Serviciile Camerei Deputaților Departamentul pentru studii

parlamentare și drept comunitar DIRECȚIA DE DREPT COMUNITAR

SINTEZA

ACTIVITĂȚILOR

EUROPENE

9 – 15 iulie 2012

2

CUPRINS

PARLAMENTUL EUROPEAN 3

Comisia pentru afaceri externe (AFET) 3

COMISIA EUROPEANĂ 5

Agricultură şi dezvoltare rurală 5

Piața internă și servicii 6

Schimbări climatice 7

Antifraudă 8

Educație, cultură, multilingvism și tineret 9

Cercetare, inovarea și știință 11

Afaceri interne 12

PREȘEDINȚIA CONSILIULUI UNIUNII EUROPENE 14

Eurogrupul convine cu privire la programul pentru Spania 14

ECOFIN 16

Un efort colectiv în realizarea obiectivului „Către o Europă mai bună” 17

Comitetul economic și social 17

Președinția cipriotă sprijină extinderea în Balcanii de Vest 18

Ale

AUTORI:

dr. Cristina STROESCU-

coordonator

Mihaela ZĂVOIANU-

expert parlamentar

Carmen Denisa ION –

consilier parlamentar

Publicaţia electronică, înființată în

anul 2007, poate fi accesată:

http://www.cdep.ro/pls/parlam/A

FACERI_EUROPENE.listdocsupl?ti

p=szs

Adresa:Camera Deputaţilor,

Palatul Parlamentului, Str. Izvor

nr. 2-4, Sectorul 5, 050563,

Bucureşti

Tel: (021) 414 2150, (021) 414

2151

Email: politiciue@cdep.ro

http://www.cdep.ro

Surse de informare și foto:

www.europa.europarl.eu

www.ec.europa.eu

www.cy2012.eu

www.europa.eu

www.consilium.europa.eu

www.curia.europa.eu

© DIRECŢIA

DE DREPT

COMUNITAR, 2012

AUTORI:

dr. Cristina STROESCU-coordonator

Alina PITULICE

Mihaela ZĂVOIANU

Publicaţia electronică poate fi

accesată:

http://www.cdep.ro/pls/parlam/A

FACERI_EUROPENE.listdocsupl?tip

=szs

Adresa:Camera Deputaţilor,

Palatul Parlamentului, Str. Izvor

nr. 2-4, Sectorul 5, 050563,

Bucureşti

Tel: (021) 414 2150, (021) 414

2151

Email: politiciue@cdep.ro

http://www.cdep.ro

Surse de informare și foto:

www.europa.europarl.eu

www.ec.europa.eu

www.eu2011.hu

www.europa.eu

www.consilium.europa.eu

© DIRECŢIA DE DREPT

COMUNITAR, 2011

3

PARLAMENTUL EUROPEAN

În perioada 9-15 iulie 2012 parlamentarii europeni și-au desfăşurat activitatea în cadrul comisiilor de

specialitate, la Bruxelles.

CCOOMMIISSIIAA PPEE NNTTRRUU AAFFAACCEERRII EE XXTTEERRNNEE (( AAFFEETT))

12 iulie a.c.

În cadrul comisiei AFET a fost adoptat Raportul anual al Consiliului înaintat Parlamentului European

privind politica externă şi de securitate comună [2012/2050(INI) raportor Elmar Brok (PPE DE)] cu 34

de voturi pentru, 1 împotrivă şi 6 abțineri. Dezbaterea în plen şi votul urmat de rezoluție sunt

programate pentru luna septembrie a.c. când va participa şi dna Catherin Ashton pentru a prezenta şi

susține punerea în aplicare a PESC.

Domnul Elmar Brok aprecia că acest raport „…marchează un nou punct de plecare pentru raportul

nostru anual referitor la PESC, care (…) reprezintă o contribuție proprie la definirea unei noi abordări

strategice orientate spre viitor a politicii externe a UE.” Se propune ca punct de plecare utilizarea

dispozițiilor prevăzute în Tratatul de la Lisabona (art.24 (1) TUE) „competența Uniunii în materie de

politică externă şi de securitate comună include toate domeniile politicii externe, precum şi toate

problemele referitoare la securitatea Uniunii, inclusiv la definitivarea treptată a unei politici de

apărare comune.” Raportorul pledează pentru o abordare cuprinzătoare, o strategie coerentă care să

permită politicii externe a UE să gestioneze atât crizele civile şi militare, cât şi strategii orientate spre

viitor, clarificarea mecanismelor politice pentru asigurarea coerenței şi consecvenței între diversele

componente ale politicii externe şi o atitudine de conducere din partea Înaltului Reprezentant şi a

SEAE care să dovedească curaj şi acțiune decisivă, promptitudine şi mai ales calitate în aplicarea PESC.

Uniunea Europeană are nevoie de un nou concept strategic pentru a fi un actor important pe scena

internațională. Dl Brok a subliniat deopotrivă că rolul Parlamentului European este unul esențial care

„…dă glas aşteptărilor şi aspirațiilor cetățenilor Europei şi în acelaşi timp ne oferă legitimitatea

4

democratică necesară lansării unei politici îndrăznețe şi angajarea europeană în plan extern.” În

acelaşi timp membrii comisiei şi-au declarat sprijinul pentru dna Catherine Ashton care, în aceste

condiții, să atingă obiectivele acestei politici şi să ofere Europei posibilitatea de a fi în continuare

furnizor de pace, securitate şi prosperitate, începând din vecinătatea sa şi extinzându-se spre

exterior, condusă de principiile care au inspirat chiar crearea UE. Controlul parlamentar al politicii

externe a UE trebuie exercitat şi de către parlamentele naționale care astfel vor putea oferi

posibilitatea cetățenilor lor să înțeleagă aceste politici, fără a încetini capacitatea Uniunii de a

răspunde cu flexibilitate la situațiile cu care se confruntă. De asemenea, se solicită ca parlamentarii

(europeni ori naționali) să fie consultați înainte de a se întreprinde măsuri strategice pentru a putea

oferi mandatul care să legitimeze măsurile de întreprins şi ulterior să fie prezentate rapoartele

aferente.

5

COMISIA EUROPEANĂ

Comisia, Parlamentul și Consiliul European reunesc lideri ai

confesiunilor religioase pentru a dezbate solidaritatea între

generații și provocările demografice în întreaga Europă

Mai mult de douăzeci de înalți reprezentanți ai religiilor

creștină, musulmană și evreiască și ai comunităților hindusă

și Bahá'í din întreaga Europă s-au întâlnit în data de 12 iulie

2012, la Bruxelles, sub motto-ul „Solidaritatea între

generații: definirea unui cadru pentru societatea de mâine în

Europa”. Această reuniune la nivel înalt a fost convocată de

José Manuel Barroso, președintele Comisiei Europene, și co-

prezidată de Herman Van Rompuy, președinte al Consiliului

European, și László Surján, vicepreședinte al Parlamentului

European, care l-a reprezentat pe președintele PE, dl Martin

Schulz. Într-un spirit deschis și sincer, liderii au dezbătut

solidaritatea între generații și alte provocări demografice

importante pentru Europa, cum ar fi combaterea șomajului,

încurajarea îmbătrânirii active, reconcilierea muncii și a vieții

private. Președintele Barroso i-a încurajat pe liderii

confesiunilor religioase să se angajeze într-un dialog public și

să arate contribuțiile specifice pe care bisericile și

comunitățile religioase le pot aduce pentru a explica nevoia

de solidaritate.

Președintele Comisiei Europene, José Manuel Barroso, a

declarat: „…Pentru a combate criza, facem multe eforturi spre

a asigura un echilibru corect între solidaritate și

responsabilitate la nivelul statelor membre. Trebuie să

consacrăm însă cel puțin aceeași atenție solidarității și

responsabilității între tineri și vârstnici. În cele din urmă, vom

putea să ieșim din această criză și să punem bazele unui viitor

AAGG RRIICCUU LLTTUU RRĂĂ ŞŞII DDEE ZZVVOO LLTTAARREE RRUU RRAALLĂĂ

COMISIA

EUROPEANĂ

6

prosper numai dacă vom reuși să menținem în centrul acțiunilor noastre solidaritatea între

oameni și între generații. Acesta este liantul care menține unite comunitățile noastre. Bisericile

și comunitățile religioase sunt în măsură să construiască punți în societățile noastre.”

În cursul reuniunii, participanții au convenit asupra necesității unei sensibilizări crescute cu

privire la enormele provocări societale, asupra necesității de asumare a responsabilități în

domenii importante cum ar fi consolidarea solidarității dintre tineri și vârstnici și combaterea

discriminării, precum și de a contribui în mod eficient la strategia globală a Comisiei Europene

de creștere pentru Europa, depunându-se eforturi pentru o educație mai bună, reducerea

sărăciei și o societate mai echitabilă.

Drepturi de autor: Comisia propune facilitarea acordării de licențe pentru muzică pe piața

unică

Comisia Europeană a propus în data de 11 iulie 2012 măsuri de modernizare a societăților de

gestiune colectivă a drepturilor de autor și a instituit măsuri de stimulare pentru încurajarea

transparenței și eficienței acestora.

Propunerea urmărește două obiective complementare:

Să promoveze o mai mare transparență și o mai bună guvernanță a societăților de

gestiune colectivă, prin consolidarea obligațiilor de raportare și a controlului titularilor

de drepturi asupra activităților lor, astfel încât să se stimuleze oferirea de servicii mai

inovatoare și de mai bună calitate;

Pe baza celor de mai sus, mai precis, să încurajeze și să faciliteze acordarea de licențe

multiteritoriale și multirepertoriale pentru utilizarea online în UE/SEE a lucrărilor

muzicale protejate prin drepturi de autor.

În practică:

Titularii de drepturi ar putea interveni direct în gestionarea drepturilor lor, ar fi

remunerați mai rapid, iar posibilitatea de a-și alege societatea de gestiune colectivă cea

mai eficientă pentru scopurile lor ar fi consfințită prin lege. Aceasta ar duce la o mai

bună protecție a intereselor titularilor de drepturi, precum și la îmbunătățirea accesului

consumatorilor la conținutul cultural.

PPIIAAȚȚAA IINNTTEERRNNĂĂ ȘȘ II SSEE RRVVIICCII II

7

Noile reguli ar urma să schimbe modul în care societățile de gestiune colectivă lucrează

la nivel european, prin noi cerințe precum îmbunătățirea gestionării repertoriului, plăți

mai rapide către membri, claritate în ceea ce privește fluxurile de venituri din

exploatarea drepturilor, un raport anual privind transparența și informații suplimentare

furnizate direct titularilor de drepturi și partenerilor de afaceri (de exemplu, alte

societăți de gestiune colectivă).Statele membre ar trebui să dispună de mecanisme

pentru soluționarea litigiilor între societățile de gestiune colectivă și titularii drepturilor

de autor.Îmbunătățirea standardelor și a proceselor ar trebui să ducă la o mai bună

funcționare a societăților de gestiune colectivă și la creșterea încrederii în activitățile

acestora.

Acordarea de licențe multiteritoriale pentru utilizarea fără granițe pe internet a muzicii

protejate prin drepturi de autor ar fi facilitată, dar și condiționată de demonstrarea

capacității tehnice de a îndeplini în mod eficace această sarcină. Acest lucru ar fi

deopotrivă benefic pentru autori, pentru furnizorii de servicii de internet și pentru

cetățeni.

Reduceri mai substanțiale ale emisiilor de CO2 generate de automobile și de camionete: o

inițiativă favorabilă climei, consumatorilor, inovării și locurilor de muncă

Comisia Europeană a prezentat propuneri cu privire la implementarea unor obiective care vor

determina o reducere și mai substanțială, până în anul 2020, a emisiilor de dioxid de carbon

(CO2) generate de automobilele și de vehiculele comerciale ușoare (camionete) noi.

Propunerile vor permite reducerea emisiilor medii care provin de la automobilele noi, de la

135,7 grame de CO2 pe km (g CO2/km) în 2011, la 95g de în 2020, obiectivul obligatoriu

pentru anul 2015 fiind de 130g. Emisiile provenind de la camionete vor fi reduse de la 181,4g

CO2/km în 2010 (ultimul an pentru care sunt disponibile cifre) la 147g CO2/km în anul 2020,

obiectivul obligatoriu fiind de 175g în anul 2017.

Obiectivele obligatorii pentru anul 2020 sunt deja prevăzute în legislația în vigoare, însă

trebuie implementate. Regulamentele propuse astăzi, elaborate pe baza unei analizei tehnice

și economice aprofundate realizate de Comisia Europeană, stabilesc modalitățile de atingere a

acestor obiective.

SSCCHHIIMMBBĂĂRRII CCLLIIMMAATTIICCEE

8

Connie Hedegaard, comisarul UE pentru politici climatice, a declarat: „...Propunerile noastre

contribuie nu numai la protejarea climei și la realizarea de economii de către consumatori, ci și

la stimularea inovării și a competitivității industriei europene a autovehiculelor și, ca urmare,

vor permite crearea unui număr important de locuri de muncă. Este clar că toată lumea are

numai de câștigat. Aceste propuneri reprezintă încă un pas important în vederea trecerii la o

economie competitivă, cu emisii reduse de dioxid de carbon. Este necesar să ne pregătim

pentru reduceri și mai substanțiale ale emisiilor de CO2 dincolo de anul 2020, iar acest lucru se

va face prin consultarea părților interesate.”

Pentru a proteja banii contribuabililor, Comisia propune consolidarea utilizării dreptului

penal împotriva persoanelor care comit fraude

Comisia Europeană a propus în data de 11 iulie 2012 noi norme pentru a combate, prin

intermediul dreptului penal, fraudele care aduc atingere bugetului UE, astfel încât banii

contribuabililor să fie protejați mai bine. Directiva1 creează un cadru mai armonizat de

urmărire și sancționare a infracțiunilor penale la adresa bugetului UE, astfel încât infractorii să

nu mai poată exploata diferențele dintre sistemele juridice naționale. Aceasta introduce

definiții comune ale infracțiunilor la adresa bugetului UE, prevede sancțiuni minime, inclusiv

detenția în cazul infracțiunilor grave, și instituie un cadru comun și uniform în ceea ce privește

termenele în care o infracțiune poate fi cercetată și urmărită penal. Acest lucru va contribui la

descurajarea potențialilor autori ai diferendelor, la creșterea eficacității acțiunilor în justiție la

nivel național și va permite recuperarea mai ușoară a fondurilor pierdute.

Vicepreședintele Comisiei, doamna Viviane Reding, comisar al UE pentru justiție, a

afirmat: „...Banii UE nu trebuie să intre în buzunarele infractorilor. Este esențial să instituim

norme de drept penal la cel mai ridicat standard pentru a proteja banii contribuabililor

noștri. Obiectivul vizat este clar: garantarea faptului că fraudele împotriva bugetului UE nu

rămân nepedepsite, făcând astfel posibilă economisirea banilor contribuabililor. Propunerea pe

care o prezentăm astăzi va contribui la depășirea multitudinii actuale a dispozițiilor UE în

materia dreptului penal, în contextul în care, în unele state membre, o anumită infracțiune este

1 Pentru textul legislativ:

http://ec.europa.eu/anti_fraud/policy/preventing-fraud/index_en.htm

AANNTTIIFFRRAAUUDDĂĂ

9

pedepsită cu închisoarea, în timp ce în alte state membre, pentru aceeași infracțiune, nu se ia

nicio măsură.”

Copiii cu nevoi speciale și adulții cu handicap se confruntă în continuare cu probleme în ceea

ce privește educația, potrivit unui nou raport

În ciuda angajamentelor asumate de statele membre de a promova educația favorabilă

incluziunii, copiii cu nevoi educaționale speciale și adulții cu handicap continuă să se confrunte

cu probleme, potrivit unui raport2 prezentat în data de 10 iulie 2012 de Comisia

Europeană. Mulți sunt plasați în instituții segregate, iar cei din instituțiile educaționale

normale primesc adesea un sprijin necorespunzător, afirmă raportul. Acesta invită statele

membre să depună eforturi mai serioase pentru a dezvolta sisteme de educație favorabile

incluziunii și pentru a înlătura obstacolele cu care se confruntă grupurile vulnerabile în ceea ce

privește participarea și succesul în educație, formare și ocuparea forței de muncă.

„...Trebuie să ne intensificăm eforturile de a oferi politici educaționale favorabile incluziunii

finanțate adecvat, dacă dorim să îmbunătățim viețile copiilor cu nevoi educaționale speciale și

ale adulților cu handicap. Este momentul să ne respectăm angajamentele asumate. Educația

favorabilă incluziunii nu este o opțiune extra; este o necesitate de bază. Trebuie să îi așezăm pe

cei mai vulnerabili în centrul acțiunilor noastre de a obține o viață mai bună pentru toți”-, a

declarat Androulla Vassiliou, comisar european pentru educație, cultură, multilingvism și

tineret.

Constatări importante ale raportului:

Chiar dacă elevii cu deficiențe profunde pot fi dificil de inclus în medii normale de

învățământ sau ar putea fi mai bine îngrijiți în medii separate, există din ce în ce mai

multe dovezi că un număr foarte mare de studenți cu handicap/nevoi educaționale

speciale pot fi integrați în sistemul normal de învățământ și că o educație de calitate

favorabilă incluziunii este bună pentru toți cursanții;

Deși orientarea către sisteme educaționale mai favorabile incluziunii este de o

importanță vitală, educația profesorilor și dezvoltarea profesională continuă nu au fost

întotdeauna organizate pe principii favorabile incluziunii; 2 http://www.nesse.fr/nesse/activities/reports/activities/reports/disability-special-needs-1

EEDDUUCCAAȚȚ IIEE,, CCUULLTTUURRĂĂ ,, MMUULLTTII LLIINNGGVVIISSMM ȘȘ II TT IINNEERREETT

10

În plus față de profesori, profesorii de sprijin în învățare și asistenții la clasă joacă un rol

vital în buna funcționare practică a incluziunii;

În unele țări europene, programele școlare sunt standardizate și inflexibile, ceea ce face

ca incluziunea copiilor cu handicap să fie dificilă. Practicile de repetare a anului

subminează și ele principiile de incluziune;

Persoanele cu handicap au mai puține șanse să progreseze în învățământul superior

decât persoanele fără handicap;

Persoanele cu handicap care obțin calificări de învățământ superior se confruntă și ele

cu dezavantaje pe piața muncii, dar au mult mai multe șanse de angajare decât

persoanele cu handicap mai slab calificate;

Nu există date comparative paneuropene privind numărul studenților cu handicap în

învățământul superior, sau privind tipurile de handicap și rezultatele celor care urmează

învățământul superior;

Lipsesc datele fiabile și actualizate privind numărul de persoane cu handicap care ocupă

un loc de muncă în diferite țări din UE;

Pensiile de invaliditate ameliorează riscul sărăciei și al excluziunii sociale, dar au toate

șansele să fie reduse din cauza limitării actuale a cheltuielilor publice în întreaga Europă;

Aranjamentele de „flexisecuritate” sunt utile pentru a permite persoanelor cu handicap

să lucreze cu normă parțială fără să își piardă beneficiile în întregime;

Există o convergență considerabilă a politicilor privind handicapul și ocuparea forței de

muncă din întreaga Europă, majoritatea țărilor adoptând măsuri similare de asistență

pentru ocuparea unui loc de muncă. Cu toate acestea, sprijinul pentru găsirea unui loc

de muncă și programele de reabilitare profesională diferă în ceea ce privește

eficacitatea în a introduce persoanele cu handicap pe piața forței de muncă sau în a le

ajuta să își păstreze locul de muncă dacă devin handicapate în timp ce muncesc.

11

Investiții în valoare de 8,1 miliarde euro în domeniul cercetării și al inovării pentru a genera

creștere economică și locuri de muncă

Comisia Europeană a anunțat în data de 9 iulie 2012 ultima și cea mai amplă serie de cereri de

propuneri pentru cercetare în cadrul celui de-Al șaptelea Program-cadru (PC7) al său. În total,

8,1 miliarde euro vor fi alocați pentru a sprijini proiecte și idei ce vor impulsiona

competitivitatea Europei și vor fi îndreptați spre domenii precum sănătatea umană, protecția

mediului și găsirea de noi soluții pentru provocările din ce în ce mai mari legate de urbanizare

și gestionarea deșeurilor. Finanțarea – care este deschisă organizațiilor și întreprinderilor din

toate statele membre ale UE și țările partenere – reprezintă cea mai semnificativă parte din

bugetul UE dedicat cercetării, propus pentru anul 2013, în valoare de 10,8 miliarde euro. Acest

anunț survine la doar câteva zile după ce liderii UE au subliniat importanța cercetării și a

inovării în Pactul pentru creștere economică și locuri de muncă.

Máire Geoghegan-Quinn, comisarul european pentru cercetare, inovare și știință, a

declarat: „…Cunoașterea reprezintă moneda de schimb a economiei globale. Dacă Europa

dorește să fie în continuare competitivă în secolul XXI, trebuie să sprijinim cercetarea și

inovarea care vor genera creștere economică și locuri de muncă în prezent și în viitor. Nivelul

ridicat de concurență pentru finanțarea UE garantează faptul că banii contribuabililor se

îndreaptă către cele mai bune proiecte care abordează aspecte ce ne privesc pe toți.”

Cererile de propuneri vizează atât inovarea, cât și o serie de probleme societale, construind o

punte către inițiativa „Orizont 2020”, următorul program de finanțare pentru cercetarea din

UE pentru perioada 2014-2020. În total, 4,8 miliarde EUR sunt destinați priorităților tematice

de cercetare. Inovarea industrială va fi sprijinită prin activități „apropiate de piață”, cum ar fi

pilotarea de proiecte, demonstrațiile, standardizarea și transferul de tehnologie. Se va acorda

o atenție specială întreprinderilor mici și mijlocii (IMM-uri) în cadrul unui pachet în valoare de

până la 1,2 miliarde EUR. Aproximativ 2,7 miliarde euro vor fi îndreptați pentru a sprijini

consolidarea poziției Europei ca destinație de talie mondială pentru cercetători, în principal

prin granturi individuale din partea Consiliului European pentru Cercetare (1,75 miliarde euro)

și din acțiunile Marie Skłodowska-Curie (963 de milioane euro) pentru formare și mobilitate în

domeniul cercetării.

Pentru a contribui la răspândirea excelenței în cercetare la o scară mai largă, este în curs de

pregătire o nouă inițiativă referitoare la „Catedrele Spațiului european de cercetare”. Prin

CCEERRCCEETTAARREE,, IINNOOVVAARREEAA ȘȘ II ȘȘTTII IINNȚȚĂĂ

12

intermediul unei cereri-pilot în valoare de 12 milioane euro, vor fi selectate în total cinci

catedre SEC, care urmează să fie găzduite de universități sau alte instituții de cercetare

eligibile situate în regiuni mai puțin dezvoltate din cinci țări diferite ale UE. Pentru a găzdui o

catedră SEC, instituțiile trebuie să își demonstreze capacitatea de a susține excelența prin

furnizarea facilităților necesare și respectarea principiilor Spațiului european de cercetare,

cum ar fi recrutarea deschisă.

Majoritatea cererilor de propuneri (invitații la licitație pentru obținerea de fonduri) vor fi

publicate la 10 iulie a.c., iar alte câteva cereri specifice urmează a fi publicate în toamnă.

Criminalitatea informatică: cetățenii UE sunt preocupați de securitatea informațiilor cu

caracter personal și a plăților efectuate online

Potrivit unui nou sondaj Eurobarometru3, utilizatorii internetului sunt foarte preocupați de

securitatea informatică: 89% evită să dezvăluie online informații cu caracter personal, iar 74%

sunt de acord că riscul de a deveni o victimă a criminalității informatice a crescut în ultimul an.

În Uniunea Europeană, 12% dintre utilizatorii internetului s-au confruntat deja cu frauda

online, iar 8% au fost victime ale furtului de identitate. Cu toate acestea, 53% din utilizatorii

internetului nu și-au schimbat parolele online în cursul anului trecut.

„...În timp ce tot mai mulți oameni valorifică avantajele internetului și beneficiază de pe urma

economiei digitale, nu este de mirare că securitatea informațiilor cu caracter personal și a

plăților efectuate online constituie principalele noastre preocupări. Este și mai surprinzător

faptul că numai jumătate dintre europeni iau efectiv măsuri pentru a se proteja împotriva

criminalității informatice” - a declarat Cecilia Malmström, comisarul european pentru afaceri

interne.

Sondajul, la care au participat aproape 27 000 de persoane din toate statele membre ale UE,

indică o legătură puternică între informarea cu privire la riscurile criminalității informatice și

încrederea în mediul online. Majoritatea celor care declară că au încredere să efectueze

tranzacții bancare sau cumpărături online afirmă, de asemenea, că sunt bine informați în

legătură cu criminalitatea informatică.

3 Sondajul Eurobarometru complet cu privire la criminalitatea informatică, precum și rezultatele pentru fiecare stat membru al UE:

http://ec.europa.eu/public_opinion/archives/eb_special_399_380_en.htm#390

AAFFAACCEERRII IINNTTEERRNNEE

13

„...Nu trebuie să permitem ca utilizarea internetului să fie afectată de infractorii informatici. Cu

cât suntem mai bine informați cu privire la riscuri și la modalitățile de protejare, cu atât putem

să valorificăm mai bine contextul digital.”- a declarat Cecilia Malmström.

Printre principalele constatări ale sondajului menționăm, de asemenea:

53% dintre utilizatorii internetului declară că achiziționează bunuri sau servicii online,

52% declară că folosesc site-urile de socializare, 48% declară că efectuează tranzacții

bancare online, în timp ce 20% declară că vând bunuri sau servicii;

29% dintre utilizatorii internetului nu sunt încrezători în capacitatea lor de a utiliza

internetul pentru lucruri precum tranzacțiile bancare online sau achizițiile online;

59% nu consideră că sunt bine informați cu privire la riscurile legate de criminalitatea

informatică;

40% și-au exprimat îngrijorarea că datele lor cu caracter personal ar putea fi preluate

sau utilizate în mod abuziv, iar 38% și-au exprimat preocuparea cu privire la securitatea

plăților online.

14

PREȘEDINȚIA CONSILIULUI UNIUNII EUROPENE

Miniștrii de finanțe din zona euro (Eurogrupul), care s-au reunit la Bruxelles la 9 iulie a.c., au

ajuns la o înțelegere politică cu privire la programul conceput să ajute Spania în recapitalizarea

și restructurarea instituțiilor sale financiare. Se așteaptă ca acest memorandum de înțelegere

să primească aprobarea finală până la 20 iulie a.c.,

ulterior procedurilor parlamentare naționale.

„…Componenta-cheie a programului o reprezintă o

revizuire a segmentelor slabe ale sectorului financiar

spaniol”, a afirmat Jean-Claude Juncker, prim-ministrul

Luxemburgului și președintele Eurogrupului.

Condițiile programului includ cerințe specifice pentru

băncile care nu pot să facă față deficiențelor de capital fără ajutor public și consolidarea

cadrului financiar și de reglementare al Spaniei.

„…Suntem convinși că această condiționalitate va reuși să abordeze punctele slabe care există

încă în sectorul bancar spaniol”-, a spus dl Juncker.

În plus, miniștrii au aprobat propunerea Comisiei de prelungire cu un an a termenului de

corectare a deficitului excesiv al Spaniei, adică până în anul 2014. „…Așteptăm ca Spania să ia

toate măsurile necesare pentru a respecta noul termen stabilit, și anume 2014”-, a afirmat dl

Juncker. Schimbarea datei va fi adoptată în mod oficial de Consiliul Afaceri Economice și

Financiare din 10 iulie a.c.

EEUURROOGG RRUUPPUULL CCOONNVVIINNEE CCUU PPRRIIVVIIRREE LLAA PPRROOGGRRAAMMUULL PPEENNTTRRUU SS PPAANNIIAA

15

Odată cu adoptarea memorandumului de înțelegere, se va permite prima deblocare - în

valoare de 30 miliarde de euro - până la sfârșitul lunii iulie, „…pentru a fi mobilizată ca rezervă

în cazul unor nevoi urgente în sectorul bancar spaniol”-, a afirmat dl Juncker.

Deficiențele exacte de capital și necesitatea unui sprijin public vor fi stabilite după încheierea

testelor de rezistență ale băncilor în chestiune.

Asistența financiară pentru recapitalizare, care va fi acordată în câteva tranșe, va fi furnizată

prin intermediul Fondului european de stabilitate financiară (FESF), până în momentul în care

Mecanismul european de stabilitate (MES) va deveni disponibil și va prelua această sarcină.

Dl Klaus Regling, directorul executiv al FESF, a informat că aproape toate pregătirile de natură

tehnică pentru MES au fost finalizate, astfel încât acesta va putea să înceapă să funcționeze de

îndată ce Tratatul privind MES va fi ratificat, iar organismele de administrare ale acestuia

instituite.

În viitor, MES va avea posibilitatea de a recapitaliza în mod direct băncile, fără garanții

guvernamentale, însă numai după ce mecanismul de supraveghere eficace al băncilor din zona

euro, care implică BCE (Banca Centrală Europeană), va fi instituit și va funcționa.

Comisia Europeană intenționează să prezinte o propunere cu privire la mecanismul unic de

supraveghere la începutul lunii septembrie.

În plus, BCE și FESF au semnat un acord tehnic de agenție. „…BCE va putea interveni pe piața

obligațiunilor pentru și în numele FESF. Prin urmare, bilanțul BCE nu va fi afectat, iar toate

riscurile financiare și beneficiile conexe vor apărea în bilanțul FESF”-, a afirmat dl Regling.

BCE va semna un acord similar cu MES, când acesta din urmă va deveni operațional.

Eurogrupul l-a reales pe dl Juncker în calitate de președinte și a convenit să recomande

Consiliului ca, la rândul său, să recomande Consiliului European să îl numească pe Yves

Mersch, Guvernator al Băncii Centrale din Luxemburg, în calitate de membru al Comitetului

executiv al BCE.

S-a convenit asupra lui Klaus Regling, care în prezent conduce FESF, în calitate de

candidat pentru funcția de director administrativ ale MES. Acesta va fi numit în respectiva

funcție de către Consiliul guvernatorilor MES.

16

Miniștrii de finanțe reuniți în cadrul Consiliul Ecofin din 10

iulie 2012 au luat act de prezentarea Comisie a propunerii

sale de directivă de stabilire a unui cadru pentru recuperare şi

de soluționare a instituțiilor de credit şi firmele de investiții

care sunt în situația unui faliment4.

Proiectul de directivă ar pune la dispoziția autorităților de

supraveghere o serie de instrumente și competențe pentru a

preveni situațiile de criză în domeniul bancar și pentru a

gestiona situația băncilor aflate în dificultate. Greutatea

restructurării sau a închiderii treptate a instituțiilor ar urma să fie suportată mai curând de

proprietarii și creditorii băncilor decât de contribuabili.

Principalele elemente ale propunerii sunt:

1. Prevenirea: Băncile și autoritățile naționale de supraveghere vor trebui să elaboreze planuri

de soluționare și de redresare pentru a stabili modul în care să abordeze presiunea financiară.

2. Intervenția timpurie: Autoritățile vor deține competențe mai mari de a interveni atunci când

o bancă este pe cale să încalce cerințele legale în materie de capital, putând numi un

administrator special care să supravegheze banca.

3. Rezoluția: În cazul unei insolvabilități incipiente, instrumentele de rezoluție ar permite

autorităților să restructureze banca aflată în pragul falimentului sau să o închidă treptat,

într-un mod organizat. Autoritățile ar avea competențe în special în următoarele privințe:

- să vândă întreprinderea, total sau parțial, unei alte entități;

- să transfere activele sănătoase și funcțiile esențiale către o „bancă-punte” temporară,

controlată de stat, pentru a putea fi vândute unei alte entități, și să lichideze banca veche;

- să separe activele sănătoase și cele toxice între bănci bune și bănci cu probleme pentru a

pune în practică procesul de restructurare (prin intermediul unei bănci-punte, al vânzării

întreprinderii sau al reducerii valorii contabile);

- să treacă pierderile, în ordinea vechimii, în contul acționarilor și creditorilor („implicarea

sectorului privat”).

4 http://www.consilium.europa.eu/uedocs/cms_data/docs/pressdata/en/ecofin/131686.pdf

EECCOOFFIINN

17

În cazul grupurilor bancare transfrontaliere, autoritățile naționale vor coopera în toate cele

trei etape. Măsurile comune de rezoluție vor fi facilitate de către Autoritatea Bancară

Europeană. Se va înființa o rețea de fonduri naționale de rezoluție și de autorități de rezoluție.

Normele propuse urmăresc protejarea funcțiilor esențiale ale piețelor financiare (precum

depozitele și sistemele de plăți) și asigurarea stabilității financiare pe termen lung. La nivel

internațional, în noiembrie 2008, liderii G20 au solicitat o revizuire a sistemelor de rezoluție.

Pentru a fi adoptat, Consiliul și Parlamentul European trebuie să ajungă la un acord asupra

proiectului de directivă.

Ministrul adjunct pentru afaceri europene, amb. Andreas D. MAVROYIANNIS a cerut, miercuri

11 iulie a.c., un efort colectiv şi o implicarea totală a tuturor instituțiilor UE şi partenerilor

sociali în îndeplinirea viziunii preşedinției cipriote, anume de a plasa cetățenii, din nou, în

prim-planul politicii europene. Au fost prezentate prioritățile preşedinției la sesiunea

Comitetului Economic şi Social European (CESE), la Bruxelles.

Înainte de reuniunea CESE, ministrul adjunct a subliniat că viziunea de a lucra pentru

realizarea obiectivului său de a susține un o Europă mai bună, este un obiectiv concret şi se va

regăsi în programul acestui semestru al preşedinției cipriote – “… trebuie să aducem cetățenii

europeni în central politicilor noastre din nou, iar acest lucru trebuie realizat prin participarea

activă a tuturor instituțiilor.” Experiența îndelungată pe care o dețin în construirea dialogului

susținut şi eficient este parte integrantă a strategiei lor şi va fi utilizată pentru revigorarea

democrației participative pe întreg spațiul European. Cu ajutorul societății civile, care va trebui

să susțină agenda europeană, vor încerca să restaureze credibilitatea şi să decalajul

democratic - "…Contăm pe rolul CESE de a implica societatea civilă şi de a obține din nou o

înțelegere comună asupra priorităților de pe agenda europeană.”

Conform informațiilor de presă ale CESE, nu s-a pierdut nici un moment la reuniunea din 11-12

iulie a.c., pentru a se prezenta rolul esențial al societății civile în promovarea şi elaborarea

unei dezvoltări durabile, bazate pe sustenabilitate, ca punct de plecare pentru o nouă ordine

UUNN EEFFOORRTT CCOOLLEECCTTIIVV ÎÎNN RREEAALLIIZZAARREEAA OOBBIIEECCTTIIVVUULLUUII „„CCĂĂTTRREE OO EEUURROOPPĂĂ MMAAII BBUUNNĂĂ””

CCOOMMIITTEETTUULL EECCOONNOOMMIICC ȘȘ II SSOOCCIIAALL VVAA JJUUCCAA UUNN RROOLL AACCTTIIVV ÎÎNN DDEEZZVVOOLLTTAARREEAA DDUURRAABBIILLĂĂ

18

economică mondială. „…CESE este gata să se angajeze şi să faciliteze implicarea semnificativă

a societății civile (…) dorim ca toate instituțiile europene să lucreze împreună şi sugerez un

colectiv de lucru pe nivele de lucru care să se organizeze în toamnă, în acest sens” - a subliniat

dl Nilsson. În acelaşi timp, comisarul european pentru mediu, dl Janez Potočnik, a salutat

ideea activării unor ateliere de acest gen şi a subliniat că „… societatea civilă şi sectorul privat

vor juca un rol fundamental în asigurarea creşterii ecologice şi promovarea consumului şi

producției durabile. Acum este momentul pentru a construi ce a fost stabilit la Conferința de la

Rio.(…)O condiție fundamentală este participarea cetățenilor la luarea deciziilor. Acest lucru

este esențial pentru a asigura tranziția către o economie verde, inclusiv pentru realizarea

dezvoltării durabile. (…) La Rio am reafirmat că avem o responsabilitate comună față de

generațiile viitoare. Nu vom atinge obiectivele doar cu guvernele, provocarea va fi de a realiza

un angajament real prin acțiuni la care să participe actori non-statali la nivel național şi

internațional. Societatea civilă şi sectorul privat vor juca un rol fundamental.(…) CESE va

continua să se consulte şi să implice în continuare părțile interesate ale societății civile în

probleme de dezvoltare durabilă, organizând audieri, conferințe şi prin intermediul platformei

sale online – «Go sustainable, be responsible».”

Ministrul afacerilor externe al Republicii Cipru,dr. Erato Kozakou-Marcoullis s-a aflat în Serbia,

în data de 11 iulie a.c., pentru prima dată, în calitate de reprezentant al preşedinției cipriote a

UE. În timpul vizitei sale la Belgrad a avut întrevedere cu preşedintele Serbiei dl Tomislav

Nikolic în prezența căruia a susținut perspectiva europeană a Balcanilor de Vest, în special pe

cea a Serbiei şi a reiterat importanța deosebită pe care o acordă acestui obiectiv. Ulterior, a

avut loc şi o întâlnire cu ministrul afacerilor externe al Serbiei, dl Vuk Yeremic, prilej cu care în

cadrul consultărilor politice, s-a pus accent pe extinderea UE şi pe programul pe care trebuie

să-l urmeze Serbia pentru integrarea sa europeană. Agenda s-a încheiat cu o întâlnire între

ministrul Marcoullis şi vice prim-ministrul şi ministrul de interne Ivica Dacic unde s-au abordat

evoluțiile viitoare pentru formarea unui nou guvern în Serbia şi poziția pe care acest guvern o

va adopta în relațiile sale cu Uniunea Europeană. Dr Marcoullis a subliniat disponibilitatea

preşedinției cipriote de a impulsiona procesul de aderare a Serbiei şi dorința de a contribui la

deschiderea negocierilor de aderare în luna decembrie a acestui an, sub rezerva existenței

unei recomandări pozitive din partea Comisiei Europene.

PPRREEȘȘEEDDIINNȚȚ IIAA CCIIPPRRIIOOTTĂĂ SSPPRRII JJ IINNĂĂ EEXXTTIINNDDEERREEAA ÎÎNN BBAALLCCAANNII II DDEE VVEESSTT