UNIVERSITATEA ROMÂNO – AMERICANĂFACULTATEA DE RELAŢII COMERCIALE ŞI FINANCIAR –

BANCARE INTERNE ŞI INTERNAŢIONALE

LUCRARE DE LICENŢĂ

BUCUREŞTI- 2008 -

UNIVERSITATEA ROMÂNO – AMERICANĂFACULTATEA DE RELAŢII COMERCIALE ŞI FINANCIAR –

BANCARE INTERNE ŞI INTERNAŢIONALE

ROLUL ŞI EFICIENŢA CONTROLULUI FISCAL EXERCITAT DE MINISTERUL ECONOMIEI ŞI

FINANŢELOR

BUCUREŞTI- 2008 -

1

CUPRINS

Introducere …………………………..........................................................................pag. 3

CAP.1: Consideraţii generale privind controlul fiscal ...................................................pag. 4

1.1 Noţiunea, rolul, funcţiile şi obiectul controlului fiscal .....................................pag 4 1.1.1Noţiunea de control fiscal .............................................................................pag 4 1.1.2 Rolul controlului fiscal ................................................................................pag 4

1.1.3 Obiectul şi funcţiile controlului fiscal ................................................pag 5 1.2 Obligaţiile fiscale ................................................................................................pag 5

1.3 Formele şi clasificarea controlului fiscal ..........................................................pag 6 1.4 Procedura executării controlului fiscal .............................................................pag 7

1.4.1 Desfăşurarea controlului fiscal ....................................................................pag 8 1.4.2 Date despre contribuabil utilizate în controlul fiscal ..............................pag 11 1.4.2.1 Drepturile contribuabilului în momentul exercitării

controlului fiscal…………………………...………………………..pag 12 1.4.2.2 Obligaţiile contribuabilului în momentul exercitării controlului fiscal………………………………………………...…..pag 15

CAP.II: Consideraţii generale privind organizarea controlului fiscal…….………..pag 17

2.1 Date esenţiale despre inspectorul de control fiscal .............,,,,,,,..................pag 17 2.1.1 Drepturile inspectorului fiscal .................................................................pag 17 2.1.2 Obligaţiile inspectorului fiscal .................................................................pag 18 2.2 Acte necesare controlului fiscal .....................................................................pag 18 2.3 Instituţiile controlului fiscal ...........................................................................pag 21

CAP.III: Agenţia Naţională de Administrare Fiscală ( A.N.A.F.) ..............................pag 25 3.1 Scurt istoric în ceea ce priveşte înfiinţarea A.N.A.F. ...................................pag 25 3.2 Modul de organizare şi funcţionare al A.N.A.F. ...........................................pag 26 3.3 Conducerea Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală ............................pag 28 3.4 Obiectivele A.N.A.F. ........................................................................................pag 29 3.5 Atribuţiile A.N.A.F. .........................................................................................pag 30

CAP.IV: Studiu de caz privind evoluţia activităţii ANAF între anii 2005-2007....... pag 334.1 Evoluţia activităţii Gărzii Financiare…….………...………………...…….. pag 334.2 Evoluţia activităţii Autorităţii Naţionale a Vămilor………….…….....…… pag 46

Concluzii………………………………………............................................................... pag 58

Bibliografie ………………………………………………………………………… pag 59

2

Introducere

Începuturile şi necesitatea sistemului de control fiscal.Primele mărturii ale existenţei structurilor de control ale statului, în spaţiul carpato-

danubiano-pontic, datează din secolul al XIV-lea. Statele româneşti nou înfiinţate dispuneau de structuri de control fiscal formate de

slujbaşi al căror principal rol era să asigure strângerea birurilor de la populaţie. Situaţia a căpătat accente deosebite după instaurarea dominaţiei otomane, ca urmare a

instituirii de către aceasta a unui apăsător si înrobitor regim fiscal constituit, în principal, din obligaţia de plată a haraciului(tribut anual) impus Principatelor Româneşti.

În vederea satisfacerii exigenţelor mereu sporite ale Porţii Otomane , atât a celor materiale cât mai ales a celor financiare, domnitorii din Principatele Româneşti au fost constrânşi să instituie o foarte puternică structură de urmărire şi control a încasării, de la populaţie, a acestora.

Dezvoltarea statului a fost însoţită, o dată cu dezvoltarea structurilor sale, de perfecţionarea aparatului de strângere a banilor înfiinţat pe lângă curţile domneşti.

Organizarea în interesul intregului popor a unui sever control şi a unei cât mai bune evidenţe asupra producţiei şi a distribuirii venitului naţional prezintă una din condiţiile cele mai importante ale conducerii economiei naţionale.

Controlul constituie un atribut esenţial, o componentă a funcţiei economico-organizatorice şi a celei cultural-educative a statului. Economia nu poate fi organizată şi condusă fără exercitarea unui control sistematic din partea statului.

Controlul este necesar şi pentru că el contribuie la: educarea cetăţenească a maselor, dezvoltarea simţului gospodăresc, lichidarea nepăsării faţă de avutul obştesc şi la descoperirea furturilor şi a delapidărilor din avutul poporului, întărirea ordinii şi disciplinei.

Controlul asigură perfecţionarea, creşterea profitului în condiţii de concurenţă liberă şi loială. Controlul, ca formă de cunoaştere este lipsit de sens dacă nu se manifestă şi ca formă de perfecţionare a modului de gestionare a patrimoniului şi de organizare şi conducere a activităţii agentului economic.

Controlul este o necesitate obiectivă şi subiectivă, dar nu este un scop, ci un mijloc de perfecţionare a activităţii executive, inclusiv a proceslui de conducere a acesteia.

Necesitatea controlului contribuie la:- îmbunătăţirea disciplinei muncii în toate domeniile de activitate;- instaurarea unui climat de ordine şi disciplină în gospodărirea mijloacelor materiale şi

băneşti;- respectarea şi aplicarea fermă şi intransigentă a legislaţiei ţării de către toţi membrii

societăţii indiferent de locul pe care îl ocupă;- organizarea şi conducerea ştiinţifică a întregii activităţi social economice pe baza

coordonatelor stabilite la elaborarea programelor de dezvoltare;- buna desfăşurare a procesului de transformare a deciziei în acţiune şi a acţiunii în

rezultate mai eficiente, întrucât oricât ar fi de bune deciziile, pentru transpunerea în viaţă a acestora, ar conta numai pe forţa justeţei lor fără a le controla cum se aplică în practică, înseamnă a adopta o atitudine idealistă şi până la urmă a leza interesele generale ale societăţii.

3

Capitolul 1 – Consideraţii generale privind controlul fiscal

1.1 - Noţiunea, rolul, funcţiile si obiectul controlului fiscal 1

1.1.1. Notiunea de control fiscal

Controlul fiscal este definit ca ansamblul activităţilor care au ca scop verificarea realităţii, legalităţii şi sincerităţii declaraţiilor, verificarea corectitudinii şi exactităţii îndeplinirii, conform legii, a obligaţiilor fiscale de către contribuabili, precum şi activitatea de investigare şi constatare a evaziunii fiscale.

Controlul fiscal se execută de către Ministerul Finanţelor Publice prin aparatul fiscal şi organele de control financiar abilitate de lege.

Sunt supuse controlului fiscal persoanele fizice şi juridice române şi străine, precum şi asociaţiile fără personalitate juridică, cărora le revin, potrivit reglementărilor legale în vigoare, obligaţii fiscale, denumite în continuare contribuabili.

1.1.2 Rolul controlului fiscal

Rolul controlului fiscal urmăreşte, în principal funcţionarea unităţilor de producţie la capacitate normală, chiar maximă, pe criterii de eficienţă şi rentabilitate pentru obţinerea profitului maxim în raport cu obiectivele şi normele stabilite.

Rolul controluli fiscal presupune:- constatarea şi investigarea fiscală a tuturor actelor şi faptelor rezultând din activitatea

contribuabilului supus controlului sau altor personae privind legalitatea şi conformitatea declaraţiilor fiscale, corctitudinea şi exactitatea îndeplinirii obligaţiilor fiscale, în vederea descoperirii de elemente noi relevante pentru aplicarea legii;

- analiza şi evaluarea informaţiilor fiscale, în vederea confruntării declaraţiilor fiscale cu informaţiile proprii sau din alte surse;

- sancţionarea potrivit legii a faptelor constatate şi dispunerea de măsuri pentru prevenirea şi combaterea abaterilor de la prevederile legislaţiei fiscale.

În scopul îndeplinirii atribuţiilor de mai sus, organul de inspecţie fiscală va proceda la:- examinarea documentelor aflate în dosarul fiscal al contribuabilului;- solicitarea de informaţii de la terţi;- stabilirea de diferenţe de obligaţii fiscale de plată;- verificarea locurilor unde se realizează activităţi generatoare de venituri impozabile;- dispunerea măsurilor asiguratorii în condiţiile legii;- aplicarea de sancţiuni potrivit prevederilor legale;- discutarea constatărilor şi solicitarea de explicaţii scrise de la reprezentanţii legali ai

contribuabililor sau împuterniciţii acestora.

1 Viorel Roş – Drept financiar – Editura ALL BECK – Bucuresti 2005 – pag 402

4

1.1.3 Obiectul şi funcţiile controlului fiscal:

Controlul fiscal are ca obiect verificarea:- Bazelor de impunere;- Legalităţii şi conformităţii declaraţiilor fiscale;- Corectitudinii şi exactităţii îndeplinirii obligaţiilor de către contribuabili;- Respectării prevederilor legislaţiei fiscale şi contabile;- Stabilirii diferenţelor obligaţiilor de plată şi a accesoriilor aferente acestora.

Funcţiile controlului fiscal sunt:Pentru a fi raţional controlul fiscal trebuie sã rãspundã unor cerinţe, sã îndeplineascã

anumite funcţii şi sã se caracterizeze prin anumite trãsãturi şi printre acele funcţii enumerez: - funcţia de mobilizare a resurselor bugetare la dispozitia statului, necesare pentru acoperirea cheltuielilor publice.

Se pot distinge din acest punct de vedere sisteme fiscale mai liberale si sisteme fiscale intervenţioniste, în care statul îşi propune să finanţeze mai multe activităţi şi are nevoie de resurse mai mari, mobilizate îndeosebi prin impozite şi taxe.

- funcţia economico-stimulativă, în scopul dezvoltării sau stabilizării activităţilor economice, corectãrii dezechilibrelor, spoririii volumului veniturilor, creării de noi locuri de muncă .

- funcţia socială prin care se urmăreşte pe de o parte, să se asigure o anumită protectie socială unor categorii de contribuabili persoane fizice care realizează venituri mai mici şi au greutăti materiale mai mari, iar pe de altă parte să fie stimulaţi agenţii economici care utilizează forţă de muncă cu randament mai redus (handicapaţi, nevăzători)

-funcţia de control asupra economiei exercitată de către Ministerul Economiei şi Finantelor şi unităţile sale teritoriale, prin aparatul fiscal şi organele de control financiar abilitate prin lege.

1.2 Obligaţiile fiscale 2 Obligaţia de declarare a bunurilor, a veniturilor impozabile ori, după caz, a

impozitelor datorate;Obligaţia de calculare, de înregistrare în evidenţele contabile şi de plată la

termenele legale a impozitelorOrice alte obligaţii rezultând din legile fiscale.

Pentru fiecare obligaţie fiscală care a făcut obiectul inspecţiei fiscale se vor avea în vedere şi se vor cuprinde în constatări următoarele: Informaţii despre obligaţia fiscală: - denumirea obligaţiei fiscale; - perioada supusă inspecţiei fiscale; - prezentarea procedurii de control utilizate. În cazul controlului prin sondaj, selectarea documentelor şi a operaţiunilor semnificative se apreciază de organul de inspecţie fiscală în funcţie de natura activităţii contribuabilului; - facilităţile fiscale (scutiri, reduceri, ajutor de stat, subvenţii) de care a beneficiat contribuabilul în perioada supusă inspecţiei fiscale şi modul de respectare a acestora.

2 Radu Stancu – Drept financiar public – Editura Fundaţiei „România de mâine” – Bucureşti 1998, pag 185; ORDINUL Nr. 1181 din 23 august 2007 privind modelul şi conţinutul Raportului de inspecţie fiscală

5

1.3 Formele şi calasificarea controlului fiscal 3

Controlul fiscal este clasificat în funcţie de întinderea lui asupra diferitelor activităţi sau raporturi ale contribuabilului verificat.

Formele de control fiscal sunt următoarele :- Control fiscal general care presupune activitatea de verificare a tuturor obligaţiilor

fiscale ale unui contribuabil, pentru o perioadă de timp determinată.- Controlul fiscal parţial presupune activitatea de verificare a uneia sau a mai multor

obligaţii fiscale, pentru o perioadă de timp determinată.- Control fiscal extins, care poate cuprinde şi alţi contribuabili, în afara celui verificat,

care se poate extinde asupra tuturor raporturilor relevante pentru impozitare, dacă acesta reprezintă interes pentru aplicarea legii fiscale.

Cel care decide asupra formei de control fiscal pe care o va realize este organul fiscal; cred însă ca acesta are obligaţia de a arăta în avizul fiscal pe care îl comunică contribuabilului, forma inspecţiei la care va fi supus.

Controlul fiscal se poate calsifica după mai multe criterii:

a) Din punct de vedere al scopului pentru care se efectuează, avem: -control fiscal informativ - care are un caracter educativ profesional, având ca scop, informarea agenţilor economici nou inregistraţi asupra drepturilor şi obligaţiilor fiscale ce le revin; -control fiscal de rutină - care are ca scop, menţinerea legăturii concomitente cu contribuabilii, in vederea urmăririi modului de respectare de către acestia a obligaţiilor de inregistrare ca plătitori de impozite şi taxe;

b) Din punct de vedere sferei de cuprindere, avem: -control general - care cuprinde toate impozitele şi taxele datorate de contribuabil,el fiind specific economiilor cu sistem fiscal integrat; -control partialb - cînd se controlează anumite impozite şi taxe;

c) Din punct de vedere al operaţiunilor supuse controlului fiscal,avem:-control complet (aprofundat, de fond) - când se controlează toate operaţiunile,

documentele şi evidenţele care stau la baza calculării şi urmăririi unui impozit; -controlul selectiv (prin sondaj) când se controlează numai anumite operaţiuni,

documente sau perioade;

d) Din punct de vedere al cunoasterii realitatii unor operaţiuni ce nasc obligaţii fiscale-avem: -control documentar - când se examinează forma şi conţinutul evidenţelor, pentru stabilirea legalităţii operaţiunilor pe baza documentelor, cu scopul comparării evidenţelor contabile primare cu deconturile şi declaraţiile depuse de contribuabil.

3 Dan Drosu Şaguna – suport Curs Fiscalitate Dumitru A. P. Florescu şi alţii – Fiscalitatea în România – Editura ALL BECK – Bucureşti 2005, pag 430;

6

1.4 Procedura executării controlului fiscal

Proceduri de control fiscal 4

În vederea realizării funcţiilor controlului fiscal se pot aplica următoarele proceduri de control fiscal:

a) controlul prin sondaj , care constă în activitatea de verificare selectivă a documentelor şi operaţiunilor semnificative în care sunt reflectate modul de calcul, de evidenţiere şi de plata a obligaţiilor fiscale datorate bugetului general consolidate;

În cazul efectuării controlului fiscal prin sondaj, se va specifica în actul de control perioada supusă sondajului, care nu poate fi mai mică de o lună calendaristică din cadrul unui trimestru. Sondajul se va efectua asupra documentelor, menţionându-se plafonul valoric până la care s-a verificat. Când se constată abateri de natura evaziunii fiscale, controlul se va efectua asupra tuturor documentelor financiar-contabile.

Pentru perioadele verificate ce depăşesc un trimestru dintr-un an fiscal, controlul prin sondaj se va efectua pentru cel puţin o lună calendaristică din fiecare trimestru. În cazul în care contribuabilii nu răspund în termen de 5 zile lucrătoare de la data primirii solicitării, se va consemna aceasta în procesul-verbal de control şi se vor aplica sancţiunile prevăzute de ordonanţă.

Persoana desemnată de contribuabil să însoţească organul de control fiscal trebuie să cunoască activitatea desfăşurată de contribuabil.

Accesul organului de control fiscal este permis şi în afara programului normal de lucru al contribuabilului, dacă sunt îndeplinite simultan următoarele două condiţii: 1) Există autorizarea scrisă a conducătorului organului de control fiscal. Această autorizaţie se obţine în baza referatului întocmit de echipa de control fiscal, prin care se motivează solicitarea accesului în afara programului normal de lucru al contribuabilului; 2) Se obţine acordul scris al contribuabilului. Acordul va fi înregistrat la registratura contribuabilului şi se va anexa la actul de control încheiat.

Contribuabilul răspunde de îndeplinirea de către sistemul de prelucrare a datelor a condiţiilor minimale stabilite de Ministerul Economiei şi Finanţelor şi va asigura o persoană de specialitate pentru prezentarea informaţiilor solicitate de organul de control fiscal.

b) controlul inopinat –care constă în activitatea de verificare faptică si documentară, în principal, ca urmare a unei sesizări cu privire la existenţa unor fapte de încălcare a legislaţiei fiscale, fără anunţarea în prealabil a contribuabilului

Controlul inopinat se efectuează de organele de control fiscal cu atribuţii în acest sens şi se exercită operativ, iar în raport de constatări se vor efectua controale de fond sau tematice.

c) controlul încrucişat care constă în verificarea documentelor şi operaţiunilor impozabile ale contribuabilului în corelaţie cu cele deţinute de alte persoane; Controlul încrucişat poate fi şi inopinat.

4 Dumitru A. P. Florescu şi alţii – Fiscalitatea în România – Editura ALL BECK – Bucureşti 2005, pag 431; ORDONANŢĂ Nr. 92 din 24 decembrie 2003 *** Republicată privind Codul de procedură fiscală

7

1.4.1 Desfăşurarea controlului fiscal 5

Societatea în general şi contribuabilii în special solicită efectuarea controlului fiscal la cele mai înalte cote de calitate şi standarde de performanţă, astfel încât să se asigure atât realizarea funcţiei de control fiscal cât şi derularea nestingherită a activităţii contribuabilului pe perioada controlului.

Pe întreaga durată a controlului fiscal, inspectorii de control fiscal au obligaţia de a acţiona cu profesionalism, dovedind corectitudine şi obiectivitate în relaţiile cu contribuabilii şi cu celelalte persoane cu care vin în contact pe parcursul îndeplinirii atribuţiilor de serviciu.

În scopul atingerii obiectivului controlului fiscal, persoanele care exercită aceasta funcţie trebuie să respecte urmatoarele principii fundamentale:

1. Integritatea este principiul conform căruia inspectorii de control fiscal îşi vor exercita funcţia cu onestitate, bună credinţă şi responsabilitate, respectând legea şi acţionând în conformitate cu prevederile legale şi cu cerinţele funcţiei; nu vor lua parte, cu bună ştiinţă, la nici o activitate ilegală şi nu se vor angaja în acte care să discrediteze funcţia de inspector de control fiscal.

2. Obiectivitatea este principiul conform căruia inspectorii de control fiscal tratează toate situaţiile cu care se confruntă în activitatea lor conform stării de fapt fără să influenţeze exteriorul.

Controlul fiscal nu va putea începe înainte ca organul fiscal să îşi îndeplinească obligaţia legală de a înştiinţa contribuabilul în legătură cu acţiunea care urmează să se desfăşoare, prin transmiterea unui aviz de inspecţie fiscală.

Avizul de inspecţie fiscală trebuie comunicat contribuabilului în scris, înainte de începerea inspecţiei fiscale, cu 30 de zile pentru marii contribuabili şi 15 zile pentru ceilalţi contribuabili.

Avizul de verificare va cuprinde 6 : a) denumirea unităţii fiscale care a dispus controlul fiscal; b) numele şi prenumele sau denumirea contribuabilului, inclusiv a sucursalelor/punctelor de lucru; c) adresa sediului social, domiciliul sau reşedinţa contribuabilului; d) codul unic de înregistrare la oficiul registrului comerţului; e) baza legală a desfăşurării controlului fiscal; f) data la care este programat să înceapă controlul fiscal; g) impozitele, taxele şi contribuţiile care vor fi verificate; h) perioada care urmează să fie supusă controlului fiscal; i) semnătura conducătorului unităţii fiscale.

De asemenea, în avizul de verificare se va menţiona obligaţia contribuabililor de a pune la dispoziţia organelor de control fiscal toate documentele şi evidenţele contabile,

5 Dumitru A. P. Florescu şi alţii – Fiscalitatea în România – Editura ALL BECK – Bucureşti 2005, pag 431;

HOTĂRÂRE Nr. 1050 din 1 iulie 2004pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Ordonanţei Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală

6HOTĂRÂRE Nr. 1168 din 2 octombrie 2003privind aprobarea Normelor metodologice pentru aplicarea prevederilor Ordonanţei Guvernului nr. 70/1997 privind controlul fiscal

8

precum şi de a asigura spaţiul de lucru, precum şi toate celelalte condiţii necesare pentru desfăşurarea controlului fiscal. Avizul de verificare va fi însoţit de un extras din Carta drepturilor şi obligaţiilor contribuabililor pe timpul desfăşurării controlului fiscal, aprobată prin ordin al ministrului finanţelor publice.

Locul desfăşurării inspecţiei fiscale, trebuie să privească în special pe contribuabilul supus acestei inspecţii, urmând să se desfăşoare, de regulă, în spaţiile de lucru ale contribuabilului. Pentru aceasta, contribuabilul trebuie să pună la dispoziţie un spaţiu adecvat, precum şi logistica necesară.

Când nu există un spaţiu de lucru adecvat pentru derularea inspecţiei fiscale, activitatea de inspecţie se va desfaşura la sediul organului fiscal sau în orice alt loc stabilit de comun accord cu contribuabilul.

Inspecţia fiscală nu este limitată în efectuarea controlului doar la sediul contribuabilului, ci acesta, indiferent de locul unde se desfăşoară inspecţia fiscală, dă dreptul organului fiscal să inspecteze locurile în care se desfăşoară activitatea, în prezenţa contribuabilului sau a unei personae desemnate de acesta.

Controlul fiscal la sediul, domiciliul ori reşedinţa contribuabilului sau la sediul organului de control fiscal ori, după caz, la sediul serviciilor de specialitate ale autorităţilor administraţiei publice locale, se efectuează o singură dată pentru fiecare impozit şi pentru fiecare perioadă supusă impozitării.

Domiciliul fiscal se înregistrează la organul fiscal în toate cazurile în care acesta este diferit de domiciliul sau de sediul social.

Înregistrarea domiciliului fiscal, pentru persoanele fizice, se face prin depunerea unei cereri de înregistrare a domiciliului fiscal, însoţită, după caz, de următoarele documente: a) copie de pe actul care face dovada titlului în temeiul căruia, potrivit legii, persoana deţine spaţiul destinat domiciliului fiscal (calitatea de proprietar, chiriaş, uzufructuar şi altele asemenea); b) copie de pe actul de identitate în care a fost înscrisă, potrivit legii speciale, menţiunea de stabilire a domiciliului şi a reşedinţei la care se solicită înregistrarea domiciliului fiscal.

În cazul persoanelor juridice, cererea de înregistrare a domiciliului fiscal va fi însoţită de copii de pe actele care fac dovada deţinerii legale a spaţiului pentru domiciliul fiscal..

Copiile de pe documente vor fi certificate pe fiecare pagină de organul fiscal competent, pentru conformitate cu originalul.

Cererea se depune la organul fiscal în a cărui rază teritorială urmează a se stabili domiciliul fiscal.

În cazul contribuabililor care au sedii secundare, controlul fiscal se exercită, de regulă, concomitant – la sediul principal şi la sediile secundare – de către organul fiscal competent.

Există şi posibilitatea pentru organul fiscal competent să poată delega competenţa de efectuare a controlului fiscal organelor fiscale în a căror rază teritorială se află sediile secundare, caz în care coordonarea activităţii de control fiscal se face de către organul fiscal în a cărui rază teritorială se află domiciliul fiscal al contribuabilului.

Timpul în care se desfăşoară controlul fiscal este de regulă cel din timpul programului de lucru al contribuabilului. Acesta se poate însă desfăşura şi în afara programului de lucru al contribuabilului, cu acordul scris al acestuia si cu aprobarea conducătorului organului fiscal.

Excepţia de la regula ca, controlul fiscal să se desfăşoare în timpul programului normal de lucru al contribuabilului se aplică doar în cazul îndeplinirii cumulative a celor două condiţii: acordul scris al contribuabilului şi aprobarea conducătorului organului fiscal, lipsa acestora sau numai a uneia din condiţii face ca orice inspecţie astfel efectuată să fie în afara

9

normelor legale, contribuabilul nemaifiind ţinut de obligaţiile legale de a coopera cu organul fiscal care nu se încadrează în prevederile legii.

Durata efectuării controlului fiscal este stabilită de organele de inspecţie fiscală sau, după caz, de compartimentele de specialitate ale autorităţilor publice locale, în funcţie de obiectivele controlului şi este limitată de lege în timp, motiv pentru care nu poate fi mai mare de 3 luni. Şi în acest caz există o explicaţie legală, care se aplică în cazul marilor contribuabili sau al celor care au sedii secundare, cazuri în care durata controlului nu poate fi mai mare de 6 luni.

Regula în ceea ce priveşte perioada supusă controlului fiscal este diferită pentru contribuabilii mari, în cazul cărora perioada supusă controlului fiscal începe de la sfârşitul perioadei controlate anterior. Pentru celelalte categorii de contribuabili, controlul fiscal se efectuează, de regulă, asupra creanţelor născute în ultimii 3 ani fiscali , pentru care există obligaţia depunerii declaraţiilor fiscale, ea însă se poate extinde pe perioada de prescripţie a dreptului de a stabili obligaţii fiscale, dacă sunt îndeplinite una din următoarele condiţii :

- există indicii privind diminuarea impozitelor, taxelor, contribuţiilor şi a altor sume datorate bugetului general consolidat;

- nu au fost depuse declaraţii fiscale;- nu au fost îndeplinite obligaţiile de plată a impozitelor, taxelor, contribuţiilor şi a altor

sume datorate bugetului general consolidat;

Atunci când nici una dintre condiţiile enumerate mai sus nu se găseşte în situaţia contribuabilului supus inspecţiei fiscale, organul fiscal nu poate depăşi perioada ultimilor 3 ani fiscali.

Controlul fiscal poate fi suspendat 7 când este îndeplinită una dintre următoarele condiţii şi numai dacă neîndeplinirea acesteia împiedică finalizarea controlului fiscal : a) necesitatea efectuării unuia sau mai multor controale încrucişate; b) necesitatea remedierii unor deficienţe constatate în timpul inspecţiei fiscale şi care au făcut obiectul unei "Dispoziţii privind măsurile stabilite de organele de control fiscal"; c) necesitatea obţinerii unui punct de vedere de la una sau mai multe direcţii de specialitate din cadrul Ministerului Economiei şi Finanţelor sau al Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală ori emiterii unei decizii a Comisiei fiscale centrale; d) necesitatea efectuării unei expertize conform Codului de procedură fiscală; e) necesitatea efectuării de cercetări specifice pentru identificarea unor persoane fizice sau stabilirea realităţii unor tranzacţii; f) solicitarea suspendării formulată de către contribuabil ca urmare a apariţiei unei situaţii obiective care împiedică desfăşurarea inspecţiei fiscale.

Pe parcursul desfăşurării unui control fiscal, contribuabilul poate solicita, în scris, suspendarea acestuia, numai o singură dată;

g) necesitatea solicitării unor informaţii suplimentare de la autorităţile fiscale similare din alte state membre ale Uniunii Europene sau din state cu care România are încheiate convenţii internaţionale pentru schimburi de informaţii în scopuri fiscale; h) necesitatea elaborării şi prezentării unui dosar al preţurilor de transfer în cazul contribuabililor care desfăşoară tranzacţii cu persoane afiliate.

7 ORDIN Nr. 708 din 7 septembrie 2006 privind condiţiile şi modalităţile de suspendare a inspecţiei fiscale, modificat prin Ordinul ANAF nr. 1.182/2007

10

Propunerea de suspendare va fi făcută în scris de către organele de control fiscal prin întocmirea unui referat avizat de şeful de serviciu coordonator, care va fi supus aprobării conducătorului controlului fiscal competent.

După încetarea condiţiilor care au generat suspendarea, controlul fiscal va fi reluat, data acestuia fiind comunicată în scris contribuabilului

Data de la care se suspendă acţiunea de controlul fiscal va fi comunicată în scris contribuabilului. Referatul aprobat de conducătorul controlul fiscal competent va fi anexat la raportul de controlul fiscală încheiat la finalizarea controlul fiscal.

Toate constatările efectuate în timpul desfăşurării controlului fiscal se consemnează, în mod obligatoriu, în procese-verbale de control, în note de constatare sau în procese-verbale de constatare a contravenţiilor, după caz.

Data comunicării către contribuabil a rezultatelor controlului fiscal este considerată

data semnării procesului-verbal de control de către contribuabil sau de reprezentantul său legal. În cazul în care contribuabilul sau reprezentantul său legal refuză semnarea procesului-verbal de control, rezultatele controlului fiscal vor fi comunicate acestuia printr-o scrisoare recomandată cu confirmare de primire, data primirii de către contribuabil a scrisorii constituind data comunicării. Procesul-verbal de control fiscal va fi înregistrat la registratura unităţii fiscale care a dispus controlul, în termen de 3 zile lucrătoare de la încheierea controlului fiscal. Procesul-verbal de control se înregistrează în Registrul unic de control existent la contribuabil. Nota de constatare se întocmeşte şi în cazul în care, în timpul controlului fiscal, se fac constatări a căror reconstituire ori dovedire ulterioară nu este întotdeauna posibilă sau ori de câte ori organul de control fiscal consideră necesar.

Procesul-verbal de constatare a contravenţiilor se încheie pentru acele fapte ale căror constatare şi sancţionare sunt de competenţa organelor fiscale, în conformitate cu legislaţia în vigoare privind regimul contravenţiilor. Pentru urmărirea efectuării plăţii obligaţiilor bugetare stabilite prin actul de control, organul de control fiscal va transmite actul de control încheiat şi celelalte documente unităţii fiscale unde este înregistrat contribuabilul.

1.4.2 Date despre contribuabil utilizate în controlul fiscal

1. Datele de identificare ale contribuabilului: denumirea, domiciliul fiscal, codul de identificare fiscală, codul CAEN al activităţii principale desfăşurate, capitalul social subscris şi vărsat, comentarii privind majorarea/diminuarea capitalului social.

2. Forma de proprietate, forma juridică, precum şi principalii acţionari/asociaţi şi evoluţia capitalului social.

3. Informaţii referitoare la acţionari/asociaţi, în situaţia în care sunt constatate relaţii de participare la alt contribuabil cu care are relaţii de afaceri. 4. Verificarea corectitudinii listei conturilor bancare cu cele comunicate de unităţile bancare organelor fiscale competente;

5. Evoluţia cifrei de afaceri şi a rezultatului exerciţiului financiar, conform ultimelor 3 bilanţuri anuale, indiferent de perioada verificată.

11

6. Verificarea evidenţei documentelor cu regim special, cu prezentarea actelor cu care au fost achiziţionate: plaja de numere pentru facturile achiziţionate, facturile utilizate, alte documente cu regim special, documente cu regim special anulate, stocul celor rămase (pentru perioada de până la 31 decembrie). Începând cu 1 ianuarie se vor verifica existenţa seriei şi plajei de numere aprobate de conducerea societăţii şi data începerii utilizării acestora. 7. Prezentarea subunităţilor contribuabilului cu precizări specifice, dacă este cazul, pentru cele care prezintă un interes fiscal deosebit: declararea punctelor de lucru, respectarea regimului autorizărilor, antrepozit fiscal, utilizator final, jocuri de noroc - licenţe etc. 8. Persoana care asigură administrarea activităţii contribuabilului verificat. 9. Persoana care răspunde de conducerea contabilităţii. 10. Persoana desemnată să reprezinte contribuabilul pe durata inspecţiei fiscale. 11. Prezentarea relaţiilor de afiliere dintre contribuabilul verificat şi alţi contribuabili care au calitatea de clienţi sau furnizori.

1.4.2.1 Drepturile contribuabilului în momentul exercitării controlului fiscal 8

Pe toată durata exercitării controlului fiscal contribuabilii supuşi acestuia au următoarele drepturi: a) dreptul de a fi înştiinţat despre acţiunea de control fiscal ;Nu este necesară transmiterea avizului de control în următoarele cazuri:

1. Controlul fiscal are caracter inopinat2. Se desfăsoară în vederea soluţionarii unor cereri ale contribuabilului3. Acţiuni îndeplinite ca urmare a solicitărilor unor autorităţi, potrivit legii

b) dreptul de a fi verificat numai pentru impozitele, taxele şi contribuţiile sociale aflate în cadrul termenului de prescripţie;

Termenul de prescripţie a dreptului organului fiscal de a stabili obligaţii fiscale este de cinci ani, cu excepţia cazului în care legea dispune altfel. c) dreptul de a solicita modificarea datei de începere a controlului fiscal; d) dreptul de a fi verificat o singură dată pentru fiecare impozit, taxă sau contribuţie socială şi pentru fiecare perioadă supusă verificării / impozitării ;

În cazul în care de la data încheierii controlului fiscal şi până la data îmlinirii termenului de prescripţie apar date suplimentare, necunoscute organului de control fiscal la data efectuării verificărilor , sau erori de calcul care influenţează rezultatele acestora, conducătorul controlului fiscal competent poate decide reverificarea unei anumite perioade. Datele suplimentare pe care se fundamentează decizia de reverificare a unei perioade pot rezulta în situaţii cum sunt :

- efectuarea unui control încrucişat asupra documentelor justificative ale unui grup de contribuabili din care face parte şi contribuabilul supus verificării;

- obţinerea pe parcursul acţiunilor de control fiscal efectuate la alţi contribuabili a unor documente sau informaţii suplimentare referitoare la activitatea contribuabilului verificat, într-o perioadă care a fost deja supusă controlului fiscal;

8 HOTĂRÂRE Nr. 1168 din 2 octombrie 2003 privind aprobarea Normelor metodologice pentru aplicarea prevederilor Ordonanţei Guvernului nr. 70/1997 privind controlul fiscal HOTĂRÂRE Nr. 886 din 28 octombrie 1999 pentru aprobarea Instrucţiunilor de aplicare a prevederilor Ordonanţei Guvernului nr. 70/1997 privind controlul fiscal – abrogata prin HG 1168/2003

12

- solicitări ale organelor de urmărire penală sau ale altor organe sau instituţii îndreptăţite potrivit legii;

- informaţii obţinute în orice alt mod de natură să modifice rezultatele controlului fiscal anterior. e) dreptul de a solicita legitimarea organelor de control fiscal;

Contribuabilul, are dreptul, înaintea începerii controlului fiscal, de a solicita legitimaţia şi ordinul de serviciu al organului de control fiscal. Ordinul de serviciu trebuie să fie semnat de conducătorul controlului fiscal. Începerea controlului fiscal trebuie consemnată în registrul unic de control. f) dreptul ca activitatea sa să fie cât mai puţin afectată pe timpul desfăşurării controlului fiscal;

Organele de control au obligaţia să exercite activitatea de control fiscal în aşa fel încât să afecteze cât mai puţin desfăşurarea activităţilor curente ale contribuabilului supus verificării şi să utilizeze eficient timpul destinat controlului fiscal; g) dreptul de a fi informat;

Pe parcursul desfăşurării contribuabilul are dreptul să ştie constatările rezultate din controlul fiscal. h) dreptul de a fi primul solicitat pentru a furniza informaţii;

Organul de control va solicita informaţiile necesare pentru determinarea stării de fapt fiscale întâi de la contribuabilul verificat sau de la altă persoană împuternicită de acesta. Dacă pe timpul desfăşurării controlului starea de fapt fiscală nu a fost clarificată de acesta, organul de control poate solicita informaţii şi de la alte persoane, informaţii ce vor fi luate în considerare în măsura în care sunt confirmate şi de alte mijloace de probă. i) dreptul de a refuza furnizarea de informaţii;

Soţul / soţia şi rudele administratorului societăţii verificate, până la gradul al treilea, inclusiv, pot refuza furnizarea de informaţii, efectuarea de expertise, precum şi prezentarea unor înscrisuri.

Preoţii, avocaţii, notarii, consultanţii fiscali, executorii judecătoreşti, experţii contabili, medicii, psihoterapeuţii pot refuza să furnizeze informaţii cu privire la datele de care au luat cunoştinţă în exercitarea activităţii lor. j) dreptul de a beneficia de asistenţă de specialitate;

Pe toată durata exercitării controlului fiscal, contribuabilul are dreptul să beneficieze de asistenţă de specialitate sau juridică. k) dreptul de a fi protejat pe linia secretului fiscal;

Informaţiile furnizate de către contribuabil organelor de control fiscal, precum şi cele pe care le obţin pe timpul desfăşurării controlului fiscal sunt protejate pe linia secretului fiscal.

În categoria informaţiilor de natura celor considerate a fi secret fiscal intră datele referitoare la identitatea contribuabililor, natura şi cuantumul obligaţiilor fiscale, natura, sursa şi suma veniturilor debitorului, plăţi, conturi, încasări, deduceri, credite, datorii, valoarea patrimoniului net sau orice fel de informaţii obţinute din declaraţii sau documente prezentate de către contribuabil, sau orice alte informaţii cunoscute de organul fiscal ca urmare a exercitarii atribuţiilor de serviciu. l) dreptul de a primi dovadă scrisă în cazul reţinerii unor documente de către organele de control fiscal;

În cazul în care, în timpul desfăşurării controlului fiscal, organul fiscal reţine, în scopul protejării, documente, acte, înscrisuri, registre şi documente financiar-contabile sau orice element material care face dovada stabilirii, înregistrării şi achitării obligaţiilor fiscale de către contribuabil, organul de control fiscal trebuie să întocmească un act în care sunt specificate

13

toate elementele necesare individualizării probei sau dovezii respective, precum şi menţiunea că aceasta a fost reţinută, potrivit dispoziţiilor legale, de către organelle fiscale. m) dreptul de a cunoaşte rezultatele controlului fiscal;

La încheierea controlului fiscal, organul fiscal va purta o discuţie finală cu agentul economic, asupra constatărilor şi consecinţelor lor fiscale. Data, ora, locul şi problematica discuţiei vor fi communicate în timp util. Cu această ocazie, contribuabilul are dreptul să prezinte, în scris, punctual său de vedere cu privire la constatările controlului fiscal.

Dacă în urma controlului fiscal se modifică baza de impunere a obligaţiilor bugetare supuse controlului fiscal, se va comunica “ decizia de impunere privind obligaţiile fiscale suplimentare stabilite de controlul fiscal” n) dreptul de a contesta decizia de impunere emisă în urma inspecţiei fiscale;

În cazul în care contribuabilul nu este mulţumit de rezultatul inspecţiei fiscale, acesta are dreptul să conteste decizia de impunere emisă cu această ocazie de către organul fiscal.

Contestaţia se formulează în scris şi va cuprinde 9 : - datele de identificare ale contribuabilului - obiectul contestaţiei- motivele de fapt şi de drept- dovezile pe care se întemeiază - semnătura contribuabilului sau a persoanei împuternicite, precum şi ştampila în cazul

persoanelor juridice

Contestaţiile formulate de contribuabil împotriva deciziilor de impunere şi a actelor administrative fiscale asimilate deciziilor de impunere se soluţionează după cum urmează:

- contestaţiile care au ca obiect impozite, taxe, contribuţii al căror cuantum este submiliarde lei, se soluţionează de către organele competente constituite la nivelul direcţiilor generale unde sunt înregistraţi ca plătitori de impozite şi taxe contribuabilii

- contestaţiile formulate de marii contribuabili, care au ca obiect impozite, taxe,contribuţii al căror cuantum este sub 5 miliarde lei, se soluţionează de organele competente constituite în cadrul respectivelor direcţii generale de administrare a marilor contribuabili;

- contestaţile care au ca obiect impozite, taxe, contribuţii al căror cuantum este de 5miliarde lei sau mai mare, precum şi cele formulate împotriva actelor emise de organele centrale se soluţionează de catre organele competente de soluţionare constituite la nivel central.

Deciziile emise în soluţionarea contestaţiilor pot fi atacate la instanţa judecătorească de contencios administrativ competentă.

1.4.2.2 Obligaţiile contribuabilului în momentul exercitării controlului fiscal 10

9 Andi Emanuel Georgescu – Tribuna economică nr 24 /2007 “suspendarea soluţionarii cauzei în procedeul administrativ- fiscal

10

14

Contribuabilii supuşi controlului fiscal au următoarele obligaţii: a) să conducă, păstreze şi să arhiveze evidenţele contabile şi fiscale într-un mod adecvat şi de a le păstra la domiciliul fiscal sau la sediile secundare, după caz:

În cazul în care evidenţele fiscale se ţin cu ajutorul sistemelor electronice de gestiune, pe lângă datele arhivate, contribuabilul are obligaţia să păstreze şi să prezinte aplicaţiile informatice cu ajutorul cărora a generat datele arhivate în format electronic. b) să pună la dispoziţie toate informaţiile solicitate de organul controlului fiscal;

c) să pună la dispoziţia organului de control fiscal toate documentele care stau la baza calculării impozitelor datorate;

Contribuabilii au obligaţia să dea informaţii, să prezinte la locul de desfăşurare a controlului fiscal toate documentele, precum şi orice alte date necesare clarificării situaţiilor de fapt relevante din punct de vedere fiscal.

La finalizarea controlului fiscal contribuabilii au obligaţia să dea o declaraţie scrisă, pe propria răspundere, din care să rezulte că au fost puse la dispoziţie toate documentele şi informaţiile relevante pentru controlul fiscal. d) să permită accesul în locurile unde se află bunurile şi valorile supuse impozitării, precum şi în locurile unde se află documentele necesare controlului;

Indiferent de locul unde se desfăşoară controlul fiscal, organul de control are dreptul să inspecteze orice incintă de desfăşurare a activităţii contribuabilului sau orice alte incinte sau locuri în care există bunuri sau se desfăşoarşă activităţi producătoare de venituri, în prezenţa contribuabilului sau a unei persoane desemnate de acesta.

e) să se prezinte la sediul organului de control fiscal; Contribuabilul are obligaţia de a se prezenta la sediul organului fiscal pentru a da

informaţii şi lămuriri necesare stabilirii situaţiei fiscale reale. Solicitarea trebuie făcută în scris şi va cuprinde obligatoriu: - data, ora şi locul la care contribuabilul este obligat să se prezinte- baza legală a solicitării- scolpul solicitării - documentele pe care trebuie să le prezinte. f) să îndeplinească măsurile dispuse de organul de control fiscal;

Contribuabilul are obligaţia de a îndeplini măsurile prevăzute în actul întocmit cu ocazia controlului fiscal în termenele şi condiţiile stabilite de organele de control

g) să creeze condiţii corespunzătoare pentru desfăşurarea controlului fiscal;Controlul fiscal se desfăşoară, de regulă, în spaţiile de lucru ale contribuabilului, şi prin

urmare, acesta trebuie să pună la dispoziţia organelor de control un spaţiu adecvat, precum şi logistica necesară desfăşurării controlului fiscal. Prin spaţiu adecvat se înţelege asigurarea unui spaţiu în limita posibilităţilor fiecărui contribuabil, după caz, dotat cu necesarul minim de birotică şi care să permită păstrarea în siguranţă a documentelor primate pentru controlul fiscal.

h) să plătească diferenţele de impozite, taxe, contribuţii sociale stabilite cu ocazia controlului fiscal, precum şi dobânzile şi penalităţile de întârziere a acestora;

? ORDONANŢĂ Nr. 70 din 28 august 1997 privind controlul fiscal - abrogata prin L nr OG 92/2003 (Codul de procedura fiscala) Cristian Marinescu -Contabilitte ,expertiză şi auitul afacerilor – “ drepturile şi obligaţiile contribuabilului şi ale organelor de control în timpul controlului fiscal” pag 48-55

15

Pentru diferenţele de impozite, taxe, contribuţii sociale şi pentru dobânzile şi penalităţile de întârziere stabilite, termenul de plată se stabileşte în funcţie de data comunicării acestora prin decizia de impunere.

“Decizia de impunere privind obligaţiile fiscale suplimentare stabilite de controlul fiscal” se vor comunica astfel:

- prin prezenţa contribuabilului la sediul organului fiscal emitent;- prin persoanele împuternicite ale organului fiscal, potrivit legii;- prin poştă, la domiciliul fiscal al contribuabilului, cu scrisoare recomandată cu

confirmare de primire sau fax, telefon, e-mail.i) să colaboreze cu organul de control pentru buna desfăşurare a acţiunii de control;

Contribuabilul are obligaţia de a colabora la constatarea stărilor de fapt fiscale. În acest sens este obligat să ofere informaţii, să prezinte la locul de desfăşurare a controlului fiscal toate documentele precum şi orice alte date necesare clarificării situaţiilor de fapt relevante din punct de vedere fiscal

Documentele neprezentate cu rea credinţă, dovedită cu ocazia controlului fiscal efectuat la sediul, domiciliul sau reşedinţa contribuabilului ori la sediul organului de control fiscal, nu vor fi luate în considerare ulterior la soluţionarea contestaţiilor împotriva măsurilor dispuse prin actele de control sau de impunere întocmite de organele Ministerului Economiei şi Finanţelor

Contribuabilii care, potrivit legii, organizează şi conduc contabilitatea proprie sunt obligaţi să păstreze evidenţele contabile, precum şi documentele justificative pe baza cărora s-au făcut înregistrările contabile, la sediul social declarat cu ocazia autorizării şi înregistrării la organul fiscal, până la împlinirea termenului de prescripţie a dreptului organelor fiscale sau, după caz, a dreptului serviciilor de specialitate ale autorităţilor administraţiei publice locale de a stabili diferenţe de impozite. Evidenţele contabile şi documentele justificative se păstrează şi se arhivează într-un mod adecvat, care să permită desfăşurarea normală a controlului fiscal. Contribuabilii sunt obligaţi să păstreze la punctele de lucru un exemplar din documentele justificative aferente desfăşurării activităţii acestora.

Contribuabilii sau, după caz, reprezentanţii legali ai acestora sunt obligaţi să coopereze la desfăşurarea în condiţii optime a controlului fiscal, prin respectarea drepturilor organelor fiscale sau, după caz, a drepturilor serviciilor de specialitate ale autorităţilor administraţiei publice locale şi acordarea sprijinului necesar în exercitarea acestor drepturi.

Capitolul II Consideraţii privind organizarea controlului fiscal

16

2.1. Date esenţiale despre inspectorii de control fiscal 11

Inspectorii de control fiscal trebuie să desfaşoare la cele mai înalte standarde de profesionalism activitatea de control fiscal . Atingerea acestui obiectiv impune îndeplinirea a patru cerinte de bază:Credibilitetea

Societatea îşi manifestă nevoia de credibilitate în controlul fiscal ca justificare a participării fiecărui membru al societăţii la formarea resurselor financiare ale bugetului de stat.

Existenţa unui cadru etic pe care trebuie să-l respecte inspectorul de control fiscal constituie o garanţie a creşterii încrederii contribuabilului în controlul fiscal.Profesionalismul

Exercitarea funcţiei de inspector de control fiscal este efectuată de persoane ale căror capacităţi intelectuale şi experienţa dobândite prin pregătire le asigură competenţa necesară activităţii de control fiscal.Calitatea serviciilor

Societatea în general şi contribuabilii în special solicită efectuarea controlului fiscal la cele mai înalte cote de calitate şi standarde de performanţă, astfel încât să se asigure atât realizarea funcţiei de control fiscal cât şi derularea nestingherită a activităţii contribuabilului pe perioada controlului.Confidenţialitatea

Este principiul conform căruia inspectorii de control fiscal sunt obligaţi să nu dezvăluie informaţiile pe care le primesc de la contribuabili fără o autorizare a celor in drept, cu excepţia cazurilor prevăzute de lege.

Inspectorul de control fiscal va fi prudent în folosirea şi protejarea informaţiilor acumulate în cursul verificării şi nu va folosi informaţiile şi documentele de care ia cunoştinţă pentru nici un scop contrar legii.

Inspectorii de control fiscal au obligaţia să respecte confidenţialitatea informaţiilor dobândite în timpul activitătilor profesionale, în legătură cu afacerile contribuabililor.

2.1.1. Drepturile inspestorului fiscal

Inspectorii care exercită controlul fiscal au urmatoarele drepturi:a) Dreptul de a solicita înscrisuri – organul fiscal poate solicita punerea la dipoziţie a

înscrisurilor la sediul său sau la domiciliul fiscal al persoanei obligate să le prezinte.b) Dreptul de a reţine documente – organul fiscal are dreptul să reţină în scopul protejării

împotriva înstrăinării sau distrugerii, documente, acte, înscrisuri, registre şi documente financiar – contabile sau orice element material care face dovada stabilirii, înregistrării şi achitării obligaţiilor fiscale de către contribuabili, pe o perioadă de maxim 30 zile.

c) Dreptul de a solicita explicaţii scrise – organul fiscal are dreptul de a solicita explicaţiiscrise. În toate cazurile, explicaţiile la întrebările puse de organelle de inspecţie fiscală se vor da în scris prin “notă explicativă”.

d) Dreptul de cooperare cu organele de Poliţie – la cererea organului fiscal, organele dePolitie, Jandarmerie ori alţi agenţi ai forţei publice sunt obligaţi să îi acorde sprijin.

11 CODUL ETIC AL INSPECTORULUI DE CONTROL FISCAL Cristian Marinescu -Contabilitte ,expertiză şi auitul afacerilor – “ drepturile şi obligaţiile contribuabilului şi ale organelor de control în timpul controlului fiscal” pag 48-55

17

e) Dreptul de a estima mărimea bazei impozabile – Estimarea constă în identificareaacelor elemente care sunt mai apropiate situaţiei de fapt fiscale.

Pentru a duce la îndeplinire atribuţiile organului de control fiscal se va proceda la:- Examinarea documentelor aflate în dosarul fiscal al contribuabilului;- Verificarea concordanţei dintre datele din declaraţiile fiscale şi cele din evidenţa

contabilă a contribuabilului;- Discutarea constatărilor şi solicitarea de explicaţii scrise de la reprezentanţii legali

ai contribuabililor sau împuterniciţii acestora;- Solicitarea de informaţii de la terţi;- Stabilirea de diferenţe şi obligaţii fiscale de plată ;- Aplicarea de sancţiuni potrivit prevederilor legale.

2.1.2 Obligaţiile inspectorului fiscal 12

Inspectorii care exercită controlul fiscal au urmatoarele obligaţii :a) Să prezinte legitimaţia de control;

La începerea controlului fiscal, inspectorul este obligat să prezinte contribuabilului legitimaţia de inspecţie şi ordinul de serviciu, semnat de către coordonatorul controlului fiscal. b) Să examineze în mod obiectiv starea de fapt;

Organul fiscal are obligaţia să examineze în mod obiectiv starea de fapt, să îndrume contribuabilii pentru depunerea şi/sau corectarea declaraţiilor şi a altor documente precum şi aplicarea prevederilor legislaţiei fiscale, ca urmare a solicitării contribuabililor sau din iniţiativa organului fiscal.c) Să asigure contribuabilului posibilitatea de a-şi exprima opinia înaintea luării

deciziei;Înaintea luării deciziei, organul fiscal este obligat să asigure contribuabilului

posibilitatea de a-şi exprima punctul de vedere cu privire la faptele şi împrejurările relevante în luarea deciziei.d) Să întocmească un act de control;

Organele de control au obligaţia de a întocmi proces-verbal semnat de organul de control şi de contribuabilul supus controlului cu sau fără explicaţii ori obiecţiuni din partea contribuabilului. Dacă acesta refuză să semneze procesul-verbal, organul de control fiscal va consemna despre aceasta în procesul verbal.

2.2 Actele necesare controlului fiscal 13 În condiţiile legii organul fiscal poate întocmi următoarele tipuri de acte de control fiscal:

A) procesul verbal – se întocmeşte atunci când se efectuează o cercetare la faţa locului sau orice altfel de verificare care nu impune trimiterea unui aviz de control fiscal ( control încrucişat sau inopinat) ;

Procesul-verbal de control este un document bilateral, întocmit în două exemplare, din care un exemplar pentru unitatea fiscală, iar celălalt pentru contribuabil.

12 ORDONANŢĂ Nr. 70 din 28 august 1997 privind controlul fiscal13 HOTĂRÂRE Nr. 1168 din 2 octombrie 2003 privind aprobarea Normelor metodologice pentru aplicarea prevederilor Ordonanţei Guvernului nr. 70/1997 privind controlul fiscal

18

Conţinutul procesului-verbal de control trebuie redactat astfel încât acesta să poată fi citit independent de alte documente şi să nu dea posibilitatea mai multor interpretări.

Procesul-verbal de control va fi structurat pe 4 capitole, astfel: Capitolul I va cuprinde date referitoare la: a) unitatea fiscală care a dispus controlul fiscal; b) datele organelor de control care au efectuat controlul fiscal: numele, prenumele, funcţia, numărul legitimaţiei de control, numărul delegaţiei de control; c) obiectul controlului fiscal; d) perioada supusă controlului fiscal; e) durata şi locul desfăşurării controlului fiscal; f) tipul de verificare efectuată (totală sau prin sondaj), de fond, tematică sau inopinată.

Capitolul II va cuprinde date generale despre contribuabil, şi anume: 1. datele de identificare a contribuabilului supus controlului fiscal: a) denumirea/numele şi prenumele; b) codul unic de înregistrare/codul numeric personal;

c) adresa sediului social/domiciliul/reşedinţa; 2. datele de identificare a sucursalelor sau punctelor de lucru, dacă este cazul; 3. forma de proprietate; 4. felul activităţii desfăşurate, utilizând Clasificarea activităţilor din economia naţională - CAEN 5. cifra de afaceri, conform ultimului bilanţ contabil aprobat; 6. capitalul social subscris şi cel vărsat; 7. persoana care asigură conducerea activităţii contribuabilului în timpul desfăşurării controlului fiscal; 8. persoana care răspunde de conducerea contabilităţii; 9. persoana desemnată de contribuabil să îl reprezinte pe durata controlului fiscal; 10. conturile bancare, precum şi societăţile comerciale bancare la care acestea sunt deschise; 11. denumirea clienţilor şi furnizorilor mai importanţi cu care contribuabilul are relaţii de afaceri; 12. date privind istoricul firmei: patronii, acţionarii, cesiuni etc.

Capitolul III, care reprezintă partea principală a procesului-verbal, va cuprinde constatările efective ale organelor de control fiscal, structurate pe obligaţiile fiscale (impozite, taxe, contribuţii la fonduri speciale) care au făcut obiectul verificării.

Pentru fiecare obligaţie fiscală vor fi avute în vedere următoarele elemente: a) baza legală pentru stabilirea, calcularea şi vărsarea impozitului; b) constatările organului de control fiscal, prezentate în mod concret, clar şi precis, cu privire la modul de stabilire, calculare şi vărsare a obligaţiei fiscale; c) dispoziţiile legale încălcate, cu menţionarea articolului, alineatului etc.; d) consecinţele fiscale ale constatărilor; e) diferenţele de obligaţii fiscale stabilite, cauzele care le-au generat. Calculul detaliat al acestora va fi prezentat într-o anexă la procesul-verbal; f) dobânzile, majorările de întârziere, penalităţile de întârziere şi alte penalităţi stabilite în condiţiile legii;

19

g) contravenţiile constatate, cu precizarea prevederilor legale încălcate, amenzile aplicate şi baza legală pentru aplicarea acestora, precum şi a numărului procesului-verbal de constatare a contravenţiilor încheiat; h) termenul de plată a obligaţiilor fiscale constatate; i) justificări, explicaţii şi puncte de vedere ale contribuabilului cu privire la debitele stabilite, în cazul în care acesta şi le-a exprimat; j) numele, prenumele şi funcţia persoanelor răspunzătoare (în cazul în care sunt antrenate răspunderi), justificările şi explicaţiile scrise ale acestora, precum şi punctul de vedere al organului de control fiscal cu privire la aceste motivaţii; k) eventualele măsuri dispuse sau recomandări făcute contribuabilului pentru remedierea deficienţelor şi intrarea în legalitate; l) plăţile efectuate de contribuabil în timpul şi ca urmare a controlului fiscal, dacă este cazul; m) dacă în timpul controlului fiscal sau la finalizarea acestuia se constată că există pericolul ca debitorul să se sustragă de la urmărire sau să îşi ascundă ori să îşi înstrăineze patrimoniul, organul de control fiscal are obligaţia să întocmească Decizia privind măsurile asigurătorii, prevăzută în Ordinul ministrului finanţelor şi economiilor nr. 203/2003 pentru aprobarea modelelor unor formulare tipizate utilizate în domeniul colectării creanţelor bugetului de stat. În cazul în care nu s-au constatat abateri care să genereze calcularea de diferenţe, se va face menţiunea corespunzătoare.

Capitolul IV al procesului-verbal de control va cuprinde: a) situaţia sintetică a constatărilor efectuate (diferenţe de impozite şi taxe stabilite, dobânzi calculate, amenzi şi penalităţi aplicate, propuneri în vederea efectuării de compensări etc.); b) alte date şi informaţii care ar putea fi relevante; c) menţiunea că toate documentele puse la dispoziţie organului de control au fost restituite; d) o anexă generală în care vor fi sintetizate, pentru fiecare obligaţie fiscală: diferenţele de impozit stabilite, majorările de întârziere, dobânzile, penalităţile de întârziere şi alte penalităţi calculate, potrivit legii; e) anexe, pentru fiecare obligaţie fiscală, cu calculul detaliat pentru fiecare dintre acestea, inclusiv majorările de întârziere, dobânzile corespunzătoare, penalităţile de întârziere şi alte penalităţi calculate, potrivit legii; f) copiile proceselor-verbale de constatare a contravenţiilor, dacă este cazul; g) notele de constatare întocmite, dacă este cazul; h) documente sau copii de pe acestea, precum şi note explicative; i) actul întocmit de organul de control fiscal, care reprezintă dovada reţinerii documentelor sau a altor bunuri; j) acordul scris pentru accesul organului de control fiscal în afara programului normal de lucru al contribuabilului, dacă este cazul.

Procesul-verbal de control va fi semnat în două exemplare de organul de control care a efectuat controlul fiscal, căruia îi revine responsabilitatea pentru constatările înscrise în acesta, precum şi de contribuabil sau de reprezentantul legal al acestuia. Ambele exemplare ale procesului-verbal de control, împreună cu anexele sale, se înregistrează la registratura contribuabilului controlat, imediat după semnarea lor de către cei îndreptăţiţi, dându-se acelaşi număr şi aceeaşi dată pe fiecare exemplar.

Procesul-verbal reprezintă titlu de creanţă prin care se stabileşte şi se individualizează

20

suma de plată, pentru obligaţii bugetare reprezentând impozite şi taxe, contribuţii, fonduri speciale, dobânzi, majorări de întârziere, penalităţi de întârziere şi penalităţi, stabilite de organele competente pe baza evidenţelor şi documentelor verificate.

B) Procesul verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiilor – este actul prin care seconstată faptele la care se aplică sancţiuni contravenţionale;

C) Raportul de inspecţie fiscală (R.I.F) – Raportul controlului fiscal va fi consemnat întrun raport scris, în care se vor prezenta constatările controlului fiscal, din punct de vedere faptic şi legal. La acestea se vor anexa : procese verbale, situaţii, tabele, fotocopii după documente, note explicative.

D) Decizia de impunere – când controlul fiscal se încheie printr-o bază de impuneremodificată, raportul întocmit va sta la baza emiterii deciziei de impunere care reprezintă şi titlul de creanţă. Când baza de impunere nu se modifcă se emite “Decizia de nemodificare a bazei de impunere”

E) Dreptul la contestaţie – împotriva actelor administrative fiscale emise de aparatul cusarcini de control fiscal, se pot face contestaţii. Contestaţia poate fi retrasă de contestator sau, în acest caz, se poate înainta o nouă contestaţie în termenul general de depunere a acesteia.

Deciziile emise în soluţionarea contestaţiilor pot fi atacate la instanţa judecătorească de contencios administrativ componentă

2.3. Instituţiile controlului fiscal

Garda financiară;Autoritatea Naţională a VămilorDepartamentul de Control al GuvernuluiAgenţia Naţională de Administrare Fiscală

Potrivit necesităţilor de control financiar, în condiţiile actuale din statul nostru,controlul financiar de stat este exercitat atât de Direcţia generală a controlului financiar de stat cu unităţile sale teritoriale, cât şi de Garda Financiară.

Garda Financiară se organizează şi funcţionează pe întreg teritoriul ţării prin Comisariatul General, comisariatele regionale şi Comisariatul Municipiului Bucureşti, ale căror competenţe teritoriale şi sedii se stabilesc prin hotărâre a Guvernului.

La solicitarea Gărzii Financiare, Ministerul Administraţiei şi Internelor asigură Comisariatului general al Gărzii Financiare, comisariatelor regionale şi Comisariatului Municipiului Bucureşti, din cadrul subunităţilor specializate de intervenţie rapidă ale poliţiei, personalul necesar pentru asigurarea protecţiei şi siguranţei operaţiunilor desfăşurate de comisarii Gărzii Financiare în realizarea actului de control.

Condiţiile concrete şi modalităţile în care personalul subunităţilor specializate de intervenţie rapidă ale poliţiei participă la acţiunile de control se stabilesc de Ministerul Administraţiei şi Internelor şi Autoritatea Naţională de Control prin protocol.

Membrii Gărzii Financiare sunt funcţionari publici, însă cu statut special datorită importanţei deosebite a funcţiei pe care o deţin şi îndeplinesc.

21

Garda financiară 14 exercită controlul operativ şi inopinat în legătură cu: aplicarea şi executarea legilor fiscale şi a reglementărilor vamale, cu

scopul de a preveni sustragerile sau eschivările de la plata impozitelor şi taxelor;respectarea normelor de comerţ, în vederea blocării activităţilor de

contrabandă şi a procedeelor interzise de lege;alte atribuţii şi activităţi date în competenţa legală.

Organele Gărzii Naţionale, în îndeplinirea atribuţiilor de serviciu sunt în drept:- să efectueze controalele în spaţiile cere se produc şi comercializează bunuri

ce fac obiectul impozitării;- să verifice existenţa şi autenticitatea documentelor justificative;- să verifice registrele şi orice documente justificative din care rezultă

îndeplinirea obligaţiilor fiscale- să efectueze, potrivit normelor Codului de procedură penală, percheziţii în

localuri publice şi particulare, dacă există indicii că se desfăşoară acte şi fapte de comerţ fără îndeplinirea obligatiilor fiscale sau se comit alte fraude fiscale;

- să confişte bunurile, corpuri delicte, sustrase de le plata obligaţiilor fiscaleşi să ridice documentele ce pot servi la dovedirea fraudelor sau contravenţiilor descoperite;

- să constate contravenţii şi să aplice sancţiuni;- să sesizeze organele de urmărire penală în legătură cu infracţiunile

constatate.În exercitarea acestei atribuţii, comisarii Gărzii Naţionale sunt obligaţi să urmărească

conformitatea actelor şi evidenţelor având însemnătate pentru calculare legală a impozitelor şi taxelor cum sunt:

- declararea veniturilor şi bunurilor impozabile sau taxabile de către meseriaşi şialţi contribuabili particulari

- întocmirea de către aceştia a înscrisurilor de evidenţă a lucrărilor efectuate şiserviciilor prestate, a evidenţelor privind încasările pentru lucrări şi servicii, prntru produse vândute;

- plăţile sau cheltuielile efectuate pentru activitatea lor lucrativă şi impozabilă.În mod asemănător, comisarii Gărzii Financiare urmăresc respectarea normelor ce

alcătuiesc regimul vamal, atât în scopul stabilirii şi încasării legale a taxelor vamale, cât şi a protecţiei intereselor economiei naţionale.

Controlul Găzii Financiare, alături de cel al altor organe cu atribuţii în domeniu, asigură perfecţionarea, creşterea profitului în codiţiile de concurenţă liberă şi loială.

În acest sens, în îndeplinirea atribuţiilor sale, dat fiind specificul activităţii, Garda Financiară colaborează cu Poliţia Economică.

Poliţia Economică este organul specializat al Ministerului Administraţiei şi Internelor, investit cu misiunea de apărare a avutului public şi privat, desfăşurându-şi activitatea permanent, pentru prevenirea şi descoperirea, prin mijloace specifice,a faptelor incriminate de legea penală ca infracţiuni prin care se prejudiciază, sub orice formă, economia naţională şi implică interesele legale ale cetăţenilor.

14 Horaţiu Sasu – Tribuna economică nr.25 /2007 –controlul exercitat de Garda Financiară –pag.55-57 Hotărâre nr. 533 din 30/05/2007 modificată prin Hotărârea nr.1171/2007 privind organizarea şi funcţionarea Gărzii Financiare Ordonanta de urgenta nr. 91 din 02/10/2003 privind organizarea Garzii Financiare

22

Pentru îndeplinirea atribuţiilor stabilite prin lege, Garda Financiară are acces la informaţiile necesare, în mod operativ şi gratuit, de la Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor, Oficiul Naţional al Registrului Comerţului, Direcţia Generală a Vămilor, direcţiile generale ale finanţelor publice judeţene, Inspectoratul General al Poliţiei de Frontieră, Direcţia Generală de Evidenţă Informatizată a Persoanei, Serviciul Paşapoarte din cadrul Ministerului Administraţiei şi Internelor, precum şi de la instituţiile financiar-bancare, în condiţiile legii.

Personalul Gărzii Financiare care îndeplineşte funcţii publice specifice este dotat cu uniformă, însemne distinctive, armament şi alte mijloace tehnice utilizate ca mijloc individual de autoapărare. Uniforma şi celelalte dotări pot fi purtate numai în timpul exercitării atribu-ţiilor de control legal încredinţate, în condiţiile prevăzute în Regulamentul de organizare şi funcţionare al Gărzii Financiare.

Autoritatea Naţională a Vămilor înfăptuieşte politica economică a Guvernului României în domeniul vamal.

Autoritatea Naţională a Vămilor se organizează şi funcţionează ca organ de specialitate al administraţiei publice centrale, cu personalitate juridică, în subordinea Ministerului Economiei şi Finanţelor şi în cadrul Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală.

Autoritatea Naţională a Vămilor asigură aplicarea politicii vamale şi în domeniul accizelor a statului şi exercită atribuţiile stabilite prin lege.

Sediul Autorităţii Naţionale a Vămilor este în municipiul Bucureşti, str. Matei Millo nr. 13, sectorul 1.

Autoritatea Naţională a Vămilor este condusă de un vicepreşedinte al Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, cu rang de subsecretar de stat numit prin decizie a primului-ministru..

Autoritatea Naţională a Vămilor asigură aplicarea legislaţiei în domeniul vamal şi pentru accize, în mod uniform, imparţial, transparent, tuturor persoanelor fizice şi juridice, indiferent de statutul lor juridic şi de forma de organizare şi funcţionare a acestora.

Printre atribuţiile Autorităţii Naţionale a Vămilor se numară şi urmatoarele 15 :a) aplică în domeniul vamal şi pentru accize măsurile specifice rezultate din

programele guvernamentale şi din reglementările vamale şi pentru accize şi alte dispoziţii aplicabile mărfurilor aflate sub supraveghere vamală şi fiscală pentru accize sau supuse controlului vamal şi fiscal pentru accize;

b) organizează, îndrumă şi controlează activitatea direcţiilor regionale pentru accize şioperaţiuni vamale, a direcţiilor judeţene pentru accize şi operaţiuni vamale, precum şi a birourilor vamale din subordine;

c) urmăreşte si supraveghează respectarea reglementărilor vamale pe întregul teritoriu al ţării şi exercită controlul specific potrivit legislaţiei în vigoare;

d) aplică prevederile Tarifului vamal şi ale altor acte normative referitoare la acesta;Tariful vamal este actul normativ care stabileşte ansamblul taxelor vamale ce se percep

şi se încasează pentru mărfurile ce fac obiectul importului, exportului sau tranzitului la nivelul teritoriului naţional.

e) participă împreună cu alte organe de specialitate ale administraţiei publice centralela elaborarea proiectelor de acte normative în domeniul vamal şi al accizelor;

f) ia măsuri pentru prevenirea, combaterea şi sancţionarea contravenţiilor în

15 H.G. nr.532/2007 privind organizarea şi funcţionarea Autorităţii Naţionale a Vămilor

23

conformitate cu reglementările legale în vigoare;g) elaborează şi adoptă norme tehnice de aplicare a prevederilor Regulamentului

vamal;h) asigură aplicarea prevederilor cu caracter vamal din acordurile, convenţiile şi

tratatele internaţionale la care România este parte;i) urmăreşte aplicarea corectă a regulilor de interpretare a nomenclaturii sistemului

armonizat şi de evaluare în vamă a mărfurilor, precum şi a prevederilor actelor normative referitoare la taxele vamale, taxa pe valoarea adăugată, accize şi alte drepturi vamale ;

j) elaborează norme metodologice pentru organele proprii de control şi le supune spreaprobare Ministerului Economiei şi Finanţelor - Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală;

k) coordonează, îndrumă şi controlează activitatea direcţiilor regionale pentru accizeşi operaţiuni vamale, a direcţiilor judeţene pentru accize şi operaţiuni vamale şi a birourilor vamale pe linia prevenirii şi combaterii traficului ilicit de droguri, arme, explozivi, alte produse cu regim special, obiecte din patrimoniul cultural naţional; urmăreşte, în cooperare cu celelalte organe abilitate ale statului, cazurile de spălare a banilor prin operaţiuni vamale;

l) asigură sistemul informatic integrat vamal, datele şi prelucrările acestora pentrustatistica vamală şi de comerţ exterior; gestionează informaţiile cu privire la colectarea datoriei vamale;

m) reprezintă, în faţa instanţelor direct sau prin organele teritoriale ale MinisteruluiEconomiei şi Finanţelor interesele statului în cazurile de încălcare a normelor vamale ;

n) întocmeşte studii, analize şi elaborează proiecte de acte normative privindorganizarea activităţii proprii pe care le supune ministrului economiei şi finanţelor cu avizul preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală pentru a fi valorificate şi promovate;

o) organizează, prin Şcoala de Finanţe Publice şi Vamă, programe de formare, pregătire şi perfecţionare profesională a personalului vamal;.

Curtea de Conturi Curtea de Conturi execută controlul asupra modului de formare, de administrare şi de

întrebuinţare a resurselor financiare ale statului .

Capitolul III Agenţia Naţională de AdminisrtareFiscală(ANAF)

24

Scurt istoric în ceea ce priveşte înfiinţarea ANAF

Înfiinţarea unui Departament de Administrare Fiscală 16 În cadrul Ministerului Economiei şi Finanţelor a fost înfiinţat la începutul anului 2003

Departamentul de Administrare Fiscală, prin unificarea tuturor direcţiilor de administrare fiscală sub coordonarea unui singur secretar de stat.

Prin această reorganizare, conducerea Ministerului Economiei şi Finanţelor a urmărit îmbunatăţirea activităţii de administrare fiscală prin:

concentrarea resurselor organizaţiei asupra elaborării şi implementării măsurilorcare au ca rezultat îmbunătăţirea conformării voluntare, precum şi asupra reformării şi modernizării sistemului;

Începând cu data de 1 octombrie 2003, a fost înfiinţată Agenţia Naţională de Administrare Fiscală, entitate care înglobează toate funcţiile de administrare fiscală realizate anterior în cadrul departamentului specializat din Ministerului Economiei şi Finanţelor, precum şi funcţiile suport care se află într-o strânsă interdependenţă în realizarea obiectivelor agenţiei.

Acesta Agenţie, care a devenit operaţională la 1 ianuarie 2004, are în subordine structurile de administrare şi colectare a veniturilor la bugetul de stat din cadrul Direcţiilor finanţelor publice judeţene şi a municipiului Bucureşti şi Direcţiei generale de administrare a marilor contribuabili şi îşi desfăşoară activitatea în domeniul impozitelor, taxelor, contribuţiilor şi al altor venituri bugetare prin intermediul procedurilor de gestiune, colectare, control fiscal, soluţionare a contestaţiilor şi dezvoltarea unor relaţii de parteneriat cu contribuabilii, inclusiv prin acordarea de servicii de asistenţă.

Î nfiinţarea unei Direcţii generale de administrare a marilor contribuabili La sfârşitul anului 2002, Guvernul României a decis unificarea administrării marilor

contribuabili din municipiul Bucuresti şi din judeţul Ilfov prin înfiinţarea unei Direcţii generale de administrare a acestora.

Aceasta hotarâre a avut în vedere creşterea eficienţei administrării şi colectării veniturilor bugetului de stat, a monitorizării şi asistării fiscale, precum şi a controlului fiscal la aceasta categorie de contribuabili.

Selecţia acestor contribuabili s-a realizat pe baza urmatoarelor criterii, îndeplinite cumulativ:

volumul obligaţiilor la bugetul de stat constituite la nivelul anului 2001 să fie maimare sau egal cu 14 miliarde lei;

cifra de afaceri raportată în situaţiile financiare încheiate la 31 decembrie 2001 să fiemai mare sau egală cu 50 miliarde lei.

Începând cu data de 1 ianuarie 2003, toate funcţiile de administrare, inclusiv cea de control fiscal, au fost preluate de un colectiv format din aproximativ 250 de persoane. Acestia administrează în prezent un numar de 459 persoane juridice şi 682 de sucursale şi puncte de lucru ale acestora. În anul 2003, Direcţia generală de administrare a marilor contribuabili a colectat aproximativ 24,2% din volumul total al veniturilor bugetului de stat.

De asemenea, la nivel teritorial funcţionează servicii pentru administrarea marilor contribuabililor de pe raza fiecărui judeţ.Preluarea activităţii de control a contribuţiilor sociale

16 www.mfinanţe.ro – ANAF- istoricul înfiinţării acestei instituţii

25

Începând cu data de 1 ianuarie 2004, şi celelalte activităţi legate de colectarea contribuţiilor sociale, respectiv gestiunea declaraţiilor şi colectarea veniturilor, calcularea dobânzilor şi penalităţilor, instituirea unor măsuri de executare silită, constituie atribuţii ale Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală.

Un asemenea act normativ aduce o serie de avantaje atat bugetului public, cât şi contribuabililor, dintre care menţionăm:

o mai bună performanţă a colectării efectuată de către o autoritate unică, indiferent dedestinaţia plăţii (bugetul de stat sau bugetele speciale);

cresterea conformării voluntare printr-o abordare integrată a controlului fiscal privindimpozitele şi contribuţiile sociale datorate;

scăderea poverii conformării voluntare pentru contribuabili, ca urmare a reduceriinumărului plătilor, a declaraţiilor şi al instituţiilor cu care trebuie să intre în contact.

3.2 Modul de organizare şi funcţionare al ANAF

O simplă analiză a sistemului de organizare globală ne arată că lumea se constituie din multe naţiuni diferite, populate de oameni diferiţi, fiecare cu propria lor limbă religie, cultură, obiceiuri şi istorie. Dar toate naţiunile au cel putin un lucru în comun : Administraţia Fiscală.

O astfel de instituţie trebuie să urmeze un curs în mijlocul unor asteptări contradictorii, respectiv presiunea nevoilor de asigurare a serviciilor publice - în permanentă crestere, cu presiunea fiscală asupra masei impozabile - ce se doreste minimizată.

Mediul şi condiţiile specifice de acţiune în care operează Administraţia Fiscală sunt diferite fată de ale altor organizaţii.

"Ingratitudinea" funcţiei de bază a instituţiei tinde să fie subestimată, uitându-se faptul că o Administraţie Fiscală de încredere şi cu o funcţionare liniştită este o condiţie de bază pentru o dezvoltare economică durabilă.

Agenţia Naţională de Administrare Fiscală, este principalul motor al colectării veniturilor la bugetul de stat, trebuie să asigure pe lângă creşterea gradului de colectare al veniturilor bugetare şi creşterea gradului de încredere publică în sistemul de administrare fiscală prin schimbarea modului de abordare a relaţiilor cu contribuabilii şi prin creşterea gradului de transparenţă, fără a atinge interesele personale ale contribuabililor.

Instituţia va urmări realizarea schimbărilor necesare în managementul administraţiei fiscale prin stabilirea unor criterii de evaluare a performanţei obţinute de personalul din cadrul administraţiilor fiscale.

Agenţia Naţională de Administrare Fiscală se organizează şi funcţionează ca organ de specialitate al administraţiei publice centrale, instituţie publică cu personalitate juridică, în subordinea Ministerului Economiei şi Finanţelor, finanţată de la bugetul de stat.

Agenţia Naţională de Administrare Fiscală are structura organizatorică, formată din direcţii generale, direcţii şi alte structuri.

În cadrul acesteia, inclusiv în directa subordine a preşedintelui, se pot organiza, prin ordin al preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, direcţii în cadrul unor direcţii generale, precum şi servicii, birouri, compartimente şi colective temporare şi se pot stabili numărul posturilor pe fiecare structură în parte, numărul posturilor de conducere şi numărul posturilor de execuţie, în condiţiile legii.

Personalul Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală este compus din preşedinte, vicepreşedinţi, funcţionari publici şi personal contractual.

Numărul maxim de posturi al aparatului propriu al Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală este de 1.307, inclusiv preşedintele şi vicepreşedinţii.

26

Numărul de posturi al aparatului propriu al Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală poate fi modificat prin redistribuirea de posturi de la direcţiile generale ale finanţelor publice judeţene şi a municipiului Bucureşti, prin ordin al preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, cu excepţia posturilor utilizate în activitatea de trezorerie şi contabilitate publică şi a celorlalte compartimente subordonate direct Ministerului Economiei şi Finanţelor, care se redistribuie prin ordin al ministrului economiei şi finanţelor.

Vicepreşedintele Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală care conduce Autoritatea Naţională a Vămilor nu este inclus în numărul maxim de posturi pentru aparatul propriu al Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală.

În subordinea Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală funcţionează Garda Financiară, Autoritatea Naţională a Vămilor, direcţiile generale ale finanţelor publice judeţene şi Direcţia Generală a Finanţelor Publice a Municipiului Bucureşti, ca instituţii publice cu personalitate juridică

În cadrul Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală se organizează şi funcţionează Autoritatea Naţională a Vămilor, ca organ de specialitate al administraţiei publice centrale, instituţie publică cu personalitate juridică, cu buget propriu în cadrul Ministerului Economiei şi Finanţelor.

Structura organizatorică a Autorităţii Naţionale a Vămilor include : a) aparatul central al Autorităţii Naţionale a Vămilor; b) unităţi subordonate Autorităţii Naţionale a Vămilor, respectiv direcţii regionale pentru accize şi operaţiuni vamale, direcţii judeţene pentru accize şi operaţiuni vamale, birouri vamale de frontieră şi de interior şi puncte vamale.

Numărul maxim de posturi pentru Autoritatea Naţională a Vămilor şi pentru unităţile subordonate acesteia este de 4.589, inclusiv postul de demnitar.

Repartizarea numărului maxim de posturi pe aparatul central şi pe unităţile subordonate Autorităţii Naţionale a Vămilor se face prin ordin al preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, la propunerea vicepreşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală care conduce Autoritatea Naţională a Vămilor.

Preşedintele Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală poate redistribui, prin ordin, între aparatul central, direcţiile regionale pentru accize şi operaţiuni vamale, direcţiile judeţene şi a municipiului Bucureşti pentru accize şi operaţiuni vamale, birourile vamale şi punctele vamale posturile repartizate, la propunerea vicepreşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală care conduce Autoritatea Naţională a Vămilor, cu încadrarea în numărul de posturi aprobat pentru aceste unităţi

În cadrul Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală se organizează şi funcţionează Garda Financiară, ca organ de specialitate al administraţiei publice centrale, instituţie publică cu personalitate juridică, cu buget propriu în cadrul Ministerului Economiei şi Finanţelor.

Structura organizatorică a Gărzii Financiare include: a) Comisariatul general; b) Secţiile judeţene şi secţia municipiului Bucureşti ale Gărzii Financiare. Organizarea şi funcţionarea Gărzii Financiare se stabilesc prin hotărâre a Guvernului. În cadrul structurii organizatorice a Comisariatului general al Gărzii Financiare şi, respectiv, al secţiilor judeţene şi secţiei municipiului Bucureşti, se pot constitui servicii,

27

birouri, compartimente, respectiv divizii, şi se aprobă numărul posturilor de conducere, prin ordin al preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, la propunerea comisarului general, cu respectarea reglementărilor legale în vigoare.

Numărul maxim de posturi pentru Garda Financiară este de 1.805, din care 200 de posturi pentru Comisariatul general. Repartizarea numărului de posturi pe secţiile judeţene şi secţia municipiului Bucureşti ale Gărzii Financiare se face prin ordin al preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, la propunerea comisarului general.

Structura organizatorică a Gărzii Financiare, numărul de posturi, normele generale şi speciale de dotare, însemnele distinctive şi modelele de uniformă se stabilesc prin hotărâre a Guvernului. Regulamentul de organizare şi funcţionare al Gărzii Financiare stabileşte competenţele şi atribuţiile personalului care ocupă funcţii publice de conducere şi de execuţie, precum şi ale personalului contractual şi se aprobă prin ordin al ministrului economiei şi finanţelor, la propunerea preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală.

Directorii generali, directorii generali adjuncţi, directorii şi directorii adjuncţi, şefii de servicii şi şefii de birouri, personalul de execuţie din aparatul propriu al Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală se numesc în funcţie, în condiţiile legii, prin ordin al preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală. Statul de funcţii pentru aparatul propriu al Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală se aprobă prin ordin al preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală.

Statele de funcţii pentru direcţiile generale ale finanţelor publice judeţene şi a municipiului Bucureşti se aprobă de către preşedintele Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală.

3.3 Conducerea Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală

Agenţia Naţională de Administrare Fiscală are o siglă ale cărei caracteristici se aprobă prin ordin al preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală.

Agenţia Naţională de Administrare Fiscală este condusă de un preşedinte cu rang de secretar de stat, numit prin decizie a primului-ministru.

Preşedintele Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală răspunde în faţa ministrului economiei şi finanţelor pentru întreaga sa activitate.

În exercitarea atribuţiilor sale preşedintele Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală emite ordine, în condiţiile legii.

Vicepreşedintele Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală care conduce Autoritatea Naţională a Vămilor şi comisarul general al Gărzii Financiare sunt ordonatori terţiari de credite şi pot delega această calitate altor persoane împuternicite în acest scop. Prin actul de delegare se precizează limitele şi condiţiile delegării.

Preşedintele Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală este ajutat în activitatea sa de 3 vicepreşedinţi cu rang de subsecretar de stat, dintre care unul conduce Autoritatea Naţională a Vămilor, numiţi prin decizie a primului-ministru.

Răspunderile şi atribuţiile vicepreşedinţilor se stabilesc prin ordin al preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală.

Preşedintele Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală reprezintă Agenţia Naţională de Administrare Fiscală în relaţia cu terţii.

28

Prin ordin al preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală unele atribuţii pot fi delegate vicepreşedinţilor, secretarului general şi persoanelor cu funcţii de conducere din compartimentele de specialitate.

Preşedintele Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală îndeplineşte şi alte atribuţii specifice, stabilite prin alte acte normative, precum şi alte atribuţii stabilite prin ordin al ministrului economiei şi finanţelor.

Preşedintele Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală poate aproba, în cazuri temeinic justificate, redistribuirea unor fonduri de stimulare între unităţile subordonate, precum şi între agenţie şi acestea.

În cazul în care preşedintele Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, din motive întemeiate, nu îşi poate exercita atribuţiile prevăzute în actele normative în vigoare, îl deleagă prin ordin pe unul dintre cei 3 vicepreşedinţi să exercite aceste atribuţii, cu informarea ministrului economiei şi finanţelor.

În cazul în care unul dintre vicepreşedinţii Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, cu excepţia vicepreşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală care conduce Autoritatea Naţională a Vămilor, din motive întemeiate, nu îşi poate exercita atribuţiile curente, acestea vor fi delegate către celălalt vicepreşedinte prin ordin al preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală.

Secretarul general al Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală este înalt funcţionar public, numit în condiţiile legii. Acesta asigură stabilitatea funcţionării agenţiei, continuitatea conducerii şi realizarea legăturilor funcţionale între structurile agenţiei.

Secretarul general îndeplineşte atribuţiile privind organizarea şi funcţionarea Guvernului României şi a ministerelor, cu modificările şi completările ulterioare.

Agenţia Naţională de Administrare Fiscală are în dotare un parc auto, potrivit dispoziţiilor legale în vigoare, iar pentru activităţi specifice numărul de mijloace de transport şi consumul de carburanţi.

Bunurile care se află în proprietatea, administrarea sau folosinţa direcţiilor generale ale finanţelor publice judeţene şi a Direcţiei Generale a Finanţelor Publice a Municipiului Bucureşti îşi păstrează acelaşi regim juridic

3.4 Obiectivele Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală 17

a) colectarea veniturilor bugetului de stat, reprezentând impozite, taxe şi alte venituri ale bugetului de stat, precum şi a veniturilor bugetului asigurărilor sociale de stat, bugetului asigurărilor pentru şomaj, bugetului fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate. b) aplicarea unitară a prevederilor legislaţiei privind impozitele, taxele, contribuţiile sociale şi alte venituri bugetare în domeniul său de activitate;

c) exercitarea prerogativelor stabilite de lege prin aplicarea unui tratament echitabil tuturor contribuabililor;

d) aplicarea în domeniul vamal a măsurilor specifice rezultate din Programul de guvernare şi din legislaţia în domeniul vamal;

17 HOTĂRÂRE Nr. 495 din 23 mai 2007 privind organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală

29

e) dezvoltarea asistenţei contribuabililor în vederea îmbunătăţirii nivelului de informare al acestora şi aplicării unitare a prevederilor legislaţiei privind impozitele, taxele, contribuţiile sociale şi alte venituri bugetare.

3.5 Atribuţiile Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală

În realizarea obiectivelor Agenţia Naţională de Administrare Fiscală are, în principal, 73 de atribuţii dar, eu voi menţiona în rândurile ce urmează unele din cele mai importante atribuţii: 1. Asigură aplicarea corectă, unitară şi nediscriminatorie a legislaţiei fiscale; 2. Elaborează şi avizează proiectele de acte normative care conţin prevederi referitoare la administrarea veniturilor bugetare, proceduri de administrare a impozitelor, taxelor, contribuţiilor sociale şi a celorlalte venituri bugetare pentru care este competentă; 3. Participă împreună cu direcţiile de specialitate din cadrul Ministerului Economiei şi Finanţelor la elaborarea proiectelor de acte normative privind stabilirea veniturilor bugetare; 4. Exercită controlul operativ şi inopinat privind prevenirea, descoperirea şi combaterea oricăror acte şi fapte din domeniul economic, financiar şi vamal care au ca efect evaziunea fiscală; 5. Exercită activitatea de inspecţie vamală, activitatea de control vamal ulterior şi orice altă formă de control specific în legătură cu aplicarea şi respectarea reglementărilor în vigoare în domeniul vamal; 6. Are reprezentanţi permanenţi la Misiunea României pe lângă Uniunea Europeană sau în cadrul altor organisme internaţionale, care asigură legătură operativă pe probleme vamale; 7. Aplică în domeniul vamal măsurile specifice rezultate din programele guvernamentale şi din reglementările vamale şi alte dispoziţii aplicabile mărfurilor aflate sub supraveghere vamală sau supuse controlului vamal; 8. Exercită controlul financiar privind respectarea disciplinei economico-financiare şi a modului de administrare şi gestionare a mijloacelor materiale şi a fondurilor financiare de către operatorii economici la care statul, direct sau printr-o instituţie ori autoritate publică, are calitatea de acţionar; 9. Administrează depunerea de către plătitori a declaraţiilor de impunere la impozite, taxe, contribuţii sociale şi alte venituri bugetare potrivit legii, precum şi evidenţa plăţilor efectuate; 10. Elaborează şi aplică procedurile privind evidenţa contribuabililor, gestiunea dosarului fiscal şi a cazierului fiscal; 11. Elaborează şi pune la dispoziţie personalului său materiale informative referitoare la aplicarea legislaţiei specifice fiecărui domeniu propriu de activitate; 12. Asigură, potrivit legii, tipărirea formularelor şi imprimatelor tipizate utilizate în domeniul său de activitate; 13. Coordonează, îndrumă şi verifică modul de respectare a procedurilor de administrare, a legislaţiei fiscale şi a legislaţiei contribuţiilor sociale de către structurile de administrare, prin efectuarea de acţiuni de monitorizare şi revizie a activităţii desfăşurate de acestea; 14. Furnizează Ministerului Economiei şi Finanţelor informaţii necesare fundamentării estimării veniturilor ce pot fi colectate de la contribuabili; 15. Furnizează structurilor specializate ale Ministerului Economiei şi Finanţelor informaţiile necesare fundamentării calculului contribuţiei României la bugetul Uniunii Europene; 16. Soluţionează contestaţiile împotriva actelor administrative fiscale, în condiţiile legii; 17. Urmăreşte realizarea unui management eficient şi coerent al administrării fiscale, având ca scop menţinerea unei administrări fiscale unitare, stabile şi armonizate;

30

18. Exercită funcţia de audit public intern în condiţiile legii; 19. Elaborează şi derulează programe de perfecţionare profesională a personalului din cadrul agenţiei la nivel central şi la nivelul structurilor de administrare prin Şcoala de Finanţe Publice şi Vamă şi alte organisme specializate în acest domeniu; 20. Asigură prin sistemul de management al performanţei şi dezvoltare profesională formarea unui corp al funcţionarilor publici profesionist, onest, stabil şi eficient, în scopul creării unei organizaţii moderne, flexibile, funcţionale şi eficiente, în condiţiile legii; 21. Deschide creditele necesare pentru cheltuielile fiecărui ordonator terţiar de credite în cadrul fiecărui exerciţiu bugetar; 22. Iniţiază şi participă la negocierile pentru elaborarea unor convenţii bilaterale în materie de recuperare a creanţelor bugetare; 23. Organizează activitatea de monitorizare a recuperării creanţelor bugetare 24. Verifică bazele de impunere, legalitatea şi conformitatea declaraţiilor fiscale, corectitudinea şi exactitatea îndeplinirii obligaţiilor de către contribuabili, precum şi modul în care aceştia respectă prevederile legislaţiei fiscale şi contabile, stabileşte diferenţe privind obligaţiile de plată, cât şi accesoriile aferente acestora; 25. Aplică împreună cu organele sale subordonate legislaţia în domeniul ajutorului de stat; 26. Propune strategii de dezvoltare pe termen mediu şi lung şi soluţii de reformă în domeniul administrării fiscale.

Agenţia Naţională de Administrare Fiscală îndeplineşte orice alte atribuţii şi are toate competenţele cu privire la activitatea de administrare a veniturilor bugetare, cu excepţia cazurilor în care legea prevede altfel.

În exercitarea atribuţiilor sale Agenţia Naţională de Administrare Fiscală colaborează cu ministerele şi autorităţile administraţiei publice centrale, autorităţile administraţiei publice locale, cu alte instituţii publice, precum şi cu persoane juridice şi fizice şi alte entităţi.

Atribuţiile, sarcinile şi răspunderile direcţiilor generale ale finanţelor publice judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, se stabilesc prin regulamentul de organizare şi funcţionare, care se aprobă prin ordin al preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, pe baza propunerilor vicepreşedinţilor Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală şi ale conducerii direcţiilor de specialitate din cadrul Ministerului Economiei şi Finanţelor, cu avizul secretarului de stat coordonator sau a secretarului general, după caz.

Atribuţiile, sarcinile şi răspunderile individuale ale personalului propriu al Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, al direcţiilor generale ale finanţelor publice judeţene şi al Direcţiei Generale a Finanţelor Publice a Municipiului Bucureşti se stabilesc prin fişa postului, pe baza regulamentelor de organizare şi funcţionare care se semnează de salariat şi se aprobă în condiţiile legii

În îndeplinirea atribuţiilor sale Agenţia Naţională de Administrare Fiscală este autorizată: 1. Să exercite nemijlocit şi neîngrădit inspecţia fiscală, controlul financiar, controlul operativ şi inopinat şi controlul vamal, conform dispoziţiilor legale în vigoare; 2. Să dea operatorilor economici, ca urmare a controlului, dispoziţii pentru luarea măsurilor de respectare a legii; 3. Să aplice sancţiuni potrivit prevederilor legale; 4. Să urmărească şi să ia măsuri de recuperare a ajutorului de stat ilegal sau utilizat abuziv, prin organele abilitate, conform competenţelor; 5. Să aplice, prin organele abilitate, modalităţile de executare silită şi măsurile asigurătorii, în condiţiile legii, pentru a căror realizare este competentă potrivit legii;

31

6. Să încheie protocoale de schimb de informaţii şi colaborare cu ministerele, instituţiile publice şi cu alte organizaţii; 7. Să soluţioneze plângerile prealabile şi petiţiile şi să pună la dispoziţie solicitanţilor informaţiile publice, în condiţiile legii; 8. Să stabilească orice alte măsuri în condiţiile prevăzute de lege.

Societatea în care trebuie să opereze Administraţiile Fiscale - inclusiv din punct de vedere microeconomic - nu mai este imuabilă.

Administraţia Fiscală trebuie să fie flexibilă pentru a se adapta la standardele Uniunii Europene.  Încă din cursul anului 2002, Ministerul Economiei şi Finanţelor a început un proces intens de reformă şi modernizare a activitaţii de administrare fiscală, proces care a beneficiat atât de sprijinul factorilor interni, cât şi de cel al programelor externe de asistenţa tehnică.

Necesitatea acestei reforme a administrarii impozitelor, taxelor, contributiilor şi a altor venituri ale bugetului de stat a fost determinată de diverşi factori, cum sunt schimbările economice şi sociale apărute în ultima perioadă, obligaţiile asumate de România odată cu exprimarea fermă a dorinţei de aderare la Uniunea Europeană, mediul de afaceri conectat din ce în ce mai mult cu economia internaţională, precum şi schimbările care au avut loc în plan internaţional în procesul de modernizare al Administraţiilor Fiscale.

32

Studiu de caz privindevolu ţia a ctivităţii ANAF în perioada 2005 – 2007

Pentru asigurarea egalităţii cetăţenilor în faţa obligaţiilor lor fiscale şi menţinerea unei concurenţe corecte între agenţii economici, ANAF este permanent preocupată de diminuarea evaziunii fiscale, care afectează veniturile bugetare şi distorsionează mediul de afaceri.

Studiul de caz pe care îl prezint în acest capitol constituie rezultatul analizei unor rapoarte de activitate ale Gărzii Financiare şi ale Autorităţii Naţionale a Vămilor.

Analiza a fost realizată pe baza unor date puse la dispoziţie de site-urile oficiale ale acestor instituţii,respectiv rapoartele de activitate .

4.1 Evoluţia activităţii Gărzii Financiare în prioada 2005-2007

Modificările legislative din cursul anului 2005 au condus la revenirea Gărzii Financiare în subordinea Ministerului Economiei şi Finanţelor iar prin OUG 190/2005 s-a prevăzut ca actele de control întocmite de Garda Financiară, la solicitarea Parchetului, constituie probă în justiţie.

În anul 2005, Garda Financiară şi-a desfăşurat activitatea cu un număr de 902 comisari, întreprinzând, în acesta perioadă, un număr de 146.643 acţiuni de control.

În urma acestor acţiuni au fost constatate 125.865 fapte care constituiau abateri de la reglementările financiar – fiscale pentru care au fost aplicate sancţiuni contravenţionale în valoare totală de 162.395 mii lei (RON) din care au fost încasaţi operativ 121.691 mii lei (RON), reprezentând 75 % din totalul stabilit.

În conformitate cu prevederile legale, au fost confiscate bunuri şi numerar fără provenienţă legală sau care au rezultat din săvârşirea unor fapte ilicite, în valoare de 117.097 mii lei (RON).

În 959 cazuri s-a dispus suspendarea temporară a activităţii unor agenţi economici pentru încălcarea prevederilor OG 28/1999 privind obligativitatea dotării şi utilizării aparatelor de marcat electronice fiscale, a 284 agenţi economici pentru încălcarea procedurilor privitoare la fabricarea şi comercializarea produselor accizate si a 24 cazinouri şi săli de jocuri de noroc.

Continuarea cercetărilor, au avut în vedere natura infracţională a faptelor constatate, în 2009 cazuri, pentru un prejudiciu de 697.104 mii lei (RON), au fost sesizate organele de cercetare penală.

În aceeaşi perioadă, Garda Financiară a soluţionat 571 lucrări la solicitarea parchetului, 1723 la solicitarea organelor de poliţie, a întocmit 120 informări către O.N.P.C.S.B. şi a soluţionat 203 solicitări din partea acestei instituţii

Numărul sesizărilor penale întocmite în anul 2005 depăşeşte cu 17% pe cel din anul anterior iar sumele aferente prejudiciilor constatate sunt cu peste 93 % superioare celor din perioada precedentă.

În anul 2006, Garda Financiară şi-a desfăşurat activitatea cu un număr de 902 comisari, efectuând , în acestă perioadă, un număr de 148.584 acţiuni de control.

În urma acestor acţiuni au fost constatate abateri de la reglementările financiar – fiscale pentru care au fost aplicate sancţiuni contravenţionale în valoare totală de 281.943 mii lei (RON) din care au fost încasaţi operativ 151.690 mii lei (RON).

33

Conform prevederilor legale , au fost confiscate bunuri şi numerar fără provenienţă legală sau care au rezultat din săvârşirea unor fapte ilicite, în valoare de 89.337 mii lei (RON).

Natura infracţională a faptelor constatate în anul 2006 sunt în număr de 2334 acestea însumând un prejudiciu în valoare de 745.773 mii lei (RON) şi, şi în acest caz fiind sesizate organele de cercetare penală.

Valoarea sancţiunilor contravenţionale aplicate au crescut cu 18% şi a numărului de sesizări penale întocmite, crescând cu 16% în condiţiile menţinerii la acelaşi nivel ridicat ca şi în anul anterior, a numărului de acţiuni de control executate.

În cursul anului 2007, prin adoptarea HG nr. 533/2007, s-a realizat creşterea capacităţii instituţionale cu 500 posturi, astfel că numărul personalului Gărzii Financiare a ajuns la 1805 posturi, din care 1605 în structurile teritoriale.

Pentru anul 2007 instituţia şi-a asumat, drept obiectiv principal, creşterea calităţii activităţii, în special în ceea ce priveşte identificarea abaterilor grave de genul producţiei şi comercializării ilicite de mărfuri accizabile, având consecinţa afectarea, prin evaziune fiscală, a veniturilor bugetului de stat.

În perioada supusă analizei au fost efectuate, 153.350 acţiuni de control, prin care s-a urmărit identificarea şi combaterea faptelor de evaziune fiscală.

În timpul verificărilor au fost constatate abateri de la reglementările financiar – fiscale în 135.982 cazuri.

Pentru faptele de natură contravenţională au fost aplicate sancţiuni care au condus la atragerea la buget a unor venituri suplimentare în valoare totală de 272.983 mii lei (RON), din care s-au încasat operativ, în timpul controlului 178.583 mii lei (RON).

În timpul controalelor au fost identificate fapte de natură infracţională care au produs bugetului de stat un prejudiciu în sumă de peste 1.400.000 mii lei ( RON), fiind înaintate organelor de urmărire penală, pentru continuarea cercetărilor, un număr de 2.375 sesizări, iar în 1159 cazuri au fost informate organele fiscale.

În conformitate cu prevederile legale, au fost confiscate sau s-a dispus virarea în vederea confiscării, de bunuri şi numerar fară provenienţa legală sau care au rezultat din savârsirea unor fapte ilicite, în valoare de 103.822 mii lei (RON).

Mai sus sunt evidenţiate date reale din rapoartele de activitate ale Gărzii Financiare şi pe baza acestor date voi arata grafic evoluţia sau regresul acestei instituţii.

Aceste date vor fii regăsite în cadrul tabelului 1 de la pagina 35.

Tabelul 1Rezultatele activităţii desfăşurate de Garda Financiară în perioada 2005 - 2007

Rezultate obţinute %

34

Explicaţii 2005 2006 2007 2005/2006 2006/2007Nr. Agenţi economici verificaţi 146.643 148.584 153.350 101 103

Nr. acte de control încheiate 138.902 143.437 135.982 103 94

I. SUME TOTALE:

-stabilite 286.497 281.943 376.805 98 134 -încasate 132.098 151.690 189.544 114 125din care:Amenzi

-stabilite 162.395 192.606 272.983 118 142-încasate 121.691 138.848 178.583 114 129 Confiscări

-stabilite 117.097 89.337 103.822 76 116-încasate 9.039 10.386 10.817 115 104Altele

-stabilite 7.005 - - --încasate 1368 - - - II. SESIZĂRI PENALE - număr 2.009 2.334 2.375 116 102 - valoare prejudicii 697.104 745.773 1.400.023 107 188

Sursă tabel: Rapoarte de activitate ale Gărzii Financiare pe perioada 2005 - 2007

În tabelul de mai sus sunt evidenţiate rezultatele obţinute de Garda Financiară şi se reflectă sugestiv ritmul de creştere sau de scădere al eficienţei acestora. (vezi Graficele 1 şi 2 pag 37).

Aşa cum numărul de agenţi economici verificaţi a înregistrat o uşoară creştere, numărul de acte de control încheiate a variat crescând cu 3% în 2006 faţă de 2005 şi scăzând în 2007 cu 6% faţă de 2006.

Remarcăm că, în multe din acţiunile mari, desfăşurate în cadrul instituţiei, rezultatele au fost obţinute datorită bunei colaborări, atât în interiorul ANAF cu organele vamale şi cele de control fiscal, cât şi cu organele Ministerului Administraţiei şi Internelor, şi în special Direcţia de Investigare a Fraudelor, împreună cu care au fost organizate şi realizate verificări complexe dintre care exemplificăm acţiunea ” Gaterul ”, în legatură cu exploatarea şi comercializarea masei lemnoase şi acţiunea ” Morărit şi panificaţie”

Un segment important din activitatea instituţiei îl reprezintă verificările efectuate împreună sau la solicitarea organelor de poliţie, mai ales că, prin dispoziţia conducerii ANAF, verificările în legătură cu fraudele identificate la marii contribuabili, au fost realizate de Garda Financiară.

Aceste actiuni, care au condus la creşterea credibilităţii acestei instituţii în lupta împotriva fraudei, au presupus alocarea unui volum important de timp, un număr semnificativ de comisari fiind atraşi pentru efectuarea verificărilor de specialitate.

35

Analiza evoluţiei activit ăţii Gărzii Financiare pe domenii de activitate

1818 Sursă grafice 1 şi 2 : Rapoarte de activitate ale Gărzii Financiare pe prioada 2005 - 2007

36

Analizând în structură, pe domenii de activitate, pot fi evidenţiate rezultatele obţinute în combaterea fraudei cu produse accizate, deopotrivă alcool, tutun şi uleiuri minerale, precum şi cele cu fier vechi, material lemnos, cereale, etc. sunt reflectate în datele şi graficele prezentate şi sunt sustinute prin cazurile deosebite identificate de comisarii Gărzii Financiare, precum şi de indicatorii realizaţi pe principalele domenii de activitate.

În continuare voi menţiona câteva dintre rezultatele înregistrate de Garda Financiară pe diferitele domenii de activitate, urmărind evoluţia ageţilor economici verificaţi, agenţilor economici sancţionaţi, amenzilor aplicate, amenzilor încasate, confiscărilor de bunuri sau sume, prejudiciile din impozite şi taxe, număr de sesizări penale.

Din punct de vedere al numărului de agenţi verificaţi pe perioada supusă studiului, se observă o variaţie în principalele domenii de activitate, mai puţin în domeniul maselor lemnoase unde s-a înregistrat o scădere a agenţilor economici verificaţi, şi în domeniile deşeurilor recuperabile şi cel al morăritului şi panificaţiei unde s-au înregistrat uşoare creşteri ale numărului acestora. Pe domeniul disciplinei financiare, după cum arată şi graficul de mai jos (grafic 3 şi 3.1) s-au înregistrat rezultate notabile, numărul agenţilor economici verificaţi crescând de la 45543 în anul 2005 la 54951 în anul 2007.

19

Folosind datele centralizate de Garda Financiară în rapoartele de activitate întocmite la sfârşitul anilor analizaţi în acest studiu de caz, am realizat graficul de mai sus în care se evidenţiază evoluţia variabilă a numărului de agenţi economici sancţionaţi în principalele domenii de activitate. În ciuda variaţiilor din majoritatea domeniilor studiate, în domeniul 19 Sursă Grafice 3 şi 3.1 : Rapoarte de activitate ale Gărzii Financiare pe prioada 2005 - 2007

37

deşeurilor recuperabile şi cel al morăritului şi panificaţiei, s-au înregistrat creşteri ale numărului de agenţi sancţionaţi.

Ca şi în cazul agentilor verificaţi, pe domeniul disciplinei financiare s-a înregistrat cea mai mare creştere a agenţilor economici sancţionaţi, numărul acestora crescând considerabil de la an la an. ( vezi grafic 4 şi 4.1).

20

În urma controalelor efectuate de Garda Financiară, pentru neregulile descoperite, inspectorii au aplicat amenzi ale căror valori au crescut considerabil în perioada 2005 – 2007 aşa cum este evidenţiat şi în graficele de mai jos (grafic 5 şi 5.1), realizat pe principalele domenii de activitate în care s-au desfăşurat

20 Sursă Grafice 4 şi 4.1 : Rapoarte de activitate ale Gărzii Financiare pe prioada 2005 - 2007

38

controalele, folosind date oficiale puse la dispoziţie de instituţia în cauză. Sumele sunt reflectate în mii lei (RON).

Domeniul disciplinei financiare se evidenţiază din nou prin valori mari şi creştere substanţială, arătând că este sectorul cu cea mai intensă activitate a inspectorilor Gărzii Financiare. Contravaloarea amenzilor aplicate, coroborată cu numarul agenţilor economici sancţionaţi, reflectă numărul mare de nereguli constatate în fiecare din sectoarele de activitate în care s-au desfăşurat controale.21

Din totalul amenzilor aplicate de către inspectorii Gărzii Financiare, numai o parte sunt încasate datorită mai multor factori cum ar fi amânarea plăţii pe perioada procesului de judecată în cazul în care agentul economic contestă în instanţă decizia inspectorilor, suspendarea plăţii amenzii în cazul în care instanţa decide că sancţiunea nu a fost corect aplicată ori în cazul în care agentul economic sancţionat doreşte repetarea controlului fiscal, nefiind mulţumit de decizia inspectorilor fiscali.

21 Sursă Grafice 5 şi 5.1 : Rapoarte de activitate ale Gărzii Financiare pe prioada 2005 - 2007

39

Cu toate acestea, sumele încasate din amenzile aplicate de Garda Financiară, aduc un aport important la bugetul de stat, acestea crescând considerabil în fiecare an. Aşa cum am mai spus, sectorul disciplinei financiare a înregistrat cele mai mari valori deoarece cuprinde cea mai mare parte a agenţilor economici. ( vezi grafic 6 şi 6.1)

22

Pe lângă efectuarea controalelor şi aplicarea amenzilor, inspectorii Gărzii Financiare mai au o atribuţie, aceea de a confisca sume de bani sau bunuri, acolo unde este necesară luarea acestei decizii. Astfel, inspectorii au confiscat sume şi bunuri de la agenţii economici, cu valori comparabile cu cele ale amenzilor încasate. La acest capitol, cele mai mari valori au fost înregistrate în domeniul deşeurilor recuperabile acestea însumând în cei trei ani supuşi studiului, 945.66 mii lei (RON).

22 Sursă Grafice 6 şi 6.1 : Rapoarte de activitate ale Gărzii Financiare pe prioada 2005 - 2007

40

În graficele de mai jos ( grafic 7 şi 7.1), sunt cuprinse sumele de bani confiscate precum şi contravaloarea bunurilor confiscate, cum ar fi marfuri fără acte de provenienţă şi autovehicule ce au servit la savârşirea faptelor constatate. Nu sunt însă adăugate sumele ce reprezintă contravaloarea mărfurilor care fac obiectul unor sesizări penale, sau cele care, conform legii sunt supuse procedeului de distrugere.

23

În perioada supusă analizei, inspectorii Gărzii Financiare au identificat fapte de natură infracţională care au produs bugetului de stat prejudicii majore ce sunt reprezentate în graficele de mai jos.( grafic 8 şi 8.1). Cele mai mari prejudicii au fost înregistrate în sectorul uleiurilor minerale.

Pe când în domeniul alcoolului şi băuturilor alcoolice s-a înregistrat o creştere semnificativă a prejudiciilor, respectiv de la 40.731 mii lei (RON) în 2005 până la 111.430 mii lei (RON) în 2007, în domeniul maselor lemnoase s-au înregistrat scăderi drastice ale valorilor

23 Sursă Grafice 7 şi 7.1 : Rapoarte de activitate ale Gărzii Financiare pe prioada 2005 - 2007

41

prejudiciilor aduse bugetului, respectiv de la 74.682 mii lei (RON) în 2005 la 6107 mii lei (RON) în 2007. O scădere remarcabilă s-a înregistrat şi în domeniul disciplinei financiare.

Luând în calcul toate domeniile de activitate, suma totală a prejudiciilor aduse bugetului statului în perioada analizată este de 2.842.900 mii lei (RON).

24

Din totalul faptelor de natură infracţională identificate, o parte sunt înaintate organelor de urmărire penală pentru continuarea cercetărilor, sub formă de sesizări penale. Astfel, s-au înregistrat creşteri ale numărului de sesizări penale în majoritatea principalelor domenii de activitate supuse studiului, mai puţin în domeniul disciplinei financiare unde se observă o scădere semnificativă pe perioada aleasă pentru analiză. Cu toate acestea în cel din urmă domeniu s-au înregistrat cele mai multe sesizări penale înaintate pentru continuarea cercetărilor ( vezi grafic 9 şi 9.1)

24 Sursă Grafice 8 şi 8.1 : Rapoarte de activitate ale Gărzii Financiare pe prioada 2005 - 2007

42

25

Verific ă rile î n principalele domenii de activitate

Verificările în domeniul uleiurilor minerale au identificat că principale procedee frauduloase sunt substituirea unor produse petroliere nepurtătoare de accize şi comercializarea acestora sub forma de carburanţi sau deturnarea de la destinaţia legală a uleiurilor minerale neaccizate (solvenţi), în vederea eludării plătii accizei.

25 Sursă Grafice 9 şi 9.1 : Rapoarte de activitate ale Gărzii Financiare pe prioada 2005 - 2007

43

În retelele de distribuţie au fost intercalate societăţi comerciale de tip fantomă în vederea disimulării originii mărfii sau a destinatarilor reali ai acestora.

Controalele în domeniul producţiei şi comercializării alcoolului şi a băuturilor alcoolice au identificat producători neautorizaţi de băuturi alcoolice. O tehnică folosită de evazionişti este şi cea a producerii alcoolului şi a băuturilor alcoolice, în spaţii formal autorizate, din materii prime neevidenţiate în contabilitate urmată de disimularea produselor finite şi comercializarea acestora împreună cu loturi legal procesate şi marcate fiscal

În domeniul produselor din tutun, evaziunea fiscală se manifestă în special, prin comercializarea clandestină, a ţigaretelor introduse ilegal în ţară, prin graniţa de est, din ţări din fostul spaţiu sovietic dar şi prin redirijarea acestora către spaţiul european, unde preţul ţigarilor este mult mai mare.

Totodată, verificări ce au pornit de la importatori de utilaje specifice producţiei de ţigarete au condus la identificare şi oprirea activităţii unor fabrici clandestine care prelucrau tutun brut achiziţionat de la producători particulari a căror producţie figura ca fiind exportată

Datorită faptului că reciclarea deşeurilor metalice determină diminuarea costurilor în sectorul metalurgic, achiziţia acestei materii prime este de interes deosebit, atât pe piaţa internă, cât şi la extern.

În multe cazuri s-a constatat existenţa unor reţele care procedau la comercializarea ilicită a deşeurilor recuperabile prezentand centrelor de colectare, ca documente justificative, facturi de la societăţi de tip fantomă sau borderouri de achiziţie de la persoane fizice, completate cu date fictive. De asemenea, firme de tip fantomă erau introduse în lanţul comercial pentru a se

îngreuna identificarea furnizorilor reali.

Verificările în domeniu exploatării, gestionării, prelucrării şi comercializării masei lemnoase au scos în evidenţă procedee de comercializare pe piaţa neagră a unor însemnate cantităţi de material lemnos prin: - lipsa marcajelor aplicate de organele silvice; achiziţionarea de lemn fără documente de provenienţă; - prelucrarea, cu complicitatea deţinătorilor de gatere, a materialelor lemnoase recoltate de

deţinătorii de fond forestier, fără înregistrarea în gestiune;- introducerea în lanţul comercial a societăţilor de tip fantomă în vederea împiedicării

identificării furnizorilor şi/sau a beneficiarilor reali.

Rezultatele controalelor efectuate în domeniu comerţului cu cereale, produse de morărit şi panificaţie au scos în evidenţă o serie de nereguli, practicate de unele grupuri de persoane sau firme, organizate şi constituite după principiul reţelelor de contrabandă care actionează, de obicei, pe raza mai multor judete, cu privire la:

-neîntocmirea sau întocmirea incompletă a documentelor care atestă şi însotesc cantităţile recoltate, din câmp şi până la înmagazinare;

-neutilizarea documentelor aprobate prin actele normative şi nerespectarea modului de completare a acestora, atât pe timpul transportului, cât şi la depozitare, prelucrare şi comercializare;

-intercalarea pe circuitul economic a unor firme tip fantomă

44

Având în vedere că verificările din teren în domeniul disciplinei financiare sunt fundamentate ulterior pe baza analizei documentelor şi evidenţelor contabile întocmite de agenţii economici, verificările privind respectarea disciplinei financiar contabile constituie un obiectiv permanent al comisarilor Gărzii Financiare.

CONCLUZII – Direcţii principale în 2008

Volumul de activitate desfăşurat de Garda Financiară în această perioadă supusă analizei este superior, atât calitativ cât şi cantitativ, activitătii desfăşurate în anii anteriori, creşterea majorităţii indicatorilor fiind semnificativă.

Pentru ca acest volum de activitate să fie superior, s-a recurs la implementarea unui management participativ care a contribuit la:

- depistarea şi instrumentarea unor cauze mari în domenii diverse de activitate, îndeosibi privind produsele accizabile;

- implicarea mai susţinută a secţiilor teritoriale;- aprecierea calităţii lucrărilor de catre Parchet, inclusiv DNA.

În cadrul Gărzii Financiare acţiunile au atât caracter sancţionatoriu cât şi preventiv, după caz, contribuind la descurajarea faptelor de evaziune fiscală şi implicit, la creşterea gradului de conformare a contribuabililor.

Dincolo de realizările obţinute, în atenţia noastră ramâne alinierea activităţii instituţiei la noile provocări determinate de evoluţia economiei naţionale, în contextul apartenenţei României la Uniunea Europeană.

Garda Financiară are în plan următoarele obiective :- monitorizarea şi intervenţia operativă în domeniile cu grad ridicat de risc la evaziunea fiscală;- ameliorarea permanentă a calităţii actului de control;- intensificarea colaborării, atât cu structurile ANAF cât şi cu alte instituţii;- implicarea constantă şi creşterea capacităţii de reacţie a structurilor teritoriale în identificarea

şi instrumentarea cu operativitate a cazurilor mari de evaziune fiscală, cu ramificaţii pe raza mai multor judete.

Având în vedere nivelul pregătirii profesionale şi experienţa acumulată de comisari privind depistarea şi combaterea faptelor de evaziune şi fraudă fiscală, se va acţiona pentru perfecţionarea legii de organizare şi functionare a Gărzii Financiare referitor la:

- acordarea de competente privind efectuarea actelor premergătoare cercetării penale;- identificarea şi legitimarea persoanelor implicate în faptele de evaziune fiscală;- posibilitatea verificării în trafic a mijloacelor auto prin punerea de acord a

prevederilor OUG nr. 91/2003 privind organizarea Gărzii Financiare cu prevederile OUG nr. 195/2002, republicată, privind circulaţia pe drumurile publice;

- culegerea, prelucrarea, stocarea şi schimbul informaţiilor generate de faptele de fraudă fiscală;

Pentru asigurarea condiţiilor privind stabilitatea personalului, creşterea loialităţii faţă de valorile instituţiei şi diminuarea factorilor generatori de corupţie, se va asigura prin promovarea şi adoptarea Legii statutului comisarului din Garda Financiară.

În acest mod, va creşte operativitatea şi eficienţa acţiunilor desfăşurate de comisarii Gărzii Financiare, care sunt permanent la dispoziţia serviciului şi acţionează atât în zilele de repaos sau sărbători legale, pe timp de zi şi noapte, indiferent de condiţiile atmosferice.

4.2 Evoluţia activităţii Autorităţii Naţionale a Vămilor 2005-2007

45

La nivelul Autorităţii Naţionale a Vămilor (A.N.V.) a fost iniţiat şi realizat, în cursul anilor 2005 şi 2006, un set de măsuri având ca obiective principale recuperarea întârzierilor în realizarea angajamentelor asumate în procesul de integrare europeană, îmbunatăţirea mediului de afaceri prin fluidizarea procesului de vămuire şi diminuarea drastică a fenomenului de corupţie.

În cursul anului 2005 Autoritatea Naţională a Vămilor şi-a propus:- elaborarea unei noi Strategii revizuite a Autorităţii Naţionale a Vămilor privind

dezvoltarea resurselor umane;- elaborarea unui plan de pregătire profesională care se derulează prin Şcoala de

Finanţe Publice şi Vamă destinat personalului vamal în vederea aplicării în mod uniform a reglementărilor vamale.

Pe parcursul anului 2005 au fost incluşi în programul de formare specializată, 1.042 defuncţionari publici din sistemul vamal;

S-au vizat schimburi de experienţă între funcţionarii vamali şi cei ai altor instituţii în scopul dezvoltarii unei colaborări şi cooperări ulterioare

Derularea unor programe de formare profesională, care au inclus personalul vamal operativ din birourile vamale de interior şi de frontieră, la cursurile pe teme referitoare la Politica Agricola Comună, Drepturile de Proprietate Intelectual, Lupta împotriva fraudelor în domeniul accizelor şi TVA-ului, Valoare în vamă şi Originea mărfurilor, Controlul autovehiculelor, Regimuri Economice, Formare formatori, Proceduri simplificate de vămuire.

În anul 2006, numărul funcţionarilor publici participanţi la programele de formare/perfecţionare a atins cifra de 4389, participări atât din directiile regionale vamale, cât şi din birourile vamale.

Până la sfârşitul anului 2006, au fost incluşi în programe de formare în cadrul proiectului, peste 170 de funcţionari vamali.

Pregătirea profesională a personalului vamal s-a realizat în anul 2007 atât la nivel central (prin Şcoala de Finanţe Publice şi Vamă) cât şi în centrele regionale de instruire, derulându-se cu un număr de 80 de cursuri de pregătire profesională.

Numărul total de participări la aceste sesiuni de instruire a fost de 1.400 de funcţionari vamali, din care 110 au fost instruiţi ca formatori. Din totalul funcţionarilor care au participat la cursurile de pregătire profesională un număr de 35 de funcţionari publici au fost instruiti în cadrul structurilor de audit public intern.

46

26

Lupta împotriva corupţieiÎn acest domeniu prioritar pentru integrare, precum şi ca urmare a avertizărilor

Comisiei Europene, organizaţiilor neguvernamentale şi a mass-media, au fost iniţiate şi aplicate urmatoarele măsuri:

- elaborarea şi adoptarea unei noi Strategii anticorupţie a Autorităţii Naţionale a Vămilor pe perioada 2005-2007 şi a unui nou Plan de acţiune împotriva corupţiei pe anul 2005. Pentru întocmirea acestor două documente importante pentru combaterea fenomenului corupţiei, A.N.V. a beneficiat de sprijinul consilierului britanic pe probleme de anti-coruptie Tom McGoona.

- după intrarea în vigoare a noului Cod vamal şi a Regulamentului de aplicare a acestuia în anul 2006, sistemul informatic Asycuda nu permite lucrătorului vamal să solicite alte documente faţă de cele stabilite legal. Mai mult decât atât, repartizarea agenţilor vamali la punctele de lucru (,,control fizic’’) se realizează aleator, înlăturându-se astfel orice posibilitate de a ,,planifica’’ unele operaţiuni în afara cadrului legal;

- continuarea campaniei de mediatizare a măsurilor de încurajare a participării publicului la semnalarea faptelor de corupţie prin afisarea Codului de conduită a funcţionarului vamal la toate birourile vamale de interior şi de frontieră, punerea la dispoziţia cetătenilor, în mod gratuit, a formularului de plângere.

În cursul anului 2006 au fost derulate 9 acţiuni de control inopinat, care au vizat activitatea birourilor vamale Nădlac, Cenad şi Borş (frontiera de vest), Siret, Giurgiuleşti, Oancea (2) şi Albiţa (frontiera de est) şi Giurgiu (frontiera de sud a României), acţiuni concretizate prin luarea de măsuri împotriva personalului celor două instituţii pentru nerespectarea îndatoririlor de serviciu specifice.

La începutul lunii iulie 2006, organizaţia neguvernamentală Centrul de Analiză şi Dezvoltare Instiţională (CADI) în parteneriat cu ANV-Serviciul Verificări Interne a început derularea proiectului ,,Reducerea barirelor birocratice care conduc la corupţie în vamă’’, finanţat prin programul Global Opportunities Fund-Reuniting Europe, obiectivul general al proiectului fiind scăderea barierelor birocratice care pot conduce la corupţie în cadrul autorităţii vamale.

26 Sursă Grafic 10 : Rapoartele de activitate ale Autorităţii Naţionale a Vămilor din perioada 2005 - 2007

47

În anul 2005,s-au efectuat în unităţile vamale, a unui număr de 90 de controale (42, tematice şi 48 inopinate), iar în anul 2006, a unui număr de 201 controale (123 inopinate, 35 tematice) şi 43 investigaţii.

În ceea ce priveşte rezultatele în acest domeniu, în cursul anului 2007, s-au efectuat un număr de 127 verificări inopinate, 12 verificări tematice şi 79 investigaţii.( vezi grafic 11).

27

Verificările inopinate ale structurii de verificări interne au vizat:-respectarea Codului de conduită al funcţionarului public din cadrul autorităţii vamale,

comportamentul şi corectitudinea manifestată de personalul vamal în exercitarea atribuţiilor de serviciu şi declararea sumelor de bani la intrarea în serviciu;

-monitorizarea modului în care este realizată încurajarea participării publicului la semnalarea faptelor de corupţie prin afişarea Codului de conduită al funcţionarului public din cadrul autorităţii vamale la birourile vamale, punerea la dispoziţia cetăţenilor, în mod gratuit, a formularului de plângere, afişarea avertizărilor privind interdicţia oferirii de bani sau bunuri personalului vamal şi afişarea liniei telefonice gratuite la care pot fi semnalate comportamentele inadecvate ale lucrătorilor vamali.

Verificările tematice au urmărit modul de aplicare a legislaţiei vamale şi a ordinelor interne emise de conducerea instituţiei.

Investigaţiile au fost efectuate, urmare a unor petiţii sau sesizări adresate autorităţii vamale, în care se reclamau diverse aspecte privind conduita sau modul de îndeplinire a sarcinilor de serviciu de către personalul vamal.

Rezultatele Serviciului Verificări Interne pe linia prevenirii şi combaterii corupţiei în anii2005-2006, s-au materializat după cum voi evidenţia în tabelul si graficul de mai jos alături de datele interpretate şi pe anul 2007 cu ajtorul evaluării raportului de activitate pus la dispoziţie de către site-ul oficial al acestei instituţii.

27 Sursă Grafic 11 : Rapoartele de activitate ale Autorităţii Naţionale a Vămilor din perioada 2005 - 2007

48

După cum se observă şi în tabelul 2 există fluctuaţii, mai evidente sau mai puţin evidente, exemplul de creştere fiind în cazul sancţiunii disciplinare cu musrare scrisă, unde creşterea este de 13 sancţiuni în 2006 faţă de 2005, iar un exempu de scădere se poate observă în cazul Comisiei de Disciplină unde scăderea este de 44 de sesizări în 2006 faţă de 2005. (vezi graficul 12)

Sursă tabel : Rapoartele de activitate ale Autorităţii Naţionale a Vămilor din perioada 2005 - 2007

28

Comisia de disciplină

28 Sursă Grafic 12 : Rapoartele de activitate ale Autorităţii Naţionale a Vămilor din perioada 2005 - 2007

Măsuri 2005 2006

2007

Sancţiuni disciplinare cu mustrare scrisă 54 67 26Sesizarea Comisiei de Disciplină 144 100 63Sesizarea parchetului (DNA, parchete locale)

30 8 2

Mutarea temporară 69 54 31Înlocuiri din funcţii de conducere 75 0 4Sesizarea organelor de poliţie 2 0 16Destituiţi din funcţia publică 10 0 0

49

În anul 2005 pe rolul comisiei de disciplină organizată la nivelul Autorităţii Naţionale a Vămilor au fost înregistrate 151 de sesizări cu privire la 157 de funcţionari publici

- 98 de funcţionari publici (92 de sesizări) a dispus mustrarea scrisă- 13 de funcţionari publici (13 sesizări) a dispus destituirea din funcţia publică.- 46 de funcţionari publici (46 de sesizări) a dispus aplicarea altor sancţiuni

disciplinare.Cu privire la sesizările clasate menţionam că 46 dintre acestea (referitor la 47 de

funcţionari publici) s-au aflat pe rolul comisiei de disciplină .Acestea au fost preluate spre soluţionare de comisia de disciplină, care nu a mai putut înainta propuneri de sancţionare întrucât raportat la data preluării dosarelor fusese depăşit termenul de aplicare a sancţiunii prevazut de Hotărârea Guvernului nr. 1210/2003 privind organizarea şi funcţionarea comisiilor de disciplină şi a comisiilor paritare din cadrul autorităţilor şi instituţiilor publice.

În anul 2006 pe rolul comisiei de disciplină organizată la nivelul Autorităţii Naţionale a Vămilor au fost înregistrate 159 de sesizări cu privire la 189 de funcţionari publici.

- 100 de funcţionari publici (74 de sesizări) a dispus mustrarea scrisă- 6 de funcţionari publici (6 sesizari) a dispus destituirea din funcţia publică.- 34 de funcţionari publici (33 de sesizări) a dispus aplicarea altor sancţiuni

disciplinare prevazute de Legea nr. 188/1999.Menţionăm că, în prezent sunt în curs de soluţionare 46 de sesizări cu privire la 49

de funcţionari publici.

În 2007, urmare a cercetării administrative efectuate de Comisia de Disciplină, personalul vamal a fost sancţionat disciplinar după cum urmează:

- destituiţi din funcţia publică -10 funcţionari vamali;- mustrare scrisă -5 funcţionari vamali;- suspendaţi din funcţia publică - 2 funcţionari vamali;Menţionez că un numar de 45 de sesizări se află în curs de soluţionare de către

Comisia de Disciplină

Evaluarea performanţelor obţinute în colectarea taxelor vamaleÎn cursul anului 2005, A.N.V. a încasat drepturi vamale de import (taxe vamale, TVA,

accize) în sumă totală de cca. 16,9 miliarde lei RON. Statistic, această sumă reprezintă cca. 30% din veniturile colectate la bugetul de stat în cursul anului 2005.

În cursul anului 2006, A.N.V. a încasat drepturi vamale de import (taxe vamale, TVA, accize) în sumă totală de cca. 22,5 miliarde lei RON.

În perioada 26.04.2005-31.12.2006, cuantumul drepturilor vamale de import calculate pe baza valorii în vamă declarate de agenţii economici pentru mărfurile la care s-au aplicat prevederile H.G. nr. 973/2006 a fost de 98.212.785 RON, iar valoarea acestora rămasă definitivă conform proceselor verbale de control al valorii în vamă a totalizat 109.912.436 RON, ceea ce înseamnă că din acest punct de vedere valoarea în vamă a mărfurilor respective a crescut în perioada analizată cu aproximativ 11,9%.

În anul 2006, veniturile totale încasate din drepturi vamale de import (taxe vamale, TVA, accize etc.) la bugetul statului de către Autoritatea Naţională a Vămilor au înregistrat o creştere importantă de aproximativ 33,2 % faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, fiind în valoare de aproximativ 22,5 miliarde RON (faţă de 16,9 miliarde RON în aceeaşi perioadă a anului 2005).

50

Prezentarea rezultatelor sintetice ale activităţii structurilor de supraveghere şi control vamal

În anul 2005, din punct de vedere al acţiunilor de control ulterior desfăsurate de către structurile de supraveghere şi control vamal situaţia se prezintă astfel:

- Au fost desăşurate 9.182 controale în urma cărora valoarea totală a bunurilor şi sumelor confiscate s-a ridicat la 13.906.000 RON. Valorificarea bunurilor confiscate a ajuns la 1.079.000 în anul 2005 .

- valoarea sumelor constatate în anul 2005, ca urmare a activităţii de control, a fost de 2.789.077.000 RON

- valoarea sumelor încasate în anul 2005, ca urmare a activităţii de control, a fost de 46.017.000 RON

În anul 2006, la nivel central, au fost realizate un număr de 21 de controale/investigaţii, din care s-au identificat 15 fraude/iregularităţi, în urma cărora s-au constatat drepturi vamale în valoare de 3.401.461 lei RON (adică 34.014.610.000 lei vechi), inclusiv alte taxe şi impozite datorate statului în cadrul operaţiunilor vamale cu accesoriile aferente.

În cursul anului 2006, s-au încasat efectiv 4.602.874 lei RON (adică 46.028.740.000 lei vechi), din care 3.842.661 lei RON.

Totodată au fost aplicate amenzi contravenţionale în valoare de 8.500 lei RON(adică 85.000.000 lei vechi).

Amenzile contravenţionale aplicate au reprezentat 12.925 mii lei RON(adică 129.250.000.000 lei vechi), din care încasate 7.385 mii lei RON (adică 73.850.000.000 lei vechi), iar contravaloarea bunurilor confiscate a fost de 24.081 mii lei RON(adică 240.810.000.000 lei vechi), din care valorificate în valoare de 2.792 mii lei RON(adică 27.920.000.000 lei vechi).

La toate acestea se adaugă accesorii constatate în suma de 47.466 mii lei RON (adică 474.660.000.000 lei vechi), din care încasate 13.717 mii lei RON (adică 137.170.000.000 lei vechi)

În tabelele şi graficele de mai jos voi prezenta rezultatul situaţiei tipurilor de fraudă vamală comercială identificate în anul 2006 comparativ cu 2005.

51

29

Sursă tabel : Rapoartele de activitate ale Autorităţii Naţionale a Vămilor din perioada 2005 - 2007

29 Sursă Grafic 13 : Rapoartele de activitate ale Autorităţii Naţionale a Vămilor din perioada 2005 - 2007

Tipuri de fraudă comercială identificată 2006

Sume încasate

Valoare în vamă 6,267

Încadrare tarifară5,311

Origine (preferinţe tarifare) 5,421

Regim fiscal preferenţial6,044

Sustragerea de la vămuire4,526

Regimuri suspensive economice14,143

Altele 8,315

52

30

Sursă tabel : Rapoartele de activitate ale Autorităţii Naţionale a Vămilor din perioada 2005 - 2007

30 Sursă Grafic 14 : Rapoartele de activitate ale Autorităţii Naţionale a Vămilor din perioada 2005 - 2007

Tipuri de fraudă comercială identificată 2005

Sume încasate

Valoare în vamă6,012

Încadrare tarifară1,045

Origine (preferinţe tarifare)2,259

Regim fiscal preferenţial13,823

Sustragerea de la vămuire3,681

Altele2,130

53

31

Sursă tabel : Rapoartele de activitate ale Autorităţii Naţionale a Vămilor din perioada 2005 - 2007

31 Sursă Grafic 15 : Rapoartele de activitate ale Autorităţii Naţionale a Vămilor din perioada 2005 - 2007

Tipuri de fraudă comercială identificată 2006

Sume constatate

Valoare în vamă 15,004

Încadrare tarifară 12,279

Origine (preferinţe tarifare) 10,921

Regim fiscal preferenţial20,137

Sustragerea de la vămuire24,136

Regimuri fiscale economice28,123

Altele32,390

54

32

Sursă tabel : Rapoartele de activitate ale Autorităţii Naţionale a Vămilor din perioada 2005 - 2007

32 Sursă Grafic 16 : Rapoartele de activitate ale Autorităţii Naţionale a Vămilor din perioada 2005 - 2007

Tipuri de fraudă comercială identificată2005

Sume constatate

Valoare în vamă 17,035

Încadrare tarifară 3,671

Origine (preferinţe tarifare) 8,436

Regim fiscal preferenţial 46,999

Sustragerea de la vămuire 29,159

Altele 8,343

55

În anul 2007 numărul de fraude/iregularităţi identificate (4364) a scăzut faţă de numărul de fraude/iregularităţi identificate în anul 2006, (8967);

Deşi numărul de fraude/iregularităţi identificate ca urmare a activităţii de control vamal derulată în anul 2007 a scăzut, au fost constatate diferenţe de drepturi vamale şi alte impozite şi taxe, inclusiv accesoriile aferente datorate bugetului de stat, în suma totală de 242.063 mii RON, fată de 142.990 mii RON constatate în anul 2006, reprezentând o creştere de 169 %;

Ca urmare a activităţii de control vamal au fost încasate, în anul 2007, diferenţe de drepturi vamale şi alte impozite şi taxe, inclusiv accesoriile aferente datorate bugetului de stat, în suma totală de 180.433 mii RON, faţă de 50.027 mii RON încasate în anul 2006, reprezentând o creştere de 360% ;

Analizând rezultatele obţinute în domeniul drepturilor de proprietate intelectuală(DPI), în cursul anului 2007 comparativ cu anul 2006, se constată o îmbunătăţire a activităţii şi anume:

1. Cantitatea totală de mărfuri reţinute, care încalcă un DPI a fost de 2.10 ori mai mare (20.204.947 buc. în 2007 faţă de 9.603.194 buc. în 2006);

2. A crescut cantitatea de obiecte de îmbrăcăminte, încălţăminte, ţigări, tampoaneigienice reţinute;

3. Cele mai mari cantităţi de mărfuri reţinuţe au fost la ţigări (17.293.800 ţigarete)şi tampoane igienice (1.688.500 buc.), îmbrăcăminte (406.179), încălţăminte(508.468);

4. S-a dublat numărul reţinerilor (513 faţă de 209 acţiuni)

Combaterea traficului de droguriÎn anul 2005, în domeniul luptei împotriva traficului de droguri şi precursori,

A.N.V. împreună cu Agenţia Naţională Antidrog, Inspectoratul Poliţiei Române şi Inspectoratul General al Poliţiei de Frontieră au încheiat „Protocolul privind Constituirea grupului de lucru Antidrog” în data de 14 iunie 2005, acest grup asigurând schimbul de informaţii la nivel central.

În baza acestui protocol, situaţia confiscărilor de droguri şi precursori în anul 2005 se poate evidenţia conform datelor de mai jos.

- confiscări de droguri şi precursori în anul 2005 Cocaină – 116 080,8475 g (106 900 g – descoperire efectuată în cooperare cu IGPR)Cannabis – 6778,549 gAmfetamină – 56 tableteHeroină – 266210 g (descoperire efectuată în cooperare cu IGPR)Total descoperiri – 22

Descoperirile de droguri, precursori, arme şi muniţii în anul 2006 se pot evidenţia prin datele de mai jos:– descoperiri de droguri:

Cocaină – 5030 gHeroină – 4800 gOpium – 2785 gHaşiş – 31,74 gMarijuana – 1279,3 g + 1 tigarăCannabis – 10,8 gAmfetamine – 23 tablete

56

Metadonă – 10 mlMetilfenidat – 100 tableteEfedrină – 60 tableteAcetonă – 60 l

Total descoperiri – 21

– descoperiri arme şi muniţiipistol cu glonţ - 1 buc.pistol cu gaz - 1 buc.pistol cu aer comprimat - 1 buc.cartuşe diferite calibre - 295 buc.tuburi cartuşe ( noi şi trase) - 567 buc.staţie emisie – recepţie 1 buc.

Total descoperiri – 6 Rezultatele obţinute pe linia combaterii traficului ilegal cu droguri şi a produselor cu

regim special în anul 2007 sunt:· reţinerea a 2,4 kg cocaină disimulate în 77 bucăţi umeraşe sosite din Venezuela pe Aeroportul Henry Coandă;· 15 gr. cannabis (marijuana) descoperite în biroul vamal Constanţa la data de 12.01.2007;· 10 grame de substanţă vegetală-plantă, de culoare verde care a reacţionat pozitiv la testul cu trusa Narcotest, ca fiind cannabis la punctul vamal Midia;· 5 gr. Cocaină, 10 gr amfetamină pulbere, 5 gr marijuana descoperite la biroul vamal Otopeni călători;

- descoperirea de arme şi muniţii :- 21 cartuşe 9 mm, pentru pistol marca LUGER, descoperite la biroul vamal Otopeni

· 27 de cartuşe de vânătoare cal 12 mm, la biroul vamal Sculeni;· 2 pistoale cu gaze marca EKOL SPECIAL 99 GRIZZLY şi 90 de cartuşe fără glonţ, la biroul vamal Calafat;· 1 pistol cu aer comprimat marca BEEMAN şi 25 de butelii aer comprimat, la punctul vamal Posta din Craiova;· 1 pistol cu aer comprimat, marca PRESTIGE, asupra unui cetăţean român, la biroulvamal Giurgiuleşti/Galaţi;· reţinerea în vederea confiscării a 10 buc cartuşe calibru 5,6 mm şi 3 încărcătoaregoale aferente cartuşelor menţionate, în biroul vamal Calafat;· reţinerea în vederea confiscării a unor elemente pentru muniţie militară (gloanţecalibre diferite-603 buc, capse iniţiere, etc.);· reţinerea a 5 butelii oxigen necesare dotării avioanelor de luptă, expediate de ofirmă din SUA cu destinaţia România. Ulterior solicitându-se recrutarea lor către Iran.

Având în vedere că activitatea ANV se îmbunătăţeşte tot mai mult în fiecare an, în cadrul perioadei analizate nu dispun de mai multe date pentru că se urmăresc alte domenii de activitate în fiecare an şi nu pot urma o continuitate a evoluţiei instituţiei.

57

Concluzii

Pretutindeni şi din totdeauna evaziunea fiscală a fost condamnată. Cu toate acestea perspectivele privind acest fenomen nu s-au schimbat de-a lungul timpului. El persistă în toate ţările şi în toate perioadele, în ciuda sancţiunilor.

Evaziunea fiscală, alături de corupţie, este fenomenul economic şi social cel mai vehiculat în perioada actuală, începând cu cetăţeanul de rând - în dubla sa ipostază de contribuabil şi alegător - şi până la sfera politicului de la vârful societăţii româneşti.

Evaziunea fiscală în ţara noastră a devenit un fenomen atât de real şi vast, incât pare să nu mai deranjeze pe nimeni prezenţa sa cotidiană în toate sferele aducătoare de venit.

Crearea şi existenţa unei societăţi perfecte în care toţi membrii ei să fie cinstiţi, oneşti, să desfăşoare activităţi productive, să îşi plătească toate impozitele şi taxele pe care le datorează, să nu existe crime, infracţiuni, corupţie, să fie respectată legea este o utopie. Toate acestea ar fi posibile numai în cazul în care există numai proprietate publică sau numai proprietate privată, ceea ce este de asemenea o utopie.

O simplă analiză a sistemului de organizare globală ne arată ca lumea se constituie din multe naţiuni diferite, populate de oameni diferiţi, fiecare cu propria lor limbă, religie, cultură, obiceiuri şi istorie. Dar toate naţiunile au cel puţin un lucru în comun : Administraţia Fiscală.

O astfel de instituţie trebuie să urmeze un curs în mijlocul unor aşteptări contradictorii, respectiv presiunea nevoilor de asigurare a serviciilor publice - în permanenţă creştere, în antagonism cu presiunea fiscală asupra masei impozabile - ce se doreşte minimizată. Mediul şi condiţiile specifice de acţiune în care operează Administraţia Fiscală sunt diferite faţă de ale altor organizaţii. “Ingratitudinea“ funcţiei de bază a instituţiei tinde să fie subestimată, uitându-se faptul că o Administraţie Fiscală de încredere şi cu o funcţionare liniştită este o condiţie de bază pentru o dezvoltare economică durabilă.

La începutul unui nou mileniu, Administraţiile Fiscale din toată lumea sunt confruntate, mai mult sau mai puţin, cu aceleaşi progrese şi speranţe, în continuă schimbare, fiind influenţate în special de fenomenul globalizării şi al creşterii vitezei de transmitere a fluxurilor informaţionale. Acestea sunt impuse de amplificarea pretenţiilor contribuabililor, ceea ce determină o cerere crescută pentru un serviciu eficient, orientat spre client, un management transparent şi accesul liber la informaţie.

Tendinţa persistentă către mondializare atrage după sine o creştere semnificativă în magnitudinea şi complexitatea investiţiilor, tranzacţiilor internaţionale şi prestaţiilor internaţionale, inclusiv în forma “dematerializată“. Efectul principal al globalizării în plan fiscal este ca dificultatea controlului preţurilor de transfer capătă pondere tot mai mare.

Noile oportunităţi pentru comerţul electronic vor forţa Administraţiile Fiscale să se lupte cu întrebarea : ce ar trebui impozitat şi unde va fi plasată povara fiscală, cu consecinţe negative asupra eficienţei administrării veniturilor fiscale.

Societatea în care trebuie să opereze Administraţiile Fiscale - inclusiv din punct de vedere microeconomic - nu mai este imuabilă. Apar zilnic schimbări. Administraţia Fiscală trebuie să fie flexibilă pentru a se adapta la standardele Uniunii Europene.

58

Bibliografie

1) Bogdănescu Vasile - Consultanţă, Tribuna Economică nr 25 / 2007 (pag 15)

2) Diaconescu Adriana , - „Analiza financiară”, Editura Fundaţiei „România de Naneş Ovidiu Ioan Maine” Bucureşti 2003

3) Florescu Dumitru A.P, - „Fiscalitatea în România-Reglementare, Doctrină,” Gabriel Bălaşa, Coman Paul Jurisprudenţă, Editura ALL BECK Bucuresti 2005

4) Georgescu Andi Emanuel - „Suspendarea soluţionării cauzei în procedeul administrativ fiscal”, Tribuna Economică nr. 24 / 2007 (pag 41-43 )

5) Grigorescu Ştefan Iuliu - „Auditul instituţiilor publice”, Editura InfoMega 2005

6) Marinescu Cristian - „Drepturile si obligaţiile contribuabilului şi ale organelor de control în inspecţia fiscală”, Contabilitate, expertiză şi auditul afacerilor nr.6 /iunie 2005 editura CECCAR(pag48-55)

7) Mare Vasile, - „Necesitatea şi stadiul implementării sistemului de Bărbulescu Sebastian management financiar şi control in România ”, Revista finanţe publice şi contabilitate nr 9 / septembrie 2007 editată de Ministerul Economiei şi Finanţelor(pag 59-61)

8) Moşteanu Tatiana - „Finanţe publice- note de curs şi aplicaţii pentru seminar”,Editura Universitaria , 2005

9) Munteanu Victor - „Control şi audit financiar contabil”, Editura Pro Universitaria Bucureşti 2006

10) Muntean Mara - „Inspecţie fiscală: reglementare juridică”, Tribuna Economică nr. 40 / 2007(pag 71-73)

11) Roş Viorel - „Drept financiar” , Editura ALL BECK Bucureşti 2005

12) Sasu Horaţiu - „Controlul exercitat de Garda Financiară” , Tribuna Economică nr. 25 / 2007 (pag 55-57)

13) Stancu Radu - „ Drept financiar public” , Editura Fundaţiei „România de Mâine” Bucureşti 1998

14) Şaguna Dan Drosu - „Drept financiar şi fiscal”, Editura Eminescu Burureşti 2000

15) Ungureanu Aristotel Mihai - „Finanţe publice”, Editura Conphys 2007

59

16) Ungureanu Aristotel Mihai - „Finanţe publice.Sinteze şi aplicaţii”ediţia aII-a”, Editura Conphys 2007

17) Văcărel Iulian - „Finanţe publice ” , Editura didactică şi pedagogică 2007 ediţia a-VI-A

18) Vintilă George - „Fiscalitatea – Metode şi tehnici fiscale” Editura Economică 2004

19) Vlăsceanu Petre - „Procedee generale derivate şi spcifice de inspecţie fiscală”, Revista finanţe publice şi contabilitate nr. 7 – 8 / iulie – august 2007 editata de Ministerul Economiei şi Finanţelor (pag 23-31)

20) **** - Inspecţia fiscală:”date despre contribuabil” Actualitate, Tribuna Economică nr. 39 / 2007 (pag 5)

21) **** - Codul Fiscal Publicat prin Legea 571/22 decembrie 2003 – Monitorul Oficial NR. 927 din 23.XII.2003

22) **** - Codul de procedură fiscală.Publicat prin Legea NR. 210/04.07.2005 – Monitorul Oficial NR.580/05.07.2005

23) **** - Codul etic al inspectorului fiscal Publicat în Monitorul Oficial nr. 929 din 12/23/2003

24) **** - HG Nr. 886 din 28 octombrie 1999 privind aprobarea Instrucţiunilor de aplicare a prevederilor Ordonanţei Guvernului nr. 70/1997 privind controlul fiscal Publicată în:Monitorul Oficial al României NR. 546 din 8 noiembrie 1999

25) **** - HG Nr. 1050 din 1 iulie 2004 Privind aprobarea normelor metodologice de aplicare a Codului de procedură fiscală.

Publicată în:Monitorul Oficial al României NR 651 din 20 iulie 2004

26) **** - HG Nr. 1168 din 2 octombrie 2003 privind aprobarea normelor metodologice pentru aplicarea prevederilor privind controlul fiscal

Publicată în:Monitorul Oficial al României NR.726 din 17 octombrie 2003

27) **** - HG Nr. 495 din 23 mai 2007 Privind organizarea şi funcţionarea A.N.A.F Publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, NR.382 /6 iunie 2007

60

28) **** - HG.Nr.533 din30 mai 2007 Privind organizarea şi funcţionarea Gărzii Financiare Publicată în Monitorul Oficial al României Partea I. NR.407 /2007

29) **** - H.G. nr. 532/2007 Privind organizarea şi funcţionarea Autorităţii Naţionale a Vămilor

Publicată în Monitorul Oficial al României Partea I, NR.405/18.06.2007

30) **** - ORDIN Nr. 1181 din 23 august 2007 Privind modelul şi conţinutul Raportului de inspecţie fiscală Publicat în Monitorul Oficial al României NR. 611 din 4 septembrie 2007

31) **** - LEGE Nr. 571 din 22 decembrie 2003 privind Codul fiscal Publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, NR. 112 din 6 februarie 2004

32) **** - ORDIN Nr. 70 din 28 august 1997 privind controlul fiscal Publicat în Monitorul Oficial al României NR.119/8

februarie 2006

33) **** - ORDIN Nr. 91 din 2 octombrie 2003 privind organizarea şi funcţionarea Gărzii Financiare Publicat în Monitorul Oficial al României NR 350/23 mai 2007

34) **** - ORDIN Nr. 708 din 7 septembrie 2006 privind condiţiile şi modalităţile de suspend-dare a inspecţiei fiscale

Publicat în Monitorul Oficial al României NR 768/ 8 septembrie 2006

35) **** - www.garda financiara. ro :Raport de activitate anul 2005, Raport de activitate anul 2006, Raport de activitate anul 2007

36) **** - www.anv.ro :Raport de activitate anul 2005-2006, Raport de activitate anul 2007

37) **** - www.mfinante.ro

61