gazeta hÂrtibaciului - primaria-agnita.ro · vechi zugravi înscris în programul „de luptã“...

8
GAZETA HÂRTIBACIULUI PUBLICAÞIE LUNARà A ASOCIAÞIEI „VALEA HÂRTIBACIULUI” ÎN colaborare cu Primãria ORAªULUI AGNITA „ªi care va vrea sã fie întâi între voi, sã fie tuturor slugã” Marcu, 10.44 Cyan Magenta Yellow Black NumÃRUL 73, IUNIE 2012 APARE LA AGNITA - PREÞ: 1 LEU Din SUMAR - pag. 2 - pag. 7 - pag. 5 - pag. 6 - pag. 5 - pag. 4 - pag. 6 - pag. 4 - pag. 7 - pag. 3 - pag. 2 - pag. 2 - pag. 4 Începând cu data de 29 iunie, noua echipã edilitarã a oraºului Agnita ºi-a intrat în atribuþii. Dupã ce prima ºedinþã a Consiliului local convocatã în 26 iunie a fost amânatã din lipsã de cvorum, la cea de a doua convocare au rãspuns prezent toþi cei votaþi la ultimele alegeri locale. În prezenþa prefectului Ioan Ovidiu Siterli, la masa prezidiului au luat loc trei din consilierii votaþi, Mihai Krauss, cel mai vârstnic consilier, 84 de ani, Maria Magdalena Sasu cea mai tânãrã consilierã, 29 de ani ºi Cristian Claudiu Sãftescu, 37 de ani. ªedinþa a fost condusã de Kraus Mihail veteranul Consiliului Local. Dupã validarea ºi depunerea jurãmântului de cãtre membrii noului Consiliu Local a avut loc prima ºedinþã ordinarã a noilor aleºi având douã puncte la ordinea de zi, alegerea viceprimarului ºi desemnarea comisiilor. Pentru postul de viceprimar au fost propuºi Cristian Sãftescu din partea USL ºi Dan Niculescu din partea PPDD. A urmat votul secret ºi prima surprizã. Doi consilieri n-au ºtiut unde sã aplice ºtampila ºi douã buletine au fost anulate. A urmat numãrarea buletinelor valabile ºi s-a constatat cã Dan Niculescu a câºtigat cu 8 la 7. Deci noul viceprimar al oraºului este un membru al Partidului Poporului Dan Diaconescu. Au urmat propunerile ºi votarea comisiilor de lucru. Comisia economicã este condusã de Marius Radu Curcean, are ca membrii pe Nicolae Priºcã, Cristian Sãftescu, Emil Þerbea ºi Ion Dãnuþ Herciu. Comisia socialã este formatã din Marinela Floriþã preºedinte ºi membrii, Marius Bârzã, Sasu Maria Magdalena, Gabriela Terea ºi Muntean Aurica. Comisia de urbanism îl are ca preºedinte pe Dan Niculescu ºi membrii, Laurenþiu Ioan Rotar, Liviu Bãrbat, Sorin Radu Popa, ºi Ioan Sârbu. Comisia juridicã va fi condusã de Mihail Kraus având ca membrii pe Vasile Hârþan ºi Maria Magdalena Sasu. A urmat momentul solemn al depunerii jurãmântului de cãtre noul primar al oraºului Agnita ing. Ioan Dragoman. AGNITA A FOST VALIDAT CONSILIU Odatã încheiate formalitãþile legale de investire a noilor aleºi, au urmat cuvântãrile de mulþumire ºi felicitãrile. Primarul Ioan Dragoman l-a felicitat pe Radu Marius Curcean pentru realizãrile din timpul celor douã mandate ºi ºi- a exprimat dorinþa de a colabora în continuare pentru binele oraºului. Marius Radu Curcean l-a felicitat pe noul primar ºi Consiliul Local ºi s-a angajat sã activeze pe mai departe pentru înfrumuseþarea ºi dezvoltarea oraºului. Consilierul Judeþean Ioan Terea, în numele preºedintelui Consiliului Judeþean Ioan Cindrea, a felicitat noul Consiliu Local pe primarul nou ales ºi a cerut ca disputele electorale sã fie încheiate ºi toþi sã activeze pentru cetãþenii oraºului Agnita, promiþând cã va fi alãturi de agniþeni aºa cum a fost ºi pânã acum. Prefectul Ioan Ovidiu Siterli s-a arãtat foarte mulþumit de modul cum s-au desfãºurat lucrãrile ºedinþei, i-a felicitat pe noii aleºi , le-a urat succes ºi i-a asigurat cã vor avea tot sprijinul sãu ºi al Prefecturii pentru bunul mers al activitãþilor Primãriei. I Bârsan LOCAL ªI ALES VICEPRIMARUL S-a spus de multe ori ºi de cãtre multã lume cã Agnita este un oraº ... în cel mai bun caz amorþit. Azi, lucrurile stau cu totul altfel. Din anul 2011 e ceva agitaþie în micul oraº de pe Valea Hârtibaciului. ªtim cu toþii perioada comunistã când Agnita era un centru economic important în zonã. Sunt sigur cã mulþi am avut experienþa de genul, spunând cã suntem din Agnita, ni se rãspundea: „a... acolo unde se fac pantofii aceia ...” Eram un oraº destul de cunoscut în þara noastrã. Aveam o industrie uºoarã competitivã pe plan naþional ºi internaþional, sã nu uitãm cã ce se producea în oraº se ºi exporta. Dar timpul trece, vremurile se schimbã, lumea e în miºcare, iar noi trebuie sã þinem pasul. Dupã Revoluþia din ’89, Agnita a devenit un oraº izolat din centrul þãrii... ªi-a pierdut simþul de orientare s-a împotmolit în tranziþie. A trebuit sã învãþãm un nou stil de viaþã social - economicã, în care eºti liber sã faci ce vrei dar trebuie sã ºti ºi ce sã faci. Noi ne-am descurcat cum am putut ... Au venit investitori, au mai ºi plecat. Încã situaþia economicã nu este chiar rozã. Dar suntem mai rãbdãtori din fire ºi ºtim cã timpurile bune vor veni cât mai repede ºi la noi. De fapt ce ne dorim cu toþii e sã avem o viaþã decentã ... sã trãim cu toþii într-o lume mai bunã. Schimbãrile în Agnita au apãrut încet, dar sunt importante. Ce sã-i faci? Banii sunt mai greu de gãsit. Dar acolo unde sunt oameni cu iniþiativã ºi de acþiune, se poate face treabã ºi cu bani puþini. Au apãrut diverse servicii sociale, voluntare. S-a înfiinþat SMURD Agnita. Am început sã intrãm într-o oarecare Agnita este un oraº viu normalitate specificã oraºelor mici din Uniunea Europeanã, din care ºi þara noastrã face parte. În anul 2011 Agnita a început sã se trezeascã cu adevãrat. Cu fondurile europene primite de cãtre Primãria din Agnita, s-a început finanþarea unor lucrãri foarte importante pentru oraº. Se înlocuiesc sistemul de alimentare cu apa potabilã, sistemul de canalizare ºi cel de evacuare a apei pluviale. Asta putem cu toþii observa, deoarece zi de zi circulãm prin oraº. ªi nu e totul: artera principalã se va reface în totalitate dupã un design nou, modern, strãzile secundare vor fi ºi ele reabilitate, la fel ºi trotuarele. Agnita este un ºantier în toatã regula. Peste tot sunt oameni în portocaliu ºi utilaje care lucreazã. În curând se vor vedea primele rezultate pozitive. Normal, mai apar ºi probleme, dar ele se remediazã în timp util. Oraºul se schimbã, ºi se schimbã în bine, veþi vedea, o sã ne placã) Sã nu uitãm, cã dupã intervenþii susþinute ºi spitalul oraºului a fost salvat de la desfiinþare, având în vedere cã puþine spitale mici au reuºit sã supravieþuiascã reformei în Sãnãtate, ne putem considera norocoºi. Da, stimaþi concitadini, începem sã ne revenim. Agnita poate spera la un viitor mai bun. Sunt sigur cã despre Agnita se va spune cã este un oraº reuºit, un exemplu pozitiv pentru cei care vor sã înveþe cum se face administraþie publicã. Noi aici, în Agnita, demonstrãm cã se poate, dacã vrem cu toþii cu adevãrat. Septimiu Nicolae Baltatu TRANSILVANIAN BRUNCH – O REUªITà PARADISUL COPIILOR LA FERMA ªCOALà DIN CORNÃÞEL Elevii Colegiului Tehnic „A. T. Laurian” Agnita-beneficiari ai programului „Învãþãm pe tot parcursul vieþii” CENTRU DE DOCUMENTARE MODERN LA CHIRPÃR DE ZIUA COPILULUI FONDURI PENTR MEªTERII POPULARI Au renunþat la oraº ca sã facã turism ºi agriculturã bio la Nucet Turismul rural: locuri de muncã, dezvoltare, protecþia mediului MEMBRII ASOCIAÞIEI GAL MICROREGIUNEA HÂRTIBACIU FOLCLOR CULES DE MIRCEA DRÃGAN NOIªTEÞEANU NICU GANEA Balada primarilor, o compoziþie la ceas de noapte ... :) - pag. 7 La „Rabla” România ruralã fãrã dinþi Circuitul turistic „Sãsãuº - patrimoniu în pericol” pregãtit pentru vizitare!

Upload: others

Post on 23-Oct-2019

6 views

Category:

Documents


0 download

TRANSCRIPT

Page 1: GAZETA HÂRTIBACIULUI - primaria-agnita.ro · vechi zugravi înscris în programul „de luptã“ politic ºice au scris Biblia în imagini,” a mai adãugat Ilarion Bârsan. Oamenii

GAZETA HÂRTIBACIULUIPUBLICAÞIE LUNARÃ A ASOCIAÞIEI „VALEA HÂRTIBACIULUI” ÎN colaborare cu Primãria ORAªULUI AGNITA

„ªi care va vrea sã fie întâi între voi, sã fie tuturor slugã” Marcu, 10.44

Cya

n M

agen

ta Y

ello

w B

lack

NumÃRUL 73, IUNIE 2012APARE LA AGNITA - PREÞ: 1 LEU

Din SUMAR

- pag. 2

- pag. 7

- pag. 5

- pag. 6

- pag. 5

- pag. 4

- pag. 6

- pag. 4

- pag. 7

- pag. 3

- pag. 2

- pag. 2

- pag. 4

Începând cu data de 29 iunie, noua echipã edilitarã aoraºului Agnita ºi-a intrat în atribuþii. Dupã ce prima ºedinþã aConsiliului local convocatã în 26 iunie a fost amânatã din lipsãde cvorum, la cea de a doua convocare au rãspuns prezent toþicei votaþi la ultimele alegeri locale.

În prezenþa prefectului Ioan Ovidiu Siterli, la masaprezidiului au luat loc trei din consilierii votaþi, Mihai Krauss,cel mai vârstnic consilier, 84 de ani, Maria Magdalena Sasucea mai tânãrã consilierã, 29 de ani ºi Cristian Claudiu Sãftescu,37 de ani. ªedinþa a fost condusã de Kraus Mihail veteranulConsiliului Local.

Dupã validarea ºi depunerea jurãmântului de cãtremembrii noului Consiliu Local a avut loc prima ºedinþã ordinarãa noilor aleºi având douã puncte la ordinea de zi, alegereaviceprimarului ºi desemnarea comisiilor.

Pentru postul de viceprimar au fost propuºi CristianSãftescu din partea USL ºi Dan Niculescu din partea PPDD. Aurmat votul secret ºi prima surprizã. Doi consilieri n-au ºtiutunde sã aplice ºtampila ºi douã buletine au fost anulate. A urmatnumãrarea buletinelor valabile ºi s-a constatat cã Dan Niculescua câºtigat cu 8 la 7. Deci noul viceprimar al oraºului este unmembru al Partidului Poporului Dan Diaconescu.

Au urmat propunerile ºi votarea comisiilor de lucru.Comisia economicã este condusã de Marius Radu Curcean,

are ca membrii pe Nicolae Priºcã, Cristian Sãftescu, EmilÞerbea ºi Ion Dãnuþ Herciu. Comisia socialã este formatã dinMarinela Floriþã preºedinte ºi membrii, Marius Bârzã, SasuMaria Magdalena, Gabriela Terea ºi Muntean Aurica. Comisiade urbanism îl are ca preºedinte pe Dan Niculescu ºi membrii,Laurenþiu Ioan Rotar, Liviu Bãrbat, Sorin Radu Popa, ºi IoanSârbu. Comisia juridicã va fi condusã de Mihail Kraus avândca membrii pe Vasile Hârþan ºi Maria Magdalena Sasu.

A urmat momentul solemn al depunerii jurãmântului decãtre noul primar al oraºului Agnita ing. Ioan Dragoman.

AGNITAA FOST VALIDAT CONSILIU

Odatã încheiate formalitãþile legale de investire a noiloraleºi, au urmat cuvântãrile de mulþumire ºi felicitãrile.

Primarul Ioan Dragoman l-a felicitat pe Radu MariusCurcean pentru realizãrile din timpul celor douã mandate ºi ºi-a exprimat dorinþa de a colabora în continuare pentru bineleoraºului. Marius Radu Curcean l-a felicitat pe noul primar ºiConsiliul Local ºi s-a angajat sã activeze pe mai departe pentruînfrumuseþarea ºi dezvoltarea oraºului. Consilierul JudeþeanIoan Terea, în numele preºedintelui Consiliului Judeþean IoanCindrea, a felicitat noul Consiliu Local pe primarul nou ales ºia cerut ca disputele electorale sã fie încheiate ºi toþi sã activezepentru cetãþenii oraºului Agnita, promiþând cã va fi alãturi deagniþeni aºa cum a fost ºi pânã acum.

Prefectul Ioan Ovidiu Siterli s-a arãtat foarte mulþumit demodul cum s-au desfãºurat lucrãrile ºedinþei, i-a felicitat penoii aleºi , le-a urat succes ºi i-a asigurat cã vor avea tot sprijinulsãu ºi al Prefecturii pentru bunul mers al activitãþilor Primãriei.

I Bârsan

LOCAL ªI ALES VICEPRIMARUL

S-a spus de multe ori ºi de cãtre multã lume cã Agnita esteun oraº ... în cel mai bun caz amorþit.

Azi, lucrurile stau cu totul altfel. Din anul 2011 e cevaagitaþie în micul oraº de pe Valea Hârtibaciului. ªtim cu toþiiperioada comunistã când Agnita era un centru economicimportant în zonã. Sunt sigur cã mulþi am avut experienþa degenul, spunând cã suntem din Agnita, ni se rãspundea: „a...acolo unde se fac pantofii aceia ...” Eram un oraº destul decunoscut în þara noastrã. Aveam o industrie uºoarã competitivãpe plan naþional ºi internaþional, sã nu uitãm cã ce se produceaîn oraº se ºi exporta. Dar timpul trece, vremurile se schimbã,lumea e în miºcare, iar noi trebuie sã þinem pasul. DupãRevoluþia din ’89, Agnita a devenit un oraº izolat din centrulþãrii... ªi-a pierdut simþul de orientare s-a împotmolit în tranziþie.A trebuit sã învãþãm un nou stil de viaþã social - economicã, încare eºti liber sã faci ce vrei dar trebuie sã ºti ºi ce sã faci. Noine-am descurcat cum am putut ... Au venit investitori, au mai ºiplecat. Încã situaþia economicã nu este chiar rozã. Dar suntemmai rãbdãtori din fire ºi ºtim cã timpurile bune vor veni cât mairepede ºi la noi. De fapt ce ne dorim cu toþii e sã avem o viaþãdecentã ... sã trãim cu toþii într-o lume mai bunã. Schimbãrileîn Agnita au apãrut încet, dar sunt importante. Ce sã-i faci?Banii sunt mai greu de gãsit. Dar acolo unde sunt oameni cuiniþiativã ºi de acþiune, se poate face treabã ºi cu bani puþini.Au apãrut diverse servicii sociale, voluntare. S-a înfiinþatSMURD Agnita. Am început sã intrãm într-o oarecare

Agnita este un oraº viunormalitate specificã oraºelor mici din Uniunea Europeanã, dincare ºi þara noastrã face parte. În anul 2011 Agnita a început sãse trezeascã cu adevãrat. Cu fondurile europene primite decãtre Primãria din Agnita, s-a început finanþarea unor lucrãrifoarte importante pentru oraº. Se înlocuiesc sistemul dealimentare cu apa potabilã, sistemul de canalizare ºi cel deevacuare a apei pluviale. Asta putem cu toþii observa, deoarecezi de zi circulãm prin oraº. ªi nu e totul: artera principalã se vareface în totalitate dupã un design nou, modern, strãzilesecundare vor fi ºi ele reabilitate, la fel ºi trotuarele. Agnitaeste un ºantier în toatã regula. Peste tot sunt oameni înportocaliu ºi utilaje care lucreazã. În curând se vor vedeaprimele rezultate pozitive. Normal, mai apar ºi probleme, darele se remediazã în timp util. Oraºul se schimbã, ºi se schimbãîn bine, veþi vedea, o sã ne placã)

Sã nu uitãm, cã dupã intervenþii susþinute ºi spitalul oraºuluia fost salvat de la desfiinþare, având în vedere cã puþine spitalemici au reuºit sã supravieþuiascã reformei în Sãnãtate, ne putemconsidera norocoºi. Da, stimaþi concitadini, începem sã nerevenim. Agnita poate spera la un viitor mai bun. Sunt sigur cãdespre Agnita se va spune cã este un oraº reuºit, un exemplupozitiv pentru cei care vor sã înveþe cum se face administraþiepublicã. Noi aici, în Agnita, demonstrãm cã se poate, dacã vremcu toþii cu adevãrat.

Septimiu Nicolae Baltatu

TRANSILVANIANBRUNCH – O REUªITÃ

PARADISUL COPIILOR LA FERMA ªCOALÃDIN CORNÃÞEL

Elevii Colegiului Tehnic „A. T.Laurian” Agnita-beneficiari aiprogramului „Învãþãm pe tot

parcursul vieþii”

CENTRU DE DOCUMENTARE MODERN LA CHIRPÃR

DE ZIUA COPILULUI

FONDURI PENTRMEªTERII POPULARI

Au renunþat la oraº ca sã facã turism ºi agriculturãbio la Nucet

Turismul rural: locuri demuncã, dezvoltare,protecþia mediului

MEMBRII ASOCIAÞIEI GALMICROREGIUNEA HÂRTIBACIU

FOLCLOR CULES DE MIRCEADRÃGAN NOIªTEÞEANU

NICU GANEA

Balada primarilor,o compoziþie la ceas de noapte ... :)

- pag. 7

La „Rabla”

România ruralãfãrã dinþi

Circuitul turistic„Sãsãuº - patrimoniu în

pericol”pregãtit pentru vizitare!

Page 2: GAZETA HÂRTIBACIULUI - primaria-agnita.ro · vechi zugravi înscris în programul „de luptã“ politic ºice au scris Biblia în imagini,” a mai adãugat Ilarion Bârsan. Oamenii

2 GAZETA HÂRTIBACIULUI 2012

„Cine se aseamãnã, se adunã” s-aconfirmat ºi în cazul celor trei familii Joachimºi Gabi Cotaru, Mihai ºi Voichiþa Dragomir,Cristian Cismariu ºi Iuliana Labo. Veniþi înTransilvania din zone diferite – GermaniaBucureºti, Dobrogea – i-au descoperitfrumuseþea ºi s-au îndrãgostit de ValeaHârtibaciului, o mândrã zonã sãseascã, aflatãîntre Sibiu ºi Sighiºoara. „Toþi trei erau

iniþiatorii unor asociaþii menite sã dezvolteturismul ºi în 2007, când a început înfiinþareaasociaþiei «Grupul de Acþiune LocalãMicroregiunea Hârtibaciu», s-au numãratprintre membrii fondatori ºi au descoperit cãau aceleaºi preocupãri. Aºa au începutorganizarea unui eveniment deosebit,„Transilvanian Brunch” sau „Mic dejun ºiprânz transilvãnean,”ne-a povestit IlarionB â r s a n ,reprezentantul GAL-ului menþionat. Aici, devreo patru ani încoace,în fiecare lunã un satse pregãteºte cubucate gustoasepentru oaspeþi dintoate colþurile þãrii, darmai ales strãini. Acum,când dejunultransilvãnean a devenittradiþie, începuturiletimide ºi scepticismulunora în reuºitaacestui eveniment suntuitate. „Dacã în aprilie2008 la Biertan ºi în mai la Gherdeal au fostcâte 8 – 10 participanþi, anul trecut s-a ajunsla peste 300, ceea ce i-a obligat peorganizatori sã le solicite celor care vor sãparticipe sã se înscrie din timp. Cei care auparticipat o datã revin, aducându-ºi prietenii.Pentru cã fiecare Brunch este altfel, avemfeluri de mâncare diferite, alte peisaje ºi suntdepãnate alte istorii ale locului. Numaiospitalitatea organizatorilor rãmâneconstantã. Gazdele se strãduiesc sã prezintecele mai deosebite mâncãruri din satul lor ºioaspeþii sunt invitaþi sã cunoascã locurile ºiistoria acestora. În Transilvania fiecare satîºi are povestea lui, tezaurul lui istoric, fie cãeste vorba de o cetate sãseascã, un castelrestaurat ori o bisericã ortodoxã pictatã devechi zugravi ce au scris Biblia în imagini,” amai adãugat Ilarion Bârsan. Oamenii satuluise adunã cu mic cu mare, ºi ajutã cum pot:mai câte o oalã de pe la unul, farfurii ºitacâmuri de la altul. De obicei femeilepregãtesc mâncarea iar bãrbaþii aºazã meseleºi aºa se organizeazã un dejun pentru sutede persoane. La Stejãriºu, frigiderul satuluise gãseºte în turnul Bisericii Evanghelice,numit de oamenii locului „turnul slãninii”pentru cã e plin de bucãþi mari de slãninã

TRANSILVANIANBRUNCH – O REUªITÃ

Sâmbãtã 2 iunie, ferma de la Cornãþelºi-a deschis cu generozitate porþile pentrucei mai iubiþi dintre pãmânteni - copiii. Dacãadulþii au privit uimiþi mulþimea amenajãrilorfãcute pentrubucuria copiilor cuvârsta cuprinsã între1 ºi 18 ani,beneficiarii locurilorde joacã s-au grãbitsã le testeze ºi sã lefoloseascã.

Peretele deescaladã, circuitulde multiaventurã, aufost preferate de ceimai îndrãzneþi,dispuºi sã-ºi etalezecurajul ºi abilitãþile,supraveghiaþi ºiajutaþi de animatoriprofesioniºti. Ceimai mici s-au distrat, supraveghiaþi de pãrinþi,pe amenajãrile mai apropiate de sol.

Aglomeraþie a fost ºi în zona animalelor,o mini grãdinã zoologicã cu pãsãri ºi animaledomestice, curcani, gãini, bibilici, raþe, gâºte,cai, mãgãruºi, ponei, vãcuþe, capre, oi,cãþeluºi. Copiii le-au mângâiat, le-au întins unsmoc de iarbã, unii au îndrãznit sã urce

cãlare, emoþionaþi ºi bucuroºi de contactulcu animalele, ºi majoritatea au fostfotografiaþi de pãrinþi.

Inaugurarea acestui minunat loc dedistracþie pentru copii a fost salutatã de

Sã vã spun o poveste! În urmã cu mulþiani, pe vremea când România aveacomuniºtii la putere, în satul meu existamoaºã pentru naºteri. N-a fost niciodatãacuzatã de malpraxis, pentru cã niciodatãn-a contribuit la moartea unui bebeluº sau aunei lãuze, aºa cum se numeau mamele dupãce aduceau pe lume un sufleþel. Exista ºiun dentist, stomatologul de acum; acestafuncþiona la cabinetul sanitar de pe lângã oînchisoare pe care o aveam în zonã ºi fãceatreabã bunã ºi pentru toatã lumea.

La fel ca moaºa, nici acesta n-a omorâtpe nimeni niciodatã, iar la uºa lui erau mereumulþi þãrani, copii de-ai acestora cu fãlcilecât toate zilele de umflate, femei cu basmalela gurã, într-un cuvânt oameni chinuiþi dedureri de dinþi, dureri care, ºtiþi ºidumneavoastrã, n-au egal în mulþimeadurerilor pe care le suportãm. Acolo amajuns ºi eu sã-mi scot o mãsea… nimeni nu-mi recomandase vreodatã tratament ºi nuextracþie… scoteam dinþii din gurã la cea maimicã înþepãturã care mã deranja. Uºor, uºor,satele din jur au fost populate cu oamenifãrã dinþi. ªi aºa au ºi rãmas!

Mã gândesc, mai în glumã, mai în

PARADISUL COPIILOR LAFERMA ªCOALÃ DIN CORNÃÞEL

Valentin Aldea, primarul comunei Roºia, dupãcare pe scenã a urmat un frumos spectacolde cântece ºi jocuri populare, susþinut deªcoala Popularã de Arte prin ansamblurile din

Rãºinari, ªcoala 8 din Sibiu, Clubul Puma ºisolista Andreea Vulcu din Sãliºte. Tot ªcoalaPopularã de Arte a prezentat realizãri aleclaselor de arte tradiþionale din Alþîna, Arpaº,Sãliºte dar ºi meºteºugarii de pe ValeaHârtibaciului, Hozman, Alþâna ºi Roºia.

A fost o zi minunatã pentru cei care auparticipat la inaugurare. Vor fi zile minunate

pentru copiii care vorvenii sã înveþe sãiubeascã animalele, sãînveþe sã cãlãreascã pecai blânzi ori pur ºisimplu sã se joacefolosind mulþimeaamenajãrilor. Pentruadulþi existã o terasãcu mese ºi cu oferteculinare variate.

F e l i c i t ã r idomnului LiviuMãsãlar pentruaceastã realizare carea completat ofer taturisticã de pe ValeaHârtibaciului ºi se aflã

la doar 20 km de Sibiu. Poate reuºeºte sã-ºirealizeze visul ºi acesta sã fie doar începutulunui mare parc de distracþii . GALMicroregiunea Hârtibaciu îi stã la dispoziþie

I. Bârsan

România ruralã fãrã dinþiserios, cã aceastã trãsãturã, „fãrã dinþi“, dejase transmite genetic; toate satele Românieisunt locuite de oameni fãrã dinþi. Gurile lorstrânse în jurul unui rictus hidos se deschidatunci când râd, dezvãluind hãuri adâncinepãzite decât de maximum un dinte, ºi acelabãtrân ºi galben, strâmbat de lipsa susþineriicelorlalþi ºi total nefolositor. Este, poate,singurul dinte pe care îl mai are þãranulîmpotriva sistemului care, de altfel, în mediulrural, n-are nici el dinþii necesari cu care sãmestece ºi sã ordoneze nevoile þãranului.

Mã gândesc la toate acestea demult;acum însã am ºi confirmarea cã serviciilestomatologice au luat-o razna. Un sondajpublicat din domeniul cu pricina ne vorbeºtedespre un sector unde se fac bani cu nemiluitapentru cã medicii stomatologi stabilescpreþuri în funcþie de concurenþã ºi de pacienþiºi, adãugãm noi, potrivit cifrelor lor de afaceri.Nu ºtim de ce – e lesne însã de bãnuit – nuau majoritatea cabinetelor stomatologicecontracte cu casele de asigurãri.

Sunt 11.000 de cabinete dentare înRomânia ºi 2.200 de laboratoare de tehnicãdentarã; nu ºtiu câte dintre acestea se aflã înmediul rural. Percepþia mea de reporter desat îmi spune cã puþine spre deloc, iar mai

toate sunt inaccesibile populaþiei normalea României. Spun populaþie normalãpentru cei care au valoarea salariului,pensiei, ajutorului social, sub 7 milioanede lei vechi. Sunt mulþi ºi fac parte dintr-opaletã largã de ocupaþii din mediul rural,de la þãrani simpli pânã la profesori, tuturorfiindu-le ruºine sã zâmbeascã pentru a nuprovoca mila, uneori dispreþul celor careau bani sã-ºi punã ºi cristale Swarovski pedinþii implantaþi cu mii de euro.

La una dintre emisiunile meleelectorale din anii trecuþi a participat ºiun candidat de profesie medic stomatologpentru un post de parlamentar ºi care aveaînscris în programul „de luptã“ politic ºidezideratul „nicio gurã fãrã dinþi“. Dinpãcate, a pierdut bãtãlia care ne-ar fiasigurat un posibil rãzboi câºtigat de ceifãrã dinþi ºi am fi avut acum ºi în mediulrural, poate, zâmbete frumoase ºicomplete ale celor care nu-ºi pot permitenicio extracþie de dinte, nu mai vorbim detratamente stomatologice complexe.

Vasilica Ghiþã EneREVISTA LUMEA SATULUI NR.18, 16-30 SEPTEMBRIE 2011

afumatã atârnate în cuie de tavan, fiecareavând înscrise iniþialele proprietarului ºinumãrul casei. Dupã masã vin dansul ºi cântultradiþional în costume populare ºi poveºtilelocului. Cei interesaþi pot face ºi o plimbarecu drezina pe ºinele mocãniþei sau o drumeþiepe un traseu cultural. „Transilvanian Bruncheste nu numai un eveniment turistic ce puneîn valoare locuri ºi tradiþii, ci ºi un spaþiu de

socializare unde adulþii ºi copiii trãiescmomente de relaxare, de bunã dispoziþie.Cele trei asociaþii, Mioritics, Reky – Travel ºiHosman Durabil, member ale GALMicroregiunea Hârtibaciu, vor organiza încontinuare Transilvanian Brunch ºi vor primicu plãcere oaspeþi la acest eveniment,” aadãugat Ilarion Bârsan.

Page 3: GAZETA HÂRTIBACIULUI - primaria-agnita.ro · vechi zugravi înscris în programul „de luptã“ politic ºice au scris Biblia în imagini,” a mai adãugat Ilarion Bârsan. Oamenii

GAZETA HÂRTIBACIULUI2012 3

În iulie 2011, Asociaþia Obºtea SatuluiSãsãuº de depus un proiect la AmbasadaFranþei la Bucureºti pentru finanþare.Proiectul îºi propunea sã construiascã primulcircuit turistic din zonã, ineditul tematicii fiindobiectul circuitului: patrimoniu ... în pericol!Din analizele fãcute, nici un circuit în Românianu abordeazã tematica „patrimoniului înpericol”, aceastã tematicã fiind, în general,destul de laborioasã ºi extrem deproblematicã. În sens restrâns, noþiunea depatrimoniu legatã de circuitele turistice sereferã la patrimoniu cultural (cu toatecomponentele lui: imobil, mobil ºi imaterial).În sens larg patrimoniu (din lat. Patrimonium,fr. patrimoine) reprezintã totalitateadrepturilor si a obligaþiilor cu valoareeconomicã, precum si a bunurilor materialela care se referã aceste drepturi, care aparþinunei persoane (fizice sau juridice); în senscurent se referã la averea pãrinteascã (bunmoºtenit prin lege de la pãrinþi, sau de larude). O altã interpretare este, în general,datã de legislaþie, patrimoniu publiccuprinzând totalitatea bunurilor administratede cãtre organele statului (bun public).

Proiectul depus se referã la patrimoniulunei localitãþi , cuprinzând bunurilereprezentând întreaga localitate. Aceastainclude bunurile publice (ºcoala, cãminulcultural, singura casã administratã de stat înSãsãuº), patrimoniul parohial ortodox (celmai reprezentativ ºi mai vast din localitate)dar ºi fondul construit de case ºi-n generalmoºtenirea culturalã ce conferã identitateaSãsãuºului. Toate comunitãþile cunosc oexistenþã mai scurtã sau mai lungã, similarãcu a omului. Naºterea unei aºezãri,maturitatea convieþuirii ºi declinul existenþial,este ilustratã, sintetic, prin zicala: „satulmoare precum omul”. Chiar marile imperii s-au prãbuºit în neantul istoriei, urmeleexistenþei lor fiind cãutate doar de arheologi,elevi ºi puþinii specialiºti din domeniulistoriei. Cu atât mai mult comunitãþile mici,care nu sunt centre de comunã, au cunoscut,dupã 1990, o involuþie spectaculoasã.Depopularea, lipsa infrastructurii necesaredar ºi a proiectelor ºi programelor dedezvoltare au transformat aceste sate înaºezãri cu un viitor incert, multe case fiindîntr-o stare de ruinã sau precolaps, obiectivelede patrimoniu fiind în pericol de prãbuºire,comunitãþile pãstrând doar amintirea a ceeace a fost odatã.

Proiectul circuitului turistic „Sãsãuº –patrimoniu în pericol” a fost selectat pentrufinanþare de Ambasada Franþei în România,fiind unul din cele 11 proiecte câºtigãtoare(din cele 75 de proiecte depuse). Astfel,Serviciul de cooperare ºi acþiuni culturale alAmbasadei Franþei a decis atribuirea uneisubvenþii de 10.000 lei – reprezentând 50%din bugetul total al proiectului. Proiectul esteîn curs de finalizare cel mai târziu la finelelui iulie 2012, responsabilitatea fiind a

Circuitul turistic„Sãsãuº - patrimoniu în pericol”pregãtit pentru vizitare!

- Asociaþia Obºtea Satului Sãsãuº la al patrulea proiect -sã cunoºti realitatea satelor româneºti de „peArdeal”, modul lor de constituire ºi deevoluþie. Asociaþia Ecomuzeul Regional Sibiua integrat conceptul Sãsãuº – patrimoniu înpericol (ºi tot ceea ce reprezintã ValeaHârtibaciului: mocãniþa, un potenþial circuital bisericilor pictate de fraþii Grecu, etc.)alãturi de vizitarea circuitelor ecomuzeu dinMoºna ºi din siturile UNESCO: Biertan ºiValea Viilor.

Circuitul turistic „Sãsãuº –patrimoniu în pericol” poate fi integrat încircuitele de vizitare a podiºuluiHârtibaciului, din urmãtoarele considerente:

• este singurul circuit marcat ºisemnalizat cu 8 locuri de popas, vizitareacircuitului putând dura între o orã ºi 30minute ºi 3 ore funcþie de viteza grupului; s-au marcat uliþele ºi fiecare loc de popas(textele fiind în 4 limbi) ºi s-au montatnumere de case pentru uºurarea orientãrii;

• Sãsãuº deþine un patrimoniu deinvidiat - fiind singurul sat din PodiºulHârtibaciului din care s-a prezervat o casãcu tot inventarul agricol ºi un atelier deprelucrat cânepa în Muzeul în Aer Liber dinDumbrava Sibiului, casã ce reprezintãmãiestria meºterilor sãsãujeni ºi stilul dearhitecturã localã.

Se pune firesc întrebarea: De ce sãvizitãm Sãsãuºul ºi sã nu mergem sã vedemMuzeul din Dumbrava Sibiului?

Ar putea fi mai multe motive care sãdetermine turistul sã opreascã ºi sã vizitezeaºezarea:

Pentru cã:• Muzeul a salvat o casã din fondul local

construit, fond ce reprezintã peste douãsecole de arhitecturã, în mare partenealterat. Muzeul, din pãcate, nu a reuºit sãia oamenii locului ce fiecare în partereprezintã un tezaur local viu, cu poveºtileºi amintirile legate de istorie, a instituþiilordar ºi a ocupaþiilor ºi tradiþiilor. Iar o casãfãrã suflet poate însemna un muzeu mort,un muzeu clasic cu obiecte care nu spundecât cã au fost cândva utilizate ºi reprezintãun trecut milenar.

Pentru cã:• Plãcuþele de informare din locurile de

popas dar ºi sãsãujenii vã pot împãrtãºimarile enigme ale locurilor, întrebãri la carenimeni nu a rãspuns pânã în prezent,...

Pentru cã:• Vizita în sat pe urmele Sfântului

Ardealului, Arsenie Boca ºi a pictorilor Grecupoate f i o experienþã unicã, atât decunoaºtere cât ºi de regãsire a originilor,întrebãrile despre cine suntem ºi ce destinavem fiind cele mai simple,

Pentru cã:• Patrimoniul rãmas nu constã doar în

singura bisericã ortodoxã goticã din totþinutul ci în mulþimea de elemente depatrimoniu material ce nu mai pot fi salvatede muzeele lumii ºi care, încetul cu încetul,vor dispãrea pe mãsurã ce dispar oameniilocului...

Pentru cã:• fiecare leu cheltuit sau donat în sat

poate fi, dacã este bine administrat, un sprijinpentru renaºterea satului românesc dar ºinaºterea unui turism cultural intern desprecare se vorbeºte mult ºi lipseºte cudesãvârºire... prin satele noastre

De reþinut:• Având în vedere natura materialelor

constructive: lemn, paie, etc. ºi iminenþadeclanºãrii incendiilor, turiºtii sunt rugaþi sãamâne fumatul pânã la finalizarea traseuluide vizitare.

• Cadrul natural ºi pitoresc vã invitã sãserviþi masa în spaþiile amenajate. În sat seconsumã produse naturale, nefiind preferatconsumul de droguri.

• În sat nu au fost ºi nu o sã existeniciodatã coºuri de gunoi. Sãteanul recicla totgunoiul casnic în gospodãrie, el neavândnevoie de lãzi de gunoi pentru resturilemenajere sau de alt tip. Gestiunea gunoaielora fost ºi rãmâne o problemã urbanã ce invitãla risipirea resurselor pentru transportulgunoiului (la mari distanþe) pentrucompactare, valorificare, etc. Nu aruncaþihârtii, pungi, sticle sau resturi demâncare!Nu are cine sã le adune ºi murdãriþiaceste locuri imaculate. Natura trebuie sãreziste ºi nu are nevoie de poluare, voluntarãsau involuntarã.

Vã informãm cã:• vizitarea circuitului este gratuitã,

singurele venituri ce pot fi obþinute deorganizatori fiind din vânzarea materialelordocumentare ºi publicitare.

• în sat nu existã mijloace de transportîn comun, dar pentru a vizita obiectivele dinîmprejurimi puteþi închiria la preþuri modicecãruþe cu cai, o plimbare în naturã fiindoricând o adevãratã aventurã.

• nu uitaþi cã mulþi care au venit pentruprima datã în sat, au fost cuceriþi ºi au înþelessã revinã pentru a aprofunda cunoaºterea saucumpãrând o casã ºi a conserva, astfel,patrimoniul!

Persoanã de contact pentru informaþiisuplimentare:

Gheorghe Donu – preºedinte AsociaþiaObºtea Satului Sãsãuº

Tel: 00744-592.767

Vizitaþi Sãsãuºul – cu cele 8 locuri depopas ºi o sã recunoaºteþi o micã parte dinistoria þãrii. Sigur o sã reveniþi în Sãsãuº –Sachsenhausen!

Marius Halmaghi

P.S. Articolul „Preotul Ioan Fulea asfinþit Fofeldea” s-a reprogramat pentrunumãrul viitor!

Asociaþiei Obºtea Satului Sãsãuº ºi tuturorpartenerilor: Primãria Comunei Chirpãr,Ocolul Silvic Agnita ºi Asociaþia EcomuzeulRegional Sibiu.

Fondatã în 2010, Asociaþia Obºtea SatuluiSãsãuº, îºi continuã, astfel, programul deactivitãþi pentru atingerea obiectivelor depromovare ºi valorificare a patrimoniului localprin dezvoltare durabilã ºi înfrumuseþarealocalitãþii. Dupã organizarea manifestãrii« Zilele Culturale ale Sãsãuºului » (21-22.08.10) ºi a primei ªezãtori Culturale (08-10.10 2010), dar ºi dupã campania „Salvaþibiserica din Sãsãuº” (2008-2011) - ObºteaSatului depune acest proiect pentrufinanþarea primului circuit turistic (in situ)de pe Valea Hârtibaciului, în vederea atingeriicâtorva obiective: obiectivele generale aleproiectului sunt obiective pe care toatecomunitãþile rurale trebuie sã le urmãreascã:a) creºterea calitãþii vieþii în mediul rural ºicrearea unui mediu favorabil dezvoltãriidurabile, a activitãþilor non-agricole, b)consolidarea ºi dezvoltarea societãþii civile înparteneriat cu administraþia publicã localãpentru susþinerea ºi întãrirea coeziunii ºiîmbunãtãþirea cadrului de desfãºurare a vieþiiºi c) punerea în valoare ºi promovareapatrimoniului cultural ºi natural al satuluiSãsãuº. Obiectivele specifice sunt mult maiprecise ºi concise: 1) crearea unui traseu devizitare a localitãþii, ce pune în valoarepeisajul natural ºi cultural local; 2) includereasatului Sãsãuº în circuitele turistice zonale ºijudeþene; 3) sensibilizarea actorilor locali cuprivire la problemele patrimoniului local ºinatural; 4) asigurarea unui cadru de dialogîntre actorii locali ºi autoritãþi pentruconservarea ºi valorificarea în scop turistic apatrimoniului cultural existent, toate acesteobiective necesitând multã muncã ºiseriozitate, dar ºi un efort continuu, lipsit deinterese meschine.

Preºedintele Asociaþiei, Gheorghe Donu,a precizat, în repetate rânduri, la întâlnirilecu actorii locali (primãria comunei ºi parohialocalã) cã toate eforturile fãcute, din 2007pânã în prezent, trebuiesc continuate astfelîncât toþi sã participe la renaºterea satului,implicarea acestora trebuind sã fie voluntarãºi activã în valorificarea peisajului natural ºicultural al acestor minunate locuri.

Sezonul vacanþelor a început. Turismulintern - care trebuie sã recunoaºtem – nu estevalorificat de agenþii de turism – ar trebui sãfie orientat ºi spre turismul cultural nu,aproape în exclusivitate cãtre destinaþiileexotice, externe. În promovarea viitoruluicircuit rural din Sãsãuº mi s-a pus o întrebarefireascã:

Cui se adreseazã „Circuitul turisticSãsãuº-patrimoniu în pericol”?În primul rând unui turist preavizat, care

este dornic sã cunoascã sudul Transilvanieiîn contextul istoric integrat. Nu poþi sã vezicircuitul bisericilor fortificate fãrã sã vezi ºi

Imagini din întâlnirile de lucru pentru implementarea proiectului.

Page 4: GAZETA HÂRTIBACIULUI - primaria-agnita.ro · vechi zugravi înscris în programul „de luptã“ politic ºice au scris Biblia în imagini,” a mai adãugat Ilarion Bârsan. Oamenii

GAZETA HÂRTIBACIULUI4C

yan

Mag

enta

Yel

low

Bla

ck

2012

Proiectul Leonardo da Vinci „Pregãtire Profesionalã la nivelEuropean în fabricarea produselor din lemn” face parte din cadrulproiectelor de mobilitate în cadrul formãrii profesionale iniþiale. Acestproiect european, finanþat cu sprijinul Comisiei Europene, în valoarede 42622 euro, derulat în Leipzig, Germania, în perioada 22.04.2012–05.05.2012, a fost un real succes pentru Colegiul Tehnic „A. T. Laurian”Agnita. Cei 15 elevi ai Colegiului nostru care au participat la mobilitateadin Germania sunt elevi în clasa a X -a, domeniul Prelucrarea Lemnului,calificarea Tâmplar universal. Prin intermediul acestui proiect,participanþii au avut de efectuat un stagiu de formare profesionalã timpde douã sãptãmâni, ei lucrând în atelierele Centrului de Formare ºiPregãtire Profesionalã, Bildungs-und Technologiezentrum , dinBorsdorf, Germania,

Elevii ºi -audezvoltat abilitãþile îndomeniul formãriiprofesionale, audobândit noi cunoºtinþeîn ceea ce priveºteprelucrarea lemnului,având totodatã acces laun alt mediu real deactivitate.

P r o i e c t e l eLeonardo da Vinci urmãresc promovarea calitãþii în învãþarea ºi formareaprofesionalã iniþialã ºi în învãþarea ºi formarea profesionalã pe totparcursul vieþii, promovarea adaptabilitãþii ºi flexibilitãþii pe piaþamuncii, dar ºi accesul la educaþie de calitate în formarea profesionalãiniþialã ºi facilitarea tranziþiei de la ºcoalã la viaþa activã.

Înainte de derularea mobilitãþii, elevii au avut parte de o pregãtiregeneralã cu privire la proiect, culturalã, dar ºi lingvisticã (în limbagermanã). Participanþii au obþinut în urma derulãrii acestui proiect un

Înainte de 1 iunie elevii din Chirpãr s-au bucurat deinaugurarea unui modern Centru de Documentare ºiInformare deschis la Scoala Generalã

Elevii Colegiului Tehnic „A. T. Laurian” Agnita-beneficiari aiprogramului „Învãþãm pe tot parcursul vieþii”

De ziua lor copiii din Agnita au pregãtit numeroasemomente festive menite sã sublinieze importanþa cesteiminunate sãrbãtori ce aduce un plus de frumuseþe în viþacelor mai iubiþi dintre pãmânteni

CENTRU DE DOCUMENTAREMODERN LA CHIRPÃR

DE ZIUA COPILULUI

Mihaela Aldea directoarea ºcolii ºi Chirion Stãnuleþprimarul comunei, au adresat cuvinte de mulþumire celorprezenþi la acest eveniment ºi în mod deosebit celor care i-auajutat sã realizeze un asemenea proiect care completeazãposibilitãþile educaþionale din Chirpãr.

Martin Bottesch i-a felicitat pentru aceastã realizare lacare vor avea acces nu numai elevii ci ºi locuitorii din comunãcare doresc sã foloseascã internetul.

La eveniment au participat numeroºi invitaþi de lainstituþiile judeþene, directori de ºcoli ºi profesori de la ºcoliledin comunele învecinate.

Dupã inaugurare oaspeþii ºi gazdele s-au bucurat de unfrumos moment folcloric prezentat de elevii din Chirpãr.

La Grãdiniþa de pe Horia , prichindeii din grupaeducatoarei Elisabeta Iorgulescu ºi-au delectat pãrinþii cu osuitã de dansuri populare.

La Grãdiniþa de pe Fabricii a avut loc un spectacoldeosebit la care, în afarã de grãdiniþele din Agnita, auparticipat ºi Gradiniþa nr 42 din Sibiu, grãdiniþa 12 din Mediaººi Grãdiniþa din Târnava..

A fost o revãrsare de bucurie, de plãcere de a dansa. S-adansat cu eºarfe, cu umbreluþe, cu paraºuta, cu costumepopulare, cu flori, au fost paºi de vals elevat ºi dansuriþigãneºti.

Copiii au dansat pentru ei ºi pentru ceilalþi copii ºi aufost bucuroºi de ceea ce au fãcut.

Felicitãri educatoarelor.

certificat Europass care atestã stagiul de practicã derulat înGermania, un certificat de participare ºi un certificat lingvistic(pentru limba germanã).

Acest document cu recunoaºtere europeanã, CertificatulEuropass Mobility, devine parte componentã a portofoliuluieducaþional ºi profesional al beneficiarilor ºi va constituipentru ei un avantaj în carierã ºi mobilitate profesionalã,sporindu-le ºansele de angajare într-o Europã fãrã graniþe ºicu o mare diversitate culturalã.

Pe lângã aceste certificate obþinute de elevi, aceºtia auavut contact cu o altã culturã, un alt mediu de muncã european,dezvoltându-ºi latura profesionalã, dar ºi cea personalã. Eleviiau câºtigat mai multã încredere în propria persoanã, au învãþatsã fie mai amabili, sã fie mai atenþi faþã de cei din jurul lor, sãfie mai responsabili în tot ceea ce fac.

Elevii au fost însoþiþi de prof. Petraru Olaru Niculina ºiBarsan Emil, monitorizarea fiind realizatã de d-na directoradjunct, prof. Vecerzan Margareta

Pentru mine, a fost o experienþã unicã. A fost frumos ºigreu deopotrivã, deoarece nu cunoºteam limba ºi a fost maidificil sã comunic. Aveai uneori impresia cã de fapt nu eºtiînþeles. Aceastã experienþã mi-a dat ocazia sã vãd alte formede civilizaþie, o altã limbã ºi un alt fel de a munci. DiplasAlina, clasa a X-a

A fost o experienþã foarte plãcutã, pentru cã germaniisunt foarte prietenoºi ºi ospitalieri. Au parcuri foartefrumoase, iar ei sunt punctuali ºi ordonaþi. Aceastã experienþãm-a fãcut sã am mai multã încredere în mine, pentru cã ºtiuacum cã m-aº descurca oriunde aº fi inclusiv pe planprofesional. Orbu Daniel , clasa a X-a

Pentru mine, Germania a reprezentat o experienþã unicã,atât în privinþa locurilor pe care le-am vizitat, obiectiveleturistice impresionante, cât ºi în privinþa stagiului de practicã.A fost un lucru însemnat pentru mine, deoarece mi-amdezvoltat abilitãþile profesionale ºi lingvistice. Aceastãexperienþã mi-a dat mai multã încredere în mine. ForgaciMarius, clasa a X-a

Prof. Vecerzan Margaretacoordonatorul proiectului

Page 5: GAZETA HÂRTIBACIULUI - primaria-agnita.ro · vechi zugravi înscris în programul „de luptã“ politic ºice au scris Biblia în imagini,” a mai adãugat Ilarion Bârsan. Oamenii

Cya

n M

agen

ta Y

ello

w B

lack

Picturile aparþin artistei Lucia Nica

COMITETUL DESELECÞIE

TITULARI:- Bârsan Ilarion- Cotaru Joachim- Cioran Mioara- Curcean Marius Radu- Mehrer Manfred- ªuºa Nicola- Vasiu Doru CrucianSUPLEANÞI:- Aldea Florin- Dobre Aurel- Gruncã Ioan- Viºa Ionel- Olariu Mihaela- Viºa Ionel- Wiecken Annete

CONSILIULDIRECTOR AL

ASOCIAÞIEI GALMICROREGIUNEA

HÂRTIBACIU1. Ilarion Bârsan - preºedinte2. Aldea Valentin - vicepreºedinte3. Joachim Cotaru - vicepreºedinte4. ªtefan Vaida - secretar5. Mihaela Pãcurar - membru6. Mihaela Curcean - membru7.Ioan Gruncã - membru8. Manfred Mehrer - membru9. Bogdan Bãrbat - membru10. Eugen Mistrianu - membru supleant11. Vasile Radu - membru supleant12. Virginia Sârbu - membru supleant13 Crucian Vasiu - membru supleant

GAZETA HÂRTIBACIULUI2012 5

PAGINA GAL MICROREGIUNEA HÂRTIBACIU

IMPORTANTÎn Agnita, pe str. Avram Iancu nr. 66 (fost

IMIX) se aflã birourile cu punctul de lucrual Grupului de Acþiune Local„Microregiunea Hârtibaciu”. Persoanele cuiniþiativã, din spaþiul rural, pot depuneproiecte sau pot primii informaþiile necesarepentru realizarea proiectelor prin care potbeneficia de fonduri europene.

Meºterii populari din România potaccesa fonduri nerambursabile prinMãsura312 – „Sprijin pentru crearea ºidezvoltarea de microîntreprinderi”. Nivelulde finanþare ajunge la 85% din totalulcheltuielilor eligibile, iar proiectele carepromoveazã activitãþi meºteºugãreºti, deartizanat ºi alte câteva categorii – cum ar ficele ce vizeazã dezvoltarea serviciilor sanitar-veterinare, a serviciilor medicale sauactivitãþilor nonagricole productive – suntcategoriile de activitãþi care au prioritate anulacesta în accesarea finanþãrii. Pentru a-isprijini cu informaþii util ºi pertinente desprece înseamnã sã depui un proiect cu finanþarenerambursabilã, cum trebuie elaborat, caresunt criteriile de selecþie ºi cum trebuieconceputã strategia de marketing aproduselor, Unitatea de Sprijin a ReþeleiNaþionale de Dezvoltare Ruralã a organizatun seminar la care au participat peste 40 demeºteri populari, interesaþi sã afle mai multedetalii despre sprijinul pe care îl pot primi ºicondiþiile de finanþare. Seminarul, desfãºuratla Miercurea Ciuc în perioada 17-20 aprilie,a reunite meºteri din majoritatea zonelorþãrii: tâmplari, pietrari, producãtori de mãºti,þesãtori de covoare, cojocari, împletitori decoºuri din rãchitã, restauratori de mobiliervechi ºi alte categorii. La finalul seminarului,aproape jumãtate dintre ei s-au arãtat dispuºisã înceapã elaborarea unui proiect cufinanþare nerambursabilã, în pofida unorreticenþe privind procedurile percepute dreptanevoioase ºi posibilele dificultãþi privindasigurarea cofinanþãrii necesare. Deºiintensitatea ajutorului public nerambursabilacordat prin Mãsura 312 este extrem de

Prof. Dr. Corneliu Bucur, etnolog ºifost director al Muzeului Astra din Sibiu,a subliniat cã activitãþile meºteºugãreºtisusþin turismul cultural în mediul rural,prin furnizarea unor produse de tipsuvenir, cãutate de vizitatori. Însãmeºteºugarii trebuie sã combine forþatradiþiilor locale cu elemente care atragclienþii ºi sã confecþioneze valori carecombat kitsch-ul ºi care îºi gãsesc utilitateîn viaþa modernã. „N-aº face cojoace, ciniºte ciorãpei confecþionaþi din pielebrodatã pentru Crãciun” – obiectefolosite ºi cãutate de strãini. „Aº speculaevenimentele din viaþa familiei care ducla cheltuieli: naºterea, cãsãtoria, moartea.Aº face un leagãn din lemn pictat care arfi un cadou extreme de frumos pentrucel mic, oferit de naºi sau de bunici.Pentru nuntã, aº pune accentul pe trusoulmiresei. Mulþi români plecaþi înstrãinãtate au un apetit crescut pentru ase cãsãtori acasã. Cel mai frumos cadouar fi un trusou, o ladã de zestre frumospictatã, în care sã se gãseascã lenjerii,feþe de masã, alte obiecte – toate realizatecu gust, care sã reprezinte esenþatradiþiilor, transpusã în modernitate.Tradiþia este cununã pentru ocomunitate,” a mai spus prof. dr. Bucur.Românii din strãinãtate, dar nu numai,ar putea fi un segment de cumpãrãtoripentru cruci ca cele din Cimitirul Veselde la Sãpânþa. Americanii care nu ºi-auuitat originile româneºti, care poartã ºiacum ii la vreo sãrbãtoare, ar puteacomanda astfel de cruci pentru propriilemorminte, a mai spus Bucur, adãugândcã un cimitir cu mai multe astfel de cruciîntr-un alt stat decât România ar fi chiarun mod de promovare a valorilortradiþionale româneºti în strãinãtate. „Euunul aº vrea sã am o astfel de cruce,” amai spus el.

IDEI DE LAPROFESORUL

BUCUR

FONDURI PENTRMEªTERII POPULARI

generoasã (85%), meºterii populari au nevoiede cel puþin un sfert din suma totalã pentru aîncepe derularea proiectului din fonduriproprii. Însã, în baza opþiunii de eºalonare arambursãrii în mai multe tranºe presiuneafinanciarã scade, urmând ca pe parcursulimplementãrii proiectului sã primeascãfondurile nerambursabile. Mãsura 312 va filansatã în luna august a acestui an ºireprezintã o oportunitate în ceea ce priveºteposibilitatea obþinerii de finanþare pentruactivitãþi meºteºugãreºti prin actualulProgram Naþional de Dezvoltare Ruralã(PNDR 2007- 2013) având în vedere rata decofinanþare publicã ridicatã. Consultanþiiinvitaþi la seminar au explicat detaliatoportunitãþile de finanþare oferite de Mãsura312 ºi au oferit consiliere meºterilor populariîn ceea ce priveºte elaborarea planului deafaceri ºi a bugetului proiectului.Reprezentanta Ministerului Agriculturii ºiDezvoltãrii Rurale, Andreea Agrigoroaei, afurnizat o serie de clarificãri participanþilor,subliniind faptul cã intensitatea sprijinuluinerambursabil (85%) aratã interesulautoritãþilor de a veni în sprijinul iniþiativelorprivate din mediul rural, care au ca scopdiversificarea activitãþilor generatoare devenituri. Aceasta le-a explicat meºterilorpopulari o serie de condiþii ºi criterii deselecþie ºi, totodatã, a spus cã, atunci cândmai multe proiecte au acelaºi punctaj, suntprioritizate cele care au bugete mai mici,pentru a oferi sprijin unui numãr mai marede solicitanþi. Sprijinul financiar maximacordat prin Mãsura 312 ajunge la 200 000euro.

O familie de sibieni a renunþat la viaþa dela oraº, chiar dacã aveau o afacere care lepermitea un trai mai mult decât decent, ºi aredescoperit frumuseþea vieþii la þarã.Treptat, dragostea pentru viaþa sãnãtoasã s-atransformat într-o afacere de succes, care i-afãcut cunoscuþi în þarã ºi în afara ei. Emil (45de ani), fost ofiþer MAPN, ºi soþia lui Mioara(43 de ani), de profesie tehnician, povestescrâzând cum, cãutându-ºi iniþial o casã devacanþã, au vãzut într-un ziar un articol despre„satul nepopulat Nucet”, aºezare cu doar 30de localnici, majoritatea vârstnici. Odatãajunºi aici, farmecul locurilor i-a cuceritiremediabil, iar achiziþia casei ºi a celor 2hectare de teren a reprezentat doar primulpas spre o altfel de viaþã.

Din „cutia de chibrituri” în livada de laNucet

Aveau în Sibiu un apartament ºi 3chioºcuri în care vindeau mâncare de tip fast-food. Au vândut tot ºi s-au mutat definitiv laNucet, unde au ridicat din casa veche opensiune ºi unde au început sã cultive fructeºi legume, totul sutã la sutã ecologic.

Când au fãcut pasul, foarte mulþi apropiaþii-au privit cu scepticism. ”Acum, nu le vinesã creadã, le place ºi mã tot întreabã dacã numai sunt case de vânzare”, povesteºte Mioara,râzând, iar Emil spune cã acomodarea a fostuºoarã, mai ales cã amândoi au crescut la þarã.

Au renunþat la oraº casã facã turism ºi

agriculturã bio la Nucet

„Nu ne-a fost greu, eu sunt nãscut înRãºinari, soþia la fel, ne simþeam strãini în„cutia de chibrituri”, povesteºte Emil Cioran.

Ca o ironie, tocmai în Bucureºti, soþiiCioran l-au cunoscut pe Willy Schuster,cunoscut promotor al agriculturii ecologice,cel care a pus pe picioare la Moºna, împreunãcu soþia sa, o gospodãrie care reprezintã unadevãrat model de reuºitã în domeniu.

L-au vizitat la Moºna, le-a plãcut enormce au vãzut acolo, iar paºii urmãtori au venitfiresc. Au fãcut conversie, s-au atestat bio,Emil a fost în schimburi de experienþã laferme mici, bio, în Austria ºi Germania, iarastãzi zeci de turiºti le trec pragul, mãnâncãproduse sutã la sutã ecologice ºi auposibilitatea de a asista la tot ce înseamnãactivitãþi în gospodãrie.

(continuare în pagina 6)

Page 6: GAZETA HÂRTIBACIULUI - primaria-agnita.ro · vechi zugravi înscris în programul „de luptã“ politic ºice au scris Biblia în imagini,” a mai adãugat Ilarion Bârsan. Oamenii

GAZETA HÂRTIBACIULUI6

MEMBRII ASOCIAÞIEI GAL MICROREGIUNEA HÂRTIBACIU Denumirea membrilor asociatiei Reprezentantul legal Denumirea membrilor asociatiei Reprezentantul legal Primãria Agnita Primarul As. Cresc de Taurine Mihai Ioan Primãria Alþâna Primarul SC Alfor Prod SRL Aldea Florin Primãria Bîrghiº Primarul Intr. Ind. “Mehrer Manfred” Mehrer Manfred Rainer Primãria Brãdeni Primarul As “ECO RURALIS” Boldijar Violeta Primãria Bruiu Primarul S.C.Tokko SRL Dimitriu Rareº Iulian Primãria Chirpãr Primarul SC Bio Expo SRL Judith Gotz- Herle Primãria Iacobeni Primarul As. Cresc de Taurine Marpod Vasiu Crucian Doru Primãria Marpod Primarul SC AGV SRL Sârbu Verginica Primãria Merghindeal Primarul Parohia Reformatã Agnita Kozma Endre Primãria Mihãileni Primarul Duo - Comp SRL Solomon Aurel Primãria Nocrich Primarul Grupul de Iniþiativã al romilor Drumaº C-tin Andi Primãria Roºia Primarul As.Cultualã Ortodoxã Agnita Jurca Ioan Primãria ªeica Mare Primarul Grupul “SVA “ Agnita Duºleag Cosmin Primãria ªelimbãr Primarul Asoc Romilor din Agnita Ciran Ioan Valentin Primãria Vurpãr Primarul Ocolul Silvic Agnita Vanga Ioan Asociaþia Prietenii Mocãniþei Blotor Mihai Intr Ind. “Curcean Mihaela” Curcean Mihaela Asociaþia Prietenii Mocãniþei Cotaru Joachim Intr. Ind.”Oros Simona” Oros Simona Asociaþia Waldorf Annete Wiecken Pers Fizicã Vaida ªtefan Vaida ªtefan Întrep.Ind.”Cioran Mioara” Cioran Mioara SC 3W prometer SRL Vezure Alexandra Asoc “A.T. Laurian” Fofeldea Gruncã Ioan SC V & V Clasic SRL Vezure Ionela Camelia S.C. Flori Legumicola Olariu Mihaela Sappelle Bijou SRL Pãcurariu Mihaela Clubul Sportiv Agnita Drãgan Emil Parohia Ortodoxã Coveº Coºorean Cosmin Asociaþia Apador Dogaru Ileana Grupul Romilor Brãdeni Silaghi Eugenia Asoc. Cult.” Ilarion Cociºiu” Sârbu Ioan SC Elva Pãltiniº SRL Radu Lora AJVPS Sibiu Varga Pompil Fundaþia Radu Curcean Elena Fundaþia “B&B Adept” Ursu Iancu Asociaþia GOLDKRAFT Stoia Zakel Achim Asociaþia GAL MH Bârsan Ilarion Scoala GD Teutsch Floriþã Marinela

2012

Turismul rural este recunoscut la nivelinternaþional ca o soluþie în ceea ce priveºteaccesul pe piaþa muncii, dezvoltarea localã ºiprotecþia mediului înconjurãtor. În Europaruralã, turismul s-a transformat în ultimii aniîntr-un motor generator de veniturisuplimentare faþã de cele obþinute în sectorulprimar. S-a dovedit a fi calea prin care multezone rurale au reuºit sã iasã din situaþia destagnare ºi sã prospere. Cu toate acestea,turismul nu constituie, în mod exclusiv,motorul dezvoltãrii rurale, ci se integreazãîn activitãþile economice care conduc la odiversificare a producþiei ºi serviciilor.Turismul rural deschide totodatã noi fãgaºepentru angajarea femeilor ºi a tinerilor pepiaþa muncii.

Agroturismul este o formã de turismrural prin care se realizeazã contactul directcu activitãþile agricole tradiþionale, într-uncadru rural, precum ºi cu manifestãrileculturale ºi sociale legate de producþie.Agroturismul începe sã câºtige popularitatefiind vãzut ca o modalitate diferitã decunoaºtere, mult mai personalã, a þãriivizitate. Se urmãreºte ca acesta sã reprezinteo alternativã pentru ca populaþia ruralã sãpoatã obþine beneficii din activitateaeconomicã desfãºuratã, atât din agriculturã,cât ºi din turism.

Prin programele de dezvoltare seurmãreºte obþinerea unei sinergii sporiteîntre punerea în valoare a resurselor agricolelocale, a patrimoniului natural, cultural ºi

Turismul rural: locuri demuncã, dezvoltare,protecþia mediului

arhitectonic, a activitãþilor de formare înmaterie de mediu ºi conservarea resurselornaturale. Agroturismul integreazã în modcoerent toate aceste aspecte, activitatea fiindidealã pentru promovarea dezvoltãrii rurale.

Unul dintre aspectele pozitive legate deprocesele de structurare a strategiilor dinturismul rural a fost acela de a porni de la unelement stimulator pentru populaþie: culturaendogenã. Stimularea propriei culturifavorizeazã asocierea persoanelor având capunct de pornire sentimentul de apreciere ateritoriului propriu. Este cel dintâi pas încrearea de asociaþii care sã lucreze în scopuldezvoltãrii comunitãþii. Acordând importanþãunui element dinamizator apreciat depopulaþie, cum este cultura, se stimuleazãcooperarea. Activitãþile agricole propriifiecãrei zone includ o componentã culturalãputernicã ºi de ataºament faþã de teritoriu.

În afarã de culturã existã ºi alte elementecare acþioneazã ca stimuli în cadrulcomunitãþii, cum ar fi efectul demonstrativ(puterea exemplului), care este extrem debine înrãdãcinat în mediul rural ºi joacã unrol fundamental în acest proces.

Efectul demonstrativ are ca obiectivprincipal reducerea riscului pe care îl poatepresupune investiþia într-o activitate ce nu afost prea des desfãºuratã la nivel local.Avantajul, în momentul iniþierii acestei noiactivitãþi, este acela cã existã dovezi cãactivitatea realizatã este viabilã ºi rentabilã.

În Europa ruralã au fost înregistrateexemple de agroturism de succes, în þãri caFranþa, Italia, Germania, Marea Britanie sauSpania.

Principalul factor de reuºitã, ca în oricealtã activitate economicã, este orientareacãtre piaþã. Aceasta înseamnã cãantreprenorul în turism trebuie sã acorde oatenþie covârºitoare satisfacerii clienþilor.

Spaþiul rural din România are unimportant potenþial turistic care se bazeazãpe resurse valoroase, dintre care menþionãm:diversitatea peisajului care include zone demunte ºi zone de coastã, acest lucru trezind,în toate anotimpurile anului, interesulturiºtilor care manifestã preferinþe diferite;existenþa mai multor puncte emblematice deinteres turistic; arhitectura tradiþionalã acaselor rurale; obiceiurile ºi tradiþiileculturale precum ºi gastronomia tradiþionalãºi ospitalitatea populaþiei locale.

Pentru folosirea acestui potenþial, s-aufãcut primii paºi în scopul îmbunãtãþiriiinfrastructurii, inclusiv creºterea numãruluiºi a calitãþii pensiunilor rurale ºi prezenþaunui numãr tot mai mare de website-uri caresã prezinte informaþii despre oferta turisticãexistentã în spaþiul rural din România.

În acest context, sprijinul acordat deautoritãþile române dezvoltãrii turismuluirural, în general, ºi agroturismului, în special,ºi noile oportunitãþi de finanþare derivate dinpunerea în practicã a programelor dedezvoltare ale Uniunii Europene joacã un rolimportant în dezvoltarea acestui sector.

Agroturismul reprezintã o ºansã dedezvoltare ruralã deoarece, în afarã de faptulcã România are peisaje ce acoperã o marediversitate care cu greu se observã în alteþãri europene, s-au pãstrat într-o stare foartebunã de conservare ºi habitatele ºi tradiþiiledin multe zone (Bucovina, Maramureº,Apuseni). În plus, România se aflã în fruntealistei de culturi pomicole cum ar fi prunele,coacãzele ºi cireºele. Aceste culturiconfigureazã un peisaj caracteristic, precumºi practici culturale ºi tradiþii legate de acestepractici care diferenþiazã oferta agroturisticãa României de cea existentã în alte þãri dinregiune.

Articol preluat din revista“România Ruralã”

Delicii pregãtite ca pe vremea buniciiParalel cu pensiunea, soþii Cioran au

dezvoltat cu succes o afacere cu produsetradiþionale, toate provenite din gospodãrialor ºi pregãtite dupã reþete vechi, culese dela femeile în vârstã de pe Valea Hârtibaciului.

Roºii le, ceapa, morcovii , ardeii ,castraveþii, varza, broccoli, dar ºi fructele dinlivadã se transformã în mâinile iscusite aleMioarei în dulceþuri delicioase, zacuscã,bulion sau murãturi pe care le vând latârgurile de profil, dar ºi clienþilor care îi cautãdirect, odatã ce le-au descoperit produsele.

Delicii precum dulceaþa de nuci verzi, ceade dovlecei sau liptarul de prune sunt cãutateatât de tinerii adepþi ai mâncãrii sãnãtoase,cât ºi de cei trecuþi de prima tinereþe, cãrorale e dor de gusturile din copilãrie.

Iar fiica lor, studentã în Danemarca, arãmas un consumator fidel al produselornaturale fãcute de mama ei astfel cã, periodic,conser vele pregãtite la Nucet suntîmpachetate ºi trimise la Copenhaga.

„N-am nici un regret, glumesc ºi, atuncicând merg în grãdinã, spun cã mã duc cu coºulîn spatele supermarket-ului. Trebuie sã fiipsihic pregãtit pentru un astfel de mod deviaþã”, spune Mioara, zâmbind.

Turiºti din toatã lumea s-au îndrãgostitde Nucet

Aproximativ jumãtate din turiºtii caretrec pragul pensiunii de la Nucet sunt strãiniiar cealaltã jumãtate, români, în speciallocuitori ai marilor oraºe.

Au renunþat la oraº ca sã facã turism ºiagriculturã bio la Nucet

(continuare din pagina 5)Fãrã reclamã plãtitã, doar cu promovare

gratuitã pe internet ºi mai ales cu reclamãdin om în om, pensiunea soþilor Cioran a atrasturiºti din lumea întreagã, de la nemþi,olandezi sau francezi pânã la australieni sauamericani.

„Nu trebuie sã-þi faci pensiune cubetoane, sã vinã omul ca la hotel, trebuie sãai spaþiu, sã se audã pãsãrelele, sã culegilegume din grãdinã. Turiºtilor le place înprimul rând liniºtea, nu trec maºini, e pãdurealângã. Apoi, lumea vrea sã mãnânce sãnãtos,pentru asta suntem ºi cãutaþi”, explicã EmilCioran.

Soþii Orzu au ajuns la Nucet tocmai dinBucureºti, ºi au ales pensiunea larecomandarea unor prieteni.

„Am ajuns prin niºte prieteni, ei audescoperit pensiunea, mi se pare o idee foartebunã cu atât mai mult cu cât sunt vegetarianãºi sunt foarte atentã la tot ce înseamnãalimentaþie organicã, produse controlate, atâtîn ceea ce priveºte hrana cât ºi igienacorporalã, ºi atunci e minunat sã vezi oameniatenþi la ceea ce pun pe masã, la legume ºifructe nestropite, neinjectate, la mâncare fãrãzahãr, produse integrale”, spune Maria Orzu.

Marian, soþul ei, este încântat de ceeace a descoperit aici, iar despre hrana naturalãare numai cuvinte de laudã.

„Mâncarea e foarte bunã, tocmai amtestat-o, iar turismul bio este o niºã destul deexploatatã în ultima vreme, ºi asta pentru cãne-am pierdut într-o oarecare mãsurã valorilecu care am crescut ºi acum ne întoarcem laele”, spune Marian.

Articol publicat de RAMONA GÃINÃ înziarul ADEVÃRUL

Page 7: GAZETA HÂRTIBACIULUI - primaria-agnita.ro · vechi zugravi înscris în programul „de luptã“ politic ºice au scris Biblia în imagini,” a mai adãugat Ilarion Bârsan. Oamenii

EI S-AU NÃSCUT ÎN IULIE

GAZETA HÂRTIBACIULUI2012 7

FOLCLOR CULES DE MIRCEADRÃGAN NOIªTEÞEANU

NICU GANEA

Aº vrea ...Aº vrea sã mã dezbrac de haina care-o îmbrac ...Minciuna fericiri ce-o vând la toþi mereu,O alimentez cu vise ºi gânduri care plac,Cãci adevãrul doare...sã-l spun îmi este greu.

Oricui, oricând m-ãntreabã de ce sunt eu burlac,Nu pot ca sã-i rãspund ... cã-i purã laºitate,Fricile ce m-apasã, mã pierd, mã fac sã zac...Eu îi zâmbesc glumind... cã-mi place-n libertate!

ªi ºtiu cã nu fac bine ºi timpul trece-ncet,Închis sub propria mascã ce-o port în societate,Urãsc a mea fiinþã, iubesc al meu portret,N-am loc de “eu-l sincer” ce stã-n singurãtate.

E tot mai vag conceptul ºi-ncepe sã disparã.De ceva vreme-ncoace mã mint chiar ºi pe mine.Eu mã-ngrop în pretexte ... le-nvãþ searã de searã ...Fac basmul digerabil pentru cine-mi vrea bine.

Apoi privindu-þi ochii, îþi relatez mataleCu lux de amãnunte poveºtile inventate,Umplute de-aventuri ce par a fi reale,Tu n-ai sã ºtii vreodatã cã nu-s adevãrate.

de J. D. Espinosa Fernandez

Balada primarilor,o compoziþie la ceas de noapte ... :)

Pe-o vale de Hârtibaci,unde este un oraºSe-ntâlnirã doi,... aºa, ca pe la noi,Doi candidaþi,amândoi bãrbaþi,De lume votaþi ...Cine sunt cei doi,Ai Vãii eroi?Vã spun imediatDacã aºteptaþi.Iatã vi-i prezintNu voi sã vã mint ...Unu e Curcean,Cel’lalt Dragoman.Unu-i PDL-ist,Altul USL-ist.Amândoi luptarã

Lungociu Ioan 81 de ani 01 iulie BeneºtiTiut Paraschiva 84 de ani 01 iulie MetiºPopa Lucreþia 86 de ani 01 iulie ªalcãuStãnuleþ Ioan 88 de ani 02 iulie Ilimbavªerb Ana 88 de ani 03 iulie RujaMititel Emilia 85 de ani 04 iulie CoveºFrãþilã Aurel 82 de ani 04 iulie ªalcãuMuntean Maria 84 de ani 05 iulie MerghindealAna Maria 84 de ani 06 iulie RujaBaciu Gheorghe 83 de ani 07 iulie RujaDrãgan Ioan 81 de ani 09 iulie ÞelineIancu Maria 86 de ani 10 iulie StejeriºÞânþ Ioan 85 de ani 10 iulie RetiºZeicu Susana 84 de ani 10 iulie MihãileniMorar Maria 85 de ani 14 iulie MarpodVasiu Ana 84 de ani 14 iulie Dealu FrumosManoil Elena 97 de ani 15 iulie FofeldeaTrif Versavia 86 de ani 16 iulie ChirpãrHordobeþ Elena 83 de ani 16 iulie IlimbavStiger Ana 81 de ani 17 iulie GherdealRaicu Anica 86 de ani 17 iulie Ghijasa de SusIrod Ana 84 de ani 21 iulie Ghijasa de SusBrezaie Emilia 92 de ani 22 iulie AlþânaVasiu Iosif 91 de ani 23 iulie Dealu FrumosDrãgan Letiþia 86 de ani 23 iulie MihãileniBaciu Ionel 89 de ani 25 iulie Brãdeniªerban Augustin 81 de ani 30 iulie ªalcãuNeagu Ana 84 de ani 31 iulie FofeldeaComãniciu Veturia 84 de ani 31 iulie RujaBãrdaº Otilia 80 de ani 28 iulie Retiº

Noi le dorim bãtrâneþe liniºtitã, sãnãtate ºi bucurii din partea urmaºilorN.R. Celor ce nu mai sunt le dorim odihnã veºnicã de-a dreapta Tatãlui

MÃICUÞÃ,CÂND M-AI

NÃSCUT,Mãicuþã, când m-ai nãscut,Tare ghine þ-o pãrut.Când ai vãz’t cã nu-s bãiat,Tare rãu te-ai supãratªi pe min’ m-ai blestemat.Maicã, dintr-o casã plinãNuma’ mie mi-ai gãs’t vinãªi m-ai dat sã hiu strãinã.Când am fost de mãritat,M-o cerut bãieþi din sat,ªi tu, maicã, nu m-ai dat.ª-o venit unu’din lume,Þie, maicã, þ-o pãrut ghine;ª-o legat calu’ de gard,Din douã vorbe m-ai dat.Da lasã, mãicuþã, lasã,Nu-þi mai fac gunoi prin casã,Cã io, mãicuþ-am prânzâtLa o masã rotilatã,Cu strãini înconjuratã.Cã strãinii pânã cinã,Io dau roatã la grãdinã.Iau cuþâtu’ sã-mi tai pitã,Lacrãmile din ochi picã;ªi mi-o pui sã mi-o prãjesc,Tot cu lacrimi mi-o stropesc.

Dobre Vica, 65 de ani, Retiº, 1979

ÞO, ÞO, ÞO,MURGULE, ÞO

Þo,þo, þo, murgule, þo,Þo la deal ºi þo la vale,Þo, þo, þo, din pas mai tare,Cã m-ajunge-un dor prea mare.De-o hi doru’ de la mumã,Mãi murgule-l fac tot spumã.De-o hi doru’ de la tatã,Mãi murgule-l fac tot apã.De-o hi dor de la copii,Apãi, hii, murgule, hii!

La „Rabla”

Mi-e sufletul o apã, fir de dorÎntors dinspre cascadã spre izvorªi mult mai sus, un abur înspre norHorã de vise în cerc nebun de steleSuflet rebel ºi iubitor de celeIspititoare ºi nebunatice de ele

Mã bate-un gând, un hoþ de gând,Om cât mai sunt sã stau la rândNãzbâtii sã comit, cu rime,În viaþa asta cu amante anonime:- dai trei femei mai vechi din viaþa ta,ºi statul îþi dã una nouã, mai tânãrãºi mai vioaie dotatã cu de toateºi-n necuprinsa-i generozitateîþi trage banii pentru puradei

Atât: trei Doamneªi toþi treiHadâmbi, iloþi, scopiþi ºi transfemeiÞi-or da din prima ce le ceiPe toate vechiturile cu astmã ºi cârcei

P.S.Pe când programul „Rabla” pentru ceiDe care Emi scris-au , de TÂLHARI ºi deMIªEI?

SÃRACÃ INIMÃBUNÃ,

Sãracã inimã bunã,Nu te-am mai avut de-o lunã;Nici de-o lunã, nici de-un an,Nici acuma nu te am.Sãracã inima-ntreagã,Doru’ te-o fãcut beteagã.Inimã supãrãcioasã,Ce þi-aº da sã hii voioasã?De mi-ai da bunu’ lumii,Cum þ-am fost, nu þ-oi mai hi.De mi-ai da bunu’ din þarã ,Cum þ-am fost, n-oi mai hi iarã.Taci, inimã-n sânu’ meu,Sã nu te mai ºtiu fãr’ eu.Taci, inimã-n sân la mine,Sã nu te mai ºtie nime’.Fii, inimã, rãbdãtoare,Ca pãmântu’ sub picioare.Rabdã, inimã ºi taci,Ca pãmântu’ care-l calci.

Bratu Maria, 49 de ani, Retiº, 1978

De-o hi dor de la nevastã,Oi lãsã murgu’ sã pascã.ªi stau ºi mã hodinesc,Cã neveste mai gãsesc.

Grup de femei din Ighiº,10 mai 1987

ªi se agitarãpentru Primãrie,Cã e cu simbrieNu e cu tocmealã ...Treaba e legalã.Dar nu asta conteazã,Nu ne-ntereseazã,E doar un detaliuApa în acvariu:)Unu-a câºtigat,Aºa s-a votat,Unul a pierdut ...Vã daþi seama ... n-a vrut ...:)Dar s-a întâmplat...Nu s-a supãrat ...Ei, bine ... i-a trecutcã e un om adult :))N-a fost nici o dramã

cã era-ntr-o searãDe fapt a fost simpluS-a erodat cu timpu’Imaginea lui,A primarului ...Da, vorbeam de CurceanNu, nu de Dragoman :)El a câºtigat ...Pe toþi i-a luatcând s-a numãrat,a avut mai multeºi-a trecut în frunte:)Acolo-a rãmas,De-atunci pânã azi.E noul primar.Ce nu este clar?El a fost ales ...Sã-i dorim succes !:)

de Sptimiu Nicolae Baltatu

Page 8: GAZETA HÂRTIBACIULUI - primaria-agnita.ro · vechi zugravi înscris în programul „de luptã“ politic ºice au scris Biblia în imagini,” a mai adãugat Ilarion Bârsan. Oamenii

GAZETA HÂRTIBACIULUI8

2012

COLEGIUL DE REDACÞIE AGNITA

Str. P-þa Republicii nr. 19,Tel.: 0730 610 422

www.gazetahartibaciului.roe-mail: [email protected]

orele 800 - 1500Cya

n M

agen

ta Y

ello

w B

lack

Odatã cu cãldurile, sezonulestival îi pune în miºcare ºi peturiºtii de toate categoriile.

Cu biciclete, motociclete,autocare ori alte auto, tot mai mulþicãutãtori de locuri frumoase sauinteresante, aleg sã strãbatã DN 106refãcut complet ºi aproape perfect.

Valea Hârtibaciului le oferã, pelângã frumuseþea dealurilorînverzite, a bisericilor sãseºti ºiromâneºti, declarate monumente ºicea mai frumoasã panoramã aMunþilor Fãgãraºului.

Din pãcate în puþinemonumente au ºi acces iar acestlucru este cel mai vizibil la cetateadin Agnita. Deºi este singurulmonument din oraº carebeneficiazã de un indicator, turiºtiibat degeaba la porþile închise. Ceicare vor sã facã popas în rãcoareavechilor ziduri ºi sã asculte orga saupovestea vitezei Ursula, trebuie sãse mulþumeascã odihnindu-secâteva clipe la umbra bãtrânilorcopaci. Porþile rãmân închise ºi niciun indicator nu le explicã unde este

cheia cetãþii ºi cine le-ar putea vorbidespre istoria acestui monument.

Prezenþa turiºtilor este beneficãpentru oraº doar dacã au motiv sãpoposeascã mai mult timp, sã fieîndrumaþi sã vadã ºi alte obiectiveturistice. Dacã singurul monumentindicat îi primeºte cu porþile închise,vizitatorii pleacã repede mai departeºi le povestesc ºi altora cã n-au vãzutnimic în Agnita. Nici mãcar un punctde informare cu obiectivele turisticeinteresante din Agnita ºi de pe ValeaHârtibaciului. I. Bârsan

Între douã operaþiuni decurãþire a liniei ferate, de arbuºtiori a vagoanelor de ruginã,prietenii mocãniþei gãsesc timp sãse ºi distreze. Bucuria uneiactivitãþi plãcute e completatã deplimbãri cu diverse mijloace pelinia feratã.

Dacã pânã acum fãceau sportcu o ciclodrezinã, acum s-aumotorizat. Niºte prieteni, tot atâtde suf letiºti ca ºi ei (cine seaseamãnã se ajutã) le-au fãcutcadou o motodrezinã cu care se potdeplasa pe unde linia feratã nu afost furatã.

Poate se vor gãsi niºte banipentru ca aceºti minunaþi tineri sã-ºi vadã visul împlinit, o linie feratãfuncþionalã de la Agnita la Sibiu.Mijloace de transport, se pare cãse mai gãsesc

Tot mai mult capãtã contur un proiect depus de AsociaþiaCasa Seniorilor în parteneriat cu ocolul Silvic Agnita, SC EcoValea Hârtibaciului ºi ªcoala Generalã GD Teutsch. Este vorbadespre parcul din faþa bisericii evanghelice care în ultimii ania ajuns o mini pãºune pentru vacile ce fãceau aici un micpopas în drum spre casã.

Prin proiect se preconizeazã refacerea parcului, vopsireagardurilor, instalarea de bãnci, amenajarea unor alei, un foiºor,o masã rusticã din lemn dar mai ales multe flori, arbuºti ºicopaci.

Alãturi de seniori la aceastã acþiune, sunt prezenþi ºi amiciiacestora, tinerii din Serviciul de Voluntari Agnita.

SÃ NE IUBIMªI SÃ NE

INFRUMUSEÞÃMORAªUL

Acest serviciu vine în sprijinul persoanelor vârstnice cu probleme de sãnãtateºi neajutorate oferind:

- servicii medicale de calitate, promovarea unui stil de viaþã echilibrat,îngrijirea persoanelor aflate în suferinþã, prevenirea apariþiei sau reapariþieibolilor.

Servicii medicale oferite: Tensiune, glicemie, tratament injectabil,pansamente etc.

Servicii suport: plata facturi utilitãþi, cumpãrãturi, menaj etc.Aparat alarmã medicalã (24/24) MONTAJ GRATUIT: Operatorul

rãspunde prompt la apelul dumneavoastrã la orice orã din zi ºi din noapte.Pentru înscrieri ºi detalii:Fix: 0269/513.141 0269/513.051Mobil: 0784/391.031 0785/428.764

ASOCIAÞIA A.P.A.D.O.RSERVICIUL DE ÎNGRIJIRE LA DOMICILIU

PRIETENII MOCANIÞEI

Colectiv de redacþie: Ilarion Bârsan, Mircea Drãgan,Marius Halmaghi, Cãtãlin Varga,

Tipar: Tipo Trib Sibiu EDITURA ETAPE SIBIU

ISSN 2066-8708

PORÞILE ÎNCHISE ALEMONUMENTULUI

Primele rezultate ale acestei acþiuni civice sunt vizibile.S-au conturat aleile, a apãrut un rond de flori, ºi foiºorul eaproape gata.

Dupã finalizarea proiectului, grija parcului va trece înseama elevilor ªcolii Generale G. D. Teutsch.

Suntem convinºi cã dacã nu vor da barbarii, parcul G DTeutsch va deveni un loc plãcut de privit ºi de odihnã, ofrumoasã realizare a celor care îºi iubesc întradevãr oraºul.

Aici vor gãsii un loc de popas ºi turiºtii care dorind sãviziteze biserica gãsesc deseori poarta încuiatã.