se tradue prin paradoxul existen@ei.

Tehniile interpret?rii de rol, preum ourile dramatie Bi psihodrama sunt !oarte e!iiente n rearea de

noi roluri. Cnd ne asum?m o &arietate de roluri Bi le impro&i)?m pe moment, eli*er?m ener'iile noastre

reatoare n noi dire@ii pe are &ia@a otidian? nu ni le o!er? ntotdeauna. #ormatul struturat !urni)ea)? o sen?

pe are noi putem s? ne exteriori)?m spontan n moduri noi Bi neaBteptate. #ormatul ser&eBte Bi la men@inerea

seurit?@ii Bi a ontinuit?@ii, la rearea unui ade&?rat la*orator experimental. Ceea e n&?@?m prin aeste ati&it?@i

poate !i apliat u uBurin@? n &ia@a noastr?, deoaree a !ost inte'rat n repertoriul nostru omportamental.

n o Bi n psihodram? tr?im un sentiment al diminu?rii onBtienti)?rii de sine Bi o onetare pro!und? u

ei din urul nostru. %untem n aelaBi timp &ulnera*ili Bi puternii Bi ne miB?m n?untrul Bi n a!ara rolurilor Bi

identit?@ilor u are ne on!und?m n &ia@a de )i u )i. >oul Bi psihodrama ne n&a@? te e&a din arta de a tr?i.

Rolurile n are tr?im ele mai mari suese Bi satis!a@ii sunt ele n are sim@im u ade&?rat ? exist?m. Aestea

sunt rolurile n are sim@im ? ne re'ener?m onstant. Cu t suntem mai apa*ili de a ua o &arietate mai mare

de roluri u uBurin@? Bi spontaneitate Bi u t &a !i mai mare satis!a@ia inerent? !ie?rui rol, u att &om !i mai

s?n?toBi Bi ne &om sim@i mai !erii@i.

Con!orm lui Moreno, spontaneitatea nseamn? s? !im pre'?ti@i de a r?spunde unei situa@ii n aord u

soliit?rile aesteia. Aeast? a*ilitatea tre*uie s? !ie natural?8 nu putem o*@ine spontaneitate a un at de &oin@?.

Da? nu mai este natural?, um este la opii, este neesar s? reas? treptat a un re)ultat al antren?rii

spontaneit?@ii prin intermediul tehniilor o!erite de psihodram?.

Psihiatrul +dam


14/161

redus la t?ere. 6e permite s? experimente)e noi omportamente, s? alterne)e puntele de &edere sau a*ord?ri

neaBteptate. %pontaneitatea se produe atuni nd ntre interiorul Bi exteriorul !iin@ei se produe o ntlnire

uBoar? Bi li*er? att la ni&elul 'ndirii r Bi al a@iunii8 eului real i este !ailitat? exprimarea, psihodrama

a@ionnd a un mo*ili)ator al rolurilor o*osite, ri'ide Bi dep?Bite. n !amiliile dis!un@ionale, identitatea tinde s?

se solidi!ie Bi se exprim? !ie n repeti@ii, manierism sau supraadaptare n raport u situa@ia. %pontaneitatea se a!l?

la milo. Este un r?spuns ade&at, senin n ompara@ie u erin@ele, pre'?tind indi&idul !ie pentru a@iune, !ie

pentru non9a@iune.

C+T+=ISConeptul de athar)is, aBa um este utili)at n psihodram?, pro&ine din &ehea 'rea?, n speial de la

Aristotel. El redea ?


15/161

mai mult det spre o*ieti&e. Terapeutul are9l stimulea)? Bi are soliit? un o*ieti& preis poate determina la

lient ne&oia de a !i .6. Moreno, Psihodrama, &ol.1 J"eaon, NY( "eaon House, 123K

Pa'. 4( #rumosulGi*idem

Pa'. :( Cnd >ao* 6e& MorenoG >.#ox, Jed.K. Esen@a lui Moreno 9 %rieri despre metoda psihodramei de 'rup

Bi spontaneitate de >.6. Moreno, M.D., JNe Yor( %prin'er, 1- K

Pa'. 2( An'ela Til*, %u!let, Dumne)eu, %ine Bi Noua Cosmolo'ie JNe Yor( Dou*leda, 14K

Pa'. 3( Moreno a introdus !ormalG R.#. Marineau, >aod 6e& Moreno 1--912( P?rintele psihodramei,

soiodramei Bi psihoterapiei de 'rup J6ondra( Ta&isto/Routled'e, 1-KPa'. 3( Ftiin@a lui despre psihodram?G >.6.Moreno, %oiometria J"eaon House, 1:;, NY( "eaonK



16/161

Pa'. 3( Din punt de &edere istori, psihodrama repre)int?G >.6. Moreno, Psihodrama &ol.1 J"eaon, NY(

"eaon House, 123K

Pa'. ( Con!orm Aademiei MondialeG Dale "uhanan, .6. Moreno, Psihodrama &ol.1 J"eaon, NY( "eaon House, 123K

Pa'. -( Di!eren@a primar?G I*idem

Pa'. -( n &i)iunea diretoruluiG I*idem

Pa'. ( Estr di!iil pentru minte.. C.Qris, "oston, 41 iulie 11

Pa'. ( Ca terapeu@i a&em ne&oieG R. %iroa, Institutul de trenin' psihodramati, Ne Yor, 1-

Pa'. 1;( Psihodrama l po)i@ionea)? pe paientG >.6. Moreno, Psihodrama Bi psihopatolo'ia rela@iilor

interpersonale, %oietatea Amerian? de Psihoterapie de 'rup Bi >urnalul de Psihodram? J12-K

Pa'.1;( Psihodrama este soietatea uman?G I*idem

Pa'.1;( .6. Moreno, Teatrul %pontaneit?@ii J"eaon, NY( "eaon House, 12K

Pa'. 14( %pontaneitatea nu tre*uie s? !ie teatral?G Adam "latner, A."latner, "a)ele Psihodramei( Istorie, Teorie

Bi Prati? JNe Yor, %prin'er, 1-K

Pa'. 12( Aristotel redea ?G +eor'e 6e'eros, Minneapolis, MN( 6eture, 13 au'ust 10

Pa'. 12( Auditoriul treeG >oseph Camp*ell Jed.K, Mths, Dreams and Reli'ion JDallas( %prin' Pu*lishin',

1;K

Pa'. 1:( oseph Camp*ell Jed.K, Mths, Dreams and Reli'ion JDallas( %prin'

Pu*lishin', 1;K

Pa'. 1:( Pentru o de)&oltare su*stan@ial?G R. %iroa, Institutul de trenin' psihodramati, Ne Yor, 10

Pa'. 1:( Prota'onistul t?u nu !aeG Lera Moreno, Hi'hland Par, NY, 13 aprilie 1--

Pa'. 1:( Orit de liniBtitoare ar !i anali)aG >.6. Moreno, Psihodrama, &ol.1 J"eaon, NY( "eaon House, 123K

Pa'. 1:( 6e'?tura dintre orieG I*idem



17/161

2

Scena este suficient: concepte >i premise

nainte de a putea explora metodele pratie ale psihodramei Bi u ourile dramatie, este ne&oie s? ne

!amiliari)?m u ontextul Bi u elementele intera@iunilor psihodramatie.

Conceptul de rol

Nimeni nu este exat aelaBi tot timpul. n &ia@? oper?m printr9o &arietate de roluri 5 a p?rin@i, opii,

prieteni, ole'i 5 Bi multe dintre sentimentele Bi omportamentele noastre tind s? !ie spei!ie unui anumit rol. n

aelaBi timp ns? nu toate rolurile din &ia@a noastr? se *uur? de aelaBi sues. Putem s? a&em un mare sues

ntr9un rol, unul mediu n al doilea Bi s? eBu?m lamenta*il n treilea.

De exemplu, M. are !oarte mult sues n a!aeri, ?Bti'? mul@i *ani Bi este un diretor exelent, dar aas?

este oareum un ratat a so@, insensi*il la ne&oile so@iei Bi la presiunile exeritate asupra ei. n timp a poate s?

ne'oie)e !ormida*il ntr9o situa@ie de a!aeri, nu d? do&ad? de o a*ilitate ompara*il? are l9ar putea auta s?

ne'oie)e petreerea unei o seri aas?, u !amilia. %im@ind ? nu are sues, M. nepe s? onsidere ? !amilia ar

tre*ui ondus? n aelaBi mod sa !irma sa. Iar n momentul n are este on!runtat u pro*lemele ompliate Bi

sensi*ile= le'ate de inludere Bi exludere pre)ente n !amilie, el apelea)? la aeeaBi a*ordare non9emo@ional?

are !un@ionea)? n situa@iile le'ate de ser&iiu Bi o apli? 5 !?r? pi de sues 5 aas?.

Psihodrama i o!er? lui M. o Bans? extraordinar? de a!irmare a apait?@ilor sale exeuti&e Bi de modelare

a &ie@ii sale de !amilie deoaree are oportunitatea de a a*orda roluri spei!ie. Terapeutul s?u poate a!la n are

dintre roluri se simte M. plin de sues Bi &iu= Bi poate explora extinderea n adrul aestora. mpreun? ei pot s?

determine are dintre rolurile din &ia@a lui M. sunt ne'liate sau mai pu@in uate Bi s? le explore)e att

psihodramati, t Bi propriu9)is, pot s? examine)e &ia@a lui M. pentru a &edea e ar tre*ui ad?u'at sau diminuat

pentru a m*un?t?@i ehili*rul.

Psihodrama ne o!er? n repetate rnduri o oa)ie &aloroas? s? lur?m asupra rolurilor noastre ele mai

n?rate de su!erin@?, n are puterea ne este *loat? iar eurile emo@ionale r?mn Bi ele att *loate, t Bi r?nite.

"?iatul are a !ost r?nit de mama sa alooli? prin omportamentul ei straniu !a@? de el poate a&ea o posi*ilitate

s? o ntlneas? pe sena psihodramati?. El Bi poate eli*era !uria pe are a sim@it9o !a@? de ea dar pe are nu a

ndr?)nit s? o exprime. Poate s?9i re!u)e ner?rile &ino&ate de a reparare a durerii printr9o aten@ie exesi&? are

l9au !?ut s? se simt? su!oat Bi demasulini)at. Poate a n s!rBit s?9Bi petrea? *ra@ele n urul ei Bi s?9i spun?t de mult are ne&oie de ea8 Bi poate exprima dra'ostea !ilial? Bi a!e@iunea are erau anterior *loate de teama

de prea marea ei dependen@? de el sau de on!u)ia oedipian? pe are a sim@it9o &?)ndu9Bi mama adorat? *eat?.

Poate spune eea e a !ost inapa*il s? spun? Bi ere eea e a !ost inapa*il s? ear?.

Coneptul de trtare= a rolului, aBa um este el utili)at n psihodram?, repre)int? poate una dintre ele

mai semini!iati&e ontri*u@ii ale lui Moreno n domeniul s?n?t?@ii mentale. El a de!nit rolul a !orma real? Bi

tan'i*il? pe are o ia sineleG !orma !un@ional? pe are Bi9o asum? indi&idul atuni nd rea@ionea)? la o

situa@ie spei!i? n are sunt impliate alte persoane sau o*ieteG %inele, Eul, personalitatea, araterul, et.

repre)int? e!ete de 'rup, ipote)e euristie, postulate metapsiholo'ie, Slo'oi)i. Rolul este o ristali)are !inal? atuturor situa@iilor ap?rute ntr9un anumit domeniu de operare prin are a treut indi&idul Jde exemplu tat?l, pilotul

de a&ionK.=



18/161

n artea Pshodrama, A Rehearsal !or 6i&in'=, Adaline %tarr de!ineBte rolul a un patern de

omportament pe are l de)&olt? o persoan? pe *a)a experien@elor sale de &ia@? pentru a 'estiona situa@ia u are

se on!runt?=. Cu alte u&inte, u?m n &ia@a noastr? otidian? roluri are se nas din situa@ii 5 adi? le u?m

dintr9un anumit moti&. Atuni nd explor?m un rol, explor?m moti&ele, ne&oile, !riile su*se&ente Bi *ene!iiile

seundare are ne ondu la uarea lui. n oul de rol psihodramati eli*er?m sentimentele reprimate asoiate u

rolul8 eli*er?m Bi experiment?m rolul Bi impatul pe are l are asupra noastr?.

%?n?tatea psihi? este asoiat? u a*ilitatea de a intra Bi a ieBi u o oareare !luiditate dintr9o &arietate de

roluri. Ne m*oln?&im atuni nd ne *lo?m ntr9un rol sau dou? Bi nu mai putem ieBi. Atuni nd rolul se

impune asupra existen@ei noastre Bi de&enim hiar el, ne pierdem spontaneitatea Bi li*ertatea de ale'ere. n aest

a) rolul ne oa? pe noi. Nu inter&ine doar o shim*are n realitate, dar Bi o omutare n inser@ia noastr? n

realitate( ne identi!i?m n mod 'reBit sau ne supraidenti!i?m u rolul Bi ne su*identi!i?m u noi nBine.

Psihodrama ne o!er? nenum?rate oportunit?@i de a ua roluri 9 a prota'oniBti, eu auxiliar sau mem*ru

din auditoriu. arietatea oa)iilor de uare a unui rol ne o!er? situa@ii n are putem explora orie rol are ne

tree prin minte. Cu t sunt mai multe alternati&ele de are suntem onBtien@i, u att ne reBte apaitatea de a

rea solu@ii are sunt att ade&ate situ@iei, t Bi noi. ConBtienti)area alternati&elor Bi seuri)area resim@it? ntr9un

anumit rol antrenea)? n mod natural posi*ilitatea spontaneit?@ii Bi reati&it?@ii.

*ez(oltarea rolului

n n&?@area unui rol nou parur'em trei etape( J1K asumarea rolului8 J4K uarea rolului Bi J0K rearea

rolului. Asumarea rolului repre)inta stadiul imit?rii sau model?rii, una dintre ele mai pro!unde !orme de

n&?@are. >uarea rolului este etapa reali)?rii a eea e am n&?@at prin J1K ontri*uind u e&a din noi nBine la

noul rol pe are l exers?m, experiment?m Bi la are ne adapt?m. Crearea rolului este stadiul n are rere?m rolul

printr9o nou? &i)iune. P?str?m elemente din primele dou? stadii n timp e re?m un rol nou are s? se

potri&eas? u propriile noastre talente, ne&oi Bi dorin@e 5 un proes reati& are ne &alidea)? eul.

7-5;8+0+ )-)I /,

+sumarea rolului

Proesul de asumare a rolului este strns le'at de modelare. Ceea e perepem sau experiment?m n a!ara

noastr? este hiar asumarea unui rol printr9un proes de interiori)are. +radul de onBtienti)are al proesului n

timpul des!?Bur?rii sale este n 'eneral s?)ut. nepe n opil?rie( modul n are suntem atinBi, modul n are nise &or*eBte Bi el n are suntem @inu@i n *ra@e ni se imprim? n reier. Da? nu exist? o inter&en@ie onBtient? n

aest proes, n momentul n are de&enim p?rin@i aeste unoBtin@e istorie &or !i aduse la lumin? Bi transpuse n

a@iune n adrul unei in&ersiuni de rol. Copilul este aum p?rinte Bi &a !ae eea e i s9a !?ut 5 &a transmite mai

departe eea e a n&?@at. AelaBi luru este &ala*il pentru o multitudine de experien@e de n&?@are.

Asumarea rolului sau modelarea este poate ea mai puterni? !orm? de n&?@are deoaree asumarea

rolului d? naBtere unui patern ere*ral !amiliar. ndemnul #? eea e spun, nu eea e !a= este lipsit de putere n

!a@a proesului model?rii. Ade&?rul este mai apropiat de #? eea e !a eu=, #ii eea e sunt eu=. n aest mod

ne u?m senariile aparent !?r? nii un moti&, deoaree asumarea rolului a dat naBtere unui paternomportamental inonBtient.



19/161

ucarea rolului

>uarea rolului operea)? la un ni&el de onBtiin@? mai nalt det asumarea rolului

deoaree am n&?@at dea un rol Bi ne sim@im su!iient on!orta*il u el ast!el nt s? s?9l ner?m ntr9un mod

personali)at. Perepem ntr9o oareare m?sur? eea e !aem Bi a&em apaitatea de a ontri*ui la situa@ie u

elemente personale, pe are le ner?m n adrul rolului. %e poate o*ser&a n timpul anilor de laten@? uarea de

rol timpurie atuni nd i se re&elea)? opilului ? este un partiipant n proesul de autodeterminare. l putem

au)i spunnd Eu mer' aBa.=, Prietenilor mei le plae ioolata am?ruie, dar mie mi plae ioolata al*?.=,

Mama mea !ae aBa, dar eu !a aBa.= El experimentea)? ad?u'area la eea e a n&?@at despre sine. A desoperit

? el in!luen@ea)? rolul aBa um Bi rolul l in!luen@ea)? pe el.

6i*ertatea u are ne este permis s? experiment?m Bi spriinul elor din urul nostru sunt !oarte

importante pentru modul n are n&?@?m s? !un@ion?m atuni nd suntem opii. Da? nu se aBteapt? din partea

noastr? s? ne omport?m ntr9un mod presta*ilit, i mai de'ra*? suntem nuraa@i s? ne autoexplor?m, aun'em

s? sim@im n adnurile !iin@ei noastre ? este n re'ul? s? ne asum?m risuri Bi s? !im noi nBine, n plus !a@? de

ntmpinarea aBtept?rilor 5 s? ne soiali)?m, dar nu a ro*o@i, i a indi&idualit?@i. Da? ne este permis? li*ertatea

n interiorul unor 'rani@e lare &om Bti ? nu e ne&oie s? ne punem pe planul al doilea pentru a tr?i n lume, sau s?

ne r?)&r?tim 5 eea e ehi&alea)? u a ne posta pe planul al doilea. Atuni nd ?minul este seuiri)ant,

limitele intate Bi identit?@ile sta*ile, opilul *ene!iia)? de oportunit?@i importante de a n&?@a unde Bi um se

potri&eBte n shema lururilor, Bi um s? se potri&eas? !?r? s? dispar?.

Crearea rolului

Crearea rolului poate s? apar? atuni nd elelalte dou? etape au !ost su!iient de *ine inte'rate ast!el

nt s? i permit? elei mai reati&e p?r@i a eului s? inter&in? pentru a reonstrui rolul ntr9o manier? nou? Bi

uni?. #ie de exemplu desenele lui Piasso din perioada timpurie 9 t de !ine sunt liniile sale, t de deliate Bi

sensi*ile sunt portretele, um a reuBit el s? st?pneas? treptat tehnia Apoi a auns s? ai*? posi*ilitatea de a

aruna tot e n&?@ase, de a !i rapid pre'?tit s? se lase s? plone)e ntr9o nou? Bi extrem de personal? &i)iune a

propriei sale uniit?@i. %eam?n? !oarte tare u modul n are ne re?m u autorul rolurilor pe are le u?m n

&ia@?. Cnd au !ost n&?@ate Bi experimentate pe deplin, nd e&a nou a !ost reat Bi e&a &ehi amesteat u

noutatea 5 Bi nd seuritatea aestor dou? stadii a !ost interiori)at?, ne sim@im n stare s? n!runt?m nerarea

ultimati&? de a ne experimenta dimesiunile interioare Bi de a le atuali)a. Atul reati& repre)int? pentru oriine

un drept din naBtere8 a intra n &ia@? u mirare, *ine nr?d?ina@i, dar deshiBi la eea e s9ar putea ntmpla. Dup?e atorul Bi9a n&?@at repliile, Bi9a norporat modelele Bi Bi9a nl?turat p?r@i proprii le'ate de rol Bi le9a inte'rat

u onep@ia dramatur'ului, are posi*ilitatea de a rea rolul de a adue la lumina e&a nou, de a s?pa de eea e

este unosut Bi de a p?Bi p?Bi ?tre ?tre neunosut u nrederea de are dispune, al?turi de unoBtin@ele

aumulate despre senariu, de onep@ia dramatur'ului asupra rolului Bi de propria perep@ie inte'ratoare 5 u

nrederea de a l?sa lururile s? se ntmple spontan, la momentul respeti&. Aeasta este rearea rolului.

olurile de supra(ie?uire

$n opil are este a*u)at sau traumati)at nd este prea mi s? se protee)e poate s? de)&olte roluri de

supra"ie3uire, un set de omportamente de!ensi&e proietate s? i protee)e. $n *?iat speriat poate s? de)&olterolul unui puBti dur pentru a9Bi asunde teama de sine nsuBi Bi de a'resor. O !at? trist? poate s? ar*ore)e o !i'ur?

&esel? att pentru a se sim@i mai *ine, t Bi pentru a9Bi masa triste@ea n !a@a lumii. $n opil are Bi simte



20/161

!amilia destr?mndu9se poate de&eni superompetent, a o modalitate de opin' u sentimentele de neautorare Bi

de Bti'are a unei sen)a@ii de ontrol.

Cu t sunt mai intense sentimentele dureroase, u att mai important? este !un@ia rolului de

supra&ie@uire. $n rol de autoprote@ie uat de nenum?rate ori ap?t? o &ia@? proprie Bi or'ani)ea)? de multe ori

personalitatea opilului. Ceea e simte opilul este Eu sunt rolurile mele de supra&ie@uire= 5 eu sunt tiranul, eu

sunt el are repar?, eu sunt el permanent &esel 5 iar opilul din interiorul adultului se a'a@? din r?sputeri de

aeste roluri.

Cnd punem su* semnul ntre*?rii utilitatea aestor roluri n adrul proesului terapeuti, ne pro&o?m

lien@ii hiar n esen@a lor. "e*eluBul are re!u)? a!e@iunea din au)a temei de a !i respins poate s? de&in? un

adult distant, are se ap?r?. "?r*atul al ?rui rol este de persoan? are are totdeauna dreptate &a ua u ri'iditate

rolul nainte de a risa s?9Bi mani!este ade&?ratele sale sentimente. AeBti *?r*a@i Bi !emei, u t de&in mai

speria@i, u att se an'aea)? mai mult n rolul sau personalitatea pe are Bi le9au de)&oltat n opil?rie, pentru a9Bi

asunde teama.

Teroarea este resim@it? de un opil a amenin@?toare la adresa propriei &ie@i, Bi tot aelaBi sentiment este

impliat Bi n a)ul adultului. n timp e un spetator o poate &edea a o rea@ie pro!und exa'erat?, adultul se a!l?

u ade&?rat ntr9o stare de teroare Bi se teme pentru &ia@a sa. Adultul re'resea)? pn? la eul s?u timpuriu Bi

experimentea)? teama amenin@?rii propriei &ie@i8 trauma timpurie este experimentat? din nou n momentul n are

e&enimentele pre)ente o ati&ea)?.

DeBi rolurile de supra&ie@uire pot s? protee)e un opil, aun' o *arier? n alea rela@ion?rii adultului.

Rela@iile intime !un@ionea)? a delanBatori ai rolurilor &ehi. Cu t se simte mai &ulnera*il? Bi dependent?

persoana, u att reBte sen)a@ia de periol Bi intesitatea impulsului de a ere inter&en@ia rolului de supra&ie@uire8

n lo s? Bi mp?rt?Beas? ade&?ratele sentimente de a !i r?nit sau de &ulnera*ilitae, persoana pune n a@iune

omportamente ri'ide are inhi*? omuniarea satis!??toare Bi onstruti&?.

*I+6++ /,)I,/

Inten@ia urm?torului exeri@iu este de a9I !amiliari)a pe partiipan@i la psihodram? u o &arietate de roluri

pe are le oa?. JA@i putea '?si util s? !ae@i o dia'ram? a rolurilor din propria &oastr? &ia@?.K

O*ieti&e

•

A n@ele'e num?rul Bi &arietatea rolurilor uate.• A o*ser&a aeste roluri rela@ionate unul u el?lalt.

• A explora mul@umirea Bi satis!a@ia n adrul aestor roluri.

Etape

• Cere@i partiipan@ilor s? ia un reion Bi o !oaie.

• Cere@i9le s? desene)e un er unde&a pe !oaie u numele lor n?untru Bi s? tra'? linii de

aproximati& 191.: inh n a!ara erului, a niBte spi@e de roat?.

• Cere@i9le s? srie pe !ieare spi@? rolurile maore pe are le oa? n &ia@?, de exemplu, el de

mam?, so@ie, !ii?, nor?, sriitor, pro!esor B.a.m.d.



21/161

• Cere@i9le s? alea'? unul dintre aeste roluri pe are ar dori s? l explore)e sau unul n are resimt

o do)? de on!lit.

• Cere@i9le s? desene)e un alt er unde&a pe !oaie n are s? srie numele rolului, de exemplu(

mam?. Apoi, a Bi n dia'rama preedent?, ere@i9le s? tra'? linii n a!ara erului.

• Cere@i9le s? srie pe !ieare spi@? un aspet al rolului ales, de exemplu pentru rolul de mam? 5

Bo!er, dotor, asult?tor, *u?t?reas?, omportament de hr?nire, ole' de oa?, plani!iator

exeuti&, pro!esor B.a.m.d.

Apoi ere@i9le s? srie urm?toarele u&inte ntr9o oloan? pe mar'inea !oii( 'ust, miros, uloare, miBare,

textur? Bi sunet. Apoi, dup? !ieare u&nt, asoia@ia potri&it? are desrie sau este el mai tare le'at? de rolul pe

are l explorea)?. JDe exemplu, uloarea pe are o simt a apar@innd rolului de mam? ar !i ?r?mi)iu.K

n aest moment a@i putea aorda niBte timp pentru mpartaBire, u 'rupul sau n perehi, adeti&elor pe

are le9au ales pentru a desrie di!eritele roluri.

Daa dori@i sa tree@i la a@iune, urmatorul pas este de a examina dia'ramele pentru a desoperi aspetele n

le'atura u are partiipan@ii experimentea)a on!lite sau dison!ort.ABe)a@i doua saune 'oale sau arana@i o sena aBa um &i se pare potri&it Bi ere@i9le partiipan@ilor sa !ie

aten@i u ine au he! sa &or*easa despre on!litul sau aspetele pe are le experimentea)a( adia unde se a!la

a!aerea nenheiata Bi pe ine uprinde, sau ?rui aspet al lor dores sa i se adrese)e, plasndu9l pe un saun 'ol

sau ale'nd un eu auxiliar sa9l repre)inte.

Permite@i9i oriui doreBte o senet? pentru a explora n ontinuare aspetul sau on!litul, utili)nd

tehnia du*lului, in&ersiunea de rol, inter&iul, solilo&iul sau orie tehnia se poate do&edi utila. Prota'onistul

poate dori sa !oloseasa un saun 'ol sau sa alea'a pe ine&a pentru a repre)enta persoana sau aspetul sau

propriu aruia i se adresea)a.Aorda@i timp pentru mpartaBire dupa !ieare senet? sau pentru mpartaBire la ni&elul 'rupului dupa e

au a&ut lo te&a senete.

aria@ii

Exeri@iul poate !i &ariat prin e&aluarea, pe o sala de la unu la )ee, a satis!a@iei resim@ite n adrul

!iearui rol n oriare dintre dia'rame, sau prin estimarea timpului petreut n !ieare rol !olosind un er mare,

di&i)at, !ieare setor repre)entnd proentul de timp petreut ntr9un anumit rol. Daa este parursa aeasta

etapa, s9ar putea sa dori@i sa !olosi@i o alta dia'rama pentru repre)entarea situa@iei ideale, adia a modului n are partiipan@ii ar &rea a rolurile sa !ie aloate daa Bi9n momentul n are le9ar putea shim*a. %au un rol poate !i

plasat pe un saun 'ol iar partiipan@ilor sa li se eara sa stea n !a@a saunului Bi sa oae du*lul pentru

sentimentul pre)ent n adrul aestui rol partiular. Daa este reali)at aest luru, lientul poate sa alea'a un

aspet on!litual al rolului sau o hestiune n le'atura u are se simte n mod speial puterni sau n adrul

areia poate a&ea lo shim*area. Oamenii sanatoBi tind sa !ie apa*ili sa intre Bi sa iasa din roluri u relati&a

uBurin@a, iar ei !erii@i tind sa oae mai mult de unul sau dou? roluri8 ei de@in o &arietate de roluri printre are

?l?tores uBor Bi natural. "loarea ntr9un rol poate ondue la o*oseal?, o lips? de reati&itate Bi un sentiment de

a !i plitisit de &ia@? sau deprimat. n aest a) lurul u rolul poate auta poate s? aute n do*ndirea de

perspeti&? Bi o shim*are n onBtienti)are. Da? o persoan? oa? n exes un rolpn? nd se simte epui)at ,



22/161

poate s? ai*? ne&oia de a ad?u'a la &ia@a alte roluri pentru a o!eri noi supape pentru hr?nire, reati&itate Bi

reBtere. DeBi r?spunsul poate s? par? ? se a!l? n a*andonarea rolului n are se simte epui)at, solu@ia poate s? se

a!le de !apt n adau'area de noi roluri Bi extinderea experien@ei poten@iale.

Daa dia'ramele rolurilor sunt !olosite n lurul u upluri 5 rolul ar !i de so@ sau so@ie, iar rolurile

auxiliare pot !i de iu*it, prieten, !rate sau sora, parinte, opil, ruda 5 dia'ramele ompletate pot !i examinate

pentru a &edea are dintre roluri sunt ompati*ile Jatt a indi&i)i t Bi n rela@ieK Bi are sunt on!lituale. Rolul

de parinte poate sau nu sa !ie on!litual n aelaBi mod a el de iu*it sau prieten. Este util pentru uplu sa

examine)e are dintre roluri mer' *ine Bi are au ne&oie de aten@ie( poate !i util n antrenarea unor apait?@i Bi n

desoperirea !aptului ? deBi unele roluri dintr9o rela@ie pot neesita modelare, nu nseamn? ? ntrea'a rela@ie

este nes?n?toas? sau neproduti&?. Dia'ramele de roluri pot de asemenea s? aute uplul s? n@elea'? ? o rela@ie

dura*il?, plin? de sues ere shim*?ri de rol semni!iati&e Bi omut?ri pe m?sur? e mem*rii uplului parur'

stadiile &ie@ii, Bi ? !ieare dintre aestea neesit? uarea unor roluri di!erite. Mem*rii uplurilor !un@ionale pot

s? Bi permit? unul altuia s? Bi shim*e rolurile !?r? a rela@ia s? se piard?. $n uplu experimentea)? pe termen

lun' el pu@in patru stadii maore ale &ie@ii( uplu, !amilia nulear?, uplu/!amilie extins? Bi *?trne@ea. Orie

stadiu al &ie@ii poate !i examinat n aest mod( de exemplu, ri)a &rstei de milo poate !i anali)at? din

perspeti&a rolurilor prin intermediul dia'ramelor, explornd are dintre roluri au !ost prea pu@in uate Bi are

treuie ad?u'ate sau extinse pentru a tr?i !eriit. C?minul 'olit, pensia, pierderea unei persoane iu*ite Bi alte

shim*?ri maore ale &ie@ii pot la !el de ine explorate n aeast? manier?.

*I-+IC+ PSI/*+0I

Isoria de &ia@a a !iearei persoane este unia. #ieare intera@iune ne shima. Daa ntre doua persoane

exista o onetare emo@ionala satis!aatoare ele pot sa ada de aord a un anumit e&eniment este plaut. Daa

aeasta onetare este desinroni)ata, ei doi experimentea)a aelaBi e&eniment destul de di!erit. #ieare dintre

noi adue u sine n experimentarea tuturor situa@iilor de &ia@a istoria de &ia@a aumulata, !un@ionarea

neurohimia Bi de)&oltarea emo@ionala.

Psihodrama i o!era prota'onistului o sena seuri)anta pe are sa reexperimente)e e&enimentul

traumati)ant n si'uran@a, *ene!iind de su!iient suport pentru a e&ita *loarea, ast!el nt sa poata sa simta, sa

n@elea'a Bi sa !ie onBtient de aesta, Bi ast!el sa aun'a la nhiderea +estalt9ului. Apoi e&enimentul traumati

poate !i reinte'rat n existen@a sa su* o !orma re!auta 5 dndu9i9se un ontext Bi un n@eles 5 iar lientul poate

mer'e mai departe.Repre)entarea psihodramatia i auta pe oameni sa se eli*ere)e de sistemele lor de autoilu)ionare. 6a

neput eurile auxiliare sunt extensii ale sistemelor autoilu)ionante ale prota'onistului, dar u t mai des poate

sa ai*a sau sa experimente)e prota'onistul repre)entarile auxiliare, u att mai uBor, poate sa renun@e la aestea.

Poate sa le a*andone)e a extensii ale sinelui Bi sa le &ada a persoane reale. Ele pot sa nheie a!aerile

neterminate.

Pentru a n@ele'e dinamia psihodramei, este neesara unoaBterea a eea e se onreti)ea)a pe sena

psihodramatia, n speial a oneptelor de tele1 oame ac3ionala1 sisteme tensionale deschise1 autopoeza1

concretizare Bi transa psihodramatica su*se&enta.

Tele



23/161

Am ntlnit u to@ii oameni pe are ni se pare a i unoaBtem Bi i ntele'em imediat, hiar Bi !ara a

disuta u ei. ntlnim oameni u are ne sim@im on!orta*il din instint Bi al@ii de are, tot din instint, ne

ndepartam. Ast!el de raspunsuri non&er*ale !a parte din tele, sau dintr9un tip de onBtiin@a sen)oriala telepatia.

Tele este arateri)at de Moreno a ea mai smpla unitate de sentiment dintre doi oameni. Este o empatie

n du*lu sens, o sim@ire a realita@ii eluilalt8 este le'atura are men@ine oamenii mpreuna. Nu este sinonima u

trans!erul. Conetarea tele9ia transpusa n a@iune n psihodrama i !ae pe prota'oniBti apa*ili sa ramna n

interiorul propriilor realita@i psihie, dndu9le !orma, de!ini@ie Bi onetare.

Tele este un proes reipro8 ur'e n doua dire@ii, desriind sensul onetarii dintre doi oameni. ntr9o

situa@ie de 'rup oe)iunea este masurata prin taria Bi numarul perehilor reiproe, iar tele este experimentat a

un sentiment de n@ele'ere non&er*ala 5 de a !i &a)ut Bi n@eles de o alta persoana.

n a@iune tele implia o disponi*ilitate de a ua rolul auxiliar om*innd 'ndirea Bi emo@iile n spriinul

plus9realita@ii prota'onisului ast!el nt sa nu se detaBe)e de propria experien@a. Tele deshide drumul atre

nredere o!erind un suro'at real u autorul aruia se explorea)a Bi testea)a onetarile n realitate. Tele permite

aduerea pentru anali)a n aii Bi aum a unui sistem autoilu)ionant, !and materialul inonBtient9onBtient prin

experimentarea n a@iune ast!el nt sa !ie retrait Bi re)ol&at.

#oamea de ac?iune

Tendin@a de a a@iona pe dire@ia ompletarii se numeBte oame de ac3iune. 6a !el a Bi ompulsia de

repeti@ie, poate de&eni un ritual al !oamei nesatis!aute. Pro&ine din experien@e dureroase, Bi nu din unele plaute,

ntrut este o mani!estare a dorin@ei pshe9ului de a adue trauma la un ni&el onBtient ast!el nt sa poata !i

ontrolata. Ct timp nu s9a re)ol&at, experien@a dureroasa este repetata mpin'nd la desarare prin a@iune.

Impliarea ntr9un ilu repetiti& poate, de !apt, sa !ie &a)uta a un semn po)iti& pentru a denota o

nerare de re)ol&are. Denumita uneori n domeniul adi@iilor un stri'at de autor=, mani!esta o dorin@a

interioara de unoaBtere interioara a on@inutului pshe9ului, o dorin@a a spiritul sa de&ina arne=. Cererea de

a@iune, !oamea de a@iune sau ompulsia la repeti@ie sunt le'ate de prinipiul plaerii. Daa ramn nere)ol&ate

pot sa perilite)e sa&urarea pl?erii.

Psihodrama o!er? o oa)ie uni? de a personali)a !oamea de a@iunea prin utili)area eurilor auxiliare, are

oa? rolurile neesare onreti)?rii situa@iei ori'inale. Da? impulsul Bi dorin@a sunt satis!?ute n psihodram?,

omportamentul poate !i diminuat. Pshe9ul sau reierul aept? eurile auxiliare a reale, permi@nd

prota'onistului s? lure)e asupra exeprien@ei traumatie Bi s? Bi remprosp?te)e !or@ele. A@iunea psihodramati?o!er? un ontext Bi permite e&enimentului s? !ie rea*ilitat ntr9o !orm? oret?, nheiat?, ast!el nt s? nu mai

existe ntr9o stare de on!u)ie sau tensiune deshis?.

Sistemele tensionale deschise

%istemele tensionale deshise repre)inta experien@e nere)ol&ate pe are le purtam n su!let. Dupa parerea

lui $m*erto Maturara, reierul operea)a pe prinipiul nhiderii or'ani)arii( adia neara ntotdeauna sa umple

sau sa termine situa@ia. Daa o situa@ie aun'e la o re)ol&are satis!aatoare, reierul a o@inut nhiderea.

#ieare dintre noi este un sistem *iolo'i omplet, independent, 'u&ernat de prinipiul nhideriior'ani)arii( pentru a trai autam o stare de nhidere Bi ompletitudine. Da? nu reuBim s? o*@inem o re)ol&are

satis!??toare a situa@iei, r?mnem ntr9o stare de anxietate. Creierul near? s? !or@e)e nhiderea ast!el nt s?



24/161

supra&ie@uias?, Bi o &a reali)a !ie prost, !ie *ine, pentru ? i este indinspensa*il?( adi? o &a reali)a n urul a

indi!erent e se a!l? aolo, !ie ? re)ultatele o*@inute prin extrapolarea sa sunt sano'ene Bi *ine or'ani)ate sau

haotie. Psihodrama, o!erind prota'onistului o modalitate de a ua din nou o situa@ie nesatis!??toare,

nere)ol&at? Bi de a o ompleta n aest moment, poate s? ontri*uie la re)ol&area sistemelor tensionale deshise.

+utopoeza

Autopoeza repre)int? starea noastr? de a !i &ii ntr9un mediu. Orie !aem este delaBat de mediu, sau de

intera@iunea noastr? u aesta8 rea@ia noastr? este o ompensare menit? s? ne men@in? ehili*rul, sau starea de a

!i &ii ntr9un mediu. DeBi autopoe)a nu este un onept psihodramati per se, ne aut? s? ilusatr?m moti&ele

pentru are dinamia psihodramati? o'lindeBte dinamia &ie@ii.

Concretizarea

%opul a@ion?rii psihodramatie este de a onreti)a sau a da dimensiune Bi spa@iu dramei interioare a

prota'onistului. Drama o!er? prota'onistului persoane reale u are s? se on!runte, mai de'ra*? det unele

ima'inate. Ceea e a men@inut su* !orm? de idei, amintiri la ni&elul orpului Bi !lash*a9uri poate !i uat pe

sena psihodramati? prin intermediul eurilor auxiliare.

Proesul de onreti)are este &inde?tor Bi atharti n sine. %impla expunere a realit?@ii noastre n

pre)ent Bi n spa@iu o adue la un ni&el de onBtienti)are unde apar noi posi*ilit?@i de a o &edea, sim@i Bi 'estiona.

Natura a@iunii psihodramatie re)id? n desemnarea prota'onistului a entrul al propriei sale drame. i

o!er? o oportunitate de a Bti'a un sentiment de putere asupra a eea e a !ost n interior pentru a Bti'a

armoinie. n onreti)are spetatorul interior= este nl?turat, iar prota'onistul de&ine n ntre'ime ati&. %itua@iile

n are prota'onistul s9ar !i putut sim@i lipsit de putere sau in&i)i*il sunt reproduse pe sen? aBa um au !ost

experimentate la neput, ast!el nt el s? Bi poat? explora realitatea, ade&?rul Bi experien@a !?r? s? !ie ne&oie s?

Bi ntre@in? Bi s? lure)e n aelaBi timp asupra altor punte de &edere. Este o posi*ilitate de a se ntlni= Bi

on!runta u dimensiuni interioare 5 !oamea a@ionala, ompulsii repetiti&e, !ante)ii Bi &ise. Este o Bansa de a !ae

real eea e parea ireal Bi de a adue n lumina onBtiin@ei eea e se a!la n inonBtient ntr9o stare !ara !orma.

ntre'ul proes de onreti)are este proietat sa externali)e)e plus9realitatea prota'onistului Bi sa o

plase)e pe sena unde poate !i manipulata ntr9o maniera lipsita de periole Bi potri&ita din punt de &edere

lini. Proesul de nal)ire ontri*uie la aduerea ei n onBtiin@a prota'onistului8 prin a@iune este pusa pe

sena, aolo Bi atuni trans!ormndu9se n aii Bi aum.

Transa psihodramatica

n momentul n are a Bi um= se trans!orma n realitate prota'onistul poate sa intre ntr9o stare de

transa apropiata de ea de &is. Con!orm teoriei =era9sure= promo&ate de Cri Bi Mithinson ati&itatea din

timpul &isului i permite sistemului ere*ral sa sape de osila@iile para)iteGUBiV o data u aestea ar disparea

amintiri nedorite mai ales ele de !atura poten@ial patolo'ia um ar !i, o*sesii, haluina@ii Bi ilu)ii=. >. Allan

Ho*son a!irma Gnu numai a apreiem &isele pe masura e le experimentam dar putem sa patrundem ati& n

experien@a noastra oniria. Putem sa ne intensi!iam rememorarea Bi hiar sa shim*am intri'ile pentru a de&enimai plaute . n timpul transei psihodramatie putem sa a&em u ade&arat Bansa de a ne modi!ia amintirile Bi de

a ne orienta noua n&a@area pe masura e aproape a experiment?m un &is luid. Con&in'erea autorului este ?



25/161

eea e apare n timpul aestei stari n termeni de remodelare ere*rala este par@ial responsa*il pentru poten@ialul

misterios de &indeare al psihodramei.

Atuni nd experimentam un e&eniment traumati, a&em tendin@a sa ne *loam. Cnd ne *loam

reierele noastre nu !un@ionea)a normal. Nu n@ele'em, nu onBtienti)am Bi nun inte'ram experien@a. Ca urmare,

nd experien@a este reati&ata, nu poate !i adusa la lumina o ntrea'a amintire inte'rata8 eea e se reatuali)ea)a

este situa@ia nere)ol&ata a ne&oilor *loate. Dei este important n psihodrama a mediul Bi a@iunea sa !ie

seuri)ante ast!el nt nd trauma emer'e s poata !i autenti experimentata, sim@ita, unosuta, n@eleasa Bi

inte'rata.

T0/I+ PSI/*++TIC; + *0=5/,T;II

Moreno a delimitat patru stadii maore ale de)&oltarii le'ate a nume de rolurile a@ionale( du*lul,

o'linda, eul auxiliar Bi in&ersiunea de rol. %tadiul du*lului nepe sa ne de)&olte esen@a pe masura e treem prin

o'linda, stadiul n are in!orma@ia din exterior ontri*uie la !ormarea eului. $rmea)a apoi stadiul eului auxiliar,

neputul unei onBtienti)ari a separarii( de&enim onBtien@i a lumea nu este doar o extensie a noastra, i este

mpar@ita u alte persoane omplet separate de noi. Inter&ine apoi stadiul in&ersiunii de rol. Aesta este neputul

empatiei, nd suntem u ade&arat apa*ili sa ne po)i@ionam n loul altuia Bi sa &edem lumea a Bi um ar &edea9

o el.

Psihodrama inte'rea)a o &arietate de a*ordari 5 o'niti&a, emo@ionala Bi omportamentala 5 are o!era

posi*ilitatea inte'rarii aestor elemente ale eului. Cele trei par@i ale personalita@ii ui&a sunt directorul Jel are

ontrolea)a a@iuneaK, spectatorul Jel are o monitori)ea)aK Bi actorul Jel are o reali)ea)aK. Pshihodrama o!era

o sena pe are toate aeste par@i pot sa inter&ina.

Traim ntr9un ontext. Copii !iind nu ne de)&oltam n i)olare8 suntem memrii unui sistem de oameni Bi

rela@ii are supra&ie@uies ntr9o oareare masura n permanen@a n mintea noastra Bi are ne in!luen@ea)a Bi pe

are i in!luen@am. Dintr9un anumit punt de &edere, stadiile de)&oltarii nu sunt disrete, Bi deBi tre*uie sa le

'estionam omplet Bi sa le parur'em, niiodata nu le depaBi u ade&arat. Toate aeste stadii ramn n !un@iune

pentru noi a adul@i.

Persoanele are au treut satis!aator prin stadiile de)&oltarii &or Bti a adul@i nd aeste )one nu

!un@ionea)a um tre*uie Bi &or !i pre'ati@i sa9Bi reor'ani)e)e &ie@ile pentru a umple 'olurile. Ceilal@i &or

experimenta on!u)ie n le'atura u multe aspete. ABa um prei)ea)a Ro*ert %iroa &or experimenta un &id

interior, o anxietate aparent !ara !undament Bi o !oame are uneori nu poate !i satis!auta=. or respin'eelementele de are au ne&oie, nu pentru a au destul, i pentru a sunt n!ometa@i=( aBa um &itimele n!ometarii

tre*uie sa neapa prin a mna pu@in persoanele are auta sa re)ol&e stadii de de)&oltare neterminate tre*uie sa

a@ione)e net, ast!el nt materialul sa poata !i di'erat.

Stadiul dublului

n psihodrama stadiul ini@ial al de)&oltarii poarta numele de stadiul dublului. Este o perioada n are eul

opilului este nedi!eren@iat de el a mamei sau al primei persoane are aorda n'riire. Este o perioada de

solitudine Bi unitate n are timpul nu ontea)a, o ur'ere de ener'ie n am*ele sensuri. "e*eluBul se simte a Bium parintele ar !i o ade&arata extensie a sa. Apropierea de parinte sau n'riitor este !oarte importanta. Este un

stadiu marsupial=. n aest stadiu al de)&oltarii, o mama, un tata sau n'riitor simte ne&oia opilului de a !i ntr9



26/161

un marsupiu Jpentru a &eni n ntmpinare aestei ne&oi a&em aum dispo)iti&e n are sa ne purtam *e*eluBiiK.

Ritmul natural al parintelui de&ine Bi el dupa are traieBte opilul8 &oea parintelui, sunetul, mirosul, respira@ia Bi

emo@iile sunt mpartaBite de *e*eluB, aeptate a Bi um nu ar !i nii un neput sau s!rBit ntre ei doi.

n aest mod oamenii n&a@a sa ai*a nredere. Cnd *e*eluBului i este !oame i este o!erita mnare8

nd *e*eluBul se uda, mini iu*itoare l !a sa se simta usat Bi on!orta*il8 nd *e*eluBul su!era se !a nerari

de ameliorare a puterii8 nd are ne&oie de reon!ortare, mini *lnde l mn'ie Bi o &oe sua&a l alinta. n

aest mod n&a@a sa ai*a nredere 5 Bi daa aeste lururi se ntmpla su!iient de !re&ent pentru a de)&oltarea

opilului sa pro'rese)e ntr9o maniera sanatoasa, nseamna a a a&ut eea e numeBte D. . inniott un parinte

su!iient de *un=. Atuni nd ele nu au lo su!iient de des opiii n&a@a sa pereapa lumea a inapa*ila sa9i

n@elea'a Bi sa &ina n ntmpinarea ne&oilor lor.

n primele te&a luni de &ia@a, *e*eluBul nu se simte di!eren@iat de restul osmosului. Este un sentiment

de unitate, nii o rela@ie eu9tu= 5 nii un sentiment al &reunei persoane, lo sau o*iet are are o po)i@ie n

exteriorul elui are perepe. Ini@ial du*lul este ntr9ade&ar o extensie a *e*eluBului dar nuraea)a rela@ionarea.

Mai tr)iu du*lul este un sentiment interiori)at de a !i &a)ut, n@eles prin 'ria ompasi&a a parintelui.

Stadiul oglinzii

Oglinda o!era in!orma@ii din exterior nu neaparat on'ruente u &oea interioara. Daa o'lindirea este

sensi*ila poate o!eri o tra&ersare lipsita de periole din interior atre 'rupul mare sau soietate, autndu9ne sa

n@ele'em nu numai um ne &edem din interior, i Bi um suntem perepu@i de al@ii. Daa o'lindirea este dura Bi

puniti&a, distorsionea)a alea dinspre interior atre o*ietul exterior8 este di!iil pentru un opil sa experimente)e

Bi sa se n@elea'a pe sine n ontextul mai lar' daa !eed*a9ul din lumea exterioara este resim@it a e&aluati& Bi

amenin@ator.

Daa !un@ia du*lului a !ost su!iient repre)entata n !amilie, indi&idul poate sa !oloseasa e!eti&

o'lindirea nd aun'e ntr9o situa@ie orespondenta. Cnd o'lindirea este sensi*ila 5 nd eea e se spune atin'e

o oarda interioara 5 se simte onetat, &a)ut Bi n@eles de lumea din exterior. Daa sunt spuse lururi dure,

resim@ite a inon'ruente u sentimentele interioare, de)&olta o sen)a@ie de a nu !i !ost niiodata aBa um este Bi

se simte inapa*il sa se onete)e sau sa satis!aa expeta@iile exterioare. Conetarea la lume este sla*ita.

O'lindirea oaa un rol important n modul n are opilul n reBtere n&a@a sa se autopereapa. n aelaBi

!el n are opiii de doi ani munes mult pentru independen@a !i)ia spunnd pot sa !a asta sin'ur=,

adolesen@ii lupta pentru independen@a emo@ionala sau pentru un eu di!eren@iat. Mesaul lor este lar( Eu nu sunttu= 5 a par, haine, 'usturi Bi respin'eri, prieteni. Fi aBa um le dam elor de doi ani sarini potri&ite &rstei

pentru a9Bi de)&olta sentimentul de autonomie, adolesen@ii au ne&oie de responsa*ilita@i ade&ate Bi de li*erta@i

pentru a9Bi de)&olta indi&idualitatea.

Copilul de doi ani spune( lasa9mi orpul sa !ie separat=, lasa9ma sa9mi ridi sin'ur !uruli@a la 'ura Bi

sa mut sin'ur saunul=. Adolesentul spune( lasa9mi eul sa !ie di!erit=, lasa9ma sa9mi urme) propriul urs de

a@iune, pre!erin@ele Bi respin'erile Bi sa experimente) &ia@a printr9un eu entrat pe mine Bi nu pe parin@ii mei=.

Daa o soietate este restriti&a un adolesent nu are ne&oie sa de&ie)e mult pentru a se di!eren@ia8 ntr9o soietate

permisi&a el tre*uie sa mear'a pu@in mai departe pentru a se di!eren@ia de norma. Adolesentul tre*uie sareali)e)e ruptura pentru a se rentoare a persoana di!erita.



27/161

Stadiul eului au@iliar

%tadiul eului auxiliar anun@a onBtiin@a eluilalt, a e&a dinolo de ne&oile Bi dorin@ele narisie ale

opilului. nepe sa ai*? onBtiin@a !aptului a lumea este plina de al@i oameni di!eri@i de el. Iar daa a !ost du*lat

Bi o'lindit ade&at, a de)&oltat un sentiment al eului su!iient de puterni ast!el nt sa empati)e)e u un Alter.

Prin du*larea reuBita, opiii n&a@a a nu sunt sin'uri Bi a uni&ersul este un lo prietenos unde ne&oile

sunt perepute Bi satis!aute8 n&a@a a eul este un lo interior de unde pot sa apete sus@inere Bi !a@a de are sunt

li*eri sa se miBte !ara a aesta sa dispara. O'lindirea sensi*ila o!era o treere lipsita de periole din lumea

interioara a du*lului atre lumea exterioara a eluilalt8 o!era opilului re!letari Bi in!orma@ii despre sine pe are

le poate utili)a pentru automodelarea neesara inte'rarii n re@eaua soiala.

Apoi, o data u onBtienti)area eluilalt apare o apaitate de a trai a !iin@a printre alte !iin@e, de a9Bi

oupa loul a mem*ru al soieta@ii. Aum eul tre*uie sa !ie su!iient de puterni pentru a tolera e&enimentele

ne'ati&e. Copilul a n&a@at sa alea'a Bi sa !ie ales, sa o!ere Bi sa primeasa, sa simta ompasiune pentru al@ii. A

n&a@at a puntul sau de &edere nu este sin'urul, a ehili*rul, empatia Bi !airpla9ul sunt erute pentru a trai

!eriit printre al@ii. %tadiul eului auxiliar este unul al intrarii n soietate, a&nd interiori)at du*lul sau aminul,

o'lindirea sau sinele re!letat.

Stadiul in(ersiunii de rol

%tadiul in&ersiunii de rol apare atuni and Eul este omplet si su!iient de independent pentru a

indi&idual sa poata sa stea pe piioarele lui si sa se on!runte u altul, deoaree numai atuni o persoana poate

intr9ade&ar sa se puna in pielea altuia.

O persoana are este apa*ila sa in&erse)e rolurile are posi*ilitatea sa9si ehili*re)e ne&oile, dorintele u

ele ale altuia, intele'and a oamenii nu sunt insule, i traies in ontextul elorlalti. Este momentul, dupa um

spune Moreno, and te &oi &edea pe tine prin ohii tai sit u ma &ei &edea pe mine prin ai mei=. Este mai mult

deat empatia, apaitatea de a simti si experimenta &iata pentru un moment din a!ara Eului, hiar sa te uiti inapoi

la tine din aea po)itie. Este una dintre ele mai pure !orme de omuniare intre doi oameni pentru a esti

apa*il sa omunii nu numai de la Eu la Eu, i din intetriorul Eului poti sa !i alaturi de alt Eu sis a omuniati a

unul. JAest luru !untionea)a numai daa Eul !iearei personae este intat si limitele !iearei personae sunt la

loul lorK.

A in&ersa rolurile nu inseamna sa dispari in elalalt. Mai de'ra*a inseamna sa intri de *una&oie in inima

si ohii eluilalt, sa &e)i lumea din puntual de &edere din are el ar putea9o &edea, stiind a aeasta este oalatorie inauntru si apoi din nou a!ara, o &i)ita treatoare intr9un alt uni&ers.

Putem spune in aest a) a aest stadiu al in&ersarii rolurilor este unul in are Eul s9a de)&oltat si

adaptat destul pentru a putea tolera o alatorie temporara in a!ara sa. Este un at de inredere, nu neaparat in

elalalt, i in soliditatea si solidaritatea existente inauntrul propriului Eu. In&ersarea de rol le permite oamenilor

sa &ada &iata sip e ei insisi din alta perspeti&e( #iul, are este in ontinuare el insusi=, spune Lera Moreno,

tre*uie sa simta sis a se pereapa am um simte si il perepe mama lui8 mama, aum !iu, tree prin aelasi

proess.=

Stadiile actului psihodramatic



28/161

Toate elementele esentiale pentru de)&oltare sunt onstruite in tratamentul psihodramati( du*lul,

o'linda, eul auxiliar si in&ersiunea de rol. Du*lul, de exemplu, sustine experienta interioara a prota'onistului

sau un nou du*lu este reat in psihodrama daa du*lul ori'inal al persoanei a !ost nesastis!aator. De asemenea,

insasi atiunea psihodramatia ationea)a !ara indoiala a un du*lu din moment e se alatura realitatii

prota'onistului.

Dupa atunea e!eti&a, du*larea ontinua, prin !aptul a oamenii isi impartases identi!iarile tre)ite in

ei, !ie a atori , !ie a martori. O'lindirea intra in o prin impartasirea deatre auditoriu a unei &arietati de

ima'ini ale atiunii prota'onistului. %tadiul Eului auxiliar se ati&ea)a in timpul interatiunii de 'rup sau a

impartasirii de experiente, and prota'onistul reali)ea)a a exista lururi are se intampla oamenilor !ara sa ai*a

nimi de9a !ae u el, lururi are sunt omplet separate de experienta lui si nu se re!leta asupra lui in nii un !el.

Aeasta este o parte a etapei de separare, are la randul ei este o etapa a de)&oltarii.

Dup ae prota'onistul a reusit sa asimile)e aeste stadii sis a9si sta*ileasa o anora interioara, &a !i

apa*il sa in&erse)e rolurile u altul din 'rup, sa se lase deoparte pe el insusi pentru moment sis a adopte rolul

altei personae. Aeasta este o parte a etapei de apropiere, a indepartarii si intoarerii atre mama sau sursa de

a!etiune. In aest !el lientul in&ata sa se puna temporar in pielea altei personae, !ara a de&eni aea persoana.

Ne&oia de a9ti &edea Eul in atiune este reali)ata !olosind o persoana are !untionea)a literalmente, a

o'linda a lientului. Moreno srie( Cand un paient este inapa*il sa se repre)inte, prin &or*e sau atiune, un eu

auxiliar este plasat in portiunea de atiune a spatiului psihodramatiGEul auxiliar repre)inta paientul, opiiind

omportamentul lui si inerand sa9I exprime trairile prin &or*e si misare, aratandu9I paientului a intr9o

o'linda !elul in are eilalti s9ar putea sa9l experimente)e.=

O'linda poate !i o tehnia de e!et pentru paientii are nu sunt apa*ili sa tolere)e intensitatea de a ua

ei insisi si are simt ne&oia sa !ie u un pas mai la distanta pentru ase simti in si'uranta. Aeasta tehnia

!urni)ea)a posi*ilitatea de a &edea dintr9o po)itie mai putin !ier*inte si u suportul diretorului un e&eniment

traumati. De asemenea, permite prota'onistilor sa asti'e perspeti&a asupra propriului omportament, pri&indu9

l mai de'ra*a deat experimentandu9l.

In&ersiunea de rol este pro*a*il una dintre ele mai importante elemente ale psihodramei ade&arate.

Permite prota'onistilor nu numai sa se proiete)e sau sa empati)e)e u alta persoana Jeul auxiliarK, dar sis a

experimente)e e!eti& aea persoana. Aeasta nu due numai la resterea intele'erii eluilalt, dar de asemenea

permite sa te &e)i din po)itia eluilalt.

Cand opilul este entrat in propria piele, el &a !i treut dea prin stadiul eului auxiliar. Este aum un euseparat si este apa*il sa in&erse)e rolurile u elalalt=. Prin aeasta de urand desoperita a*ilitate de a !i o

persoana separate si de a empati)a sau de a in&ersa rolurile u alta persoana !ara a de&eni aea persoana, u eul

ramanand intat, are lo o apropiere are nu ar !i !ost posi*ila inainte.

Cand nu suntem apa*ili sa parur'em aeste stadii ale indi&iduarii, treem prin &iata a inarnare a

parintelui, simtind mereu ne&oia de a ne atasa de orie luru din a!ara noastra, persoana o*iet sau lo. Aeasta,

*ineinteles, este odependenta, sau sel!9ul nedi!erentiat in autarea unui sel! de are sa se atase)e. In tratarea

odependentei este neesar sa ne intoarem la stadiul du*lului si sa luram pe du*lu, o'linda, eu auxiliar si

in&ersare de rol, reonstruind si retraind eea e nu s9a intamplat omplet la &remea respeti&a. +rupul esteruial la un moment dat in aest proess deoaree intr9o arena u oameni ne traim noi &ietile.



29/161

Pa'. 1( Oper?m n &ia@?GR.%iroa, Institutul de Trainin' n Psihodram?, Ne Yor, 10

Pa'. 41( Moreno a de!init rolul aG>.#ox JedK, Esentialul Moreno( %rieri despre psihodram? a metod? de 'rup

Bi %pontaneitate de >. 6. Moreno, M.D. JNe Yor( %prin'er, 1-K

Pa'. 0;( Dup? $m*erto MaturanaGCuerna&aa, Mexio, otom*rie 1;

Pa'. 04( Moreno a desries patru stadii maoreG R.%iroa, Institutul de Trainin' n Psihodram?, Ne Yor Cit,

1--

Pa'. 00( or experimenta un &id interior...R.%iroa, Institutul de Trainin' n Psihodram?, Ne Yor Cit, 1--

Pa'. 00( un paient su!iient de *unGD..inniott, Copilul, #amilia Bi 6umea exterioar?, Ne Yor( Pelian

"oos, 132

Pa'. 02( De&ine di!iilG R.%iroa, Institutul de Trainin' n Psihodram?, Ne Yor Cit, 1--

Pa'. 0:( $n opil are este *ine du*latG R.%iroa, Institutul de Trainin' n Psihodram?, Ne Yor Cit, 1;

Pa'. 03( Te &oi &edeaG>.6.Moreno, Psihodrama( &ol. 1, "eaon, NY, 123

Pa'. 03( #iul, are...>.6.Moreno, %oiometria Bi Btiin@a oamenilor, "eaon. NY, 1:;, p. 421

Pa'. 0( Cand un paient...I*id, p. 42;

Pa'. 0( In&ersiunea de rol este poate...L. Moreno, Hi'hland Par, NY( Curs, 0 iulie, 1;



30/161

3

Sociometria: Cum func?ioneaz psihodrama

9i dac2 "reodat2 am atins o "ia321

sper c2 acea "ia32 9tie c2 eu 9tiu c2

atingerea a ost 9i 6nc2 este 9i mereu "a i

ade"2rata re"olu3ie.

9nii 'io&anni

Cu toate ? >. 6. Moreno este renumit el mai mult pentru rearea Btiin@ei= psihodramei, din puntul lui

de &edere ea mai mare ontri*u@ie a lui a !ost soiometria, are este n prinipal Btiin@a de dedesu*tul Btiin@ei, sau

studiul empiri are arat? e!iien@a psihodramei. Moreno a sim@it ? n lurul prin 'rup?ri soiometrie st?tea

ade&?rata &indeare.

$n element esen@ial al soiometriei este norporarea sa diret? a proie@iei Bi a trans!erului, pe are le ia

aBa um sunt. Ia n onsiderareproie@ia Bi trans!erul are apar ine&ita*il ntr9un 'rup. #urni)ea)? materialul

pentru exteriori)area proie@iilor n lurul psihodramati, a&nd n &edere ? mem*rii 'rupului oa? rolul

persoanelor semni!iati&e din &ia@a elorlal@i.

Exeri@iile soiometrie reali)ate ntr9un 'rup sunt !?ute pentru a !ae dinamia inonBtient? a 'rupului

s? de&in? onBtient?. A pune ntre*?ri spei!ie pentru a o*@ine r?spunsuri spei!ie este unul dintre aspetele

ati&e ale soiometriei( Pe ine ar tre*ui s? ale' s? oae un prieten &ehi7=, Cine m? intimidea)?7=, Pe ine aB

&rea s? unos mai *ine7= ntre*?rile sunt puternie Bi neliniBtitoare Bi &or !i !olosite doar ntr9un 'rup n are

mem*rii sunt pre'?ti@i s? se on!runte instit pentru a reBte Bi a indi&i)i Bi a 'rup. Moreno notea)? ? aeste

exeri@ii au o semni!ia@ie extins?( Num?rul interrela@iilor ntre indi&i)i Jn soietatea uman?K in!luen@ea)?

situa@ia mondial? ntr9un !el sau altul, orit de sla*.=

%oiometria de asemenea explorea)? rolurile pe are le ale'em ntr9o situa@ie Bi !elul n are ale'em s? le

u?m, preum Bi !enomene paralele din lumea mare. n prinipal, noi aduem ntrea'a noastr? soiometrie

interioar? Jdistri*u@ia noastr? ori'inal? interioar? de aratere Bi spei!iul raport?rii eleK n orie situa@ie, Bi ael

sim@ are ne spune ine suntem n rela@ie u al@ii intera@ionea)? u soiometria interioar? a eluilalt. Psihodrama

ntotdeauna &ede persoana n ntre'ul s?u ontext soiometri, hiar Bi ntr9o situa@ie terapeuti? de unu la unu,

hiar da? este i)olat? ntr9un ontext. Nii unul dintre noi nu a !ost n?sut de unul sin'ur ntr9un nimi, noi to@iam !ost n?su@i ntr9un 'rup mai mare.

Cel mai uBor putem n@ele'e soiometria a Btiin@? are are de9a !ae u le'?tura sau u lipsa le'?turii

ntre oameni. Tree de la onexiunile &aste ntre @?ri, rase, sete, la ele dintre doi oameni. %istemul de atra@ii Bi

repulsii, &asta re@ea de interrela@ii Bi raportul o*ieti& al alit?@ii, intensit?@ii Bi tipul de onexiuni ntre oameni

repre)int? o*ieti&ul munii unui soiometrist. Tele, el mai simplu !el de sim@ire ntre oameni este n o n

tentati&a de n@ele'ere a le'?turii dintre oameni JCapitolul 4, Elementele psihodramei, disut? tele mai detaliatK.

Ni&elul identi!i?rii este o omponent? important? are expli? de e ale'em anumi@i oameni Bi de e suntem

respinBi n mod ati& de al@ii.%oiometria, u toate ? pare omplex?, este de !apt simpl? deoaree este studiul a ceea ce este 5

o*ser&area atra@iilor Bi respin'erilor la toate ni&elele intera@iunii umane, de la !amilie la las?, la soietate. Mai



31/161

mult, anali)ea)? datele din studiu pentru a &edea e poate !un@iona el mai *ine n or'ani)a@ii de la sistemele

!amiliale la Boli la orpora@ii Bi la 'u&ern?mnt. Da? ne or'ani)?m n !un@ie de atra@ia mutual? J'rupuri de

interesK, se &or des!?Bura lururile mai *ine7 Da? suntem apa*ili s? permitem maximum de !lexi*ilitate n

aeste or'ani)a@ii, o s? !im apa*ili s? impli?m mai mult indi&idul Bi s? a&em parte de mai pu@in? re)isten@?7

Cum func?ioneaz sociometria An terapia de grup

+rup?rile noastre soiometrie ies la i&eal? Bi n situa@ia terapiei de 'rup.

Noi duem u noi atra@iile Bi repulsiile noastre de la un 'rup la altul8 de asemenea pre!erin@ele noastre Bi

e&alu?rile asupra statului soiometri. E&alu?rile noastre asupra statutului nostru soiometri sunt repre)entate de

rolurile pe are ni le asum?m Bi oul de rol este punerea n sen? a aelor roluri. Fi n m?sura n are e&alu?rile

noastre sunt reale Bi preise ne &om sim@i *ine rela@iona@i.

Copiii transpun el mai natural Bi el mai e&ident aeast? realitate. n 'eneral? au prietenii pe ni&ele( el

mai *un prieten, loul doi, loul trei Bi aBa mai departe. n adolesen@? onurea)? pentru !orme mai su*tile de

statut, *a)ate nu doar pe ale'ere personal?, i Bi pe aeptarea de ?tre 'rupul ntre'. Aei aleBi ei mai populari=

au alit?@i pe are maoritatea mem*rilor 'rupului ar !i &rut s? le ai*? sau are ntruhipea)? el mai *ine&alorile

'rupului. %au pot !i aleBi pentru ? exteriori)ea)? pentru 'rup un omportament n mare parte antisoial. Pe

m?sur? e &alorile 'rupului se i)elea)? Bi se maturi)ea)?, la !el se ntmpl? u persoanele inonBtient alese de

'rup s?9l repre)inte.

Teoria soiometri? poate !i apliat? pe mai multe ni&ele(

În mintea terapeutului. Terapeutul o*ser&? Bi e&aluea)? n mod onstant atra@iile, repulsiile, perehile Bi

di!eritele ni&ele de rela@ionare din interiorul 'rupului.

Liderul poate folosi Atomul- familiei- de- provenienă ca instrument pentru a fundamenta munca de

început. #ieare mem*ru reali)ea)? un atom soial al !amiliei sale de ori'ine Jatomii soiali sunt disuta@i mai

tr)iu n aest apitolK, l mp?rt?BeBte, l transpune n a@iune Bi l !oloseBte a punt de re!erin@? nd apar emo@ii

puternie n 'rup.

Liderul poate pune !rupului întrebări sociometrice care să aducă mai multă lumină asupra celor două

puncte de mai sus. De exemplu, Cine din aest 'rup ar putea9o ua pe sora ta Jmam?, tat?, *uniK7 #a@? de ine

din aest 'rup te sim@i nrudit7 Cine te surprinde el mai mult7 Cu ine ar tre*ui s? ai 'ri? e spui7 #a@? de ine

@i9ai deshide su!letul7= O dat? ale'erile !?ute Jdundu9se la o persoan? Bi punndu9i mana pe um?rK !ieare

ale'ere poate !i mp?rt?Bit? u persoana aleas? 5 tr?irile elui ales. Liderul poate pune întrebări sociometrice în folosul unui membru. ntre*?ri preum( $nde m? a!lu pe

aest ontinuu7 Cat de departe sau t de aproape mi dores s? !ie anumite persoane !a@? de mine7 Cum Bi pe

ine ale' sau nu ale'7 De e7 Care sunt ori'inile atra@iilor Bi respin'erilor are in!luen@ea)? ale'erile mele n

exterior, a!etea)? or'ani)area intern? a sel!9sistemului meu Bi in&ers7

n punerea n sen? psihodramati? explor?m roluri pe are le u?m unul u altul( mama &or*eBte u

!iia, so@ul u so@ia Bi aBa mai departe. Multe dintre autode!inirile noastre sunt n!?Burate n urul unui anumit rol.

Cnd lur?m u rolul model?m riteriile internali)ate Bi sentimentele ataBate. Dup? um a spus %iroa, Roluleste statutul n a@iune n?untrul sistemului. n onsein@?, orie luru pe rol este o inter&en@ie sistemi?.=



32/161

Principalele teze ale sociometriei

%oiometria, dup? Moreno, norporea)? urm?toarele te)e de *a)?(

Le!ea sociometriei" Cele mai nalte !orme de or'ani)are de 'rup e&oluea)? din ele simple.

Le!ea sociodinamicii" Re)ultatul ale'erilor este n mod ine'al distri*uit ntre mem*rii 'rupului,

indi!erent de m?rimea sau de tipul aestuia. J+rupurile tind s? !ie strati!iate dup? riterii soiometrie mai de

'ra*? det dup? oretitudineK.

#fectul sociodinamic" Exist? o distri*u@ie ine'al? a ale'erilor ntre mem*rii unui 'rup 5 ei aleBi &or !i

aleBi Bi mai mult, iar ei i)ola@i &or !i Bi mai i)ola@i. Indi&i)ii supra9aleBi &or aumula un surplus de ale'eri da?

num?rul de ale'eri permis reBte.

Le!ea !ravitaiei sociale" Oamenii dintr9o omunitate &or mi'ra ?tre oamenii din alt? omunitate n

propor@ie diret? u antitatea de atra@ie primit? sau respins?. Proesul de di!eren@iere separ? 'rupurile8 proesul

de omuniare le apropie.

$oe%iunea de !rup" Cu t este mai mare num?rul de perehi mutuale, u att &a !i mai mare rata

intera@iunii mutuale Bi pro*a*ilitatea unei oe)iuni nalte de 'rup.

+tomul socialAtomul soial este o dia'ram? sau o !i'ur? are repre)int? nuleele tuturor indi&i)ilor u are sim@im ?

ne a!l?m ntr9un raport emo@ional. %tudiul aestor atomi Bi a rela@iilor dintre ei este important pentru n@ele'erea

rela@iilor pe are le a&em u persoanele semni!iati&e din &ia@a noastr?8 prin urmare este !oarte important n orie

nerare de a n@ele'e Bi modi!ia tul*ur?rile de personalitate.

Atomul soial o!er? posi*ilitatea de a ne &edea pe noi nBine. Aest !eed*a lar, onis Bi o*ieti&

pentru propria persoan? ne aut? s? dep?Bim re)isten@a pentru a este de !apt produs? de noi. Este un punt de

re!erin@? util pentru shim*are da? este !?ut din nd n nd pe parursul tratamentului. Putem s?9l !olosim a'hid spre aea shim*are punnd ntre*?ri de 'enul( Ce mi9ar pl?ea s? !ie di!erit n atomul meu soial7 Ce

aspete din aesta pot s? ale' s? le shim*7 Care sunt p?r@ile din atomul meu soial pe are le adu din opil?rie

n pre)ent Bi s9ar putea s? nu9mi !ie !olositoare n pre)ent7=

Atomul soial este util Bi n terapia indi&idual? Bi ntr9un ontext de 'rup. #olosit? n oleti&, lien@ii pot

s?9Bi ia timp s? o !a? sin'uri Bi pot s? o mp?rt?Beas?, n su*'rupuri mai mii la !el a n 'rupuri mari. De

exemplu, o persoan? are !ae un atom soial al s?u n opil?rie s9ar putea s? &rea s? o mp?rt?Beas? de pe

po)i@ia aelui opil( Am opt ani Bi ea e mama=. Atomii soiali sunt un instrument extrem de !lexi*il Bi adapta*il

de m?surare are poate !i de autor n explorarea unei mari &ariet?@i de irumstan@e.

#i'ura 0.1. %istemul de notare pentru atomii soialiW

Cer X !emeie

Triun'hi X *?r*at

P?trat X neutru Jpentru a repre)enta o pro*lem?, un o*staol, un anumal, etK

Cer u linie puntat? X !emeie deedat?

Triun'hi u linie puntat? X *?r*at deedat

6inie ontinu? X atra@ie reipro?

6inie ntrerupt? X respin'ere reipro?



33/161

6inie puntat? X indi!eren@?

WAesta este el mai elementar sistem de notare8 sunt posi*ile multe alte &ariante.

+tomul social

O*ieti&e(

%? de&in? onBtiente pattern9urile inonBtiente de repulsie Bi atra@ie are !ormea)? re@eaua soial? a unei

persoane.

%? !urni)e)e o hart? a interrela@iilor la are liderul Bi 'rupul s? poat? apela n timpul tratamentului.

PaBi(

Asi'ura@i9&? ? partiipan@ii au un pix Bi o !oaie.

%pune@i9le s? !a? un atom al &ie@ii lor urente. %pune( S#olosind eruri pentru a repre)enta !emeile Bi

triun'hiuri pentru a repre)enta *?r*a@ii, mai nti loali)ea)?9te pe tine pe !oaie, oriunde unde @i se pare o.=

Continua@i( Aum loali)ea)? rela@iile importante sau tele9urile semni!iati&e t de departe sau de

aproape le sim@i@i. Pute@i inlude animale de as?, rude prin alian@?, prieteni Bi aBa mai departe. #olosi@i o linie

ntrerupt? pentru a repre)enta pe ine&a are a murit. %rie@i numele !ie?rei persoane ln'? sim*olul lor.=

O dat? e toate sim*olurile sunt treute pe hrtie, iar atomii sunt nheia@i, oamenii pot nepe s? le

mp?rt?Beas?, !ie u ntre' 'rupul, !ie u un partener, n su*'rupuri mii, sau u terapeutul. Aminti@i9le ? aei

atomi sunt doar o re!letare de moment, ei sunt supuBi shim*?rii.

mp?rt?Birea atomilor poate adue multe tr?iri n le'?tur? u aesta u pri&ire la ei pre)en@i n atom Bi la

lari!iarea interrela@iilor, a atra@iilor, repulsiilor, preum Bi la m?rimea Bi importan@a lor. Aloa@i timp su!iient

pentru mp?rt?Birea ae

drama interioara a si terapia experientiala

Documents