DERULAREA TRANSPORTURILOR AGABARITICE ÎN ROMÂNIA, DIN PERSPECTIVA

ASIGURĂRII SIGURANȚEI CIRCULAȚIEI ȘI DESFĂȘURĂRII TRAFICULUI RUTIER ÎN

CONDIȚII OPTIME DE FLUENȚĂ

Daniel Costea1

Ovidiu Barbier2

Rezumat

Materialul prezintă probleme concrete care apar în derularea transporturilor agabaritice, pe

rutele uzuale de transport din România, fiind prezentate exemple concrete de transporturi

deosebite. Se analizează modul de tratare a restricțiilor existente pe diferite rute în raport cu

dimensiunile și greutatea transporturilor. Sunt propuse soluții pentru imbunătățirea modului de

lucru la instituirea restricțiilor și de facilitare a tranzitării transporturilor cu dimensiuni

deosebite prin măsuri concrete.

Abstract: The material presents concrete problems that appear in carrying out abnormal

transports on the usual transport routes in Romania, with concrete examples of special

transports being presented. It examines the way how the existing restrictions are treated on

diffrent routes, in relation to the dimensions and weight of the transports. Solutions are

proposed for improving the way of establishing of restrictions and facilitating the transit of

abnormal transports through concrete measures.

CUVINTE CHEIE: TRANSPORTURI, RESTRICTII, GIRATORIU, AGABARITIC, RUTA

In calitate de prestatori de servicii în domeniul transporturilor agabaritice, dorim să vă

prezentăm câteva aspecte importante, care afecteaza derularea în bune condiții a acestei

activități in România.

Starea de fapt;

1. Există rute consacrate de transport pentru transporturile agabaritice care pleacă sau

vin din București, dupa cum urmează:

- Ruta 1 București – Sibiu – Nădlac;

- Ruta 2 București – Sibiu – Cluj – Borș;

- Ruta 3 București – Cheia – Brașov – Cluj – Borș;

- Ruta 4 București – Bacău – Siret;

- Ruta 5 București – Bacău – Albița;

- Ruta 6 București – Galați – Giurgiulești;

- Ruta 7 București – Hârșova – Constanța;

- Ruta 8 București – Constanța (via A2);

- Ruta 9 București – Oltenița;

- Ruta 10 București – Giurgiu;

- Ruta 11 București – Pitești – Craiova – Calafat;

- Ruta 12 București – Craiova – Lugoj – Nădlac

1 - S.C. PACO IMPEX S.R.L. București 2 - S.C. MAXIDESIGN S.R.L. București

2. Rutele alternative, care nu ajung în București, utilizate în special pentru tranzit sau

pentru traseele scurte din România:

- Ruta A Nădlac – Drobeta – Calafat;

- Ruta B Nădlac – Craiova – Calafat;

- Ruta C Borș – Calafat;

- Ruta D Borș – Sibiu – București – Giurgiu;

- Ruta E Halmeu – Cluj – alte destinații;

- Ruta F Petea – Cluj – Alte destinații

- Ruta G Borș – Bistrița – Iași – Albița

Figura 1 – Rute transporturi agabaritice

In afară de variantele la rutele menționate mai sus, datorită puținelor fabrici care incă produc

pentru export, exista rute de transport din București, Ploiești, Buzău, Brașov, Craiova si Cluj

Pentru rutele indicate mai sus, precum si pentru variantele lor, există o serie de restricții

legate de:

- Lucrări de artă (poduri, sensuri giratorii, pasaje CFR, etc.);

- Restricții legate de starea podurilor, care se referă la greutatea totală a

transportului sau la greutatea pe axe;

- Restricții de dimensiuni, legate de lucrări de intreținere sau reparare a drumului

respectiv sau de deteriorari ale părții carosabile (alunecări de teren, deformări ale

carosabilului, etc.).

Conform legislației in vigoare, pentru transporturile agabaritice, este nevoie de proiect de

transport sau de studiu de traseu, dacă se depașesc anumite limite de gabarit sau de

greutate totală sau pe axe.

Daca pentru lucrarile de artă de pe traseu dimensiunile sau restricțiile de tonaj sunt cele care

restricționeaza transporturile agabaritice, dimensiuni sau restricții de tonaj care sunt

cunoscute, probleme apar in zonele unde sunt instituite restricții temporare, din caza lucrărilor

la partea carosabilă sau unde există deteriorări ale părții carosabile.

Vom reveni la acest subiect pe parcursul materialului.

Pentru obținerea AST, trebuie completată o cerere, unde sunt indicate dimensiunile totale ale

transportului, configurația transportului, numărul de axe, greutatea totala și cea pe axe,

urmată, evident, de traseul de parcurs.

Bazat pe experiența pe care o avem cu firmele care ne solicită serviciile, ar fi recomandat sa

fie solicitate oficial urmatoarele elemente:

A. Inălțimea de la sol a incărcăturii;

B. Lungimea in consolă a piesei, acolo unde este cazul;

C. Daca trailerul/semitrailerul are sau nu axe viratoare și daca are telecomandă;

Aceste informații sunt solicitate de catre firma noastră, pentru determinarea celui mai bun

traseu de urmat, insă nu sunt solicitate oficial de către CNAIR.

Importanța acestor informații:

A. Inalțimea de la sol a incărcăturii poate determina eventualele probleme de pe traseu.

Dacă luăm ca exemplu o piesă de 8 m lățime, dacă aceasta este incarcată pe un low

bed (gondolă), la doar 0,30 m de sol, traversarea unor zone de lucrări, marcate cu

parapeți New Jersey sau cu balize de plastic se poate face doar cu indepărtarea

acestor elemente și cu reinstalarea lor dupa trecerea transportului.

Însă dacă piesa este incarcată la 1,50 m de sol, traversarea respectivelor zone se face

fără probleme deosebite, piesa trecând peste elementele de restricție, care uzual au

1,20 m inălțime.

Figura 2 – Exemplu de transport cu lățime mare

B. Lungimea de consolă

In cazul transporturilor cu lungime mare, existența consolei poate rezolva trecerea

zonelor care au raze de viraj mici, precum sensurile giratorii, curbe strânse și/sau

curbe în localitați, unde exista mobilier stradal (balustrade, indicatoare, stâlpi, etc.).

Figura 3 – Exemplu lungime consola

Exemple de transporturi cu lungime mare: pale pentru eoliene, grinzi de beton, poduri

rulante, etc.

C. Axe viratoare și existența telecomenzii

Această condiție este esentială pentru stabilirea traseului transporturilor cu lungime mare dar

și a celor cu lățime foarte mare, pentru evitarea obstacolelor de pe traseu.

Evident, există combinații ale acestor condiții.

De exemplu, abordarea unui sens giratoriu este o combinație a celor 3 condiții de mai sus,

pentru că:

- Depinde de inălțimea de la sol a piesei, care poate atinge fie parapeții de pe

exteriorul sensului, fie insula din centrul sensului;

- O consolă mare facilitează trecerea prin sensul giratoriu, insă poate afecta

mobilierul stradal din exteriorul sensului;

- Abordarea sensului va fi mult mai ușoară in cazul axelor viratoare sau a existenței

telecomenzii

Am observat construcții diferite ale sensurilor giratorii, in special al modului de construcție a

insulelor centrale. Unele au insule foarte inalte și cu taluzul foarte accentuat, altele cu inălțime

relativ mică si taluz cu unghi mic, ambele cazuri fiind intâlnite pe drumuri Europene

Reabilitate.

Cu alte cuvinte, nu se poate invoca un anumit standard de construcție, care obligă la insule

foarte inalte.

Figura 4 - Exemplu de sens giratoriu care poate facilita traversarea de către un transport

agabaritic lung

Problema frecvent intâlnită este cea a limitarii lățimii transportului la 3,50 m pentru zonele

unde se execută lucrări la partea carosabilă.

Putem dovedi că în aceste zone se poate trece cu lățimi mult mai mari, fără afectarea

indicatoarelor de limitare și fără ca să fie necesare lucrări suplimentare.

Exemplu de trecere pentru un transport cu lățime de 7 m, inălțime de la sol de 1,20 m, pe un

drum cu lătime de 7 m.

Figura 5 – Circulația peste parapeții laterali

De asemenea, există multe sectoare de drum unde nu există limitări de greutate punctuale ci

segmente de drum de 40 – 80 km pe care este limitată greutatea totală, fără indicarea cauzei

care a impus această restricție.

Din punct de vedere al transportatorilor, este important să se cunoască motivul restricției,

pentru a decide traseul optim. De asemenea, restricționarea unui sector de drum sau a unui

pod trebuie să aibă la bază un raport de expertiză, care sa arate motivele restricționării.

Pentru derularea transporturilor agabaritice către granița de vest, ar fi ideal ca să existe

măcar un traseu fezabil, pe care viitoarele puncte sensibile să fie discutate cu reprezentanții

transportatorilor, pentru găsirea unor soluții care să permită trecerea unor transporturi cu

dimensiuni sau greutăți mari.

Dacă discutăm despre transporturi care pleacă din București, problemele incep incă de la

Centura București, care are limitări destul de mari pentru accesul către si din A1.

Astfel, tot traficul care vine de pe A1 și intră pe Centura București trece prin sensul giratoriu

de lângă Hornbach, cu limitări drastice ale lungimii totale a transportului.

Mărirea razei de girație este posibilă cu costuri minime, usurând accesul către Centura

București.

Figura 6 – Propunere lărgire sens

Intrarea din Centura București către A1 este mai permisivă, insă razele de virare sunt limitate.

Oricare din traseele indicate la inceputul prezentării are restricții, opțiunea de a urma unul din

ele ținând de caracteristicile transportului.

Dar construirea de noi sensuri giratorii, de bretele de acces sau alte elemente care ar limita

sau ingreuna transporturile agabaritice, ar trebui sa aiba ca țel „conviețuirea” transporturilor

normale (TIR) cu cele agabaritice.

Acest lucru ar putea fi un sprijin puternic pentru menținerea competitivității producătorilor

români, ușurând exportul produselor.

De asemenea, copierea sistemului din țarile vestice ar putea fi o soluție, in ceea ce priveste

transporturile agabaritice.

Astfel, există raze minime pentru toate drumurile și bretelele de acces, care garantează

trecerea transportuilor agabaritice ce prezintă anumite caracteristici prestabilite (Paragraful 70

in Germania).

In consecință, un trailer cu axe viratoare automate va putea circula cu o lungime totală mai

mare decât unul fără axe viratoare sau cu axe viratoare inerțiale.

Practic, se creeaza un sistem care are în calcul lungimea transportului, element care nu este

luat în considerare la ora actuală ca posibilă restricție.

Exemple de locuri unde lungimea este factor determinant, dar nu este considerată restricție:

Curbe deosebit de periculoase, insule de incetinire a traficului la intrarea in localități sau la

trecerile pentru pietoni, sensuri giratorii.

Daca in cazul curbelor periculoase nu se poate face prea mult, de cele mai multe ori acestea

fiind in zone montane, există câteva soluții simple pentru ușurarea transporturilor la celelalte

obstacole:

La insulele mediene:

- Construirea celor de la intrarea/iesirea din localități doar pe banda care impune

limitarea vitezei (doar la intrarea în localitate);

Figura 7- Insule amplasate la intrarea în localitate

- În cazul insulelor de la trecerile de pietoni, montarea indicatoarelor cât mai departe

de carosabil sau înlocuirea acestora cu denivelări de încetinire.

La sensurile giratorii:

- Construirea acestora ușor descentrate față de axul drumului, facilitând trecerea pe

partea care este mai dreaptă, chiar daca aceasta inseamnă mersul pe contrasens;

- Înalțime mai mică a insulei, piesele lungi putând trece peste aceasta;

- Diametru mai mic al insulei sau construirea ovală a acesteia in cazul sensurilor cu 3

iesiri;

- Instalarea mobilierului stradal mai departe de marginea sensului.

Figura 8 – Exemplu de intersecție

Evident, construirea de autostrăzi este o soluție, pentru că se evita utilizarea drumurilor

naționale, care tranzitează localitățile.

Totuși, accesul pe autostrăzi este de multe ori dificil, bretelele de acces fiind înguste și cu

mobiler stradal care limitează mult accesul.

O altă problemă des intâlnită este cea a decalajului mare între instituirea unei restricții de

circulație pentru lucrări și aplicarea efectivă a restricției.

Astfel, de cele mai multe ori, restricția este comunicată de CNAIR chiar in ziua instituirii, fără

preaviz. Mai mult, chiar daca restricția este instituită, în foarte multe cazuri lucrările incep

după multe zile față de anunț, uneori chiar saptamâni.

În aceeași notă, chiar dacă lucrările respective s-au terminat, restricția este menținută uneori

chiar luni sau ani, deși drumul este liber pe zona respectivă.

Un alt exemplu de restricție care se aplică neunitar este cea de la pasajele de trecere la nivel

cu calea ferată.

Astfel, dacă până acum cațiva ani, porțile de gabarit erau toate instalate la 4,50 m inalțime, în

prezent există câteva puncte în țară unde această restricție a fost coborâtă la 4,00 m, fără ca

elementul care impune restricția (firul de contact) să se fi modificat.

CONCLUZII

O mai strânsă colaborare între CNAIR și transportatori, în special cei agabaritici, in ceea ce

privește proiectarea sau reamenajarea intersecțiilor, ar putea duce la găsirea unor soluții

acceptabile pentru toată lumea. Astfel, participarea la ședintele CTE a unor reprezentanți ai

tranportatorilor ar putea fi un prim pas.

Proiectarea sau regândirea unor puncte critice de pe traseele menționate ar putea duce la

creșterea competitivității producătorilor români, atâți cât au mai rămas pe piață.

Figura 9 – Transport de 110 m lungime

Figura 10 – Exemple de transporturi agabaritice cu dimensiuni foarte mari