cota unica de impozitare

Cota unica de impozitare Voica Ionut Daniel

Cota unică de impozitare

Fundamente teoretice

Probabil cel mai bine reprezentat model al cotei unice de impozitare a fost conceput în Statele Unite ale Americii, fiind denumit „Hall-Rabushka flat tax”(1983-1985 HR).Acest model se bazează pe o combinaţie a taxei pe profitul agenţilor economici şi impozitul pe salariu aduse la acelaşi nivel. Baza de impozitare a impozitului pe venit este diferenţa dintre veniturile obţinute în urma vânzărilor, inclusiv exporturi şi plăţile efectuate pentru cumpărarea de factori de producţie, bunuri de capital, inclusiv importuri plus plăţi către salariaţi. Taxa pe veniturile populaţiei include orice compensaţie în schimbul muncii prestate sau din pensii.

Ea este deci o taxă bazată pe consumul agenţilor economici, asemănătoare TVA-ului având în plus venituri din impozitarea salariilor.

Cota unică de impozitare sub această formă (Hall-Rabushka) nu a fost însă adoptată până acum, modelele existente fiind totuşi îndreptate în această direcţie.

Singura asemănare între diferitele modele adoptate este în fapt înlocuirea impozitării progresive a veniturilor salariale cu un nivel unic de taxare.

Suma ce trebuie plătită are forma:

unde este suma ce urmează a fi prelevată din venitul salarial Y, t rata marginală de impozitare şi deducerea de impozit(care variază în general funcţie de condiţia socială a salariatului).Rata t de impozitare este de multe ori adoptată şi pentru alte tipuri de venituri.

Ar mai trebui ţinut cont de un aspect, denumirea de cotă unică de impozitare se referă numai la impozitul pe venitul salarial. În realitate taxarea salariilor este departe de a fi unică, trebuind luate în considerare şi contribuţiile sociale (sănătate, şomaj, fondul de pensie etc.), ceea ce face ca sumele finale reţinute să nu fie aceleaşi. În multe din ţările care au adoptat sistemul unic de impozitare a salariilor, mai multe venituri sunt aduse la buget din contribuţiile sociale. Păstrarea unui nivel ridicat al contribuţiilor sociale pare a fi o problemă în aceste ţări. Georgia şi Rusia au efectuat reforme în acest sens după adoptarea cotei unice.

O a doua precizare ce trebuie făcută este aceea că adoptarea cotei unice de impozitare a fost o măsură dintr-un pachet mai larg de reforme, îndreptate în special spre o mai eficientă administrare a taxelor.

1


Primele exemple de adoptare a cotei unice de impozitare

Prima utilizare a cotei unice de impozitare datează din anul 1842 fiind adoptată în Marea Britanie.

Prima aplicare cu succes a impozitului unic a avut loc în Hong Kong (sistemul SAR), unde a intrat în vigoare încă din 1947.

Acest sistem le permitea contribuabililor să aleagă între o taxare progresivă sau o impozitare unică de 16%, având însă o gamă redusă de deduceri. Alături de alte facilităţi fiscale, simplitatea sistemului a făcut din Hong Kong unul dintre cele mai bune medii de afaceri din Asia.

În afara Europei cota unică de impozitare a fost adoptată în Bolivia(13% aici însă ea este mai mult un mijloc de a întări TVA-ul), Paraguay(10%, însă la fel ca în cazul Boliviei ea serveşte consolidării TVA-ului, contribuabilii putând deduce din sumele plătite toate bunurile de consum, cu facturi), Guernsey şi Jerney(20%), Jamaica(25%).Ea a mai fost adoptată de o serie de guverne din state federale, cum ar fi Alberta şi Massachusetts.

Estonia a fost prima ţară din Europa care a adoptat cota unică, în 1994. Exemplul Estoniei a fost urmat de Letonia, Lituania, dar şi de Rusia. De atunci, cota unică a mai fost adoptată de state precum Serbia, Ucraina, Slovacia sau Georgia. Introducerea cotei unice atât pe veniturile salariaţilor, cât şi pe profiturile companiilor este considerată una dintre cele mai radicale variante de impozitare, mai ales că guvernele doresc eliminarea dublei impozitări(dacă o companie a plătit deja impozitul pe profit de 16%, investitorii nu ar trebui să plătească impozite pe dividendele acordate de aceasta).

Pro şi Contra„Noile economii cu costuri si niveluri reduse de impozitare din Europa de Est

afectează creşterea economica a vechilor membri UE”.

Potrivit unui studiu publicat de institutul Adam Smith din Londra, trecerea de la mai multe trepte de impozitare la cota unică este o reformă radicală şi trebuie introdusă cu atenţie.

În statele cu o economie incipientă, cum era Hong Kongul în 1947, sau în fostele state comuniste, ea a dat rezultate. În general, atunci când este sprijinită de măsuri economice eficiente, cota unică poate crea premisele unei creşteri sănătoase, mai arată studiul institutului londonez.

Nu toată lumea a fost încântată de noua formulă de impozitare adoptată de fostele state comuniste. Germania, de exemplu, s-a plâns că şomajul a crescut dramatic după ce multe companii atrase de impozitul de zero la sută pe activitate practicat de Estonia şi-au mutat afacerile în această tara. La fel de nemulţumită este şi Finlanda, ţară vecină cu Estonia şi recunoscută ca având un nivel mare al taxelor. Atraşi de noile perspective, oamenii de afaceri finlandezi şi-au reorientat investiţiile în Estonia. Slovacia a fost şi ea

2

Cota unica de impozitare Voica Ionut Danielacuzată de concurenţă neloială şi taxe de dumping deoarece, după introducerea cotei unice, această ţară a devenit mai atractivă pentru investiţii. Reducerea impozitulului pe profi profit pentru companii va însemna, evident, mai multe fonduri care pot fi folosite pentru dezvoltare şi pot duce la o creştere economică.

Un impozit mai mic poate determina companii străine să vină să investească în România, însă acest criteriu este un argument în plus, nu este singurul care determină o decizie a investitorului. Reducerea impozitului pe salarii ar trebui să încurajeze munca şi scoaterea la suprafaţă a unor avantaje salariale mascate până acum. "Este posibil ca acest lucru sa nu se producă însă la nivelul estimat, atâta timp cât contribuţiile la asigurări sociale rămân la acelaşi nivel” explică analiştii. Va exista însă şi un revers al medaliei, respectiv golul de resurse la bugetul de stat care se va face simţit imediat după adoptarea cotei unice. De asemenea, o buna parte din banii în plus cu care vor rămâne salariaţii, în urma micşorării impozitului pe salariu, se vor duce pe consum.

Poate cele mai fierbinţi dezbateri pe tema cotei unice au avut loc la Londra, unde o parte dintre parlamentarii conservatori s-au declarat impresionaţi de modul în care Estonia a profitat la maximum de pe urma faptului că, în urmă cu 11 ani, a fost prima ţară europeana - alături de Lituania - care a simplificat sistemul fiscal. Modelul eston a fost adoptat ulterior, în formule modificate, de Rusia (2001), Serbia si Ucraina (2003), Slovacia (2004), Georgia şi Romania (2005). Cu toate acestea, deocamdată, doar cota unică din ţările baltice şi Slovacia este privită cu respect şi dată drept exemplu în capitalele occidentale.

Fără a respinge reducerea numărului de cote de impozitare, extrem de numeroase, parlamentarii nu sunt de acord cu ipotezele enunţate de susţinătorii simplificării sistemului fiscal britanic care spun că acestea ar încuraja plata datoriilor fiscale, ar reduce costurile administrative ale companiilor şi ar determina o piaţă a muncii mult mai flexibilă.Introducerea cotei unice a fost vehiculată şi de creştin-democraţii din Germania la începutul campaniei electorale, drept soluţie pentru întărirea economiei germane, marcată de creşterea rapidă a deficitului bugetar. Dar, în pofida faptului că Germania are unul dintre cele mai complicate sisteme fiscale din lume, ideea nu a prins la electorat şi, a fost contestată făţiş de cancelarul Schröder, a fost abandonată în etapele finale ale campaniei.În Franţa, premierul Dominique de Villepin s-a dovedit mai precaut si a anunţat reduceri ale taxelor pe venit de pana la 3,5 miliarde euro. În condiţiile in care 10% din francezi nu au loc de munca, doar 40% din gospodăriile ţării plătesc taxe pe venit. Guvernul vrea acum să reducă cel mai ridicat nivel de impozitare, de la 48,09% la 40%, şi să renunţe la două din cele şase cote de impozitare existente.

La rândul sau, ministrul spaniol al finanţelor, Petro Solbes, a abordat o atitudine similară, fiind aşteptate o reducere a nivelului maxim de impozitare pe venit (45% in prezent) şi renunţarea la o parte din cele cinci cote de impozitare existente.

3


Adoptarea cotei unice în Europa

ESTONIA

În Europa, Estonia a adoptat cota unică în 1994, ignorând recomandările Fondului Monetar. În paralel au fost adoptate însă măsuri de disciplină fiscală strictă, s-a liberalizat comerţul exterior şi s-a trecut pe scară largă la privatizare.

Impozitul unic de 26% l-a înlocuit pe cel progresiv de 16-33%, transformând radical economia, încurajând acumularea de capital, creşterea productivităţii, creşterea salariilor şi crearea de noi locuri de muncă. Specificul acestei ţări îl constituie însă netaxarea profiturilor nedistribuite.

Ulterior, pentru a păstra competitivitatea, autorităţile estoniene au stabilit prin lege scăderea impozitului de la 26 la 20%, până în 2009.

PIB-ul pe locuitor a crescut de la 2400 la 3600 EEK, deşi trebuie menţionat că aportul mai mare la această creştere l-a avut inflaţia.

LITUANIA

Exemplul Estoniei a fost urmat şi de Lituania, care a fixat în 1994 cota unică de impozitare la 33%, deşi taxa pe profitul firmelor a rămas la valoarea de 29%.Presiunea ţărilor vecine a determinat reducerea taxei unice la 15%, taxa pe profit rămânând neschimbată. S-a trecut la o taxă pe valoarea adăugată de 18%, iar accizele pe benzină, motorină şi bere au fost ridicate în intervalul 1994-1995.Câştigurile obţinute de pe urma taxei pe venit aplicată populaţiei au crescut, însă au scăzut cele din impozitul pe profitul firmelor.

LETONIA

Cota unică de impozitare a fost introdusă în 1997, fiind stabilită la 25%.Înainte de aceasta Letonia avea o rată de impozitare particulară, în cadrul căreia rata de impozitare scădea pe măsura creşterii venitului, de la 25% la venituri mai mici la 10% în cazul veniturilor mai mari. Acest fapt a condus la o creştere a sumelor datorate statului sub forma impozitului pe salarii(în principal asupra salariile foarte mari).

Taxa pe profitul firmelor era de 25% şi înainte de reforma fiscală, însă ea a fost coborâtă între timp la nivelul de 15%, ca urmare a presiunii exercitate de reformele realizate în celelalte state baltice. În acelaşi timp a fost redus şi numărul de excepţii de la plata impozitelor, precum şi deducerile din impozite(atât din venitul personal cât şi din cel pe profitul firmelor).Acest fapt a condus fireşte la o creştere a încasărilor la buget.

4

4


RUSIA

Cel mai spectaculos exemplu este însă cel al Rusiei. În 2001, Vladimir Putin a surprins pe toată lumea cu o cotă unică de impozitare de 13%, abandonând astfel sistemul progresiv de impozitare care prevedea cote de 12%, 20% şi 30% pentru venitul personal. Nivelul real de taxare a crescut însă destul de puţin. Interesant este însă faptul că deducerile scad pe măsură ce creşte suma impozitată, deci taxa nu este cu adevărat unică decât după nivelul la care deducerile se opresc.

S-a trecut însă rapid la o serie de măsuri de natură fiscală precum: mărirea bazei de impozitare pentru taxa pe venitul personal, între care se

numără şi eliminarea excepţiei de impozitare în cazul militarilor; mărirea impozitului pe dividente de la 15% la 30; o schimbare privind structura TVA-ului, fiind eliminate şi aici o serie de

excepţii şi introducându-se un impozit asupra activităţilor individuale. Introducerea accizelor asupra motorinei şi creşterea majoră a celor asupra

tutunului şi petrolului(care s-a dublat în termeni nominali). Îmbunătăţirea sistemului de încasare a taxelor.

La un an de la instaurarea acestor măsuri veniturile din încasarea taxei pe profit personal a crescut cu cca. 25% în termeni reali.

La 4 ani de la adoptarea acestei măsuri, veniturile statului din impozitele plătite de contribuabili erau duble. Această creştere, spun specialiştii, se datorează scăderii evaziunii fiscale şi faptului că oamenii sunt stimulaţi să muncească mai mult, să economisească şi să investească.

SLOVACIA

Slovacia a introdus o serie de reforme în domeniul fiscalităţii în anul 1994, între care se numără şi adoptarea unei cote unice de 19% atât pentru impozitarea venitului personal şi a celui pe profitul agenţilor economici, cât şi pentru TVA. Această cotă unică a înlocuit un sistem progresiv având 5 trepte, de la 10% la 38%, la care se adăugau alte 5 rate de impozitare pentru anumite categorii de venituri. Deducerile din impozitul pe salarii atingeau până la 60% din salariu(de la 38760SK la 80832SK), iar deducerile pe salariul soţului/soţiei au crescut de la 12000SK la acelaşi nivel. Deducerile de impozit pe salariu pentru copii au fost înlocuite cu sume fixe.

Reducerea taxei pe profitul agenţilor economici de la 25% la 19% a favorizat acumularea de capital.

De asemenea a fost eliminată taxa de 15% pe dividente, dar şi cea pe moştenire şi cadouri.

Reforma a atins şi baza de impozitare a veniturilor salariaţiilor, fiind eliminate cu acest prilej o serie de excepţii de la impozitare, cum ar fi deduceri pentru veniturile din dobânzile bancare, contribuţiile la fonduri private de pensii şi excepţiile pentru militari şi judecători.

Şi impozitul pe profitul agenţilor economici a suferit modificări structurale. Astfel au fost eliminate o serie de privilegii pentru firmele nou înfiinţate, au fost stabilite noi limite

5


privind deductibilitatea donaţiilor şi au fost stabilite reguli mai severe privind constituirea provizioanelor şi a rezervelor.

Taxa agregată de securitate socială a fost redusă de la 51% la 48,6% .Au avut însă loc şi reforme indirecte, cum ar fi

unificarea cotei TVA care avea valoarea de 20% pentru majoritatea bunurilor şi 14% pentru produse alimentare la cota de 19%;

creşterea accizelor pentru a le aduce la cotele practicate în UE.Poate cel mai important aspect este însă cel legat de măsurile luate pentru creşterea

eficienţei muncii, prin reducerea beneficiilor din afara ariei de lucru, prin stimularea angajărilor, dar şi prin reducerea taxei pentru persoanele care depăşesc data de pensionare(dată care s-a prelungit începând cu această perioadă).

Un aspect îmbucurător a fost adoptarea cu 1 an înainte de apariţia cotei unice a unei noi legi privind forţa de muncă. Aceasta prevedea printre altele o creştere a flexibilităţii pieţei de muncă prin posibilitatea de a prelungi nelimitat acordurile de muncă pe perioadă limitată.

Efectele reformei au fost o scădere a sumelor încasate din impozitul pe venitul populaţiei cu 0,7% din PIB(faţă de 1,2% prognozata autorităţilor) şi

o scădere a sumelor încasate la buget din impozitul pe profitul agenţilor economici şi din asigurările sociale cu 0,4% respectiv 1,5% din PIB.

Aceste scăderi au fost însă compensate prin sumele suplimentare încasate din taxele indirecte(în special TVA).

MACEDONIA

Macedonia este ultimul stat care doreşte implementarea unui sistem de impozitare unic.

Guvernul speră să stimuleze investiţiile străine prin reducerea semnificativă a impozitelor.

Conform promisiunilor electorale, guvernul a introdus un impozit unic de 12% pe venitul persoanelor fizice şi profitul companiilor. În prezent sunt în vigoare cote progresive de impozitare a venitului personal -- 15%, 18% şi 24%. Impozitul pe profit este de 15%, impozitul pe proprietate este de 3%, iar TVA este de 15%.

Autorităţile declară că intenţionează să meargă şi mai departe, reducând impozitul unic la 10% în 2008.

Cu toate acestea, guvernul va fi presat să impună disciplina fiscală, dată fiind scăderea potenţială a veniturilor la buget.

Pentru 2007, guvernatorul Băncii Naţionale Petar Gosev preconizează o inflaţie de 3%, rate de schimb valutar stabile şi o creştere a rezervei de valută de până la 1,7 miliarde USD.

Serbia

Trebuie făcută o precizare privind un alt stat european, anume Serbia. Această ţară este uneori inclusă în rândul celor care au adoptat cota unică. Într-adevăr impozitarea

6


salariilor se face folosind o cotă unică, însă se mai aplică o taxă asupra veniturilor totale ce depăşesc un anumit prag, ceea ce face ca veniturile să fie impozitate de două ori.În realitate însă sistemul a funcţionat ca unul având cotă unică pentru că pragul de venit era unul destul de ridicat(deşi în Iulie 2006 el a fost coborât în mod substanţial).Însă acest sistem de impozitare nu corespunde definiţiei date.

În fine, în 2003, modelul s-a extins şi mai mult în Europa. Mai întâi, Serbia a votat o cotă unică de 14% impozit pe veniturile personale şi pe profit. A urmat Ucraina, cu 13% şi apoi Slovacia, cu o cotă de 19%.

Diferenţe

Primul val de state(cele baltice) au optat pentru o cotă unică de impozitare apropiată de limita superioară fostelor cote progresive, în timp ce al doilea val, începând cu Rusia s-au orientat spre o impozitare apropiată de limita inferioară a acesteia(excepţie fiind România care are o cotă sub limită).

7


COTA UNICĂ DE IMPOZITAREAnul adoptării

Cota progresivă(%)

Impozitul pe venitul personal

Impozitul pe profitul firmelor

Efect asupra PIB

Estonia 1994 16-33 26% 26% Creştere moderată

Lituania 1994 18-33 33% 29% Creştere substanţială

Letonia 1997 25 şi 10 25% 25% Uşoară reducere

Rusia 2001 12-30 13% 37% Creştere moderată

Slovacia 2004 10-38 19% 19% Creştere substanţială

România 2005 18-40 16% 16% Creştere

Mai există şi alte diferenţe notabile, cum ar fi cea între ţări precum Estonia, Letonia, Slovacia şi România care au acelaşi procent atât pentru impozitul pe venitul salarial cât şi pentru cel pe impozitul pe profitul firmelor. Avantajul acestei abordări este că elimină distorsiunile fiscale create prin posibilitatea de a alege între o activitate individuală sau în cadrul unei firme, avantaj valabil însă atâta timp cât câştigurile din dividende şi investiţiile de capital rămân netaxate. Acest lucru este respectat în aceste ţări cu excepţia României care după adoptarea taxei unice nu a renunţat la aceste impozite.

Se observă de asemenea diferenţe în ceea ce priveşte taxa pe profitul firmelor, aceasta având valori diferite faţă de impozitul pe salariu: ţările din primul val preferând o impozitare sub nivelul impozitului pe salariu, în timp ce ţările din al doilea val au o stabilit acest nivel mai sus. Acestea din urmă au păstrat şi impozitul pe dividende.

Lucrurile sunt însă clare în cazul Estoniei şi al Letoniei. Prima a eliminat această taxă, preferând să impoziteze dividendele la nivelul cotei unice iar a doua a coborât nivelul de impozitare sub nivelul impozitului pe salariu.

Slovacia este singura ţară care a aliniat şi TVA-ul la nivelul cotei unice, deşi se pare că este doar o coincidenţă, acesta fiind nivelul necesar pentru a menţine încasările la nivelul dorit după eliminarea celor două nivele ale TVA-ului.

În ceea ce priveşte taxarea veniturilor din capital, se observă de asemenea abordări diferite, ţările din primul val preferând o taxare la nivelul sau aproape de cota unică. Între acestea Estonia şi Letonia au nivelul de impozitare sub nivelul cotei. Din această perspectivă abordarea seamănă cu cea folosită în ţările nordice(DIT-Dual Income Tax),unde impozitarea veniturilor din capital se făcea folosind un nivel unic, însă în cazul impozitului pe salariu se aplica o cotă progresivă. Diferenţa faţă de DIT este că nu s-a urmărit o distincţie clară între impozitarea veniturilor salariale şi cea a capitalului.

În al doilea val se observă o preocupare pentru deducerile de impozit, ele fiind mai mari decât în cazul ţărilor din primul val(excepţie făcând Georgia unde ele lipsesc).

Componenţa veniturilor din taxe înainte si după introducerea cotei unice de impozitare(% din PIB).

8


Impozit pe salariu Impozit pe profit Taxe indirecte

Înainte de reformă

După reformă


După reformă


După reformă

Estonia 8,5 8,1 4,8 3,5 11,1 13,3Georgia 2,7 2,5 1,6 1,9 8,1 11,0Letonia 5,4 5,6 2,0 2,4 12,6* 12,5†

Lituania 5,0 5,4 5,3 2,5 6,2 6,1România 3,0 2,3 2,7 2,4 10,9 10,2Rusia 2,4 2,9 5,5 5,8 8,6 9,9Slovacia 3,3 2,6 2,8 2,4 9,8 11,4Ucraina 5,1 3,8 5,0 4,7 8,8 8,6Media neponderată

4,4 4,1 3,7 3,2 9,4 10,5

Asemănări

Se observă prezenţa unor elemente recurente în politica fiscală a acestor ţări: Exceptând Georgia şi Letonia s-a observat o creştere a deducerilor pe impozitul

salarial, pentru a contracara posibile efecte negative ale cotei unice asupra celor cu venituri salariale nu foarte mari.

Reforma ce a însoţit adoptarea cotei unice a însemnat şi eliminarea sau reducerea unor categorii scutite de la plata impozitului.

Cu excepţia unor state precum Lituania şi Letonia(care au adoptat o cotă de impozitare apropiată de limita superioară a cotei progresive de impozitare), dar şi Rusia(prin adoptarea unei taxe suplimentare) toate celelalte s-au confruntat cu o scădere a veniturilor încasate din impozitul pe salariu. Creşterea numărului de salariaţi(prin atragerea lor din economia subterană) sau a productivităţii se pare că nu a fost suficient pentru contrabalansarea efectelor create de scăderea veniturilor şi creşterea deducerilor.

După adoptarea cotei a continuat procesul de scădere a ratei de impozitare pentru profitul firmelor.

În Slovacia, Rusia şi Georgia statul şi-a diminuat contribuţia socială, prin deduceri şi subvenţii.

Majoritatea ţărilor care au adoptat cota unică au ridicat nivelul taxelor indirecte şi a accizelor, ceea ce a dus la o creştere substanţială a veniturilor din aceste surse.

* Include numai TVA† Conform IMF

9


ROMANIA

Guvernul român a ales pentru introducerea cotei unice de impozitare un moment care a coincis cu schimbări importante ale politicilor economice, astfel încât implementarea acestei decizii s-a dovedit mai dificilă pentru România decât pentru alte state din fostul bloc comunist. Temerile principale erau legate de posibilitatea ca micşorarea impozitelor să mărească ritmul de creştere economică, de peste 8% în 2004, până la un nivel greu de ţinut sub control. În acest timp Fondul Monetar International (FMI) susţinea că, în cazul României, care a reuşit abia în 2004 să coboare inflaţia sub plafonul de 10%, pentru prima dată în aproape 15 ani, stabilitatea economiei trebuie sa fie obiectivul primordial pentru investitorii străini decât nivelul fiscalităţii. Executivul estima că pierderile înregistrate de veniturile bugetare nu vor depăşi 1% din PIB, nivel destul de "conservator" potrivit Reuters, având în vedere că în Slovacia introducerea cotei unice de 19% a atras, încă din primul an, fonduri mai mari la bugetul de stat. A fost făcută recomandarea ca România să adopte o serie de măsuri de eliminare a unor legi ineficiente şi a evaziunii fiscale.

2004 2005(vechi) 2005(nou)

Cota standard de impozit pe profit

25% 19% 16%

Impozitarea microîntreprinderilor

1,5% 1,5% 3%

Impozitul pe venit 18%-40% 14%-38% 16%Impozit pe dividende-persoane fizice

5% 10% 10%

Contribuţii la Asigurări Sociale(plafonat)

31,5% 29,5% 31,5%

Asigurarea de accidente de muncă şi boli profesionale

0,5% 0,5%-4% 0,5%-4%

Salariul mediu pe economie 7682000 9211000 9211000Salariul minim pe economie 2800000 3100000 3100000

Reforma fiscală în Romania

Cota standard de impozit pe profit

Începând cu 1 ianuarie 2005, cota standard de impozitare care se aplică asupra profitului impozabil se reduce de la 25% la 16%.

Impozitul pe venitul microîntreprinderilor

10


Începând cu 1 ianuarie 2005 cota de impozit pe profitul microîntreprinderilor creşte de la 1,5% la 3%.Microîntreprinderile pot opta pentru plata impozitului pe profit începând cu anul fiscal următor.

Impozitul pe venitGrila de impozitare a fost înlocuită cu o cotă unică de impozit de 16%.Aceasta se

aplică următoarelor veniturilor : Salarii Activităţi independente Cedarea folosinţei bunurilor Pensii Activităţi agricole Premii Alte surse

Ea nu se aplică veniturilor din investiţii şi din jocurile de noroc.Contribuabilii nu sunt obligaţi să depună declaraţie de venit anuală dacă:o obţin numai venituri din salarii pentru activitate desfăşurată în România.o Obţin numai venituri din investiţii, pensii, activităţi agricole, premii şi jocuri de

noroc sau din altă sursă, a căror impunere este finală.Contribuabilii pot dispune asupra destinaţiei de până la 2% din impozitul pe venitul anual pentru sponsorizarea entităţilor non-profit;calcularea, reţinerea şi virarea acestei sume va fi făcută de către organul fiscal competent(metodologia fiind stabilită prin ordin al Ministerului Finanţelor).

Venituri din salariiNoile deduceri personale se acordă diferenţiat, funcţie de venitul lunar brut şi de

numărul de persoane în întreţinerea contribuabilului, după cum urmează: Contribuabilii care au un venit de până la 10.000.000 ROL(1.000 RON) lunar

beneficiază de deduceri ce variază între 2.500.000 ROL (250 RON) şi 6.500.000 ROL (650 RON)

Contribuabilii care au un venit lunar brut între 10.000.001 ROL şi 30.000.0000 ROL(3.000 RON) beneficiază de deduceri personale degresive.

Contribuabilii cu un venit lunar brut mai mare de 30.000.000 ROL(3.000 RON) nu beneficiază de deduceri personale la calculul impozitului pe venit.

La funcţia de bază, impozitul lunar se calculează prin deducerea din venitul brut a: Contribuţiilor obligatorii aferente unei luni Deducerile personale acordate (dacă este cazul) Cotizaţiei sindicale lunare Contribuţiei la schemele facultative de pensii ocupaţionale(în limita a 200€

anual). În celelalte cazuri , impozitul lunar se calculează prin deducerea din venitul brut a

contribuţiilor obligatorii pe fiecare loc de realizare a venitului.

Venituri din activităţi independente

11


Venitul anual din drepturi de proprietate intelectuală se stabileşte prin scăderea din venitul brut a unei cote de 40% reprezentând cheltuieli deductibile (anterior 60%).Cota este de 50% pentru lucrări de artă monumentală.Pentru următoarele categorii de venituri se reţine la sursă în momentul plăţii impozitului anticipat de 10% :

venituri din drepturi de proprietate intelectuală. Venituri din vânzarea bunurilor în regim de consignaţie. Venituri din activităţi desfăşurate în baza contractelor de agent, comision sau

mandat comercial. Venituri din activităţi desfăşurate în baza contractelor/convenţiilor civile

încheiate potrivit Codului Civil . Venituri din activitatea de expertiză contabilă şi tehnică, judiciară şi

extrajudiciară.Stabilirea venitului net anual impozabil se face, de către organul fiscal pe baza declaraţiei de venit şi a declaraţiilor speciale care trebuie depuse până la 15 mai a anului următor obţinerii veniturilor.

Venituri din cedarea folosinţei bunurilor

Venitul impozabil se stabileşte prin deducerea unei cote de cheltuieli de 25% din venitul brut.Veniturile din cedarea folosinţei bunurilor din străinătate nu se impozitează în România.

Venituri din pensii

Impozitul pentru veniturile din pensii se calculează prin aplicarea unei cote de 16% asupra venitului impozabil, impozitul astfel calculat şi reţinut fiind final .Sun impozabile doar veniturile din pensii ce depăşesc suma de 9.000.000 ROL (900RON)/lună.

Venituri din premii

Impozitul aferent veniturilor din premii se reţine la sursă şi se calculează prin aplicarea unei cote de 16% asupra venitului ce depăşeşte suma de 8.000.000 ROL(800 RON).

Venituri din investiţii

Impozitarea veniturilor din investiţii se face diferenţiat, în funcţie de natura venitului, după cum urmează:

Veniturile din dividende se vor impozita cu o cotă de 10%. Pentru veniturile din dobânzi, impozitul va fi calculat prin aplicarea unei cote de

1% din suma acestora. Veniturile din transferul titlurilor de valoare şi din operaţiuni de vânzare-

cumpărare de valută la termen, vor fi impozitate prin aplicarea unei cote de 10%.

12


Impozitele pe veniturile din investiţii se reţin la sursă şi sunt finale.Veniturile din investiţii obţinute în străinătate de rezidenţi români se supun impozitării în România şi trebuie declarate până la 15 mai a anului următor celui de realizare a venitului.

Venituri din jocuri de noroc

Impozitul aferent veniturilor din jocuri de noroc se reţin la sursă şi se calculează prin aplicarea unei cote de 20% asupra venitului brut.Impozitul calculat şi reţinut în momentul plăţii este impozitul final.

Contribuţii la Asigurările Sociale

Se revine la cota stabilită pentru 2004 de contribuţie la asigurările sociale. Aceasta este de :

31,5% pentru condiţii normale de muncă 36,5% pentru condiţii deosebite de muncă 41,5% pentru condiţii speciale de muncă

Baza pe care se calculează contribuţia de asigurări sociale este plafonată la nivelul a cinci salarii medii brute pe economie.

Alte prevederi

Salariul mediu brut

Nivelul salariului mediu brut pe economie folosit la calculul plafonat al contribuţiei de asigurări sociale a fost stabilit la 9.211.000 ROL (921.1 RON).

Salariul minim

Nivelul salariului minim brut pe economie a fost stabilit la 3.100.000 ROL (310 RON).

Asigurarea de accidente de muncă şi boli profesionale

Începând cu 1 ianuarie 2005, cota de contribuţie pentru asigurările de accidente de muncă şi boli profesionale va fi stabilită în funcţie de riscuri, pe sectoare economice, între limitele 0,5%-4%(conform normelor metodologice ale Legii 346-2002).

13


Efecte ale adoptării cotei unice asupra economiei

Potrivit Fondului Monetar Internaţional, introducerea în România la începutul anului trecut a impozitului de 16% a dus la scăderea, în 2005, cu 1% din PIB a sumelor obţinute din impozitarea personale şi ale firmelor.

După adoptarea cotei unice, ponderea deţinută de impozitul pe venit în formarea Produsului Intern Brut a scăzut de la 3% din PIB în anul 2004, la 2,3% din PIB în 2005, iar cea a impozitului pe profit s-a redus la 2,4% din PIB, în 2005, faţă de 2,7%, în 2004.

Prin eliminarea impozitării progresive şi introducerea cotei unice, bugetul a pierdut, în 2005, aproximativ 1 miliard de euro. Din acesta, 700 de milioane de euro s-au dus la persoanele fizice, iar 300, la corporaţii.

Acelaşi studiului realizat FMI,evidenţiază că procentajul deţinut de veniturile din impozite indirecte s-a majorat, anul trecut, cu 0,7 puncte procentuale, la 10,9% din PIB, ceea ce a echilibrat pierderile de la celelalte capitole. Totodată, cele două cote ale Taxei pe Valoarea Adăugată (TVA), de 19%, respectiv 9% în cazul cotei reduse, nu au fost majorate, dar au fost operate creşteri pentru o serie de accize, iar unele servicii exceptate de la plata TVA au fost retrase din această categorie.

Se pare că lucrurile nu sunt stau chiar bine: cota unică nu a dus la un avans substanţial al veniturilor bugetare, ci la creşterea consumului şi implicit a dus la creşterea deficitului de cont curent. În luna noiembrie 2005 consumul populaţiei crescuse cu 4,9%, ajungând la 20,8% din PIB. Această situaţie a fost favorizată şi de scăderea atractivităţii principalelor instrumente de economisire, dinamica anuală a acestora scăzând în termeni reali de la 10,3% la 4,9% în 2005.

În noiembrie 2006 motorul expansiunii economiei a fost tot consumul populaţiei, având o viteză de creştere de 11,5%, cu un consum final de 12,7%.

Agenţii economici

În anul 2005 profitul majorităţii societăţilor comerciale autohtone a scăzut sau a rămas neschimbat faţă de 2004,conform unui sondaj efectuat de GEA(Grupul de Economie Aplicată). Astfel în 2005, 43 % din firme au raportat un profit mai scăzut, în timp ce în cazul a 11,7% profitul a rămas neschimbat faţă de 2004.

Pe ansamblul anului 2005 s-a constatat o egalitate între firmele care au reuşit creşterea profitului şi cele care au înregistrat scăderea profitului.

Astfel, anul 2005, în cazul a 50,8% din firmele care au răspuns chestionarului GEA numărul salariaţilor a scăzut, pentru 20,3% rămânând neschimbat.

Salariaţii

14


După primele două luni de aplicare a impozitului în cota unică, câştigurile salariale medii brute au crescut, pe total economie, cu 17,9%. Această majorare de câştiguri este inferioară celei înregistrate în aceeaşi perioadă din 2004.

Specialiştii în prognoză recunosc existenţa în economie a unei ponderi mai mari decât se anticipase a salariilor negociate net şi în valută.

Măsura liberală a introducerii cotei unice are şi efecte sociale. Discrepanţa dintre venituri a scăzut. Media, însă, a rămas aceeaşi. Românii nu primesc nimic în plus la salariu. Numărul salariaţilor angajaţi cu contract individual de muncă a crescut, în primele două luni ale lui 2005, cu 100.000, conform datelor publicate de Institutul Naţional de Statistică. La sfârşitul lunii februarie 2005 erau înregistraţi 4,5 milioane de salariaţi, faţă de o constantă de 4,4 milioane anul trecut. Noii angajaţi nu provin din rândul şomerilor, al căror număr a rămas relativ constant - jumătate de milion.

Unul dintre principalele motive pentru care guvernul a introdus cota de impozitare de 16% îl reprezintă reducerea ponderii muncii la negru. Potrivit estimărilor CNP, numărul românilor care activează în economia „ascunsă’’ , se ridica la aproape un milion în 2004. Şi o altă concluzie a CNP: în România peste un milion de persoane cu vârsta de peste 64 de ani intră in categoria persoanelor ocupate.

La nivelul salariilor, în schimb, cota unică nu s-a resimţit aproape deloc. În ianuarie 2005 s-a consemnat o creştere medie de 5%, cauzată în cea mai mare parte de acordarea de prime în sectorul bugetar. În februarie, însă, salariul mediu net a scăzut cu 7% întorcându-se la nivelul mediu din ultimele luni ale anului trecut. În mod surprinzător, pe categorii, cele mai mari creşteri s-au înregistrat în cazul salariilor mici, asupra cărora cota unică a avut o influenţă redusă. Media salariilor mari, în schimb, a rămas aceeaşi. Privaţii n-au crescut salariile decât moderat în scopul menţinerii competitivităţii.

Dintr-o analiză a CNP rezultă că banii câştigaţi în plus din cota unică au mers în mai mică măsură spre consum şi s-au reflectat mai mult în economisire. Decalajul dintre creşterile salariale şi dinamica vânzărilor de bunuri si servicii către populaţie din primele două luni ale anului 2005 argumentează faptul că o buna parte din creşterea salarială s-a regăsit în economisire. La 28 februarie 2005 economiile populaţiei au fost cu 41,6f% mai mari fata de 29 februarie 2004, ceea ce in termeni reali a reprezentat o crestere de 30% (comparativ cu salariul real care s-a majorat cu doar 14,1%).

Creşterea accizelor, soluţia "compensatorie"Unul dintre "efectele secundare" ale introducerii cotei unice de impozitare reiese din

încercările autorităţilor de a acoperi găurile de la buget prin majorarea accizelor, o practică de altfel curentă în ţările care au adoptat cota unică de impozitare. Ea va conduce însă implicit la creşterea preţurilor la utilităţi, măsură care indirect se răsfrânge asupra societăţilor comerciale, dar şi a populaţiei. Ministerul Finanţelor a majorat, începând cu 1 iulie 2006, accizele la energie electrică, gaze naturale şi la benzina cu plumb, dar şi la ţigări şi alcool etilic. Efectele creşterii nivelului de accizare la produsele amintite au avut drept efect creşterea preţurilor la alimente, înregistrându-se scumpiri în toate sectoarele industriale, de la mobilă la construcţii şi îngrăşăminte.

Estimările guvernamentale

15


Guvernul, prin Comisia Naţională de Prognoză, spune că economia a răspuns favorabil la măsurile de relaxare fiscală.

Varujan Vosganian, preşedintele Comisiei pentru buget, finanţe-bănci din Camera Deputaţilor: "În 2005 veniturile la buget dsin impozit pe venit şi pe profit au scăzut, dar, până la sfârşitul anului 2008 veniturile se vor dubla", apreciind astfel că efectele benefice ale introducerii cotei unice se vor vedea în timp”.

Varujan Vosganian apreciază astfel că veniturile la buget vor creşte, până în 2007, la 11,8 miliarde lei, iar până la sfârşitul anului 2008, nivelul acestora aproape că se va dubla, comparativ cu 2004. În acelaşi timp, Ministerul Finanţelor Publice susţine că veniturile din impozitul pe profit se vor majora de la 2,5% din PIB în 2008, la 2,8% din PIB în 2010.

Analiza datelor preluate din bilanţurile contabile centralizate de MFP arată că politica de relaxare fiscală a avut încă din primul an un efect pozitiv major asupra performanţelor economico - financiare ale firmelor, precum şi o îmbunătăţire a viabilităţii agenţilor economici. În sinteză pot fi evidenţiate următoarele caracteristici:

• îmbunătăţirea ratelor efective de impozitare, prin reducerea decalajului dintre rata legală şi rata efectivă; pentru prima dată în istorie, rata de impozitare realizată a fost peste rata legală;

• îmbunătăţirea ratei profitabilităţii, deşi intensificarea procesului de modernizare şi retehnologizare, inclusiv prin investiţii bazate pe creditare au majorat cheltuielile societăţilor comerciale;

• creşterea profitului societăţilor comerciale (+9,3% pe ansamblul economiei) concomitent cu diminuarea cu 3% a pierderilor;

• întărirea disciplinei financiare şi reducerea arieratelor prin adoptarea unor măsuri legislative în scopul creşterii capacităţii administrative a autorităţii fiscale şi creşterii gradului de colectare a creanţelor fiscale;

• menţinerea gradului de îndatorare în condiţiile creşterii fondurilor rămase la dispoziţia societăţilor, prin reducerea impozitului pe profit, ceea ce a făcut posibil să crească cheltuielile cu investiţiile (6,6% în termeni reali a cheltuielilor cu echipamentele);

Introducerea cotei unice a condus la o îmbunătăţire a ratelor efective de impozitare. Pentru exemplificare s-au folosit trei rate, respectiv rata standard, prevăzută de lege, rata efectivă calculată din bilanţurile contabile pe baza impozitului datorat, şi rata realizată, calculată pe baza impozitului colectat la bugetul general consolidat.

Conform bilanţurilor contabile ale agenţilor economici, în anul 2005, ca urmare a introducerii cotei reduse de impozit pe profit, decalajul dintre rata legală şi rata efectivă, s-a îmbunătăţit ajungând la doar 0,4 puncte procentuale.

Totodată, sugestiv pentru efectul cotei unice, încă din primul an de aplicare, este că reducerea fiscalităţii a îmbunătăţit starea financiară a societăţilor. Acestea au putut astfel să-şi achite într-o proporţie mai mare obligaţiile şi chiar o parte din restanţele din anii

16


anteriori. Ca urmare, pentru prima dată în istorie rata de impozitare realizată a fost peste rata legală, ilustrând faptul că societăţile comerciale au dorit şi au avut disponibilităţi pentru a-şi achita pe lângă obligaţiile curente şi pe cele restante.

Un al doilea efect major l-a constituit îmbunătăţirea profitabilităţii, privită atât prin prisma mărimii profitului cât mai ales pe baza ratei profitabilităţii.

În anul 2005 profitul realizat în economie a fost cu 9,3% peste cel din anul 2004 şi a provenit în cea mai mare parte din sectorul întreprinderilor mici şi mijlocii unde creşterea de profit a fost cu 32% peste nivelul din anul 2004. Spre deosebire de acestea, microîntreprinderile, pe fondul reducerii cifrei de afaceri, au realizat un profit cu 19% mai mic decât în anul 2004. Dar această reducere este inferioară celei înregistrate în cazul cifrei de afaceri, ceea ce înseamnă, prin raportare la cifra de afaceri, că starea de profitabilite s-a îmbunătăţit.

În anul 2005, ponderea profitului obţinut de microîntreprinderi în cifra de afaceri a fost de 31% faţă de 24,5% în anul 2004.

Totuşi rezultatele microîntreprinderilor trebuie analizate în contextul specific al anului 2005, când schimbarea sistemului fiscal a modificat structura acestei categorii de contribuabili.

Astfel, datorită modificării Codului fiscal, cota de impozitare pentru microîntreprinderi începând cu anul 2005 a crescut de la 1,5% la 3% din cifra de afaceri, ceea ce a făcut ca un număr important dintre acestea să prefere avantajul cotei unice de 16% aplicat profitului brut.

În acelaşi timp, microîntreprinderile cu cifră de afaceri apropiate de pragul de 100.000 euro, prin dezvoltarea activităţii, au trecut în grupa societăţilor mici şi mijlocii.

Din aceste considerente în anul 2005 numărul microîntreprinderilor care au rămas cu regimul de impozitare în funcţie de cifra de afaceri s-a redus cu 24% (peste 62 mii întreprinderi).

Creşterea profitului s-a realizat concomitent cu reducerea pierderilor cu 3%, ceea ce a însemnat pe ansamblul economiei o majorare a profitului net cu 15,2%. Ca urmare rata profitabilităţii (profit net/cifră de afaceri) a cunoscut o uşoară ameliorare, de la 5,67% în anul 2004 la 5,73% în anul 2005.

Dacă din analiză se exclud microîntreprinderile – care, în principal din motive de translatare în grupa IMM-urilor şi-au redus profitul net – evoluţia pozitivă a profitabilităţii este şi mai pregnantă. Dacă ne referim la societăţile mari şi întreprinderile mici şi mijlocii împreună rata profitabilităţii a cunoscut o majorare cu 0,4 puncte procentuale:

Creşterea ratelor de profitabilitate este evidentă atât în cadrul proprietăţii private, cât şi în cea mixtă. In cadrul proprietăţii de stat s-a ajuns la o rată de profitabilitate de 3,5%, pe seama creşterii profitabilităţii la societăţile mari (3,8%), dar şi a scăderii ratei negative de profitabilitate la societăţile mici şi mijlocii (-1,2%, comparativ cu -4,3% în anul 2004). Această tendinţă s-a păstrat şi în cadrul proprietăţii mixte. In ceea ce priveşte sectorul privat, deşi acesta înregistrează cea mai mare rată de profitabilitate (6,1%), mult peste cea înregistrată în celelalte societăţi comerciale cu altă formă de capital social, totuşi aceasta a fost uşor în scădere.

Aceste rezultate sunt cu atât mai semnificative cu cât în anul 2005 contextul intern şi internaţional în care şi-au desfăşurat activitatea întreprinderile româneşti, nu a fost

17


favorabil, inducând costuri suplimentare care nu au putut fi în totalitate compensate prin productivitate şi eficienţă.

Astfel, cheltuielile de producţie ale agenţilor economici au înregistrat un ritm de creştere apropiat de cel al cifrei de afaceri (13,4% faţă de 14,1%). Dintre acestea creşterile cele mai mari s-au înregistrat la cheltuielile de personal, respectiv cu 17,5%.


Aceste rezultate sunt cu atât mai semnificative cu cât în anul 2005 contextul intern şi internaţional în care şi-au desfăşurat activitatea întreprinderile româneşti, nu a fost favorabil, inducând costuri suplimentare care nu au putut fi în totalitate compensate prin productivitate şi eficienţă.



Aceste rezultate sunt cu atât mai semnificative cu cât în anul 2005 contextul intern şi internaţional în care şi-au desfăşurat activitatea întreprinderile româneşti, nu a fost favorabil, inducând costuri suplimentare care nu au putut fi în totalitate compensate prin productivitate şi eficienţă.


In susţinerea scăderii arieratelor a fost luat în calcul impactul legislativ, administrativ şi nu în ultimul rând modificarea poziţiei financiare a agenţilor economici, ca urmare a reducerii cotei de impozit pe profit. Astfel, pe lângă relaxarea fiscală, implementarea unor măsuri de ordin legislativ şi administrativ, au făcut posibilă reducerea arieratelor, printre acestea:

• considerarea evaziunii fiscale drept infracţiune economico - financiară şi pedepsirea ei ca atare;

• asigurarea transparenţei în mediul de afaceri prin publicarea listei contribuabililor mici, mijlocii şi mari, care înregistrează obligaţii restante;

18


• creşterea capacităţii de administrare fiscală, prin eliminarea practicilor de scutire şi reeşalonare a datoriilor;

• continuarea acţiunilor de executare silită, declanşarea procedurii de insolvabilitate.

Aceste măsuri implementate în anul 2005 într-un ritm accelerat a făcut posibil ca arieratele să se reducă ca pondere în PIB, şi să nu mai constituie o presiune constantă asupra cererii agregate, inflaţiei şi contului curent.

Imbunătăţirea viabilităţii firmelor româneşti este ilustrată şi de îmbunătăţirea gradului de îndatorare a agenţilor economici, chiar dacă acesta continuă să se situeze la un nivel încă ridicat. Gradul de îndatorare, exprimat prin ponderea datoriilor în cifra de afaceri a fost în anul 2005 la acelaşi nivel cu cel din 2004, respectiv 68,8%, faţă de 68,7% în anul precedent. Menţinerea gradului de îndatorare de la un an la altul, deşi la un nivel încă ridicat, este totuşi un fenomen pozitiv, în condiţiile în care, deşi s-au angajat multe cheltuieli de investiţii ca o necesitate a modernizării, totuşi firmele nu s-au îndatorat, ci au angajat fondurile proprii. Creşterea cheltuielilor cu investiţiile apare evidentă în creşterea în termeni reali cu 6,6% a cheltuielilor cu imobilizările corporale, respectiv a cheltuielilor cu mijloacele fixe de ordinul clădirilor, terenurilor, maşinilor şi utilajelor.

Un alt fenomen pozitiv legat de gradul de îndatorare se referă la ponderea plăţilor restante în cifra de afaceri, care este în reducere faţă de anul precedent cu 3,2 puncte procentuale, respectiv 10,4% faţă de 13,6%.

Deşi am considerat că pe termen mediu şi lung, în condiţiile unor cofinanţări ridicate pentru utilizarea fondurilor comunitare, cele două stări de îndatorare se vor accentua, totuşi pe termen scurt nu a avut loc o creştere a îndatorării globale a societăţilor, datorită în special fondurilor rămase la dispoziţia acestora, fonduri ce provin din reducerea cotei de impozit pe profit. Mai mult a avut loc o reducere a plăţilor restante în cifra de afaceri, deşi companiile îşi finanţează încă deficitele operaţionale

prin neplata datoriilor curente la bugetul general consolidat al statului sau către furnizori.

Raportul dintre plăţile restante şi creanţe s-a redus simţitor în anul 2005, la 0,46/1, faţă de 0,60/1 în anul 2004 şi 0,73/1 în anul 2003, nivel care a făcut posibil reducerea arieratelor din economie. Pozitiv apare faptul că, companiile cu capital privat şi mixt şi-au îmbunătăţit semnificativ acest raport, în timp ce la companiile cu capital de stat nu există o îmbunătăţire, ci din contră o uşoară înrăutăţire. Tendinţa de îmbunătăţire este mai evidentă la companiile cu capital mixt, unde, pe ansamblul acestora, plăţile restante nu se mai situează peste creanţe.

Ca o concluzie generală care se deprinde din analiza calităţii activităţii economice, respectiv a profitabilităţii, pierderilor, arieratelor şi gradului de îndatorare, se poate afirma că introducerea cotei unice a îmbunătăţit mediul de afaceri şi a condus la creşterea capacităţii concurenţiale a firmelor.

19


Alte propuneri sunt bine-venitePot fi obtinute altfel veniturile de aproximativ 3% din PIB, de care bugetul are

nevoie, mentionate de Calin Popescu-Tariceanu? Liviu Voinea spune ca exista si alte mijloace: Fie de a creste veniturile bugetare - printr-o colectare mai buna sau prin cresterea cotei unice, fie de a scadea cheltuielile bugetare - in special scaderea cheltuielilor administrative si reducerea drastica a ajutoarelor

20


O solutie de compromis. In conditiile in care orice crestere de impozite este o masura nepopulara, politic exista tentatia de a afirma ca venituri suplimentare se pot obtine prin imbunatatirea colectarii - o atitudine mai ferma fata de rau-platnici si scoaterea la suprafata a economiei griâ, apreciaza Aurelian Dochia.

Desi masura este corecta, ea ramane greu de aplicat in practica - motiv pentru care FMI ramane reticent in a considera astfel de venituri drept certe - si, oricum, nu rezolva integral nevoile de finantareâ, precizeaza acesta.

Inainte de a propune majorarea TVA, Ionut Popescu a cerut opinia unor specialisti. Gabriel Biris, Senior Attorney la firma de consultanta Salans, i-a transmis propunerile sale. De fapt, ce se urmareste? Se urmareste strict colectarea unor sume suplimentare la bugetul de stat.

Ce nu se face cu masurile acestea? Nu se elimina abuzurile din sistem, se lasa foarte multe venituri neimpozitate si nici nu se face mai atractiv sistemul fiscal pentru investitoriâ, spune Biris. Specialistul firmei de consultanta a facut si cateva calcule care demonstreaza ca exista alte cai prin care se poate obtine suma care-i iesea lipsa ex-ministrului Popescu.

Exista alte solutii si, in conditiile in care informatiile pe care le-am luat eu de la Statistica sunt corecte, acestea ar aduce mult mai multi bani decat pot pot fi stransi prin cresterea TVA. E suficient sa analizam dimensiunea abuzului. La salariati, ne uitam cati oameni au salariu peste 40 de milioane in Romania: 36.000.Ne uitam cate microintreprideri sunt, in acelasi timp, cu zero si un angajat: informatiile mele spun ca 170.000.

Presupunand ca au un venit aproximativ egal, daca elimini posibilitatea de abuz, si asta este foarte simplu, prin definirea muncii dependente, faci niste teste ca sa vezi daca e salariat sau nu, daca elimini posibilitatea muncii dependente si faci atractiv contractul de munca, atunci, practic, ai mult mai multi contribuabili si mult mai multe incasari - despre asta vorbim, nu? Daca nu se face ceva cu contributiile sociale si inchizi supapa cu microintreprinderile, oamenii se vor duce pe alte canale, nu se vor duce pe contracte de munca, fiindca nici unul nu va da atatia bani.

Sa se scada contributiile sociale de la 49% la un nivel care sa merite, adica sa-l faca atractiv e imposibil: cat poti sa scazi? Atunci trebuie sa privim adevarul in fata si sa realizam ca avem o mare problema in sistem, nedeclararea salariilor mari.Sa acceptam ca este imoral sa le ceri oamenilor acestora sa plateasca 49% din cat castiga pe contributii sociale, in conditiile in care tu nu poti sa faci distinctie intre serviciile pe care le oferi.Plafonarea bazei de calcul la 40 de milioane ar face ca suma tuturor contributiilor sa nu depaseasca suma de 500 de euro si, presupunand ca numai jumatate din cele 170.000 de persoane care isi primesc salariul prin intermediul microintreprinderilor vor trece pe carte de munca, se pot strange in plus la buget mai mult de 20.000 de miliarde lei.

A treia cale

Gabriel Biris a pus degetul pe rana atunci cand le-a atras atentia celor din Alianta ca ar trebui sa ganbdeasca altfel.Ce ar trebui facut? Eu cred ca, in primul rand, trebuia sa se faca ordine in sistem, pentru ca sunt atatea venituri care nu sunt deloc impozitate, incat

21


cota unica, practic, a creat o crizaâ, ne-a declarat, in urma cu doua saptamani, Gabriel Biris.

In primul rand, cota unica inseamna ca exista o singura cota de impozit, aplicata tututor veniturilor sau castigurilor ori profiturilor obtinute intr-o anumita tara.Veniturie persoanelor fizice sunt impozitate astfel: cu 16% daca vorbim de salarii si castiguri din activitati independente, 1% daca vorbim de castiguri din titluri de participare, 10% din unele tranzactii imobiliare si 10% pe alte tranzactii imobiliare.

Mai sunt 3% impozit pe microintreprinderi, 16% impozit pe profit peste care vine impozitul pe dividende.Numai de cota unica nu vorbim, este un surogat, o adaptare romaneascaâ, a spus expertul firmei Salans.Calculele si propunerile lui Gabriel Biris par sa-i fi atins pe economistii de la PNL. Surse din Alianta au declarat agentiei Mediafax ca executivul ar putea reduce contributiile sociale cu doua pana la cinci puncte procentuale, concomitent insa cu aducerea tuturor impozitelor la nivelul cotei unice, adica la 16%, o decizie urmand sa fie luata in viitorul apropiat, poate chiar saptamana aceasta.

Conform surselor citate, aproape sigur cota TVA nu va fi majorata deoarece o asemenea masura nu ar aduce veniturile scontate la buget, ci, dimpotriva, ar putea avea ca efect reducerea lor. Saptamana aceasta, specialistii in domeniul fiscal ai Aliantei vor elabora patru simulari privind masurile fiscale care ar putea fi luate si le vor prezenta premierului, au precizat sursele citate.

Potrivit acestora, simularile se vor baza pe reducerea contributiilor sociale cu 2, 3, 4, respectiv 5% si vor cuprinde si masuri corelate, pentru a nu diminua veniturile bugetare. Aceste masuri vor viza, cel mai probabil, aducerea tuturor impozitelor, inclusiv a impozitului pe dividende, spre exemplu, la nivelul cotei unice, adica la 16%, sustin aceleasi surse.

Varianta majorarii cotei unice, pe care multi analisti au vazut-o ca fiind mai buna decat majorarea TVA, a picat, intrucat adoptarea unei astfel de masuri ar fi fost o infrangere recunoscuta in fata PSD. In viitorul apropiat, cota unica - aceea cu prea multe exceptii - va deveni cu adevarat unica.

Situaţie financiară firme pe anul 2005

Profit 3,9 32,1 -19,3 9,3Pierdere -20,9 21,8 -6,6 -3,0Profit net 19,2 37,6 -21,5 15,2Cifra de afaceri 13,0 22,7 -36,2 14,1

Guvernul roman a ales pentru introducerea cotei unice de impozitare un moment care coincide cu schimbari importante ale politicilor economice, astfel incit implementarea acestei decizii se va dovedi mai dificila pentru Romania decit pentru alte state din fostul bloc comunist, informeaza Mediafax, citind un comentariu Reuters. Multi analisti sint ingrijorati ca, in cazul Romaniei, momentul ales pentru implementarea acestui regim fiscal ar putea fi nepotrivit. Temerile lor sint legate de posibilitatea ca micsorarea impozitelor sa mareasca ritmul de crestere economica, de peste 8% in 2004, pina la un nivel greu de tinut sub control. Totusi Fondul Monetar International (FMI) sustine ca, in cazul Romaniei, care a reusit abia in 2004 sa coboare inflatia sub plafonul de 10%, pentru prima data in aproape 15 ani, stabilitatea economiei este un obiectiv mai important pentru

22


investitorii straini decit nivelul fiscalitatii. Executivul a estimat ca pierderile inregistrate de veniturile bugetare nu vor depasi 1% din PIB, nivel destul de "conservator" potrivit Reuters, avind in vedere ca in Slovacia introducerea cotei unice de 19% a atras, inca din primul an, fonduri mai mari la bugetul de stat. Economistii cred totusi ca Romania are sanse de a obtine un succes similar doar daca guvernul va lua si masuri de eliminare a unor legi ineficiente si a evaziunii fiscale.

Cota unica de impozitare aduce salariatilor deduceri personale diferentiate nu doar in functie de numarul de persoane aflate in intretinere, ci si de marimea lefii. Ministerul Finantelor a anuntat ieri ca pentru salariile mai mari de 10 milioane, dar mai mici de 30 de milioane, deducerea personala lunara, respectiv suma care nu este supusa impozitarii, este cuprinsa intre 6,5 milioane de lei si 100.000 de lei. Pentru angajatii ale caror salarii brute lunare sint mai mici de 10 milioane de lei, deducerile personale sint cuprinse intre 2,5 si 6,5 milioane lei, in functie de numarul persoanelor in intretinere. Pentru cei ale caror venituri brute nu depasesc 10 milioane de lei/luna, fiecare persoana aflata in intretinere sporeste valoarea deducerii personale cu cite un milion de lei. Cea mai mica deducere personala lunara, 100.000 de lei, se aplica salariilor cuprinse intre 29,2 milioane lei si 29,9 milioane lei, daca salariatul nu are nici o persoana in intretinere.

In statele din fostul bloc comunist, cota unica, magnet pentru investitori

Romania a decis introducerea cotei unice de impozitare la zece ani dupa ce aceasta solutie a fost aplicata de o tara din fostul bloc comunist, Estonia. Exemplul Estoniei a fost urmat de Letonia, Lituania, dar si de Rusia. De atunci, cota unica a mai fost adoptata de state precum Serbia, Ucraina, Slovacia sau Georgia. Introducerea cotei unice atit pe veniturile salariatilor, cit si pe profiturile companiilor este considerata una dintre cele mai radicale variante de impozitare, potrivit BBC News. Mai ales ca guvernul doreste eliminarea dublei impozitari, ceea ce presupune ca, daca o companie a platit deja impozitul pe profit de 16a, investitorii nu ar trebui sa plateasca impozite pe dividendele acordate de aceasta.

Nu toata lumea a fost incintata de noua formula de impozitare adoptata de fostele state comuniste. Germania, de exemplu, s-a plins ca somajul a crescut dramatic dupa ce multe companii atrase de impozitul de zero la suta pe activitate practicat de Estonia si-au mutat afacerile in aceasta tara. La fel de nemultumita este si Finlanda, tara vecina cu Estonia si recunoscuta ca avind un nivel mare al taxelor. Atrasi de noile perspective, oamenii de afaceri finlandezi si-au reorientat investitiile in Estonia. Slovacia a fost si ea acuzata de concurenta neloiala si taxe de dumping deoarece, dupa introducerea cotei unice, aceasta tara a devenit mai atractiva pentru investitii. In ce priveste Romania, analistul economic Aurelian Dochia este de parere ca lucrurile trebuie privite cu realism, iar optimismul exagerat de pina acum trebuie temperat. "Reducerea impozitului pe profit pentru companii va insemna, evident, mai multe fonduri care pot fi folosite pentru dezvoltare si pot duce la o crestere economica, dar sa nu ne asteptam la miracole. Cele mai importante efecte ale acestei cresteri se vor vedea probabil in 2006-2007", ne-a declarat Dochia. El spune ca un impozit mai mic poate determina companii straine sa vina sa investeasca in Romania, insa acest criteriu este un argument in plus, nu este

23


singurul care determina o decizie a investitorului. Reducerea impozitului pe salarii ar trebui sa incurajeze munca si scoaterea la suprafata a unor avantaje salariale mascate pina acum.

Este posibil ca acest lucru sa nu se produca insa la nivelul estimat, atita timp cit contributiile la asigurari sociale au ramas la acelasi nivel", a explicat analistul. Va exista insa si un revers al medaliei, respectiv golul de resurse la bugetul de stat care se va face simtit in prima jumatate a anului. De asemenea, o buna parte din banii in plus cu care vor ramine salariatii, in urma micsorarii impozitului pe salariu, se vor duce pe consum.Cum productia nu creste peste noapte, acesti bani vor determina o crestere a importurilor, dar si a preturilor, astfel ca tinta de inflatie propusa de BNR ar putea fi atinsa mult mai greu, a adaugat Aurelian Dochia. (Mihaela Balea, Livia Cimpoeru)

Exemplu. Un salariat care are venit lunar brut de 8 milioane lei si nu are nici o persoana in intretinere va plati impozit 662.400 lei/luna. Deducerea personala de 2,5 milioane lei se scade din venitul brut. Tot din venitul brut se calculeaza si contributia la pensie (9,5%), sanatate (6,5%) si somaj (1%). Noile reglementari elimina cheltuielile profesionale care anul trecut au fost de 15%/ luna.

venit brut: 8.000.000 contributii (17%) - 1.360.000 deducere personala - 2.500.000 venit supus impozitarii: 8.000.000 - (1.360.000 + 2.500.000) = 4.140.000 lei impozit 16% - 662.400 lei

Cota unica tulbura Europa

La inceputul anului, Romania, tara aflata in prag de aderare la UE, si fosta republica sovietica Georgia s-au alaturat plutonului est-european care a recurs, in ultimii ani, la cota unica de impozitare. Subiectul a prins radacini adanci in capitalele statelor membre UE, dar a fost abandonat pe parcursul unei veri incinse de criza constitutiei europene si de dezbaterile fara sfarsit privind bugetul comunitar. A fost reluat insa in forta, dupa ce a determinat mai multe gafe electorale in ajunul alegerilor din Germania si dupa ce a fost folosit de conservatorii britanici, dornici sa mentina la un nivel ridicat presiunea interna asupra guvernului laburist, in perioada de acalmie ce a urmat alegerilor din mai.

Ulterior, reprezentanti ai guvernului de la Paris au anuntat masuri de simplificare a sistemului fiscal din aceasta tara - privite ca un prim semnal ca politicienii francezi se pregatesc pentru campania electorala de peste doi ani. Iar ideea a fost preluata din zbor si de Spania, care promite sa faca ceva concret in acest sens pana la sfarsitul anului.

Razboi LondraPoate cele mai fierbinti dezbateri pe tema cotei unice au avut loc la Londra, unde

parlamentarul conservator George Osborne a cerut partidului sa ia serios in considerare ideea aplicarii acesteia. Osborne s-a declarat impresionat de modul in care Estonia a profitat la maximum de pe urma faptului ca, in urma cu 11 ani, a fost prima tara europeana - alaturi de Lituania - care a simplificat sistemul fiscal. Modelul eston a fost

24


adoptat ulterior, in formule modificate, de Rusia (2001), Serbia si Ucraina (2003), Slovacia (2004), Georgia si Romania (2005). Cu toate acestea, deocamdata, doar cota unica din tarile baltice si Slovacia este privita cu respect si data drept exemplu in capitalele occidentale.

Interventia lui Osborne a fost contestata imediat de seful Trezoreriei britanice, Gordon Brown, dar si de Kenneth Clarke, pretendent la sefia Partidului Conservator, care a avertizat ca aceasta formatiune ar deveni „irelevanta“ daca ar imbratisa ideea cotei unice. Cu sau fara trimiteri directe la riscurile electorale pe care le-ar presupune o platforma economica axata pe cota unica, atat Brown, cat si Clarke au afirmat ca nu exista vreo dovada ca o astfel de masura ar imbunatati prestatia Marii Britanii pe piata europeana. Fara a respinge reducerea numarului de cote de impozitare, extrem de numeroase, cei doi nu sunt de acord cu ipotezele enuntate de sustinatorii simplificarii sistemului fiscal britanic care spun ca acestea ar incuraja plata datoriilor fiscale, ar reduce costurile administrative ale companiilor si ar determina o piata a muncii mult mai flexibila.

25


Alegerile, bata-le vina!

Introducerea cotei unice a fost vehiculata si de crestin-democrati la inceputul campaniei electorale, drept solutie pentru intarirea economiei germane, marcata de cresterea rapida a deficitului bugetar. Dar, in pofida faptului ca Germania are unul dintre cele mai complicate sisteme fiscale din lume, ideea nu a prins la electorat si, contestata fatis de cancelarul Schröder, a fost abandonata in etapele finale ale campaniei.In Franta, premierul Dominique de Villepin s-a dovedit mai precaut si a anuntat reduceri ale taxelor pe venit de pana la 3,5 miliarde euro. In conditiile in care 10% din francezi nu au loc de munca, doar 40% din gospodariile tarii platesc taxe pe venit. Guvernul vrea acum sa reduca cel mai ridicat nivel de impozitare, de la 48,09% la 40%, si sa renunte la doua din cele sase cote de impozitare existente.

La randul sau, ministrul spaniol al finantelor, Petro Solbes, a abordat o atitudine similara, fiind asteptate o reducere a nivelului maxim de impozitare pe venit (45% in prezent) si renuntarea la o parte din cele cinci cote de impozitare existente. Veniturile la buget şi cota unică de impozitare în perspectiva aderării României la UE

La puţin timp după ce a fost ales în noiembrie 2004, guvernul premierului român Călin Popescu Tăriceanu a lansat o reformă fiscală radicală, introducând o cotă unică de impozitare de 16% pentru venituri şi profituri. Deşi această măsură are sens într-un context european mai larg, unele voci au pus la îndoială oportunitatea momentului ales de guvern. Alte măsuri ce urmează a fi luate în cadrul pregătirii pentru aderarea la UE vor dezvălui probabil anumite rigidităţi structurale, în timp ce cheltuielile legate de UE vor exacerba situaţia bugetului. Gravitatea problemei depinde de cât de mult aderarea la UE va impulsiona performanţele economice, argumentează economistul şi fostul Ministru.

Alegerile prezidenţiale şi legislative din noiembrie 2004 au rezultat într-o schimbare politică majoră în România. Noul guvern a introdus o reformă fiscală radicală care se bazează pe o cotă unică de impozitare de 16% pe venituri şi profituri. Reforma este cel mai bine evaluată în contextul mai larg al concurenţei fiscale în Europa -- atât ţările bogate cât şi cele mai puţin bogate încearcă să atragă mai multe investiţii pe plan intern într-un moment în care provocările legate de concurenţă se înmultesc. Ungaria şi Polonia au fost deschizătoare de drumuri în ultimii ani, aceasta din urmă -- învaţând din experienţa Slovaciei -- luând în considerare introducerea cotei unice de impozitare. Statele mai vechi membre ale UE nu au rămas insensibile la aceste măsuri. Austria a redus deja impozitele pentru persoane juridice, iar cancelarul german Gerhard Schroeder a anunţat recent planurile sale de a face acelaşi lucru.

Deşi motivul pentru scăderea impozitelor este evident, momentul ales de guvernul român a dat naştere la întrebări. Economia a crescut rapid în ultimii ani, în medie cu o rată de 6% din PIB în ultimii patru ani, şi mai mult de 8% în 2004. În acelaşi timp, deficitele externe au crescut în mod rapid şi constant. Acest context este ceea ce stă la baza dialogului dificil dintre autorităţile de la Bucureşti şi FMI în ultimele luni. Fondul este îngrijorat de faptul că veniturile la buget ar putea fi afectate de cota unică de impozitare într-o economie privită ca fiind "supraîncalzită".

Însa cota unică de impozitare introdusă în România trebuie privită în contextul mai larg al planificatei aderări a României la UE în 2007. Această ţară a semnat tratatul de aderare pe 25 aprilie, însă performanţele sale sociale şi economice trebuie să

26


impulsioneze eforturile de reformă pentru a evita amânarea aderării cu un an, aşa cum este prevăzut de aşa-numita clauză "de salvgardare". În acest timp, asupra României se vor exercita în continuare presiuni pentru a trece la o economie mai orientată spre piaţă.

Defapt, imaginea de ansamblu s-a îmbunatăţit substanţial în ultima perioadă. Inflaţia este de sub 10% pentru prima data în 15 ani, sistemul bancar este solid, rezervele Băncii Naţionale acoperă mai mult de şase luni de importuri, iar exporturile au crescut în mod solid. Însa rămân domenii fragile în economie, şi anumite schimbări specifice, cum ar fi liberalizarea totală a contului de capital, sunt solicitate de acquis -ul comunitar. Acest lucru, împreună cu reforma fiscală şi alte şocuri instituţionale -- circulaţia liberă a leului, creşterile administrate ale preţurilor şi tarifelor, introducerea leului greu, trecerea la atacarea directă a inflaţiei, un nou cod al muncii şi condiţiile impuse de politica legată de concurenţă a UE -- vor testa capacitatea economiei de a se adapta.

Noile măsuri vor dezvălui probabil rigidităţi semnificative, care vor necesita ajustări. Banca Naţională, menţinând o marjă de 3% în jurul ratei anuale a inflaţiei de 7%, vorbeşte în mod implicit despre posibilitatea scăpării de sub control a inflaţiei, care ar putea apărea într-un moment nepotrivit, în vederea introducerii unui regim de politică monetară care să se concentreze în mod clar asupra inflaţiei.

Informaţiile privitoare la deficitul comercial în primele două luni ale anului indică spre o tendinţă aflată în creştere: este cu aproximativ 80% mai mare în comparaţie cu aceeaşi perioadă din 2004. Deficitul de cont curent a continuat de asemenea să crească în ritm alert, creditele non-guvernamentale stabilind acest ritm. La 1 aprilie a început un val de creşteri de preţuri şi tarife, ceea ce a avut impact asupra dinamicii inflaţiei. Progresul scaderii inflaţiei depinde nu numai de reverberaţiile acestor creşteri în economie ci şi de impactul lor asupra perspectivelor cu privire la inflaţie.

Situaţia macroeconomică descrisă mai sus arată de ce discuţia cu privire la posibilele scăpări de ordin politic nu este mai mult decât un simplu exerciţiu intelectual. Creşterea economiei, extinderea creditelor non-guvernamentale şi aprecierea leului duc la mai mari deficite externe. Aprecierea leului este benefică pentru scăderea inflaţiei, însă ramâne de văzut în ce măsură -- de aici rezultă preocuparea pentru "supraîncălzirea" economiei. În cazul în care aceste scăpări apar anul acesta însă, acestea nu ar trebui dramatizate. Deficitul bugetar nu este cauza creşterii deficitului de cont curent; principalul motor însă este de departe reprezentat de împrumuturile din sectorul privat, ceea ce reprezintă aproximativ 85% din această cifră. Reducerea bugetului public în scopul limitării deficitelor externe nu va ajuta prea mult.

Pe măsură ce orizontul temporal se extinde, situaţia devine mult mai complexă. Dialogul prelungit al României cu experţii FMI nu se concentrează asupra cifrelor de anul acesta, ci asupra perspectivei mai largi şi în special asupra emergenţei presiunilor -- fără legatură cu reforma fiscală -- asupra bugetului public. Aderarea la UE implică cheltuieli substanţiale, inclusiv contribuţia la bugetul comunitar (aproximativ 1,3% din PIB) şi co-finanţarea fondurilor structurale (peste 1% din PIB). Împreună cu reforma asigurărilor sociale şi nevoia de suplimentare a fondurilor alocate pentru educaţie şi sănătate, cheltuielile bugetare vor creşte cu cel puţin 3 până la 4% anual. Fără o mai bună colectare a veniturilor la buget, şi presupunând că celelalte condiţii rămân neschimbate, deficitul bugetului public consolidat va ajunge la 4 până la 5% din PIB în decurs de câţiva ani.

27


Deficitele bugetare care au continuat să scadă în ultimii ani ascund o importantă problemă structurală, care rezultă din doi factori. Unul dintre aceştia este imposibilitatea de a reduce cheltuielile, dacă România va trebui să ofere un volum de bunuri corespunzătoar pentru o ţară membra UE. Al doilea este faptul că aderarea la UE aduce cu sine anumite condiţii legate de competitivitate şi modernizare.

Ca nou stat membru, România se va alătura câtorva ţări vecine care au acumulat deficite bugetare mari din cauza costurilor de aderare. Însa situaţia din Republica Cehă, Ungaria şi Polonia diferă în mod semnificativ de cea din România. În aceste ţări, veniturile la buget sunt mai mari de câteva puncte procentuale din PIB, ceea ce face mai uşoară punerea în aplicare a ajustărilor dureroase asupra cheltuielilor bugetare, în cazul în care aceste reduceri sunt necesare. Mai mult, în aceste ţări este operativă logica "deficitelor duble", deficitele externe coexistând cu deficitele bugetare considerabile -- astfel, o scădere majoră a deficitului bugetar ar duce probabil la o scădere corespunzătoare a deficitului de cont curent, unde o ajustare a a balanţei plăţilor este extrem de necesară.

În România, deficitele bugetare aflate în scădere în ultimii ani au coincis cu deficitele de cont curent aflate în creştere rapidă. În cazul în care deficitul bugetar va creşte în mod semnificativ în anii ce vor veni, fără o reducere în dorinţa de consum şi împrumut a sectorului privat, deficitul de cont curent ar putea cu uşurinţă ajunge la 10% din PIB. Un asemenea nivel ar fi îngrijorător deoarece ar implica finanţarea din împrumuturi pe termen scurt şi intrarea pe piaţă a capitalului obţinut din speculaţii. O depreciere masivă a leului ar fi de aşteptat, ceea ce la rândul său ar reaprinde inflaţia şi ar putea duce la reajustarea bugetului public.

În cazul în care aderarea la UE va aduce o îmbunătăţire dramatică în performanţele economice şi sociale ale României, îngrijorările descrise mai sus vor dispărea în mare parte. Îmbunătăţiri mai modeste ar putea cel puţin sa ajute această ţară să rezolve viitoare probleme bugetare. Ar fi nerealist să ne aşteptăm ca aceste probleme să dispară în mod miraculos. România nu îşi poate permite să le ignore pe parcursul dialogului său cu FMI.

Macedonia introduce cota unică de impozitareGuvernul speră să stimuleze investiţiile străine prin reducerea semnificativă a

impozitelor.O reformă majoră a sistemului macedonean de impozitare a fost lansată în acest an.

Conform promisiunilor electorale, guvernul a introdus un impozit unic de 12% pe venitul persoanelor fizice şi profitul companiilor. În prezent sunt în vigoare cote progresive de impozitare a venitului personal -- 15%, 18% şi 24%. Impozitul pe profit este de 15%, impozitul pe proprietate este de 3%, iar TVA este de 15%.

Autorităţile declară că intenţionează să meargă şi mai departe, reducând impozitul unic la 10% în 2008.

Experţii şi instituţiile financiare declară că noul sistem de impozitare are toate şansele să producă un impact pozitiv asupra economiei, în special în ceea ce priveşte creşterea investiţiilor străine. Colectarea impozitelor va deveni mai eficientă, iar evaziunea fiscală mai dificilă.

Reforme fiscale similare adoptate de alte ţări, şi în special de statele baltice, au produs rezultate favorabile. Economia gri este astfel redusă întrucât firmele constată că beneficiile evitării impozitului sunt mici în comparaţie cu riscurile.

28


Cu toate acestea, guvernul va fi presat să impună disciplina fiscală, dată fiind scăderea potenţială a veniturilor la buget.

Reprezentanţii FMI au vizitat recent Macedonia pentru a discuta despre bugetul pe 2007 şi, potrivit Ministrului Finanţelor Trajko Slavevski, au fost de acord în general cu modificarea politicii fiscale. Aceştia au fost însă îngrijoraţi de deficitul bugetar. Guvernul anticipează un deficit substanţial, în timp ce Fondul ar dori ca acesta să fie limitat.

FMI şi-a exprimat speranţa că aceste diferenţe vor fi rezolvate în curând, permiţând încheierea celei de-a doua evaluări a acordului standby dintre Macedonia şi Fond în ianuarie.

Mark Griffiths, şeful misiunii FMI, a afirmat că echipa sa este mulţumită de realizările Macedoniei în politica macroeconomică. Ţara a avut o rată scăzută a inflaţiei, o monedă stabilă şi o creştere de 2% până la 4,6% pe zece ani, a afirmat el. Reformele structurale au fost implementate, chiar dacă guvernul a fost schimbat în urma alegerilor.

Griffiths a felicitat guvernul pentru obiectivul creşterii economice durabile şi reducerii şomajului, concomitent cu menţinerea inflaţiei sub control. Macedonia speră să dubleze standardul de trai în următorii zece ani, a menţionat el.

Pentru 2007, guvernatorul Băncii Naţionale Petar Gosev preconizează o inflaţie de 3%, rate de schimb valutar stabile şi o creştere a rezervei de valută de până la 1,7 miliarde USD.

Cota unica de impozitare cu masuri sociale sporite

Ministrul Finantelor Publice, Mihai Tanasescu, a prezentat Guvernului, in sedinta de ieri, propunerea de impozitare cu o cota unica, intre 22 si 24%, a veniturilor realizate de persoanele fizice. „A fost cautat un punct de inflexiune astfel incat nici o categorie de salariati sa nu fie dezavantajata prin impozitarea veniturilor cu o cota unica deoarece nu se poate crea un dezavantaj fata de actualul sistem“, a afirmat Tanasescu. Pe de alta parte, nici veniturile la bugetul de stat nu trebuie sa se diminueze. „Vor fi eliminate deductibilitatile suplimentare, dar vor fi create deductibilitati regresive, deductibilitatea va fi mai mare la persoanele cu venituri mai mici, respectiv va fi o deductibilitate mai mica la veniturile mai mari“, a mai spus oficialul MFP. Deducerea urmeaza sa se aplice numai pentru veniturile realizate de la locul de munca de baza. Potrivit calculelor efectuate, acest sistem va diminua veniturile bugetare cu circa 5000 miliarde lei. Pe de alta parte, mentinerea atat a deducerilor de baza, cat si a celor suplimentare, ar fi costat bugetul aproximativ 45.000 miliarde lei.

Introducerea cotei unice de impozitare a veniturilor inseamna eliminarea deducerilor suplimentare, adica deducerile pentru eficientizarea caldurii in apartamente, pentru primele de asigurare a locuintelor, pentru creditul ipotecar. Din acest motiv, prin politica sociala din perioada urmatoare, se vor aduce imbunatatiri pentru persoanele care au in intretinere copii sau persoane cu handicap, a mentionat Tanasescu.

Cota unica de impozitare a fost una dintre propunerile recente ale Societatii Academice Romane, care argumenta introducerea acestui sistem prin cresterea economica inregistrata de tarile care l-au adoptat. De asemenea, se prevedea si imbunatatirea colectarii bugetare. Intre anii 1981 si 1997, cresterea PIB in tarile in curs de dezvoltare care au aplicat o cota unica de impozitare a veniturilor a fost de 2,7%, in

29


timp ce in tarile care au folosit un sistem de impozitare progresiv cresterea a fost de numai 0,7%, conform unui studiu realizat de Alexis de Tocqueville Institute.

In mod asemanator, analistul economic Florin Petria apreciaza ca recenta decizie a MFP este avantajoasa pentru intreaga economie romaneasca, existand precedente in tari europene (Slovacia, Rusia) unde aplicarea acestei cote unice a dus la stabilizari ale sistemului, urmate de cresteri economice importante. Abordarea cotei unice aduce avantaje in special celor cu salarii mari, dezavantajandu-i in prima faza pe cei cu salarii mici, fiind necesara in primul an dupa aplicarea acestui sistem o solida protectie sociala sustinuta prin masuri extarordinare. Pe termen mediu, cota unica de impozitare stimuleaza cresterea salariilor mici si cererea de munca, sprijinindu-i pe cei care au mai multe surse de venit si incurajand iesirea la lumina a pietei negre, ceea ce duce la o schimbare in statistici a procentului de someri din tara, contribuind astfel la o crestere a veniturilor obtinute din taxe si impozite.

PSD a anuntat ca va desfiinta cota unica si va readuce sistemul progresiv la o viitoare revenire la guvernare, dar analistii iau apararea cotei unice."Modalitatea in care taxarea trebuie sa aiba loc este o problema ideologica. Noi propunem taxarea progresiva. Actualul Cod fiscal nu impartaseste filosofia cotei unice, ci a valorilor asemanatoare. Exista o cota unica pe anumite segmente, dar taxam progresiv microintreprinderile sau proprietatea. Ideea noastra este un sistem uniform pe principiul progresivitatii", a declarat Mihai Tanasescu, deputat PSD si fost ministru de finante in guvernul Nastase.

PSD aproba azi principiile viitorului sau program politic, valabil in situatia in care va ajunge la guvernare, principii care prevad, intre altele, eliminarea cotei unice de impozitare si revenirea la impozitarea progresiva.

30

Economie

Scăderea încasărilor la buget din taxe cu cca 1 mld € Relaxare fiscală

Scoaterea din economia subtereană a 100000 de muncitori

Reformă fiscală


Concomitent, spune Tanasescu, programul PSD prevede ca marjele superioare ale impozitelor platite in sistem progresiv sa fie reduse substantial, odata cu introducerea unui nou principiu al deducerilor.

La un an si jumatate de la introducere, cota unica de impozitare ajunge astfel sa fie din nou contestata. Majoritatea analistilor spun ca o impozitare unica este mai competitiva decat un sistem progresiv, iar oamenii de afaceri sustin ca investitiile straine ar incepe sa ocoleasca Romania daca sistemul fiscal bazat pe cota unica ar disparea peste noapte.

"Cota unica va aduce pentru salariatii si companiile din Romania un plus de venituri de circa 7,5 miliarde de euro in cei patru ani de aplicare, adica perioada de guvernare 2005-2008", spune liberalul Varujan Vosganian, seful Comisiei de Buget-Finante a Senatului. "Acesti bani reprezinta o suma uriasa, care ramane la dispozitia contribuabililor in loc sa fie colectata la buget. Jumatate din acesti bani inseamna plusuri la salarii pentru contribuabilii persoane fizice", explica el.

Florin Pogonaru, presedintele Asociatiei Oamenilor de Afaceri din Romania, spune ca desfiintarea cotei unice este "neoportuna economic". "Primul efect cat se poate de clar al cotei unice de 16% a fost atragerea unui volum record de investitii straine in Romania, dar si stimularea investitiilor autohtone", considera el. Pogonaru spune ca desfiintarea cotei unice ar anula acest efect, de aceea este neoportun sa se vorbeasca despre asa ceva.

"Climatul fiscal s-a relaxat si s-a mai debirocratizat dupa introducerea cotei unice", spune reprezentantul oamenilor de afaceri. Totusi, cota unica a avut si un minus, spune el: discutiile prelungite privind nivelul impozitelor a redus la zero predictibilitatea mediului de afaceri. "Paradoxul cotei unice este ca a asigurat stabilitatea, dar nu si predictibilitatea mediului fiscal", a precizat Pogonaru.

Oamenii de afaceri se arata reticenti de revenirea la o impozitare progresiva. "Scoaterea cotei unice nu va crea prea multa fericire in comunitatea oamenilor de afaceri. In ceea ce priveste operatiunile Siemens, nu cred ca vom resimti un efect negativ, dar vom trece din nou prin nebunia calculelor pe transe, adica a cotelor diferentiate", a declarat Adrian Baicusi, director general al Siemens SRL.

"Cota unica a consolidat afacerile firmelor puternice si a permis statului sa controleze mult mai usor sumele adunate la bugetul de stat. In schimb, intreprinderile mici au fost dezavantajate si cred ca ar trebui sa se gaseasca o alta modalitate de subventionare. Mai mult, datorita reducerii impozitului, oamenii de afaceri nu au mai incercat sa-si ascunda afacerile", spune Emil Pop, directorul general al companiei Rehau Polymer.De aceeasi parere este si Lucian Liviu Albu, directorul Institutului de Prognoza Economica al Academiei Romane. "Schimbarea politicii fiscale ar bulversa economia, iar rezultatele bune ale actualei politici fiscale bazate pe cota unica de impozitare nu justifica o asemenea modificare a fiscalitatii", spune el.

Senatorul liberal Ionut Popescu, fost ministru de finante, a declarat ca va propune Guvernului reducerea cu 7% a contributiilor sociale platite de angajatori si salariati de la 1 ianuarie 2007. "La un an si jumatate de la introducerea cotei unice, toate cifrele macroeconomice arata ca aceasta a fost decizia corecta pentru economie", a declarat el, citat de agentia Mediafax. El a subliniat ca Guvernul trebuie sa isi asume acum decizia curajoasa a reducerii contributiilor sociale de la 47,5% in prezent la 40% incepand cu anul viitor, in loc ca reducerea sa aiba loc treptat, cu cate doua sau trei puncte procentuale pe an.

31

http://www.zf.ro/detalii/emil_pop.html

http://www.zf.ro/detalii/adrian_baicusi.html


Unii analisti spun insa ca, desi cota unica a avut efectele sale benefice, ea mai are de trecut un examen: cresterea ponderii veniturilor bugetare in PIB. "Marea intrebare este daca sistemul fiscal actual poate aduce veniturile proprii ale bugetului la 35%-36% din PIB fata de circa 30%, cat au fost anul trecut", a declarat Daniel Daianu, fost ministru de finante. El spune insa ca, in contextul competitiei fiscale de la nivel european, Romania nu putea ramane deoparte, iar reducerea fiscalitatii a fost de bun augur. "Cota unica a simplificat impozitarea si a dat o gura de oxigen firmelor rezidente chiar inaintea integrarii in UE", spune Daianu.

32


CuprinsFundamente teoretice............................................................................................- 1 -

Primele exemple de adoptare a cotei unice de impozitare..........................................- 2 -Pro şi Contra................................................................................................................- 2 -

Adoptarea cotei unice în Europa........................................................................- 4 -ESTONIA....................................................................................................................- 4 -LITUANIA..................................................................................................................- 4 -LETONIA...................................................................................................................- 4 -RUSIA.........................................................................................................................- 5 -SLOVACIA................................................................................................................- 5 -MACEDONIA............................................................................................................- 7 -Serbia..........................................................................................................................- 7 -

Diferenţe..............................................................................................................- 7 -Asemănări.............................................................................................................- 9 -

ROMANIA....................................................................................................................- 10 -Reforma fiscală în Romania................................................................................- 10 -Impozitul pe venitul microîntreprinderilor....................................................- 11 -

Impozitul pe venit.....................................................................................................- 11 - Salarii....................................................................................................................- 11 - Activităţi independente.........................................................................................- 11 - Cedarea folosinţei bunurilor..................................................................................- 11 - Pensii.....................................................................................................................- 11 - Activităţi agricole..................................................................................................- 11 - Premii....................................................................................................................- 11 - Alte surse...............................................................................................................- 11 -Venituri din activităţi independente.................................................................- 12 -Venituri din cedarea folosinţei bunurilor........................................................- 12 -Venituri din jocuri de noroc................................................................................- 13 -

Alte prevederi............................................................................................................- 13 -Efecte ale adoptării cotei unice asupra economiei....................................- 14 -

Agenţii economici.....................................................................................................- 14 -Salariaţii....................................................................................................................- 15 -Creşterea accizelor, soluţia "compensatorie"............................................................- 15 -Alte propuneri sunt bine-venite.................................................................................- 20 -A treia cale................................................................................................................- 21 -

In fostele state comuniste, magnet pentru investitori.............................- 23 -Cota unica tulbura Europa..................................................................................- 24 -

Razboi Londra...........................................................................................................- 24 -Alegerile, bata-le vina!..............................................................................................- 25 -Macedonia introduce cota unică de impozitare.........................................................- 27 -Cota unica de impozitare cu masuri sociale sporite..................................................- 28 -

33

cota unica de impozitare

Documents