e x e m p l u , a g r i c u l t u r a extensivă) să fie continuate şi pe viitor. O astfel de abordare are nenumărate avantaje, atât p e n t r u c o n s e r v a r e a biodiversităţii, cât şi pentru locuitorii din zonele rurale. Implicând activ în programul Na tu ra 200 0 d i f e r i ţ i proprietari sau utilizatori ai acestor zone, se poate garanta că aceste specii şi habitate ameninţate vor fi protejate, fapt esenţial pentru viitorul acestora. Natura 2000 este un aliat puternic în menţinerea şi dezvoltarea economică şi socială a multor zone rurale. Text: Adaptare din broşura C.E. “Natura 2000-Conservare în parteneriat” Foto: Administra ţia Parcului

Naţional Munţii Rodnei.

Reţeaua Natura 2000 şi-a început existenţa în Europa, în anul 1992 prin adoptarea Directivei Habitate care, împreună cu Directiva Păsări, formează piatra de temelie a po l i t i c i i eu ropene de conservare a mediului. Această reţea este răspunsul Europei la acţiunile globale de conservare, în conformitate c u Co n v e n ţ i a p en t r u Biodiversitate, ce are ca scop „stoparea pierderilor din domeniul biodiversităţii până în 2010”. Dar Natura 2000 nu este un simplu sistem de rezervaţii naturale, unde toate activităţile umane sunt excluse sistematic. Natura 2000 adoptă o perspectivă diferită prin recunoaşterea

importanţei rolului omului, ca parte integrantă a naturii, iar coabitarea poate fi un parteneriat de succes între om şi natură.

Este cert că multe arii sau situri Natura 2000 sunt valoroase tocmai datorită modului în care au fost administrate până în prezent şi este foarte important ca aceste tipuri de activităţi (de

Natura 2000: “Omul este parte din natură.”

Despre Natura 2000

D I N S U M A R :

Despre Natura 2000

1

Este adevărat că….

1

Natura 2000 în Suedia

2

Agricultura și Natura 2000

2

Zona Hârti-baciu - Târ-nava Mare

3

Acvila ţipă-toare mică

3

Harta sitului 4

NATURA 2000 OAMENII ŞI NATURA

2 0 0 9 N U M Ă R U L I

D E R EŢ I N U T :

• Natura 2000 – o reţea

de arii naturale prote-jate la nivel European.

• Nu îngrădește modul

de viaţă al localnicilor, tradiţiile și obiceiurile lor.

• Creează soluţii pentru

o dezvoltare durabilă.

• Aduce noi oportuni-

tăţi de finanţare euro-peană.

• Încurajează un com-

portament civilizat și responsabil faţă de mediu.

ESTE ADEVĂRAT CĂ..... M u l t e m e t o d e d e exploatarea terenurilor vor continua în acelaşi mod, pentru că sunt deja compatibile cu conservarea habitatelor şi speciilor prezente. Acolo unde este necesar, se pot face unele modificări, fără a pune în pericol productivitatea terenului. Activităţile de administrare care favorizează protecţia

naturii pot primi finanţari compensatorii prin Programul de Dezvoltare Rurală. Vânătoarea, pescuitul, turismul şi alte acţiuni recreative se vor putea desfăşura în continuare, cu condiţia ca acestea să fie administrate într-o manieră durabilă şi să nu afecteze speciile rare şi habitatele prezente, sau refacerea acestora.

Text: Adaptare din broşura C.E. “Natura 2000-Conservare în parteneriat” Foto: WWF DCP

P A G I N A 2

“În siturile Natura

2000, activităţile de

administrare care

favorizează

protecţia naturii pot

primi finanţări

compensatorii prin

Programul de

Dezvoltare Rurală.”

Pășunatul poate fi vital pentru anumite habitate. Foto: WWF DCP

Agricultura şi Natura 2000

Natura 2000 în Suedia Timp de secole, insula Öland din sudul Suediei a fost locul de păşunat pentru oi, vite şi cai, ceea ce a dat naştere unui complex de habitate („alvar”) de o d i v e r s i t a t e b o t a n i că remarcabilă. Păşunatul a fost şi principala activitate desfăşurată de mii de localnici pe insulă. În ultimii 30-40 de ani, dator i tă schimbă r i lor economice, câştigurile micilor fermieri s-au diminuat, situaţie care a contribuit la scăderea suprafeţelor de păşunat, iar „alvar”-ul a dispărut, fiind

combinate ale situatiilor extreme prezentate mai sus asupra patrimoniului natural al Europei sunt foarte importante. Multe dintre bogatele habitate din zonele agricole sunt în pericol de a disparea foarte curând. Importanta agriculturii în conservarea mediului natural este acum recunoscuta la cel mai înalt nivel politic. Noi masuri au fost introduse si

Agricultura în Europa a suferit în ultimii cincizeci de ani schimbări majore. După război, fermierii au fost încuraja ţ i să-ş i i n t en s i f i ce ş i să - ş i modernizeze activitatea, pentru a-şi mări recoltele. A u f o s t i n t r o d u s e monoculturile, terenurile cultivabile au fost extinse, i a r p e s t i c i d e l e ş i fertilizatorii au început să fie folosite la scară largă. Unii au fost dezavantajati de condi t i i le locale s p e c i f i c e : t e r e n u r i accidentate sau greu accesibile, sol nefertil, cultivare dificila. Rezultatul acestei stari de fapt a fost ca, în timp ce multe zone agricole au suferi te transformari radicale, altele au fost abandonate. Efectele

cele existente au fost modif ica te în ideea sprijinirii practicilor de administrare a terenurilor, ce sunt în favoarea protectiei mediului, cum ar fi subventiile de agro-mediu. Agricultorii si f e r m i e r i i s u n t recompensati finaciar daca îsi desfasoara activitatea într-un sit N a t u r a 2 0 0 0 î n conformitate cu cerintele de management specifice speciilor si habitatelor i m p o r t a n t e p e n t r u Europa si pentru ca mentin conditiile necesare de conservare a mediului.

Text: Adaptare din broşura C.E. “Natura 2000-Conservare în parteneriat”

oportunităţi de marketing, iar fluxul de turişti atraşi de patrimoniul cultural şi natural al insulei este în creştere. Text: Adaptare din broşura C.E. “Natura 2000-Conservare în parteneriat”

invadat de arbuşti cu v a l o a r e n a t u r a l ă considerabil scăzută. După includerea a 26.000 ha de habitat „alvar” în reţeaua Natura 2000, autoritatea regională pentru conservarea naturii a reuşit, împreună cu fermierii din zonă, să pună la punct un program de agro-mediu destinat acestui habitat. Astfel, 85% din „Stora Alvaret” este păşunat din nou iar fermierii primesc peste 2 milioane de Euro p lă ţ i c o m p e n s a to r i i . P r o d u s e l e l o c a l e b e n e f i c i a ză d e n o i

N A T U R A 2 0 0 0

Agricultorii pot fi recom-pensaţi. Foto: WWF DCP

Zona Hârtibaciu -Târnava Mare P A G I N A 3 N U M Ă R U L I

Zona Hârtibaciu-Târnava Mare situată în centrul ţării pe partea central Sudică a Podişului Transilvaniei, este probabil singura şi cea mai întinsă arie din Europa cu vegetaţie şi relief specifice zonei de deal, aflată într-o stare foarte bună. Cea mai mare arie protejată din zonă este situl Natura 2000, SPA Podişul Hârtibaciului. Aceasta se suprapune complet peste următoarele situri Natura 2000: SCI Sighişoara Târnava Mare, SCI Pădurea de stejar şi gorun de la Dosul Fânaţului, SCI

Pădurea de stejar şi gorun de pe Dealu Purcăretul, SCI Oltul Mijlociu-Cibin-Hârtibaciu şi peste Rezervaţia Naturală “Stejarii seculari de la Breite Municipiul Sighişoara”. Ariile naturale sau seminaturale modificate puţin de către om, găzduiesc importante populaţii de păsări importante pe plan naţional şi global: acvilă ţ ipătoare mică (Aquila pomarina), viespar (Pernis apivorus), huhurez mare (Strix u r a l e n s i s ) , c a p r i m u l g (Caprinulgus europaeus),

ciocănitoare de stejar ( D e n d r o c o p o s m e d i u s ) , ghionoaie sură (Picus canus), ciocârlie de pădure (Lullula arborea), s.a. Eleşteele de la Brădeni găzduiesc regulat peste 20.000 de păsări de apă migratoare astfel că locul este important şi pentru cuibărit şi pentru migraţie, aici întâlnindu-se concentrări mari de păsări. Utilizarea şi cultivarea terenu-rilor agricole în mod tradi-ţional a asigurat diversitatea biologică, a florei şi faunei.

Finaţator: Ministerul Agriculturii, Naturii şi al Calităţii Hranei din Olanda Beneficiar: Ministerul Mediului şi Dezvoltării Durabile Parteneri: Societatea Regală Olandeză pentru Conservarea Naturii- Royal Dutch Society for Nature Conservation (KNNV) şi WWF Programul Dunăre-Carpaţi (WWF-DCP)

Proiectul “NATURA 2000 în România: o abordare pe două p lanur i pentru i m p l i c a r e a f a c t o r i l o r interesaţi în implementare la nivel naţional şi regional”, lucrează pe două zone model în regiunile Maramureş Igniş şi Podişul Hârtibaciului.

www.natura2000.ro

La noi în ţară preferă pădurile foioase bătrâne din zonele de deal, şes şi cele de luncă. Alege pentru cuibărit zone unde se întind păşuni, câmpii umede şi zone agricole, suficient de mari pentru procurarea hranei. În România cel mai mare efectiv şi densitate se găseşte în partea de est şi sud-est al Transilvaniei, la nivel naţional există o populaţie de 2.800 - 3.000 de perechi. Este o specie migratoare de

distanţă lungă. Consumă cu precădere rozătoare (şoarecele de câmp), broaşte, şopârle insecte (greieri, cosaşi).

Este o specie de acvilă de talie medie, cu aripi late şi coadă relativ scurtă, are un penaj general maroniu pe tot corpul, cu nuan ţe mai închise, negricioase. Are picioare lungi, acoperite cu pene până la baza degetelor, ciocul, relativ mic de culoare neagră cu ceroma galbenă, iar pe aripi prezintă şiruri de dungi şi stropi albe. Pe ceafă are o pată mai deschisă, portocaliu-roşcat.

Acvila ţipătoare mică

Despre proiect...

Acvila ţipătoare mică (Aquila

pomarina) este ameninţată de

tăierea pădurilor bătrâne, de

deranjarea permanentă a

locurilor de cuibărit,

de împușcarea exemplarelor

pe căile de migraţie,

de mecanizarea agriculturii și

de schimbarea modului de

folosinţă a terenurilor agricole.

Foto: Luca Dehelean