licenta man transporturilor

64
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE ECONOMIE ŞI ADMINISTRAREA AFACERILOR LUCRARE DE LICENŢĂ Conducător ştiinţific: Conf. univ. dr. Ilie Budica Absolvent: Busu Cristiana Mihaela 1

Upload: cristiana-badi

Post on 18-Dec-2014

106 views

Category:

Documents


2 download

DESCRIPTION

Licenta Managementul Transporturilor

TRANSCRIPT

Page 1: Licenta Man transporturilor

UNIVERSITATEA DIN CRAIOVAFACULTATEA DE ECONOMIE ŞI ADMINISTRAREA AFACERILOR

LUCRARE DE LICENŢĂ

Conducător ştiinţific: Conf. univ. dr. Ilie Budica

Absolvent: Busu Cristiana Mihaela

Craiova, 2011

1

Page 2: Licenta Man transporturilor

UNIVERSITATEA DIN CRAIOVAFACULTATEA DE ECONOMIE ŞI ADMINISTRAREA AFACERILOR

SPECIALIZAREA MANAGEMENT

Organizarea transporturilor de mărfuri la SC Seda Investement

SRL

Conducător stiinţific: Conf. univ. dr. Ilie Budica

Absolvent: Busu Cristiana Mihaela

Craiova, 2011

2

Page 3: Licenta Man transporturilor

INTRODUCERE

Transporturile reprezintă o importanta deosebita pentru economia unei tari deoarece ele continua si finalizeaza procesul de productie al bunurilor materiale, deplasandu-le de la locul de productie la cel de consum, avand functia de legare a tuturor ramurilor de activitate si a diferitelor zone, precum si aceea de a contribui la dezvoltarea unor relatii de natura culturala, politica, sociala, etc.

Asigurarea aprovizionarii fiecarui agent economic, desfacerea produselor pe piata interna si externa, mobilitatea populatiei depind de modul in care transporturile raspund exigentelor economiei nationale. De aici, rezulta importanta vitala a transporturilor in desfasurarea activitatii economice ; orice dereglare a acestui proces determinand perturbatii in diferite compartimente ale productiei si consumului.

Activitatea de transport poate fi definită ca acţiunile prin care se organizează şi se realizează deplasarea călătorilor şi mărfurilor în spaţiu şi timp.

Transporturile, apreciate ca un important subsistem al sistemului productiei,materiale şi al serviciilor, au un rol important în asigurarea unei bune functionari a fluxurilor ce se formeaz între componentele sistemului productiei ,materiale şi ale serviciilor, acestuia revenindu-i multiple sarcini în optimizarea spatiului şi timpului economic, în reducerea timpului necesar realizarii binomului productie – desfacere.

Transporturile de bunuri desfaşurându-se în sfera productiei sau a circulatiei, determina existenta a doua feluri de transporturi interioare, prin care se efectueazadeplasarea în spatiu, de la o sectie la alta, în cadrul procesului de productie, şi comerciale, care se desfaşoar în şi pentru sfera circulatiei.

Transporturile de marfuri, fara sa produca bunuri materiale, produc o utilitate, respectiv deplasarea spatiala a produselor, care se consuma chiar in timpul procesului ei de productie, şi o valoare de schimb, determinate de valoarea mijloacelor de munca vie şi materializat consumat , care se adauga la valoarea obiectului muncii în transporturi ( bunul material transportat). Având în vedere aceasta ultima particularitate a activitatii de transporturi trebuie mentionata faptul ca, în general, conducerea transporturilor are în vedere executarea unor astfel de transferuri de materii prime, materiale şi marfuri dintr-un loc în altul , de la furnizor la beneficiar, care sa se realizeze în timp util şi cu cele mai reduse costuri, care sa determine o cât mai mica valoare de schimb.

De aici decurge funcţia importantă a transporturilor de a susţine legăturile de producţie între întreprinderi, comunicaţiile între marile centre industriale, între cele industriale şi agricole, etc. Acest rol este îndeplinit de transporturile de utilitate publică, în componenţa cărora intră: căile ferate, fluviale şi maritime, rutiere, transportul aerian şi transportul de călători. Acesta din urmă deserveşte procesul de producţie prin deplasarea muncitorilor la şi de la locul de muncă. Importanţa transporturilor constă nu numai în funcţia pe care o au în dezvoltarea complexului socio-economic naţional, ci şi în rolul important exercitat asupra amplificării relaţiilor dintre state. Astfel, transporturile internaţionale reprezintă mijlocul material ce stă la baza relaţiilor economice cu celelalte ţări ale lumii.

Transportul nu reprezinta un scop in sine , ci un mijloc de realizare a unor scopuri economice. Se poate afirma ca , activitatea de transport se aseamana cu celelalte activitati economice, dar se deosebeste de acestea, prin natura si specificul sau. Astfel,

3

Page 4: Licenta Man transporturilor

rezultatele activitatii nu pot fii stocate sau conservate, transporturile reprezentand un intermediar intre productie si consum , o activitate speciala din sfera serviciilor.

În epoca modernă, transporturile pot fi definite ca un sistem dinamic şi raţional, constând din mijloace tehnice specifice, utilaje, căi de comunicaţie, deservite de un personal specializat şi destinate deplasării în spaţiu şi în timp a mărfurilor şi persoanelor.

Fără transport, producţia de mărfuri ar fi fost condamnată să se limiteze strict la resursele existente pe plan local, iar exploatarea acestora ar fi fost determinată exclusiv de cerinţele satisfacerii nevoii sociale pe plan local.

Transporturile se incadreaza in al treilea sector de activitate economica , acela al serviciilor. Se poate spune ca serviciile de transport reprezinta “sangele” unei economii care deplaseaza “oxigenul” de care aceasta are nevoie pentru a functiona. Proportia de participare a serviciilor de transport la constituirea PIB este semnificativa.

Ponderea serviciilor de transport in PIB oscileaza intre 3 si 5%; in Romania, datorita dezvoltarii reduse a altor servicii, aceasta pondere este mai mare, ajungand in 1999 la 6,3%.

Imi propun sa subliniez in aceasta lucrare rolul transportului in economie, precum si legaturile ce se stabilesc intre transport si celelalte domenii economico- sociale.

1

Capitolul I. Transportul şi logistica mărfurilor1.1 Conceptul de transport

1 Bălan Carmen -Logistica, Editura Uranus, Bucureşti, 2001

4

Page 5: Licenta Man transporturilor

Transporturile reprezintă un domeniu important al activităţii economico-sociale pentru că prin intermediul lor se efectuează deplasarea în spaţiu a bunurilor şi oamenilor în scopul satisfacerii necesităţilor materiale şi spirituale ale societăţii omeneşti.

Dezvoltarea, diversificarea şi modernizarea transporturilor au fost determinate de extinderea si intensificarea producţiei şi a circulaţiei mărfurilor, de adâncirea diviziunii internaţionale a muncii.

Având în vedere necesitatea realizării legăturilor dintre producţie şi consum, transporturile sunt acelea care deplasează bunurile obţinute în celelate ramuri ale producţiei materiale din locul în care au fost produse la cel în care urmează a fi consumate în cadrul pieţei interne şi internaţionale.

Obiectul activităţii de transport îl constituie deplasarea în spaţiu a călătorilor şi mărfurilor.

Însă nu toate deplasările în spaţiu constituie obiectul activităţii de transport supuse contractului de transport. Astfel, transportul informaţional, transportul de lichide şi gaze prin conducte şi alte activităţi asemănătoare nu pot forma obiectul contractului de transport. Aceste activităţi se realizează prin instalaţii proprii şi nu necesită operaţiunile specifice pe care le presupune activitatea de transport, cum ar fi: preluarea de către transportator a mărfurilor, obligaţia de pază şi preluare a lor la destinaţie.

Considerată sub aspectul conţinutului său economic, activitatea de transport constituie mijlocul prin care se înlesneşte schimbul de bunuri şi deplasarea oamenilor, spre deosebire de deplasarea gândirii (transportul corespondenţei, faxul, transmisiunile telefonice), transport ce este supus altor reguli.

De asemenea, rămâne în afara sferei noastre de preocupare transportul poştal care, deşi se realizează pe baza unor raporturi juridice între transportator şi unitatea de poştă, nu se integrează în contractul de transport. Mai mult, nici expeditorul, nici destinatarul nu au legături juridice cu unitatea de transport ce realizează activitatea de corespondenţă.

Astfel, activitatea de transport poate fi definită ca acţiunile prin care se organizează şi se realizează deplasarea călătorilor şi mărfurilor în spaţiu şi timp.

Un rol important îl are transportul în sfera producţiei unde, printr-o mai bună organizare, poate contribui la: reducerea ciclului de producţie, accelerarea vitezei de rotaţie a mijloacelor circulante, îmbunătăţirea indicatorilor economico-financiari.

Producţia unei întreprinderi este deservită nu numai de transportul intern, ci şi de transportul care realizează legăturile externe ale acesteia cu celelate întreprinderi şi cu întreaga economie naţională.

De aici decurge funcţia importantă a transporturilor de a susţine legăturile de producţie între întreprinderi, comunicaţiile între marile centre industriale, între cele industriale şi agricole, etc. Acest rol este îndeplinit de transporturile de utilitate publică, în componenţa cărora intră: căile ferate, fluviale şi maritime, rutiere, transportul aerian şi transportul de călători. Acesta din urmă deserveşte procesul de producţie prin deplasarea muncitorilor la şi de la locul de muncă.

Rolul transporturilor este evident, prin intermediul acestora asigurându-se procesul de producţie cu mijloace de producţie şi forţă de muncă.

Importanţa transporturilor constă nu numai în funcţia pe care o au în dezvoltarea complexului socio-economic naţional, ci şi în rolul important exercitat asupra amplificării relaţiilor dintre state. Astfel, transporturile internaţionale reprezintă mijlocul material ce stă la baza relaţiilor economice cu celelate ţări ale lumii. Acestea continuă procesul de producţie în sfera circuitului economic mondial şi reprezintă un sistem tehnico-economic complex prin intermediul căruia o parte din produsul social este realizat pe pieţele externe în schimbul unor mărfuri necesare economiei naţionale, contribuind astfel la modificări de structură, calitate şi cantitate în produsul intern brut, produsul naţional brut şi produsul naţional net.

5

Page 6: Licenta Man transporturilor

1.1. Particularităţile activităţii de transport

Încadrarea transporturilor într-o ramură distinctă a economiei naţionale se datorează faptului că, deşi activitatea în transporturi, din punctul de vedere al procesului muncii, se identifică cu cea din ramurile creatoare de bunuri materiale, totuşi ea prezintă o serie de particularităţi:

1. Rezultatul muncii productive în transporturi nu constituie un nou produs, o marfă, ci o prestaţie. Prin transport mărfurile îşi păstrează proprietăţile fizico-chimice, dar îşi sporesc valoarea;

2. Transporturile de mărfuri sunt o activitate economică care se desfăşoară atât în sfera producţiei, cât şi în cea a circulaţiei mărfurilor. Astfel, se disting:

transporturi interioare princare se realizează deplasarea materiilor prime, materialelor, forţei de muncă de la o secţie de producţie la alta, deci activităţile desfăşurate în sfera producţiei şi

transporturi comerciale ce apar ca o continuare a activităţii de producţie în sfera circulaţiei.

3. Transportul, în sine, nu se poate stoca, se consumă imediat în momentul efectuării producţiei. Se stochează însă nevoia de transport.

4. Transporturile de călători şi cele de mărfuri se deosebesc substanţial între ele, în sensul că transporturile de călători se caracterizează prin sensul dus-întors al curenţilor de călători, adică sunt, în general, activităţi echilibrate, în timp ce în transporturile de mărfuri nu există, în aceeaşi măsură, o asemenea egalitate, deoarece volumul mărfurilor transportate în cele două sensuri, de cele mai multe ori, nu este identic.

Variaţia traficului de călători e influenţată de fenomenele de masă caracterizate printr-o probabilitate ridicată (sărbători, concedii, vacanţe), în timp ce în transportul de mărfuri aceşti factori au o influenţă mai redusă.

5. Activitatea de transport este, în general, o activitate continuă în timp care, în cele mai multe cazuri, este o activitate de zi şi noapte, atât în zilele de lucru, cât şi 2în cele de sărbătoare, dar discontinuă ca intensitate, cu intermitenţe, motiv pentru care randamentul ei este variabil.

6. Transporturile sunt activităţi ce se desfăşoară pe spaţii întinse, prin sute şi chiar mii de unităţi distincte, îndepărtate geografic unele de altele, dar strâns legate.

1.1.2 Cererea de transport

Prin cerere de transport se intelege vointa oamenilor de a plati pentru serviciile de transport si felul in care aceasta vointa se modifica cu fluctuatiile de pret.

2 Budica Ilie-Logistica mărfurilor,Editura Universitară Craiova, 2008

6

Page 7: Licenta Man transporturilor

Prin cerere agregata se intelege suma cererilor de transport individuale, pentru un mod de transport sau mai multe.

O calitate importanta a cererii este asa numita elasticitate, care se refera la sensibilitatea beneficiarului, la modificarile de pret:

a) A     daca reducerea pretului duce la cresterea cererii, aceasta este elastica;b) A     daca reducerea pretului nu duce la modificari semnificative ale

cererii, aceasta este inelastica;c) A     cererea (maxim) agregata este inelastica, cu cat nivelul de agregare

este mai redus, cererea devine mai elastica.

Unitatea de masura pentru cererea de transport marfuri este tona · kilometru sau mila · kilometru; indicatorul este insensibil la viteza de deplasare, modul transportului, etc.

Trasaturile cererii pentru transportul de marfa sunt date de specializarea muncii si productia de masa au dus la situatia ca anumite zone geografice sa prezinte o supraproductie, in timp ce alte zone se confrunta cu un deficit.

Acest dezechilibru duce la stabilirea unui flux de transport intre cele doua tipuri de zone, flux menit sa satisfaca cerintele pietei. Cererea de transport este dependenta de cererea de consum.

In conditiile concurentei transportatorii pot atrage spre ei cererea de transport, prin valoarea prestatiei (cost, viteza, siguranta, promptitudine etc.); in ansamblul ei insa, cererea ramane nemodificata.

Componentele serviciului la cererea de incarcaturaIn piata concurentiala castiga transportatorii care asigura o calitate superioara a

serviciilor oferite: Componentele acestor servicii, in masura sa influenteze decizia clientilor sunt:

a) Timpul de tranzit, deoarece influenteaza marimea stocurilor si cheltuielile de formare a lor. Pentru marfuri cu volum mic si valoare  mare, se recurge la avion;

b) Increderea clientilor, se castiga prin respectarea termenelor de livrare;c) Accesibilitatea este capacitatea de a deplasa o marfa direct de la furnizor la

beneficiar, cu3 timpi de tranzit minimi;d) Potentialul de a furniza servicii speciale precum sunt: asigurarea unor

temperaturi reduse, protejarea marfurilor fata de intemperii, transport de produse periculoase etc.;

e) Siguranta, consta in pastrarea calitatilor initiale ale marfurilor, dar si modalitatile de despagubire a clientilor in caz de accident.

Probleme de elasticitate. Elasticitatea cererii pentru transportul de marfa prezinta mai multe aspecte:

a) Cererea pentru produs este elastica, in situatia cand pretul transportului prezinta o pondere insemnata in pretul produsului, proportie care determina si gradul de elasticitate. In anumite situatii, expeditorii pot face presiuni asupra transportatorilor, de a reduce pretul transportului, ca o conditie de a face produsele transportate vandabile la destinatie; in caz contrar transportatorii risca pierderea comenzilor;

b) Cererea pentru produs este neelastica, in situatia cand pretul transportului prezinta o pondere neinsemnata in pretul produsului; exemplu: cazul

3 Budica Ilie-Logistica mărfurilor,Editura Universitară Craiova, 2008

7

Page 8: Licenta Man transporturilor

transportului pe apa a titeiului brut;c) Cand produsul este gratuit sau ieftin la sursa, costul transportului devine un

articol major de calculatie a pretului. Elasticitatea pretului va fi egala cu elasticitatea cererii pentru transportul lor.

d) Elasticitatea cererii de transport in timp. Cererea pentru produse perisabile, de moda sau cu valoare ridicata este foarte sensibila la factorul timp (mai putin la pret), cautandu-se moduri rapide de deplasare.

1.2 Sistemele de transport si caracteristicile acestora

Una dintre cele mai importante componente ale vieţii socio-economice este reprezentata de activitatea de transport . In momentul in care ne referim la transporturi, trebuie sa abordam acest concept din doua perspective: servicii; sisteme.

Totalitatea mijloacelor şi instalaţiilor de transport reprezintă sistemele de transport. Cele mai importante sunt următoarele: criteriul geografic, criteriul tehnic, al obiectului transportului ,criteriul integrării cu proces de producţie si administrativ-organizatoric.

Din punct de vedere al criteriului geografic înţelegem totalitatea mijloacelor şi instalaţiilor de transport care acţionează pe un teritoriu dat. Astfel:

sistemul de transport uzinal (intern); sistemul de transport urban (călători, mărfuri); sistemul de transport suburban (călători, mărfuri); sistemul de transport interurban; sistemul de transport naţional: - sistem urban

- sistem suburban sistemul de transport internaţional: - continental

- intercontinental Sistemul tehnic de transport reprezintă totalitatea mijloacelor de transport propriu-

zise a instalaţiilor si construcţiilor aferente definit prin folosirea unei anumite tehnici de efectuare a deplasării. Cele mai importante sunt:

sistemul de transport cale ferată, având componente principale: calea ferată, locomotiva, vagoanele, instalaţiile de dirijare, staţiile şi tirajele;

sistemul de transport rutier, având componente principale: autovehiculul şi drumul

sistemul de transport de navigaţie fluvială, având componente principale: calea pe apă amenajată sau neamenajată, fluvii si râuri, canale artificiale, nave, porturi;

sistemul de transport aerian, având componente principale: aeronavele, aeroporturile;

sistemul de navigaţie maritimă, având componente principale: nave, porturi; sistemul de transport prin conducte, având componente principale: conducte,

staţii de pompare.

În primele cinci categorii de transporturi obiectul supus transportului (oameni sau marfă) este purtat de mijlocul de transport (autovehicul, locomotiva şi vagoane, nave, aeronave).

8

Page 9: Licenta Man transporturilor

Din punct de vedere al obiectului transportului, transporturile se împart în: de persoane; de mărfuri.

Prin sistem organizator de transport se înţelege totalitatea mijloacelor şi instalaţiilor de transport aflat sub aceeaşi tutelă administrativ organizatorică bine definită.

După criteriul integrării se împart în: tehnologice; de uz general.

Dintre criteriile enunţate mai sus, criteriul tehnologic defineşte elementele componente ale sistemului. Excepţie face metroul care se defineşte după sistemul geografic. Metroul (metropolă = oraş mare) reprezintă sistemul tehnic de transport definit astfel: trenuri electrice cu, cale scoasă din traficul urban.

Ph. Kotler defineşte serviciul ca „orice activitate sau beneficiu pe care o parte o poate oferi alteia, care este în general intangibil şi al cărui rezultat nu presupune transferul dreptului de proprietate asupra unui bun material”. Caracteristicile serviciilor sunt: intangibilitatea, inseparabilitatea, variabilitatea şi perisabilitatea. Intangibilitatea reprezintă caracteristica esentiala a serviciilor. Ea denotă faptul că acestea nu pot fi văzute, mirosite, gustate, simţite înainte de a fi cumpărate. Intangibilitatea face imposibilî asigurarea legală prin brevete. Inseparabilitatea denotă faptul că serviciile nu pot fi desprinse de prestator, înţeles atât spaţial, cât şi temporal. Nevoia de servicii se satisface de regulă prin consumul acestora în momentul prestării. Variabilitatea este caracteristică serviciilor de a diferi de la o prestaţie la alta.

Serviciile sunt unice şi nu pot fi repetate în mod absolut identic niciodată, motiv pentru care ele nu pot fi standardizate în totalitate, dar nici copiate identic. Perisabilitatea este caracteristica serviciilor de a nu putea fi stocate şi păstrate în vederea unui consum ulterior. Aceasta elimină practic distribuţia fizică din cadrul mixului şi creează dificultăţi în corelarea ofertei cu cererea. Rolul personalului este determinat de frecvenţa cu care acesta intră în contact cu clientul. Deplasarea mărfurilor în spatiu şi timp presupune realizarea unor servicii complexe ce trebuiesc corelate cu cererea manifestată pe piaţa naţională şi internaţională. Ele trebuie să corespundă atât din punct de vedere al condiţiilor tehnice necesare realizării expediţiilor şi transporturilor, cât şi din punct de vedere al cunoaşterii şi al respectării legislaţiei interne şi internaţionale. „Operatorii de piaţa trebuie să fie interesaţi de deciziile pe care le ia firma lor în privinţa modalităţilor de transport. Alegerea mijloacelor de transport influenţează preţul produselor, rapiditatea livrării lor, precum şi starea în care sosesc aceste mărfuri la destinaţie – toate aceste aspecte influenţând satisfacţia clienţilor”4.

1.2.1 Procesul de transport şi elementele componente

Procesul de transport auto cuprinde totalitatea operatiilor executate cu autovehicule pentru efectuarea deplasarii în spatiu a marfurilor sau calatorilor. Procesul de transport cuprinde urmatoarele operatii:

4 Ph. Kotler, Principiile marketingului, Ed. Teora, Bucuresti, 2003, p. 596.

9

Page 10: Licenta Man transporturilor

•  pregatirea autovehiculelor pentru efectuarea transporturilor; deplasarea autovehiculului la locul de încarcare de regula a marfurilor (îmbarcare a calatorilor);   încarcarea   marfurilor (îmbarcarea calatorilor) în autovehicule; asigurarea încarcaturilor; deplasarea marfurilor calatorilor) între punctul de expeditie si punctul de destinatie;  descarcarea marfurilor sau debarcarea calatorilor; pregatirea autovehiculului pentru curba de retur; deplasarea autovehiculului la garaj; parcarea autovehiculului; predarea documentelor de transport.

De modul cum este organizat procesul de transport depinde atât eficienta, cât si calitatea acestuia, din care cauza trebuie acordata o atentie deosebita atât pregatirii procesului de transport propriu-zis, cât si pregatirii personalului pentru a respecta disciplina rutiera si a muncii, în vederea asigurarii regularitatii, sigurantei în circulatie etc.

Procesul de transport se concretizeaza în prestatiile ce se realizeaza cu autovehicule si constituie „procesul de productie" din acest domeniu de activitate (revenirea).

Ciclul de transport se compune din una sau mai multe curse, care se pot efectua pe toata durata ciclului.

Prin cursa se înteleg activitatile de transport a unui autovehicul între doua încarcari succesive. Cursa cuprinde urmatoarele operatii: încarcarea marfurilor în autovehicul; asigurarea încarcaturii; efectuarea transportului pâna la locul de descarcare; descarcarea marfii; înapoierea autovehiculului la locul de încarcare sau dirijarea acestuia la alt punct de încarcare.

În durata ciclului (De) se cuprind urmatorii timpi:

•    timpul pentru pregatirea autovehiculului în vederea plecarii în cursa. Acesta include, în afara de timpul aferent pregatirii tehnice a autovehiculelor, si timpii pentru adaptarea acestora la caracteristicile marfurilor care se transporta, pentru luarea unor masuri de mecanizare a operatiilor de încarcare-descarcare, pentru pregatirea documentelor (Tp);

•    timpul pentru deplasarea autovehiculului la locul de încarcare (Td);

•    timpul pentru efectuarea unei sau a mai multor curse, inclusiv timpii de încarcare-descarcare (Te);

•    timpul pentru revenirea autovehiculului dupa ultima descarcare în punctul de garare, de unde urmeaza sa înceapa un alt ciclu (Ti).

Prin urmare, durata ciclului de transport este cuprinsa între momentul începerii primei operatii de pregatire a autovehiculului si momentul încheierii ultimei operatii de predare a documentelor de transport (dupa parcarea autovehiculului).

Relatia utilizata este urmatoarea:

Dc = Tp + Td + Te + Ti

10

Page 11: Licenta Man transporturilor

Cunoasterea operatilor care compun ciclul de transport prezinta importanta deosebita, întrucât pentru fiecare din acestea se consuma manopera si materiale si cu cât aceste cheltuieli sunt mai mici, cu atât costul transportului este mai mic, cunoscând faptul ca de multe ori ponderea cheltuielilor cu efectuarea altor operatii decât cele aferente operatiilor propriu-zise de transport este mai mare. De aceea, se impune ca o necesitate reducerea ponderii acestora la limite minime, în acest sens, reducându-se timpii de stationare si eliminându-se parcursurile fara încarcatura, vom avea o utilizare rationala a autovehiculelor si costuri de transport minime.

Autovehiculul, în procesul de transport, ciclu sau cursa, poate efectua parcurs cu încarcatura, parcurs fara încarcatura si parcurs zero. Parcursul cu încarcatura este dat de distanta în km acoperita de autovehicul în stare încarcata (total sau partial). Parcursul fara încarcatura sau parcursul gol reprezinta distanta în km parcursa de autovehicul în stare goala (între punctele de descarcare si încarcare). Parcursul, zero reprezinta distanta parcursa de autovehicul de la garaj la punctul de încarcare si de la punctul de descarcare la garaj. Parcursul total al autovehiculului se determina astfel:

It = Iî + Ig + Io (km)

unde:

It = reprezinta parcursul total, în km;

Iî = parcursul cu încarcatura;

Ig = parcursul gol;

Io = parcursul zero.

Cursele care compun ciclul de transport se efectueaza pe baza unui itinerar (traseu de circulatie) pe care autovehiculele trebuie sa-l respecte. Itinerarul (traseul de circulatie) cuprinde drumul pe care urmeaza sa-l parcurga autovehiculul, localitatile din parcurs, ora de trecere, viteza comerciala si timpii de stationare.

Ideal ar fi ca întreaga activitate de transport rutier sa se realizeze pe baza de trasee prestabilite, însa, circulatia rutiera se desfasoara sub influenta unor factori aleatori, care actioneaza independent de întreprinderea de transport, ceea ce face ca nu întotdeauna circulatia rutiera sa se desfasoare pe trasee prestabilite.

1.2.2 Strategiile de preţ

La stabilirea tarifelor, firmele de transport se pot baza pe o serie de variante de strategii de preţ. Pot considera strategia în funcţie de costul serviciului sau/şi strategia în funcţie de valoare. Strategia de preţ în funcţie de costul serviciului presupune stabilirea tarifului în funcţie de costul oferirii serviciului de transport, la care se adaugă marja de profit dorită. De exemplu, în cazul în care costul este de 20 de milioane lei, iar marja de profit 10%, suma pe care o va plăti utilizatorul va fi de 22 de milioane lei. Această strategie este recomandată5 în cazul mărfurilor de valoare mică sau într-un mediu cu o

5 Donald J. Bowersox, David J. Closs, op., cit., p. 369

11

Page 12: Licenta Man transporturilor

concurenţă intensă, deoarece conduce la stabilirea unui nivel mic al valorii plătite de utilizator.

O altă variantă de strategie de preţ este cea focalizată pe valoare. Conform acestei strategii, produselor care au o valoare mare le corespunde un tarif înalt, iar celor care au o valoare mică, un tarif scăzut. Argumentele se referă la costuri şi elasticitatea cererii. Transportul produselor cu valoare mare este mai costisitor, implică riscuri mai mari şi necesită un echipament mai sofisticat. Totodată, elasticitatea cererii indică valoarea unui produs. Astfel, produsele de valoare mai mare pot suporta un cost de transport mai mare, deoarece acesta va deţine o pondere mică în preţul final de vânzare al produsului. Influenţa exercitată de valoare şi elasticitatea cererii asupra preţului este prezentată în figura 1.

(a) Produse cu valoare mare şi cerere inelastică

Preţ

P2

P1

(b) Produse cu valoare mică şi cerere elastică

12

Q2 Q1Cantitate

P2

P1

Q2 Q1Cantitate

Page 13: Licenta Man transporturilor

Fig.1 – Influenţa valorii şi elasticităţii cererii asupra preţului

Sursa: Carmen Bălan Logistica, Ed. Uranus, Bucureşti 2001, p. 161.

Diagramele (a) şi (b) reflectă situaţia unei creşteri a preţului de la P1 la P2.Consecinţele în privinţa cantităţilor solicitate diferă în funcţie de valoare produsului.În cazul produsului de valoare mare, creşterea preţului determină o variaţie relativ mai mică a cantităţii cerute. Cererea produsului de valoare mică este elastică, ceea ce determină scăderea mult mai accentuată a cantităţii solicitate, în comparaţie cu produsul de valoare mai mare, la aceeaşi creştere a preţului.Aplicarea aceluiaşi tarif pentru toate produsele ar avea efecte diferite asupra variatelor categorii de produse. Preţul transportului ar reprezenta doar o mică pondere din valoarea produselor cu valoare mare. În schimb, ar putea deveni descurajant pentru produsele în cazul cărora reprezintă o pondere mare din valoare, respectiv în cazul produselor cu valoare mică.

Strategia de preţ bazată numai pe valoarea produsului poate fi aplicată în special în situaţia unei concurenţe limitate, chiar a monopolului. În situaţia în care pe piaţă există variante de transport la tarife mai mici, o firmă de transport nu va recurge la strategia de stabilire a preţului numai de valoare produsului, deoarece utilizatorii nu vor accepta să plătească preţuri mai mari. În consecinţă, valoarea produsului oferă doar un indiciu despre cerere sau abilitatea utilizatorilor de a suporta un anumit tarif.

Conform altei definiţii6, stabilirea preţului în funcţie de valoare este considerată o strategie de preţ discriminatoare sau o situaţie în care vânzătorul stabileşte două sau mai multe preţuri diferite, pentru două sau mai multe grupe separate de cumpărători, pentru un serviciu care este, în esenţă, acelaşi. Condiţiile ce trebuie îndeplinite, în acest scop, se referă la capacitatea vânzătorului de a-i separa pe clienţi în grupuri, în funcţie de diferenţele existente în elasticitatea cererii, precum şi la capacitatea de a preveni transferul vânzărilor de la un grup la altul.

O altă denumire a strategiei este stabilirea diferenţiată a preţului7. Aplicarea ei se bazează pe diverse metode de împărţire a cumpărătorilor în grupuri distincte . Diferenţierea se realizează în funcţie de unul dintre următoarele criterii: marfa ce trebuie transportată, timpul şi locul unde este necesară deplasarea mărfurilor.

Firmele de transport pot recurge, de asemenea, la o strategie combinată. Această variantă de stabilire a preţului presupune considerarea simultană a strategiei bazate pe costul serviciului şi a strategiei în funcţie de valoarea produsului. Mai bună înţelegere a strategiilor de preţ ale firmelor de transport de mărfuri va permite utilizatorilor de servicii de transport să negocieze în mod adecvat.

6 John J. Coyle, A Reconsideration of Value of Service Pricing în “Land Economics”, Winter 1964, p. 193-199

7 John J. Coyle, Edward J. Bardi, Joseph L. Cavinato, Transportation, 3rd edition, West Publishing Company, St. Paul, MN, 1990, p. 264

13

Page 14: Licenta Man transporturilor

1.2.3 Indicatori tehnico- economici folositi in serviciile de transport

Pentru analiza economico – financiara a unei companii de transport se folosesc o serie de indicatori economici generali precum: cifra de afaceri, profitul, pragul de rentabilitate, lichiditate, venitul pe investitie etc.

Analiza economica financiara, care se face pentru o anumita perioada de timp (trimestru, an), scoate in evidenta cauzele care au condus la eventuale neimpliniri si masurile care se impun pentru: utilizarea rationala a mijloacelor de transport , optimizarea timpilor de deplasare, stationare la incarcare – descarcare, imobilizare prin revizii si reparatii etc.

Cea mai generala clasificare a indicatorilor tehnico – economici se poate face inindicatori de exploatare si indicatori economici. Data fiind ponderea ocupata de transportul rutier in tabloul general al transporturilor, studiul indicatorilor tehnico – economici se va face cu referire la acest sistem de transport.

Indicatori de exploatare in cadrul transportului rutier de marfuri

Indicatorii de exploatare se clasifica in:

Indicatori de utilizare a mijloacelor de transport

a) Coeficientul de utilizare a parcului CUP:                         

CUP = Aza / Azi                     

care: Aza – nr.  de auto · zile active; Azi – nr.  de auto · zile inventar.

b)     Coeficientul de stare tehnica a parcului CST:                         

CST = Azb/ Azi                            in care: Azb – nr. de auto · zile bune

Coeficientul de utilizare a timpului zilei de lucru CUZ:            

CUZ = Aoa/ Aoi                             

  in care: Aoa – nr. de auto · ore active; Aoi – nr. de auto · ore inventar

Indicatori de utilizare a parcursului

a) Coeficientul de utilizare a parcursului CUPS:                       

   CUPs = Lp / L = Lp /( L0 + Lp + Lnp)  

in care: Lp [km] – lungimea parcursului productiv (cu incarcatura); L [km] - lungimea totala a parcursului; L0 [km] – lungimea parcursului “zero” (pentru alimentare, reparatii) suportat de patron; Lpn [km] – lungimea parcursului neproductiv (deplasari in timpul cursei cu auto neincarcat) suportat de client.

b) Parcursul mediu zilnic PMZ.                                       

14

Page 15: Licenta Man transporturilor

                  PMZ = Ltot / Za                                                

in care: Ltot [km] – lungimea parcursului total in perioada de referinta; Za – numarul de zile active ale perioadei de referinta.

c)      Distanta medie de transport

Dm                                                                  

in care:  suma parcursurilor realizate in perioada de referinta; nc – numarul de curse in perioada de referinta.

Indicatori de utilizare a capacitatii de transport

a)     Cantitatea de marfa transportata T:     

            T =                                        

 in care: Ti[t] – cantitatea de marfa transportata de un vehicul pe cursa;

b )    Volumul (prestatia) total al transportului de marfuri Q:            

    Q =  [t·km]                     

in care: Lpi [km] – lungimea parcursului productiv al unei curse;

c) Coeficientul de utilizare a tonajului CUT:                     

       CUT = T / Tutil · nc,                          

in care: Tutil [t] – capacitatea maxima de transport a autovehicului;

d) Coeficientul de utilizare a capacitatii de transport CUC:          

   CUC =                                                         

in care: Qp [t·km] – prestatia de transport marfa maxim posibila;

Documente folosite la calculul indicatorilor de exploatare snt urmatoarele: foaia de parcurs si tahograma.

15

Page 16: Licenta Man transporturilor

Indicatori economici in serviciile de transport auto

Folosind indicatorii de exploatare se pot determina indicatorii economici, care sunt urmatorii:

Prestatia orara specifica H:         H = Q / ttot [t·km / ]                                                                           

in care: ttot [h] – timpul total de referinta.

Productivitatea transportului de marfa  

a) pentru marfa:        PM =  [t·km / tutila]                                                                            

b) pentru marfa:        Cu = CF +  [lei / t · km]                                                                          (7.18)

in care:

CF[lei] – cheltuieli fixe, independente de parcurs; Cv – cheltuieli variabile, proportionale cu parcursul.

Profitul se calculeaza cu relatiile urmatoare pentru transporturile de marfa:

        Prf = (Tarif  - Cu)                                                                                                   

Rentabilitatea. Reprezinta capacitatea unui capital investit de a produce venit. Pentru aceasta trebuie depasit pragul de rentabilitate (Tarif = Cu) ; adica: Tarif > Cu                                                                                                                                                            

Daca Tarif < Cu societatea lucreaza in pierdere.

1.3 Costurile de transport

Costurile de transport se clasifica in: costuri contabile, costuri economice si costuri sociale.

16

Page 17: Licenta Man transporturilor

Costurile contabile. Includ toate cheltuielile care se fac in legatura cu prestarea serviciilor: cu personalul, cu amortismentele, combustibilii, operatiile de intretinere, reparatiile etc.

Costurile economice sunt asociate cu teoria costului alternativ sau a costului de oportunitate. Costul unei actiuni este echivalent cu valoarea unor oportunitati la care s-a renuntat pentru efectuarea actiunii.8

Uneori costul de oportunitate este denumit cost real, pentru a sublinia faptul ca masura costurilor unei actiuni nu se exprima i9n bani, ci in bunuri si servicii care nu s-au 10obtinut din cauza actiunii efectuate. De ex: costul de oportunitate al utilizarii unei nave care transporta minereu din Ucraina la Galati este egal cu valoarea calatoriilor pe care nava nu le-a facut fiind ocupata cu deplasarea mai sus amintita.

Costurile sociale (externe). Apar cand altcineva decat transportatorul sau beneficiarul este afectat intr-un fel de prestarea serviciului de transport. Costul social este constituit din resursele suplimentare pe care o terta persoana trebuie sa le cheltuiasca pentru a-si mentine standardul initial de viata.

Aprecierea unui cost ca fiind extern sau – dimpotriva – intern depinde de perspectiva din care  este privit.Costurile sociale – de obicei cu efecte negative – pot avea si efecte pozitive.

1.3.1 Structura costurilor de transport

Costurile pot fi clasificate si dupa variatia lor in timp, adica pe termen scurt sau pe termen lung. Prin termen scurt se intelege perioada de timp in care capacitatea firmei de a produce (a oferi servicii) ramane neschimbata. Costurile fixe se pot raporta numai la un termen scurt, deoarece pe termen lung toate costurile sunt variabile.

In cadrul unui mod de transport, costul mediu al prestatiei se modifica in functie de gradul de utilizare a capacitatii disponibile; astfel costul este minim cand se foloseste intreaga capacitate a mijlocului de transport.

Un alt tip de cost este asa numitul cost marginal, care poate fi definit ca o modificare a costului total, rezultand din modificarea prestatiei cu o unitate.

Costurile proprietatii instalatiilor fixe. In aceasta categorie intra caile de deplasare, terminale, instalatii de intretinere. De multe ori proprietarii acestora nu coincid cu transportatorii. Constructia infrastructurilor este costisitoare si odata construite multe

8 Pistol Gh.M.-Bazele comerţului, Editura Fundaţia România de Mâine, Bucureşti, 2004

9 10Pistol Gh.M.-Bazele comerţului, Editura Fundaţia România de Mâine, Bucureşti, 2004

17

Page 18: Licenta Man transporturilor

din costurile lor devin nerecuperabile. Din perspectiva costurilor de oportunitate, costurile irecuperabile nu se mai iau in considerare.

Desi, aparent, odata construite, instalatiile fixe nu ar trebui sa consume resurse, mentinerea lor in functiune necesita cheltuieli; aceste cheltuieli trebuie tratate precum costurile de functionare.

Costurile proprietatii vehiculelor. Sunt partial recuperabile, deoarece se pot muta de pe o piata de alta. Costul de inchiriere a unui vehicul este echivalent cu rata dobanzii aplicata la valoarea de piata a acestuia, stabilita pe piata vehiculelor uzate.11

Cand vehiculele au o viata previzibila (in ani sau km) costul de oportunitate a proprietatii se poate aproxima prin scaderea din costul initial a costurilor corespunzatoare uzurii.

Costurile exploatarii vehiculelor. Sunt legate de timpul echipajului ce asigura deplasarea si de combustibilul consumat (costuri variabile dar si de oportunitate). Costul de exploatare este sensibil la modul de utilizare a vehiculului, dupa cum urmeaza:

   consumul de combustibil se modifica in functie de viteza; exista o viteza la care consumul este minim (viteza economica);

   cheltuielile cu retributia scad cu cresterea vitezei.

Costul exploatarii include si: costurile legate de intretinerea cailor de circulatie, costurile de intretinere si reparatii, costurile cu personalul avand functii de conducere. Aceste costuri cresc cu volumul prestatiei si sunt tratate drept costuri de exploatare desi sunt facute de alte persoane care nu lucreaza direct pe vehicul.

1.3.2 Strategiile de preţ

Strategia de pret este componenta a strategiei de marketing ce graviteaza în jurul strategiei de piata si ea trebuie încadrata în strategia pe termen lung a întreprinderii si apoi detaliata prin strategiile pe termen scurt, ce se reflecta în tacticile de stabilire a preturilor.

            Pretul, ca suma pe care cumparatorul o sacrifica pentru achizitionarea unui produs se determina pentru fiecare produs si cum o întreprindere are în portofoliul sau un anumit numar de produse, ea trebuie sa stabileasca mai multe strategii, o structura de strategii, care bineînteles se modifica de la o perioada la alta.

Firmele de transport in momentul stabilirii tarifelor se pot baza pe o serie de variante de strategii de preţ. Pot considera strategia în funcţie de costul serviciului sau/şi strategia în funcţie de valoare. Strategia de preţ în funcţie de costul serviciului presupune stabilirea tarifului în funcţie de costul oferirii serviciului de transport, la care se adaugă marja de profit dorită. Această strategie este recomandată12 în cazul

11 Patriche D. ( coordonator )-Bazele comerţului , Editura Economică, Bucureşti, 1999

12 Donald J. Bowersox, David J. Closs, op., cit., p. 369

18

Page 19: Licenta Man transporturilor

mărfurilor de valoare mică sau într-un mediu cu o concurenţă intensă, deoarece conduce la stabilirea unui nivel mic al valorii plătite de utilizator.

O alta varianta de strategie de pret este cea a preturilor scazute, pentru a câstiga un segment important al pietii prin pretul de penetrare, utilizat când patrunde pe o piata cu mare elasticitate a cererii si preturi înalte. Noul venit va utiliza un pret peste pragul de rentabilitate(adica cheltuielile totale de productie) prin care va submina vânzarea produselor existente, datorita reducerilor atractive ale propriilor preturi.

1.4. Transporturile internaţionale

Transportul international, atat ca deplasare in spatiu cat si ca deplasare in timp este un proces complex grevat de o cantitate de informatie coplesitoare pe care un producator nu o poate stapani mai ales daca acesta este o persoana fizica sau o companie care face transporturi ocazionale si diverse. Riscul transportului este insa mare putand sa depaseasca valoarea marfii in sine, prin consecintele colaterale putand fi transmisa prin andosare.

Transporturile se pot clasifica în funcţie de mai multe criterii astfel:1) Dupa obiectul lor:

transporturi de mărfuri; transporturi de persoane; transporturi de informaţii.

2) Dupa mijloacele de transport: navale (maritime şi fluviale) ; feroviare; rutiere (auto şi tracţiune animală); aeriene; speciale (conducte, funiculare etc.); multimodal (cale ferată -auto; auto-naval etc.).

3) Dupa ruta geografică: transport în trafic intern (urban, interurban, interzonal); transport internaţional; transporturi pentru export, import şi tranzit; transporturi de peage când locul de plecare şi de sosire se află pe teritoriulaceluiaşi stat, dar ruta trece pe teritoriul altui stat vecin.

4) Dupa forma de proprietate: transporturi publice (de stat) în interes public; transporturi private (particulare).

5) Dupa felul încărcăturii unui mijloc de transport: transporturi complete (un singur destinatar);

transporturi consolidate (de grupaj – mai mulţi destinatari, ex.: coletăriile).6) Dupa numarul mijloacelor de tr13ansport participante :

transport cu un singur mijloc de transport;

transport combinat – multimodal, când transportul se realizează succesiv cu două

13 Butnaru Ana- Transporturi şi asigurări internaţionale de mărfuri, Editura Fundaţia România de Mâine, Bucureşti, 2008

19

Page 20: Licenta Man transporturilor

sau mai multe mijloace de transport de către doi sau mai mulţi cărăuşi.Între transporturi şi comeţul intern şi internţional există o legătură multilaterală ,

ele se condiţionează reciproc astfel:a) adaptarea structurii producţiei de mărfuri la solicitările pieţei interne şi internaţionale a impus şi adaptarea mijloacelor de transport. Astfel s-au constituit: mijloace cu adaptări speciale – regim de presiune, frigorifice, pentru produse periculoase etc.; mijloace de transport pentru produse agabaritice – vagoane pe mai multe osii, vagoane cu mijloace proprii de descărcare; nave cu macarale proprii;b) sporirea numarului comercianţilor determină creşterea numarului comenzilor şi distanţelor parcurse; ca urmare, creşte viteza de deplasare prin expediţii combinate, realizându-se transporturi din poarta în poarta (door to door);c) atragerea zonelor defavorizate în circuitul economic naţional şi internaţional;d) oferta serviciilor de transport este în permanenţă adaptare la cererea manifestată pe piaţa naţională şi internaţională, contribuind nemijlocit la realizarea unor schimburi competitive;e) în calitate de componenta a comerţului invizibil, transporturile contribuie la echilibrarea balanţei de plăţi interne şi externe ale unei ţări prin: dezvoltarea bazei tehnico-materiale la care statul are o contribuţie determinantă; creşterea cantităşii şi calităţii prestaţiilor realizate în cont intern si extern.f) deşi nu produc bunuri materiale, transporturile prezinta anumite particularităţi: valoarea lor de întrebuinţare constă în deplasarea în spaţiu a mărfurilor, adăugându-se la valoarea marfii; valoarea de schimb creată în transporturi este realizată de valoarea forţei de muncă specializata şi de mijloacele de producţie consumate.

Principalele particularităţiale transportului international de marfuri sunt urmatoarele: continuă activitatea de producţie pâna la cea de comercializare; creează servicii şi nu produse materiale; contravaloarea transportului se adaugă la valoarea mărfurilor transportate (valoarea sa de întrebuinţare şi de schimb consumându-se în timp şi spaţiu la realizarea serviciului de transport); măsurarea activităţii se realizează prin unităţi convenţionale – tone -kilometru, tone -mile etc., în funcţie de modalitatea de transport; procesul de producţie al transporturilor îl constituie deplasarea în spaţiu, la care participă ; mijlocul de transport; drumul/calea pe care se deplasează; forţa de muncă calificată; mărfurile care reprezintă obiectul transportului.

1.4.1 Expediţiile de mărfuri

20

Page 21: Licenta Man transporturilor

Expeditia internationala este un ansamblu de activitati desfasurate de expeditor, persoana fizica sau juridica, pentru a asigura deplasarea marfurilor de la locul de expediere la cel de destinatie puncte situate în tari diferite.

Ea este o activitate specializata de comert exterior desfasurata de casele de expeditie internationala, care în schimbul unei sume de bani, comision sau taxa fixa se obliga fata de întreprinderea exportatoare sa preia marfurile încredintate si sa realizeze direct sau prin intermediari ca destinatarul marfii (cumparatorul) sa poata intra în posesia ei. Initial existau expeditori individuali care mijloceau legatura între comerciantii de marfuri si carausi (transportatori), facând sa întâlneasca în mod organizat cererea de transport cu oferta de mijloace de transport. Cu timpul în special în porturi si în localitati situate la încrucisarea drumurilor comerciale, au aparut mici agentii de expeditie care au început sa coopereze între ele.

Predând carausului o cantitate mai mare de marfa preluata de mai multi comercianti si destinata corespondentului sau dintr-o alta localitate sau tara, care apoi va livra fiecare partida de marfa în parte, la beneficiarul sau, expeditorul obtine de la transportator un tarif mai avantajos caci dadea posibilitatea de utilizare mai completa a spatiului mijloacelor de transport si obtinerea unor profituri mai mari pe unitate de timp.

Activitatea de expeditii internationale presupune încheierea contractelor de transport în numele si contul mandatatilor, stabilirea rutelor optime de transport, urmarirea contractelor de transport si reprezentarea intereselor mandatatilor fata de transportatori, asigurarea transportarii si depozitarea marfurilor, intermedierea asigurarii marfurilor pe parcursul transportului.

Expeditorul asigura acordarea de consultatii cu privire la clauzele privind expedierea marfii, întocmirea documentelor si formalitatilor vamale în contul mandatatilor.

            Expeditia este rezultatul normal al diviziunii muncii mai ales intr-un sector atat de divers si specializat cum este transportul. Expeditorul este in contact continuu cu predatorii si cu transportatorii, cu organele si institutiile implicate in transport astfel incat expertiza si experienta lui este necesara derularii unor operatiuni normale. In plus, relatiile pe care le stabileste cu parteneri similari din alte tari ii permit costuri scazute pentru rezolvarea unor situatii insurmontabile altfel pentru un nespecialist (oprirea unui vagon intr-o vama straina, arestarea unei nave etc.)

Relatiile intre producator  si transportator pe de o parte si expeditor pe de cealalta parte se desfasoara pe baze contractuale. Gama serviciilor oferite poate fi foarte diversa.

a.       accordarea de consultatii economice,tehnice, juridice etc.

pentru incheierea contractelor externe.14

15

14 FIATA – Fédération Internationale des Associations de Transitaires et Asimilés.? Carmen Balan, Logistica, Ed. Uranus, Bucuresti, 200115? FIATA – Fédération Internationale des Associations de Transitaires et Asimilés.

21

Page 22: Licenta Man transporturilor

Experienta expeditorului permite o buna negociere a clauzelor contractuale atat in domeniul livrarii cat si al conditiilor de ambalare, livrare, transport. Cunoscand amanuntit conditiile privind derularea operatiunilor de transport si costurile aferente el poate aviza pentru varianta optima a conditiilor de livrare functie de riscurile la care se expune producatorul, riscuri pe care acesta, de regula nu le cunoaste. Producatorul nu are posibilitatea tinerii la zi a evolutiei preturilor, navlurilor etc. pe diverse piete (de destinatie sau de tranzit) si nici nu dispune de informatii actualizate pentru fiecare tip de produs si zona geografica. Primele de asigurare, in contextul mijlocului de transport  folosit, al rutei etc. poate cantari mult in pret. Aceste informatii sunt oferite de expeditor.

b.      informarea clientului privind mijloacele de transport cele mai adecvate, mai rapide, mai economice a rutei optime.

In functie de natura marfii, de zona de destinatie alegerea mijlocului de transport poate fi esentiala. Caracteristicile tehnice ale mijloacelor de transport, ale cailor de transport, ale locurilor de incarcare-descarcare pot avea repercursiuni asupra costurilor sau riscurilor asumate. Prin experienta acumulata expeditorul poate face recomandari in cunostinta de cauza. Alegerea rutei implica atit asumarea costurilor dar si a riscurilor, dar poate insemna chiar blocarea transportului din cauze fortuite cunoscute, frecvente.

c.       consultatii privind prezentarea marfii la transport

Expeditorul recomanda nu numai tipul de ambalaj dar mai ales marcarea astfel incat sa fie evitate surprizele si pierderile in timpul transporului din cauza producatorului. De asemenea el poate recomanda care din mijloacele moderne de transport se preteaza la cazul concret al transportului

d.      incheierea contractului de transport

Complexitatea contractelor de transport, mai ales a celor navale sau combinate, diversitatea clauzelor ce trebuie inserate pentru prevenirea situatiilor probabil posibile il obliga pe producator sa  apeleze la expertiza expeditorului. Schimbarile rapide pe piata navlurilor, a cererii si ofertei pentru capacitati de transport obliga la randul lor apelarea la un specialist care le observa sistematic si le analizeaza. Complexitatea pietii a dus la o specializare profunda si a brokerilor sau expeditorilor pentru a putea ramane competitivi, acestia la randul lor apeland la serviciile altor expeditori specializatti pe anumite operatii.

            De regula contractele de navlosire se incheie in numele si pe contul producatorului. Uneori expeditorul incheie contracte si in numele si pe contul unor carausi, sau chiar dispun ei insasi de mijloace de tansport.

e.       asigurarea. Transportul este o lume aparte. De aceia atat

producatorii cat si carausii apeleaza la casele de expeditie care apreciaza mai exact riscurile transportului avand o cazuistica bogata.

f.        vamuirea marfurilor: vamuirea se face de organele vamale

Expeditorul, datorita experientei sale, in calitate de agent vamal  poate prezenta marfurile in vama, intocmi documentele corespunzatoare, plati taxele vamale etc.

22

Page 23: Licenta Man transporturilor

Expeditorul poate interveni prin corespondenti externi atunci cand apare un eveniment intr-o vama straina.

g.       depozitarea si distribuirea marfurilor din depozite: in

depozitele expeditorilor marfurie pot fi sortate, reambalate, conservate, finisate, grupate, etichetate potrivit necesitatilor transportului sau clientului. Se pot face vanzari in consignatie, pot fi pregatite in asteptarea mijlocului de transport etc. De asemenea expeditorul poate face operatiile legate de transportul de marfuri pentru expozitii si operatiuni conexe.

h.       Supravegherea deplasarilor marfurilor pe parcurs si avizarea

celor interesati. Prin corespondentii sai expeditorul poate avea situatia reala a deplasarii marfurilor pe tot parcursul. Mai mult, el poate lua activitatea, deosebit de importanta si costisitoare in caz de proasta derulare, a avizarii celor interesati. El poate prelua chiar operatiuni anexe cum ar fi schimbarea ghetii, asigurarea furajelor pentru animale, insotirea transporturilor speciale.

i.         verificarea, plata si decontarea chetuielilor de transport si

conexe: in acdrul mandatului primit poate face plati curente catre diversi prestatori sau intermediari si verifica si efectueaza decontarea platilor

j.        expeditorul se poate ingriji de intocmirea documentelor de

transport. Uneori conditiile acreditivului cer prezentarea de documente eliberate de expeditor. Federatia Internationala a Organizatiilor de Expeditie (FIATA) a codificat principalele documente ce se emit de expeditor:

            -FCR (Forwarding Agents Certificate of Receipt) prin care se certifica ca a preluat o marfa corect specificata si a primit dispozitia irevocabila de a expedia marfa la destinatarul nominat

            -FCT (Forwarding Agents Certificate of Transport) prin care certifica ca a preluat in vederea expedierii o partida de marfa clar specificata, cu misiunea de a proceda la livrarea partidei in conformita16te cu instructiunile comitentului, specificate in document.

            -FBL (FIATA Combined Bill of Lading) este conosamentul casei de expeditie pentru transporturi multimodale, acoperind intreg parcursul17

            -FWR (FIAT Warenhouse Receipt) respectiv recipisa de depozit a   expeditorului, document negociabil, proprietatea marfii

16 FIATA – Fédération Internationale des Associations de Transitaires et Asimilés.? Carmen Balan, Logistica, Ed. Uranus, Bucuresti, 2001, p. 161.

17 FIATA – Fédération Internationale des Associations de Transitaires et Asimilés.

23

Page 24: Licenta Man transporturilor

În toate tarile dezvoltate între societatile de expeditie exista întelegeri de tipul asociatiilor de întreprinderi si al uniunilor. Astfel în Germania exista „Uniunea expeditorilor din Hamburg”, „Uniunea expeditorilor din Bremen”. La rândul lor acestea sunt membre ale „ Uniunii federale a expeditorilor si depozitarilor” organizate în comitete specializate pe tipuri de expeditii. Toate acestea la un loc, la nivel international sunt membre ale „Federatiei Internationale a Organizatiilor Internationale de Expeditii” (FIATA). Forumul suprem se întruneste o data la 2 ani.

CAPITOLUL IIOrganizarea transporturilor de marfuri la S.C. “ Seda

Investment S.R.L”

2.1 Prezentarea societatii comerciale “ Seda Investment SRL”

Date de identificare ale societatiiDenumire societate : S.C. Seda Investment S.R.LSediul : Judeţ DoljLocalitate : Breasta Strada Ingusta, nr 9Punct de lucru: Craiova, Str Toamnei, nr 16Înmatriculată la Oficiul Registrului Comerţului cu numărul J16/1374/2008Cod unic de Inregistrare: RO 24165235

2.1.1 Scurt istoric al firmei

Societatea comercială S.C Seda Investment S.R. este o societate cu capital integral privat care si-a inceput activitatea in luna martie 2008, avand sediul social in Comuna

24

Page 25: Licenta Man transporturilor

Breasta, Strada Ingusta, Nr 9, dar ca punct de lucru ( depozitul de marfa,birourile si parcul auto) in Craiova, Strada Toamnei, nr 16. Aceasta era gandita initial, ca activitatea de familie, cu posibilitati de extindere , dar fara a avea stabilite tinte inalte, din punct de vedere al cotei de piata sau al performatelor financiare. Societatea î ş i de s f ă şoa ră a c t i v i t a t e a î n con fo rmi t a t e cu l eg i l e ş i r egu l i l e va l ab i l e pen t ru soc i e t ă ţ i l e comerciale şi acest statut. SC Seda Investment S.R.L are ca activitate principala distributia pe piata interna a produselor destinate domeniului de constructii si amenajari interioare.

S C S e d a I n v e s t m e n t S . R . L s o c i e t a t e c o m e r c i a l ă înregistrată în România a cărei formă juridică este societate cu răspundere limitată. Societateaî ş i de s f ă şoa ră a c t i v i t a t e a î n con fo rmi t a t e cu l eg i l e ş i r egu l i l e va l ab i l e pen t ru soc i e t ă ţ i l e comerciale şi acest statut

Pentru realizarea obiectului său de activitate, societatea deţine următoarele departamente : departamentul de distribuţie a produselor pe tot teritoriul ţării ; departamentul de cumparari; departamentul financiar – contabil;

          

Societatea comercială SC Seda Investment S.R.L , deţine resurse umane cu grad ridicat de calificare , experienţă atât în domeniul distributiei. ,operativi şi plini de imaginaţie comercială. . Societatea are relaţii comerciale în intreaga tara.

În ultimul an, societatea a trebuit sa faca fata intensificarii presiunilor concurentiale. Firma s-a confruntat cu noi surse de concurenta, dar si cresterea cerintelor consumatorilor. Ca urmare societatea comerciala a fost nevoita sa elaboreze strategii adecvate pentru contracararea acestor fenomene.  S-au depus eforturi pentru îmbunatatirea deciziilor strategice în ceea ce priveste pietele-tinta, sortimentul de produse si serviciile, politica de preturi si promovarea. In acelasi timp, firma trebuia sa creeze infrastructura necesara unei activitati în continua evolutie, ceea ce necesita investitii masive în cresterea spatiilor de depozitare si cresterea parcului de  mijloace de transport marfa. 

In Topul Afacerilor din Romania , organizat anual de catre Registrul Comertului la categoria întreprinderi mici din domeniul de activitate comert, firma S.C SEDA INVESTMENT S.R.L  se situa la sfârsitul anului 2010 pe locul fruntas al clasamentului. ‘ precum si In Top Profit Romania aceasta ocupa tot locul I al clasamentului, din comuna in care isi are sediul social.

2.1.2 Departamente in cadrul S.C Seda Investment S.R.L

Departamentul de distribuţie al societatii se ocupa cu livrarea unui număr de aproximativ 160 de sortimente de produse in zona Olteniei, Gorjului, Mehedintiului, Teleormanului, Oltului si a Valcii.

Departamentul de distribuţie pentru produsele mai sus mentionate foloseste depozitul propriu amenajat şi dotat dupa standarde europene.

Aici este depozitată, în condiţii de maximă siguranta toată gama de produse a firmei.

25

Page 26: Licenta Man transporturilor

Seda Investment S.R.L., dispune de bonitate, produsele ce fac obiectul de activitate al societăţii câştigând atat increderea cat si aprecierea cumparatorilor ; dar nu în ultimul rând al publicului consumator. Între societate şi cumparatori s-a creat un climat de înţelegere, corectitudine şi încredere.

Pentru promovarea vânzărilor şi a produselor sale pe piaţă, societatea comercială Seda Investement S.R.L., desfăşoară activităţi promoţionale care constau în acordarea unor beneficii si avantaje suplimentare diferitelor categorii de cumparatori ,prin practicarea unor preţuripromotionale , dar şi acordarea unui termen de garanţie privind plata produselor.

2.2 Domeniul de activitate al firmei S.C SEDA INVESTMENT S.R.L

La baza formarii societatii comerciale S.C SEDA INVESTMENT S.R.L a fost realizarea unei activitatii de comert specializat si promovarea comertului cu produse de feronerie, lacuri, vopsele alchidice, produse sanitare, materiale pentru constructii si amenajari interioare, etc. Drept dovada se afla Codul CAEN ; societatea avad ca domeniu codul ‘4676’- comertul cu ridicata al produselor intermediare. Firma se afla situate intre producatori ( care realizeaza produse si servicii destinate pietei) si consumatori( cei care cauta sa-si satisfaca nevoile de consum) , distributia fiind tocmai cea care permite punerea la dispozitia consumatorilor a produselor si serviciilor în cauza, utilitatea ei economica constând în facilitarea circulatiei marfurilor si informatiilor. 

Firma s-a specializat în comercializarea, în principal, a produselor destinate amenajarii interioare, a materialelor de constructii, a produselor de feronerie, a lacurilor si vopselor alchidice, etc. În cursul anilor gama de produse comercializate s-a diversificat, ajungându-se în prezent la o sortimentatie de peste 160 de produse (articole) . Societatea se aprovizioneaza cu marfuri, în principal, de la firme producatoare autohtone si din Ungaria, iar pietele de desfacere sunt judetul Dolj, si judetele limitrofe, adica judetul Olt, judetul Severin, judetul Gorj, judetul Valcea, si judetul Teleorman. Principalii clienti sunt societati comerciale cu activitati de comert en-detail, depozite de materiale,magazine specializate, precum si societatii care se ocupa de proiecte de constructii atat industriale cat si rezidentiale. In prezent, societatea are un portifoliu impresionant de 420 de clienti. Având în vedere tarifele ridicate practicate de transportatori in anii precedenti, managerul societatii a actionat pentru reducerea acestor costuri prin achizitionarea de mijloace de transport. Mijloacele de transport proprii asigura transportul marfurilor de la depozitul propriu la clientii finali iar procesul de aprovizionare este asigurat de furnizori sau firme de transport.

26

Page 27: Licenta Man transporturilor

2.2.1 Analiza diagnostic a S.C Seda Investment S.R.L

In vederea cresterii gradului de complexitate a activitatii economice in conditiile economiei de piata, este utila o atenta examinare a realitatii, sustinuta de o analiza stiintifica care sa usureze adoptarea unor decizii potrivite.

Ca metoda de management utilizata, diagnosticarea reprezinta investigarea societatii si a componentelor sale, in vederea sublinierii cauzei a principalelor puncte forte dar si slabe, a formularii de recomandari si a aevaluarii potentialului, axate pe aspectele pozitive si a motivului care genereaza disfunctionalitatea.

Firma analizată se află în etapa de dezvoltare si modernizare. Pentru a face posibila realizarea acestor obiective este indispensabila elaborarea in acest sens a unui strategii. O prima conditie in vederea elaborarii unei viabile strategii este indispensabila o buna cunoastere a situatiei de la care se incepe.

2.3 Structura organizatorica la S.C SEDA INVESTMENT S.R.L

Componentă a structurii generale a firmei, structura organizatorică reprezintă ansamblulpersoanelor, subdiviziunilor organizatorice şi a relaţiilor dintre acestea, orientat spre realizareaobiectivelor prestabilite ale firmei.

Pentru a putea îndeplini obiectivele propuse, structura organizatorică a unităţii

economice îndeplineşte următoarele cerinţe: cuprinde toate activităţile desfăşurate de

firmă, este flexibilă, adaptându-se operativ la modificările ce apar în unitate, asigură

respectarea unităţii de conducere lafiecare nivel ierarhic, în sensul că fiecare executant

primeşte dispoziţii de la un singur conducător,asigură degrevarea conducerii de pe

nivelele ierarhice superioare de o serie de atribuţii pentru careexistă toate elementele

necesare delegării de autoritate nivelurilor inferioare de conducere.

Structura organizatorică a S.C. SEDA INVESTMENT S.R.L. este influenţată de o serie de factori, respectiv:resursele de materii prime folosite şi modul de exploatare a acestora, competitivitatea economică,tehnico-ştiinţifică, educaţională, explozia informaţională, adâncirea cooperării economice şi tehnice. Sistemul organizaţional al firmei urmăreşte instituirea de relaţii între parte şi întreg pentru a asigura conservarea dar şi dezvoltarea sistemului, în sensul atingerii unei performanţe mai înalte.(conform anexei nr 1).

În ansamblul ei, structura organizatorică a S.C. SEDA INVESTMENT S.R.L. este de

tip ierarhic şi are următoareletrăsături:

-permite comunicaţii rapide atât în sens ascendent cât şi descendent;

-conferă coerenţă firmei în toate activităţile desfăşurate;

--este o structură simplă, clară, directă, cu un număr redus de compartimente,

predominante fiind cele cu caracter operaţional;

-necesită cheltuieli de conducere reduse.

-asigură deplină unitate de conducere;

27

Page 28: Licenta Man transporturilor

Esenţial pentru această structură este faptul că la orice nivel al conducerii, un

subordonat primeşte dispoziţii de la un singur şef, în faţa căruia răspunde pentru

întreaga sa activitate.

Organigrama răspunde în mare parte la trei necesităţi: diagnosticul

Întreprinderii, reformele structurii organizatorice si informarea personalului.

Diagnosticul întreprinderii se face prin studiul structurilor, cu scopul identificării

deficienţelor şi propunerii unor soluţii de remediere. Deficienţele pot să indice diverse

omisiuni cu ocazia elaborăriistructurii organizatorice şi anume: un compartiment de

muncă nu a fost creat, o anumită sarcină nu afost încredinţată spre executare unei

persoane. De altfel, cu ocazia diagnosticării se pot identificaeventuale greşeli în

subordonarea compartimentelor de muncă sau deficienţe de echilibrare a

încărcăriipersoanelor cu funcţii de conducere.

Reformele structurilor organizatorice se referă la compartimentele noi care trebuie să fie

create pentru a cuprinde unele activităţi ce trebuie dezvoltate în firmă, crearea sau

suprimarea unor posturi de conducere.

Informarea personalului din firmă şi a altor terţe persoane interesate se realizează în

direcţia cunoaşterii compartimentelor de muncă şi a persoanelor care fac parte din

acestea, cât şi a funcţiilor de conducere.

În unităţile economice, în raport cu gradul de cuprindere, organigramele pot fi, generale şi parţiale, iar în funcţie de modul de reprezentare grafică a structurii organizatorice, acestea pot fi,piramidale, circulară, în formă de trifoi şi planetare.

Organigrama societăţiicomerciale S.C. SEDA INVESTMENT S.R.L. este de formă

piramidală, ordonată de sus în jos, având reprezentată în partea superioară funcţiile de

conducere de nivel superior şi compartimentele direct subordonate ale acestora. Pe

măsură ce coboară spre bază, numărul funcţiilor de conducere creşte concomitent cu

reducerea autorităţii şi responsabilităţilor pe care le implică desfăşurarea activităţii

firmei.( conform anexei nr 2).

In concluzie, firma S.C SEDA INVESTMENT S.R.L beneficiaza de o structura

organizatorica bine fundamentata ; aceasta deveniind un adevarat avantaj in vederea

realizarii obiectivelor propuse.

2.4 Analiza S.W.O.T privind transportul de marfuri la S.C.

SEDA INVESTMENT S.R.L

2..4.1 ANALIZA SWOT – prezentare teoretica

28

Page 29: Licenta Man transporturilor

SWOT reprezinta acronimul pentru cuvintele englezesti „Strengthts” (Forte, Puncte

forte), „Weaknesses” (Slabiciuni, Puncte slabe), „Opportunities” (Oportunitati, Sanse)

si „Threats” (Amenintari). Primele doua privesc firma si reflecta situatia acesteia, iar

urmatoarele doua privesc mediul si oglindesc impactul acestuia asupra activitatii firmei.

Punctele forte ale firmei sunt caracteristici sau competente distinctive pe care

aceasta le poseda la un nivel superior in comparatie cu alte firme, indeosebi concurente,

ceea ce ii asigura un anumit avantaj in fata lor. Altfel prezentat, punctele forte,

reprezinta activitati pe care firma le realizeaza mai bine decât firmele concurente, sau

resurse pe care le poseda si care depasesc pe cele ale altor firme.

Punctele slabe ale firmei sunt caracteristici ale acesteia care ii determina un

nivel de performante inferior celor ale firmelor concurente. Punctele slabe reprezinta

activitati pe care firma nu le realizeaza la nivelul propriu celorlalte firme concurente sau

resurse de care are nevoie dar nu le poseda.

„Oportunitatile” reprezinta factori de mediu externi pozitivi pentru firma, altfel

spus sanse oferite de mediu, firmei, pentru a-si stabili o noua strategie sau a-si

reconsidera strategia existenta in scopul exploatarii profitabile a oportunitatilor aparute.

„Oportunitati” exista pentru fiecare firma si trebuie identificate pentru a se stabili la

timp strategia necesara fructificarii lor sau pot fi create, indeosebi pe baza unor rezultate

spectaculoase ale activitatilor de cercetare-dezvoltare, adica a unor inovari de anvergura

care pot genera chiar noi industrii sau domenii aditionale pentru productia si

comercializarea de bunuri si servicii.

„Amenintarile” sunt factori de mediu externi negativi pentru firma, cu alte

cuvinte situatii sau evenimente care pot afecta nefavorabil, in masura semnificativa,

capacitatea firmei de a-si realiza integral obiectivele stabilite, determinând reducerea

performantelor ei economico-financiare. Ca si in cazul oportunitatilor, „amenintari” de

diverse naturi si cauze pândesc permanent firma, anticiparea sau sesizarea lor la timp

permitând firmei sa-si reconsidere planurile strategice astfel incât sa le evite sau sa le

minimalizeze impactul. Mai

mult, atunci când o amenintare iminenta este sesizata la timp, prin masuri

adecvate ea poate fi transformata in oportunitate.

Aplicarea analizei SWOT este facilitata daca se foloseste o lista de probleme

care trebuie urmarite in cadrul analizei si ale caror raspunsuri sunt relevante pentru

evaluarea situatiei de fapt a mediului si a firmei. Este recomandabil ca problemele

urmarite in ceea ce priveste punctele forte, punctele slabe, oportunitatile si amenintarile

sa aiba o anvergura necesara pentru a fi cu adevarat probleme strategice, sa aiba

29

Page 30: Licenta Man transporturilor

legatura cu planurile strategice si sa ofere indicii semnificative pentru evaluarea

judiciozitatii acestora si, la nevoie, pentru reconsiderarea lor.

Analiza SWOT se poate desfasura la scara ansamblului firmei sau, pentru

adâncirea investigatiei si conturarea unor concluzii mai detaliate, la cea a domeniilor

functionale din cadrul firmei: marketing, vânzari si distributie, cercetare- dezvoltare,

productie, financiar si personal - relatii de munca. Aceasta are un pronuntat caracter

calitativ, permitând formularea unui diagnostic asupra conditiei trecute si actuale a

firmei sau a domeniilor ei functionale, pe baza raspunsurilor la problemele mentionate

anterior, conturându-se perspectivele de evolutie pe termen lung ale firmei si ale

domeniilor respective.

Diagnosticarea in urma utilizarii analizei SWOT, poate fi definita ca o cercetare

complexa a aspectelor economice, tehnice, sociologice, juridice si manageriale ce

caracterizeaza activitatea unei firme, prin care se identifica punctele forte, punctele

slabe, oportunitatile, amenintarile si cauzele care le genereaza si/sau le va genera, se

formuleaza recomandari de eliminare sau diminuare a aspectelor negative si /sau de

valorificare a celor pozitive.

2.4.2Analiza S.W.O.T in cadrul S.C SEDA INVESTMENT S.R.L

Societatea S.C SEDA INVESTMENT S.R.L este foarte bine fundamentata in domeniul planificarii, existand inca de la infiintarea acesteia stabilite obicetive specifice, dar si generale. a) Obiective generale : evaluarea stării generale a societăţii, cu depistarea cauzelor care au generatsituaţii de declin a activităţilor; evaluarea gradului de viabilitate al societăţii şi orientarea măsurilor viitoare cătrestrategii şi tactici realiste şi raţionale.

b)Obiective specifice : utilizarea raţională a resurselor materiale şi umane, a capacităţii potenţiale asocietăţii; satisfacerea cerinţelor efective ale pieţei interne în condiţii deprofitabilitate; examinarea comparativă a rezultatelor obţinute şi pe baza lor evaluareapotenţialului societăţii de a face schimbări practice, de a rezolva în mod efectiv problemele din cadrul activităţii pe care o desfăşoară.

Societatea a solicitat studii de cercetare si prognozare in domeniul economic, tehnologic şi social şi dispune de date şi informaţii cu privire la competitori pentru a se

30

Page 31: Licenta Man transporturilor

adapta în condiţii cât mai favorabile conjuncturii. Studiile efectuate prezinta un nivel satisfacator deoarece majoritatea studiilor de cercetare si prognozare sunt efectuate de catre firme de consultanta; acestea fiind specializate in acest domeniu pot oferii date sigure si informatii de calitate societatilor care solicita serviciile acestora.

Acţiunile managerului sunt orientate în principal de date sigure si informatii certe culese din studiile si prognozele economice.

1. OrganizareaFiecare societate trebuie să îşi stabilească şi să îşi delimiteze procesele de muncă

fizică şi intelectuală, precum şi gruparea acestora pe posturi, formaţii de muncă, compartimente şi atribuirea lor personalului, corespunzător anumitor criterii economice, tehnici sociale, în vederea realizării în cât mai bune condiţii a obiectivelor previzionate.

Societatea analizată are o structură organizatorică clară consemnată în organigramă şi în Regulamentul de Organizare.Activitatea societăţii este grupată pe următoarele funcţiuni : funcţiunea comercială ; funcţiunea financiar-contabilă ; funcţiunea de personal .

Societatea are posturi clar stabilite, ocupanţii acestora având obligaţia să-şi îndeplinească sarcinile şi responsabilităţile cuprinse în fişa postului.

Sistemul informaţional permite cunoaşterea fenomenelor şi proceselor din interiorul firmei şi mai puţin a celor din mediu extern

2.Implicarea personaluluiScopul implicării personalului este de angajarea cât mai profundă, cât mai

eficientă a personalului la realizarea obiectivelor. În cadrul S.C. CONVENIENCE PROD S.R.L. motivarea personalului are o importanţă deosebită, conducerea firmei fiind conştientă de rolul major al salariaţilor la obţinerea unor rezultate superioare.

Firma duce o politica de menţinere a salariaţilor, optând eventual pentru recalificarea acestora şi nu pentru înlocuire.

Firma trebuie să se mai preocupe de amplificarea accesului salariaţilor la fondul de informaţii de care firma dispune, de crearea condiţiilor organizatorice care să permită şi participarea directă a angajaţilor firmei la procesele decizionale.

2. CoordonareaCoordonarea reprezintă ansamblul proceselor de muncă prin care se armonizează

deciziile şi acţiunile personalului firmei şi ale subsistemelor sale, în cadrul previziunilor şi sistemului organizatoric.

În societatea analizată, coordonarea îmbracă în special forma coordonării multilaterale, ca urmare a sistemului de management participativ. Deciziile importante se discută în Consiliul de Administraţie sau în Adunarea Generală a Asociaţilor, iar apoi sunt discutate cu şefii de departamente.3. Control – evaluare

Prin această funcţei se măsoară şi compară performanţele societăţii cu obiectivele şi standardele stabilite iniţial, pentru eliminarea deficienţelor constatate. În societate există un sistem de control al vânzărilor, al calităţii produselor, al costurilor auxiliare şi al stocurilor.

NR. CRT

PUNCTELE FORTE ALE FIRMEI S.C SEDA INVESTMENT S.R.L

1 Buna organizare in distributie.2 Societatea foloseşte un sistem de control al

31

Page 32: Licenta Man transporturilor

vânzarilor;3 Imaginea firmei este sustinuta în primul

rând de calitatea produselor oferite pietii; firma fiind unica distrbuitoare a unor producatori puternici pe piata lacurilor si a vopselurilor din tara;

4 Societatea foloseste un sistem de management modern si participativ;

5 Societatea prin produsele sale si preturile atractive ale acestora, are o imagine  favorabila pe piata, situându-se printre locurile fruntase pe piata;

6 Societatea se afla situata intr-un oras cu populatie ridicata;

Tabelul nr 1: Punctele forte ale S.C Seda Investment S.R.LSursa : S.C SEDA INVESTMENT S.R.L

NR.

CRT

PUNCTELE SLABE ALE SOCIETATII S.C

SEDA INVESTMENT S.R.L

1 Dorinta de a se optine venituri mari in timp

scurt;

2 Inexistenta departamentului de marketing

3 Inexistenta departamentului propriu de

marketing;

4 Infrastructura de distributie slab dezvoltata;

5 Vânzari mai scazute în anotimpul rece.

Tabelul nr 2: Punctele slabe ale S.C Seda Investment S.R.LSursa : S.C SEDA INVESTMENT S.R.L

AMENINTARILE SOCIETATII OPORTUNITATILE SOCIETATII Presiunea tot mai crescânda a

concurentei pe piata; Societatea prin potentialul sau si

prin potentialul zonei în care se afla amplasata are posibilitatea integrare pe verticala si de diversificare

Scaderea puterii de cumparare; Oportunitatea de a negocia cu furnizorii societatii in vederea obtinerii unor discounturi mai atractive

Tabelul nr 3: Amenintarile so oportunitatile S.C Seda Investment S.R.L Sursa: S.C SEDA INVESTMENT S.R.L

Este cunoscut faptul că realizarea eficientă a distribuţiei fizice are un puternic impact asupra satisfacţiei clientului cât şi asupra costurilor înregistrate de firmă

32

Page 33: Licenta Man transporturilor

deoarece distribuţia fizică deţine cea mai mare pondere în costul total al distribuţiei şi o pondere de aproximativ o treime din preţul de vânzare al produselor.

Sistemul logistic este compus dintr-o serie de activitaţi care contribuie la realizarea politicii de marketing a societăţii. Cele mai importante activităţi ale sistemului logistic din cadrul S.C. SEDA INVESTMENT S.R.L., sunt : transportul; stocarea; depozitarea; manipularea; expedierea; distribuţia inversă.

Pentru a obţine o imagine cât mai clară asupra distribuţiei produselor congelate, vom reprezenta grafic cele doua tipuri de distribuţie practicate de S.C. SEDA INVESTMENT S.R.L.:

Canalul scurt de distributie

Canalul lung de distributie

Fig. 2- Tipuri de distribuţie practicate de S.C. SEDA INVESTMENT S.R.L Sursa : S.C. SEDA INVESTMENT S.R.L

Conform documentelor contabile din anul 2010, principalele elemente ale costului total al distribuţiei fizice în cadrul S.C. SEDA INVESTMENT S.R.L., sunt: transportul, cu o pondere de 45% din totalul costului distribuţiei fizice; depozitarea, cu o pondere de 21%; stocarea, cu o pondere de 15%; manipularea, cu o pondere de 9%; distribuţia inversă , cu o pondere de 7%; expedierea produselor cu o pondere de 3%.

33

S.C SEDA INVESTMENT

S.R.L

Consumatori finali

Magazine de desfacere cu amănuntul

S.C SEDA INVESTMENT

S.R.L

Magazine de desfacere cu amănuntul

Consumatori finali

Societate comercială cu

ridicata

Page 34: Licenta Man transporturilor

Grafic nr.1:Pincipalele elemente ale costului total al distribuţiei fizice în cadrul S.C SEDA INVESTMENT S.R.L.

Sursa : S.C. SEDA INVESTMENT S.R.L

2.4 Studiu de caz privind organizarea activitatii de transport la S.C Seda Investment S.R.L

In cadrul societatii S.C SEDA INVESTMENT S.R.L exista un birou de transporturi- depozitare , activitatile principale acele acestui compartiment fiind desfasurate in cadrul departamentului de comercial.

Departamentul de comercial al societatii S.C Seda Investment S.R.L include departamentul de aprovizionare, serviciul de vanzari , departamentul de marketing si serviciul de transport si depozitare.

Atat desfăşurarea cat si organizarea activităţilor în departamentul de aprovizionare-desfacere-facturare este sintetizată astfel:1. Gestiunarea depozitului de produse - activitatea in cadrul acestui departament este desfăşurată de 2 gestionari care desfasoara următoarele activităţi :a) Intocmeşte notele de intrare-recepţie( NIR), face recepţia produselor intrate în gestiune de la furnizori şi le înaintează departamentelor responsabile;b) livrează marfa pe durata intregii lunii în baza documentelor legale;c) Răspunde de integritatea si aprovizionarea gestiunii cu marfa ;

2. Merceologie – aceasta activitate este desfăşurată de un merceolog care răspunde de următoarele activităţi :a) întocmirea planului de aprovizionare în funcţie de necesarul comandat decompartimentele firmei; b) asigurarea evidenţei clienţilor pe tipuri de mărfuri şi lărgirea continuă anumărului de potenţiali furnizori; c) asigurarea derulării contractelor conform termenelor; d) achiziţionarea mărfurilor şi participarea la recepţia acestora; e) coordonarea gestiunilor din subordine şi punerea în valoare a stocurilor fără

34

Page 35: Licenta Man transporturilor

mişcare sau cu mişcare lentă; f) urmărirea decontării finale a recepţiilor, asigurând evidenţa facturilor; manipularea mărfurilor la recepţie şi livrare ( împreună cu angajaţi calificaţi din cadrul frigoriferului).

Celelalte operaţiuni legate de întocmirea contractelor cu marile magazine, întocmirea traseelor de distribuţie si a facturilor, centralizarea comenzilor ,urmărirea scadenţelor şi a încasării plăţilor se realizează în cadrul departamentului financiar- contabila. 3 Operatorii - activitate asigurată de doi operatori de calculator care sustin:a) centralizarea retururilor primite de la clienti;b) facturarea pe fiecare client în parte a mărfurilor livrate zilnic sau periodic;c) întocmirea listelor zilnice de încasări;d) întocmirea situaţiilor lunare şi anuale;

4. Coordonarea expediţiei si a activitatii de transport de marfuri - aceasta activitate este asigurată de un responsabil de logistica care are ca principale atribuţii :

a) programează zilnic necesarul de mijloace de transport în funcţie de mărimeacomenzilor;b) urmăreşte şi răspunde de eventualele retururi de marfă;c) verifică modul de decontare a curselor de către transportatori;d) întocmeşte contracte de livrare cu clienţii şi asigură derularea lor;e) asigură şi semnează facturarea mărfurilor vândute;f) urmăreşte încasarea plăţilor;g) controlează şi îndrumă gestiunile din subordine.h) centralizează comenzile primite;i) urmăreşte şi îndrumă modul de livrare a mărfurilor şi a documentelor aferente;

2.4.1 Transportul marfurilor in cadrul S.C SEDA INVESTMENT S.R.L

Activitatea de transport in cadrul S.C SEDA INVESTMENT S.R.L este asigurata de catre un responsabil de logistica ; acesta asigurandu-se ca transportul marfurilor se v-a e efectua in conditii optime si eficiente.

Societatea a optat pentru mijloace de transport auto pentru expedierea produselor către clienţi. Transportul produselor se face atât cu mijloace proprii.

Activitatea prioritara logistica desfăşurată în cadrul societatii S.C. SEDA INVESTMENT S.R.L şi cea care deţine ponderea cea mai mare din costul total al distribuţiei fizice, este transportul (48%).

Transportul marfurilor către magazinele de desfacere se efectuează în cadrul unor rute de transport care reprezintă canalele de distribuţie. În funcţie de lungimea canalului şi mai ales de cantităţile ce trebuiesc livrate, au fost stabilite una sau doua curse saptamanale in cadrul în cadrul fiecărui traseu.

S.C. SEDA INVESTMENT S.R.L., dispune de trei dube marca PEUGEOT BOXER , cu o capacitate de 2 tone fiecare, o duba marca IVECO Turbo Daily, cu capacitate de 2.5 tone şi de două pick-up marca PEUGEOT PARTNER , cu o capacitate de 1 tonă fiecare. Aceste mijloace de transport sunt folosite pe traseele de distributie cum ar fi cele din Dolj, Gorj, Olt, Mehedinti, Teleorman, etc .

35

Page 36: Licenta Man transporturilor

Responsabilul de logistica este cel care din momentul in care societatea a fost infiintata a stabilit rutele si traseele de distributie a marfurilor, necesarul de autovehicule in vederea formarii propriului parc auto precum si frecventa transporturilor de marfa pe un anumit traseul.

Comenzile de marfa aduse de catre agentii de vanzari ajung la serviciul de contabilitate unde sunt in primul rand facturate de catre operatorii de facturare, apoi acestea ajung in depozitul de marfa, in posesia gestionarului care impreuna cu manipulantii pregatesc marfa pentru ca mai aceasta sa fiu ulterior incarcata si transportata catre clienti societatii.

Fiecare comanda de marfa este urmarita atent de catre responsabilul de logistica, acesta urmarind in special un factor important in activitatea sa si anume cantitatea de marfa sau tonajul aferent fiecarei comenzi.

Comenzile de marfa facturate si pregatite mai apoi in depozit de catre gestionar si manipulati de pe un anumit traseu de distributie care urmeaza a fii transportate catre clientii societatii sunt apoi centralizate si insumate din punctul de vedere al kilogramelor in vederea inceperii organizarii activitatii de transport.

Tonajul aferent fiecarui traseu de distributie difera de la o zi la alta ; de aceea responsabilul de logistica indeplineste o sarcina grea : organizarea transportului de marfuri intr-un mod eficient si optim.

In functie de acest aspect al marfurilor( cantitatea exprimata in kilograme) si de mijloacele de transport disponibile din propriul parc auto, responsabilul planifica operatiunea de incarcare a autovehiculelor si activitatea de transport a marfurilor, tinand cont de tonajul fiecarei autovehicul, distanta pe care se organizeaza activitatea de transport si mai ales de durata de parcurgere a marfurilor din proprpiul depozit pana la clientii societatii.

In cazul unor livrari de marfa care necesita o autoutilitara de tonaj mai mare, se închiriază maşini mari de 10 tone şi/sau de 20 de tone, de la câteva firme de expediţie cu care firma este într-o legătură foarte bună şi care pot asigura un flux permanent stabil de mijloace de transport.

In decursul unui an, se poate remarca o evoluţie oscilantă a cheltuielilor de transport, cu creşteri semnificative în lunile de primavara-vara-toamna ale anului, cauza pentru care trebuie optimizată activitatea de transport astfel încât să se reducă nivelul oscilaţiilor şi al creşterilor spre sfârşitul anului.

In vederea eficientizarii cheltuielilor de transport, trebuiesc cunoscute gradul în care societatea are posibilitatea de a interveni asupra lor si elementele de cheltuială .

IANUARIE 6.860FEBRUARIE 7.295.20MARTIE 7.386.50APRILIE 8.520MAI 9.740IUNIE 15.430IULIE 13.957AUGUST 11.586SEPTEMBRIE 13.470OCTOMBRIE 10.295NOIEMBRIE 9.140DECEMBRIE 7.653

Tabel nr. 5- Evoluţia cheltuielilor finaciate de transport in anul 2010 ( RON)

Sursa : S.C. SEDA INVESTMENT S.R.L

36

Page 37: Licenta Man transporturilor

Din reprezentaţie grafică se poate remarca o evoluţie oscilantă a cheltuielilor de transport în decursul unui an, cu creşteri semnificative în ultimele luni ale anului, motiv pentru care activitatea de transport trebuie optimizată astfel încât să se reducă nivelul oscilaţiilor şi al creşterilor spre sfârşitul anului.

Pentru a putea eficientiza cheltuielile de transport, trebuiesc cunoscute elementele de cheltuială şi gradul în care societatea are posibilitatea de a interveni asupra lor.

2.4.2 Depozitarea si stocarea produselor

Depozitarea marfurilor, respectiv stocarea acestora, este strans legata de procesele de transport.Depozitarea marfurilor este echivalenta cu un transport in timp al acestora si nu in spatiu. Ea constituie ocomponenta importanta a distributiei marfurilor, iar necesitatea depozitarii si durata acesteia suntdeterminate de conditii naturale, considerate economice si alte considerente.Depozitarea a fost initial considerate o activitate necesara dar generatoare decosturi, conceptual modificandu-se substantial pe parcursul secolului XX, ajungandca pentru secolul XXl sa se considere ca obiectiv ideal in privinta depozitarii,reducerea neincetata a stocurilor de marfuri care nu se afla in miscare , pana candse va realiza o miscare cvasi-continua.Scopul final va fi inlaturarea necesitatii de adepozita, in orice punct al retelei , iclusiv intre unitatile de productie , intre acesteasi clienti.Depozitarea marfurilor se va modifica in viitor, sub influenta mutatiilor din domeniulrelatiilor cu furnizorii, al productiei si al distributiei. Amploarea schimbarilor dindomeniul depozitarii va depinde in secolul XXl , de capacitatea de inovare amanagerilor logistici, pentru cresterea eficientei activitatii si a nivelului de servire aclientilor.

Sarcinile esenţiale ale depozitului de distribuţie sunt : recepţia mărfurilor; controlul şi stocarea acestora; pregătirea comenzilor, ambalarea mărfurilor şi livrarea acestora către cumparatori .

2.5 Posibilitati de imbunatatire a activitatii de transport marfuri la S.C SEDA INVESTMENT S.R.L

37

Page 38: Licenta Man transporturilor

Societatea poate realiza o creştere a eficienţei economice prin perfecţionarea şi eficientizarea activitaţilor logistice pornind de la faptul că distribuţia fizică deţine cea mai mare pondere din costul total al distribuţiei şi o pondere de aprximativ o treime din preţul de vânzare al produselor. Aceasta , de asemenea va putea practica preturi de vanzare mai mici sau va putea beneficia de un procent mai mare al profitului in momentul in care se vor urma modalitati de micsorare a costurilor implicate de transportul marfurilor .

Indiferent de natura sistemului de distribuitie, distributia fizica este caracterizata de

un cost format din : costul total al transportului; costul fix total cu depozitarea; costurile totale variabile cu depozitarea ( inclusiv cele cu stocarea); costul total al ambalării, etichetării şi expedierii produselor.

Transportul produselor reprezintă cea mai importantă activitate logistică din cadrul SC SEDA INVESTMENT S.R.L.şi care deţine cea mai mare pondere în costul total al distribuţiei fizice (40%).

Societatea realizează transportul produselor si a marfurilor cu ajutorul mijloacelor de transport auto proprii sau închiriate. Caracteristica principala a parcului propriu de maşini, o reprezintă capacitatea scăzută de încărcare a maşinilor din dotare. Din acest motiv sunt afectate negativ cheltuielile de transport, firma fiind obligată să închiriezeautoutilitate cu o capacitate mai mare de incarcare. In mod general, costul mediu de transport variaza intre 5-6% din prezul de vanzare en-detail al produsului.

Principala decizie care este necesara pentru eficientizarea transporturilor este legată de mijloacele de transport. Alegerea mijloacelor de transport reprezintă o decizie cu implicaţii majore deoarece ea va influenţa direct stabilirea preţului produselor, promptitudinea livrării şi starea în care se află produsele atunci când ajung la destinaţie.

Astfel, optarea pentru modernizarea şi reutilarea parcului propriu de maşini prezintă următoarele avantaje şi dezavantaje :

Avantajele şi dezavantajele modernizării parcului propriu de maşini

Avantaje

Dezavantaje

1.Pe termen scurt, asigurarea condiţiilor optime de

transport a produselor

1.Pe termen scurt, creşterea cheltuielilor

prin achiziţionarea de noi maşini

2.Reducerea cheltuielilor cu piese de schimb şi reparaţii.

2.Creşterea cheltuielilor cu forţa de muncă

3.Posibilitatea reorganizării canalelor de

distribuţie.

3.Pe termen scurt, creşterea preţurilor

produselor4.Îmbunătăţirea imaginii firmei

Sursa : S.C. SEDA INVESTMENT S.R.L.

38

Page 39: Licenta Man transporturilor

Tabel nr 6- Avantaje şi dezavantaje privind modernizarea şi reutilarea parcului propriu de maşini

De asemenea, decizia de a folosi în exclusivitate mijloace de transport închiriate reprezintă o serie de avantaje şi dezavantaje, ca şi în cazul de mai sus.

Avantajele folosirii mijloacelor de transport închiriate

Dezavantajele folosirii mijloacelor de transport inchiriate

1. Asigurarea unor servicii de transport

1.Reducerea unei părţi din personalul societatii

2. Economii majore cu cheltuielile aferente forţei de muncă

2. Posibilitatea majorarii tarifelor practicate de firma de transport

3. Posibilitatea de a obţine consultanţă specializata de la firma de transport în vederea traseelor

3. Efectuarea unor cheltuieli suplimentare cu licitaţia pentru vânzarea mijloacelor auto

Sursa : S.C. SEDA INVESTMENT S.R.L. Tabel nr 7.- Avantaje şi dezavantaje privind închirierea mijloacelor de transport In vederea imbunatatirii activitatii de transport a societatii este necesara optimizarea si eficientizarea activitatii de distributie fizica .

Un prim factor in vederea optimizarii activitatii de transport de marfuri il reprezinta utilizarea rationala a mijloacelor de transport. Optimizarea transporturilor nu presupune inregistrarea unor costuri minine pentru fiecare mijloc de transport prin alegerea transporturilor convenabile, ci asigura o mai buna repartizare rationala a marfurilor ce urmeaza a fii transportate pe diferite mijloace de transport , astefel ca per ansamblu , activitatea de transport de marfuri sa fie efectuata cu costuri minine.

O alta modalitate in vederea eficientizarii transportului de marfuri la S.C SEDA

INVESTMENT S.R.L o reprezinta determinarea modului de repartizare a volumului de

mărfuri, astfel ca parcursul acestuia să aiba valoare minimă. În cadrul acestui sistem de

transport, optimizarea curenţilor de mărfuri presupune alegerea apriorii a mijlocului de

transport.

De asemenea, una din activitaţile logistice cu un mare potenţial de dezvoltare şi eficientizare este paletizarea produselor ce urmeaza a fii transportate . Această activitate devine cu atât mai importantă cu cât societatea importă în exclusivitate vopseluri si lacuri alchidice ,precum si diluanti, amorse si tencuieli, iar unele dintre ele cu grad ridicat de perisabilitate.

Avantajele paletizarii marfurilor transportate

Dezavantajele paletizarii marfurilor transportate

Uşurinţă în manipulare; ( incarcare- descarcare)

Nu toate sortimentele de marfa pot fii paletate( de exemplu suruburile,

39

Page 40: Licenta Man transporturilor

tevile, fitingurile) Uşurinţa transportarii acestora

catre clienti; Necesita o unitate de timp mai

mare pregatirea comenzilor de marfa;

Pastrarea in conditii optime a ambalajelor produselor ;

Spatiul destinat paletilor ocupa o suprafata considerabila in depozitul de marfa;

Tabelul nr 8: Avantajele si dezavantajele activitatii de paletizare in cadrul S.C Seda Investment S.R.LSursa: S.C SEDA INVESTMENT S.R.L.

CONCLUZII şi PROPUNERI priviind activitatea de transport la S.C SEDA INVESTMENT S.R.L

Transporturile pot fi definite ca un sistem dinamic şi raţional, constând din mijloace tehnice specifice, utilaje, căi de comunicaţie, deservite de un personal specializat şi destinate deplasării în spaţiu şi în timp a mărfurilor şi persoanelor. Validarea oricărei mişcări în spaţiu a bunurilor depinde exclusiv de scopul urmărit, de efectele economico-sociale ce urmează a fi obţinute. Fără transport, producţia de mărfuri ar fi fost condamnată să se limiteze strict la resursele existente pe plan local, iar exploatarea acestora ar fi fost determinată exclusiv de cerinţele satisfacerii nevoii sociale pe plan local.

Activitatea de transport nu este un scop în sine, ci un mijloc de realizare a unei multitudini de scopuri practice. Transportul influenţează toate laturile vieţii economico-sociale, iar dezvoltarea ordonată şi armonioasă a acestora în pas cu cerinţele reproducţiei lărgite constituie un obiectiv important al politicii economice a statului.

Deplasarea marfurilor de la producator la cumparator cu diferite mijloace de transport a contribuit la progresul economico-social, la dezvoltarea relaţiilor internaţionale. Importanţa şi rolul transporturilor interne şi internaţionale de mărfuri este de ordin economic, social şi politic

Tansporturile trebuie să dispună de o bază tehnico-materială corespunzatoare, adaptată permanent la piaţa existentă şi la viitoarele solicitări.

40

Page 41: Licenta Man transporturilor

Conceptul de distribuţie are de depăşit diferenţa de spaţiu şi de timp dintre producţia şi consumul de bunuri. De fapt, logistica este orientată spre a pune de acord spaţiul şi timpul ce separă producţia de consum, prin transport şi depozitare. Pe lângă aceste două funcţii, se mai adaugă realizarea comenzilor şi livrarea acestora.

Pentru orientarea activităţii de distribuţie a mărfurilor dintr-o anumită ţară este absolut necesar să se cunoască în permanenţă, pe lângă conceptele de bază privind procesul de distribuţie, şi modul în care evoluează sistemele de distribuţie din diverse ţări ale lumii. Aceasta, pentru a se putea alinia respectivul proces la preocupările de modernizare a distribuţiei din diverse zone ale globului, cât şi pentru a asigura o integrare funcţională a acestuia în circuitul mondial de valori.

În acest sens, analizele efectuate au scos în evidenţă faptul că economia contemporană, prin complexitatea fenomenelor pe care le generează, face ca metodele de distribuţie si implicit logistica să evolueze permanent. Asistăm astfel, în mod continuu, la apariţia unor noi forme de vânzare şi la conturarea unor noi sisteme de distribuţie.

Lucrarea de faţă şi-a propus să analizeze situaţia actuală a societăţii comerciale S.C. SEDA INVESTMENT S.R.L in vederea ptimizarii activităţii acesteia prin oferirea unor propuneri privind îmbunătăţirea sistemului logistic al societăţii.

Structura lucrării este una simplă, am căutat urmărirea unui fir logic, tratând întâi considerentele de natură teoretică a subiectului abordat, urmate fiind de o prezentare generală a întreprinderii S.C. SEDA INVESTMENT S.R.L.

În capitolul II este prezentată structura activitatii de transport de marfuri a S. C. SEDA INVESTMENT S.R.L. şi anume : cadrul de desfăşurare a activităţii de distribuţie, structura organizatorica, distribuţia fizică şi logistică – perfecţionarea şi eficientizarea acesteia.

Pornind de la faptul că activitatea de transport deţine cea mai mare pondere din costul total al distribuţiei, societatea poate realiza o creştere a eficienţei economice prin perfecţionarea şi eficientizarea activităţilor de transport ,gasirea unor cai de diminuare a costurilor implicate de distribuţia fizică, va permite societăţii să practice preţuri de vânzare mai mici sau să obţină marje mai mari ale profiturilor.

Găsirea unor modalităţi de diminuare a costurilor implicate în activitatea de transport , va permite societăţii să practice preţuri mai mici sau să obţină marje mai mari ale profiturilor.

Distribuţia fizică începe cu primirea comenzilor de la clienţi. Transportul de marfuri reprezinta cea mai importantă activitate logistică din

cadrul SC SEDA INVESTMENT S.R.L.şi care deţine cea mai mare pondere în costul total al distribuţiei fizice (45).

Societatea realizează transportul marfurilor cu ajutorul mijloacelor de transport auto proprii şi închiriate. Principala caracteristică a parcului propriu de maşini, cu efecte negative majore, o reprezintă capacitatea scăzută de încărcare a maşinilor din dotare. Din acest motiv sunt afectate negativ cheltuielile de transport, firma fiind obligată să închirieze maşini destinate activitatii de transport cu o capacitate mai mare de incarcare.

O primă decizie care trebuie avută în vedere pentru eficientizarea transportului este legată de mijloacele de transport. Alegerea mijloacelor de transport reprezintă o decizie cu implicaţii majore deoarece ea va influenţa direct stabilirea preţului produselor, promptitudinea livrării şi starea în care se află produsele atunci când ajung la destinaţie.

Ţinând cont de faptul că societatea îşi desfăşoară activitatea în mediul concurenţial al economiei de piaţă, perfecţionarea operaţiunilor logistice reprezintă o cale de creştere a eficienţei economice , care alături de celelalte componente, contribuie la orientarea activităţii societăţii pe principiile marketingului, specifice unei economii durabile şi eficiente.

41

Page 42: Licenta Man transporturilor

42