moneda europeana unica

7/27/2019 Moneda Europeana Unica

1/61

Cuprins:

Capitolul 1 Elemente introductive despre moneda unica

europeana.......................................................................................3

Capitolul 2 Etapele introducerii monedei unice europene......62.1. Etapa I Infiintarea Bancii Centrale Europene si stabilirea membrilor UEM....... ..62.2. Etapa II Faza tranzitionala 1999-2001...................................................................82.3. Etapa III Punerea in circulatie a biletelor si a monedelor Euro...........................9Formele bancnotelor si culoarea lor :...........................................................................10Bancnota de 20 euro...................................................................................................10

Bancnota de 50...............................................................................................................10Banconta de 100.............................................................................................................10

Bancnota de 200.........................................................................................................10

Bancnota de 500.........................................................................................................102.4. Etapa IV Euro devine singurul mijloc de plata..................................................10

Capitolul III De ce a fost introdus euro? Avantaje si

dezavantaje euro..........................................................................123.1. Necesitatea introducerii euro................................................................................123.2. Avantajele euro.....................................................................................................13

3.2.1. Avantajele euro pentru Europa:.....................................................................133.2.2. Avantajele euro pentru economia mondiala..................................................15

3.3. Dezavantaje euro:..................................................................................................153.4. Posibilele probleme care ar fi putut sau ar putea sa apara ca urmare a introducerii

monedei euro..................................................................................................................163.5. Costurile introducerii euro....................................................................................16

Capitolul IV - Impactul introducerii monedei unice in tarile

din zona euro................................................................................174.1. Impactul asupra intreprinderilor si comertului cu amanuntul in Franta...............184.2. Impactul asupra cetatenilor francezi.....................................................................224.3. Nivelul preturilor in tarile din zona euro..............................................................25

4.4. Pregatirile realizate de cele 12 tari membre EMU cu ocazia introducerii euro......311.Austria.....................................................................................................................312.Belgia......................................................................................................................323.Finalanda.................................................................................................................33

4.Franta......................................................................................................................345.Germania.................................................................................................................356.Grecia......................................................................................................................367.Irlanda.....................................................................................................................378.Italia........................................................................................................................389.Luxemburg..............................................................................................................4010.Olanda...................................................................................................................41


2/61

11.Portugalia..............................................................................................................4212.Spania....................................................................................................................43

4.5. Ce s-a intamplat odata cu introducera euro in alte tari europene care nu fac partedin Euroland?.................................................................................................................44

Capitoul V - Succesul tehnic si operational al monedei unice

europene........................................................................................485.1. O politica monetara credibila orientata spre stabilitate.........................................485.2. Coordonarea politicilor economice.......................................................................495.3. Euro-catalizator pentru progresul european..........................................................51

5.3.1. Euro si piata unica...........................................................................................515.3.2. Euro incitatie pentru continuarea reformelor structurale............................52

Capitolul VI Euro, dolarul american sau ambele? ...............546.1. Factorii care determina rolul international al unei monede..................................546.2. Interventiile BCE in sustinerea evolutiei raporului de schimb euro/dolar ............56

Capitolul VII Concluzii............................................................61

La 1 ianuarie 2002, la ora zero, introducerea bancnotelor si a monedelor euro amarcat nu numai completarea uniunii monetare si economice, ci si un pas major, daca nucel mai important pas inainte in istoria integrarii europene. Presedintele Bancii CentraleEuropene (BCE), dl. Wim Duisenberg considera ca data de 1 ianuarie 2002 va aparea incartile de istorie din toate tarile europene, membre ale Uniunii Monetare si Economice,ca fiind inceputul unei noi ere in Europa. Crearea unei monede unice europene este celmai important pas realizat pentru dezvoltarea sistemului monetar international de laadoptarea ratelor de schimb flexibile, in anii 70. Dolarul american va avea astfel primul

competitor real.Asteptatul rol mondial al monedei euro trebuie privit de-a lungul a trei perioadede timp: o perioada a pregatirilor pentru crearea infrastructurii necesare introduceriimonedei unice (pana in anul 1999); o perioada de tranzitie de 5 pana la 10 ani, in timpulcareia euro isi va castiga pozitia in cadrul sistemului finantelor internationale; si petermen lung, cand conditiile structurale relativ stabile vor fi indeplinite.

Lansarea lina a monedei unice europene ca moneda cash a demonstrat ca publiculeste doritor sa accepte credibilitatea noii monede si ca domeniul business a fost pregatit

2


3/61

sa plateasca costurile substantiale ale tranzitiei. Teama de un cosmar logistic s-a doveditnefondata, dar numai datorita investitiilor substantiale realizate de catre banci simagazine in pregatirea personalului si in sisteme informatice.

In cele ce urmeaza sunt prezentate: un istoric al monedei unice europene si rolulBancii Centrale Europene in evolutia acesteia, necesitatea introducerii euro, precum si

avantajele si dezavantajele aferente.Un capitol special trateaza dintr-o perspectiva statistica impactul economic altrecerii la moneda unica in cele douasprezece tari, precum si consecintele in plan social.Un interes deosebit prezinta fluctuatiile raportului de schimb euro/dolar evidentiate incapitolul VI.

Capitolul 1 Elemente introductive despre moneda unica europeana

Euro este denumirea monedei unice a statelor membre participante la zona euro.Logo-ul EURO este reprezintat de litera greceasca epsilon peste care sunt suprapuse doualinii orizontale paralele amintind de simbolurile dolarului american ($), al lirei sterline ()

si de cel al yenului japonez (). Prin alegerea literei epsilon s-a facut referire la leaganulcivilizatiei europene si totodata la prima litera a cuvantului "Europa". Liniile paralelesugereaza stabilitatea monedei euro. Abrevierea oficiala, "EUR", a fost inregistrata laOrganizatia Internationala de Standardizare (ISO). Reuniunea de la Madrid, dindecembrie 1995 a adoptat denumirea monedei unice ,,EURO care in1ocuieste vecheamoneda comuna ECU. Denumirea de euro a fost aleas si pentru c publicul germanasocia ecu inflaiei i devalorizrii. Ortografia oficial va fi euro fara majuscula, cumeste, de altfel, pentru majoritatea monedelor. Exist ns dou excepii: Germania, limbn care toate substantivele comune deci i euro se scriu cu majuscul, i n Grecia careutilizeaz alfabetul specific, grec. De fapt cuvntul ecu era ortografiat n patru moduri:cu, ecu, Ecu i ECU.

Calendarul tehnic de lansare a monedei EURO a prevazut urmatorii pasi: faza I: la inceputul anului 1998 au fost selectionate din cele 15 tari

membre UE, acelea care au indeplinit criteriile de convergenta, pentruanul 1997;

faza a II-a: de la 1 ianuanie 1999, odata cu inceperea activitatii BanciiCentrale Europene, s-au stabilit ratele de schimb intre EURO si devizeletarilor care au aderat. Moneda EURO este introdusa in paralel cumonedele nationale; initial, EURO este admisa doar ca moneda

3


4/61

scripturala; platile cash continua sa se realizeze in monedele nationale; faza a III-a: va debuta la 1 ianuarie 2002 si se prevede punerea in

circulatie a biletelor si a monedelor EURO, care vor circula paralel cumonedele nationale timp de 6 luni;

faza a IV-a: se va derula dupa 28 februarie 2002, cand EURO va deveni

singurul mijloc de plata.

Introducerea monedei EURO de la 1 ianuarie 1999 a fost precedata de adoptareaRegulamentului 1103/97, prin care s-au prevazut dispozitiile referitoare la inlocuireaECU cu EURO, astfel:

o de la 1 ianuarie 1999, toate referirile la ECU, utilizate in contracte si alteinstrumentc juridice au fost inlocuite cu EURO, utilizandu-se pentru conversie,raportul 1/1(1 ECU = 1 EURO);

o au fost stabilite rapoartele fixe de schimb, valabile de la 1 ianuarie 1999;o au fostdefinite regulile de rotunjire.

Astfel, istoria EURO incepe la 1 ianuarie 1999, cand unsprezece state membre aleUniunii Europene au aderat la moneda unica europeana. Aceste state au fost: Germania,Italia, Franta, Olanda, Belgia, Spania, Portugalia, Finlanda, Austria, Irlanda siLuxemburg. In data de 1 ianuarie 2001 li s-a alaturat cea de-a douasprezecea tara, Grecia.In data de 1 ianuarie 1999 s-au stabilit ratele fixe de conversie care au ramas neschimbatepana in data de 31 decembrie 2001.

Ratele de schimb intre EURO si cele 12 unitati monetare nationale ale statelor ceformeaza Zona Euro au fost fixate irevocabil, fara diferente intre cursurile de vanzare sicumparare. Cursul de schimb fata de dolarul american s-a stabilit la 1 EURO = 1,170 $.

1 Belgia 40,3399 BEF

2 Germania 1,95583 DEM

3 Spania 166,386 ESP

4 Franta 6,55957 FRF

5 Irlanda 0,787564 IEP

6 Italia 1936,27 ITL

4


5/61

7 Luxemburg 40,3399 LUF

8 Olanda 2,20371 NLG

9 Austria 13,7603 ATS

10 Portugalia 200,482 PTE

11 Finlanda 5,94573 FIM

12 Grecia 340,750 GRD

Monedele nationale ale tarilor participante au devenit sub-diviziuni ale EURO la1 ianuarie 1999. Conversia in EURO este reglementata prin lege de Uniunea Europeanaastfel ca doar rata fixata pentru fiecare moneda nationala la 1 ianuarie 1999 poate fifolosita pentru transformarea in euro. Folosirea altei rate ar fi o incalcare a legi UniuniiEuropene. Fiecare rata de conversie trebuie sa fie folosita cu 6 cifre semnificative, deexemplu 1 euro = 40,3399 BEF (franci belgieni). Modul de rotunjire a sumelor obtinutein urma conversiei este urmatorul: daca a treia zecimala a sumei este mai mica decat 5,

atunci rotunjirea sumei in euro se realizeaza in minus, de exemplu 34,874 euro devin34,87 euro; daca a treia zecimala este 5 sau mai mare decat 5, atunci suma trebuierotunjita in plus, de exemplu 34,875 euro devin 34,88 euro.

Pentru transformarea unei monede nationale intr-o alta moneda nationala, ceadintai este transformata in EURO, dupa care in cealalta moneda nationa1a. In EUROsuma poate fi rotunjita dar nu la mai putin de trei zecimale. Nu se poate folosi nici o altametoda de calcul, decat doar in cazul in care se obtine ace1asi rezultat.

Odata cu introducerea monedei EURO, o noua dobanda de referinta pentru piatainterbancara europeana EUROLIBOR (Euro London Interbank Offered Rate) a foststabilita de catre principalii operatori ai pietei financiare din Londra. Aceasta dobanda afost fixata la nivelul de 3,25000% pentru o saptamana si o luna, si la 3,20250% la termen

de 1 an a inceput sa fie utilizata pentru reglarea tranzactiilor din 4 ianuarie 1999, prima ziin care moneda EURO a inceput sa circule pe pietele monetar-financiare internationale.Eurolibor a fost stabilita la initiativa British Bankers Associtions (BBA) de catre un grupde 16 banci, selectionate conform importantei si experientei pe piata valutara si aproduselor derivate de la Londra. Din grupul celor 16 institutii au facut parte banciamericane, japoneze si europene.

5


6/61

Capitolul 2 Etapele introducerii monedei unice europene

2.1. Etapa I Infiintarea Bancii Centrale Europene si stabilirea membrilor UEM

Institutia care gestioneaza moneda unica si stabileste politica monetara a UniuniiEuropene este Banca Centrala Europeana (ECB). Constituita la 1 iunie 1998 cu sediul lala Frankfurt pe Main, in Germania, Banca Centrala Europeana (ECB) face parte dinSistemul European al Bancilor Centrale alaturi de cele 15 banci centrale nationale alestatelor UE. Conform statutului, unul dintre obiectivele majore ale ECB este mentinereastabilitatii preturilor. Principalele sarcini ale ECB se refera la: elaborarea si implementarea politicii monetare pentru zona euro;

6


7/61

realizarea operatiunilor de schimburi externe; mentinerea si administrarea rezervelor valutare oficiale ale statelor membre.

Tratatul de la Maastricht preconizeaza ca fiecare tara membra va avea drept devot egal in luarea deciziilor. Dar acest egalitarism este iluzoriu, pentru ca nu ne putemimagina, de exemplu, ca Luxemburgul va avea aceeasi greutate ca Germania .

Trebuie mentionat ca bancile centrale nationale ale statelor membre care nu auadoptat moneda unica europeana (euro) pot sa elaboreze politici monetare nationale, darnu iau parte la elaborarea si implementarea politicii monetare pentru zona euro.

Calea catre o moneda comuna a cerut convergenta economiilor membre. In senslarg aceasta inseamna ca rata inflatiei, rata dobanzii si nivelul fiscalitatii trebuiau saconvearga la cea mai buna performanta din euroland, adica Germania. Desi au existatcateva exceptii, criteriile de convergenta au fost indeplinite din primele luni ale anului1998.

Admiterea tarilor membre ale Uniunii Europene in Sistemul European al BancilorCentrale a fost conditionata de indeplinirea unor criterii de convergenta, astfel:

1. Rata inflatiei sa nu depaseasca cu mai mult de 1,5 puncte procentuale

media ratei inflatiei a celor mai bune 3 tari membre ale Uniunii Europene cu cele maistabile preturi;2. Deficitul bugetar sa nu depaeasca 3% din P.IB.-ul fiecarei tari;3. Datoria publica a tarii respective sa nu depseasca 60 % din P.I.B.-ul

acesteia;4. Rata dobanzii nu trebuie sa fie mai mare de doua puncte procentuale fata

de media pe termen lung a primelor trei state performante in aeest domeniu;5. Rata de schimb nu trebuie sa depaseasca marjele normale ( 2,25 % fata

de ECU) prevazute in cadrul Sistemului Monetar European. Trebuie ca moneda nationalasa fie integrata in Sistemul Monetar European de cel putin doi ani.

Modul de indeplinire de catre statele U.E. a criteriilor de convergenta stipulate inTratatul de la Maastricht, pentru anul 1997, se prezinta astfel:

Tara Inflatia Deficit public(% din P.I.B.)

Datorie publica(% din P.I.B.)

SistemulMonetarEuropean

Dobanda

Belgia 1.6 3.3 130.6 Da 6.7

Danemarca 2.2 1.4 70.2 Da 7.4Germania 1.3 4.0 60.8 Da 6.3Grecia 8.4 7.9 110.6 Nu 15.1Spania 3.8 4.4 68.7 Da 9.5Franta 2.1 4.0 56.4 Da 6.6Irlanda 2.1 1.6 74.7 Da 7.5Italia 4.7 6.6 123.4 Nu 10.3

Luxemburg 1.3 -0.9 67.0 Da 7.0

7


8/61

Olanda 1.2 2.6 78.7 Da 6.3Austria 1.7 4.3 71.7 Da 6.5

Portugalia 3.0 4.0 71.7 Da 9.4Finlanda 0.9 3.3 61.3 Da 7.4Suedia 1.6 3.9 78.1 Nu 8.6

Marea Britanie 3.0 4.6 56.3 Nu 8.0U.E. 2.7 4.4 73.5 - 7.6Referinte 2.6 3.0 60 Da 8.7

Datele din tabel evidentiaza urmatoarele aspecte: statele care au indeplinit cerintele impuse au fost: Germania, Franta, Italia,

Spania, Belgia, Austria, Portugalia, Finlanda, Irlanda, Luxemburg; Suedia, Marea Britanie, Danemarca si Grecia nu au aderat la Uniuriea Europeana

Monetara in faza initiala, iar Grecia, desi nu a indeplinit criteriile de convergenta,a facut eforturi pentru ca acestea sa fie indeplinite in anul 2001;

Conform unui protocol anexat la Tratatul de la Maastricht, Marea Britanie

beneficiaza de clauza de optiune, conform careia poate face parte din SistemulEuropean al Bancilor Centrale atunci cand considera ca este cazul; cazul Danemarcei este special, intrucat in iulie 1992, prin referendumul organizat,

populatia si-a exprimat dezacordul cu privire la acest tratat. In urma refuzului,Consiliul European a luat act de neparticiparea acestei tari.

Tratatul de la Maastricht ii ofera Bancii Centrale Europene obligatia de a asigurastabilitatea preturilor. Banca se va ingriji de orice depreciere a ratei de schimb a monedeieuro, si este de preferat sa se inregistreze o apreciere a monedei unice ca semn alsuccesului timpuriu al acestei institutii europene. Trebuie mentionat ca BCE este primabanca din istorie fara o supraveghere guvernamentala de peste umar.

2.2. Etapa II Faza tranzitionala 1999-2001

Perioada 1999-2001 va fi o perioada tranzitionala de la monedele nationale catrenoua moneda unica europeana. In acest interval de timp, vor circula atat monedelenationale cat si moneda unica, doar ca cea din urma va exista doar sub forma monedei decont. Efectele impactului trecerii la moneda euro in aceasta etapa le vor simti cel maimult persoanele juridice, indiferent de marimea si natura lor. Fiecare organizatie va filibera sa decida cand si cum sa faca trecerea la euro. Pe perioada de tranzitie (1999 -2001), nu va exista obligatia de a se folosi euro, dar nici nu va fi prohibita utilizarea

acestuia. De exemplu, o companie poate sa primeasca o factura in euro si sa o achite inmoneda nationala.Toate domeniile de activitate din cadrul unei organizatii vor resimtii efectele

aparitei monedei unice, dar fiecare va avea particularitatiile sale. Astfel, ca strategiile dintoate domeniile vor trebuie revizuite cu atentie.

a) Compartimentul de marketing si cel al vanzarilor

8


9/61

Preturile vor fi denominate in euro in toate regiuniile Uniunii Economice siMonetare, ceea ce va insemna ca vor putea fi comparate in totalitate. Riscul valutar vadisparea, iar costurile de trecere a granitelor va fi redus. Companiile vor avea acces la opiata cu aproximativ 300 milioane de consumatori, ceea ce va intari competitia, iarexporturile in alte tari europene vor deveni vanzari locale. Singura limitare majora va fi

doar diferanta de limba.b) Aprovizionarea si logisticaStrategia de aprovizionare va trebui sa fie revizuita ca urmare a deschiderii spre

furnizorii europeni, costurile putand fi comparate in totalitate. Locatia depozitelor sifacilitatile de distributie vor trebui reanalizate. Companiile multinationale vor decide sacentralizeze unele aprovizionari si alte operatiuni.

c) Comparimentul contabilitateCompaniile vor decide daca vor tine documentele in euro sau in moneda nationala

pana la sfarsitul anului 2001. Sistemele de contabilitate vor trebui sa fie revazute pentru areflecta intrarile contabile in euro, chiar daca acest lucru nu va fi necesar pana atuncicand compania va decide trecerea la euro.

d) Finantele si trezoreriaCompaniile nu sunt obligate sa-si deschida conturi bancare in euro pe perioadatranzitiei, atata timp cat facturile primite in euro pot fi platite printr-un cont in monedanationala. Costurile financiare ar trebui reduse, in primul rand datorita eliminariicomisioanelor de schimb valutar, si in al doilea rand datorita simplificarii accesului lapiata monetara europeana si la noi produse financiare.

e) Departamentul informaticToate programele informatice vor trebui revizuite si modificate cel mai tarziu

pana la 1 ianuarie 2002. Acest lucru va afecta orice date, incepand cu inregistrarilecontabile pana la costurile de inventar, preturile de vanzare, salariile etc. Companiile vortrebui sa decida daca vor tine inregistrarile in ambele monede (euro si cea mnationala) in

perioada de tranzitie, sau vor trece direct la euro. O problema exista in cazul Spaniei siItaliei, si anume euro va avea doua zecimale aferente centilor, in timp ce la sistemele cefolosesc peseta spaniola sau lira italiana nu au zecimale.

f) PersonalulMulti consultanti cred ca pentru tarile ale caror salarii minime si medii pe

economie se situeaza la un nivel scazut in comparatie cu cel al tarilor puternic dezvoltatedin Uniunea Economica si Monetara, domeniul resurselor umane se va confrunta cu celemai multe probleme odata cu trecerea la euro. Este cazul Spaniei, Greciei, Portugaliei sial Italiei. Salariile vor trebui convertite in euro atunci cand vor decide companiile, ceea ceva duce la cresterea coturilor salariale ca urmare a presiunii exercitate de transparentaacestora la nivel european. Astfel vor trebui incheiate noi contracte de munca, ca urmarea stabilirii noilor salarii.

2.3. Etapa III Punerea in circulatie a biletelor si a monedelor Euro

Incepand cu 1 ianuarie 2002 bancnotele si monedele in EURO au fost puse incirculatie in cele 12 tari membre ale Uniunii. Sunt 7 tipuri de bancnote (EUR 5, 10, 20,50, 100, 200 si 500) si 8 tipuri de monede ( 1, 2, 5, 10, 20 si 50 de centi, 1 EUR si 2

9


10/61

EUR).Noile monede - 50 de miliarde de bucati- vor avea o fata comuna tuturor celor 12

tari si o alta specifica fiecareia, in timp ce bancnotele -14,5 miliarde de bucati- vor aratala fel. Valoarea totala a bancnotelor si a monedelor va fi de 664 de miliarde de EURO.

Formele bancnotelor si culoarea lor :

Bancnota de 20 euro marime: 133 x 72 mm; culoare: albastru (bleu);perioada arhitecturala: gotica.

Bancnota de 50 marime: 140 x 77 mm; culoare: portocaliu;perioada arhitecturala: renascentista.

Banconta de 100 marime: 147 x 82 mm; culoare: verde;perioada arhitecturala: baroc si rococo.

Bancnota de 200 marime: 153 x 82 mm; culoare: galben-maroniu;perioada arhitecturala: de fier si sticla (Iron and glass architecture).

Bancnota de 500 marime: 160 x 82 mm; culoare: rosie (purpuriu);perioada arhitecturala: Moderna, a secolului XX.

Euro se va plasa pe locul doi ca volum aflat in circulatie, dupa dolarul american,dar va fi in aceeasi masura expus falsurilor si contrafacerilor (fals - bancnota originalamodificata pentru a i se mari valoarea, contrafacere - imitatie a originalului).

Moneda euro este protejata de 46 de elemente de maxima siguranta, greu deidentificat pentru un nespecialist. Totusi inca din primele zile dupa intoducerea monedeiunice europene au aparut primele incercari de frauda.

Actualele monede nationale din tarile respective, asa-numitele monede IN, isi vorpierde puterea de circulatie, datele limita pana la care se pot face plati fiind 31 decembrie2001 (pentru marca germana), 9.02.2002 (pentru lira irlandeza), 17.02.2002 ( pentrufrancul francez) si 28.02.2002 (pentru silingul austriac, francul belgian, lira italiana,guldenul olandez, peseta spaniola, marca finlandeza, escudo portughez si drahma

greceasca). n afara Uniunii Monetare si Economice au ramas francul elvetian, coroanadaneza, lira sterlina, coroana norvegiana si coroana suedeza. Dezideratul UniuniiMonetare si Economice este ca euro sa fie la fel de stabila ca oricare dintre monedelenationale pe care le-a nlocuit.

2.4. Etapa IV Euro devine singurul mijloc de plata

10


11/61

Incepand cu 1 ianuarie 2002, odata cu punerea in circulatie a biletelor si amonedelor euro, vor circula in paralel atat acestea cat si monedele nationale, pana in28.02.2002. Astfel, la 28.02.2002 va incepea ultima etapa a introducerii euro, si anumemoneda unica va deveni singurul mijloc de plata. Calendarul de retragere al monedelornationale in zona euro arata dupa cum urmeaza:

Tara

(moneda)

Data la care m.n.

isi inceteaza

puterea

circulatorie

Data limita de

preschimbare pentru

bancnotele si monede la

bancile comerciale

Data limita de preschimbare pentru

bancnote si monede la bancile

centrale

Bancnote Monede

Austria

(siling)28.02.2002 Decizie individuala Nelimitat Nelimitat

Belgia

(franc)28.02.2002 31.12.2002 Nelimitat 31.12.2004

Finlanda

(marca)28.02.2002 Decizie individuala 31.12.2012 31.12.2012

Franta(franc) 17.02.2002 30.06.2002 31.12.2012 31.12.2005

Germania

(marca)31.12.2001 cel putin pana la 28.02.2002 Nelimitat Nelimitat

Grecia

(drahma)28.02.2002 Decizie individuala 31.12.2012 31.12.2004

Irlanda

(lira)09.02.2002 Decizie individuala Nelimitat Nelimitat

Italia

(lira)28.02.2002 Decizie individuala 31.12.2012 31.12.2012

Luxemburg

(franc)28.02.2002 30.06.2002 Nelimitat 31.12.2004

Olanda

(gulden)

28.02.2002 31.12.2002 31.12.2032 01.01.2007

Portugalia

(escudo)28.02.2002 30.06.2002 31.12.2022 31.12.2002

Spania

(peseta)28.02.2002 30.06.2002 Nelimitat Nelimitat

Monedele celor 12 tari din zona euro vor iesi treptat de pe piata, intre 1 ianuarie2002 si 28 februarie 2002. 31 decembrie 2001 a fost ultima zi in care marca germana aavut putere circulatorie. Cu toate acestea, ultima zi in care poate fi schimbata marcagermana in euro la bancile comerciale a fost 28 februarie 2002. Dupa aceasta data,bancnotele si monedele de marci germane mai pot fi schimbate doar la Banca Centrala,pentru o perioada care deocamdata este nelimitata.

Data de 27 ianuarie 2002 a reprezentat sfarsitul perioadei de circulatie aguldenului olandez. Dupa aceasta data guldenul olandez mai putea fi schimbat la bancilecomerciale pana la 31 decembrie 2002. Ultima posibilitate de schimbare a monedelor estedata de 1 ianuarie 2007, iar a bancnotelor 1 ianuarie 2032, doar la sediul Bancii Centralea Olandei. Urmatoarea moneda care a iesit din circulatie a fost lira irlandeza, la 9februarie 2002. Dupa aceasta data si pana la 30 iunie 2002, doar bancile comerciale dinIralanda mai schimba aceasta moneda. Ultima zi de schimbare a monedelor nationale la

11


12/61

Banca Centrala este sfarsitul anului 2004 pentru monede si, deocamdata, nelimitat pentrubancnote.

Francul francez a iesit si el din circulatie la 17 februarie 2002. Bancile comercialeinsa vor mai accepta sa schimbe aceasta moneda pana la 30 iunie 2002. Ultima zi deschimbare a francului francez la Banca Centrala este de trei ani pentru monede si de 10

ani pentru bancnote.La 28 februarie 2002 au iesit din circulatie toate celelalte opt monede din zonaeuro. Cu toate acestea, in cadrul fiecarei tari in parte este o data specifica la care mai potfi schimbate aceste valute IN la bancile comerciale. Astfel, pentru francul belgian estedata de 31 decembrie 2002, pentru francul luxemburghez si peseta spaniola este data de30 iunie 2002, pentru escudo portughez este 30 martie 2002, iar in cazul Greciei,Finlandei, Italiei si Austriei fie va decide fiecare banca comerciala in parte care e ultimazi in care va schimba moneda tarii respective, fie nu s-a stabilit inca. Dupa aceste date,respectivele valute mai pot fi schimbate doar la sediile bancilor centrale.

Capitolul III De ce a fost introdus euro? Avantaje si dezavantaje euro

3.1. Necesitatea introducerii euro

Trecerea la o moneda unica, adica Uniunea Economica si Monetara, a fost aparentpromovata ca o cerinta economica pentru intregirea pietei unice.

12


13/61

Moneda unica europeana a fost introdusa atat din motive politice cat si din motiveeconomice. Potrivit presedintelui Consiliului European, Romano Prodi, euro a fostintrodus ca urmare a unei decizii politice si nu uneia economice, pentru ca scopulmonedei euro este de a incuraja formarea unei identitati comune in cadrul cetatenilorEuropei si de a fi un pas inainte catre integrarea europeana.

Economic, de la euro se asteapta o serie de beneficii. Astfel, sustinatorii euroafirma ca avand toate preturile denominate in moneda unica europeana se va intariconcurenta ceea ce va avea ca efect reducerea costurile bunurilor si serviciilor din cadrulzonei euro. Multi producatori vor avea de castigat daca vor cumpara sau vor vindeprodusele sau serviciile lor in Euroland. Costul schimbarii banilor sau al acopeririiimpotriva riscului valutar (hedging-ul valutar) a disparut, ceea ce face ca defasurareaactivitatilor de afaceri sa se realizeze mult mai usor. Unii experti asteapta de la monedaunica sa stimuleze comertul si investitiile.

Au existat dezbateri considerabile in Europa referitoare la momentul crearii euro,cine va face parte din zona euro si chiar daca este cazul ca moneda unica sa fie creata.Deasemenea s-a dezbatut daca tarile cu economii mai putin puternice (tarile din Club

Med-Italia, Portugalia, Spania si separat cazul Greciei) vor face parte din Euroland incade la constituirea acestei zone sau se vor alatura dupa o anumita perioada de timp, candse va ajunge la un nivelul de dezvoltare asemanator.

3.2. Avantajele euro

3.2.1. Avantajele euro pentru Europa:

Moneda euro va avea ca efect o transparenta totala a preturilor bunurilor siserviciilor pe piata europeana, ceea ce va sublinia si mai mult decat in prezent diferentadintre ratele TVA si alte taxe asupra bunurilor si serviciilor. Se va crea o presiune pentru

a se armoniza si mai mult aceste rate ale taxelor.

Se va spori concurenta in Euroland, atata timp cat compararea preturilor bunurilorsi serviciilor se va realiza mult mai usor. O concurenta puternica va determina companiilesa-si dezvolte produsele pentru a le diferentia calitativ. Astfel, producatorii vor fisegmentati nu dupa linii geografice ci in functie de nivelul calitativ. Aceasta importantasimplificare economiseste timpul cetateanului dar in acelasi timp creste si concurentadintre firme, caci acum cetateanul isi alege dintr-un ochi si tara si firma etc. Acum unturist olandez poate sa compare ofertele statiunilor de la Marea Mediterana din Grecia,Italia, Franta si Spania fara a mai avea nevoie de un calculator, de ratele de schimb la zidintre guldenul olandez si drahma, lira italiana, francul francez si peseta spaniol.

UE va participa i la crearea de noi locuri de munc datorit nu numaiintensificrii concurenei, dar i datorit stabilitii preurilor i a taxelor de schimb, carenu sunt altceva dect surse de cretere economic.

Pana in 1995 tarile europene erau impartite in tari cu moneda nationalaputernica (hard) si tari cu moneda nationala slaba (soft), in functie de nivelul inflatieisi devalorizarii. In general, devalorizarea dolarului american conducea la devalorizarea

13


14/61

monedelor nationale soft, marind astfel nivelul inflatiei si ducand in final la crestereapresiunii competitive asupra tarilor cu moneda nationala hard. Pentru a-si mariexporturile, o tara isi devaloriza moneda nationala, facand astfel atractive pentruproducatorii interni vanzarile in afara tarii. Pentru a nu realiza deficite ale balantelorcomerciale sau pentru a nu scade productiile nationale, celelalte tari europene isi

devalorizau si ele monedele nationale. Se realizeaza astfel fenomenul spiraleiinflationiste. S-a estimat ca in anul 1995 fluctuatiilor valutare din Europa au costat PIB-uleuropean un procent din crestere. Astazi, ca urmare a introducerii monedei unice, nu maiexista monede slabe sau devalorizari competitive, si nici fluctuatii valutare intra-europene. Astfel se intareste increderea intre participantii la tranzactii din zona euro siscad costul acestor tranzactii. Aceste efecte pozitive ar trebui sa duca la crestereeconomica si la eficienta in Euroland.

Eliminarea costurilor legate de schimbul valutar si de asigurare a riscului-"hedging valutar"- in tranzactiile dintre tarile din zona euro. Costul tranzactiilor deschimb de monede este estimat la 0.1 pana la 0.5 procente din PIN-ul european. Cand un

importator cumpara o marfa, trebuia sa converteasca suma necesara platii in monedafurnizorului strain sau in moneda prevazuta in contract. Pentru acesta operatiune deschimb valutar, banca adauga un comision. Pentru firmele cu multi parteneri externi, dintari diferite si cu care au schimburi importante de marfuri, aceste operatiuni vor generacosturi ridicate, ceea ce determina recuperarea lor prin majorarea preturilor, ceea ceinseamna ca cel care in ultima instanta va suporta costurile va fi consumatorul final. Seestimeaza ca aceste costuri s-au ridicat la 0,4% din PNB al tarilor membre ale UniuniiMonetare Europene in anul 1997.

Reducerea riscului de moneda cel putin in ceea ce priveste tranzactiile UniuniiEuropene. Aceasta reducere a riscului ar promova tranzactiile care pana acum fusesera

descurajate de anumite incertitudini privind schimburile de moneda.

Scaderea comisioanelor bancare asupra plilor internaionale datorit armonizriidiferitelor sisteme naionale.

Existenta unei singure politici monetare va sincroniza ciclurile de afaceri dinEuropa, ceea ce va conduce catre o convergenta reala, si anume eliminarea posibilelortensiuni dintre tari.

In studii foarte recente se arata ca "doua tari care au aceeasi moneda au schimburicomerciale de trei ori mai mari decat daca ar avea propriile monede". De asemenea,

concluzia acestor studii este ca uniunile politice au un si mai mare efect asupra cooperariicomerciale (se pare ca doua regiuni-tari, daca sunt integrate si din punct de vedere politicau schimburi comerciale de aproximativ de 20 de ori mai mari decat daca ar fi neintegratesi fiecare cu moneda proprie). Toate acestea conduc la ideea ca nu atat moneda comunaca atare provoaca o cauzalitate atat de semnificativa, ci faptul ca nivelul cerut deintegrare intr-o uniune monetara este foarte ridicat. Astfel, uniunile monetare, cum este siUEM pot duce la o puternica crestere a schimburilor comerciale, o mare crestere acomertului aducand castiguri suplimentare consumatorilor din cadrul uniunilor monetare.

14


15/61

In contrast cu ceea ce a fost pana la aparitia monedei unice europene, zona eurova fi o zona economica relativ inchisa, pentru ca: in timp ce expunerea medie aexporturilor a membrilor individuali ai uniunii monetare a fost de 30% (insa cu marivariatii), proportia exporturilor in cadrul PIB-ul este de numai 12%. Aceasta inseamna ca

dezvoltarea cererii autohtone va fi factorul decisiv al cresterii economice in viitor, in timpce bazarea cresterii economice pe exporturi va fi mai mica.

3.2.2. Avantajele euro pentru economia mondiala

Aparitia euro si cooperarea stransa a politicilor economice din cadrul UniuniiEuropene va conduce la necesitatea unui nou tip de parteneriat american-european-asiatic, bazat pe o colaborare stransa. Uniunea Economica si Monetara, ca si StateleUnite, inregistreaza aproximativ 20% din PIB-ul mondial, dar va subclasa Statele Unitein comertul mondial cu aproximativ 4 procente (19% fata de cele 15% ale SUA si 8% aleJaponiei).

Faptul ca beneficiile majore ale euro vor veni ca urmare a ratelor de schimb mai

stabile, ceea ce va echilibra expectarile, va insemna reducerea probabilitatii aparitieicrizelor financiare si va contribui la stabilitatea mondiala. Astfel, moneda euro are toatesansele sa devina o moneda mondiala importanta in tranzactiile internationale si inportofoliile private, dar si ca moneda de rezerva oficiala.

3.3. Dezavantaje euro:

Pe termen scurt exista posibilitatea ca magazinele sa mareasca preturile, ceea ce iiva afecta pe consumatori si va contribui la inflatie.

Costurile tranzitiei de la monedele nationale la moneda unica nu sunt deloc deneglijat. Acestea includ schimbarile realizate in registre, automatele cu produse (sucuri,tigari, ziare etc.) si distrbuitoarele automate de bani cash ale bancilor.

Bancile si firmele trebuie sa-si schimbe softurile (programele) si sistemelecontabile.

Tarile membre ale Uniunii Economice si Monetare nu mai au dreptul de a aveapropriile politici monetare, existand o singura politica monetara stabilita de catre BancaCentrala Europeana. Exista astfel posibilitatea ca politica monetare a Bancii CentraleEuropene sa nu fie avantajoasa pentru tari individuale, ale caror economii nu sunt in pas

cu marile economii europene.

Tarile din zona euro vor fi nevoite sa-si limiteze in mod substantial politicilefiscale expansioniste ca urmare a Pactului de Stabilitate si Crestere.

Rata de schimb nu va mai putea fi folosita ca instrument de atenuare a socurilorasimetrice. Astfel, daca o tara va dori sa-si sporeasca exportul, nu va mai putea saactioneze asupra ratei de schimb in sensul deprecierii monedei nationale.

15


16/61

Una dintre trasaturile izbitoare ale euro este ca nu reprezinta raspunderea unui statsuveran. BCE are are autoritatea limitata asupra UE. In particular, puterea UniuniiEuropene de a creste taxele este mult mai limitata decat cea a SUA si de aceea se nasteo constrangere considerabila asupra operatiunii de imprumutator de ultim rang. Aceasta,

totusi, poate sa nu constituie un dezavantaj major pentru euro.

3.4. Posibilele probleme care ar fi putut sau ar putea sa apara ca urmare a

introducerii monedei euro

Exista numeroase ingrijorari cu privire la procesul de lansare a monedei euro camoneda cash:

? Transportul a miliardelor de monede si bancnote euro la bancile si magazineleeuropene a fost o operatiune logistica masiva. Numeroase cadre ale jandarmeriei si alepolitiei din fiecare stat au fost folosite pe perioada acestei operatiuni.

? A existat probabilitatea (fapt ce s-a intamplat in aproape toate tarile) cabancomatele sau magazinele sa ramana fara bancnote euro, in special cele cu valoarenominala mica (5, 10, 20 euro).

? Nefamilizarea oamenilor cu noua moneda este favorabila persoanelor carefalsifica bancnotele euro. Inca din primele zile dupa intoducerea monedei unice europeneau aparut primele incercari de frauda.

? Cumparaturile in zona euro au fost incetinite in primele doua luni ale anului, dincauza ca vanzatorii si cumparatorii se confruntau cu doua monede diferite: una eramoneda nationala, care era retrasa din circulatie, iar cealalta era moneda euro care-i lualocul celei nationale. Fiecare casa de bani careia i se va plati in moneda nationala vatrebui sa dea restul in euro. Intr-o publicatie a grupului De la Rue, "Ghidul de

supravietuire pentru tranzitia la euro", se arata ca managerii unui magazin au facut uncalcul simplu, ca sa vada cata valuta nationala va primi magazinul si au facut ocomparatie intre volumul si greutatea rezultate si capacitatea de rezistenta a podelei dincamera de depozitare de deasupra magazinului. Ei au ajuns la concluzia ca, daca ar folosicapacitatea de depozitare de care dispun, tavanul magazinului se va prabusi.

3.5. Costurile introducerii euro

KPMG Management Consulting a facut cunoscute la inceputul lunii decembrie2001 rezultatele unui studiu privind implicatiile trecerii la moneda europeana unicaasupra catorva dintre cele mai importante firme europene. Au fost intervievate peste 300de companii mari, cu peste 5000 de angajati. Analiza a condus la estimarea unor costurimedii de aproximativ 30 milioane dolari/companie, 10% din repondenti apreciind insa caaceste cheltuieli vor atinge 80 milioane dolari. KPMG estimeaza ca suma totala necesaraconversiei va fi de 51 miliarde de dolari, cheltuielile cele mai mari (aprox. 30 miliarde

16


17/61

$) fiind in IT. Circa jumatate din cei intervievati cred ca aceste costuri vor putea fiacoperite din bugetele existente, fie redistribuind fondurile prevazute pentru solutionareaproblemei anului 2000 (32%), fie pe cele alocate noilor tehnologii, cum ar fi Internetul(25%). In privinta modalitatilor de abordare, 60% intentioneaza sa modifice sistemeleexistente, 12% sa achizitioneze sisteme de conversie speciale, iar 6% sa realizeze sisteme

proprii. Cu toate problemele existente, 77% din cei interogati sunt optimisti, fiindincredintati ca, pe termen lung, efectul trecerii la o moneda europeana unica va fi benefic.Se spera, in special, intr-o imbunatatire majora a planurilor de investitii internationale.

La costurile suportate de firme se adauga importate sume de bani investite decatre guvernele celor 12 tari din zona euro in campaniile de informare a populatieiEurolandului.

Desi, la prima vedere, euro ii va afecta doar pe europeni, in realitate implicatiilese vor extinde asupra tuturor celor ce fac afaceri cu tarile de pe vechiul continent.Conform lui Darlene Brown, analist la Gartner Group, conversia la noua moneda,sustinuta de European Economic Monetary Union (EMU), va fi de cinci ori maicostisitoare decat solutionarea problemei anului 2000 (Y2K).

Fata de problema Y2K, care are implicatii tehnologice, conversia la moneda unicaafecteaza desfasurarea afacerilor, avand implicatii in domeniul IT. De exemplu, euroofera companiilor oportunitatea generarii unor economii importante in trezorerii si incosturile tranzactiilor bancare. Cei care nu-si vor adapta de timpuriu afacerile in vedereafolosirii monedei unice, nu vor beneficia de aceste economii. Se asteapta ca euro saafecteze modul de efectuare a platilor pe pietele europene. In prezent, preturile suntinfluentate de valuta in care se fac, lucru ce nu se va mai intampla atunci cand va fifolosita moneda unica.

Printre costurile necesare realizarii conversiei, un rol important il au cele legate deactualizarea aplicatiilor financiar-contabile, convertirea datelor vechi, testare, adaptareaPC-urilor de birou. De exemplu, Microsoft a anuntat ca pregateste versiuni adaptate ale

fonturilor de baza din Windows 95 si Windows NT (Times New Roman, Courier New siArial) si ca va include, la sfarsitul anului 2001, noul simbol euro. Daca regulile EMU saupolitica dusa de companie vor cere folosirea acestui simbol, managerii departamentelorde informatica vor trebui sa actualizeze multe calculatoare. Va trebui, de asemenea,realizata instruirea utilizatorilor privind modul de accesare a simbolului folosindcombinatii de taste, deoarece tastaturile existente nu prevad acest simbol. Gartner Groupestimeaza ca numai aceste costuri se vor ridica la 147 $ - 745 $ per PC.

In consecinta, implicatiile sunt multiple, unele probabil inca nevizibile. Perioadade tranzitie ce are loc intre 1999 si 2002 va permite evidentierea si rezolvarea lor.

Capitolul IV - Impactul introducerii monedei unice in tarile din zona euro

Folosirea monedei euro sub forma de numerar difera de la o tara la alta. Astfel, in

Grecia si Olanda mai mult de 80% din tranzatii sunt realizate in euro; in Germania,Austria, Finlanda, Portugalia si Irlanda euro este folosit in aproximativ jumatate dintranzactii, iar in restul zonei euro tranzactiile in moneda unica nu depasesc un sfert.Introducerea propriu-zisa a bancnotelor si monedelor euro este considerata "un succes

17


18/61

extraordinar" de catre Romano Prodi, presedintele Comisiei Europene. Inaltul oficial adeclarat (07/01/2002) in cadrul unei conferinte de presa ca platile in euro reprezinta deja70% din total si ca se asteapta ca procentajul sa ajunga la 90% suta la sfarsitul lui ianurie.Prodi a adaugat ca in Olanda si Irlanda "toate" operatiile "se fac in euro". "La zece ziledupa introducerea monedelor si bancnotelor euro, putem sa ne felicitam pentru succesul

obtinut", subliniind ca este vorba "mai ales despre un succes al cetatenilor europeni".

4.1. Impactul asupra intreprinderilor si comertului cu amanuntul in Franta

In perioada 24/02/2002 - 28/02/2002 s-a efectuat un sondaj pe un esantionreprezentativ de 2043 directori de intreprinderi cu un numar maxim de 499 de salariati;dintre aceste societati, 426 isi desfasoara activitatea in comertul cu amanuntul. Potrivitrezultatelor acestui sondaj 85% din intreprinderile cu un numar de salariati cuprins intre 1si 499 au considerat ca punerea in practica a monedei euro s-a desfasurat fara greutati.Aparitia monedelor si a bancnotelor a provocat teama doar pentru o intreprindere din 10.

Comertul cu amanuntul, cel mai expus in ultimele luni la aparitia monedei euro,nu pare sa fi resimtit dificultatile particularilor, dintre care 82% considera ca punerea inpractica a monedei s-a realizat cu usurinta. Ei au afisat incredere in introducerea monedeieuro fiduciare: 90% declara ca nu au nici o temere in aceasta privinta, fata de 62% caredeclarau acelasi lucru cu 15 zile inainte. 92% dintre intreprinderile cuprinse in sondajsustin ca au trecut in totalitate la utilizarea lui euro, sau in majoritatatea functiilor lor. Sepoate evidentia o stare de inegal progres in ceea ce priveste: emiterea facturilor in euro,adaptarea terminalului de plata electronic si afisajul preturilor si tarifelor in euro. 83%dintre intreprinderi si-au definit o strategie de preturi in euro, iar 78% dintre ele proceduride contabilizare a operatiilor. Timpul de asteptare la casierie pare cu 34% mai lung fatade 1 ianuarie la comericantii cu amanuntul. Principala dificultate intalnita este cautarea

monedei necesare. 48% dintre angajatii la casierie resimt lipsa de familiarizare cumonezile si bancnotele de euro (in scadere cu 9% raportat la primele zile ale luniiianuarie).

De fiecare data o moneda nationala este cheltuita ea trebuie scoasa din circulatiesi restul inapoiat in euro. Acest lucru a creat probleme mari detinatorilor de magazine,deoarece s-a crezut ca majoritatea oamenilor isi vor schimba banii la banca inainte de amerge la cumparaturi. Se mareste astfel viteza de distribuire a euro, dar duce si la lipsa demonede si bancanote euro in magazine, problema deloc usor de rezolvat de detinatorii demagazine. Pentru a se evita aceasta problema, Comisia Europeana a facut apel lapopulatiile tarilor din zona euro sa-si schimbe banii la banci inainte de a merge lacumparaturi.

18


19/61

19


20/61

20


21/61

21


22/61

4.2. Impactul asupra cetatenilor francezi

In perioada 25/02/2002 - 26/02/2002 s-a efectuat un sondaj pe un esantionreprezentativ pentru populatia franceza de 1.000 de persoane cu varsta de peste 18 ani.

Astfel, 93% dintre francezi au estimat ca trecerea la moneda unica s-a realizat bine, iar89% ca in prezent aceasta se desfasoara din ce in ce mai bine fata de 01/01/2002. 75%estimeaza ca euro este un lucru pozitiv pentru Franta. Dupa trei saptamani de la instalarealui euro, marea majoritate a francezilor si-au facut cumparaturile in euro: 91% declara caau utilizat monezi si bancnote de euro in saptamana 21-25 ianuarie, utilizand francul camoneda secundara. Francezii nu resimt dificultatile majore legate de noua moneda: omica parte gaseste o mare dificultate in a diferentia monedele si bancotele (7%), in averifica moneda primita (6%) sau in a estima pretul produselor (12%). Cei care,dimpotriva, nu intalnesc nici o dificultate: in a verifica moneda sunt majoritari (56%), ina diferentia monezile si bancnotele (47%) si in a estima pretul produselor (37%).

In ciuda celor ce se spun destul de des, persoanele in varsta nu sunt mai putin

bucurosi decat tinerii. Intr-o maniera generala, femeile care sunt cel mai frecventconfruntate cu cumparaturile zilnice afiseaza o adaptabilitate mai putin buna laschimbarea monedei fata de barbati: 43% dintre femei nu intalnesc nici o dificultate fatade 50% dintre barbati.

22


23/61

23


24/61

24


25/61

In conluzie, toate anchetele sunt in concordanta. Astfel, la sfarsitul lunii ianuarieparticularii care au raspuns la un sondaj efectuat de Sofres au estimat ca in proportie de93% trecerea la moneda unica s-a desfasurat in condititii bune. 89% au considerat ca totulmerge din ce in ce mai bine, iar 75% ca euro este un lucru pozitiv pentru Franta. In ceeace priveste utilizarea concreta a lui euro, acesta se bucura de entuziasm, caci 91% din cei

intervievati au declarat ca la sfarsitul celor 3 saptamani au platit cu monede si bancnotede euro. In total 56% din persoanele interogate au sustinut ca nu au intalnit nici un fel dedificultate in a verifica moneda.

Referitor la intreprinderi, sondajele au aratat ca schimbarea definitiva a monedeis-a realizat bine, 85% dintre sociatatile cu mai putin de 500 de salariati considerand caaceasta s-a facut destul de usor. Chiar si comerciantii en detail au trecut in majoritateacest hop fara probleme, procentul acestora fiind de 82%.

La nivel european, francezii au un procent de satisfacere dintre cele mai ridicateinregistrate in Europe: spaniolii 82%, begienii aproximativ 80%, austriecii 74% sigermanii 69%. Aceste rezultate sunt meritul unei activitati de mare amploare, concentratape mobilizarea din timp a tuturor celor implicati, pe pregatirea ierarhica a procedurilor de

punere in practica a monedei unice, pe formarea personalului si a unei comunicariregulate a publicului despre aceste lucruri.

4.3. Nivelul preturilor in tarile din zona euro

Introducerea monedei unice, un adevarat "succes", dupa cum au declarat diferitioficiali, a insemnat o mai mare transparenta a preturilor, acum cumparatorii europeniputand sa observe mai usor diferentele, uneori semnificative, de pret din tarile zonei euro.

Preturile continua sa varieze in functie de puterea de cumparare si taxele dinfiecare stat. Consumatorii pot cumpara un Volkswagen Golf cu 21.708 de euro din

Helsinki si doar cu 12.798 euro din Barcelona (deci cu 41% mai putin!). Un litru de laptepoate fi procurat de la Berlin cu 0,83 de euro, din Lisabona cu 0,67 sau din Atena cu 1,07euro. Cei care vor sa-si faca plinul la masina in zona euro vor plati pentru un litru debenzina fara plumb de 0,83 de euro la Atena, 1,17 euro la Paris sau 1,23 de euro laAmsterdam. Unele companii sunt insa de parere ca o aliniere totala a preturilor nu estenici realizabila, nici de dorit. Aceasta este convingerea unuia dintre patronii Inditex,importanta firma spaniola de confectii, detinatoare si a lantului de magazine Zara."Diferentele de ordin social si particularitatile fiecarei piete nu se vor schimba automat pe1 ianuarie", a asigurat in decembrie Miguel Diaz, unul dintre directorii comerciali. RobertMundell, laureat al premiului Nobel pentru economie in 1999, este de parere ca rata deschimb a euro va creste progresiv in 2002, ajungand la egalitate cu dolarul american."Mai devreme sau mai tarziu, cererea de euro va creste datorita bancilor centrale, caredetin in prezent o cantitate redusa de euro", a declarat Mundell, adaugand ca "pe viitor,valoarea euro in raport cu dolarul va depinde de modul in care fiecare dintre zone isicorecteaza slabiciunile". Problema principala a Statelor Unite este reprezentata dedeficitul balantei de plati, pe cand cea a zonei euro, consta din "excesul de cheltuieli" alguvernelor.

In ceea ce priveste introducerea propriu-zisa a bancnotelor si monedelor euro,aceasta este considerata "un succes extraordinar" de catre Romano Prodi, presedintele

25


26/61

Comisiei Europene. Inaltul oficial a declarat (07/01/2002) in cadrul unei conferinte depresa ca platile in euro reprezinta deja 70% din total si ca se asteapta ca procentajul saajunga la 90% suta la sfarsitul lui ianurie. Prodi a adaugat ca in Olanda si Irlanda "toate"operatiile "se fac in euro". "La zece zile dupa introducerea monedelor si bancnoteloreuro, putem sa ne felicitam pentru succesul obtinut", subliniind ca este vorba "mai ales

despre un succes al cetatenilor europeni." In Suedia se va tine un referendum cu privire laaderarea la zona euro cel mai devreme in primavara anului 2003, a declarat primulministru Goran Persson. Un vot favorabil monedei unice ar insemna alaturarea la zonaeuro a Suediei la 1 ianuarie 2005 si adoptarea monedelor si bancnotelor euro un an maitarziu.

26


27/61

Preturi la diferite produse de baza in tarile Uniunii Europene la data de 01/01/2002

produsul1

litrulapte

1 l apaminerala

1 kgcartofi

1 kgcarne

devaca

0,33 lbere

locala

0,75cl vin

demasa

1pachet

detigari

1pereche

BlueJean

1 orade

babysitting

1ceasca

decafea

1 lbenzina

10kmcu

taxiul

1 CD1

ziar

1 perechede

incalaminte

1tuns

1consultatiemedicala

1masina(Golf)

1televizo

color

tara/pretulmediu 0,84 0,53 1,9 13,83 0,64 5,7 3,04 69,04 6,04 2,34 1,03 11,4620,04 1 127,42 24,3 41,8916872,24 808,8

Austria 0,8 0,77 2,3 11,87 0,57 7,07 3,27 82,38 6,43 3,15 0,97 11,7423,18 1,09 137,71 27,1 43,61 18974 861,6

Belgia 0,74 0,51 1,8 13,98 0,57 4,81 3,15 64,27 5,58 2,52 1,06 11,8319,81 0,75 135,08 26,9 17,9716104,85 706

Finlanda 0,69 0,83 2,2 10,52 1,13 5,93 3,97 67,61 8,41 2,52 1,14 11,9421,24 1,91 129,5 27,3 49,4521708,02 542

Franta 0,99 0,36 2,1 14,55 0,5 4,09 3,39 68,55 7,24 2,47 1,17 8,920,94 1,07 141,02 32,5 50,3114340,94 875,0

Germania 0,83 0,81 2,4 19,56 0,49 4,94 2,88 78,74 7,16 2,28 1,05 17,9519,17 0,96 117,09 21,3 42,4414257,66 850,1

Grecia 1,07 0,51 2,3 9,83 0,72 6,69 2,2 66,63 3,96 3,22 0,83 4,6419,18 1,03 143,02 20,1 51,3618439,34 707,0

Irlanda 0,89 0,71 2 12,91 1,14 10 4,93 69,84 6,98 2,67 1,04 9,5519,04 1,2 114,28 27,9 38,0918539,66 603,1

Italia 1,22 0,44 1,3 12,62 0,69 5,11 3 58,88 4,65 2,22 1,13 9,1219,97 0,81 117,07 20,1 86,0815736,79 787,6

suhemburg 0,71 0,42 1,7 15,21 0,56 4,9 2,35 74,25 5,21 2,17 0,87 20,0919,69 0,69 117,63 26,2 31,9815425,99 1049,3

Olanda 0,73 0,39 1,8 19,29 0,43 4,56 3 47,19 5,67 1,63 1,23 17,57 21,1 0,96 121,01 20,4 22,6917168,01 915,1

Portugalia 0,67 0,33 1,2 12,66 0 ,52 4,93 2 69,78 0 1,87 0,95 6,8717,67 0,72 129,86 20,1 44,8918946,65 645,2

Spania 0,7 0,3 1,5 12,92 0,37 5,39 2,41 80,32 5,11 1,4 0,87 7,2819,12 0,75 125,82 20,3 75,1312797,99 862,7

pret maxim 1,22 0,83 2,4 19,56 1,14 10 4,93 82,38 8,41 3,22 1,23 20,0923,18 1,91 143,02 32,5 86,0821708,02 1049,3

pret minim 0,67 0,3 1,2 9,83 0,37 4,09 2 47,19 0 1,4 0,83 4,64 17,67 0,69 114,28 20,1 17,97 12797,99 542

diferenta 0,55 0,53 1,2 9,73 0,77 5,91 2,93 35,19 8,41 1,82 0,4 15,45 5,51 1,22 28,74 12,5 68,11 8910,03 506,6% 45% 64% 49% 50% 68% 59% 59% 43% ---- 57% 33% 77% 24% 64% 20% 38% 79% 41% 48%

sursa: www.lemonde.fr

27


28/61

Situatia nivelului preturilor la unele produsele la 01/01/2002 in tarile zonei

euro

0 2 4 6 8 10 12

1 litru lapte

1 l apa minerala

1 kg car tofi

0,33 l bere locala

0,75 cl vin de masa

1 pachet de tigari

1 ceasca de cafea

1 l benzina

1 ziar

pret in euro

Spania

Portugalia

Olanda

Luhemburg

Italia

Irlanda

Grecia

Germania

Franta

FinlandaBelgia

Austria

28


29/61

29


30/61

Februarie 2002

Ianuarie 2002

Decembrie 2001

Februarie 2001

Ianuarie 2001

Decembrie 2000

Zonaeuro

Austria

Belgia

Finlanda

Frana

German

ia

Italia

Luxem

burg

S

pania

Po

rtugalia

Grecia

Irlanda

Olanda

0.0%

1.0%

2.0%

3.0%

4.0%

5.0%

6.0%

Evolutia indicelui preturilor bunurilor de consum

Zona euro Austria Belgia Finlanda Frana Germania Italia

Luxemburg Spania Portugalia Grecia Irlanda Olanda

30


31/61

4.4. Pregatirile realizate de cele 12 tari membre EMU cu ocazia introducerii euro

Urmatoarele informatii se refera la date despre banci, uniformizareacontabilitatilor, activitatea de informare si nivelul pregatirii afacerilor in fiecare din cele

12 tari ale zonei euro.

1. Austria

Preturi guvernul austriac a legiferat afisarea preturilor atat in euro cat si insilingi austrieci inca din 1 Octombrie 2000. Perioada de dubla afisare s-a incheiat la 28Februarie 2002 pentru majoritatatea companiilor. Alte companii au continuat dublaafisare a preturilor la unele din bunurile si serviciile lor.

Operatiuni bancare moneda nationala putea fi schimbata de orice banca deretail pana la data de 28/02/2002. Acum, silingul austriac poate fi preschimbat in eurodoar la sucursalele bancii nationale. Cea mai serioasa problema generata de trecere la

moneda unica europeana a aparut miercuri, 02.02.02, cand reteau Austriei dedistribuitoare automate de numerar a cazut timp de doua ore din cauza cererii excesive aclientilor pentru noile bilete euro. Pana la sfarsitul zilei serviciul a fost refacut si toatedistribuitoarele ofereau bancnote euro.

Pregatirea afacerilor procentul converirii afacerilor in moneda euro la 1ianuarie 2002 in ceea ce priveste:

- sistemul de contabilizare: 98%- preturile: 99%- emiterea de facturi: 99%- sistemele informatice: 95%

Majoritatea intreprinderilor au considerat ca trecerea la euro s-a realizat:- mai usor decat se asteptau: 34%- asa cum se asteptau: 60%- mai dificil decat se asteptau: 5%

19% din intreprinderi s-au confruntat cu dificultati in a trece la euro.(Sursa: EB Eurobarometer Survei EB122)

Contabilitate compartimentele de contabilitate ale companiilor trebuiau safie convertite in euro in totalitate pana la 28 Februarie 2002.

Populatia nivelul de cunoastere al monedei unice (Barometer Survey 21-31ianuarie 2002):

- 91% din populatie a considerat ca a fost bine informata despre euro;- 80% din pupulatie s-a considerat bine pregatita pentru introducerea lui euro la 1

ianuarie 2002;- 51% au sustinut ca, atunci cand au cumparat bunuri, au calculat mental in euro;- 44% au considerat ca prin convertirea in euro rotunjirea preturilor s-a facut prin

scadere;- 39% au sustinut ca doresc continuarea afisarii duble a preturilor si dupa perioada

obligatorie, iar 52% au sustinut contrariul;- pentru cei care si-au exprimat dorinta de continuare a dublei afisarii a pretului,

perioada dupa sa fie:

31


32/61

- 33%3 luni- 28%6 luni- 20%1 an- 7% mai mult de un an

Activitatea de informare comunicarea fata in fata cu ajutorul utilizarii

euro train (trenul euro); spoturi publicitare care au permis informarea populatiei despremoneda nationala si euro; fluturasi si brosuri pentru fiecare si la data de 17 Octombrie2001 o dezbatre televizata despre euro cu ministrul finantelor, guvernatorul banciinationale si reprezentantii bancilor de retail.

2. Belgia

Preturi dubla afisare a preturilor in Belgia s-a stabilit printr-o conventieobligatorie.

Operatiuni bancare moneda nationala a putut fi preschimbata la bancile de

retail pana la data de 28 Februarie 2002, iar bancnotele si monezile aflate in depozite vorputea fi schimbate pana la data de 31 Decembrie 2002. Bancnotele francului belgian potfi preschimbate in euro la sucursalele bancii nationale fara o data limita; iar monedelepana la sfarsitul anului 2004.



Majoritatea intreprinderilor au considerat ca trecerea la euro s-a realizat:

- mai usor decat se asteptau: 32%- asa cum se asteptau: 62%- mai dificil decat se asteptau: 6%

14% din intreprinderi s-au confruntat cu dificultati in a trece la euro.(Sursa: EB Eurobarometer Survey EB122 )

Populatia nivelul de cunoastere al monedei unice (Barometer Survey 21-31ianuarie 2002):

- 95% din populatie a considerat ca a fost bine inforamta despre euro;- 85% din pupulatie s-a considerat bine pregatita pentru introducerea lui euro la 1

ianuarie 2002;- 59% au sustinut ca, atunci cand au cumparat bunuri, au calculat mental in euro;

- 33% au considerat ca prin convertirea in euro rotunjirea preturilor s-a facut prinscadere;- 43% au sustinut ca doresc continuarea afisarii duble a preturilor si dupa perioada


perioada dupa sa fie:- 34%3 luni- 26%6 luni

32


33/61

- 22%1 an- 15% mai mult de un an

Belgia a fost unul din putinele locuri unde cosumatorii s-au grabit ladistribuitoarele bancare sa intre in posesia noilor bancnote euro. Astfel, in tara s-auinregistrat 600 de operatiuni de retragere de numerar pe minut in primele 2 ore ale anului

2002. Pana la sfarsitul zilei de joi, 03.02.02 s-au inregistrat aproximativ 320.000 deretrageri de numerar, insumand un total de 26,5 milioane euro (echivalentul a 23,3milioane dolari americani).

Activitatea de informare in luna Octombrie 2001 a fost distribuit un CD-Rom in scolile primare (clasele 1-4) si gimnaziu (clasele 5-8). Elevii au putut invatadespre istoria Uniunii Europene si moneda unica, si au exersat convertirea franculuibelgian in euro.

3. Finalanda

Preturi dubla afisare a preturilor este obligatorie. Operatiuni bancare nu exista o data limita de preschimbare a marcii

finlandeze in euro, aceasta fiind stabilita de fiecare banca in parte. Si bancnotele simonedele pot fi preschimbate in termen de 10 ani de catre banca nationala.





19% din intreprinderi s-au confruntat cu dificultati in a trece la euro.(Sursa: EB Eurobarometer Survey EB122)

Populatia nivelul de cunoastere al monedei unice (Barometer Survey 21-31ianuarie 2002)


ianuarie 2002;- 50% au sustinut ca, atunci cand au cumparat bunuri, au calculat mental in euro;

- 32% au considerat ca prin convertirea in euro rotunjirea preturilor s-a facut prinscadere;- 56% au sustinut ca doresc continuarea afisarii duble a preturilor si dupa perioada



33


34/61


Activitatea de informare campania de informare a fost coodonata. BancaFinlandei a reprezentat a doua institutie care a coordonat campania de informare dinNoiembrie 2001 pana in ianuarie 2002. La aceasta s-a adaugat activitatea ministerului

finantelor, a agentiei consumatorului (Consumer Agency) si Uniunea Europeana, care s-adesfasurat in perioada Octombrie 2001 mijlocul lui Noiembrie 2001.

4. Franta

Preturi dubla afisare a preturilor a fost obligatorie. Operatiuni bancare bancile de retail au preschimbat franci in euro, fara nici

o limita in ceea ce priveste clientii, pana la data de 17 Februarie 2002. Bancile de retailvor continua sa preschimbe francii francezi pana la data de 30 Iunie 2002 fara nicicomision doar pentru clinentii lor. Sucursalele bancii Frantei vor schimba monedele timpde 3 ani, iar bancnotele timp de 10 ani.




21% din intreprinderi s-au confruntat cu dificultati in a trece la euro.(Sursa: EB Eurobarometer Survey EB122) Comert cu amanutul pregatirile comeciantilor cu amuntul au fost avansat.

Multi comercianti francezi au cooperat cu guvernul francez in vederea mentineriipreturilor la acelsi nivel, prin incheierea unui contract ce stabilea obligativitatea fixarii(inghetarii) preturilor in perioada dublei circulatii a francului francez si a monedei unice.

Contabilitate unele intreprinderi isi defasoara activitatea in exercitiulfinanciar ce incepe in Iunie si se sfarseste tot in Iunie anul viitor. Acele companii care nuau convertit pana in Iunie 2001 contabilitatea in euro o vor face si retrospectiv, ajustandconturile din franci incapand cu 1 ianuarie 2002.

Populatia nivelul de cunoastere al monedei unice (Barometer Survey 21-31

ianuarie 2002):- 93% din populatie a considerat ca a fost bine inforamta despre euro;- 80% din pupulatie s-a considerat bine pregatita pentru introducerea lui euro la 1

Ianuarie 2002;- 58% au sustinut ca, atunci cand au cumparat bunuri, au calculat mental in euro;- 22% au considerat ca prin convertirea in euro rotunjirea preturilor s-a facut prin

scadere;

34


35/61

- 64% au sustinut ca doresc continuarea afisarii duble a preturilor si dupa perioadaobligatorie, iar 36% au sustinut contrariul;

- Pentru cei care si-au exprimat dorinta de continuare a dublei afisarii a pretului,perioada dupa sa fie:

- 31%3 luni

- 27%6 luni- 29%1 an- 16%mai mult de un an

Riscul cresterii preturilor cu ocazia trecerii la euro progreseaza, in timp ce acestsubiect devine o adevarata preocupare si pentru francezi (de la 69% la 76%), in particularpentru femei (79% fata de 73% la mijlocul lui ianuarie) si pentru pensionari (73% fata de64%). Mai mult, 65% dintre consumatori declara ca au constatat o crestere a preturilor,dintre care 30% au observat o crestrere generala si 35% doar asupra unor anumite preturi.Francezii raman impartiti in ceea ce priveste cauzele acestor cresteri: oportunismulcomerciantilor care profita pentru a creste preturile (43%) cresterea preturilorindependenta de trecerea la euro fiind avansata doar de 12%.

Activitatea de informare ministerul finantelor a distribuit o serie de brosuripentru a imbunatati informarea publicului larg: 2 milioane de fluturasi au fost trimisi inscolile de gimnaziu si a fost organizata de catre ministerul educatiei o saptamana euro.

5. Germania

Preturi dubla afisare a preturilor a fost obligatorie. Operatiuni bancare incepand din 1 Ianuarie 1999 a fost pusa la dispositie o

intreaga gama de servicii gratuite de informare din partea bancilor. Aranjamentele dintrebancile particulare au avut drept subiect preschimbarea marcii germane in euro pana la 28

Februaruie 2002. Preschimbarea la banca centrala si prin sucursalele sale nu are o datalimita. Pregatirea afacerilor procentul converirii afacerilor in moneda euro la 1

ianuarie 2002 in ceea ce priveste:- sistemul de contabilizare: 89%- preturile: 90%- emiterea de facturi: 93%- sistemele informatice: 81%

Majoritatea intreprinderilor au considerat ca trecerea la euro s-a realizat:- mai usor decat se asteptau: 32%- asa cum se asteptau: 61%

- mai dificil decat se asteptau: 5%10% din intreprinderi s-au confruntat cu dificultati in a trece la euro.(Sursa: EB Eurobarometer Survey EB122)

Comert cu amanuntul multi comercianti cu amanuntul germani au incheiatun acord cu privire la fixarea preturilor in perioada dublei circulatii, perioda care ainceput insa din Iulie 2001.

Contabilitate toate operatiunile contabile trebuiau sa fie denominateincepand cu 1 Ianuarie 2002. Multe corporatii si-au convertit deja sistemul contabil,

35


36/61

exceptie facand cele unde contabilitatea este ceruta a fi tinuta in moneda nationala cumar fi donatiile.

Populatia nivelul de cunoastere al monedei unice (Barometer Survey 21-31Ianuarie 2002)

- 88% din populatie a considerat ca a fost bine inforamta despre euro;

- 79% din pupulatie s-a considerat bine pregatita pentru introducerea lui euro la 1Ianuarie 2002;- 54% au sustinut ca, atunci cand au cumparat bunuri, au calculat mental in euro;- 22% au considerat ca prin convertirea in euro rotunjirea preturilor s-a facut prin


obligatorie, iar 65% au sustinut contrariul;- Pentru cei care si-au exprimat dorinta de continuare a dublei afisarii a pretului,



La 2 luni de la introducerea monedelor si bancnotelor euro, aproximativ 50% dincetatenii germani regreta pierderea marcii germane. Potrivit sondajului Societatiigermane de studiere a comportamentului consumatorului, aproximativ 48% ar dori sa deatimpul inapoi si sa pastreze marca. Multi dintre acestia inca sunt de parere ca euro este unsuccesor netestat al marcii germane, pe care o asociau cu putere economica si stabilitate.In ciuda schimbarii tehnice line, germanii invinuiesc euro pentru cresterea preturilor inmagazine si restaurante. Presedintele Bancii Centrale Europene nu este de acord cu ceicare sustin ca introducerea euro a determinat cresterea preturilor, dand un exempluconcret: cand am cumparat un Big Mac si un milkshake dupa ziua E m-a costat 4.45

euro, exact cat am platit pentru aceeasi masa anul trecut.In primele zile dupa ziua E multi cetateni germani si turisti s-au vazut stand lacozi neobisnuit de lungi pentru a comanda in baruri, fast-fooduri sau alte locuri. Aceastadeoarece clientii plateau in marci germane iar vanzatorii trebuiau sa dea restul in euro.

Activitateaa de informare guvernul federeal contuinua campania deinformare a intreprinderilor. In Octombrie 2001 ministrul federal al economiei sitehnologiei a organizat o intalnire cu presa turca in vederea informarii comunitatii turcede afaceri din Germania. Nivelul de acceptarea de catre public a monedei unice creste cuun ritm stabil. Caravana euro prin 100 de orase a atras multi vizitatori.

6. Grecia

Preturi dubla afisare a preturilor a fost obligatorie in Grecia inca din primultrimestru al anului 2001, pana la sfarsitul circulatiei duble.

Operatiuni bancare drahmele bancnote pot fi preschimbate la bancanatioanala timp de 10 ani, iar monezile timp de 2 ani.

Pregatirea afacerilor procentul converirii afacerilor in moneda euro la 1Ianuarie 2002 in ceea ce priveste:

36


37/61





Comertul cu amanuntul ministerul dezoltarii a semnat un acord cuorganizatiile de comert care sa previna cresterea preturilor bunurilor si serviciilor prinrotunjirea acestora in favoarea consumatorului. Grecia a fost tara cea mai putinpregatita sa foloseasca euro sub forma de numerar. Doar 50.000 de mici afaceri dintotalul de 300.000 au fost aprovizionate cu euro, conform Ministerului Economiei.


Ianuarie 2002):- 78% din populatie a considerat ca a fost bine inforamta despre euro;- 67% din pupulatie s-a considerat bine pregatita pentru introducerea lui euro la 1






Activitatea de informare EUROCAMPAIG a fost co-finantata de BCE siBanca centrala a Greciei; ea a constat in clipuri publicitarea la TV si radio, distribuirea depliante despre aparitia si elementele de securitate ale bancotelor euro, si a organizat untarg expozitional la sfarsitul lunii Octombrie 2001 in Thessaloniki care s-a transferat inAtena in Decembrie 2002. Studentii au putut invata despre euro vizitand aceastaexpozitie.

7. Irlanda

Preturi dubla afisare a preturilor a facut obiectul unei conventii obligatoriecu comerciantii. Ministerul finantelor conduce un studiu comparativ al preturilor in zonaeuro.

Operatiuni bancare schimbarea lirei irlandeze se poate realiza la bancacentrala a Irlandei si nu are o data limita.

37


38/61


- sistemul de contabilizare: 93%- preturile: 93%- emiterea de facturi: 91%

- sistemele informatice: 73%Majoritatea intreprinderilor au considerat ca trecerea la euro s-a realizat:- mai usor decat se asteptau: 59%- asa cum se asteptau: 38%- mai dificil decat se asteptau: 39%


Contabilitate toate operatiunile si tinerea contabilitatii trebuie sa serealizeze in euro.

Populatia nivelul de cunoastere al monedei unice (Barometer Survey 21-31Ianuarie 2002):

- 89% din populatie a considerat ca a fost bine inforamta despre euro;- 47% din pupulatie s-a considerat bine pregatita pentru introducerea lui euro la 1Ianuarie 2002;

- 67% au sustinut ca, atunci cand au cumparat bunuri, au calculat mental in euro;- 29% au considerat ca prin convertirea in euro rotunjirea preturilor s-a facut prin



perioada dupa sa fie:- 50%3 luni

- 29%6 luni- 17%1 an- 4% mai mult de un an

Activitatea de informare in Octombrie 2001 Banca Centrala a Irlandei atrimis fiecarei familii un pliant despre trecerea la euro. Din mai 2001 s-au desfasurat maimulte manifestari in diverse orase ale tarii cu privire la informarea populatiei despre euro;un pachet informational a fost trimis tuturor scolilor. Federatia Bancherilor Irlandezi (TheIrish Bankers Federation) a lansat o brosura Bamking and You, care a fost distribuitape scara larga bancilor si asociatiilor consumatorilor.

8. Italia

Preturi dubla afisare a preturilor a fost obligatorie. Operatiuni bancare bancile italiene au oferit gratuit servicii in euro inca

din 1 Ianuarie 1999. Bancile de retail italiene au preschimbat lirele pentru euro cu olimita de 1 milion lire, sau si peste aceasta limita dar cu coinditia ca acel client sa anuntebanca cu o zi inainte; si pana la 500.000 lire pentru cei ce nu erau clinenti ai bancii.

38


39/61

Banca centrala va continua preschimbarea lirelor in euro timp de 10 ani (incepand cu datade 1 Martie 2002)


- sistemul de contabilizare: 98%

- preturile: 98%- emiterea de facturi: 99%- sistemele informatice: 96%




- 85% din populatie a considerat ca a fost bine informata despre euro;- 67% din populatie s-a considerat bine pregatita pentru introducerea lui euro la 1Ianuarie 2002;

- 47% au sustinut ca, atunci cand au cumparat bunuri, au calculat mental in euro;- 44% au considerat ca prin convertirea in euro rotunjirea preturilor s-a facut prin



perioada dupa sa fie:- 27%3 luni

- 22%6 luni- 14%1 an- 5% mai mult de un an

Miercuri, 02.02.02, unele banci si oficii postale din Roma s-au vazut in situatia dea ramane fara bancnote euro. Aceasta problema a aparut dupa ce italienii s-au grabit saintre in posesia noii monede, inca din prima zi a Anului Nou. Cu toate ca a existat interesdin partea italienilor asupra monedei euro, conform Comisiei Europene, in luna februariea anului 2002 Italia era mult in urma altor tari din zona euro in ceea ce privestetranzactiile realizate in moneda unica. Acestea reprezentau doar 3% din totalultranzactiilor in numerar, comparativ cu 50% in Olanda.

Activitatea de informare in Octombrie si Noiembrie 2001 au fost realizate

doua tipuri de pliante: unul destinat informarii publicului larg (30 milioane) si unulpentru afaceri (2 milioane de copii); un website realizat impreuna cu ministerul educatieipentru elevii din scoala primara si gimnaziala; competitii pentru studentii la arte;competitii nationale si locale pentru copii. Scolile au primit CD-Rom-uri informative,carti si casete video nostime despre euro.

39


40/61

9. Luxemburg

Preturi A fost recomandata dubla afisare a preturilor si a acest lucru a fostimplementat prin incheierea unei conventii intre guvernul din Luxemburg (ministerul definante), asociatiile comerciantilor si ale consumatorilor. Din Ianuarie 2001 Asociatia

Consumatorilor din Luxemburg indeplineste functia de Observator al monedei euro,monitorizand preturile si putand interveni in medierea disputelor. Pregatirea afacerilor procentul converirii afacerilor in moneda euro la 1

Ianuarie 2002 in ceea ce priveste:- sistemul de contabilizare: 99%- preturile: 100%- emiterea de facturi: 100%- sistemele informatice: 90%

Majoritatea intreprinderilor au considerat ca trecerea la euro s-a realizat:- mai usor decat se asteptau: 47%- asa cum se asteptau: 47%

- mai dificil decat se asteptau: 4%9% din intreprinderi s-au confruntat cu dificultati in a trece la euro.(Sursa: EB Eurobarometer Survey EB122)

Asociatia olandeza a intreprinderilor mici si mijlocii a invinuit bancile ca auincarcat ATM-urile bancare cu bancnote de valoare mare, creeandu-se astfel o lipsa debancnote de 5, 10 si 20 euro.

Populatia Nivelul de cunoastere al monedei unice (Barometer Survey 21-31Ianuarie 2002):


Ianuarie 2002;

- 60% au sustinut ca, atunci cand au cumparat bunuri, au calculat mental in euro;- 41% au considerat ca prin convertirea in euro rotunjirea preturilor s-a facut prinscadere;

- 34% au sustinut ca doresc continuarea afisarii duble a preturilor si dupa perioadaobligatorie, iar 65% au sustinut contrariul;

- Pentru cei care si-au exprimat dorinta de continuare a dublei afisarii a pretului,perioada dupa sa fie:


Activitatea de informare la sfarsitul lunii Septembrie 2001 ministerulfinantelor a lansat o intensa campanie de comunicare prin TV si radio, sub numele denoua scara a valorilor. In fiecare spot, fiecare pret era legat de diferite produse. Lamijlocul lui Noiembrie 2001 ministerul a trimis fiecarei familii o brosura continandinformatii generale si sfaturi in legatura cu conversia francului luxemburghez. Brosuraeste in germana si franceze; versiunea portugheza este disponibila la cerere. Eforturileaditionale au fost indreptate spre anumite segmente ale populatiei, incluzand scolile,

40


41/61

angajatii civili, angajatii si grupurile vulnerabile. Luxemburg a fost singura tara dinEuroland care nu a organizat nici o festivitate care sa serbeze trecerea la moneda euro.

10. Olanda

Preturi perioada de dubla afisare a preturilor in Olanda s-a sfarsit la data de28 Martie 2002. Acum toate preturile sunt in euro.

Operatiuni bancare Bancile olandeze au convertit conturile la sfasitulanului 2001. Pana la 1 Aprilie 2002 a fost posibila preschimbarea gratuita a guldenuluiolandez in euro la bancile de retail; dupa aceasta data bancile mai pot preschimba pana la31 Decembrie 2002, dar contra unui comision. Banca centrala nationala va schimbaguldenul moneda pana la data de 1 Ianuarie 2007, iar guldenul bancnota pana la 1Ianuarie 2032.












Activitatea de informare campaniile de comunicare s-au concentrat asupraaparitiei si elementelor de siguranta ale bancnotelor si monezilor de euro. Instrumenteleutilizate au fost: postere si fluturasi pentru public, brosuri specifice pentru banci, politie,sectorul de comert cu amanuntul cu mai multe informatii; publicitate TV; asistenta pentru

41


42/61

programele pe calculator. Statisticile arata ca 92% din populatie a primit cel putin 22 depliante continand informatii despre euro in timpul camapniei din diverse surse.

11. Portugalia

Preturi dubla afisare a preturilor a fost obligatorie. Pregatirea afacerilor procentul converirii afacerilor in moneda euro la 1

Ianuarie 2002 in ceea ce priveste:- sistemul de contabilizare: 97%- preturile: 93%- emiterea de facturi: 96%- sistemele informatice: 75%



Contabilitate contabilitatea trebuie sa se tina de la 1 Ianuarie 2002 numai ineuro.


- 77% din populatie a considerat ca a fost bine inforamta despre euro;

- 63% din pupulatie s-a considerat bine pregatita pentru introducerea lui euro la 1Ianuarie 2002;- 70% au sustinut ca, atunci cand au cumparat bunuri, au calculat mental in euro;- 51% au considerat ca prin convertirea in euro rotunjirea preturilor s-a facut prin





Activitatea de informare in Portugalia s-au desfasurat doua campanii deinformare, una sustinuta de Comisia Nationala Euro (ECN) si cealalta sustinuta de BancaCentala a Portugaliei.

42


43/61

12. Spania

Preturi dubla afisare a preturilor a fost obligatorie. Ministerul economieispaniol i-a incurajat pe comerciantii cu amanuntul sa adopte The Code Of Good Practice(Codul Unei Practici Bune) realizat de acesta.

Pregatirea afacerilor procentul converirii afacerilor in moneda euro la 1Ianuarie 2002 in ceea ce priveste:- sistemul de contabilizare: 98%- preturile: 97%- emiterea de facturi: 98%- sistemele informatice: 94%


19% din intreprinderi s-au confruntat cu dificultati in a trece la euro.

(Sursa: EB EurobarometerSurvey EB122) Populatia nivelul de cunoastere al monedei unice (Barometer Survey 21-31




obligatorie, iar 57% au sustinut contrariul;

- Pentru cei care si-au exprimat dorinta de continuare a dublei afisarii a pretului,perioada dupa sa fie:- 46%3 luni- 26%6 luni- 11%1 an- 2% mai mult de un an

Activitat

moneda europeana unica

Documents