GAZETA HÂRTIBACIULUIGAZETA HÂRTIBACIULUIGAZETA HÂRTIBACIULUIGAZETA HÂRTIBACIULUIGAZETA HÂRTIBACIULUIPUBLICPUBLICPUBLICPUBLICPUBLICAAAAAÞIE LÞIE LÞIE LÞIE LÞIE LUNARÃ A ASOCIAUNARÃ A ASOCIAUNARÃ A ASOCIAUNARÃ A ASOCIAUNARÃ A ASOCIAÞIEI „ÞIEI „ÞIEI „ÞIEI „ÞIEI „VVVVVALEA HÂRTIBACIULALEA HÂRTIBACIULALEA HÂRTIBACIULALEA HÂRTIBACIULALEA HÂRTIBACIULUI” ÎN colaborare cu Primãria ORAªULUI” ÎN colaborare cu Primãria ORAªULUI” ÎN colaborare cu Primãria ORAªULUI” ÎN colaborare cu Primãria ORAªULUI” ÎN colaborare cu Primãria ORAªULUI AGNITUI AGNITUI AGNITUI AGNITUI AGNITAAAAA

„ªi care va vrea sã fie întâi între voi, sã fie tuturor slugã” Marcu, 10.44 NumÃRNumÃRNumÃRNumÃRNumÃRUL 155, APRILIE 201UL 155, APRILIE 201UL 155, APRILIE 201UL 155, APRILIE 201UL 155, APRILIE 20199999APAPAPAPAPARE LA AGNITARE LA AGNITARE LA AGNITARE LA AGNITARE LA AGNITA -A -A -A -A - PREÞ: 1 LEUPREÞ: 1 LEUPREÞ: 1 LEUPREÞ: 1 LEUPREÞ: 1 LEU

Din SUMARDin SUMARDin SUMARDin SUMARDin SUMAR

- pag. 5,

- pag. 4

ORTORTORTORTORTODOODOODOODOODOXIAXIAXIAXIAXIAPe VPe VPe VPe VPe Valeaaleaaleaaleaalea

HârtibaciulHârtibaciulHârtibaciulHârtibaciulHârtibaciuluiuiuiuiui

- pag. 5,

- pag. 5, 6

- pag. 2

- pag. 2

- pag. 2

De la PDe la PDe la PDe la PDe la Poliþie ...oliþie ...oliþie ...oliþie ...oliþie ...

Editorial …

- pag. 6

- pag. 5

- pag. 7

- pag. 7

- pag. 7

- pag. 3

- pag. 7

- pag. 6

- pag. 7

- pag. 7

Gazeta Hârtibaciului vã doreºte ca bucuria Învierii Domnuluis-o petreceþi cu dragoste alãturi de cei dragi!

În cadrul programului „ªcoala altfel” elevii ªcolii„G.D.Teutsch” din Agnita au organizat la Grãdina de Varãdin Agnita un bal în cadrul cãruia a avut loc un concurs deMiss ºi Mister.

Cele 13 perechi participante la concurs ºi-au demonstratcalitãþile în probe de defilare pe perechi, probe deprezentare, de culturã generalã, de dans ºi de talent. Înaintede probele de la Grãdina de Varã, concursul s-a desfãºuratºi online, pe pagina de Facebook a ºcolii, unde fiecarepereche s-a strãduit sã adune cât mai multe like-uri pentrua-ºi demonstra popularitatea ºi a beneficia de puncte bonusîn cadrul balului.

Un juriu format din profesori a apreciat prestaþiaconcurenilor ºi adunând punctele de popularitate de peFacebook cu cele din probele de la bal a stabilit cã AndreeaAntohi ºi Alexandru Mitru sunt Miss ºi Mister la acest bal.Pe locurile urmãtoare s-au clasat Izabela Modoi cu BogdanRareº ºi Gherghel Maria cu Bogdan Hanea. Au primitmenþiuni perechile, Casandra Stoica, cu Dragoº Bucur, ºiCristina Cruceru cu Cãtãlin Herciu. În aplauzele tuturorMiss ºi Mister au primit insemnele câºtigãtorilor.

Pe parcursul celor patru ore, în pauzele dintre probe,pe ringul de dans s-au distrat toþi participanþii la acest balfrumos, organizat de profesorii Veronica Antohi ºi AurelianStoica.

! NE-AM MUTAT !Stimaþi cetãþeni de pe Valea Hârtibaciului care „vã faceþi buletinul” la Agnita, Serviciul Public Comunitar Local de

Evidenþã a Persoanelor al oraºului Agnita vã anunþã pe aceastã cale cã are un nou sediu.Astfel, dupã mai bine de jumãtate de secol de funcþionare în sediul Poliþiei, veþi veni „la buletine” în Primãrie.Pentru cã, începând cu data de luni, 22 aprilie 2019, pentru eliberarea unui act de identitate vã rugãm sã vã prezentaþi în

Agnita, Piaþa Republicii nr. 19, în clãdirea Primãriei oraºului Agnita.Vã aºteptãm la noul sediu!

HRISTOS A ÎNVIAT!

ªCªCªCªCªCOOOOOALA A FALA A FALA A FALA A FALA A FOSOSOSOSOST ALT ALT ALT ALT ALTFEL LA GRÃDINTFEL LA GRÃDINTFEL LA GRÃDINTFEL LA GRÃDINTFEL LA GRÃDINA DE VA DE VA DE VA DE VA DE VARÃARÃARÃARÃARÃ

Miss ºi Mister

Concurenþii

Î N V I E R E AÎ N V I E R E AÎ N V I E R E AÎ N V I E R E AÎ N V I E R E A

ªeica Marªeica Marªeica Marªeica Marªeica Mare, noul membre, noul membre, noul membre, noul membre, noul membruuuuual Asociaþiei „al Asociaþiei „al Asociaþiei „al Asociaþiei „al Asociaþiei „VVVVValeaaleaaleaaleaalea

HârHârHârHârHârtibaciului”tibaciului”tibaciului”tibaciului”tibaciului”

Baronul SamuelBrukenthal ºi românii

Pãrintele Savatie Baºtovoi

Atelier de picturã pesticlã la Parohia Bârghiº

Film ºi parFilm ºi parFilm ºi parFilm ºi parFilm ºi parasasasasastas pentrtas pentrtas pentrtas pentrtas pentru eru eru eru eru eroii deoii deoii deoii deoii dela 1la 1la 1la 1la 1849, în P849, în P849, în P849, în P849, în Parararararohia Coohia Coohia Coohia Coohia Covvvvveºeºeºeºeº

RugãciuneMaria Pãnãzan Lorinczi

- pag. 5,

Taina Sfântului Maslu laUnitatea de AsistenþãMedico-Socialã Agnita

- pag. 5

Învierea Lui Hristos, încentru sau la periferiile

inimilor noastre?

Sâmbãta lui LazãrSâmbãta lui LazãrSâmbãta lui LazãrSâmbãta lui LazãrSâmbãta lui Lazãrîn Ghiîn Ghiîn Ghiîn Ghiîn Ghijasa de Susjasa de Susjasa de Susjasa de Susjasa de Sus

Jocurile fecioreºti pe ValeaHârtibaciului

PrPrPrPrProf. Mirof. Mirof. Mirof. Mirof. Mircea Drãgan-Ncea Drãgan-Ncea Drãgan-Ncea Drãgan-Ncea Drãgan-Noiºtoiºtoiºtoiºtoiºteþeanueþeanueþeanueþeanueþeanu

MERSUL PE VALEDaniela Pãnãzan Lorinczi

Din fuiorIosif Sinai

Povestea oului de PaºtiIoan Ghip

În fiecare an de ÎnviereIoan Gligor Stopiþã

SÃ NU CÃLCÃM PE ÎNGERI!Doina Pavel - Barbu

GGGGGAZETAZETAZETAZETAZETA HÂRTIBACIULA HÂRTIBACIULA HÂRTIBACIULA HÂRTIBACIULA HÂRTIBACIULUIUIUIUIUI2 2019

De la PDe la PDe la PDe la PDe la Poliþie ...oliþie ...oliþie ...oliþie ...oliþie ...Editorial …Prima lunã de primãvarã ºi-a luat postul

în primire aducând cu sine câteva evenimentesau situaþii nedorite. Cele mai grave au fostaccidentele de circulaþie care, din fericire, nus-au soldat cu decese.

Accidentul cu cel mai mare „punctaj” aavut loc între Bârghiº ºi Agnita eveniment încare D.L. de 36 de ani din Apold judeþulMureº, a pierdut controlul volanului, s-a izbitde un cap de pod ºi s-a rãsturnat. Pentru cãnu s-a ales cu rãni în urma evenimentului D.L.a pãrãsit locul accidentului ºi, cu o maºinã deocazie, s-a deplasat cãtre locul de domiciliu.Atunci când a fost depistat, la scurt timp dupãeveniment, acesta a prezentat poliþiºtilor unpermis de conducere care, în urmaverificãrilor, s-a dovedit a fi fals. La acuzaþiileaduse lui D.L. de accident, fugã de la loculaccidentului, fals ºi uz de fals s-a adãugat ºicea de conducere sub influenþa alcooluluipentru cã la momentul depistãrii alcooltestula arãtat o îmbibaþie alcoolicã de 0,30 mg/lalcool pur în aerul expirat.

La Retiº U.V. de 48 de ani din Bucureºti,aflat la volanul unei autoutilitare, într-o curbãuºoarã la dreapta a pãtruns pe contrasens ºia izbit frontal autoturismul condus de B.J.B.de 28 de ani, cetãþean german cu rezidenþaîn Brãdeni. Din accident ambele vehicule s-au ales cu importante pagube iar B.J.B. aajuns la spital în stare gravã.

Tot în stare gravã a ajuns la spital ºi uncopil din Hosman. Acesta a traversat stradaprin loc nepermis ºi a fost acroºat de remorcaunui vehicul condus de D.M.W. de 59 de ani,cetãþean german.

În controalele rutiere efectuate înaceastã perioadã au fost depistaþi în traficconducând sub influenþa alcoolului S.C. de 48de ani din Gura Humorului judeþul Suceava –0,71 mg/l alcool pur în aerul expirat, K.I. de52 de ani din Agnita – 0,45 mg/l, A.M. de 27de ani din Agnita – 0,85 mg/l, B.F. de 50 deani din Merghindeal – 0,67 mg/l ºi R.P.S. de34 de ani din Netuº - 0,91 mg/l.

Fãrã a avea dreptul de a conduceautovehicule pe drumurile publice, respectivfãrã permis de conducere, au fost depistaþiîn trafic S.D.A. de 30 de ani din Agnita, I.M.I.de 30 de ani din Merghindeal ºi C.N. de 17ani din Dealu Frumos.

La Merghindeal, Sãhlean Constantin de48 de ani din Frasin judeþul Suceava, persoanãce executa lucrãri de picturã la biserica dinlocalitate, a fost gãsit decedat în imobilul încare se afla gãzduit pe perioada lucrãrilor. Nusunt suspiciuni de infracþiune cu violenþã darpentru cã acesta nu se afla în evidenþã la niciunul dintre medicii din localitate, precum ºipentru identificarea exactã a cauzei decesului,corpul decedatului a fost dus la Serviciul deMedicinã Legalã Sibiu în vederea efectuãriinecropsiei.

Activitãþile specifice muncii de poliþieefectuate de lucrãtorii Postului de PoliþieComunalã Nocrich au dus la identificare,reþinerea ºi predarea cãtre escortaInspectoratului Judeþean de Poliþie aljudeþului Sibiu, a numitului M.P.R. de 25 deani din Fofeldea. Acesta avea pe numele luiun mandat de executare a pedepsei cuînchisoarea.

Tot un mandat de executare a pedepseicu închisoarea, pentru furt, avea pe numelesãu T.I.D. de 27 de ani din Jina. În bazaaceloraºi activitãþi specifice muncii de poliþieacesta a fost identificat, reþinut ºi depus înarestul Inspectoratului Judeþean de Poliþie aljudeþului Sibiu.

Permanent prezenþi la datorie poliþiºtiide pe Valea Hârtibaciului vã dovedesc cã sunt

… Mereu alãturi de dumneavoastrã!ºi vor veghea pentru ca dumneavoastrã

sã aveþi o sãrbãtoare Pascalã sigurã ºi liniºtitã.Paºti Fericite !

Într-o perioadã în care dreptul lacredinþã era interzis doar douã sãrbãtorireligioase au rezistat sã fie practicate pefaþã ºi în faþa autoritãþilor. Naºterea ºiÎnvierea Mântuitorului.

Dacã legat de naºterea Mântuitoruluiam putea fi prozaici sau chiar cinicideclarând cã sãrbãtoream mai multcadourile de sub brad ºi spiritulCrãciunului, atunci când vorbim despreÎnviere lucrurile stau cu totul altfel.Pentru cã toþi acei care se adunau în jurulbisericilor sã plângã pentru moartea luiIisus ºi sã se bucure pentru învierea Lui,convinºi fiind cã printre ei este cinevacare îi trece pe o listã neagrã aautoritãþilor, nu o fãceau pentru nici uncâºtig material. Doreau doar sã fiemartori la Marea Minune a Învierii, fieea doar o reconstituire.

Poate cã nu toþi cei care participaucredeau dar îºi doreau sã creadã. Într-olume în care materialismul era dominantcredinþa încerca sã supravieþuiascã.

În fiecare an, alãturi de cei în vârstã,participau foarte mulþi tineri. Pe care nu-i aducea nimeni cu forþa. Care veneaupentru cã vroiau. Chiar dacã, în ºcoalã, lise predica o interdicþie mai mult sau maipuþin formalã. Ce era impresionant eraatitudinea lor. Se comportau mereu înlimitele bunei cuviinþe cerute de situaþie.Nu fãceau gãlãgie, nu veneau cu alcool,nu veneau sã „strice” momentul. Veneausã facã parte din moment.

Probabil cã, dacã ar fi creatprobleme, ceilalþi participanþi ar ficonsiderat cã „au fost trimiºi de la

Partid”, cu intenþie. Aºa cum se practicapânã pe la mijlocul anilor ’70. Dar cãtresfârºitul anilor ’80 astfel de lucruri numai erau la modã.

Revoluþia a adus cu ea libertate. ªilibertãþi. Tot felul de libertãþi. Sã vorbeºtice vrei, sã mergi unde vrei, sã crezi cevrei, sã faci ce vrei. O mulþime de „cevrei”. Rezultatul acestor libertãþi îlvedem în fiecare zi, în tot ce neînconjoarã. Viaþã socialã, politicã,culturalã, religioasã … Numiþi oricesegment al vieþii dumneavoastrã ºi veþivedea cât de multe libertãþi veþiidentifica. Foarte multe. Poate, preamulte.

Nu sunt adeptul restrângerilordrepturilor ºi libertãþilor unei persoane.Nu cred cã cineva trebuie închis saupersecutat pentru ceea ce crede saugândeºte. Fiecare îºi face propriilealegeri în viaþã. A crede sau a ºti, dinpunctul meu de vedere, este o chestiunede alegere. ªi ca urmare este un drept alfiecãruia.

Dar sunt adeptul respectului cuprivire la drepturi sau libertãþi. Adicã, aºacum eu respect ºi nu am dreptul sã judecalegerile pe care le face cineva nicialtcineva nu are dreptul sã judecealegerile mele ºi trebuie sã le respecte.

Cine ne permite nouã sã ne erijãmîn judecãtorii vieþii altcuiva? A alegerilorpe care le face cineva? A credinþei sale?A felului în care acesta vede lumea? Cespunea oare Mântuitorul în pilda desprefemeia adulterã? „Cel fãrã de pãcat dintrevoi sã arunce cel dintâi piatra asupra ei”.

Sã ne judecãm deci pe noi, înainte de aputea judeca pe altul. ‘i, dacã avemtendinþa sã considerãm cã suntem fãrãpãcat, sã ne uitãm în oglindã având înminte alte cuvinte pline de înþeles aleMântuitorului: „De ce vezi tu paiul dinochiul fratelui tãu ºi nu observi bârna dinochiul tãu?!”.

Aºa cum vãd eu lucrurile,creºtinismul nu a adus doar speranþareînvierii – acel moment unic în istoriepe care ne pregãtim sã-l celebrãm pestepuþin timp, de Sfintele Paºti.Creºtinismul a adus, prin vocea lui Iisus,respectul faþã de semeni, preþuirea lorca fiinþe umane indiferent de statutulsocial, nonviolenþa ca rãspuns la violenþã.

Aº pune accentul pe ideea derespect. Dacã îmi respect semenul nu potfi violent cu el pentru cã aº fi violent cumine însumi. Nu îi pot nega drepturilepentru cã mi-aº nega propriile drepturi.Nu îi pot critica credinþa pentru cã mi-aºcritica propria credinþã. ªi eu ºi celãlaltsuntem oameni. Respectându-l pe el mãrespect pe mine.

Atunci când participãm la slujba dePaºti nu conteazã dacã credem sau doarvrem sã credem. Conteazã sã fim alãturide ceilalþi, sã simþim la fel ca ceilalþi, sãparticipãm împreunã cu ceilalþi.Participarea la slujba de Înviereînseamnã credinþã dar ºi respect ºidecenþã.

De aceea vã doresc sã vã petreceþiSfintele Paºti alãturi de oameni care vãrespectã ºi pe care îi respectaþi.

Hristos a înviat!Cãtã V.

- Cu gândul la biblicul „Turn Babel”,observãm cã mulþimea limbilorpopoarelor lumii nu mai este, cam demultã vreme, un obstacol de netrecut încalea cunoaºterii lui Dumnezeu, ÎnviereaMântuitorului Iisus Hristos strãbãtândlumea de la un capãt la altul alPãmântului, poposind chiar ºi însuf letele mulþimilor de „Tomanecredinciosul”. Adicã: a acelor semeniai noºtri care ajung ca în SãptãmânaMare ºi Luminatã a Pãtimirii Domnuluisã exclame cucernici ºi miraþi: „DomnulMeu!”; „Dumnezeul Meu!”.

- „Un clopot tainic miezul nopþii bate/ªi Iisus coboarã pe pãmânt/Dinpiepturile noastre-nsângerate/RãsunãImnul Învierii sfânt./Veniþi creºtini, luaþiluminã/Cu sufletul smerit, purificat (…)”.(A. Pãunescu, 1944-2005, poezia„Învierea”,volumul „Repetabila povarã.”

- George Coºbuc (1867-1918), poezia„La Paºti”: „Prin poieni ciripit ºi cânt,/Vãzduhu-i plin de-un roºu soare/ªisãlciile-n albã floare/E pace în cer ºi pepãmânt/Rãsuflul cald al primãverii/Adus-a zilele-nvierii./ªi cât e de frumos în sat!/Creºtinii vin tãcuþi în vale/ªi doi se-ntâlnesc în cale/κi zic: Hristos a înviat!/ªi râde-atâta sãrbãtoare/Din chipul lorcel ars de soare./Pe deal se suie-ncetiºor/Neveste tinere ºi fete,/Bãtrânii cu iarnavieþii-n plete;/ªi-ncet, în urma tuturor,/Vezi ºovãind câte-o bãtrânã/Cu micul einepot de mânã (…)”.

Î N V I E R E AÎ N V I E R E AÎ N V I E R E AÎ N V I E R E AÎ N V I E R E A- Postul, în marile sãrbãtori creºtine

ale fiecãrui an, înseamnã nu numai lipsacãrnurilor ºi grãsimilor de animale dinmeniurile zilnice ci ºi puþinãtateaoricãror mâncãruri. Inclusiv: gânduricurate ºi multe fapte bune. Precum ºiînmulþirea drumurilor spre altarulbisericilor.

- Despre un om de mare omenie ºiîn vârstã înaintatã se poate spune cã aabsolvit aºa-zisa „Academie aExperienþei de Viaþã”.

- Mergând pe acelaºi drum drept ºigreu al cãsniciei, cei doi soþi s-au iubit ºisprijinit reciproc pânã la capãtul vieþii,iar când le-a venit vremea, bunii lor copiiºi nepoþi i-au „culcat” în acelaºi mormântdin cimitirul bisericii din sat.

- Mãslinul este singurul arborefructifer, din imensa lume vegetalã, carenici bolile ºi nici bãtrâneþile nu izbutescsã-l doboare. Iar dacã, cumva, tulpina areo scorburã, cu timpul o eliminã ºicontinuã sã vegeteze, sã înfloreascã ºisã rodeascã sute ºi sute de ani.

- Lemnul vechi al bãtrânelor case ºibiserici miroase a vremuri trecute ºi aviaþã de demult!

- La bãtrâneþe, pritenii ne rãnescplecând de lângã noi fãrã voia lor, în timpce în tinereþe fetele iubite ne pãrãsesccu voia lor!

- Dupã o vreme, plãcutele amintiridin anii copilãriei le deºertãm într-un felde trãistuþã imaginarã, plinã cu poveºti

de tot felul. ªi o purtãm pe umerii noºtripânã la adânci bãtrâneþe.Totul e sã avemgrijã sã o lãsãm moºtenire copiilor carene poartã numele, talentul,perseverenþa, omenia ºi bunul simþ. Iarei, copiilor copiilor lor!

- Mama, este cel mai frumos numepe care îl rosteºte orice copil din aceastãlume!

- O razã timidã din soarele dimineþiiîºi face loc prin perdeaua ferestrei caseimele, vestind cã o nouã zi se naºte.

- O întrebare surprinzãtoare, chiarºi pentru cel care o scrie sau o rosteºte:„De ce eºti singurã ºi tristã dragãchinuitoare singurãtate?!”

- O repetabilã ºi plãcutã revelaþie estesã citeºti, din când în când, scrisori vechi,cu trecute ºi nostalgice amintiri, avândexpeditori ºi destinatari de mult trecuþila cele veºnice!

- Curând (în Vinerea Mare, 26 aprilie2019), în bisericile românilor se vor auzislujbe, rugãciuni ºi cântãri prevestitoareale ivirii zorilor Învierii Domnului ºiînceputului Sfintelor Sãrbãtori de Paºti!

Hristos Învie! Iar alãturi de mãreþiaLUI, înviem ºi noi: locuitorii rotunduluipãmânt strãmoºesc, aflat în primul an alcelui de-al 2-lea Centenar al RomânieiMari!

Sã fiþi purtaþi prin viaþã numai degânduri ºi fapte bune!

HRISTOS A ÎNVIAT !Sibiu, aprilie 2019

Ioan Vulcan-AGNITEANUL

GGGGGAZETAZETAZETAZETAZETA HÂRTIBACIULA HÂRTIBACIULA HÂRTIBACIULA HÂRTIBACIULA HÂRTIBACIULUIUIUIUIUI2019 3

Consiliul Local al comunei ªeica Mareeste noul membru al Asociaþii ValeaHârtibaciului, alãturi de Consiliile Locale dinAgnita, Alþîna, Bîrghiº, Brãdeni, Bruiu,Chirpãr, Iacobeni, Marpod, Merghindeal,Mihãileni, Nocrich, Roºia ºi ConsiliulJudeþean Sibiu.

Localitatea ªeica Mare se aflã la capãtulDrumului Judeþen 141 A, ce strãbate ValeaBuii ºi iese în ºoseaua naþionalã dintre Mediaººi Sibiu, la distanþã egalã faþã de cele douãmunicipii.

Strãbãtând artera principalã din ªeicaMare, impresia de localitate urbanã esteîntreruptã uneori de câte un atelaj cu cai, ceiese repede din ºosea spre câmp grãbit sãnu-i deranjeze pe conducãtorii auto. Nu doarclãdirile frumoase dau impresia de oraº, câtmai ales curãþenia ºi mulþimea florilor.

Comuna are ºase sate aparþinãtoare:ªeica Mare, Boarta, Buia, Stenea, Pitiº ºiMighindoala.

Prima atestare documentarã a localitãþiiªeica Mare este sub numele unguresc deSelk, în anul 1309. De-a lungul anilordenumirea a suferit mici modificãri, în celetrei limbi de circulaþie: germana, maghiara ºiromâna, în jurul anilor 1900 – 1910 apãrânddenumirea care se pãstreazã ºi astãzi: ªeicaMare, Nagysink sau Nagyselik (în limbamaghiarã), Marktschelken (în limbagermanã). Localitatea are un numãr de 3200de locuitori, majoritatea români.

Satul Boarta este menþionat pentruprima data în anul 1349 sub denumireaungureascã de Mihalfalua. În 1750 apare subdenumirea care se pãstreazã ºi astãzi: Boarta.

În jurul anului 1918 satul Boarta avea 660

locuitori, dintre care 443 erau români iarrestul germani ºi unguri. În momentul de faþã,satul are 451 locuitori: 320 români ºi 127maghiari.

Satul este amplasat în zona sud-vesticã acomunei ºi este legat de satul reºedinþã decomunã prin drumul judeþean DJ141A, la odistanþã de 4 km. Pârâul Calva strãbatelocalitatea.

Satul Buia (în limba maghiarã Bola, înlimba germanã Bell) aparþinea raionuluiMediaº, regiunea Braºov; prima atestaredocumentarã a fost fãcutã în anul 1269 subdenumirea „possBulla”, denumirea suferid de-a lungul timpului anumite modificãri.

În jurul anului 1918 localitatea numãra1167 locuitori, dintre care 736 erau româniiar restul germani ºi unguri. În momentul defaþã, satul are 634 locuitori: 516 români, 104maghiari ºi 3 rromi.

Satul este amplasat în zona sudicã acomunei ºi este legat de satul reºedinþã decomunã prin drumul judeþean DJ141A, la odistanta de 11 km.

În Buia s-a nãscut matematicianul FarkaºBolyai, tatãl lui Ianoº Bolyai matematicianulal cãrui nume îl poartã universitatea din Cluj–Napoca.

Satul Mighindioala apare pentru primadata menþionat sub denumirea de Engodal,în anul 1394: „possEngodal”. Denumirea deMighindale, din care a derivat actualadenumire, apare în anul 1850. În anul 1956figureazã ca ºi cãtun al satului ªeica Mare,raionul Mediaº, regiunea Braºov.

În momentul de faþã, satul mai are doar11 locuitori.

Satul este amplasat in zona estica a

ªeica Marªeica Marªeica Marªeica Marªeica Mare, noul membre, noul membre, noul membre, noul membre, noul membru alu alu alu alu alAsociaþiei „Asociaþiei „Asociaþiei „Asociaþiei „Asociaþiei „VVVVValea Hâralea Hâralea Hâralea Hâralea Hârtibaciului”tibaciului”tibaciului”tibaciului”tibaciului”

comunei ºi este legat de satul Buia prindrumul comunal DC5A, la o distanta de 4 km.

Satul Petiº, Petisdorf (în maghiarãPeterfalva, Kispeterfalva, în germanãPetersdorf) are prima atestare documentarãîn anul 1336, sub denumirea: „possPeturfolua”.

În anul 1918 în sat erau 415 locuitori,dintre care 130 români iar ceilalþi germani.În momentul de faþã, satul mai are doar 89locuitori.

Satul este amplasat în zona esticã acomunei ºi este legat de satul reºedinþã decomunã prin drumul comunal DC5, la odistanþã de 4 km.

Satul Stenea, are prima atestaredocumentarã în anul 1392 sub denumireaStino sau Stina. De-a lungul timpuluidenumirea localitãþii a suferit modificãri,actuala denumire pãstrându-se din perioada1900-1918.

În jurul anul 1918 în sat erau 451locuitori, dintre care 442 români. Înmomentul de faþã, satul mai are doar 89locuitori.

Satul comunicã cu satele Boarta ºi Buia

prin intermediul drumului comunal DC4,ramificaþie a drumului judeþean DJ 141 A.

În comunã sunt patru grãdinie, douã înªeica Mare ºi câte una în Boarta ºi Buia, treiºcoli cu clasele I – VIII în ªeica Mare ºi treicu clasele I – IV în Boarta, Buia ºi ªtenea.De pregãtirea celor 203 preºcolari ºi 441ºcolari se ocupã 42 de cadre didactice.

Elevii din ªeica Mare învaþã la una dintrecele mai moderne ºcoli generale din judeþ,dupã ce administraþia localã a investit 1,6milioane de lei pentru reabilitarea ºimodernizarea totalã a ºcolii situate în centrulcomunei. „La ºcoalã pot spune cã am închis ogaurã ºi nu mai bãgãm bani pentru lucrãri. Credcã aratã cel mai bine din judeþ, pe structuri, petot, efectiv nu mai ai ce face. La ºcoli totdeaunaera o «gaurã» uriaºã, dar am umplut-o, nu maie hemoragie pentru buget la acest capitol”, semândreºte edilul Nicolae ªuºa.

Despre patrimoniul natural, stejariipufoºi ºi cel construit, castelul familiei Bolyai,Castelul Tobias ºi bisericile fortificate, vomscrie într-unul din numerele urmãtoare.

Biserica Sfinþii Apostoli Petru ºi Pavel Vitrina cu trofee culturale ºi sportive.

Biserica catolicã din Buia

I. Bârsan

ªcoala din ªeica Mare

4 2019GGGGGAZETAZETAZETAZETAZETA HÂRTIBACIULA HÂRTIBACIULA HÂRTIBACIULA HÂRTIBACIULA HÂRTIBACIULUIUIUIUIUI

Baronul Samuel von Brukenthal dinpatriciatul sãsesc al Transilvaniei, cãruiaistoriografii saºi din Transilvania i-audedicat scrieri mai mult omagiale decâtobiectiv-istorice, înzestrându-l cusuperlative ca, „pãtrunderea sa genialã”sau „adâncile sale prevederi politice, carede multe ori treceau cel mult înainteatimpului sãu”, nãduºind de fericire cândvorbeau de „lucrãrile sale organizatorice”,rezumându-se de fapt la sistemul deimpozite perfecþionat de el în aºa fel, încâtcea mai însemnatã parte a contribuþieidistrictelor sãseºti a fost aruncatã asupracomitatelor, adicã asupra iobagilor. A fãcuto carierã strãlucitã datoritã intimitãþii cuîmpãrãteasa Maria Tereza, calitãþile salede bãrbat instruit, cult, iubitor al artelorºi, mai ales, prezentabil. Fiu aljudecãtorului regesc, Mihai Brekner dinNocrich – între Sibiu ºi Agnita – ajunge,prin graþia împãrãtesei, din vice-notar almagistratului din Sibiu, guvernator alTransilvaniei, parcurgând ierarhiaadministrativã într-un ritm neobiºnuitrutinei austriece. Nãscut în 1721, în 1757împãrãteasa îl numeºte secretar alguvernului transilvan, peste trei ani,consilier, peste alþi doi ani, în 1762,cancelar provincial, înnobilându-l cucoroana ºi armele de baron; în 1766,preºedinte al Camerei aulice, în 1774,preºedinte al guvernului transilvan ºinumai dupã trei ani de la aceastã numire,în 1777, guvernator al Transilvaniei. Vinela conducerea administrativã cu ºase animai târziu decât comandantul-general ºi,bazându-se pe înalta sa protecþie, încearcãsã ºtirbeascã din autoritatea acestuia.Maria Tereza moare în 1780 ºi fiul ei,împãratul Iosif al II-lea, nu mai nutreºtepentru favoritul mamei sale, decâtsentimente acide, cu atât mai mult, cu câtse dovedeºte un încãpãþânat adept alprincipiilor învechite, strict feudale,tergiversând abil aplicarea reformelorprogresiste iniþiate chiar de protectoareasa ºi duse mai departe de noul suveran.

Locotenentul Todor Avrãmuþ îi face odescriere obiectivã, apreciindu-i cultura,pasiunea de colecþionar de artã ºi-l judecãaspru pentru toate mãsurile nesãbuiteluate împotriva românilor, ca ºi pentruîncãpãþânarea cu care s-a opus reformelorurbaniale. Pentru români, baronul SamuelBrukenthal a însemnat vârful oligarhieinemeºeºti, arma folositã de mareanobilime împotriva populaþiei autohtone,cel care a tolerat toate abuzurileadministraþiei, împiedicând orice anchetãcerutã de þãrani, omul care a vrut sã scoatãTransilvania de sub efectul progresului

social ºi politic, capul administraþiei careºi-a asumat în istorie ruºinoasaresponsabilitate a ororilor sãvârºiteîmpotriva þãranilor dezarmaþi prinminciunã ºi vicleºug.

Dupã despuierea lor de drepturileconsuetudinare, când oºtile românilor auapãrat regatul ungar ºi principatul mai alesde invaziile turco-tãtare, românii au cãutatmijlocul de a ajunge din nou la arme ºi lameºteºugul ostãºesc, fãrã de care erapericlitatã însãºi existenþa lor naþionalã.Cred cã acesta este meritul principal alnotelor ºi comentariilor lui GligorAvrãmuþ.

Sublinierea prezenþei militare românedin Transilvania în armata imperialãaustriacã, participarea la marile bãtãlii alevremii, ideea cã experienþa militarãdobânditã pentru interese strãine, îi vaajuta în lupta pentru eliberare naþionalã.

Aceasta anterior, paralel sau posterioractivitãþii lui Ioan Inochentie Micu (Clain),dar mai ales în timpul luptei lui epistolareºi petiþionare, pentru ca Maria Tereza sãrecunoascã naþiunea românã, ca pe a patranaþiune politicã a Transilvaniei. GligorAvrãmuþ noteazã aici, cã în timp ce„luminãtoriul” învãþat Todor Avrãmuþ fiullui Gligor Avrãmuþ, locotenent înRegimentul 1 Grãniceri – Nãsãud, licenþiatdin armata imperialã pentru faptul cã nua deschis foc asupra unui „tumult” al unuisat din Boemia, ajuns un fel de avocat almoþilor din Câmpeni ºi Albac. Absolvental „ºcolii latineºti”, cu studii de istorie,cunoscãtor al limbilor germanã ºimaghiarã, membru al societãþii secreteluministe „Aurora”, consultant alcomandantului general al Transilvanieipentru statutul valahilor, comandant dedetaºament în rãzboiul þãrãnesc (condusde Horia, Cloºca ºi Criºan), cronicar alacestuia. Gligor Avrãmuþ cãpitan înretragere, este implicat în rãzboiulþãrãnesc pe planuri multiple, ca sfãtuitor,instructor militar ºi, la nevoie ... dublurãa fiului sãu, Todor Avrãmuþ.

sergent”, Frederic al II-lea, încercând sãcârpeascã ici acolo nevoi imediate; dar maiales îi acuzã slãbiciunea cu care le impune,tergiversarea ºi mai mult ca orice, acuzãsuverana de a se fi supus femeii, în cazulbaronului Samule Brukenthal,guvernatorul general al Transilvaniei.Numindu-l în acest post în anul 1777,împãrãteasa îi dã o instrucþiune cuprinzândºase puncte; ce trebuie sã le aibã fixetotdeauna înaintea ochilor sãi, instrucþiuneniciodatã aplicatã de guvernator; iar încazul românilor, cãlcatã în picioare în modcinic. Gligor Avrãmuþ comenteazã mai alespunctele 3 ºi 4 ale instrucþiunii:

Punctul 3: „Toþi supuºii dinTransilvania, fãrã deosebire de naþiune,sunt de o formã supuºii mei ºi, înconsecinþã, aflu foarte echitabil, ca toþiîntr-o formã sã fie trataþi dupã dreptate ºiechitate, fãrã predilecþiune pentru una saupentru altã naþiune.” Gligor Avrãmuþnoteazã cã acest punct recomandat curigoare de împãrãteasã, prin care îi cereafavoritului sã ia cu deosebire apãrareaiobagului, fie el de orice naþiune, în contraasupririlor nedrepte, n-a fost întru nimicluat în considerare de baronul Samuel vonBrukenthal, care a contribuit din plin lanemulþumirea românilor ºi la ridicarea lorla arme.

Punctul 4: „Nu pot deloc sã permitmai mult ca aceastã lucrare care-mi stã aºade mult la inimã, sã fie mereu amânatã,intenþiunea ta în chestiunea asta sã fieîndreptatã la uºurarea iobagului, apãsatpeste toatã mãsura, fie el de oricenaþionalitate” Este vorba de die UrbarialRegulation, reglementarea urbarialãintrodusã în provinciile ereditare ale Caseide Habsburg în anul 1769 prin ordonanþaCerta puncta, care urmãrea sãdesfiinþeze abuzurile marii nobilimi ºi alefuncþionarilor în raporturile lor cuiobãgimea, stabilind cuantumul de muncãdatorat feudalului la douã zile pesãptãmânã. ªi aici guvernatorul s-a arãtat

Inocenþiu Micu-Klein

Baronul Samuel Brukenthal ºi românii

Inochentie Micu convoca la Blajsinodul spre a întreba dacã faþã derãspunsul Dietei transilvane la memoriilelui: cer ceea ce clerului ºi plebei valahe,dupã firea ei prea bine cunoscutã nu i secuvine niciodatã, nu trebuie sã desfacãUnirea cu Roma; ei se luptau cu Frederical II-lea pentru cauza împãrãþiei ºi cãaceastã luptã nu se justificã decât, dacã vaajuta lupta episcopului-cãrturar. GligorAvrãmuþ nu ºovãie sã acuze reformeleîmpãrãtesei de a fi fost fãcute întâmplãtor,fãrã sã urmãreascã un plan, ca la „regele-

nedemn de favorul suveranei lui ºi departede ideile ei reformatoare, aºa firave cumerau, dupã cum suverana s-a arãtat nespusde clementã cu subalternul, lãsând sãprimeze o afecþiune poate defunctã. Serevine la Baronul Brukenthal care nu s-aridicat la înãlþimea ideilor progresiste aletimpului, neînþelegând nimic din semneleprevestitoare ale furtunii, mereu prezenteviolent, în unul sau altul din comitateletransilvane. Fãcând corp comun cu mariifeudali, ordonã ca petiþionarii români veniþidin Câmpeni ºi Râul Mare (Albac) în anul1778 sã se plângã de abuzurilefuncþionãrimii locale, sã fie pedepsiþi cu osumã consistentã de bâte pentru cã: aucutezat sã molesteze (cu cererile lor)înaltele instanþe din Sibiu. Prezent la Sibiu,fiul lui Gligor Avrãmuþ noteazã cum s-aexecutat pedeapsa aceea josnicã, aplicatãunor fruntaºi, oameni vârstnici, demni detot respectul, în hazul breslaºilor saºi veniþica la o reprezentaþie de teatru. Acelaºiinstruit baron, amator de picturã ºi muzicã,colecþionar de opere de artã, amânã lainfinit ordinul suveranei de a cercetaplângerile þãranilor adresate direct ei laViena în 1779 ºi 1780, când au bãtutdrumurile spre împãrãþie spre a-ºi gãsidreptatea. Ba mai mult, dupã „tumultul”de la Câmpeni din 1782, ordonãtribunalului din Aiud sã pedepseascã cumoartea pe cãpeteniile românilor, fãrã sãse oboseascã o clipã în a cerceta ºi a stabilipe adevãraþii vinovaþi. Pe toatã perioadaguvernãmântului sãu, Samuel Brukenthal,fiul unui simplu judecãtor regesc sas, adovedit o miopie politicã dãunãtoarepropriilor lui suverani, un dispreþ stupidfaþã de naþiunea românã. Profitând declemenþa împãrãtesei, neglijându-idispoziþiile, s-a constituit ca unul dintreprincipalii vinovaþi ai ridicãrii þãrãnimii dinMunþii Apuseni.

Radu Theodoru - fragment din„ARDEALUL”

FFFFFoooooaie editaie editaie editaie editaie editaaaaatttttã de Proã de Proã de Proã de Proã de Protttttopopiaopopiaopopiaopopiaopopiatul Orttul Orttul Orttul Orttul Ortodoodoodoodoodox Agnitx Agnitx Agnitx Agnitx Agnitaaaaa„Lumina lui Hristos lumineazã tuturor!” (Liturghia Darurilor )

Anul XI, nr. 128, APRILIE 201Anul XI, nr. 128, APRILIE 201Anul XI, nr. 128, APRILIE 201Anul XI, nr. 128, APRILIE 201Anul XI, nr. 128, APRILIE 20199999

ORTODOXIA PE VALEA HÂRTIBACIULUIORTODOXIA PE VALEA HÂRTIBACIULUIORTODOXIA PE VALEA HÂRTIBACIULUIORTODOXIA PE VALEA HÂRTIBACIULUIORTODOXIA PE VALEA HÂRTIBACIULUI„Apare cu binecuvântarea IPS Pãrinte Mitropolit dr. Laurenþiu Streza”

În Duminica a cincea a Postului Mares-a derulat în parohia Bârghiº, proiectul„Chipuri de Îngeri”. În cadrul acestuia,câþiva copii din ciclul primar, care au venitînsoþiþi de doamna profesoarã SâmpãleanDaniela au pictat pe sticlã, în bisericaparohialã, diverse tablouri cu temãpascalã.

Filmul Alison’s choiseLa finalul lunii martie, în contextual

praznicului Bunei-Vestiri, credincioºiiparohiei Coveº au fost invitaþi de bisericã, sãia parte la vizionare filmului „Alison’s choise”.Filmul a fost proiectat în casa praznicalã abisericii, iar impactul vizionãrii acestuia a fostunul deosebit. Scopul rulãrii filmului, a fostsã conºtientizeze pe cei care l-au vizionat, cãviaþa în pântecele mamei, începe din prima

Pãrintele Savatie Baºtovoi:La Paºte lumea e mai bunã nu pentru cã necredincioºii se ruºineazã de

lumina sãrbãtorii – mulþi dintre ei continuã sã fie supãraþi ºi tulburaþi – cipentru cã cei care cred sînt mai ei înºiºi în aceste zile ºi nu se lasãatraºi în certuri de cuvinte ºi supãrãri trecãtoare. Nu tulburareanecredincioºilor face lumea sã parã plinã de pizmã ºi nerãbdare, cislãbiciunea credincioºilor de a fi atraºi în iureºul lucrurilor. PrelungiþiPaºtele cît mai mult. Hristos a înviat!

RugãciuneMaria Pãnãzan Lorinczi

Coboarã, Iisuse, sufletul meude pe Crucea greaºi promite-iprecum tâlharului:„Astãzi vei fi cu mine în Rai!”

Izbãveºte, Iisuse, sufletul meude suferinþa chinuitoareºi spune-iprecum slãbãnogului:„Iertate-þi sunt pãcatele!”

Primeºte, Iisuse, sufletul meuca pe un porumbel albºi-nvaþã-lprecum pe ucenici:„Rãmâneþi în Iubirea Mea!”

Vineri, pe data de 12 aprilie 2019, afost sãvârºitã Taina Sfântului Maslu, depreoþii din Agnita, Coveº ºi Ruja,persoanelor bolnave ºi suferinde din„Unitatea de Asistenþã Medico-Socialã”Agnita. Pe fundamentul cuvintelorScripturii: „Este cineva bolnav între voi?Sã cheme preoþii bisericii ºi sã se roagepentru el, ungându-l cu untdelemn, înnumele Domnului” (Ep. Sf. Ap. Iacov5, 14), toþi cei prezenþi la Sf. Tainã s-aurugat împreunã lui Dumnezeu sã alinesuferinþele, celor care sunt asistaþi.Durereile s-au împletit cu bucuria ºinãdejdea în Dumnezeu, care poatesoluþiona problemele, care sunt greu derezolvat pentru oameni. Cadrul

Film ºi parFilm ºi parFilm ºi parFilm ºi parFilm ºi parasasasasastas pentrtas pentrtas pentrtas pentrtas pentru eru eru eru eru eroii deoii deoii deoii deoii dela 1la 1la 1la 1la 1849, în P849, în P849, în P849, în P849, în Parararararohia Coohia Coohia Coohia Coohia Covvvvveºeºeºeºeº

parastasul pus, cãtre doamnele care au fãcutgogoºile, precum ºi cãtre toþi cei care auajutat la ridicare troiþei, anul trecut,nominalizaþi în numãrul Gazetei din toamnaanului 2018 ºi nu în ultimul rând, cãtrepersoanele care au luat parte la parastas. Lafinal, toþi cei prezenþi au fost serviþi cu câte omicã gustare.

Pr. Iancu Andrei,Coveº

Atelier de picturã pesticlã la Parohia Bârghiº

Copiii au fost coordonaþi de artistulplastic Patricia Drãghiciu, reuºind cumultã rãbdare sã zugrãveascã cumeºteºug frumoasele tablouri, care vorfi admirate de credincioºi în DuminicaFloriilor, în cadrul unei expoziþii depicturã pe sticlã.

Mulþumim Bunului Dumnezeu ºioamenilor de bine!

Pr. Stanciu Horia,Bârghiº

Taina Sfântului Maslu laUnitatea de AsistenþãMedico-Socialã Agnita

Postului, care nu e altceva, decât timpulîn care sã lucrãm mai cu seamã lasolidaritatea, empatia ºi sprijinul celorcare sunt în suferinþe, cu atât mai mult, adeterminat pe fiecare în parte sãconºtientizeze darurile minunate ale luiDumnezeu. Citirea celor ºapte SfinteEvanghelii ºi ºapte pericope din Apostol,au adus îmbãrbãtare ºi curaj însuportarea bolii ºi neputinþei. La finalulslujbei, P.C. Pr. Protopop Naicu Mihai, aþinut un cuvânt de învãþãturã, mângâindu-i suf leteºte pe cei neputincioºi, darlãudând ºi încurajând totodatã activitateacelor care-i îngrijesc pe aceºtia.

Redacþia

secunda, de la faza de embrion. De aceea,Biserica, are ca sãrbãtori, punctate încalendarul bisericesc, Zãmislirea FecioareiMaria sau Zãmislirea Sfântului IoanBotezãtorul. Preþuirea vieþii din prima clipãa conceperii este estenþialã, dat fiind mai alesproblema demograficã existentã a þãriinoastre. Numãrul avorturilor fãcute din 1990,pânã în prezent, fiind de peste 20 de milioane.

Parastas pe Lunca Furcii, pe 11aprilie, a.c.

Data de 11 aprilie 1849, este o datã, pecare, coveºenii, în mod special, nu o pot uita.Este data în care calendarul localitãþii, a fostmarcat de sângele jertfit de opt þãrani români,din Coveº, care au preferat sã moarã cudemnitate, decât sã le fie robitã libertatea,datã de Dumnezeu. Astfel, pe „Lunca Furcii”,unde, în toamna anului trecut a fost amplasatãtroiþa cu scena rãstignirii MântuitoruluiHristos ºi placa comemorativã, a fost sãvârºitparastasul eroilor de la 1849, care prin jertfalor a dus la împlinirea procesului dedesfiinþare a iobãgiei. Mulþumirile au fostîndreptate cãtre familia Mihãilã Iancu, cares-a îngrijit de ceea ce este necesar pentru

ORTODOXIA PE VALEA HÂRTIBACIULUIORTODOXIA PE VALEA HÂRTIBACIULUIORTODOXIA PE VALEA HÂRTIBACIULUIORTODOXIA PE VALEA HÂRTIBACIULUIORTODOXIA PE VALEA HÂRTIBACIULUI6 2019

Ortodoxia pe Valea HârtibaciuluiStr. Mihai Viteazu, nr. 20, Agnita, 555100, telefon 0269 510325

Preºedinte: Pr. Protopop Mihai NaicuSecretar: Pr. Andrei IancuColectivul de redacþie: Pr. Marius Rebegel, Pr. Þînþ Florin (Brãdeni),Pr. Grama Bogdan (Cornãþel), Pr. Briscan Marius-Andrei (Vecerd),Pr. Duºescu Rareº-George (Ghijasa de Sus)

Tiparul: Tipo Trib Sibiu, Editura Etape Sibiu

Aºteptãm opiniile ºi sugestiile dumneavoastrã la adresa redacþiei sau pe e-mail la urmãtoarele adrese: ortodoxiapevaleahartibaciului@yahoo.com ºiortodoxiapehartibaci@yahoo.com

COLEGIUL DE REDACÞIE

Orice formã de ideologie este nãucitoarepentru noi, oamenii, dacã Dumnezeu esteîncãtuºat de acestea. Nu pot avea putere oserie de principii, stabilite, fãrã ca Hristos sãfacã parte din ecuaþia lor. Or, ceea ce vedemastãzi este tocmai aceastã frãmântare aomului, care vrea sã câºtige totul, în afara luiDumnezeu. Este posibil? Da, dar cu ce preþ?Ce va da omul în schimb pentru sufletul sãu?Ba mai mult, nici chiar lumea întreagã nupoate sã achite preþul unui suflet (Mt. 16, 26).De ce? Pentru cã este inestimabil ca valoare.Este parte din dragostea lui Dumnezeu. Deaceea, ceeea ce ne propune Dumnezeu, maicu seamã în Învierea Sa, este tocmai aceastãinestimabilã ofertã: redarea Dragostei Sale,care aduce adevãratul optimism ºi adevãrataîmplinire, cãutatã cu atâta patos. Rãspunsulnostru poate fi de multe ori indiferent, la ceeace încearcã Dumnezeu sã ne dea. Lumeapoate fi neinteresatã, la ceea ce doreºteDumnezeu sã ne ofere, dar cu ce preþ?Aceasta, poate, din cauzã cã nu mai înþelegemfaptul cã Învierea lui Hristos, reprezintã ºiînvierea noastrã. „Cãci Dumnezeu S-a dat peSine pentru ca toate ale Lui sã devinã alenoastre. De la noi cerând doar un singurlucru: iubirea” (Panayotis Nellas „Hristos,dreptatea lui Dumnezeu ºi îndreptareanoastrã”). O iubire, care din pãcate, astãzieste extrem de mult golitã de sens ºi coborâtãîn show-urile TV, la cel mai josnic nivel. Noi,astãzi avem nevoie mai mult ca oricând, deaceastã dragoste adevãratã, livratã deDumnezeu celor care vor, prin Învierea Sa.

optimistã, fericitã, împlinitã. Ceea ce s-apetrecut în Franþa zilele trecute, cu CatedralaNotre-Dame, ne este dat sã vedem cã totuºi,în suf letul omului este înfiripat adîncDumnezeu, care poate sã aducã luminã înviaþa noastrã. Din pãcate, facem aceasta, doarîn momentele de tensiune. Într-o societate,care-l vrea scos pe Dumnezeu din viaþa ei(cum e cea francezã), vedem cã totuºi, înmomentele de teroare, de orice naturã,aceasta îl doreºte pe Dumnezeu din nou, îngenunchi. De ce oare? Pentru cã atunci suntspulberate iluziile pe care ºi le face omul, cândcrede cã este foarte cool sã fii fãrã Dumnezeu.Când se crede mai presus de Dumnezeu. Sau,mai nou, sã fii un liber cugetãtor. Succes, cuasta, celor, care au ales! dar, exemplele suntnumeroase ºi subliniazã foarte bine ideea cã,fãrã Învierea lui Hristos în sufletele noastre,nu prea putem face nimic, cu adevãrat ziditor.ªi Europa, care se vrea astãzi din pãcate,golitã de conþinutul iubirii lui Dumnezeu,asistã, la faþade ale nebuniei, care transformãsocietãþile în cauzã, în adevãrate surse de bolipsihice, nevroze sociale, eºecuri greu dereparat etc. Sã nu privim la formã, cãciaceasta poate fi extrem de înºelãtoare. Casocietate româneascã, suntem într-ofrãmântare continuã. ªi, cred cã, momentelede acum ar trebui folosite, sã clãdim cuadevãrat o cetate cu bunãstare nu doarmaterialã, ci ºi spiritualã. Alegerea neaparþine. Dorul de Dumnezeu, dacã estesuprimat f iinþei noastre, aceasta seîmbolnãveºte. Dacã avem nedumeriri

Sâmbãta lui Lazãr sau Învierea luiLazãr, reprezintã pentru Biserica Ortodoxã,chemarea Mântuitorului pentru orice omde a ieºi din moarte ºi a intra în Viaþã prinHristos, care a biruit moartea. Aceasta estesãrbãtoritã în sâmbãta dinaintea Floriilor,iar în cadrul Sfintei Liturghii, oficiate lafiecare pomenire a celor adormiþi, preotulse roagã Dumnezeului celui în Treime,astfel: „...pentru rugãciunile Sântului ºiDreptului Lazãr cel înviat a patra zi dinmorþi...”.

Învierea lui Lazãr oferã o dovadãomenirii cã Hristos, Cel care prinDumnezeirea Sa a sãvârºit aceastã minune,îi poate învia pe oameni, în ziua când vahotãrî El acest lucru. Aceastã învierepreînchipuie învierea cea de obºte atrupurilor omeneºti. Cel care l-a înviat peLazãr, care mirosea din cauzã cã era mortde patru zile, cu siguranþã va putea sã-iînvieze ºi pe oamenii ale cãror trupuri s-audescompus, oadatã ce sufletele au ieºit dinele.

Aceastã nouã înviere a trupurilor, va fide naturã duhovniceascã, astfel cã ele vorfi izbãvite de stãpânirea morþii ºi destricãciunea specificã pãmânteascã,devenind, astfel, trupuri duhovniceºti.Totuºi, trebuie menþionatã o diferenþãfundamentalã, ºi anume cã, Lazãr a luatacelaºi trup dinainte de a muri, cu toatecele specifice stricãciunii ºi fiind suspusmorþii în continuare, de asemenea, fiindu-inecesarã hrana ºi cele caracteristice dinpunct de vedere biologic. Acest lucru esteevident ºi din faptul cã mai apoi el moaredin nou. Pe când, dupã cea de-a doua venirea Mântuitorului, trupurile înviate vor fiduhovniceºti, acestora nefiindu-le necesarehrana, somnul, apa sau alte lucruri

esenþiale trupului cel pãmântesc.Sãrbãtoarea Învierii lui Lazãr

reprezintã pentru satul Ghijasa de sus încãun prilej de rugãciune pentru cei adormiþi.Pomenirea lor prin îngrijirea locurilor deveci din cimitirul „din deal”, este totodatãºi prilej de bucurie a reîntâlnirii, deorecefoarte mulþi fii ai satului, plecaþi, unii maiaproape, alþii mai departe de sat, vin ºi sebucurã de localitatea natalã. Se revãd astfelîn fiecare an, unii cu alþii, generaþii dupãgeneraþii, amintindu-ºi cu drag, cu bucurieºi cu dor de vremea copilãriei, pe care moºiilor, înmormântaþi aici, le-au marcat-o într-un mod frumos, cu credinþã ºi dragoste faþãde bisericã ºi credinþã.

În dimineaþa sâmbetei, dinainteaFloriilor, oamenii din sat se strâng la SfântaLiturghie, pregãtind ºi ramuri de salciepentru a le duce la mormintele celor dragi,având credinþa cã ºi ei participã prin aceastãdatinã la intrarea Domnului în Ierusalim.Dupã ce au fost pomeniþi la SfântaLiturghie, toþi cei adormiþi vor fi pomeniþiºi la slujba parastasului, care se va sãvârºiatât în bisericã, cât ºi în cimitir. Aceºtiaîngrijesc mormintele din cimitir, dinainte,curãþându-le, plantând flori ºi aºezândramurile de salcie. Preotul slujeºte lafiecare mormânt.

Peisajul frumos de primãvarã pe careîl oferã cimitirul din deal, nu-i lasã, parcã,pe cei veniþi acasa, sã se mai despartã,amintindu-le de locurile în care au copilãrit.Credinþa în Dumnezeu, primitã de lastrãmoºi ºi dragostea faþã de sat îi reunesc,astfel, pe ghijãseni în fiecare an, indiferentîn ce colþ al lumii le-a fost sortit sã-ºiîntemeieze familiile.

Pr. Rareº-George DuºescuGhijasa de sus

Învierea Lui Hristos, încentru sau la periferiile

inimilor noastre?

Sâmbãta lui LazãrSâmbãta lui LazãrSâmbãta lui LazãrSâmbãta lui LazãrSâmbãta lui Lazãrîn Ghiîn Ghiîn Ghiîn Ghiîn Ghijasa de Susjasa de Susjasa de Susjasa de Susjasa de Sus

Avem nevoie de un restart sincer, un updateal comportãrii noastre, dat de o voinþã sincerã.Pentru cã, deºi trãim într-o erã a informaþiei,ducem lipsã acutã de învãþãtura lui Hristos,care poate revigora. Ce frumos ºi extrem deoptimist (termen, care ni se inoculeazã astãzi,fãrã conþinutul autentic), spune desprebiruinþa lui Hristos, care este ºi biruinþanoastrã, troparul, care se cântã în noapteaÎnvierii: „Hristos a înviat din morþi, cumoartea pe moarte cãlcând ºi celor dinmorminte, viaþã dãruindu-le”. Ce formãde dragoste poate fi aceasta? Cu siguranþãuna, care a schimbat ºi poate schimba lumea.Iar, dacã omul este indiferent astãzi la aceastãcãldurã a lui Dumnezeu ºi preferã ideologiade partid, de multe ori, în detrimentulsocietãþii (paradoxal, nu?) ºi a unei opulenþedorite, este pentru cã încã nu l-a înþeles peDumnezeu. Apoi, dacã existã acest zbucium,de-a remodela lumea, de-a crea bunãstare, dartotodatã excluzând nu ideea, ci persoana luiDumnezeu, deducem cã dorim respingereaofertei de-a deveni împreunã biruitori cuHristos, în Învierea Sa. Ceea ce adunãm,aceea suntem, ca sã parafrazez un dicton învogã. Adunãm în afara lui Dumnezeu? Atuncisã ne aºteptãm la angoase sociale saupersonale ºi deprimãri în cele mai înaltegrade. Lecþia pe care o putem învãþa de laOccident este cã avem nevoie în primul rândde Dumnezeu, care creeazã ceea ce esteesenþial, în primul rând pentru o societate

desluºite sau nu, cu privire la ce nufuncþioneazã astãzi ºi de ce, din ce în ce maimulþi oameni se întreabã, de unde aceastãrãcealã sau invidie reciprocã? Rãspunsul îlputem af la printr-o analizã scurtã ºiextraordinar de simplã... Observarea bucurieiîntâlnirii omului cu Dumnezeu. Lipseºte?!Dacã, da, semnalul de alarmã ar trebui sã neþiue urechile inimilor. Evident, este mult maifacil sã acþionezi conform unui soi de gândiremagicã, sã îndeplinim doar mecanic ceea ceþine de credinþã ºi bisericã. Aºa, Hristos înviatdin morþi, este treptat înlocuit cu surogatuliepuraºului la cei mici, sub nasul indiferenþeinoastre, a celor mari. Sãrbãtoarea Paºtelui,devine încã o formã de-a mânca, de-a bea ºide–a ne veseli, în afara lui Hristos (lipseºteîntâlnirea cu Biserica, în zilele Paºtelui?Atunci, da, lipseºte Hristos din sãrbãtoarefamiliei). Unde suntem? Acolo, unde ºi-ar fidorit ideologia comunistã, ca omul sãîndeplineascã niºte simple ritualuri, golite deconþinutul lor autentic. Astfel, ne aflãm într-o cotiturã, care pare sã ne arate noiorizonturi... Rãmâne de vãzut, ce alegem.Învierea noastrã, a neamului nostru, cu sauîn afara Învierii lui Hristos!? Cert este cã, dacãnu ne luãm în serios un pic postura decreºtini, Dumnezeu nu va putea lucra în viaþaºi în societatea noastrã, pe care o vremperfectã, dar fãrã ca noi sã curãþãm ogoareleinimilor noastre. ªi totuºi sã îndrãznim,fiindcã ºtim pe Cineva, care a biruit moartea.

Pr. Iancu Andrei, Coveº

GGGGGAZETAZETAZETAZETAZETA A A A A HÂRTIBACIULHÂRTIBACIULHÂRTIBACIULHÂRTIBACIULHÂRTIBACIULUIUIUIUIUI2019 7

EI S-AU NÃSCUT ÎNEI S-AU NÃSCUT ÎNEI S-AU NÃSCUT ÎNEI S-AU NÃSCUT ÎNEI S-AU NÃSCUT ÎNM A IM A IM A IM A IM A I

Din fuiorIosif Sinai

torc pe fusul timpuluiîntoarceri ºi veniri ascunse de ochiistrãinimi-au dat aripi clipele de rugãciuni.firul moale al îndoielilorse asorteazã cu spãlatul pe mâiniîn apa Babilonului.n-am de dat ºi n-am de luatsunt pentru mistuitîn mine pe alþiiºi pentru eimã modelezun fir de versfugar din ºantiersã scap de macarale ºi fier betonun vers al strãzii- vagabond de altfel -cuibãrit printre foiidealmã doresc într-o strofã din poemul pascal.

Botoman Vãruþa 99 de ani 20 mai MihãileniMarika Aurel 95 de ani 17 mai Ghijasa de SusOana Ioana 95 de ani 29 mai CornãþelHerciu Ana 92 de ani 13 mai Ghijasa de SusIesenski Elisaveta 92 de ani 31 mai CornãþelPopa Cornelia 91 de ani 16 mai CornãþelLazãr Paraschiva 90 de ani 03 mai CaºolþDinu Ioan 90 de ani 13 mai NucetAvram Ana 90 de ani 18 mai MetiºPupãzã Maria 90 de ani 28 mai RetiºTecoanþã Maria 89 de ani 28 mai AlþînaNegru Irimie 89 de ani 05 mai BruiuSbârcea Maria 88 de ani 10 mai RetiºPreda Fimia 88 de ani 22 mai AlþînaBela Victoria 88 de ani 23 mai RãvãºelCojanu Paraschiva 88 de ani 30 mai CaºolþSimion Ilie Nicolae 88 de ani 30 mai CaºolþBãrdaº Otilia 87 de ani 28 mai RetiºPiþigoi Livia 86 de ani 01 mai ChirpãrBenchea Maria 86 de ani 10 mai MihãileniHelere Eugenia 86 de ani 23 mai BruiuÞânþ Ioan 85 de ani 09 mai RetiºPopa Aurelia 85 de ani 26 mai MerghindealPopºor Elena 84 de ani 03 mai ChirpãrPaveloana Florica 84 de ani 26 mai NucetAlbu Victoria 83 de ani 01 mai NucetIonuþ Ileana 83 de ani 18 mai BruiuVasiu Iosif 82 de ani 05 mai BeneºtiBaboº Paraschiva 82 de ani 06 mai MarpodDragon Neculai 82 de ani 11 mai DaiaLuca Iordan 82 de ani 20 mai AlþînaBenchea Ana 82 de ani 21 mai MihãileniRusu Constantin 81 de ani 07 mai RetiºBobeº Paraschiva 81 de ani 08 mai DaiaCãliman Elena 81 de ani 17 mai CaºolþLatcu Aurica 81 de ani 18 mai MerghindealPetriºor Maria 81 de ani 22 mai AlþînaBârsan Ioan 81 de ani 26 mai RetiºGabor Viorel 80 de ani 03 mai MerghindealGiurgiu Silvia 80 de ani 19 mai BruiuSuciu Silvia 80 de ani 19 mai BruiuNoi le dorim sãnãtate, bãtrâneþe liniºtitã ºi bucurii din partea urmaºilor

Celor care nu mai sunt, le dorim odihnã veºnicã de-a dreapta Tatãlui.

În fiecare an de ÎnviereIoan Gligor Stopiþã

Mamã în fiecare an de ÎnviereTe-aºtept cu ouã roºii-n tainã,Þi-am luat ºi-o ie, nouã, fainãSã poþi fi mândrã la Înviere!Poate m-ajuþi sã trec prin vamãS-ajung la Tine cât mai am putereÎn þara Ta cu flori ºi miereCã sunt pierdut ºi singur, MAMÃÎn simþul meu crispat de spaimã,Vârtej de pasãre-n durereCa sã exist doar Tu îmi dai putereCu aurora fãpturii Tale, MamãTe-aºtept cu ouã roºii-tainãÎn fiecare an de Înviere...!

Povestea oului de PaºtiIoan Ghip

Dragi copii,Am sã vã povestesc povestea unui ou ºi

anume: a oului de bibilicã.Odatã era un ou mic de bibilicã, ce stãtea

frumos ºi liniºtit în cuibarul sãu, se bucurapentru cã gospodina cea bunã ºi frumoasã nu-l lua din locul lui sã-l foloseascã la te miri ce.Dar, la un moment dat, cum stãtea el liniºtit,fãrã nici un gând, cãzut în adânca-i melancolie,fu deranjat de vorba unui alt ou, pe care-l fãcuseabia atunci gãina.

- Hm, ce bine ... se apropie Sfintele Paºti,iar eu voi fi frumos gãtit, aranjat ºi aºezat încoºuleþul frumos împodobit pentru Paºti.

Însã ouºorul de bibilicã, nu spunea nimic.Tãcea ºi asculta. Dar oul de gãinã, iar începu:

- Hei, tu cel de colo, nu auzi ce vorbesc cutine?

Dar din nou ouleþul mic nu rãspunse,gândindu-se cum sã facã sã ajungã în coºuleþulfrumos împodobit. Atunci, furios, oul seapropie de el ºi începu sã-i strige la ureche:

- Nu auzi? Eºti surd? Sau nu vrei sãrãspunzi?

Bietul ouleþ, când a vãzut cã nu are încotroºi trebuie sã rãspundã, cu o voce tremurândã,bâlbâindu-se îi zise:

- Bbbbattte-am auzit, dar ...- Ce dar? ªi atunci de ce nu rãspunzi?- Mããã... gândeam.- Bun ºi la ce mã rog te gândeai?- Mããã ...gândeam ...laaaa ...cât de frumos

ºi bine trebuie sã fie în acel coºuleþ de Paºti.Dar din acel moment, buna ºi frumoasa

gospodinã, devenise urâtã ºi rea. De câte orilua ouãle din cuibar, pe oul de bibilicã îl lãsamai departe la locul lui, fremãtându-se ºigândindu-se cum sã facã sã ajungã ºi el acolo.Însã o idee nãstruºnicã îi vine în minte, zicându-ºi în sinea lui: „Aha, o sã cobor încetiºor sã numã sparg, am sã pãºesc uºurel, mã strecor câteun piculeþ pânã ajung lângã celelalte ouã ºi stauacolo pânã mã vor împodobi ºi p emine.” Dartotuºi în mintea lui i se mai strecoarã gândul:„Dar dacã mã va folosi la mâncare, prãjituri

MERSUL PE VALEDaniela Pãnãzan Lorinczi

În fiecare dimineaþã merg pe Vale.E spectacol de Luminã.E preaplin de Soare ºi de Aur divin.

Pe Valea inimii tale curge varadin zâmbetul lui Dumnezeuºi coboarã-alungatã din Paradispe creste de gânduri de Fãgãraºîmpovãrat de Albul ºoaptelor nespuse.Aburul e crestat de Verde.

Valea respirã adâncul lumiiºi poezia tace, fiindcã Aici,Aici veºnicia e tãcere.Aici este Dorul de Tine.

La noi, în România, sunt deopotrivã decaracteristice atât jocurile de grup ºi ceatã,cât ºi cele de perechi, de facturã mai nouã.În sudul ºi estul Carpaþilor dominã dansurilede grup, în Transilvania – cele de perechi ºicele fecioreºti. Aºa sunt denumite înliteratura de specialitate, fecioreºti, jocuriledespre care va fi vorba, dar ele n-au constituitapanajul tinerilor, fiind practicate ºi debãrbaþi, chiar ºi de bãtrâni. Aceºtia din urmãjucau mai potolit, impresionând prinfrumuseþea ºi executarea dibace, precisã, afigurilor, prin fineþe ºi subtilitate ritmicã.Jocurile fecioreºti formeazã o categorieaparte în folclorul coregrafic românesc. Elesunt jocuri bãrbãteºti, cu caracter devirtuozitate, prin care tinerii îºi afirmãstatutul de vârstã ºi poziþia socialã încomunitatea tradiþionalã. Dansul acesta esteun prilej pentru ei sã-ºi dovedeascã mãiestriaîn miºcãri.

Pânã la Marea Unire din 1918, avempuþine date despre jocurile fecioreºtitransilvãnene. Prima consemnaredocumentarã a unui dans bãrbãtesc, cucaracter de joc fecioresc, o aflãm într-orelatare a lui Antonio Bonfini (Bonfinius,1427-1503), cronicarul regelui MateiCorvinul, despre lupta de la Câmpul Pâinii,din 13 X 1479.

Dansurile fecioreºti din Transilvaniaîncântã ochiul prin miºcare ºi ritm, înalþãsufletele prin melodicitatea pieselor ceconstituie sprijinul ºi stimulentul lor. Ele auavut funcþii multiple: de iniþiere, de integrareîn comunitate, de spectacol, de nuanþãcatharticã ºi ritualã, în cazul Cãluºerului.Stratul cel mai vechi este reprezentat dedansurile în care astãzi se foloseºte bâta:jocurile cãluºereºti, de bâtã, de bãþ. Se parecã bãtãile cu palmele pe picioare nu auconstituit de la început caracteristicaprincipalã. Probabil ponderea lor trebuielegatã de apariþia cizmei ca element alportului popular, piesã adusã de tinerii carefãceau armatã. Astfel, s-a mãrit mult ºifrecvenþa ponturilor, a bãtãilor în acord, asãriturilor, accentuând mult verticalitateadansului.

Jocul ficioreasca a fost cunoscut înmajoritatea satelor de pe Hârtibaci, subdiverse denumiri: raru, rara (prescurtarea dela fecioreasca rarã), fe(i)cioreasca,bãtrâneasca, fe(i)cioreasca de bãþ, de bãþ, averzelor. Denumirea de fecioreascã s-a impus,cãci ceata de feciori organiza jocul, care a avuto mare importanþã în satul tradiþional.Probabil s-a spus iniþial jocul feciorilor sau afeciorilor. Se desfãºura în cerc ºi era scos deficiorii ãi mari, tinerii intrau pe rând. Nimeninu putea intra nechemat!

La fecioreascã predominã bãtãile cupalmele pe picioare ºi bãtãile în podea.Miºcãrile sunt atletice, la care ia parte întregcorpul dansatorilor: sãrituri, flexiuni, arcuiri,bãtãi în pinteni. Caracteristica lor principalã,ce le diferenþiazã de alte jocuri, o constituietehnica de lovire cu palmele pe segmentelepicioarelor. Melodia lentã permite o gamãlargã de strigãturi, în timpul plimbãrii.Jucãtorii stau distanþaþi unii de alþii, înformaþie circularã, în coloanã, semicerc,executând miºcãrile pe loc sau în mici

Jocurile fecioreºti pe Valea HârtibaciuluiPrPrPrPrProf. Mirof. Mirof. Mirof. Mirof. Mircea Drãgan-Ncea Drãgan-Ncea Drãgan-Ncea Drãgan-Ncea Drãgan-Noiºtoiºtoiºtoiºtoiºteþeanueþeanueþeanueþeanueþeanu

deplasãri laterale. Figurile au denumiriproprii: A lu’ Roman, Plimbata, Treiul,ªchioapa, Dubla, Mãrunta....

În Peliºor se numea bãtrâneasca, în Rujai se zicea rara. Una din strigãturile din Ruja:

Mã duceam la lacu’ sec,Era gata sã mã-nec,D-am avut noroc cu mândraC-o sãrit ºi mi-o dat mâna!

SÃ NU CÃLCÃM PE ÎNGERI!Doina Pavel - Barbu

Pe paºii din Golgote bat cuiele de urãAceiaºi, care mieii ni i-au ucis odatã,Nu poþi închide veºnic credinþa sub armurãªi sã cãlcãm pe Îngeri când Iadul ni se-aratã!Cu dragostea de mânã umblãm a vindecare,Urcându-ne pe ruguri ºi-apoi o sã ne vinzi...Tu, Doamne, trece Pragul spre SãptãmânaMareªi nu-l iubi pe Iuda multiplicând oglinzi!Ia-þi dragostea ºi umblã prin noaptea detãciuneCând dau lãstari de rouã în dalba primãvarã,În podul palmei mele adun-o rugãciuneDe pasãre hulitã cu aripa neclarã.De vom muri o Viaþã, o Moarte, ºi un chinPe vârfuri merge Clipa prin noaptea de pelin...

sau cozonaci ce mã fac?” Simplu, am sã staupitit pânã va veni timpul de vopsit ºi împodobitºi atunci voi ieºi ºi eu.” Dar iatã cã ziua ceamare a sosit. Gospodina luã toate ouãle, printrecare ºi cel de bibilicã. Doamne ce fericit maiera ouleþul cã a putut ajunge cu chiu cu vaiîmpreunã cu celelalte ouã, frumos gãtite ºiaºezate în coºuleþul de Paºti.

ªi iatã: Iepuraºul a venit cu tolba, iar eu,v-am dus cu vorba.

Strigãturi din BeneºtiDrag mi-i jocu’ românesc,Da’ nu ºtiu cum sã-l pornesc!M-oi munci ºi l-oi porni,De ruºine nu oi fi;De ruºinea fetelor,De vorba nevestelor;De ruºinea la o fatã,De vorba la lumea toatã!

Cine n-o jucat bãtuta,Sã se uºte ca cucuta!ªi cine nici ficioreasca,Mânce-i grâu’ buruiana!

Drag mi-i mie de-a jucaCu voinici de sama mea!ªi mi-i drag la strigãturãCu voinici de-a mea mãsurã.ªi mi-i drag ºi la jucatCu voinici dintr-al meu sat!

Jucãtor, nejucãtor,Da’ nu m-oi lãsa, sã mor;Cã ce nu ºtiu eu juca,Da’ nu m-oi lãsa aºa!

Daþi la larg, cã-i casa strâmtãªi mândruþa-i logoditã;Lasã sã se logodeascã,Numa’ sã nu-ºi bãnuiascã!

GGGGGAZETAZETAZETAZETAZETA HÂRTIBACIULA HÂRTIBACIULA HÂRTIBACIULA HÂRTIBACIULA HÂRTIBACIULUIUIUIUIUI8 2019

Colectiv de redacþie: Ilarion Bârsan, Mircea Drãgan,Marius Halmaghi, Bogdan Albu, Cãtãlin Varga, Dana ZgaberceaIoan Vulcan-Agniþeanul

Tipar: Tipo Trib Sibiu EDITURA ETAPE SIBIU

ISSN 2066-8708

COLEGIUL DE REDACÞIE AGNITA

Str. P-þa Republicii nr. 19,Tel.: 0736 621 035

www.gazetahartibaciului.roe-mail: barsan.avh@gmail.com

orele 800 - 1500

În primãvara acestui an, sub egida ,,Lunaplantãrii arborilor”, Ocolul Silvic Agnita aorganizat împreunã cu elevii claselor V-VI aiCOLEGIULUI TEHNIC „A.T. LAURIAN” dinAgnita, în data de 11 aprilie 2019 acþiuni deigienizare a pãdurii ºi vizitarea sediuluiocolului silvic ºi a pepinierei cantonale Agnita,la care au participat 60 de elevi împreunã cudoamnele profesoare Zgabercea Dana ºiJoantã Laura, îndrumaþi de cãtre personalulsilvic al Ocolului Agnita.

Aceste activitãþi au avut ca scop principalconºtientizarea elevilor privind importanþapãdurilor, apelor, spaþiilor verzi, formareaunui comportament ecologic, precum ºidezvoltarea capacitãþilor de a apreciafrumosul din naturã. Ocolul Silvic Agnita areîn culturã, în acest an, 11 pepiniere în carese produc puieþi pentru a asigura regenerareaartificialã a suprafeþelor care se parcurg cutãieri de produse principale.

În anul 2019 Ocolul Silvic Agnitaefectueazã împãduriri pe o suprafaþã de 20,94ha, din care plantaþii integrale 15,95 ha (12,85ha în pãdurile statului ºi 3,1 ha în pãduriaparþinând altor proprietari) ºi completãri înplantaþiile din anii anteriori pe o suprafaþã

Elevii colegiului A.T. Laurian din Agnitaau þinut sã se conecteze ºi ei la iniþiativa deprotejare a mediului ºi alãturi de milioane deoameni sã aducã un omagiu planetei pe caretrãim, participând activ la evenimentulinternaþional „Ora Pãmântului” organizatã înultima sâmbãtã a lunii martie.

De la ora 20,30 pânã la 21,30 curtea ºcoliia fost plinã de elevii care au dat glas dorinþeilor pentru o atmosferã mai curatã, pentru maipuþinã poluare, pentru mai multã bucurie. Inclãdire ºi în curte au fost stinse toate becurileºi la lumina lumãnãrilor cu care au marcatevenimentul cu inscripþia, CORULCOLEGIULUI TEHNIC AGNITA CANTUSMUNDI ºi cifra 60, reprezentând timpul deomagiu, peste o sutã de elevi au cântatbucurându-se de participarea lor la aceastãiniþiativã.

Dupã momentul solemn în care au

ELEVII COLEGIULUI TEHNIC AGNITAAU SÃRBÃTORIT ORA PÃMÂNTULUI

intonat imnul „Deºteaptã-te române”, marelecor al copiilor a dat glas bucuriei cântând,„Slavã þie stea curatã/ Voie bunã pe pãmânt”,imnul Europei cu versurile lui FriedrichSchiller ºi muzica lui Beethoven. A urmat apoi„Vine vine primãvara” ºi alte cântece îndãgite,din repertoriul copiilor ºi al tinerilor.

„Ora pãmântului”, sãrbãtoritã la Agnita,s-a încheiat cu lansarea de lampioane care s-au ridicat spre strãlucirea stelelor, dândluminã oraºului ºi bucurie celor care auparticipat la acest frumos eveniment.

Pentru organizarea acestuia meritãfelicitãri profesoara Elena Andrei, colegii eiºi pãrinþii care au ajutat-o la realizarea lui.Poate în anul urmãtor se va implica ºiadministraþia oraºului la organizarea acestuieveniment menit sã cultive grija ºi dragosteape care o meritã planeta noastrã.

I. Bârsan

LLLLLuna plantãrii aruna plantãrii aruna plantãrii aruna plantãrii aruna plantãrii arborilor laborilor laborilor laborilor laborilor laOcolul Silvic AOcolul Silvic AOcolul Silvic AOcolul Silvic AOcolul Silvic Agnitagnitagnitagnitagnita

de 4,99 ha, folosindu-se un numãr de 104,7mii puieþi din speciile gorun, stejarpedunculat, stejar roºu, paltin de munte ºisalcâm.

„Pentru obþinerea unor rezultate cât maibune în reuºita plantaþiilor, în suprafeþeleparcurse cu lucrãrile de împãdurire se impuneexecutarea pe parcursul sezonului devegetaþie a unor lucrãri specifice deîntreþinere a acestora, sens în care a fostplanificatã realizarea urmãtoarelor lucrãrispecifice: descopleºirea puieþilor forestieri despecii ierboase pe o suprafaþã de 318,26 haºi ajutorarea regenerãrilor naturale printãierea seminþiºului neutilizabil pe o suprafaþãde 257,5 ha. De asemenea, pentru obþinereaunor arborete cu o valoare ecologicã ºieconomicã cât mai ridicatã, Ocolul SilvicAgnita ºi-a propus realizarea în cursul acestuian a unor lucrãri silvotehnice de îngrijire ºiconducere a arboretelor tinere (degajãri,curãþiri ºi rãrituri) pe o suprafaþã totalã de537 ha, din care 105 ha în pãdurile proprietatea statului si 432 ha în pãdurile administrateale altor proprietari” - afirmã ing. Ioan Vanga,ºeful O.S. Agnita.

Articol preluat din ziarul Tribuna.

Zilele acestea, când discuþiile desprepredarea, rolul ºi mesajul religiei pentru tinerisunt mai înverºunate ca oricând, primesc multeîntrebãri ºi despre religia saºilor dinTransilvania.

Nu mã consider persoana potrivitã sãrãspund, pentru cã am cel mult niºtecunoºtinþe de bazã, aºa cã mã limitez aici la avã derula, ca într-un negativ fotografic, unuldintre momentele-cheie în viaþa unuicredincios evanghelic: Confirmarea.

Pentru cei de altã religie, Confirmarea esteo fereastrã prin care pot privi în spaþiul oarecumermetic al bisericii saºilor, pentru a-ºi face oimagine de ansamblu. Asta fiindcã la Confirmareare loc tocmai iniþierea tinerilor în taineleBisericii Evanghelice de Confesiune Augustanã.

Ce esCe esCe esCe esCe esttttte Confe Confe Confe Confe Confiririririrmarmarmarmarmarea la saºiea la saºiea la saºiea la saºiea la saºi

Mihaela Kloos-Ilea

Atât pregãtirile, cât ºi ceremonia în sine,pãstrau acelaºi ritm ºi ton sobru, sârguinciosºi temeinic specific saºilor, pentru cã pregãteaupractic primul pas responsabil în viaþa maturã.În multe localitãþi, în ziua de Florii erau câte30-40 de copii de confirmat.

Dupã 1990, ceremonia de Confirmare adevenit treptat o raritate în Transilvania. Încão sãrbãtoare din alte vremuri, din altã lume,despre care saºii îºi amintesc nostalgici, iarrestul locuitorilor, de alte religii, nu ºtiu ceînseamnã. Asta pentru cã saºii au plecat, iarprintre cei rãmaºi nu mai prea sunt tineri deconfirmat. Ne lipseºte ºi educaþia privindcelelalte religii în general.

Astãzi sunt rare parohiile din Transilvaniaîn care se mai confirmã 3-4 copii, iar preoþitineri, precum preotul Andreas Hartig dinCodlea (v. video mai jos), se strãduiesc sã-ºiadapteze discursul la realitatea comunitãþii deastãzi, sã fie deschiºi ºi creativi, pentru a atingecele câteva suf lete de care se agaþãsupravieþuirea tradiþiei etnice ºi bisericeºti asaºilor din Transilvania.Pregãtiri, examen, ceremonie, certificat

Când am vorbit despre tradiþiile dinduminica de Florii (Palmsonntag) la saºi,am descris pe scurt ºi esenþa ceremoniei deConfirmare. Cuvântul germ. Konfirmationprovinde din lat. Confirmatio cu sensul deaprobare, confirmare. Dupã botez,Confirmarea este cel mai însemnat momentdin viaþa unui copil. Aceastã zi marcheazã olimitã importantã a vieþii: desprinderea decopilãrie ºi intrarea oficialã în rândulcomunitãþii, ziua în care tinerii îºi mãrturisesccredinþa evanghelicã lutheranã ºi participãpentru prima datã propriu-zis la SfântaÎmpãrtãºanie.

Cu un an înainte, Confirmarea estepregãtitã temeinic de copii ºi preot, prin lecþiiprivind rânduiala Scripturii ºi a Bisericii, darºi comportamentul în comunitate. Catehismullui Luther, cartea de cântece, psalmii ºi NoulTestament, rugãciunile, sãrbãtorile de pestean trebuie sã fie cunoscute fãrã cusur.

Toate acestea pentru cã sâmbãtã seara,înainte de Florii, are loc testul deconfirmare.Copiii care urmeazã sã fie confirmaþi merg lacasa parohialã, unde examenul este susþinutcu emoþii în prezenþa pãrinþilor ºi a naºilor debotez. Tinerii ce vor fi confirmaþi a doua zi

trebuie sã rãspundã oral la întrebãrile desprecele însuºite în anul care tocmai a trecut.Rãspunsurile lor confirmã cã sunt pregãtiþi sãîntre în comunitate, în rândul tinerilor bisericiiºi sã porneascã pe drumul maturitãþii. Cei carerãspund corespunzãtor, urmeazã sã fieconfirmaþi a doua zi. ªi vai de cel care nu trecetestul!

În duminica de Florii, la ceremonia deConfirmare, copiii îmbracã portul tradiþionalde sãrbãtoare, bãieþii poartã pentru prima datãhaina de bisericã (Kirchenpelz/Kürschen), iarfetele poartã pentru prima datã pe capBortenul (toca de catifea), ce le va simbolizastatutul de fete tinere pânã la cãsãtorie.

Copiii merg mai întâi la casa parohialã, deunde, în frunte cu preotul ºi în bãtãileclopotelor, pornesc în alai spre bisericã. Slujbaeste una specialã, sub forma unui dialog întrepreot, copiii confirmaþi ºi întreaga comunitate.La finalul ceremoniei, în bãtãile solemne aleclopotelor, tinerii confirmaþi îngenuncheazã înfaþa altarului, iar preotul le binecuvânteazãdrumul în viaþã. Apoi primesc SfântaÎmpãrtãºanie.

Fiind unul din marile evenimente din viaþaunui om, Confirmarea este sãrbãtoritã în sânulîntregii familii, alãturi de naºi ºi rude care aducdaruri tânãrului confirmat. A nu trece testulde confirmare, fapt care înseamnã cã tânãrulnu ºi-a însuºit în prealabil toate lecþiile sau cãa fãcut ceva foarte grav, pedepsit în comunitate,este o mare ruºine pentru întreaga familie.

Fiecare copil primeºte la Confirmare uncertificat pe care preotul alege un citat specialdin Biblie. Ca o dedicaþie, un motto, sunt

cuvintele cu care tânãrul porneºte în viaþã.Odatã confirmaþi, tinerii îºi pot ocupa

locurile separate rezervate în bisericã – feteleîn cor sau în partea din faþã, iar bãieþii în tribunã(în galeria de la etaj). În a doua zi de Paºte,tinerii confirmaþi vor putea intra în frãþii –Bruderschaft ºi Schwesterschaft – statutimportant ce înseamnã un loc responsabil încomunitate (dar ºi distracþie, pentru cã de acumvor putea participa la baluri).

Fete la slujba de confirmare în Ghinda/Windau, jud. Bistriþa-Nãsãud. Foto: albumullui Hans Retzlaff, Bildniseinesdeutschen-

Bauernvolkes, Berlin, 1939

Înainte de 1990, Confirmarea era la saºio zi de sãrbãtoare aºteptatã de întreagacomunitate. În mod tradiþional, avea loc înduminica de Florii, înaintea Sãptãmânii Mari.Copiii care ajunserã la vârsta Confirmãrii (13-15 ani) se pregãteau de aceastã zi cu un anînainte, prin lecþii alãturi de preot. Era unuldintre cele mai importante evenimente dinviaþa lor, ziua când se despãrþeau de copilãrieºi deveneau tineri importanþi în comunitate.

„În amintirea confirmãrii”, certificat din 9aprilie 1911, la confirmarea lui Michael

Schopp, ªelimbãr. Foto: Ludmila Popescu,arhiva personalã