1

2012

Profilul Județului SIBIU Oportunități de dezvoltare și afaceri

Twinning Follow Up EP017

Agenţia pentru Dezvoltare Regională Centru I Ministerul Federal pentru Economie şi Tehnologie

2

Cuprins

1.Prezentare generală ............................................................................................................................. 3

2. Infrastructura de transport ................................................................................................................. 4

2.1. Accesibilitate. Principalele căi rutiere și feroviare de transport .................................................. 4

2.2. Infrastructura de transport în cifre statistice .............................................................................. 6

3. Populație și demografie ....................................................................................................................... 7

3.1. Evoluția principalilor indicatori demografici ................................................................................ 7

3.2.Populația urbană ......................................................................................................................... 10

3.3. Structura populației după nivelul instituției de învățământ absolvite ....................................... 11

3.4. Participarea populației la activitatea economică ....................................................................... 11

4. Economia ........................................................................................................................................... 13

4.1. Date generale privind economia ................................................................................................ 13

4.2. Numărul și structura întreprinderilor ......................................................................................... 15

4.3.Agricultura ................................................................................................................................... 17

4.4.Industria ...................................................................................................................................... 20

4.5.Turism .......................................................................................................................................... 22

5. Piața forței de muncă ........................................................................................................................ 24

6. Infrastructura socială și de educație ................................................................................................. 27

6.1. Nivelul de dezvoltare al județului Sibiu exprimat prin indicatori sintetici ................................. 27

6.2. Județul Sibiu în contextul educațional și a ofertei profesionale. Aspecte ale capitalului uman 28

6.3. Capacități de cercetare ............................................................................................................... 30

6.4. Județul Sibiu în contextul social ................................................................................................. 34

7. Rețele și instituții de sprijin pentru afaceri ....................................................................................... 36

7.1. Infrastructura de sprijin pentru afaceri ...................................................................................... 36

7.2. Asociații și instituții de sprijin pentru mediul de afaceri ............................................................ 36

8. Finanțarea mediului economic .......................................................................................................... 37

8.1. Dezvoltarea durabilă a mediului de afaceri ................................................................................ 37

8.2. Sprijin pentru mediul de afaceri în dezvoltarea de proiecte sau parteneriate .......................... 38

8.3. Accesul la informații privind sursele de finanțare eligibile pentru mediul de afaceri ............... 39

8.4. Soluții alternative de finanțare acordate de bănci ..................................................................... 41

3

1.Prezentare generală

Așezare: în partea centrală a României și în partea sudică a Regiunii Centru

Suprafață: 5433 kmp (2,3 % din teritoriul țării)

Unități administrativ-teritoriale: 11 orașe și municipii (reședința de județ este Sibiu), 53

comune și 177 sate

Relieful: Forma predominantă de relief este cea de podiş – Podişul Hârtibaciului şi

Podişul Secaşelor, subunităţi ale Podişului Târnavelor - acesta ocupând mai bine de

jumătate din suprafaţa judeţului. În partea de sud se află Munții Făgăraşului, Munţii

Cindrelului și Munţii Lotrului, iar la contactul dintre zona montană şi cea de podiș se află

depresiunile Făgăraşului şi Sibiului. Altitudinea minimă: 228 m (Lunca Târnavei), iar

altitudinea maximă: 2535 m (Vârful Negoiu din Munții Făgărașului)

Clima: temperat-continentală cu nuanțe climatice în funcție de particularitățile reliefului:

climat umed și răcoros în zona montană și climat blând, mai cald și uscat în zona de deal

și podiș

Numărul locuitorilor: 375.992 locuitori (02.02.2012, rezultat preliminar al

recensământului populației); Grad de urbanizare: 66,8%??; Structura etnică: români

90,6%, maghiari 3,6%, romi 4,1%, germani 1,6%, alții 0,1%

Orașe: 2 municipii: Sibiu, Mediaș și 9 orașe: Agnita, Avrig, Cisnădie, Copșa Mică,

Dumbrăveni, Miercurea Sibiului, Ocna Sibiului, Săliște și Tălmaciu

Resurse naturale: zăcăminte de gaz metan, sare, roci de construcție (argile, nisipuri,

pietrișuri, marmură, calcar), lemn, ape minerale clorosodice

Economie: PIB/locuitor: 26.831 euro PCS1 (2009); Structura: servicii 48,6%, industrie

35,1%, construcții 11,3 %, agricultura 5 %

Utilizarea terenului: arabil 21,5%, pășuni 19,8%, fânețe 13,4%, vii și livezi 1,5%, păduri și

alte terenuri cu vegetație forestieră 37,2%, ape, alte suprafețe 6,6% (2009).

Transport: lungimea rețelei rutiere: 1601 km (densitatea drumurilor: 29,5 km/100 kmp)

lungimea rețelei feroviare: 145 km (2009), 1 aeroport internațional

Capacitatea de cazare turistică: 6013 locuri de cazare în 172 de unități cu funcțiuni de

cazare turistică (2009); Număr turişti cazaţi: 244,7 mii persoane

Principalele forme de turism: turism cultural, turism de afaceri, turism balnear, turism

montan, turism de agrement, agroturism (Mărginimea Sibiului). Obiective turistice:

centrul medieval restaurat al municioiului Sibiu (oraș declarat în 2007 capitală culturală a

Europei), Muyeul Brukenthal și Muzeul Civilizației Populare Tradiționale ASTRA (unul

dintre cele cinci cele mai importante muzee din România), centrul municipiului Mediaș,

reședința de vară a baronului Brukenthal de la Avrig, biserici săsești fortificate (dintre

acestea Biertan și Valea Viilor parte a patrimoniului UNESCO), sporturi de iarnă (la

1 Paritatea de Cumpărare Standard (PCS) reprezintă moneda de referință stabilită la nivelul UE, fiind o unitate

de valută convențională ce exclude influența diferențelor între nivelul prețurilor dintre țări, permițând astfel

comparații internaționale.

4

Păltiniș și Rășinari), stațiuni balneoclimaterice (Bazna și Ocna Sibiului), rezervații naturale

(Parcul Natural Cindrel), Mărginimea Sibiului și Valea Hârtibaciului.

2. Infrastructura de transport

2.1. Accesibilitate. Principalele căi rutiere și feroviare de transport

a. Accesibilitate rutieră

Distanța dintre Sibiu și București: 280 km

Distanța dintre Sibiu și orașele vecine de importanță regională sau națională:

o Sibiu - Cluj Napoca (nord): 163 km

o Sibiu - Alba Iulia (nord-vest): 70 km

o Sibiu - Târgu Mureș (nord-est): 123 km

o Sibiu - Râmnicu Vâlcea (sud): 105 km

o Sibiu - Brașov (est): 165 km

Accesibilitatea rutieră de la reședința de județ Sibiu spre municipiile și orașele

din județul Sibiu (viteza medie de deplasare: 55 km/h)

De la Sibiu la: Accesibilitate rutieră

Municipiu Distanța (km) Timpul de parcurgere (minute)

Mediaș 56 61

Oraș

Agnita 56 61

Avrig 26 28

Cisnădie 13 14

Copșa Mică 43 47

Dumbrăveni 75 82

Miercurea Sibiului 42 46

Ocna Sibiului 18 20

Săliște 23 25

Tălmaciu 17 19

b1. Aeroport: Aeroportul Internațional Sibiu (localizat la 5 km de centrul municipiului Sibiu)

b2. Distanța de la Sibiu la Aeroportul Internațional Cluj Napoca: 165 km

c. Căi rutiere de transport

5

Drumuri de importanță europeană:

- E81 (DN7): leagă România de țările membre ale Uniunii Europene prin

Ucraina, frontiera ucraineano-română Nevetlenfolu - Halmeu (Satu Mare -

Cluj Napoca - Alba Iulia - Sibiu - Râmnicu Vâlcea - București - Constanța).

Permite de asemenea, prin drumul european E60, o bună conexiune cu

Ungaria și țările din centrul și vestul Europei.

- E68 (DN1): leagă România de țările membre ale Uniunii Europene prin

Ungaria, prin frontiera ungaro-română Nagylak - Nădlac (Arad - Deva - Alba

Iulia - Sibiu - Brașov)

Drumuri de importanță națională și județeană

- DN7C: sau ”Transfăgărășanul” începe din județul Argeș (Bascov, lângă Pitești)

în direcția Curtea de Argeș și se termină la intersecția cu DN1 (între Sibiu și

Brașov), în apropierea comunei Cârțișoara

- DN67C: sau ”Transalpina”, este șoseaua construită la cea mai mare altitudine

din România care traversează masivul Parâng la o înălțime de 2.223 m.

Această șosea face legătura între județele Vâlcea, Sibiu, Alba și Hunedoara

- DN14: drum național ce leagă municipiul Sibiu de orașul Sighișoara din județul

Mureș (prin Mediaș și Copșa Mică)

- DN14A: drum național ce leagă orașele Mediaș și Târnăveni de Iernut din

județul Mureș

- DN14B: drum național ce asigură legătura dintre Mediaș și orașul Teiuș din

județul Alba

- Drumuri județene care asigură legătura cu obiective turistice importante:

dintre acestea DJ141B (Biertan, biserică fortificată din patrimoniul UNESCO),

DJ106 (Mărginimea Sibiului)

c. Căi feroviare de transport

Magistrale feroviare de importanță națională

- magistrala 200 (București - Brașov - Făgăraș - Sibiu - Vințu de Jos - Simeria -

Arad - Curtici)

- magistrala 300 (București - Brașov - Sighișoara - Mediaș - Blaj - Teiuș - Cluj

Napoca - Oradea - Episcopia Bihorului)

Căi feroviare de importanță județeană și locală

- Sibiu - Agnita - Sighișoara (jud. Mureș)

- Sibiu - Copșa Mică

6

2.2. Infrastructura de transport în cifre statistice

Lungimea totală a drumurilor județene este de 943 km, dintre care 189 km sunt modernizați

(20,04%) . Lungimea totală a drumurilor naționale este de 259 km, dintre care 100 %

modernizate. Densitatea drumurilor publice este de 29,5 km/100 km2.

Lungimea totală a căilor ferate sunt 145 de km, dintre care 30,3% electrificate.

Infrastructura rutieră la 31 decembrie 2009

Drumuri publice Total

din care: Densitatea drumurilor publice la 100 km

2

teritoriu

Modernizate

Cu IUR*

Drumuri naționale

din care: Drumuri județene și comunale

din care:

Modernizate

Cu IUR* Modernizate

Cu IUR*

România 81713 23847 22515 165503 15114 1105 65210 8733 21410 34,3

Regiunea Centru 10709 3406 2384 2264 2178 50 8445 1228 2334 31,4

Județul Sibiu 1601 314 558 259 259 - 1342 55 558 29,5

Sursa datelor: Anuarul Statistic al României, Ediția 2010

Infrastructura feroviară 31 decembrie 2009

Căi ferate (km)

Total Electrificate

Regiunea CENTRU 1336 669

Județul Sibiu 145 44

Sursa datelor: Anuarul Statistic al României, Ediția 2010 În perioada 2002-2009 a crescut semnificativ numărul de autovehicule de transport

persoane și marfă de motociclete și motorete a scăzut.

7

Rata de creștere/descreștere a autovehiculelor de transport persoane, marfă, motociclete

și motorete în 2009 față de 2002)

Autovehicule de transport

persoane

Motociclete, motorete

Autovehicule de transport

marfă

Regiunea Centru 25.8 -50.5 22.3

Județul Sibiu -4.4 -77.0 -2.9

Sursa datelor: Indicatori prelucrați pe baza datelor: INS, Baza de date TEMPO

3. Populație și demografie

3.1. Evoluția principalilor indicatori demografici

Cu o populație totală de 375.992 locuitori în 2012 (rezultat preliminar al recensământului

populației), județul Sibiu se situează pe poziția 23?? în rândul celor 41 județe ale României.

Densitatea populației este de 78,3?? locuitori/kmp, sub cea înregistrată la nivel național dar

peste media regională. În ultimii 20 ani, populația județului s-a redus cu 15,2%, înregistrând

unul din cele mai severe ritmuri de declin, iar până în anul 2050, potrivit prognozelor

demografilor, județul Sibiu ar mai putea pierde alte 13% din populația actuală. Evoluția

structurii pe grupe de vârstă pune în evidență un accentuat proces de îmbătrânire

demografică, ponderea vârstnicilor mărindu-se de la 8,9% în 1990 la 12,5% în anul 2010,

prognoza pentru 2050 fiind de 28,9%.

-4246

-6898

-373

-8000 -7000 -6000 -5000 -4000 -3000 -2000 -1000 0

Autovehicule de transport persoane

Motociclete, motorete

Autovehicule de transport marfă

Creșterea/descreșterea numărului de autovehicule de transport persoane, marfă, motociclete și motorete din 2009 față de 2002

8

1990 2000 2010 2025 2050 2010/ 1990

2050/ 2010

Populația totală (mii pers.) 501,5 444,0 425,3 394,1 368,2 -15,2 -13,4

Densitatea populației (loc/kmp) 92,3 81,7 78,3 72,6 67,8 x x

Ponderea în pop. regiunii (%) 17,6 16,8 16,9 17,1 19,3 x x

Ponderea în pop. României (%) 2,2 2,0 2,0 2,0 2,3 x x

Distribuția pe medii rezidențiale (%)

Urban 68,1 68,1 66,8 … … x x

Rural 31,9 31,9 33,2 … … x x

Distribuția pe grupe de vârste (%)

0-14 ani 24,4 18,7 15,4 13,0 10,9 x x

15-64 ani 66,7 69,7 72,1 70,5 60,2 x x

65 ani si peste 8,9 11,6 12,5 16,5 28,9 x x

Sursa: Institutul Național de Statistică

… date nedisponibile

Cu toate că în cea mai mare parte a perioadei 1990-2009 natalitatea a depășit mortalitatea,

iar pe întregul interval s-a înregistrat un spor natural de 3518 persoane, populația județului

Sibiu a continuat să scadă, îndeosebi în anii 90, ca urmare a unui intens proces migrațional.

Restructurarea economică a unităților industriale din perioada comunistă a dus la dispariția

a numeroase locuri de muncă, afectând în special localitățile urbane mici (Cisnădie,

Dumbrăveni, Copșa Mică, Avrig). O altă cauză ce a determinat reducerea numărului total al

populației a fost emigrarea de mare amploare, la începutul anilor 90, a populației de etnie

germană. În total, în perioada 1990-2010, soldul negativ cumulat al migrației interne și

externe este de aproximativ 70 mii persoane.

0

100

200

300

400

500

600

1990 2000 2010 2025 2050

501,5 444 425,3

394,1 368,2

mii

pe

rso

ane

Evolutia numarului populatiei judetului Sibiu

9

Principalele componente ale mișcării naturale

1990 1995 2000 2005 2009

Rata natalității (‰) 12,4 10,1 10,4 10,9 11,6

Rata fertilității (‰) 50,2 38 37,8 40,5 44,6

Rata mortalității (‰) 9,0 10,4 9,9 10,6 10,7

Rata sporului natural (‰) 3,4 -0,3 0,5 0,3 0,9

Sporul natural (persoane) 1725 -114 222 100 359

Sursa: Institutul Național de Statistică

0%

15%

30%

45%

60%

75%

90%

105%

1990 2000 2010 2025 2050

24,4 18,7 15,4 13 10,9

66,7 69,7 72,1 70,5

60,2

8,9 11,6 12,5 16,5 28,9

Evolutia structurii pe grupe de varsta a populatiei

0-14 ani 15-64 ani 65 ani si peste

8,5

9

9,5

10

10,5

11

11,5

12

12,5

13

1990 1995 2000 2005 2009

‰

Evolutia miscarii naturale a populatiei

Rata natalitatii Rata mortalitatii

10

1990 2000 2010 2025 2050

Raportul de dependență demografica (%)

50 44 39 42 66

Rata îmbătrânirii demografice (‰)

365 619 809 1265 2651

Speranța de viață (ani) 71,05 71,77 73,28 … …

Sursa: Institutul Național de Statistică

Ca urmare a scăderii ponderii populației tinere (0-14 ani), raportul de dependență

demografică s-a redus în ultimii 20 ani de la 50% la 39%, însă va ajunge până în anul 2050 la

66% datorită creșterii ponderii populației vârstnice. Ca efect al acelorași modificări ale

structurii pe vârste, rata îmbătrânirii demografice a crescut de la 365‰ la 809‰ în 2010,

valoarea acestui indicator putând crește de 3,3 ori până în anul 2050. Aceste valori plasează

județul Sibiu printre județele cu ritm prognozat mai redus de îmbătrânire demografică din

România. În perioada 1990-2010 s-a înregistrat și o creștere moderată a speranței de viață,

aceasta ajungând în prezent la 73,28 ani.

Analizate în profil teritorial, evoluțiile demografice mai sus amintite se desfășoară în mod

diferit. Există zone cu un puternic dinamism economic și social precum municipiul Sibiu și

localitățile adiacente, în care numărul populației crește și se menține o structură echilibrată

pe grupe de vârstă, în timp ce unele localități urbane monoindustriale sau comune din zona

montană sau Podișul Secașelor suferă un proces accelerat de îmbătrânire și depopulare.

3.2.Populația urbană

Rata de urbanizare la nivelul județului Sibiu era în 2010 de 66,8%, fiind superioară mediei

înregistrate la nivel național sau regional. Rețeaua localităților urbane cuprinde 2 municipii și

9 orașe. Dintre acestea, un municipiu are o populație mai mare de 100 000 locuitori, un

municipiu are populația cuprinsă între 50000 și 100000 locuitori, 3 localități au între 10000 și

20000 locuitori iar 6 orașe au sub 10000 locuitori.

Populația localităților urbane din județul Sibiu la 1 iulie 2010

-persoane-

Total 284259

Municipiul Sibiu 154220

Municipiul Mediaș 52472

Agnita 11078

Avrig 14447

Cisnădie 16205

Copșa Mică 5598

Dumbrăveni 8260

11

Miercurea Sibiului 4294

Ocna Sibiului 4205

Săliște 5853

Tălmaciu 7627

Sursa: Institutul Național de Statistică

3.3. Structura populației după nivelul instituției de învățământ absolvite

Conform datelor recensământului populației din anul 2002, 7,57% din totalul populației de

peste 10 ani avea o diplomă universitară, 3,82 % au studii postliceale sau de maiștri, 22,70%

au absolvit liceul, iar 18,67% sunt absolvenți ai școlii profesionale, restul populației cu vârsta

mai mare de 10 ani având un nivel scăzut de pregătire școlară. Rata analfabetismului este

sub 1,8% , fiind inferioară mediei înregistrate la nivel național și regional.

-%- Total Sup de

lungă durată

Sup de scurtă durată

Postli- ceal, de maiştri

Liceal Profe- sional

Gimna- zial

Primar Fără şcoală absolv.

Şcoala nedecl.

Anal- fabeţi

100,00 7,11 0,46 3,82 22,70 18,67 27,75 15,31 4,07 0,10 1,76

Sursa: Institutul Național de Statistică, Recensământul populației și al locuințelor 2002

3.4. Participarea populației la activitatea economică

Din cele 380 mii persoane, reprezentând populația totală a județului la 2011, populația

activă numără 186,4 mii persoane (49 % din total), în timp ce resursele de muncă însumează

277,6 mii persoane, reprezentând 65% din populația județului (aici fiind incluse toate

persoanele în vârstă de muncă, apte de lucru precum și persoanele în afara vârstei de

7,57

3,82

22,7

18,67

27,57

15,31

4,07 1,86

Structura populatiei dupa nivelul scolii absolvite

Superior

Postliceal si de maistri

Liceal

Profesional

Gimnazial

Primar

Fara scoala abs., scoala nedecl.

Analfabeti

12

muncă, aflate în activitate). Diferența de 92,1 mii persoane este constituită din studenții și

elevii în vârstă de muncă care frecventează cursuri de zi, femeile casnice și alte categorii de

persoane neocupate. Numărul persoanelor ocupate înregistrate în anul 2011 era de 175,6

mii.

Populația inactivă numără 239,8 mii persoane (56,4% din total), fiind alcătuită din elevi și

studenți, pensionarii care nu realizează alte venituri în afara pensiei, femei casnice, copiii și

adulții care nu au statut de elev, respectiv pensionar și care sunt întreținuți de familie, stat

sau organizații private. Ponderea populației inactive a crescut în perioada 1995-2005 atât ca

urmare a creșterii numărului de pensionari cât și datorită tendinței de prelungire a duratei

medii a studiilor, scăzând ușor în perioada ulterioară (56,4% în anul 2009 comparativ cu

58,4% în 2005). În luna decembrie 2010 erau înregistrate 8.006 persoane aflate în șomaj.

Rata șomajului era în anul 2011 de 4,3 %.

Componentele populației în funcție de participarea la viața economică

-mii persoane-

Populația totală, din care: 425,3

Resurse de muncă 277,6

A. Populația activă civilă 185,5

Populația ocupată civilă 170,2

Șomeri 15,3

B. Populația inactivă, din care: 239,8

Populația în pregătire profesională și alte categorii de populație în vârstă de muncă 92,1

Sursa: Institutul Național de Statistică, Balanța forței de muncă 2010

170,2 15,3

239,8

0 50 100 150 200 250 300 350 400 450

mii

Principale componente ale populatiei dupa participarea la activitatea economica, in anul 2009

Pop. ocupata

Someri

Pop. inactiva

13

4. Economia

4.1. Date generale privind economia

Valoarea, structura produsului intern brut al județului Sibiu

UM 1998 2000 2005 2008 2009

Produsul intern brut

Mil lei preturi curente 709,9 1523,5 6103,1 11141,4

11.406

Structura VAB

Agricultura

% 11,5 9,0 8,3 5,0

Industrie % 32,0 40,2 32,0 35,1

Construcții

% 8,4 7,3 8,4 11,3

Servicii % 48,1 43,5 51,3 48,6

PIB/ locuitor Euro PCS 5129 8548 12968 26.831 lei

PIB/loc. în raport cu media națională % 101,1 100,1 108,2 109,9

PIB/loc. în raport cu media europeană % 27,3 27,9 37,1 51,7

Sursa: Calcule pe baza datelor Institutului Național de Statistică

Produsul intern brut realizat la nivelul județului Sibiu în anul 2009 însumează 11.406

milioane lei prețuri curente. Structura acestuia relevă predominanța sectorului serviciilor și a

industriei (48,6% respectiv 35,1% din total), cota agriculturii fiind de doar 5% din PIB iar cea a

sectorului construcțiilor de 11,3%.

Produsul intern brut/locuitor la nivelul județului Sibiu în anul 2009 a atins 26.800 lei. În anul

2008 era de 12.968 Euro PCS (euro la paritatea puterii de cumpărare standard), valoare

peste cea a indicatorului la nivel național (12000 euro PCS). Comparativ cu alte state

europene, PIB/locuitor la nivelul județului Sibiu ajunge la 51,7% din media europeană. Acest

raport a crescut de aproape 2 ori în doar 10 ani, datorită ritmului superior de creștere

economică înregistrat în județul Sibiu.

14

Evoluția structurii valorii adăugate brute (VAB) la nivelul județului Sibiu

%

1998 2000 2005 2008

Agricultură, silvicultură, pescuit 11,5 9,0 8,3 5,0

Industrie 36,5 40,2 32,0 35,1

Construcții 6,2 7,3 8,4 11,3

Comerţ, hoteluri şi restaurante, transporturi, comunicaţii 27,6 25,2 20,6 21,1

Intermedieri financiare, tranzacţii imobiliare, închirieri şi activităţi de servicii pentru întreprinderi 8,6 7,3 16,3 14,3

Administraţie publică, învăţământ, sănătate şi asistenţă socială 9,6 11,0 14,4 13,2

Agricultura și silvicultura și-au redus ponderea în valoarea adăugată brută la nivel județean

de la 11,5% în 1998 la 5,0% în 2008, în timp ce ponderea industriei fluctuează între 32% și

40%. Creșteri importante au înregistrat sectorul construcțiilor, intermedierile financiare și

serviciile pentru întreprinderi precum și sectorul ,,Administrație publică, învățământ și

sănătate”, în timp ce domeniul ,,Comerț, hoteluri, transporturi și comunicații” și-a redus

contribuția la formarea V.A.B.

0

20

40

60

80

100

120

1998 2000 2005 2008

%

PIB/locuitor la nivelul jud. Sibiu comparativ cu media nationala si europeana

% fata de media nationala % fata de media UE27

15

4.2. Numărul și structura întreprinderilor

Unitățile economice locale active din județul Sibiu, după activitatea principală și clasa de

mărime, în anul 2008

-nr.- Total

din care

0-9 sal. 10-49 sal. 50-249 sal. peste 250 sal.

Total 12136 10685 1114 282 55

Agricultura, silvicultura 277 247 26 4 0

Industria extractivă 25 18 5 2 0

Industria prelucrătoare 1803 1295 326 146 36

Energie electrică și termică, gaze și apă 18 7 7 3 1

Construcții 1302 1092 170 35 5

Comerț 3773 3446 290 33 4

Hoteluri și restaurante 679 592 77 10 0

Transporturi și comunicații 1065 963 79 19 4

Intermedieri financiare 144 136 7 1 0

Tranzacții imobiliare și alte servicii 2413 2292 94 25 2

Învățământ 64 62 2 0 0

Sănătate și asistență socială 265 253 9 3 0

Alte activități 308 282 22 3 1

Sursa: Institutul Național de Statistică

Notă: Sunt incluse doar entitățile comerciale cu activitate economică nefinanciară,

organizate ca: societăți comerciale, regii autonome, societăți cooperatiste, societăți agricole

La finele anului 2008, în județul Sibiu existau 12136 firme active, 88,0% dintre acestea

încadrându-se în clasa microîntreprinderilor, 9,2% în clasa întreprinderilor mici, 2,3% în cea a

întreprinderilor mijlocii și doar 55 firme (0,5% din total), se situau în categoria

întreprinderilor mari.

Predomină firmele având ca activitate principală comerțul (peste 31% din total), urmate de

cele din sectorul tranzacțiilor imobiliare și serviciilor pentru întreprinderi (19,9%) și de cele

din industria prelucrătoare (14,9%). 36 din cele 55 firme mari, cu peste 250 salariați,

activează în industria prelucrătoare, alte 5 firme mari activează în construcții, câte 4 în

domeniul comerțului și în sectorul transporturilor, 2 firme mari în domeniul tranzacții

imobiliare și alte servicii pentru întreprinderi și câte 1 firmă mare în sectorul producerii și

distribuției energiei, apei și gazului.

16

Exceptând sectorul producerii și distribuției energiei electrice, a apei și a gazului, celelalte

domenii înregistrează ponderi ale întreprinderilor mici și microîntreprinderilor de peste 90%

din numărul de firme la nivel de ramură.

Cifra de afaceri, investițiile brute și personalul unităților locale active din industrie și

servicii, la nivelul județului Sibiu, în anul 2008

Cifra de

afaceri (mil. lei)

Investiții brute

(mil. lei)

Investiții brute/

1000 lei C.A. (lei)

Personal (nr.)

Productivitatea muncii (mii lei)

Total 21353 3645 171 118943 179,5

Industria extractivă 1994 622 312 4412 451,9

Industria prelucrătoare 6429 913 142 48646 132,2

Energie electrica și termică, gaze și apă 385 104 270 1570 245,2

Construcții 1901 267 140 13455 141,3

Comerț 7555 702 93 22688 333,0

Hoteluri și restaurante 265 106 400 4200 63,1

Transporturi și comunicații 1724 474 275 10630 162,2

Tranzacții imobiliare și alte servicii 827 406 491 10520 78,6

Învățământ 10 1 100 206 48,5

Sănătate și asistență socială 69 25 362 1015 68,0

Alte activități 194 25 129 1601 121,2

Sursa: Institutul Național de Statistică

Notă: Sunt incluse doar entitățile comerciale cu activitate economică nefinanciară,

organizate ca: societăți comerciale, regii autonome, societăți cooperatiste, societăți agricole

Cifra de afaceri totală realizată de firmele locale s-a ridicat în anul 2010 la 22.433 milioane

lei, aportul comerțului fiind de aproximativ 35%, iar cel al industriei prelucrătoare de 30%.

Investițiile brute realizate în anul 2008 la nivelul județului Sibiu au depășit 3600 milioane lei,

activitățile economice care au beneficiat de cel mai important volum de investiții fiind

industria prelucrătoare, comerțul și industria extractivă. Capitalul investit reprezintă 17% din

cifra de afaceri obținută de companiile locale din industrie, construcții și servicii. Comparativ

cu cifra de afaceri la nivel de ramură, aferentă anului 2008, cele mai ridicate valori ale

investițiilor s-au realizat în domeniul tranzacții imobiliare și servicii către întreprinderi,

învățământ, în sectorul hotelurilor și restaurantelor, în sănătate și în industria extractivă. Cu

doar 93 lei investiți la 1000 lei cifra de afaceri obținută în 2008, sectorul comerțului ocupă

ultima poziție în clasamentul pe domenii economice realizat în funcție de acest indicator

economic.

17

Productivitatea muncii în industrie, construcții și servicii

Analizate strict prin prisma indicatorilor financiari, nivelurile cele mai ridicate ale

productivității muncii, la nivelul anului 2008, s-au înregistrat în industria extractivă, în

domeniul comerțului și în sectorul producerii și distribuției energiei electrice, energiei

termice, gazului și apei. La polul opus, niveluri scăzute ale productivității se înregistrează în

unitățile economice din domeniul învățământului, din sectorul hoteluri și restaurante și din

domeniul sănătății.

4.3.Agricultura

Județul Sibiu dispune de un potențial agricol semnificativ. Terenurile arabile însumează

aproximativ 117 mii hectare, pășunile aproape 108 mii hectare, fânețele cca 73 mii hectare,

iar livezile peste 5000 hectare. Terenurile arabile sunt localizate cu precădere în depresiuni,

în lunca Târnavei Mari și în Podișul Secașelor. Solurile se încadrează în clasa de fertilitate

medie și în mai mică măsură în clasa de fertilitate ridicată, iar condițiile de climă permit

cultivarea majorității cerealelor, furajelor, legumelor și plantelor tehnice. Viticultura are o

veche tradiție în județul Sibiu, cele mai importante suprafețe cultivate cu viță de vie fiind

localizate, pe valea Târnavei Mari, în zona Mediașului și în partea de sud-vest a județului, în

arealul Apold - Miercurea Sibiului.

Utilizarea terenurilor

-ha-

1995 2000 2005 2009

Suprafața agricolă totală, din care 307974 307149 306192 305554

Terenuri arabile 116276 116404 115874 117041

Pășuni 107126 107222 106886 107825

Fânețe 75724 75479 75780 72925

Vii 3194 2759 2759 2670

Livezi 5654 5285 4893 5093

Păduri 201750 186391 204124 201950

Ape 6734 6452 6023 6004

Alte terenuri 26790 43256 26909 29740

Sursa: Institutul Național de Statistică

Suprafața arabilă cultivată este în continuă diminuare, în anul 2009 aceasta reprezentând

doar 47,4% din terenurile arabile. Predomină cultura cerealelor – 67,4% din total, urmate de

furaje –16,1 din suprafața cultivată și de cartofi –8,6%. Alte suprafețe importante sunt

cultivate cu legume.

18

Ca urmare a reducerii suprafețelor cultivate, numărul de mașini și utilaje agricole este în

scădere. Cu suprafață medie de 44 hectare teren arabil/ tractor, județul Sibiu se plasează pe

unul din primele locuri la nivel național.

Suprafața cultivată

-ha-

1995 2000 2005 2009

Total, din care 108715 80995 78858 55422

Cereale 66108 45608 47204 37331

Cartofi 6237 5768 5490 4783

Sfeclă de zahăr 1579 339 185 757

Floarea soarelui 315 274 140 353

Legume 2740 3370 3081 3419

Furaje 30990 25249 22311 8925

Sursa: Institutul Național de Statistică

Parcul de mașini și utilaje agricole

-nr-

1995 2000 2005 2009

Tractoare 3143 2646 2586 2642

Pluguri 2299 1992 1937 2005

Semănători mecanice 867 803 716 773

Combine pentru recoltat 835 454 318 307

Sursa: Institutul Național de Statistică

0

20000

40000

60000

80000

100000

120000

1995 2000 2005 2009

Alte culturi

Furaje

Legume

Floarea soarelui

Sfecla de zahar

Cartofi

Cereale

19

Caracterizate prin producții la hectar peste mediile naționale la majoritatea culturilor,

producția agricolă vegetală înregistrează variații importante de la un an la altul, depinzând

într-o măsură considerabilă de factori climatici.

Producția agricolă vegetală

-tone-

1995 2000 2005 2009

Cereale 185239 109333 150567 116585

Cartofi 79722 74272 71061 83821

Sfeclă de zahăr 32607 3931 6665 27584

Floarea soarelui 414 113 134 345

Legume 37572 36963 34733 47446

Furaje 542445 255796 232097 158764

Fructe (excl. struguri) 13207 16190 26113 21229

Struguri 3663 6180 1096 1571

Sursa: Institutul Național de Statistică

Efectivele de animale sunt în diminuare la toate speciile, cu excepția ovinelor. Cu peste 550

mii de ovine, județul Sibiu ocupă primul loc la nivel național (6% din șeptelul României).

Creșterea oilor constituie principala activitate economică pentru multe localități rurale din

zona de munte, păstoritul tradițional păstrându-se până în zilele noastre în zona Mărginimii

Sibiului.

Efectivele de animale

-capete-

1995 2000 2005 2009

Bovine 65706 45133 53040 48388

Porcine 114497 85345 113276 98932

Ovine 385978 298577 506964 550905

Păsări 1456800 801563 829958 732213

Sursa: Institutul Național de Statistică

0

20000

40000

60000

80000

100000

120000

140000

160000

180000

200000

Cereale Cartofi Sfecla de zahar Legume

1995

2000

2005

2009

20

4.4.Industria

Producția de energie primară

UM 2008

Cărbuni (tone) Tone -

Gaze naturale extrase ( mii mc) Mii mc 906496

Puterea instalată (MW) MW 96,1

Producția de energie electric ă (mii kWh) Mii KWh 234244

Sursa: Institutul Național de Statistică

Principalele resurse energetice ale județului Sibiu sunt hidroenergia și biomasa. Potențialul

energetic al râului Olt și al afluenților săi (Sadu, Cibin Rășinari) este valorificat prin 4

hidrocentrale a căror putere instalată însumează 58 MW și prin alte câteva centrale de

putere mică și microhidrocentrale amplasate pe cursul unor râuri mai mici (Sadu, Cibin,

Rășinari, Sebeș). Hidrocentrala Sadu I, pusă în funcțiune în anul 1896, este cea mai veche

amenajare hidroenergetică din România. Alte microhidrocentrale se află în diferite etape

constructive sau au fost puse recent în funcțiune, rămânând totuși un important potențial

hidro nevalorificat.

Potențialul biomasei, reprezentat de cantitatea mare de deșeuri forestiere, de culturile de

plante energetice și reziduurile agricole valorificabile în scopuri energetice este o altă resursă

de energie importantă a județului. Potrivit unui studiu realizat de ICEMENERG SA, potențialul

energetic al biomasei la nivelul județului Sibiu s-ar ridica la aproximativ 302 Terajouli.

Extracția gazului metan din domurile gazeifere din zona de nord a județului are o tradiție de

aproape 100 ani. Producția de gaze naturale s-a ridicat în anul 2008 la 906496 mii m3,

completând tabloul resurselor energetice ale județului Sibiu.

Producția realizată în 2008 la câteva produse industriale reprezentative

pentru județul Sibiu:

Produs industrial UM Prod. anuală

Gaz metan extras mii mc 906496

Preparate din carne tone 1643

Conserve din carne tone 21681

Lapte de consum hl 1232

Bere mii hl 26

Confecții textile mii lei 278123

Încălțăminte mii per. 1598

Cherestea mc 50876

Plumb tone 24033

Mobilier mii lei 24144

Sursa: Institutul Național de Statistică

21

Chiar dacă ponderea industriei în totalul valorii adăugate brute și în ce privește ocuparea

forței de muncă la nivel județean s-a redus în ultimii 15-20 ani, industria își păstrează locul

important în ansamblul economiei județului Sibiu. Cea mai mare parte a volumului de

investiții economice s-a îndreptat spre industrie, aceasta fiind totodată principala sursă de

exporturi.

Județul Sibiu a cunoscut o dezvoltare industrială timpurie, ce s-a consolidat începând cu

debutul secolului XX. Atât Sibiul cât și municipiul Mediaș s-au numărat printre orașele

românești cu un puternic profil industrial, cu firme activând într-o gamă largă de ramuri

industriale. Pe lângă acestea, o serie de alte localități mai mici s-au specializat fie în

subramuri ale industriei ușoare (Cisnădie, Dumbrăveni, Agnita) sau ale industriei grele

(Copșa Mică, Avrig).

Anii 90 au adus un puternic recul economic, industria locală fiind de asemenea afectată.

Șocul economic a fost resimțit mai puternic de localitățile monoindustriale (Copșa Mică,

Dumbrăveni, Cisnădie). În ultimii câțiva ani s-a produs o revigorare a industriei locale,

inclusiv datorită unui importante investiții ale unor mari companii multinaționale.

În prezent pilonii principali ai industriei județului Sibiu sunt industria construcțiilor de mașini,

industria mijloacelor de transport (subansamble și componente auto), industria

electrotehnică, industria confecțiilor textile și a încălțămintei.

Forța de muncă locală bine calificată, legăturile culturale tradiționale cu țările germanofone,

infrastructura de transport în plină dezvoltare (inclusiv aeroport internațional) au constituit

premisele atragerii unor investiții străine semnificative, îndeosebi ale firmelor germane.

Aceste investiții s-au realizat fie prin deschiderea de noi filiale fie prin preluarea în totalitate

sau în majoritate a unor companii românești. Domeniile spre care s-a îndreptat majoritatea

investițiilor străine sunt industria auto și a componentelor auto, industria construcțiilor de

mașini și utilaje, piese și subansamble electrice și electrotehnice, industria ușoară.

De altfel, industria mijloacelor de transport (inclusiv componente), industria construcțiilor de

mașini mașinile și industria echipamentelor electrice asigură peste 50% din exporturile

județului. Industria confecțiilor textile și a încălțămintei, continuă puternica tradiție locală,

prosperând ca urmare a dezvoltării producției în sistem ”lohn”.

Principalele firme cu sediul în județul Sibiu având industria ca obiect principal de

activitate:

Producerea și distribuția gazului natural : Romgaz, Transgaz

Industria alimentară și a băuturilor : Scandia Română, Boromir, Salconserv

Industria confecțiilor textile și încălțămintei: Euroconf, Modex, Sib Dress, Somarest,

Transeuro Textile, Incstar

Industria construcțiilor de mașini și utilaje: SNR Rulmenți, Uzina Mecanica Mârșa

Industria de armament: Uzina Mecanica Mârșa

Industria electrotehnică: Marquardt Schaltsysteme SCS, Simea, Siemens Electrical

Installation Technology, Raguse Medizinische Produkte Romania

22

Industria mijloacelor de transport: Compa, Kromberg & Schubert, Continental

Automotive, Faurecia Seating Tălmaciu, Takata – Petri, Thyssen Krupp Bilstein Compa,

Construcții metalice: Armax Gaz

Servicii industriale: Dafora

Metalurgie neferoasă: Sometra

Industria bunurilor casnice: Emailul

Industria sticlei: Geromed, Vitrometan, Sticla Avrig

4.5.Turism

Turismul beneficiază în județul Sibiu de un potențial important, reprezentat de cadrul

natural deosebit și de obiectivele sale culturale de certă valoare.

Arealul montan, prin Munții Făgăraș (supranumiți Alpii Transilvaniei datorită înălțimii și

masivității lor), Munții Cindrel, și Munții Lotrului constituie principala zonă de atracție

turistică a județului Sibiu.

În județul Sibiu se află una din cele mai vechi stațiuni de iarnă ale României – stațiunea

Păltiniș, situată la o altitudine de peste 1400 m. În munții Făgăraș, pe traseul spectaculos al

Transfăgărășanului, la Bâlea, se dezvoltă în prezent o nouă stațiune de iarnă, care datorită

altitudinii ridicate permite practicarea sporturilor de iarnă (inclusiv a sporturilor extreme)

timp de 6 luni pe an.

Îmbinând farmecul rustic cu atracțiile naturale, agroturismul este una din formele de turism

care a cunoscut o dezvoltare remarcabilă în ultimii ani, fiind bine reprezentat în zona

Mărginimii Sibiului. Situată în partea de sud-vest a județului, la poalele Munților Cindrel,

întinsa zonă etnofolclorică a Mărginimii cuprinde 18 localități având o bogată moștenire

culturală. Tradițiile pastorale (oieritul transhumant), tradițiile folclorice, stilul arhitectonic și

cel vestimentar bine păstrate au constituit premisele apariției și dezvoltării turismului în

această zonă rurală. La Sibiel se găsește un celebru muzeu al icoanelor țărănești pe sticlă, ce

atrage anual cca 15000 vizitatori, iar la Tilișca se pot vedea urmele unei cetăți dacice.

Turismul cultural a cunoscut o dezvoltare semnificativă în ultimii ani. Principala atracție o

reprezintă orașul Sibiu, cu numeroase obiective cultural-istorice (cetatea, bisericile, piețele

medievale, Muzeul Brukenthal, Complexul Muzeal Astra) și gazda unor importante

evenimente culturale (Festivalul internațional de Teatru, Festivalul de Jazz, Festivalul

ARTmania, Festivalul de film documentar ,,Astra film”). Ca recunoaștere a bogatei moșteniri

culturale, Sibiul a fost ales de către Comisia Europeană drept capitală europeană a culturii în

anul 2007, fiind până în prezent singurul oraș din România care a primit acest titlu De

interes turistic sunt și localități mai mici precum municipiul Mediaș (cetate medievală), Avrig

(palat baroc), Dumbrăveni (biserica armeano-catolică), Cisnădioara (veche biserică în stil

romanic), Cârța (ruinele abației cisterciene), Slimnic (cetate țărănească), Biertan (biserică

evanghelică fortificată, timp de 300 de ani reședință episcopală), Valea Viilor, Alma, Moșna,

Dealu Frumos, Merghindeal, Iacobeni (biserici fortificate, primele două fiind incluse în

patrimoniul UNESCO).

23

Turismul balnear dispune în județul Sibiu de două vechi stațiuni - Ocna Sibiului și Bazna – ce

se află de câțiva ani într-un amplu proces de modernizare.

Nu în ultimul rând trebuie amintit turismul de afaceri care a luat amploare în ultimii ani, fiind

potențat atât de interesul oamenilor de afaceri străini pentru zona Sibiu cât și de condițiile

de cazare de înalt nivel și facilitățile oferite în cadrul structurilor de primire din Sibiu.

Principalii indicatori ai activității turistice

UM 1995 2000 2005 2009

Capacitate de primire existentă locuri 5611 5269 4754 6013

Capacitate de primire în funcțiune mii locuri-zile 1436,7 999,9 1162,8 1604,3

Număr sosiri mii 234,6 156,8 228,6 244,7

Număr înnoptări mii 446,4 275,3 369,0 381,7

Sursa: Institutul Național de Statistică

Capacitatea de primire la 2011 cuprindea 6.065 locuri în 172 unități de cazare (106 dintre

acestea fiind pensiuni turistice și agroturistice), multe dintre acestea fiind unități noi sau

recent modernizate.

Numărul de înnoptări înregistrează un trend descendent, în condițiile sporirii capacității de

primire în funcțiune, determinând scăderea indicelui de utilizare netă a capacității de

primire. Acest lucru arată necesitatea de diversificare în continuare a ofertei turistice și a

oportunităților de petrecere a concediului în vederea prelungirii sejurului turiștilor în județul

Sibiu.

1436,7

999,9 1162,8

1604,3

446,4 275,3

369 381,7

0

500

1000

1500

2000

1995 2000 2005 2009

mii

Evolutia capacitatii de cazare si a fluxului turistic

Capacitate de cazare in functiune Nr. innoptari

24

4.6. Exporturi

UM 2001 2005 2007 2009 2010*

Valoarea exporturilor mii euro 295058 552700 1118356 1071194 1449972

Ponderea în exporturile României % 2,3 2,5 3,8 3,7 3,9

Exporturi/ locuitor euro 696 1306 2643 2522 3409

*date provizorii

Sursa: Institutul Național de Statistică

Exporturile de mărfuri joacă un rol tot mai important în dezvoltarea economică a județului

Sibiu. Principalele mărfuri exportate în anul 2009 au fost mașinile și echipamentele (41% din

total), produsele textile (20,3%), mijloacele de transport (9,6%). Produsele agricole și

materiile prime dețin ponderi neglijabile în exportul județului (sub 2%). Exporturile județene

au crescut într-un ritm accelerat, valoarea mărfurilor exportate mărindu-se de aproape 5 ori

între 2001 și 2010, ajungând la 1,45 miliarde euro. Astfel, ponderea județului în exporturile

naționale a crescut de la 2,3% la 3,9%, ceea ce arată că județul Sibiu a devansat tendința de

creștere a exporturilor la nivel național.

5. Piața forței de muncă

Numărul populației active a județului Sibiu a scăzut de la 200,8 mii persoane în 1995 la

186,4 mii în 2011. În mod similar, în perioada 1995-2011, s-au redus populația ocupată, de

la 181,5 mii persoane la 175,6 mii persoane și forța de muncă salariată, de la 138,9 mii

persoane la 115,9 mii persoane. Aceste evoluții au determinat scăderi semnificative ale ratei

de activitate și ale ratei de ocupare a populației în vârstă de muncă.

Numărul șomerilor și rata șomajului au avut evoluții determinate în mare parte de ciclurile

economice, cu scăderi în perioadele de creștere economică (1995-1996, 2000-2007) și

creșteri în perioadele de recesiune (1997-1999, 2008-2009).

0300600900120015001800210024002700300033003600

0

200

400

600

800

1000

1200

1400

1600

2001 2005 2007 2009 2010

eu

ro

mil

eu

ro

Evolutia exporturilor in perioada 2001-2010

Valoarea exporturilor Exp./ locuitor

25

Ca o consecință a reducerii numărului populației ocupate și a variației numărului de

persoane inactive, rata de dependență economică a populației a înregistrat o evoluție

oscilantă în perioada 1995-2009, ajungând la 1437‰ la finele perioadei sus menționate.

Principalii indicatori ai pieței muncii

UM 1995 2000 2005 2009 2010

Populația activă Mii 200,8 185,0 175,6 185,5 …

Populația ocupată Mii 181,5 166,0 165,1 170,2 …

Nr. salariaților Mii 138,9 113,0 104,5 115,9 106,7

Nr. șomerilor Mii 19,3 19 10,5 15,3 10,8

Rata de activitate % 66,3 59,8 58,5 64,4 …

Rata de ocupare % 59,9 53,7 55,0 56,1 …

Rata șomajului % 9,6 10,3 6,0 8,2 5,8

Rata de dependență economică ‰ 1462 1675 1558 1437 …

Sursa: Institutul Național de Statistică

… date nedisponibile

Populația ocupată pe principalele sectoare de activitate

Mii pers.

1995 2000 2005 2009

Total 181,5 166,0 165,1 170,2

Agricultura 39,8 41,1 30,5 27,6

Industrie 73,4 58,9 54,0 52,4

Construcții 6,8 7,7 9,9 12,0

Servicii 61,5 58,3 70,7 78,2

Sursa: Institutul Național de Statistică

0

30

60

90

120

150

180

210

1995 2000 2005 2009

181,5 166 165,1 170,2

19,3 19 10,5 15,3

mii

Evolutia nr. populatiei ocupate si a somerilor

Pop.ocupata Someri

26

Structura pe domenii de activitate a populației ocupate a suferit modificări notabile în

intervalul 1995-2009. Populația ocupată în agricultură și în industrie a scăzut atât în cifre

absolute cât și ca pondere în totalul populației ocupate și a crescut semnificativ populația

ocupată în sectorul serviciilor, ajungând la 45,9% din total. Aceste evoluții apar mai pregnant

dacă se analizează evoluțiile structurii forței de muncă salariate, ponderea salariaților din

domeniul serviciilor depășind 54% în anul 2009, în timp ce agricultura și silvicultura dețin

1,4% din numărul salariaților.

Cu toate acestea, structura ocupării la nivelul județului Sibiu este departe de a avea

caracteristicile unei economii postindustriale, unde sectorul serviciilor deține peste 70% din

forța de muncă.

Structura pe domenii de activitate a salariaților

Mii pers.

1995 2000 2005 2009

Total 138,9 113,0 104,5 115,9

Agricultura 9,0 3,0 2,0 1,6

Industrie 71,9 56,4 46,5 42,1

Construcții 6,9 7,3 8,4 9,5

Servicii 51,1 46,3 47,6 62,7

Sursa: Institutul Național de Statistică

0%

10%

20%

30%

40%

50%

60%

70%

80%

90%

100%

1995 2000 2005 2009

21,9% 24,8% 18,5% 16,2%

40,4% 35,5% 32,7% 30,8%

3,7% 4,6% 6,0% 7,1%

33,9% 35,1% 42,8% 45,9%

Structura pe principalele sectoare de activitate a populației ocupate

Agricultura Industrie Constructii Servicii

27

6. Infrastructura socială și de educație

6.1. Nivelul de dezvoltare al județului Sibiu exprimat prin indicatori sintetici

Indicator de măsurare sintetică a dezvoltării umane, Indicele de Dezvoltare Umană (IDU)2 a

fost calculat pe baza mediei geometrice indicilor celor 3 dimensiuni fundamentale ale

dezvoltării umane: o viață lungă și sănătoasă, acces la informație și educație și un standard

decent de trai. IDU la nivelul județului Sibiu este 0.857.

Indicele de Dezvoltare Umană și valorile indicatorilor acestuia pentru anul 2008 la nivelul județului Sibiu

Indicatorii dezvoltării umane durabile IDU

Speranța medie de viață la naștere (ani) 73.34 0.857

Rata alfabetizării (%) 98.24

Rata de școlarizare (%) 86

PIB per locuitor în $ la paritatea puterii de cumpărare 13845.9

Valoarea Indicatorului Dezvoltării Umane (IDU) a județului Sibiu este mai mare decât

valoarea indicatorului calculată atât la nivelul Regiunii Centru cât și a întregului teritoriu

național.

Accesul la informație și dinamica fenomenului de urbanizare din ultimul timp a atras după

sine o creștere a gradului de dezvoltare din majoritatea orașelor din județ, două treimi din

populația județului Sibiu trăiește în mediul urban (67% potrivit datelor statistice din 2009). În

expresia gradului de dezvoltare la nivelul județului Sibiu o componentă de bază o reprezintă

și mediul rural, indicatorul sintetic care pune cel mai bine în evidență nivelul de dezvoltare la

nivel unitate administrativ - teritorială rurală fiind Indicele Dezvoltării Comunelor (IDC)3, a

2 Calculating the Human Development Index,

http://hdr.undp.org/en/media/HDR_2010_EN_TechNotes_reprint.pdf 3 Dumitru Sandu, Dezvoltarea comunelor din România, 2009

0,857

0,814 0,821

0,7

0,75

0,8

0,85

Județul Sibiu Regiunea Centru România

Valoarea IDU la nivelul județului Sibiu comparativ cu IDU în Regiunea Centru și România în 2008

IDU

28

cărui expresie matematică este compusă dintr-o serie de indicatori selectați pentru 4

domenii: infrastructura de locuire, resurse publice, capitalul economic individual-familial și

capitalul uman condiționat de vârstă. Operând în baza conceptului de sărăcie comunitară

potrivit căruia o comună este cu atât mai puțin dezvoltată cu cât la nivelul ei se înregistrează

o probabilitate mai mare de consum redus de bunuri publice sau private, IDC la nivelul

județului Sibiu este 66 indicând o dezvoltare mai mare la nivelul mediului rural, față de

media națională care are valoarea 50. Primele 22 de comune cele mai dezvoltate din județul

Sibiu și care au un IDC de 65 și peste sunt: Șelimbăr (128), Râu Sadului (114), Sadu (103),

Șura Mică (99), Șura Mare (82), Arpașu de Jos (81), Cristian (78), Blăjel (76), Axente Sever

(76), Micăsasa (75), Dârloș (72), Șeica Mare (70), Tilișca (69), Racovița (67), Turnu Roșu (67),

Șeica Mică (66), Loamneș (66), Alma (66), Gura Râului (66), Marpod (65), Ațel (65) și Slimnic

(65).

6.2. Județul Sibiu în contextul educațional și a ofertei profesionale. Aspecte ale

capitalului uman

La nivelul județului Sibiu aspecte privind capitalul uman este evidențiat printr-un set de

indicatori relevanți privind: evoluția ratei de absolvire pe niveluri de educație, formarea

profesională a adulților, accesul la educație și sănătate.

Potrivit datelor aferente anului școlar 2009/2010 în județul Sibiu, accesul la educație și

învățământ se realizează prin intermediul celor 137 de școli pentru învățământul de zi, seral

și cu fără frecvență redusă: 94 de școli pentru învățământul primar și gimnazial, 39 de licee, 3

școli postliceale și o școală profesională.

În perioada 2000-2008 evoluția populației școlare a înregistrat o scădere ca urmare a

fenomenelor demografice, cu excepția populației din învățământul liceal.

Evoluția populației școlare4 a județului Sibiu în perioada 2000-2008

4 Sursa datelor: Institutul Național de Statistică

29

În județul Sibiu accesul la învățământul superior este asigurat de 4 instituții de învățământ

superior în cadrul cărora există 21 facultăți, principalele domenii de pregătire profesională

fiind: inginerie industrială, inginerie mecanică, mine, petrol și gaze, inginerie managerială,

inginerie electrică, ingineria mediului, ingineria transporturilor, tehnologia informațiilor,

biotehnologii, agricultură, horticultură, științe economice, finanțe - contabilitate, marketing,

comerț, drept, turism, medicină, medicină dentară, tehnică dentară. În anul universitar

2008-2009 numărul total de studenți înscriși la cele 4 universități și 21 facultăți a fost de

24211, iar cel al absolvenților 5845.

Evoluția ratei de absolvire pe niveluri de educație5 la nivelul județului Sibiu în perioada 2000-

2007 a înregistrat diferențieri semnificative în funcție de nivelurile de învățământ și medii de

rezidență. În mediul urban cele mai mari rate de absolvire sunt în învățământul gimnazial și

liceal, iar în ultimii ani și în învățământul profesional și de ucenici.

Evoluția ratei de absolvire pe niveluri de educație la nivelul județului Sibiu

în perioada 2000-2007

An şcolar Învăţământ gimnazial

Învăţământ liceal

Învăţământ profesional

şi de ucenici

Învăţământ postliceal

şi de maiştri

2000/2001 88.2 45.7 33.2 9.8

2001/2002 82 44.8 26.3 9.3

2002/2003 85.7 48.6 31.6 9.4

2003/2004 84.1 45.9 24.8 7.6

2004/2005 76.9 51 56.8 7.4

2005/2006 90.4 46.6 53 5.3

2006/2007 80.8 48.8 42.9 4.9

În județului Sibiu există societăți comerciale și firme de consultanță care oferă cursuri de

formare profesională, dar și o rețea de învățământ prin care se derulează programe ce

vizează educația adulților oferind noi oportunități în rândul celor care doresc o reconversie

profesională sau dobândirea de noi competențe.

În anul 2008 în cadrul a 24 programe autorizate CNFPA derulate prin rețeaua de învățământ

de stat au beneficiat de formare profesională 521 de persoane, 50% din numărul total de

școli de învățământ tehnic și profesional (28) fiind autorizate CNFPA.

5 Rata de absolvire reprezintă procentul absolvenţilor unui anumit nivel de educaţie din totalul populaţiei în

vârstă teoretică de absolvire specifică nivelului de educaţie respectiv

30

Programe autorizate CNFPA și alte programe de formare profesională derulate în 20086

Judeţul Şcoala Denumirea programului Nr. programe derulate

Nr. participanţi

SIBIU Colegiul Tehnic de Ind. Alimentară "Terezianum" Sibiu

Măcelar 2 40

Colegiul Tehnic de Ind. Alimentară "Terezianum" Sibiu

Brutar 5 84

Colegiul Tehnic de Ind. Alimentară "Terezianum" Sibiu

Formator 1 16

Colegiul Tehnic de Ind. Alimentară "Terezianum" Sibiu

Electromecanic utilaje şi instalaţii comerciale, electrocasnice şi de

industrie alimentară

2 38

Colegiul Tehnic Textil Sibiu Marochiner 2 70

Grupul Şcolar C-ţii de Maşini Mârşa Sudor 1 18

Şcoala de Cooperaţie Sibiu Frizer - coafor - manichiurist - pedichiurist

1 20

Şcoala de Arte şi Meserii Târnava Lucrător maşinist utilaje 5 130

Şcoala de Arte şi Meserii Târnava Maşinist la alte maşini de transport pe orizontală şi verticală

2 44

Şcoala de Arte şi Meserii Târnava Macaragiu 1 27

Şcoala Naţională de Gaz Mediaş Sondor foraj 1 16

Şcoala Naţională de Gaz Mediaş Mecanic motoare termice 1 18

Colegiul Tehnic de Ind. Alimentară "Terezianum" Sibiu

Program Phare de calificare şi recalificare a forţei de muncă - brutar

5 85

Colegiul Tehnic de Ind. Alimentară "Terezianum" Sibiu

Program Phare de calificare şi recalificare a forţei de muncă -

electromecanic

2 35

Total 31 641

Un indicator care se reflectă în calitatea capitalului uman este sănătatea populației și accesul

la infrastructura și serviciile de sănătate. Potrivit datelor statistice din anul 2009, asistența

medicală spitalicească este asigurată de 10 spitale. Asistența medicală primară se realizează

prin intermediul a 322 cabinete medicale de familie și medicină generală. Asistența

ambulatorie de specialitate se realizează prin 10 ambulatorii integrate spitalelor și de

specialitate. Numărul total de paturi din spital este de 2896 (6,8 nr. paturi la 1000 de

locuitori). Personalul medico-sanitar este de 4552 dintre care: 1076 de medici, 370 de

stomatologi, 237 de farmaciști, restul de 2869 fiind personal sanitar mediu.

6.3. Capacități de cercetare

Dezvoltarea sectorului cercetare - dezvoltare - inovare este unul dintre factorii care poate

potența competitivitatea la nivelul județului Sibiu. Necesitatea întăririi legăturii dintre

mediul economic și cel de afaceri atrage în viitor dezvoltarea economiei bazate pe

6 Sursa datelor: ISJ Alba, situația la 1 februarie 2009

31

cunoaștere, a clusterelor industriale și a celor bazate pe cercetare, accelerând procesul de

transfer tehnologic.

Universitatea ”Lucian Blaga” din Sibiu

Situată în municipiul Sibiu, centru universitar cu tradiție, Universitatea ”Lucian Blaga” se

bucură datorită liderilor și personalului didactic de o bună reputație atât pe plan național cât

și internațional.

a. Facultăți și specializări

Facultatea de Inginerie

o Inginerie industrială, Inginerie mecanică, Mine, petrol şi gaze, Inginerie şi

management, Calculatoare şi tehnologia informaţiilor, Inginerie electrică,

Ingineria mediului, Ingineria transporturilor.

Facultatea de Științe

o Matematică, Informatică, Fizică, Sociologie, Psihologie, Ecologie şi Protecţia

Mediului, Biologie, Asistență socială.

Facultatea de științe Agricole, Industrie Alimentară și Protecția Mediului

o Ingineria produselor alimentare, Biotehnologii, Inginerie și management,

Agricultură, Horticultură și Ingineria mediului.

Facultatea de Științe Economice

o Afaceri internaționale, Finanțe-bănci, Marketing, Management, Informatică

economică, Economie generală, Contabilitate și informatică de gestiune,

Economia comerțului, turismului și serviciilor

Facultatea de Medicină

o Medicină, Medicină dentară, Asistenţă medicală, Tehnică dentară și Asistenţă

dentară

Facultatea de Științe Politice, Relații Internaționale și Studii Europene

o Ştiinţe politice, Relaţii internaţionale şi studii europene.

Universitatea ”Româno-Germană”

Universitatea ”Alma Mater”

Universitatea ”Dimitrie Cantemir”

Universitatea ”Nicolae Bălcescu” cu secții ale Universității ”Babes-Bolyai” din

Cluj-Napoca și ”Spiru Haret” din București

b. Centre și departamente de cercetare

În cadrul universității își desfășoară activitatea 33 de centre de cercetare, 5 dintre acestea

fiind acreditate CNCSIS7

7 CNCSIS - Consiliul Național al Cercetării Științifice din Învățământul Superior - este o instituție care finanțează

cercetarea științifică în universitățile din România

32

o Centrul de Cercetări în Domeniul Calităţii (Facultatea de Inginerie „Hermann

Oberth”)

o Centrul de cercetări economice al Universităţii Lucian Blaga din Sibiu

(Facultatea de Ştiinţe Economice)

o Centrul de cercetare în știința comunicării si tehnologia informației

(Facultatea de Științe)

o Departamentul de Cercetare şi Producţie Textilă (Facultatea de Inginerie)

o Departamentul de Cercetare, Expertiză şi Asistenţă Tehnică cu profil în

domeniul agriculturii montane (Facultatea de Ştiinţe Agricole, Industrie

Alimentară şi Protecţia Mediului)

o Centrul de Cercetări Interdisciplinare şi de Frontieră (Facultatea de Inginerie

„Hermann Oberth”)

o Centrul de Cercetare şi Implementare Metode Numerice (Facultatea de

Inginerie „Hermann Oberth”)

o Centrul de Instruire a Formatorilor în Domeniul Învăţământului Asistat de

Calculator (Facultatea de Inginerie „Hermann Oberth”)

o Centrul de Cercetări pentru Tehnologii Neconvenţionale şi Electrotehnologii

(Facultatea de Inginerie „Hermann Oberth”)

o Centrul de Studii şi Cercetări pentru Tehnologii Integrate (Facultatea de

Inginerie „Hermann Oberth”)

o Centrul de Cercetări în Ştiinţa şi Ingineria Materialelor (Facultatea de Inginerie

„Hermann Oberth”)

o Centrul de Cercetări şi Consultanţă pentru Afaceri Industriale - Concept

(Facultatea de Inginerie „Hermann Oberth”)

o Centrul de Sănătate Publică Sibiu (Facultatea de Medicină „Victor Papilian”)

o Centrul de Studii şi Diagnoză Socială (Facultatea de Ştiinţe)

o Centrul de cercetare pentru arhitecturi avansate de procesare a informaţiei

(Facultatea de Inginerie)

o Centrul de cercetare aplicată şi implementare a elementelor de chirurgie

deschisă şi miniinvazivă inovatoare (Facultatea de Medicină „Victor Papilian”)

o Academia Locala CISCO (Netcad) (Facultatea de Inginerie)

o Centrul de cercetare experimentală şi microchirurgie (Facultatea de Medicină

„Victor Papilian”)

o Centru de Cercetare a Suprafeţei Oculare (Facultatea de Medicină „Victor

Papilian”)

o Centrul de studii şi cercetare ştiinţifică în dreptul privat (Facultatea de Drept)

o Centrul de Studii şi Cercetare Ştiinţifică şi Cooperare Internaţională în Drept

Public şi Ştiinţe Administrative (Facultatea de Drept)

o Centru de cercetări în biotehnologie (Facultatea SAIAPM)

o Centrul de cercetare Ecologie aplicată (Facultatea de Ştiinţe)

o Centrul de cercetare în tehnologii inteligente (Facultatea de Inginerie)

33

o Centrul de Cercetare în Ştiinţe Politice, Relaţii Internaţionale şi Studii

Europene (Facultatea de Ştiinţe Politice, Relaţii Internaţionale şi Studii

Europene)

c. Oferta de cercetare și activități de cercetare în beneficiul mediului de afaceri

Numărul de publicații ISI (indicator relevant în evaluarea ofertei de cercetare a unei

universități) a însumat în ultimii 5 ani 235 de articole:

Total 2010 2009 2008 2007 2006

235 59 56 46 42 32

primele 7 domenii care beneficiază de cercetare a cărei vizibilitate este oferită prin

publicațiile ISI și BDI8 sunt: medicină, matematică, științe economice, inginerie

alimentară, ingineria mediului, tehnologia informației și științe juridice

Servicii și activități de cercetare în beneficiul mediului de afaceri în domeniile

amintite anterior: studii, analize, proiectări, studii de fezabilitate, etc

d. Proiecte de succes finalizate sau în curs de implementare a căror rezultate contribuie la

procesul de dezvoltare durabilă:

o Instrumente specifice managementului bazat pe cunoștințe pentru IMM-urile din

România - IMCIMM (Proiect nr. 92123/2008 finanțat prin Programul Parteneriate -

ULBS)

o Elaborarea și implementarea unei metodologii inovative de analiză și evaluare a

caracteristicilor și performanțelor managementului antreprenorial din România -

PERFORMAN (Proiect nr. 92124/2008 finanțat prin Programul Parteneriate - ULBS)

o Parteneriat pentru cercetarea de excelență în dezvoltarea aptitudinilor

antreprenoriale și a capitalului uman competitiv în economia și societatea bazată pe

cunoaștere și inovare (Proiect nr. 91069/2007 finanțat prin Programul Parteneriate -

ULBS)

o Produse și tehnologii ecologice pentru conservarea integrată a patrimoniului național

arhitectural din zona Sibiu - capitală culturală europeană 2007) (Proiect nr.

1305/2007 finanțat prin Programul Parteneriate - ULBS)

o Centru de cercetare de laborator, clinică și paraclinică în domeniul medicinii

respiratorii pediatrice (proiect finanțat din POS CC, Programul Capacități)

o Centru pentru modelarea și prevenirea eroziunii solului pajiștilor naturale - CEMPER

(proiect finanțat din POS CC, Programul Capacități)

8 BDI (Baza de Date Internațională) baza de date internațională cu articole de înaltă calitate a rezultatelor

cercetărilor

34

Institute de Cercetare

Institutul de Cercetare și Ingineria Mediului din Sibiu

Institutul de Cercetări pentru Produse Auxiliare Organice din Mediaș

Institutul de Cercetări Socio - Umane din Sibiu

Institutul pentru Cercetarea și Valorificarea Patrimoniului Cultural Transilvănean în

Context european din Sibiu

Alte institute suport pentru mediul de cercetare

Universitatea Romano - Germană din Sibiu

o Universitatea a fost fondată în anul 1998, ca structură autonomă în cadrul

Fundației Universitare pentru Integrare Europeană, având ca unic fondator

Institutul de Științe Administrative al României ”Paul Negulescu”

Institutul de Științe Administrative din Sibiu

6.4. Județul Sibiu în contextul social

Un Indicator relevant în identificarea principalelor disparități în dezvoltarea socială este

Indicele de Dezvoltare Socială Locală (IDSL) a cărui valoare numerică este de 77 pentru

județul Sibiu (locul 3 pe țară după județele Ilfov și Brașov), indicând un nivel dezvoltat,

comparativ cu nivelul Regiunii Centru (76) care este unul mediu superior dezvoltat. Nivelul

de dezvoltare socială din mediul rural din județul Sibiu este considerat a fi unul dezvoltat.

Dezvoltarea socială a județului Sibiu în 2008 pe medii rezidențial9în comparație cu valorile

maxime și minime la nivel național

Dezvoltarea socială a județelor pe medii rezidențiale

Valoarea IDS 2008

Mediul urban Mediul rural

Jud. Sibiu 94 60

IDS maxim

IDS 99 71

Nume județ Cluj Ilfov

IDS minim

IDS 72 38

Nume județ Giurgiu Teleorman și Vaslui

9 Dumitru Sandu (2010), Disparități sociale în dezvoltarea și în politica regională din România, Universitatea

București, Facultatea de Sociologie și Asistență Socială, pagina 8. (studiu elaborat în cadrul proiectului Dezvoltarea capitalului comunitar din România, CNCSIS-ID 2068)

35

În funcție de IDSL calculat la nivelul anului 2008, cele mai mari valori s-au înregistrat în

județul Sibiu pentru 2 orașe dezvoltate: Sibiu (103), Mediaș (90), 3 orașe mediu dezvoltare:

Cisnădie (87), Agnita (82), Avrig (82), 2 orașe sărace: Dumbrăveni (77), Tălmaciu (76) și 12

comune dezvoltate: Șelimbăr (83), Axente Sever (77), Șura Mare (77), Cristian (75), Dârloș

(69), Valea Viilor (68), Sadu (67), Slimnic (67), Bazna (66), Blăjel (65), Șeica Mare (65) și Șura

Mică (65).

Un indicator care permite o măsurare indirectă a bunăstării comunitare care la rândul ei se

reflectă în contextul social este Indicele de dezvoltare a satului (DEVSAT), ), a cărui valoare

de 71 situează județul Sibiu peste media națională din mediul rural. La nivel de județ acest

indicator a fost construit prin agregarea a 4 indici referitori la capitalul uman, capitalul vital,

condițiile de locuire (capitalul material) și gradul de izolare a comunităților, indicii fiind

calculați ca medii ale valorilor DEVSAT ponderate cu populația satului în 2002.

Gradul mediu de dezvoltare socială10 a satelor din județul Sibiu comparativ cu valorile

maxime și minime la nivel național

Gradul mediu de dezvoltare socială a satelor pe județe

Județul DEVSAT Capital uman Capital vital Capital material

Grad de izolare

Sibiu 71 60 69 72 36

Județul DEVSAT Minim

Capital uman Capital vital Capital material

Grad de izolare

Vaslui 46 39 55 42 47

Județul DEVSAT Maxim

Capital uman Capital vital Capital material

Grad de izolare

Ilfov 81 72 84 72 34

Total mediu rural

DEVSAT Mediu

național

Capital uman Capital vital Capital material

Grad de izolare

60 54 64 55 42

În funcție de clasificare satelor după nivelul de dezvoltare a acestora, potrivit datelor

statistice, cea mai mare pondere a populației rurale din județul Sibiu, peste jumătate,

trăiește în sate cu nivel maxim de dezvoltare (51,3%), acest fapt se reflectându-se pe mai

multe nivele de dezvoltare privind condițiile de trai, educație și calitatea vieții.

10

Dumitru Sandu, Indicele dezvoltării satului DEVSAT, pag 5

36

Ponderea populației rurale pe categorii de sate în funcție de nivelul de dezvoltare11

din județul Sibiu

Sate foarte sărace

Sate sărace Sate mediu dezvoltate

Sate dezvoltate

Sate cu nivel maxim de dezvoltare

9.4 9.7 13.6 16 51.3

7. Rețele și instituții de sprijin pentru afaceri

7.1. Infrastructura de sprijin pentru afaceri

Parcuri industriale

o SC Parcul Industrial Sibiu SA

o SC Parcul Industrial Sibiu - Șura Mică SA

o SC Parcul Industrial Copșa Mică SA

o SC Parcul Industrial Sibiu - Șelimbăr SA

o Parcul Industrial Mediaș

o Parcul Industrial Cârța

Centre de informare tehnologică

o Centrul de Informare Tehnologica COMPETECH

Incubatoare de afaceri

o Incubatorul de afaceri din cadrul Camerei de Comerț, Industrie și Agricultură

Sibiu

Centre de cercetare pentru transfer tehnologic

o Centrul de Cercetări pentru Tehnologii Neconvenționale și Electrotehnologii

(CCTNE-ULBS) Sibiu

o Asociația Romana pentru Tehnologii Neconvenționale din cadrul Universitarii

"Lucian Blaga" din Sibiu

Clubul Oamenilor de Afaceri Germani din Sibiu

7.2. Asociații și instituții de sprijin pentru mediul de afaceri

A. Dezvoltarea durabilă a mediului economic și înconjurător:

1. Dezvoltarea mediului de afaceri

Camera de Comerț, Industrie și Agricultură Sibiu

11

Dumitru Sandu, Indicele dezvoltării satului DEVSAT, pag 6

37

Asociația Romano-germană pentru Pregătire și Perfecționare Profesională din

Sibiu

2. Agricultura și dezvoltarea rurală

Asociația Crescătorilor de Taurine din Sibiu

Asociația Județeană a Vânătorilor și Pescarilor Sportivi din Sibiu, Mediaș,

Agnita

Asociația Pădurilor Jinei din localitatea Jina

Asociația Silvică Iacobeni Laslea

Administrația Administratorilor de Păduri, Sibiu

3. Industrie, transporturi, comerț

Asociația Română pentru Transporturi Internaționale Rutiere din Sibiu

Uniunea Generală a Industriașilor din România (UGIR 1903) - Filiala Sibiu

4. Producători, meșteșuguri tradiționale

Asociația Teritorială a Cooperativelor Meșteșugărești din Sibiu

5. Turism și ecologie

Asociația Județeană de Turism, Sibiu

Fundația de Cultură și Ecologie Sibiu

Fundația Ecologică GREEN din Sibiu

B. Dezvoltarea durabilă comunitară

Asociația pentru Dezvoltare și Integrare comunitară MILENIUM din Sibiu

Asociația Grupului de Acțiune Locală Podișul Mediașului, Sibiu

Asociația GAL Țara Oltului, Sibiu

Grupul de Acțiune pentru Dezvoltarea Agriculturii, Sibiu

Asociația GAL Microregiunea Hârtibaciu, Sibiu

Asociația GAL ”Mărginimea Sibiului”

Asociația GAL ”Țara Secașelor”

Asociația Primăriilor Axente Sever, Șeica Mare și Șeica Mică

Asociație intercomunală (ADI) Centrul Translivaniei, Păltiniș-Cindrel

Asociația Eco Sibiu

Asociația Econord

8. Finanțarea mediului economic

8.1. Dezvoltarea durabilă a mediului de afaceri

Dezvoltarea mediului de afaceri și a antreprenorialului

o Programul Operațional Sectorial Creșterea Competitivității Economice: Axa

prioritară 1 ”Un sistem de producție inovativ și eco-eficient”, DMI 1.1

”Investiții productive și pregătirea pentru concurența pe piață a

38

întreprinderilor, în special IMM-uri”, DMI 1.2 ”Accesul IMM la finanțare”, DMI

1.3 ”Dezvoltarea durabilă a antreprenorialului”

o Programul de Competitivitate și Inovare al Comisiei Europene (CIP) -

Programul pentru inovație și spirit antreprenorial” (The Entrepreneurship and

Innovation Programme, EIP)

o Programul UNCTAD/EMPRETEC - România pentru sprijinirea dezvoltării

întreprinderilor mici și mijlocii

o Schema de ajutor de stat privind asigurarea dezvoltării economice durabile

instituită prin HG nr.1680/2008

o Programul de Finanțare a Consultanței în Afaceri ”Business Advisory Service

BAS Programme”, Schema de finanțare BAS România

o Programul de sprijin pentru beneficiarii proiectelor în domenii prioritare

pentru economia românească, finanțate din Instrumente Structurale ale

Uniunii Europene

Transferul de know-how, competitivitate și valorificarea rezultatelor cercetării de

către mediu de afaceri

o Programul Operațional Sectorial Creșterea Competitivității Economice: Axa

prioritară 2 ”Creșterea competitivității economice prin cercetare - dezvoltare

și inovare”, DMI 2.1 ” CD în parteneriat între universități/ institute de

cercetare - dezvoltare și întreprinderi, în vederea obținerii de rezultate

aplicabile în economie”, DMI2.3 ”Accesul întreprinderilor la activitățile de

cercetare - dezvoltare și inovare”

o Programul de Competitivitate și Inovare al Comisiei Europene (CIP)

8.2. Sprijin pentru mediul de afaceri în dezvoltarea de proiecte sau parteneriate

Tehnologia informației și a comunicațiilor

o Programul Operațional Sectorial Creșterea Competitivității Economice: Axa

prioritară 3 ”Tehnologia informațiilor și comunicațiilor pentru sectoarele

privat și public”

o Programul de sprijinire a politicii în domeniul tehnologiilor informației și

comunicațiilor (ICT Policy Support)

o Programul de Competitivitate și Inovare al Comisiei Europene (CIP) -

Programul de sprijin în politica tehnologiei informației și comunicațiilor (The

Information Communication Technologies Policy Support Programme, ICT-

PSP)

Conservarea energiei și utilizarea de energii regenerabile

o Programul Operațional Sectorial Creșterea Competitivității Economice: Axa

prioritară 4 ”Creșterea eficienței energetice și a securității furnizării în

contextul schimbărilor climatice”

39

o Programul de Competitivitate și Inovare al Comisiei Europene (CIP) -

Programul Energie Inteligentă europeană (The Intelligent Energy Europe

Programme, IEE)

Valorificarea resurselor naturale și protecția mediului

o Programul de mediu LIFE+ al Comisiei Europene

Dezvoltarea durabilă a industriei

o Programul de Creștere a Competitivității produselor industriale

o Programul Relații industriale și dialog social al Uniunii Europene

Dezvoltare rurală și agricultură ecologică

o Programul Național pentru Dezvoltare Rurală, Măsura 141 (Sprijinirea

fermelor agricole de semisubzistență), Măsura 142 (Înființarea grupurilor de

producători) , Măsura 221 (Prima împădurire a terenurilor agricole), Măsura

312 (Sprijin pentru crearea și dezvoltarea de micro-întreprinderi), Măsura 322

(Reconstrucția și dezvoltarea satelor)

Dezvoltare și promovarea valorilor culturale, tradiționale și turistice

o Programul Cultura 2007-2013, Componenta 1 ”Sprijinirea proiectelor

culturale”, Componenta 2 ” Sprijinirea organizațiilor active la nivel european

în domeniul culturii”, Componenta 3 ”Sprijinirea activităților de analiza,

colectării și difuzării informațiilor, precum și a optimizării impactului

proiectelor din domeniul cooperării culturale”

o Programul Național pentru Dezvoltare Rurală, Măsura 313 (Încurajarea

activităților turistice)

o Programul național pentru perioada 2002-2012 pentru susținerea

meșteșugurilor și artizanatului

o Programul de finanțare Media 2007

8.3. Accesul la informații privind sursele de finanțare eligibile pentru mediul de

afaceri

o În fiecare lună Agenția pentru Dezvoltare Regională Centru publică catalogul

surselor de finanțare pentru societăți comerciale:

http://www.adrcentru.ro/Detaliu.aspx?t=PFCatalog

http://www.fonduri-structurale.ro

o Programul Operațional Sectorial Creșterea Competitivității Economice,

finanțat de Uniunea Europeană și Guvernul României, fiind gestionat de

Ministerul Economiei, Comerțului și Mediului de Afaceri

http://amposcce.minind.ro/

o Programul de Competitivitate și Inovare al Comisiei Europene, finanțat de

Uniunea Europeană

http://ec.europa.eu/cip/

40

o Programul UNCTAD/EMPRETEC - România pentru sprijinirea dezvoltării

întreprinderilor mici și mijlocii, finanțat de Guvernul României și Conferința

Națiunilor Unite pentru Comerț și Dezvoltare (UNCTAD), gestionat de Agenția

pentru Implementarea Proiectelor și programelor pentru IMM-uri (AIPPIMM)

http://www.aippimm.ro/

o Schema de ajutor de stat privind asigurarea dezvoltării economice durabile

instituită prin HG nr.1680/2008, finanțată de Guvernul României

http://www.finantare.ro/program-1371-Schema-de-ajutor-de-stat-privind-

asigurarea-dezvoltarii-economice-durabile.html

o Programul de Finanțare a Consultanței în Afaceri ”BAS România”, finanțat de

Ministerul Federal de Finanțare al Austriei

http://www.basromania.ro/

o Programul de sprijin pentru beneficiarii proiectelor în domenii prioritare

pentru economia românească, finanțate din Instrumente Structurale ale

Uniunii Europene alocate României prin OUG nr.9/2010, program finanțat de

Fondul Național de Garantare a Creditelor pentru Întreprinderilor Mici și

Mijlocii

o Programul de sprijinire a politicii în domeniul tehnologiilor informației și

comunicațiilor (ICT Policy Support) , finanțat de Uniunea Europeană

http://ec.europa.eu/information_society/activities/ict_psp/participating/calls

/call_proposals_11/index_en.htm

o Programul de Creștere a Competitivității produselor industriale, finanțat de

Guvernul României și Ministerul Economiei, Comerțului și Mediului de Afaceri

http://www.minind.ro/competitivitate/competitiv.html

o Programul Relații industriale și dialog social, finanțat de Uniunea Europeană

http://ec.europa.eu/social/main.jsp?catId=329&langId=en&callId=292&furth

erCalls=yes

o Programul Național pentru Dezvoltare Rurală, finanțat de Uniunea Europeană

și Guvernul României, gestionat de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale

http://www.madr.ro/pages/page.php?self=03&sub=0302&tz=030202

o Programul de Mediu LIFE+, finanțat de Uniunea Europeană

http://ec.europa.eu/environment/life/

o Programul Cultura 2007-2013, Componenta 1 ”Sprijinirea proiectelor

culturale”, finanțat de Uniunea Europeană,implementat în România de

Centrul de Cercetare și Consultanță în Domeniul Culturii prin Punctul de

Contact Cultural al României

http://eacea.ec.europa.eu/culture/index_en.php și

http://www.cultura2007.ro/

o Programul național pentru perioada 2002-2012 pentru susținerea

meșteșugurilor și artizanatului, finanțat de la Bugetul de Stat , program

41

gestionat de Agenția pentru Implementarea Proiectelor și Programelor pentru

IMM-uri (AIPPIMM)

http://programenationale2011.aippimm.ro/

o Programul de finanțare Media 2007, finanțat de Uniunea Europeană

http://ec.europa.eu/culture/media/index_en.htm

8.4. Soluții alternative de finanțare acordate de bănci

BRD Groupe Societe Generale:

o EUROBRD IMM: http://www.fondurieuropenebrd.ro/ro/oferta-brd/eurobrd-

imm.html

- Credit de investiții în completarea surselor proprii, pentru co-

finanțarea componentei de contribuție proprie

- Credit destinat pre-finanțării fondurilor nerambursabile aferente

proiectului cu componenta fonduri europene

- Credit destinat finanțării cheltuielilor ne-eligibile aferente proiectului

cu componenta fonduri europene

- Finanțarea necesarului de capital de lucru ca urmare a implementării

și operării proiectului de investiții

o BRD PROFIT http://www.brd.ro/persoane-juridice/pachete-business/

- gamă completă de pachete Profit destinată microîntreprinderilor și

întreprinderilor mici

CEC Bank

o Soluții de finanțare prin credit pentru investiții, credit pentru stocuri, plafon

credit overnight acordat anterior încasărilor externe

https://www.cec.ro/home/persoane-juridice/credite/credite.aspx

o Credit pentru IMM-uri din surse BERD și UE:

- Facilități de finanțare în domeniul eficienței energetice

- Facilități de finanțare în domeniul rural

Banca Transilvania

o Credite Agricole

http://www.bancatransilvania.ro/imm/creditele_agricole.html

o Credite cu analiză simplificată, credite rapide fără garanții materiale, credite

rapide pentru investiții, credite pentru firme nou înființate, credite rapide din

surse BERD

http://www.bancatransilvania.ro/imm/credite_persoane_juridice.html#ancor

a1

ALPHA BANK

o Alpha IMMturism

https://www.alphabank.ro/ro/produse/alpha_IMM_turism.htm

o Soluții de cofinanțare pentru proiecte europene

42

https://www.alphabank.ro/ro/produse/alpha_cofinantare.htm

Banca Românească

o Linii de finanțare pentru IMM-uri: EURO CREDIT și Creditul EURO INVEST

http://www.banca-romaneasca.ro/main.php?did=535&code=imm+sme

o Finanțarea companiilor: a necesităților urgente, curente, a investițiilor și

activităților de comerț

http://www.banca-

romaneasca.ro/main.php?did=135&code=facilitati+de+creditare

Banca Comercială Carpatica

o Programe de finanțare: Creditul BEI, creditul din surse EFSE si Proiecte de

dezvoltare rurală

http://www.carpatica.ro/index.php?option=com_content&view=article&id=2

22&Itemid=185

o Credite pentru IMM-uri și corporații: Credit Plafon Global Multioption, Credit

de Investiții, Creditul Agricol

http://www.carpatica.ro/index.php?option=com_content&view=article&id=2

22&Itemid=185

Raiffeisen Bank

o Credite IMM: Credite clienți Medii, Credite clienți Micro, Credit de investiții

pentru eficiență energetică

http://www.raiffeisen.ro/intreprinderi-mici-si-mijlocii/credite-imm