48 Î unica unica Î 49

De la 9 la 5

De

AN

CA

AP

OLO

ZAN

; fot

o: T

HIN

KS

TOC

K, V

IVA

, UN

ICA

.

Nu te na[ti un bun orator, ci devii! Trebuie s` descoperi secretele profesioni[tilor [i s`-]i educi teama de a vorbi \n public. Paul Olteanu, trainer [i consultant \n discurs public [i branding personal, explic` sursele anxiet`]ii [i ofer` solu]ii.

Cumulul micilor detalii care par imposibil de controlat [i la care te g#nde[ti \na- intea unei apari]ii publi- ce contribuie la nivelul

general de stres [i te deturneaz` de la obiectivul principal: s` convingi publi-cul de ceea ce-]i dore[ti. De cele mai multe ori, nu e[ti preg`tit` s` [tii c#]i oameni vei avea \n fa]`, cum arat` sala, de unde vei vorbi, dac` ai sprijin tehnic sau nu (lavaliere, pupitru etc.), iar toate acestea activeaz` \n tine frica de necu-noscut, spune Paul Olteanu (www.pau-lolteanu.ro). O alt` temere des \nt#lnit` este frica de dezaprobare, un senti-ment foarte profund, care este cultivat chiar de sistemul educa]ional rom#nesc. De obicei, \n [coal`, c#nd eram ridica]i

48 Î unica

Cea mai mare fric` atunci vorbitorul le-a \mp`rt`[it o expe-rien]` personal`, lucru care leag` rela]ia dintre el [i auditoriu. |n ambele situa]ii vorbitorul c#[tig`.

9. Formuleaz` o introducere cu „c#rlig“ [i o \ncheiere memorabil`: introduce-rea f`cut` cum trebuie capteaz` aten]ia auditoriului, iar o \ncheiere memora- bil` \l pune pe g#nduri sau \l \nsufle- ]e[te s` ac]ioneze. Pentru primul efect, metaforele formulate pe un ton clar [i rar func]ioneaz` foarte bine. Pentru cel de-al doilea, folose[te sprijin multi-media (filme, melodii etc.) sau exerci]ii care s` pun` publicul s` fac` mi[care.

10. Cum transmi]i mesajul este mai important chiar dec#t mesajul \n sine. Aminte[te-]i c#te informa]ii in-trinsec interesante au devenit plicti- sitoare c#nd au fost transmise de ci- neva lipsit de abilit`]i oratorice. Dis- cursul public bine g#ndit [i bine rostit este \mbinarea perfect` \ntre form` [i fond, \ntre stil [i con]inut.

\n picioare, mai mereu era vorba de vreo pedeaps`, aten]ionare sau tratament co-ercitiv. Din pricina asta, ca adul]i, ne-am obi[nuit s` credem c` atunci c#nd ur-meaz` s` vorbim \n public auditoriul nostru o s` ne dezaprobe, explic` acesta. Din fericire, ambele probleme pot fi re-zolvate cu preg`tire [i antrenament. Prima fric` se rezolv` prin elimi- narea a c#t mai multor necunoscute \nainte de \nceperea discursului, iar a doua cu o preg`tire temeinic` pe su-biectul despre care urmeaz` s` vorbe[ti. Din acest motiv, Paul \]i recomand` s` abordezi public doar subiecte pe care le st`p#ne[ti [i \n care ai fluen]`, s` te documentezi asupra informa]iilor pe care le vei oferi [i s` nu cazi \n cap-

cana de a presupune c` publicul are din start ceva \mpotriva ta. {i nu uita de cele dou` ingrediente cu o capacitate excep]io nal` de a re]ine aten]ia audito-riului: pasiunea [i umorul vorbitorului. {i e bine s`-]i rezervi timp suficient pentru a te preg`ti. Teoria spune c`, pentru fie-care minut de discurs, e bine s`-]i acorzi o or` de antrenament. Totu[i, Paul conside-r` c` [i dou` minute de preg`tire alocate fiec`rui minut de discurs vor face minuni. Iat` sugestiile acestuia pentru a „livra“ un discurs impecabil:

1.G#nde[te totul ca pe o minipies` de teatru \n care tu e[ti regizorul. Roste[te discursul de c#teva ori \nainte s`-l sus]ii! Eventual, memoreaz` ideile principale, introducerea [i \ncheierea.

2. Mergi \n sala \n care urmeaz` s` vorbe[ti, plimb`-te pe scen`. Uit`-te la locul unde urmeaz` s` fie pub-licul [i imagineaz`-]i cum o s` fie. Familiarizeaz`-te cu toate detaliile pe care urmeaz` s` le tr`ie[ti \n ziua dis-cursului, astfel \nc#t atunci s` nu-]i mai \ncarci mintea cu elemente de noutate. |n plus, nu bea cafea, alcool sau energizante.

3. Pune-te \n pielea publicului, emptizea- z`: g#nde[te-te la ce e important pentru el, ce e interesat s` aud`, ce nevoi are, ce dispo- zi]ie are ca s` te asculte [i calibreaz`-]i discursul \n raport cu aceste lucruri.

4. Contactul vizual \ndepline[te o func]ie dubl`. Pe deoparte, atunci c#nd prive[ti \n ochi membri ai auditoriului (prefera-bil pe c#t mai mul]i dintre ei) \i faci mai aten]i la tine. Pe de alt` parte, te ajut` s` prime[ti imediat feedback din sal`. Iar dac` \]i dai seama c` \i pierzi, po]i oric#nd s` schimbi strategia [i s`-i aduci \napoi.

5. C#nd pierzi aten]ia publicului:> Schimb` tonul [i caden]a rostirii. Dis-cursurile plate plictisesc.> Mi[c`-te cu modera]ie prin sal`. Imo-

bilitatea plictise[te. Prea mult` mobili-tate bulverseaz` sau agit`. > Poveste[te o experien]` personal`. Oa-menii au o curiozitate natural` c`tre lu-cruri [i tr`iri personale.

6. Dac` sim]i c` cei din sal` sunt neprieteno[i, \nseamn` fie c` nu ]i-ai probat \nc` suficient expertiza [i statutul (au nevoie de dovezi suplimenta-re c` merit` s` te asculte), fie c` au motive de disconfort: discursul este prea lung sau pur [i simplu se apropie ora mesei.

7. Umorul este foarte util, detensio-neaz` [i, implicit, c#nd se simt bine, oa-menii devin mai pu]in combativi [i mai predispu[i la a se l`sa convin[i.

8. Nu recomand umorul provenit din glume, pentru c` ele sunt subiective [i ce e amuzant pentru cineva e posi-bil s` nu fie pentru altcineva. Forme-le de umor cu cel mai mare impact vin din pove[tile [i experien]ele person-ale ale vorbitorului. Aici riscul penibilului este evitat, pentru c` o astfel de poveste nu are ata[at` a[teptarea de a fi [i amuzant`. Dac` publicul r#de, e perfect, iar dac` nu,

Raluca Kisescu Senior Manager Commer-cial Marketing, Avon M` bazez pe improviza]ie, dar este parte dintr-un discurs lucrat, e naturale]ea care vine pe o baz` dat`. Preg`tirea nu se rezum` doar la interior, de multe ori exteriorul \mi con-sum` mai mult timp. Coafatul, machiatul, ]inuta trebuie s` fie \n armonie cu prezentarea. Acum doisprezece ani, am vorbit prima dat` \n public, la o conferin]` intern` Avon, [i i-am cerut voie directorului general s`-mi iau liber ca s` merg la cump`r`turi. M` g#ndeam c` sinceritatea mea se va l`sa cu comentarii, dar el a zis: «of course you should go, how you dress is as important as how you speak.»

Mona Nicolici Head of Community Rela-tions &Social Affairs Petrom |ntotdeauna m` documentez asupra audien]ei: este impor-tant s` [tiu ce o intereseaz` pentru a [ti ce s`-i spun. |n plus, respira]ia corect` te ajut` s` ai un ritm adecvat [i s` ar- ticulezi cuvintele. Dac` ui]i s` respiri [i te concentrezi doar asupra mesajului, la un moment dat apare un blocaj. |n fa]a audien]ei trebuie s` ai o atitudine pozitiv`, care vine din \ncrederea \n tine, din cunoa[terea subiectului, dar [i din exerci]iu. Sunt foarte atent` [i la gesticula]ie, postur` sau \mbr`c`minte. Uneori oamenii \[i aduc mai u[or aminte de impresia pe care le-ai l`sat-o dec#t de con]inutul discursului.

Andreea Mihai Director de Marketing, Carrefour Rom#nia C#nd vorbim \n public, ne este fric` de ce p`rere \[i vor face ceilal]i despre noi, ca mesajul nostru s` nu fie cumva prost sau par]ial \n]eles [i c` nu vom convinge sau vom ob]ine exact rezultatul contrar. Este esen]ial s` cuno[ti bine subiectul, s` ai un mesaj util, s` folose[ti un limbaj simplu [i pe interesul tuturor, a[a cum promova David Ogilvy, [i s`-]i pui la lu-cru empatia [i sim]ul umorului. Pe mine m` inspir` cuvintele lui Darwin P. Kingsley: «Omul are puteri la care nici nu viseaz`. Omul poate face lucruri la care nici nu s-a g#ndit. Nu exist` limite \n ceea ce po]i face, doar cele din mintea ta.»

Mai multe secrete ale vorbitului \n public pe www.unica.ro