1ofertaipt.tvet.ro/documente/plai/regiunea sud-est - 2013... · web vieweste de reţinut faptul ca...

PLAI JUDEŢUL TULCEA 2013 - 2020

PLAN LOCAL DE ACŢIUNEPENTRU DEZVOLTAREA ÎNVĂŢĂMÂNTULUI

PROFESIONAL ŞI TEHNIC (PLAI)JUDEŢUL TULCEA

2013 – 2020

Document elaborat de Comitetul Local de Dezvoltare aParteneriatului Social al judeţului Tulcea

Noiembrie 2012

3


CUPRINS1. REZUMAT--------------------------------------------------------------------82. DEMOGRAFIE-----------------------------------------------------------------12

2.1. SITUAŢIA PREZENTA--------------------------------------------------------------------------122.1.1. POPULAŢIA TOTALĂ. DINAMICA GENERALĂ----------------------------------122.1.2. DISTRIBUŢIA PE MEDII REZIDENŢIALE (URBAN/RURAL)----------------132.1.3. DISTRIBUŢIA PE SEXE------------------------------------------------------------------132.1.4. STRUCTURA PE GRUPE DE VÂRSTĂ----------------------------------------------132.1.5. STRUCTURA PE GRUPE DE VARSTA SI MEDII REZIDENTIALE----------132.1.6. STRUCTURA ETNICĂ--------------------------------------------------------------------132.1.7. MIŞCAREA MIGRATORIE--------------------------------------------------------------14

2.2. PROIECŢII DEMOGRAFICE-----------------------------------------------------------------14

2.3. PRINCIPALELE CONCLUZII DIN ANALIZA DEMOGRAFICĂ. IMPLICAŢII PENTRU IPT--------------------------------------------------------------------------------------------------------16

2. PROFILUL ECONOMIC JUDEŢEAN------------------------------173.1. PRINCIPALII INDICATORI ECONOMICI-----------------------------------------------17

3.1.1. PRODUSUL INTERN BRUT (PIB) ŞI VALOAREA ADĂUGATĂ BRUTĂ(VAB)------------------------------------------------------------------------------------------------------------17

3.1.2. PRODUCTIVITATEA MUNCII---------------------------------------------------------183.1.3. FIRMELE DIN JUDET. DINAMICA, REPARTITIA SECTORIALA SI PE

CLASE DE MARIME--------------------------------------------------------------------------------------------------183.1.4. INVESTIŢIILE BRUTE ALE UNITĂŢILOR LOCALE ACTIVE DIN

INDUSTRIE, CONSTRUCŢII, COMERŢ ŞI ALTE SERVICII-----------------------------------------------183.1.5. DINAMICA UNITĂŢILOR LOCALE ACTIVE--------------------------------------18

3.2. INFORMAŢII PARŢIALE----------------------------------------------------------------------193.2.1. PROCESUL DE INTEGRARE EUROPEANA SI CERINŢELE DE

COMPETITIVITATE--------------------------------------------------------------------------------------------------193.2.2. CERCETAREA – DEZVOLTAREA-----------------------------------------------------193.2.3. INDUSTRIA----------------------------------------------------------------------------------193.2.4. INFRASTRUCTURA DE TRANSPORT, TEHNICĂ, EDILITARĂ, DE

COMUNICAŢII ŞI DE MEDIU-------------------------------------------------------------------------------------203.2.5. AGRICULTURA----------------------------------------------------------------------------223.2.6. VITICULTURA------------------------------------------------------------------------------233.2.7. TURISMUL-----------------------------------------------------------------------------------243.2.8. ZONA MONTANĂ ŞI DEZVOLTAREA DURABILĂ –ASPECTE SPECIFICE

RURALULUI AUTOHTON------------------------------------------------------------------------------------------30

3.3. CONCLUZII DIN ANALIZA MEDIULUI ECONOMIC. IMPLICAŢII PENTRU IPT---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------32

3. PIAŢA MUNCII-----------------------------------------------------------334.1. SITUAŢIA ACTUALĂ. INDICATORI STATISTICI AI PIEŢEI MUNCII-----------33

4.1.1. PARTICIPAREA LA FORŢA DE MUNCĂ - POPULAŢIA ACTIVĂ, POPULAŢIA OCUPATĂ, ŞOMAJUL-----------------------------------------------------------------------------33

4.1.2. STRUCTURA POPULAŢIEI OCUPATE PE NIVELURI DE INSTRUIRE, LA NIVEL REGIONAL-----------------------------------------------------------------------------------------------------36

4.1.3. STRUCTURA POPULAŢIEI OCUPATE CIVILE PE PRINCIPALELE ACTIVITĂŢI ALE ECONOMIEI------------------------------------------------------------------------------------37

4.1.4. NUMĂRUL MEDIU AL MUNCITORILOR PE ACTIVITĂŢI ALE ECONOMIEI NAŢIONALE------------------------------------------------------------------------------------------38

4.2. INFORMAŢII PARŢIALE----------------------------------------------------------------------384.2.1. ANALIZA COMPARATIVĂ PE OCUPAŢII A ŞOMAJULUI ŞI LOCURILOR

DE MUNCĂ VACANTE ÎNREGISTRATE LA AJOFM--------------------------------------------------------384.2.1.1. Principalele constatări din analiza evoluţiei la nivelul ocupaţiilor

relevante pentru învăţământul profesional şi tehnic liceal---------------------------------------------------39

4


4.2.1.2. Principalele constatări din analiza evoluţiei la nivelul ocupaţiilor relevante pentru învăţământul postliceal------------------------------------------------------------------------42

4.2.1.3. Principalele constatări din analiza evoluţiei la nivelul ocupaţiilor relevante pentru învăţământul superior--------------------------------------------------------------------------42

4.2.2. EVOLUŢIA ŞOMAJULUI ŞI A LOCURILOR DE MUNCĂ VACANTE ÎNREGISTRATE LA AJOFM ÎN PERIOADA OCTOMBRIE 2008 – MARTIE 2010, ÎN CONTEXTUL CRIZEI ECONOMICE ŞI FINANCIARE------------------------------------------------------43

4.3. CONCLUZII DIN ANALIZA PIEŢEI MUNCII. IMPLICATII PENTRU IPT------604.3.1. PRINCIPALELE CONSTATĂRI DESPRINSE DIN INFORMAŢIILE DIN

AMIGO LA NIVEL REGIONAL-------------------------------------------------------------------------------------604.3.2. CONCLUZII DIN ANALIZA PRINCIPALILOR INDICATORI DIN BALANŢA

FORŢEI DE MUNCĂ(BFM)-----------------------------------------------------------------------------------------624.3.3. CONCLUZII DIN ANALIZA STRUCTURII POPULAŢIEI OCUPATE

CIVILE--------------------------------------------------------------------------------------------------------------------634.3.4. CONCLUZII DIN ANALIZA COMPARATIVĂ PE OCUPAŢII A

ŞOMAJULUI ŞI LOCURILOR DE MUNCĂ VACANTE ÎNREGISTRATE LA AJOFM---------------634.3.5. PROIECŢIA OCUPĂRII ŞI A DEFICITULUI DE CALIFICĂRI PE TERMEN

SCURT (ANCHETE)---------------------------------------------------------------------------------------------------644.3.6. CONCLUZII DIN PREVIZIUNILE PRIVIND CEREREA ŞI OFERTA PE

TERMEN LUNG LA NIVEL REGIONAL-------------------------------------------------------------------------65

4.4. IMPLICAŢIILE PENTRU IPT----------------------------------------------------------------655. ÎNVĂŢĂMÂNTUL PROFESIONAL ŞI TEHNIC DIN JUDEŢ 67

5.1. CONTEXTUL DE POLITICI PENTRU EDUCAŢIE SI FORMARE PROFESIONALĂ--------------------------------------------------------------------------------------------------67

5.1.1. CONTEXTUL EUROPEAN--------------------------------------------------------------675.1.2.CONTEXTUL NAŢIONAL----------------------------------------------------------------74

5.2.INDICATORI DE CONTEXT SPECIFICI--------------------------------------------------755.2.1. CONTEXTUL DEMOGRAFIC ŞI POPULAŢIA ŞCOLARĂ---------------------75

5.3. INDICATORI DE INTRARE-------------------------------------------------------------------775.3.1. NUMĂRUL DE ELEVI CE REVINE LA UN CADRU DIDACTIC-------------775.3.2. RESURSELE UMANE DIN IPT---------------------------------------------------------775.3.3. RESURSE MATERIALE ŞI CONDIŢII DE ÎNVĂŢARE---------------------------78

5.4. INDICATORI DE PROCES--------------------------------------------------------------------795.4.1. MECANISME DECIZIONALE ŞI DESCENTRALIZAREA FUNCŢIONALĂ

ÎN IPT---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------795.4.2. ASIGURAREA CALITĂŢII ÎN ÎPT-----------------------------------------------------805.4.3. SERVICIILE DE ORIENTARE ŞI CONSILIERE-----------------------------------80

5.5. INDICATORI DE IEŞIRE----------------------------------------------------------------------815.5.1. RATA NETĂ DE CUPRINDERE ÎN SISTEMUL DE ÎNVĂŢĂMÂNT ŞI DE

FORMARE PROFESIONALĂ---------------------------------------------------------------------------------------815.5.2. GRADUL DE CUPRINDERE ÎN ÎNVĂŢĂMÂNT (RATA SPECIFICĂ DE

CUPRINDERE PE VÂRSTE)----------------------------------------------------------------------------------------815.5.3. RATA ABANDONULUI ŞCOLAR, PE NIVELURI DE EDUCAŢIE ISCED- 815.5.4. RATA DE ABSOLVIRE, PE NIVELURI DE EDUCAŢIE ISCED---------------825.5.5. RATA DE SUCCES-------------------------------------------------------------------------845.5.6. RATA DE TRANZIŢIE LA URMĂTORUL NIVEL DE EDUCAŢIE------------845.5.7. RATA DE PĂRĂSIRE TIMPURIE A SISTEMULUI DE EDUCAŢIE DE

CĂTRE TINERII CU VÂRSTĂ CUPRINSĂ ÎN INTERVALUL 18-24 ANI, DIN CARE IN TVET---845.5.8. PROCENTUL ELEVILOR CU NIVEL SCĂZUT AL COMPETENŢELOR DE

CITIRE/LECTURĂ (PISA)-------------------------------------------------------------------------------------------855.5.9. PONDEREA POPULAŢIEI CU VÂRSTE CUPRINSE ÎNTRE 20-24 DE ANI

CARE AU ABSOLVIT CEL PUŢIN ÎNVĂŢĂMÂNTUL SECUNDAR SUPERIOR---------------------855.5.10. RATA DE PARTICIPARE ÎN FORMAREA CONTINUĂ A POPULAŢIEI

ADULTE (25-64 ANI)-------------------------------------------------------------------------------------------------85

5.6. INDICATORI DE IMPACT--------------------------------------------------------------------85

5


5.6.1. IMPACTUL SISTEMULUI DE ÎNVĂŢĂMÂNT ŞI DE FORMARE PROFESIONALĂ ASUPRA ŞOMAJULUI-----------------------------------------------------------------------85

5.6.2. RATA DE INSERŢIE A ABSOLVENŢILOR LA 6 LUNI DE LA ABSOLVIRE, PE NIVELURI DE EDUCAŢIE-------------------------------------------------------------------------------------86

5.6.3. GRADUL DE UTILIZARE A COMPETENŢELOR DOBÂNDITE DE ABSOLVENŢI LA LOCUL DE MUNCĂ--------------------------------------------------------------------------86

5.7. OFERTA ŞCOLILOR ÎPT DIN JUDEŢ-----------------------------------------------------865.7.1. EVOLUŢIA PLANURILOR DE ŞCOLARIZARE------------------------------------865.7.2. ANALIZA OFERTEI CURENTE PENTRU FORMAREA PROFESIONALĂ

INIŢIALĂ ÎN ANUL ŞCOLAR 2010-2011------------------------------------------------------------------------895.7.4. OFERTA ŞCOLILOR DIN ÎPT PENTRU FORMAREA ADULŢILOR--------925.7.5. REŢELE ŞCOLARE------------------------------------------------------------------------935.7.6. PARTENERIATUL CU ÎNTREPRINDERILE---------------------------------------93

5. 8. PRINCIPALELE CONCLUZII DIN ANALIZA IPT JUDEŢEAN--------------------956. EVALUAREA PROGRESULUI ÎN IMPLEMENTAREA PLAI----997. ANALIZA SWOT A CORELĂRII OFERTEI DE FORMARE

PROFESIONALĂ CU CEREREA---------------------------------------------------998. REZUMATUL PRINCIPALELOR CONCLUZII ŞI

RECOMANDĂRI PENTRU PLANUL DE MĂSURI---------------------------1039. ACŢIUNI PROPUSE PENTRU REALIZAREA OBIECTIVELOR

DEZVOLTĂRII ÎPT LA ORIZONTUL ANULUI 2013------------------------106

6


Lista abrevierilor

MECICNDIPT

PRAIPLAIPASCRCLDPSIPTTVETAJOFMCESSAMACCCDISJCDSCDLINCSMPS

EQFECVETECTSENQA – VET

Ministerul Educaţiei, Cercetării şi InovăriiCentrul Naţional pentru Dezvoltarea Învăţământului

Profesional şi TehnicPlanul Regional de Acţiune pentru ÎnvăţământPlanul Local de Acţiune pentru ÎnvăţământPlanul de Acţiune al ŞcoliiConsorţiu RegionalComitetul Local de Dezvoltare a Parteneriatului SocialÎnvăţământ Profesional şi TehnicTehnical, Vocational and Educational TrainingAgenţia Judeţeană de Ocupare a Forţei de Muncă Cerinţe Educaţionale SpecialeŞcoală de Arte şi MeseriiAn de CompletareCasa Corpului DidacticInspectorat Şcolar JudeţeanCurriculum la Decizia ŞcoliiCurriculum în Dezvoltare LocalăInstitutul Naţional de Cercetare Ştiinţifică în domeniul

Muncii şi Protecţiei SocialeEuropean Qualification FrameworkEuropean Credit system for Vocational Education and

TrainingEuropean Credit Transfer and Accumulation SystemEuropean Network for Quality Assurance in Vocational

Education and Training

7


Cuvânt înainte

Planificarea strategică1 a ofertei de formare profesională prin învăţământ profesional şi tehnic (IPT) are caracter naţional şi este realizată în raport cu obiectivele asumate de România ca stat membru al Uniunii Europene.

Obiectivul major al planificării strategice a IPT constă în creşterea contribuţiei învăţământului profesional şi tehnic la tranziţia rapidă şi eficientă către o economie competitivă bazată pe inovare şi cunoaştere, participativă şi inclusivă.

Învăţământul profesional şi tehnic, prin obiectivele sale, este subsumat dublului rol al educaţiei: economic şi social. Prin urmare IPT nu poate răspunde, în sens restrâns, cerinţelor imediate ale unui loc de muncă, el trebuie să asigure pregătirea pentru o carieră de succes care presupune integrare socio - profesională. În aceste condiţii învăţământul profesional şi tehnic trebuie văzut ca o etapă în procesul învăţării pe parcursul întregii vieţi, care este imediat urmată de învăţarea la locul de muncă în vederea adaptării la cerinţele acestuia.

Iată de ce prognoza ofertei IPT realizată în corelare cu o cerere previzionată a forţei de muncă şi tranziţia de la şcoală la viaţa activă devin elemente strategice pentru o planificare performantă.

Modelul propus şi implementat începând cu anul 2003 urmăreşte asigurarea unei oferte de formare profesională prin IPT relevantă în raport cu nevoile previzionate ale pieţei muncii.

Relevanţa ofertei de formare profesională se referă atât la aspectul cantitativ (deficitul de competenţe şi calificări de pe piaţa muncii) cât şi la aspectul calitativ (teritorialitatea ofertei şi calitatea rezultatelor învăţării)

Modelul de planificare strategică se caracterizează prin: descentralizarea deciziei şi distribuirea acesteia pe mai

multe niveluri decizionale, respectiv naţional, regional, judeţean şi local realizarea exerciţiului participativ bazat pe acţiunea

colectivă a partenerilor economici şi sociali multipli (Consorţii regionale, Comitete Locale de Dezvoltare a Parteneriatului Social, Consilii de Administraţie al unităţilor de învăţământ)

combinarea fluxului decizional de sus în jos cu cel de jos în sus

elaborarea, implementarea şi monitorizarea instrumentelor de planificare strategică: Planul Regional de Acţiune pentru Învăţământ (PRAI) - nivel regional; Planul Local de Acţiune pentru Învăţământ (PLAI) - nivel judeţean; Planul de Acţiune al Şcolii (PAS) - nivelul comunităţii din aria de acţiune a şcoliiScopul Planului Local de Acţiune pentru Învăţământ (PLAI) este de a

îmbunătăţi corelarea dintre oferta învăţământului profesional şi tehnic şi nevoile de dezvoltare socio-economică la nivel judeţean, în perspectiva anului 2013 şi la orizontul anului 2020. PLAI cuprinde:

analiza contextului judeţean din punct de vedere al evoluţiilor şi previziunilor demografice, de piaţă a muncii şi economice;

analiza capacităţii sistemului învăţământului profesional şi tehnic de a răspunde nevoilor identificate prin analiza contextului regional;

1 Termenul „planificare strategică” este utilizat cu semnificaţia de „prognoză” pe termen mediu de 5 – 7 ani a ofertei IPT realizată în contextul modelului propus de CNDIPT.

8


priorităţile, ţintele şi acţiunile pentru dezvoltarea învăţământului profesional şi tehnic la nivel regional ca răspuns la nevoile identificate;Rolul PLAI este de a furniza cadrul de referinţă şi de a facilita

documentarea pentru elaborarea PAS şi de a oferi decidenţilor suportul pentru informarea deciziei cu privire la oferta de formare profesională iniţială în concordanţă cu cererea previzionată.

PLAI este elaborat şi actualizat anual în cadrul Comitetului Local de Dezvoltare a Parteneriatului Social (CLDPS) - structură consultativă pentru problemele de educaţie şi formare profesională a Inspectoratului Şcolar Judeţean(ISJ). După adoptarea în cadrul CLDPS, PLAI este aprobat de Consiliul de administraţie al ISJ.

1. REZUMAT

Prezentul document realizează o analiză a situaţiei actuale şi a celei previzionate pentru aspectele demografice, economice, ale pieţei muncii şi ale învăţământului profesional şi tehnic din judeţul Tulcea din perspectiva cererii actuale şi previzionate pentru formarea profesională. PLAI a fost documentat pe baza PRAI şi a informaţiilor specifice de la nivel judeţean din surse administrative.

La sfârşitul fiecărui capitol de analiză sunt formulate concluzii şi recomandări adresate factorilor de decizie pentru dezvoltarea viitoare a învăţământului profesional şi tehnic.

Planul de măsuri - propus pentru transpunerea în acţiune a principalelor concluzii şi recomandări, este prezentat în capitolul 9 şi reprezintă scopul final al demersului de analiză.

Analiza demografică indică un declin general al populaţiei, în mod deosebit pentru grupele tinere de vârstă, însoţit de îmbătrânirea populaţiei. Se reţin din analiza demografică, diversitatea etnică, şi ponderea semnificativă a populaţiei rurale.

Scăderile prognozate pentru totalul populaţiei judeţului şi mai ales scăderile înregistrate în ultimii ani la populaţia cu vârsta între 0-14 ani va influenţa structura reţelei şcolare prin concentrarea activităţilor şi creşterea competiţiei între şcoli. Apreciem că într-un mediu concurenţial tot mai pronunţat, unităţile şcolare vor trebui să pună accent pe calitate în formarea profesională, certificată prin inserţia socio-profesională a absolvenţilor.

Creşterea numărului populaţiei cu vârsta de 60 de ani şi peste, apreciem că va conduce la sporirea nevoilor din domeniul asistenţei sociale şi medicale, învăţământul fiind chemat să răspundă prin oferta de formare la această realitate, atât prin planurile de şcolarizare cât şi prin curriculum adaptat;

Ponderea mai mare a populaţiei cu vârsta cuprinsă între 0-14 ani din mediul rural decât cea din mediul urban ridică problema adaptării reţelei şcolare de formare profesională iniţială şi a adoptării unor măsuri eficiente pentru asigurarea accesului acestei categorii, cu asigurarea egalităţii şanselor;

Preponderenţa populaţiei feminine, inclusiv la categoria de vârstă 0-14 ani, apreciem că are implicaţii în structura ofertei de formare iniţială.

Din analiza mediului economic se constată diversitatea activităţilor economice, creşterea ponderii serviciilor în economia judeţeană, ponderea importantă a agriculturii şi industriei, ponderea modestă a construcţiilor.

9


Economia judeţului se află pe un trend crescător ca urmare a creşterilor înregistrate pentru produsul intern brut, valoarea adăugată brută, cifra de afaceri, investiţiile brute, investiţiile străine.

Se apreciază că domeniile de formare profesională iniţială prioritare sunt: comerţ, turism şi alimentaţie, construcţii, mecanica prin calificări ce se adresează industriei navale, industria alimentară şi agricultura.

Schimbările tehnologice şi organizaţionale produse la nivelul agenţilor economici impun dezvoltarea parteneriatului dintre unităţile şcolare IPT şi agenţi economici pentru adaptarea curriculum-ului, asigurarea condiţiilor de desfăşurare a instruirii practice şi dezvoltarea formării continue a cadrelor didactice prin stagii la agenţi economici

Principalele constatări din analiza pieţei muncii indică o scădere a populaţiei active şi mai ales a populaţiei ocupate (în mod deosebit în mediul rural şi în cazul femeilor). Se constată o rată de ocupare mai mică decât la nivel naţional şi un decalaj semnificativ faţă de ţinta UE pentru 2020 (care prevede o rata de ocupare de 75% în 2020).

Reţinem evoluţia descrescătoare a ponderii ocupării în agricultură, cu menţiunea că este o ocupare supradimensionată, precară, de subzistenţă, şi tendinţa de creştere a ponderii ocupării în servicii şi construcţii(insuficientă însă pentru o economie modernă). Industria se menţine, cu anumite fluctuaţii în jurul aceloraşi valori ale numărului şi ponderii populaţiei ocupate

Ponderea populaţiei şomere din grupa 15-24 ani (14% din şomeri la sfârşitul anului 2008) cu diferenţe însemnate între cele două sexe apreciem că trebuie să fie obiect de analiză la nivel local şi la nivelul parteneriatului şcoală-angajatori-familie pentru identificarea cauzelor care au generat situaţiile de şomaj ridicat in rândul acestei grupe de vârstă(oferta educaţională neadecvată cerinţelor pieţei muncii, competenţele scăzute ale absolvenţilor în raport cu cerinţele angajatorilor, refuzul absolvenţilor pentru încadrare în anumite meserii sau pentru formare iniţială în meserii cerute pe piaţa muncii, refuzul angajatorilor de a absorbi absolvenţii de SAM şi liceu datorită neîncrederii şi lipsei de experienţă) şi adoptarea măsurilor pentru diminuarea fenomenului.

Structura populaţiei ocupate pe grupe de vârstă şi nivele de instruire arată nevoia ca atât şcoala cât şi factorii responsabili trebuie să acţioneze pentru crearea condiţiilor şi a motivaţiei în deplină egalitate a şanselor pentru continuarea studiilor de către absolvenţii de gimnaziu şi diminuarea în acest fel a procentului de populaţie ocupată cu nivel de pregătire gimnazial. Astfel, rata de ocupare în anul 2010, la nivelul judeţului Tulcea este de 52,1% sub media pe regiune. În acelaşi sens, apreciem că şcolii îi revine o importantă sarcină de a aborda forme de învăţământ pentru adulţi în condiţiile în care cerinţele care s-au manifestat pe piaţa muncii şi în viaţa economică odată cu integrarea României în Uniunea Europeană a afectat şi mai mult categoriile de populaţie ocupată cu nivel de instruire primar, gimnazial şi chiar profesional.

Din analiza evoluţiilor prognozate pentru cerere-ofertă şi pentru cerere în perspectiva 2013 apreciem că este necesară creşterea preocupării şcolilor pentru asigurarea unei înalte calităţi a formării profesionale, menită să conducă la dobândirea de către absolvenţi a competenţelor profesionale la un nivel superior celorlalţi ofertanţi de forţă de muncă. Şansa absolvenţilor şi implicit a şcolii, în condiţiile în care oferta pe piaţa muncii este cu mult mai mare decât cererea, este de a răspunde în mai mare măsură cerinţelor angajatorilor decât alţii. Acest lucru se poate obţine prin dezvoltarea resurselor umane şi materiale ale şcolilor şi a

10


unor parteneriate durabile şcoală-angajatori, şi prin formarea profesională în calificări de nivel 2, solicitate în piaţa muncii.

Capitolul privind educaţia şi formarea profesională analizează contextul european şi naţional, precum şi principalii indicatori care definesc contextul educaţional judeţean, evoluţia populaţiei şcolare, situaţia resurselor umane din învăţământul profesional şi tehnic, condiţiile de învăţare (baza materială), numărul de elevi care revin unui profesor, implicaţiile descentralizării funcţionale şi importanţa implicării partenerilor sociali, gradul de acoperire al serviciilor de orientare şi consiliere, opţiunile elevilor pentru ÎPT, evoluţia ratelor de cuprindere în educaţie şi de abandon şcolar, ratele de tranziţie pe niveluri educaţionale, etc. O analiză detaliată este dedicată ofertei curente pentru formarea profesională iniţială prin ÎPT, constatându-se progresul rezultat pe baza exerciţiilor de planificare strategică anterioare, dar şi unele aspecte care trebuie îmbunătăţite în continuare. Este analizată de asemenea implicarea şcolilor în formarea adulţilor. Principalele constatări din analiza sistemului de educaţie şi formare profesională din regiune sunt sintetizate la sfârşitul capitolului, din perspectiva măsurilor propuse pentru creşterea relevanţei şi calităţii în raport cu nevoile beneficiarilor.

În ceea ce priveşte planificarea ofertei de formare profesională iniţială se pot desprinde următoarele concluzii:

- Oferta de formare profesională pentru anul şcolar 2011-2012 este în concordanţă cu cererea previzionată la orizontul anului 2013 (apreciere prin ponderi ale ofertei pe domenii de formare în raport cu ponderi ale cererii previzionate) pentru domeniile de formare profesională.

- Domeniile de formare profesională la care se înregistrează abateri în afara plajei ponderilor recomandate în PLAI sunt:

Electronică şi automatizări - ponderea în planul de şcolarizare este de 4,1% faţă de ponderea recomandată de 9%;

Fabricarea produselor din lemn - ponderea în planul de şcolarizare este de 6% faţă de ponderea recomandată de 6%;

comerţ - ponderea în planul de şcolarizare este 10 % faţă de ponderea recomandată de 5 %;

mecanică - ponderea în planul de şcolarizare este20,4 % faţă de ponderea recomandată de 27%;

Estetica si igiena corpului omenesc - ponderea în planul de şcolarizare este 0% faţă de ponderea recomandată de 1-2%.- Oferta de formare profesională pentru anul şcolar 2012-2013 este în

concordanţă cu cererea previzionată la orizontul anului 2013 (apreciere prin ponderi ale ofertei pe domenii de formare în raport cu ponderi ale cererii previzionate) pentru domeniile de formare profesională.

- Domeniile de formare profesională la care se înregistrează abateri în afara plajei ponderilor recomandate în PLAI sunt:

electronică şi automatizări - ponderea în planul de şcolarizare este de 4,1% faţă de ponderea recomandată de 2%;

comerţ - ponderea în planul de şcolarizare este 8,2 % faţă de ponderea recomandată de 10 %;

mecanică - ponderea în planul de şcolarizare este 24,4 % faţă de ponderea recomandată de 27%;

industria alimentară - ponderea în planul de şcolarizare este 8,9% faţă de ponderea recomandată de 6%.

11


protecţia mediului în planul de şcolarizare este 4,4 % faţă de ponderea recomandată de 6%.

Menţionăm ca ponderile prezentate ca abateri sunt obţinute prin analiza ofertei la cursul de zi, prin completarea cu clasele de seral aproape toate domeniile planificate se apropie de ţintele cererii propuse în PLAI

Structura ofertei de formare profesională iniţială este necesar să fie analizată la nivel local (nivelul judeţului şi al şcolii) pe calificări în raport cu cererea previzionată de forţă de muncă;

Distribuţia teritorială a ofertei educaţionale prin şcolile IPT va ţine cont de resursele disponibile şi, în mod deosebit de asigurarea parteneriatului şcoală - agenţi economici. În acest sens, învăţământului liceal tehnologic în mediul rural a ramas la acelasi nivel cu un grup şcolar mai mult în urma autorizării nivelului liceal la Grupul Şcolar ,,S. Leonescu” Luncaviţa. Dezvoltarea în continuare a reţelei şcolare din IPT Tulcea nu este oportună datorită investiţiilor mari necesare, dificultăţilor de asigurare a cadrelor didactice calificate, a numărului relativ redus de elevi care ar avea acces la aceste şcoli şi a agenţilor economici puţini şi cu capacitate redusă de asigurare a condiţiilor de instruire practică a elevilor. Din aceste motive, apreciem că direcţiile de acţiune pentru rezolvarea acestei probleme sunt: dezvoltarea şcolilor existente din zonele rurale, creşterea gradului de mobilitate al elevilor prin asigurarea transportului şcolar şi prin burse de studii pentru acces la internatele grupurilor şcolare, învăţământul la distanţă şi înfiinţarea consorţiilor şcolare care să deservească comunităţi rurale de pe o arie mai extinsă. În capitolul 5.7.6.5 Direcţii de restructurare a reţelei şcolare sunt propuse măsuri ce vizează dezvoltarea unor unităţi şcolare pe anumite domenii de formare profesională precum şi diminuarea sau chiar eliminarea ofertei prin IPT la alte unităţi şcolare. Recomandările din acest capitol sunt rezultatul analizei corelate a numărului previzionat de absolvenţi de gimnaziu din bazinul de recrutare al şcolilor, resursele de care dispun unităţile şcolare şi parteneriatul acestora cu agenţi economici pentru asigurarea practicii elevilor, din capitolele: 5.7.6.2 Situaţia elevilor din IPT după mediul de rezidenţă clasa a-IX-a învăţământ de zi; 5.7.6.3 Prognoza absolvenţilor de gimnaziu pentru perioada 2010-2013; 5.7.6.4 Distribuţia teritorială a şcolilor IPT.

La nivelul judeţului ponderea personalului didactic calificat încadrat pe disciplinele de specialitate este de 91,3%. Ponderea personalului didactic necalificat este de 4,37% fata de 8,7% în anul şcolar 2009-2010. Din totalul cadrelor didactice de specialitate, 44,01% sunt titulare şi 51,62 sunt suplinitori necalificaţi, ponderea cea mai mare fiind de suplinitori. În mediul rural se constată că ponderea personalului didactic necalificat este de 2,63 % iar personalul didactic necalificat este în procent de sub 2,23%. Titularii din mediul rural reprezintă 18% din totalul cadrelor didactice care funcţionează în acest mediu de rezidenţă. Prin măsurile adoptate de MECTS s-a diminuat numărul de cadre didactice necalificate şi a crescut numărului de cadre didactice suplinitoare in detrimentul titularilor.

Evoluţiile imprevizibile ale pieţei muncii şi economiei din ultimele luni, în condiţiile crizei economico-financiare,arată că previziunile privind cererea pieţei muncii la orizontul anului 2013 utilizate în PRAI şi PLAI actualizate în anul 2010 capătă un grad foarte ridicat de relativitate. În acest context, Consorţiul regional apreciază că la acest moment PRAI furnizează direcţiile majore de acţiune pentru dezvoltarea IPT ca răspuns la cererea actuală şi previzionată a pieţei muncii, dar nu poate furniza recomandări suficient de detaliate pentru fundamentarea ofertei de formare profesională iniţială începând cu anul şcolar 2011-2012, ca răspuns la cererea pieţei muncii.

12


În aceste condiţii, Consorţiul Regional şi CLDPS consideră necesară o actualizare a PRAI şi PLAI anual pe baza unei monitorizări lunare a fiecărui an privind evoluţia pieţei muncii, astfel încât oferta IPT pentru anul 2012-2013 să fie fundamentată prin PRAI şi PLAI pe baza unor informaţii cât mai recente în raport cu momentul deciziei privind planul de şcolarizare, decizie care, în conformitate cu Metodologia de fundamentare a cifrei de şcolarizare este adoptată în perioada noiembrie-decembrie. Se recomandă monitorizarea lunară a evoluţiilor de pe piaţa muncii, în special a şomajului şi a locurilor de muncă vacante la nivel local şi regional.

2. DEMOGRAFIE

2.1. SITUAŢIA PREZENTA2.1.1. POPULAŢIA TOTALĂ. DINAMICA GENERALĂPopulaţia, la 1 iulie 2011, era de 244.103 persoane, din care 121.202

persoane de sex masculin (49,60%) şi 122.901 persoane de sex feminin (50.40%). Populaţia urbană: 120.461 locuitori (49,35%); rurală: 123.642 locuitori

(50.65%).Judeţul are cea mai mica densitate (28,9 locuitori/kmp), fata de media pe

ţara de 91 locuitori/kmp, acest lucru datorându-se suprafeţei mari acoperită de ape.

Structura etnică a populaţiei (la recensământul din 18 martie 2002): 90% români, 6,4% ruşi-lipoveni, 0,5% ucraineni, 1,3 % turci, 0,9% rromi, 0,7% greci, 0,3% alte minorităţi etnice (maghiari, tătari, germani, bulgari ş.a.).

Reşedinţa administrativă a judeţului este municipiul Tulcea, având o populaţie de 89.993 de persoane (la data de 1 iulie 2011), fiind cel mai important centru comercial al judeţului.

Organizarea administrativ-teritorială este următoarea: oraşe – 4 (Babadag, Isaccea, Măcin, Sulina), comune - 46, sate – 133.

Localităţi Total persoane Masculin Feminin

Total judeţ 244103 121202 122901Mediul urban 120461 58536 61925Municipiul Tulcea 89993 43444 46549Oraş Babadag 10140 5094 5046Oraş Isaccea 5304 2663 2641Oraş Măcin 10766 5192 5574Oraş Sulina 4258 2143 2115Mediul Rural 123612 62666 60976Populatia judetului, urmand tendinta ultimilor ani, continua sa scada:

comparativ cu numarul locuitorilor la 1 iulie 2010, populatia totala a scazut la 1 iulie 2011 cu 1.796 persoane şi anume în mediul urban cu 731 persoane şi în mediul rural cu 1.065 persoane.

Scaderea populatiei are loc atat pe cale naturala, cat si prin migratie.Populaţia judeţului Tulcea era la data de 1 iulie 2011 de 244103 persoane

(vezi Anexa 1 DEMOGRAFIE, foaia de lucru Anexa 1a). În perioada 1990-2011, populaţia judeţului a înregistrat o scădere continuă.

2.1.2. DISTRIBUŢIA PE MEDII REZIDENŢIALE (URBAN/RURAL)Din punct de vedere al distribuţiei pe medii rezidenţiale se constată că

judeţul Tulcea are o distribuţie echilibrată: 49,3% din totalul populaţiei este

13


situată în mediul urban, restul de 50,7% fiind în mediul rural. Ponderea populaţiei din mediul rural este peste media regională (44,7%) – a se vedea Anexa 1 DEMOGRAFIE, foaia de lucru Anexa 1a.

2.1.3. DISTRIBUŢIA PE SEXEPopulatia de sex masculin, 121.202 persoane, este minoritara în mediul

urban – 48,3 % şi majoritară în mediul rural – 51,7 %Populaţia de sex feminin -122.901 persoane este majoritară în mediul

urban – 50,39 % şi minoritară în mediul rural.. Structura populaţiei pe sexe este foarte apropiată la nivel judeţean de

structura la nivel regional. (vezi Anexa 1 DEMOGRAFIE, foaia de lucru Anexa 1a). Diferenţa dintre ponderea populaţiei feminine şi a celei masculine este la nivelul judeţului de 0,8 puncte procentuale.

2.1.4. STRUCTURA PE GRUPE DE VÂRSTĂ Structura populatiei pe grupe mari de varsta, la 1 iulie 2010, este

urmatoarea: 36691 persoane cu varste intre 0-14 ani, 175825 persoane cu varste intre 15-64 ani, 33383 persoane cu varste peste 65 de ani. Din totalul populatiei judetului, ponderea acestora este urmatoarea: persoane cu varste intre 0-14 ani reprezinta 14,9%, persoane cu varste intre 15-64 ani reprezinta 71,5%, persoane cu varste peste 65 ani reprezinta 13,6% - a se vedea Anexa 1 DEMOGRAFIE, foaia de lucru Anexa 1a.

2.1.5. STRUCTURA PE GRUPE DE VARSTA SI MEDII REZIDENTIALELa data de 1 iulie 2010, populatia judetului, pe grupe de varsta si medii

rezidentiale era dupa cum urmeaza: in mediul urban, dintr-un total de 245899, persoanele cu varste 0-14 ani erau in numar de 36691, persoanele cu varste intre 15 si 64 de ani erau 175.825, 33383 fiind persoane peste 65 de ani. La aceeasi data, in mediul rural din judetul Tulcea, dintr-un total de locuitori de 124707, 19545 erau persoane cu varste 0-14 ani, 83509 persoane cu varste intre 15 si 64 de ani si 21653 persoane cu varste peste 65 de ani - a se vedea Anexa 1 DEMOGRAFIE, foaia de lucru Anexa 1a.

2.1.6. STRUCTURA ETNICĂRegiunea Sud-Est se caracterizează printr-o mare diversitate etnică,

lingvistică şi religioasă. Datele de la recensământul populaţiei şi locuinţelor din 2002 arată că 4,8% din populaţia Regiunii Sud – Est o reprezintă minorităţi etnice. În judeţul Tulcea structura etnică se prezintă astfel:

români (90 % ); ruşi lipoveni (6,4%); turci (1,3%); rromi (0.9%); greci (0,7%); ucrainieni (0,5%) maghiari, tătari, italieni (cu câte 0,1%).

In prezent, pe teritoriul judeţului convieţuiesc în armonie, de secole, circa 17 etnii ale căror obiceiuri si credinţe au fost integrate în viaţa culturală şi spirituală a regiunii. Din datele pe anul 2002, rezulta ca 90% din populaţie s-a declarat de etnie româna si 10% de alta etnie, cele mai numeroase grupuri etnice fiind reprezentate de ruşi si lipoveni – 6,4% din populaţia stabila, ucraineni – 0,5%, alte etnii (rromi: 0,9 % greci: 0,7%, turci: 1,3 %, unguri: 0,1%, bulgari, germani, armeni, alte naţionalităţi)

14


2.1.7. MIŞCAREA MIGRATORIEConform Comunicării Comisiei Comunităţilor Europene din 18

noiembrie 20082, cetăţenii români emigranţi reprezintă aproximativ 2,5% din populaţia activă a României. Conform aceleiaşi surse cetăţenii bulgari şi români rezidenţi în UE-25 a crescut de la aproximativ 690000 la sfârşitul anului 2003 la aproximativ 1,8 milioane la sfârşitul anului 2007. Românii reprezintă aproximativ 19% din totalul persoanelor care şi-au exercitat mobilitatea de curând în cadrul UE şi care au rezidat într-un alt stat membru al UE pe parcursul ultimilor 4 ani. Principala ţară de destinaţie a acestora a fost Spania, care a primit peste 50% dintre persoanele care şi-au exercitat mobilitatea de curând în cadrul UE. Cea de-a doua ţară în ordinea numărului de cetăţeni români care şi-au exercitat mobilitatea de curând a fost Italia (aproximativ 25%).

În cazul României, în ultimii ani numeroşi cetăţeni au imigrat deja pentru a lucra în UE, aceasta sugerând faptul că mulţi dintre cei care intenţionau să emigreze deja au emigrat şi că potenţialul pentru noi valuri de emigrare este limitat. Având în vedere condiţiile economice actuale, pe fondul crize economice, s-a produs o scădere a cererii de forţă de muncă în UE, avand drept consecinta reducerea migraţiei de forţă de muncă şi chiar producandu-se o revenire în ţară a unui număr de emigranţi.

Deşi nu există date privind emigraţia din ultimii ani la nivel regional şi judeţean, o serie de companii, mai cu seamă cele din industria navală, s-au confruntat cu problema unui deficit de forţă de muncă datorită emigraţiei unui important număr de angajaţi cu studii medii şi superioare.

2.2. PROIECŢII DEMOGRAFICEPrognoza demografică realizată de Institutul Naţional de Statistică

pentru orizontul anului 2025 arată o scădere continuă pentru întreaga regiune şi pentru toate judeţele(vezi anexa 1 DEMOGRAFIE, foaia de lucru Anexa 1b şi 1c). La nivelul judeţului Tulcea scăderea prognozată în 2025 faţă de 2005 este cu 15,9%.

Proiecţia evoluţiei tinerilor şi vârstnicilor Tulcea

25

35

45

2005 2010 2013 2015 2020 2025

Mii

pers

.

0-1465 si peste

2 Comunicarea Comisiei cătrePparlamentul european, Consiliu, Comitetul economic Și social European şi Comitetul Regiunilor - Impactul liberei circulații a lucrătorilor în contextul extinderii UE - Raport privind prima etapă (1 ianuarie 2007 – 31 decembrie 2008) a măsurilor tranzitorii prevăzute în Tratatul de aderare din 2005 și conform cerințelor în temeiul măsurilor tranzitorii prevăzute în Tratatul de aderare din 2003 - Bruxelles, 18.11.2008 - http://www.muncainstrainatate.anofm.ro/files/Raportul%20Comisiei%20Europene%20-%20prima%20etapa%20a%20masurilor%20tranzitorii.pdf

15

http://www.muncainstrainatate.anofm.ro/files/Raportul%20Comisiei%20Europene%20-%20prima%20etapa%20a%20masurilor%20tranzitorii.pdf

http://www.muncainstrainatate.anofm.ro/files/Raportul%20Comisiei%20Europene%20-%20prima%20etapa%20a%20masurilor%20tranzitorii.pdf


Fig. 2.Pe grupe mari de vârstă, la nivelul judeţului scăderea prognozată pentru

populaţia cu vârsta între 0-14 ani este mai mare decît în cazul celorlalte grupe de vârstă (scădere cu 30,8% , valoare inferioară mediei regionale de 29,3%). Populaţia din grupa de vârstă peste 65 de ani va creşte semnificativ în perspectiva 2025, cu 12,6 % faţă de anul 2005, peste valoarea regională(10,8%) (vezi fig. 2.1.).

La grupa de vârstă 15-64 ani reducerea prognozată este de 17,8%, valoare inferioară mediei regionale de 13,5%.

EVOLUŢIA PREVIZIONATĂ PENTRU POPULAŢIA DE VÂRSTĂ ŞCOLARĂ DIN JUD.

TULCEA

35.1

6.78.09.19.64610.316.518.519.820.022.3

41.1

23.523.826.3

05

1015202530354045

2005 2010 2015 2020 2025

mii

pers

oane

3 - 6 ani 7-14 ani 15-24 ani

Fig. 2. 2Pentru populaţia de vârstă şcolară pe grupele de vârstă 3-6 ani, 7-14 ani

şi 15-24 ani, previziunea pentru orizontul anului 2025 arată o scădere la nivelul judeţului, pentru toate grupele de vârstă (vezi fig.2.2.). (vezi anexa 1 DEMOGRAFIE, foaia de lucru Anexa 1b şi 1c).

La grupa de vârstă 3-6 ani, la orizontul anului 2025 se preconizează o scădere cu 35% faţă de anul 2005, scădere superioară celei prognozate pentru nivelul regional de 31,2%.

La grupa de vârstă 7-14 ani, în 2025 se preconizează o scădere cu 26% faţă de populaţia şcolară din această grupă de vârstă din 2005. În cazul acestei grupe de vârstă scăderea prognozată este sub cea regională (26,7%).

Cea mai mare scădere se preconizează pentru populaţia din grupa de vârstă 15-24 ani, această scădere fiind estimată la 42,8%, superioară mediei regionale de 40% .

2.3. PRINCIPALELE CONCLUZII DIN ANALIZA DEMOGRAFICĂ. IMPLICAŢII PENTRU IPT

Din punct de vedere al influenţelor datelor prezentate asupra educaţiei şi formării profesionale, apreciem următoarele:

Scăderile prognozate pentru populaţia din grupele de vârstă 3-6 ani, 7-14 ani şi 15-24 ani impun optimizarea ofertei de formare profesională iniţială prin:

Concentrarea pregătirii în şcoli identificate ca viabile din punct de vedere al potenţialului local şi zonal de dezvoltare socio-economică;

Eliminarea paralelismului nejustificat în oferta de formare profesională iniţială pentru şcoli apropiate;

16


Diversificarea ofertelor de formare profesională iniţială a şcolilor pentru a acoperi nevoile locale şi regionale;

Colaborarea şcolilor în cadrul reţelelor de şcoli pentru utilizarea eficientă a resurselor şi acoperirea teritorială a nevoilor de educaţie şi formare profesională iniţială;

Într-un mediu concurenţial tot mai pronunţat, unităţile şcolare vor trebui să pună accent pe calitate în formarea profesională, certificată prin inserţia socio-profesională a absolvenţilor. În acest context, este necesară dezvoltarea parteneriatului cu agenţii economici, cu organisme neguvernamentale si cu I.M.M-uri, pentru asigurarea unei pregătiri în concordanţă cu nevoile acestora.

Ponderea mai mare a populaţiei cu vârsta cuprinsă între 0-14 ani din mediul rural faţă de cea din mediul urban ridică problema adaptării reţelei şcolare de formare profesională iniţială şi a adoptării unor măsuri eficiente pentru asigurarea accesului acestei categorii de populaţie şcolară la educaţie şi formare profesională, cu asigurarea egalităţii şanselor. Oferta de formare profesională iniţială a şcolilor va trebui să susţină valorizarea patrimoniului cultural specific şi a resurselor naturale din mediul rural.

Creşterea previzionată a populaţiei cu vârsta de 65 de ani şi peste, apreciem că va conduce la sporirea nevoilor din domeniul asistenţei sociale şi medicale, învăţământul fiind chemat să răspundă prin oferta de formare la această realitate, atât prin planurile de şcolarizare cât şi prin curriculum adaptat;

Ponderea mare a populaţiei cu vârsta între 30-64 ani va conduce la o creşterea a nevoilor de formare continuă. Acest fapt reprezintă o importantă oportunitate pentru unităţile şcolar interesate în compensarea diminuării populaţiei şcolare.

Diversitatea etnică caracteristică judeţului impune soluţii pentru asigurarea accesului la educaţie şi formare profesională şi sprijinirea grupurilor etnice defavorizate, în special pentru populaţia rromă.

Deschiderea pieţei muncii din întreaga Uniune Europeană , în condiţiile noului statut al României de stat membru al UE, are ca efecte, datorită migraţiei externe, un important deficit de forţă de muncă. Fenomenul este deja sesizat în Regiunea Sud Est în industria construcţiilor navale.

2. PROFILUL ECONOMIC JUDEŢEAN

3.1. PRINCIPALII INDICATORI ECONOMICI3.1.1. PRODUSUL INTERN BRUT (PIB) ŞI VALOAREA ADĂUGATĂ

BRUTĂ(VAB)Produsul intern brut (PIB) al judeţului Tulcea a scazut la valoarea de

3921.9 milioane lei în anul 2009 faţă de anul 2008( 4109).Cu un PIB care reprezintă în anul 2009 - 7,44% din PIB regional (52706)

judeţul Tulcea se situează pe ultimul loc între judeţele regiunii. (vezi Anexa 2a - Economie SE: PIB, VAB).

Calculat pe baza parităţii puterii de cumpărare (PPC), PIB/locuitor la nivel national reprezenta în 2010 45% din media europeană (UE-27=100%). Cu toate că se constată o mica scadere a acestui indicator fata de anul 2009, se menţine un

17


decalaj important între valorile naţionale şi media europeană. Produsul intern brut pe locuitor la nivelul judeţului Tulcea reprezinta în 2009 - 78.2% din valoarea indicatorului la nivel naţional(501139.4)

Comparând ponderea sectoarelor mari de activitate la formarea valorii adăugate brute (VAB) judeţene în anul 2009 constatăm că sectorul servicii deţine cea mai mare pondere (52%, valoare superioara mediei regionale de 49.4%), urmat de sectorul industrie cu 25% (valoare inferioară mediei regionale de 25.4%). Agricultura deţine o pondere în VAB de 13.5% (superioară mediei regionale de 11.8%) iar construcţiile de 9,5% (valoare inferioară mediei regionale de 13.4% ).

Din punct de vedere structural, în totalul valorii adăugate brute a judeţului, sectorul primar (agricultură, silvicultură,) are o pondere de 13.5%, industria 25%, constructii 9.5% comert,transport ,hoteluri, restaurante este de 15.1% ,intermedieri financiare +tranzactii imobiliare 14.2%, servicii publice si alte servicii 22.7%.

Numărul personalului, în judeţul Tulcea, pe activităţi ale economiei naţionale, la nivel de secţiune CAEN Rev.2, în 2010:

Numărul personalului - total 29674Industrie / din care : 11961Industrie extractivă 565Industrie prelucrătoare 11396Energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat 430Distribuţia apei, salubritate, gestionarea deşeurilor, activităţi

de decontaminare 778

Construcţii 2834Comerţ cu amănuntul şi ridicata, repararea autovehiculelor şi

motocicletelor 6846

Hoteluri şi restaurante 1284Transport şi depozitare 2577Informaţii şi comunicaţii 249Tranzacţii imobiliare, activităţi de servicii suport 1922Învăţământ 103Sănătate şi asistenţă socială 282Alte activităţi ale economiei naţionale 408

Se remarcă în mod deosebit ponderea mare la formarea VAB judeţean a activităţilor din agricultură, silvicultură şi piscicultură, de 13.5%, mult peste media regională de 11,8% şi cea naţională de 7,2%.

Se remarcă decalajele mari între valorile medii la nivel national şi regional în servicii privind intermedieri financiare, tranzacţii imobiliare. Contribuţia acestor servicii la formarea VAB se situează mult sub media UE 27.

Structura VAB în anul 2009 – UE 27,RO, Reg.S-E UE-27 RO R.sud est Tulcea

Agricultură, silvicultură, piscicultură 7.2 11.8 13.5Industrie 26.8 25.4 25Construcţii 11.7 13.4 9.5Servicii, din care: 54.4 49.4 52Comerţ + Hoteluri şi restaurante +

Transport, depozitare, comunicaţii 20.9 20.5 15.1

Intermedieri financiare + Tranzacţii 14.1 10.5 14.2

18


imobiliare, servicii pt. întreprinderiServicii publice şi alte servicii 19.4 18.4 22.7TOTAL 100 100 100

3.1.2. PRODUCTIVITATEA MUNCII Productivitatea muncii pe persoană angajată la nivel naţional calculată ca

valoarea PIB (la paritatea puterii de cumpărare, PPC), înregistrează în 2010 o descreştere fata de anul 2008-2009 , ajungând în 2010 la 45% din media UE 27.

3.1.3. FIRMELE DIN JUDET. DINAMICA, REPARTITIA SECTORIALA SI PE CLASE DE MARIME

In anul 2010 in judetul Tulcea erau inregistrate 4475 firme, din care 3946 unitati avand 0-9 salariati, 443 unitati cu 10-49 de salariaţi, 74 agenţi economici cu 50-249 salariaţi şi 12 operatori economici cu peste 250 salariaţi.

Evoluţia unităţilor locale active pe domenii de activitate conform CAEN se prezintă în judeţul Tulcea, in anul 2009, dupa cum urmează:

3.1.4. INVESTIŢIILE BRUTE ALE UNITĂŢILOR LOCALE ACTIVE DIN INDUSTRIE, CONSTRUCŢII, COMERŢ ŞI ALTE SERVICII

Evoluţia investiţiilor brute ale unităţilor locale active din anul 2010 arată că la nivelul judeţului, investiţiile se inscriu intr-un trend crescator fata de anul 2009 . (vezi Anexa 2b,c- Economie SE- Firme, Investiţii, foaia 2c investitii).

3.1.5. DINAMICA UNITĂŢILOR LOCALE ACTIVELa nivelul judeţului, în anul 2010, erau active 4475 firme, iar în ceea ce

priveşte tipul activităţii CAEN majoritatea îşi desfăşurau activitatea în comerţ (1727 firme), pe următoarele locuri plasându-se la mare distanţă industria prelucrătoare (386 firme), tranzacţiile imobiliare(87 firme), transport-depozitare (337 firme), hoteluri şi restaurante (332 firme), construcţii (319firme). (vezi Anexa 2b,c- Economie SE- Firme, Investiţii. Analizând existenţa unităţilor active la nivelul judeţului în perioada 2004 – 2009 se constată că numărul acestora a crescut constant pana in anul 2009, cand acesta a resimtit o scadere , mentinandu-se si in anul 2010.

3.2. INFORMAŢII PARŢIALE3.2.1. PROCESUL DE INTEGRARE EUROPEANA SI CERINŢELE DE

COMPETITIVITATEPerioada 2007-2013 este marcată de procesul de integrare în UE. Din

această perspectivă, firmele din regiune se vor confrunta cu o presiune concurenţială sporită pe piaţa internă şi pentru a valorifica oportunităţile de participare pe piaţa UE. Noi firme şi investiţii de capital străin vor fi atrase în regiune.

Dincolo de avantajul conjunctural (care se va reduce în timp) al preţului relativ scăzut al forţei de muncă, competitivitatea firmelor va fi condiţionată într-o măsură din ce în ce mai mare de creşterea valorii adăugate prin eforturi susţinute de inovare şi segmentare pentru cucerirea şi păstrarea pieţei, cu accent pe tehnologie, calitate, design, marketing, tehnici de vânzare adecvate.

Nevoile de competitivitate ale firmelor vor conduce şi la dezvoltarea şi diversificarea pieţei de servicii pentru afaceri (“business to business”): servicii de consultanţă, financiare, comerciale etc., dar şi alte servicii pentru întreprinderi rezultate din externalizarea unor activităţi auxiliare producţiei şi contractate cu firme specializate - de ex. de întreţinere şi reparaţii (mentenanţă), service pentru produsele vândute etc.

3.2.2. CERCETAREA – DEZVOLTAREAUnul dintre factorii ce influenţează în mod direct competitivitatea este

dezvoltarea sectorului de cercetare-dezvoltare. Din păcate, sectorul de cercetare-

19


dezvoltare are încă insuficient de dezvoltate legături cu mediul economic, neavând o contribuţie semnificativă la dezvoltarea economică regională.

Regiunea Sud Est a cunoscut în perioada 2003 – 2008 o uşoară creştere a numărului total de salariaţi din activităţile de cercetare-dezvoltare (vezi Anexa 2b,c- Economie SE- Firme, Investiţii, foaia 2d- cercetare.), dar şi a numărului de salariaţi din cercetare-dezvoltare ce revin la 10000 persoane ocupate civile. In judetul Tulcea, numarul de salariati din activitatile de cercetare-dezvoltare in anul 2009 a fost de 210, cunoscând o descreştere în anul 2010 pană la 127. Numarul de salariati in judetul Tulcea la 10000 de persoane ocupate civile a fost in anul 2009 de 25,4, urmat de o scadere in 2010 la 15,8. In judetul Tulcea, totalul cheltuielilor de cercetare-dezvoltare în mii lei a fost de 9625 în anul 2009,crescând în anul 2010 la 14.998.

Analiza sectoarelor economice pe baza datelor statistice din PDR 2007-2013 şi din Anuarele statistice ale României evidenţiază o serie de aspecte specifice regiunii Sud - Est care sunt prezentate în continuare.

3.2.3. INDUSTRIAÎntreprinderile industriale tulcene, situate în centrele urbane (Tulcea,

Babadag, Isaccea, Măcin şi Sulina) şi în unele aşezări rurale (Niculiţel, Topolog, Mihail Kogălniceanu ş.a.) produc traulere pentru pescuit, vase-dormitor, alumină şi feroaliaje, cărămizi refractare, mobilă, cherestea, confecţii, conserve de peşte, preparate din carne şi lapte, băuturi alcoolice, panificaţie etc. În judeţul Tulcea au fost autorizate 10 cariere pentru exploatarea pietrei pentru construcţii. Este vorba de exploatările miniere de la Măcin, Greci, Turcoaia, Cerna, Bididia, Somova, Isaccea, Luncaviţa, Denistepe şi Başchioi. Conform estimărilor, din aceste cariere pleacă zilnic spre şantiere mii de tone de rocă. În cadrul economiei judeţului Tulcea se individualizează pescuitul şi piscicultura, ale căror producţii se realizează atât din apele Dunării, din lacurile deltaice şi litorale, din Marea Neagră, cât şi din pepinierele piscicole de la Sarinasuf, Calica, Obretin, Stipoc ş.a.

Principalele produse industriale sunt: alumina; construcţii şi reparaţii nave; confecţii textile; feroaliaje; produse magneziene (cărămizi refractare); calcar şi piatră de construcţie; produse ale industriei alimentare ; industrie şi mobilier.

Cel mai mare număr de salariaţi este cuprins, în 2009, în industrie (11961 persoane).

Agenţii economici reprezentativi pentru judeţul Tulcea sunt: STX RO OFFSHORE TULCEA S.A. (construcţii de nave şi structuri plutitoare), TABCO - CAMPOFRIO S.A. (fabricarea produselor din carne), S.C. CARNIPROD S.A. (fabricarea produselor din carne), S.C. FERAL S.R.L. (producţia de metale feroase sub forme primare şi de feroaliaje), S.C. CORAL S.R.L. (lucrări de construcţii a clădirilor rezidenţiale şi nerezidenţiale), S.C. DELTACONS S.A (construcţii de clădiri), S.C. FIL-CONSTRUCT S.R.L. (lucrări de construcţii a clădirilor rezidenţiale şi nerezidenţiale), S.C. TREMAG S.A. (fabricarea de produse refractare), S.C. DELTANAV S.A (depozitări), S.C. CONFECŢIA S.A. (fabricarea de articole de lenjerie de corp), S.C. ALUM S.A (metalurgia aluminiului).

20


În perspectiva includerii unei suprafeţe semnificative (80%) din teritoriul judeţului Tulcea în cadrul reţelei de arii protejate Natura 2000, profilul economic al judeţului se va schimba simţitor; rolul industriei în general şi al industriei grele în special va descreşte în favoarea turismului, serviciilor şi comerţului.

În prezent, principalele produse industriale sunt construcţiile şi reparaţiile de nave reprezentate prin firma cu capital norvegian SC STX RO OFFSHORE SA Tulcea (producţie exclusivă pentru export, în creştere), cărămizi refractare de diverse sortimente (SC Tremag SA), confecţii textile, produse şi preparate din carne, peşte şi lapte (SC Tabco Campofrio SA, SC Carniprod SA, SC Piscicola Tour SA Jurilovca). În ultimii ani o serie de întreprinderi industriale mari consumatoare de energie şi poluante au fost nevoite să-şi oprească activitatea: SC Alum SA a fost închisă în 2007 pentru retehnologizare iar SC Feral SA a funcţionat o scurtă perioadă în 2007 în vederea conformării la cerinţele reglementărilor privind protecţia mediului ale Uniunii Europene

Totuşi, putem anticipa că industria alimentară şi sectorul producţiei, construcţiilor şi reparaţiilor de nave vor creşte pe fondul intensificării cererii specifice viitoare la nivel mondial şi naţional. Prezenţa unor unităţi industriale de succes pe raza judeţului este un indiciu că industria tulceană competitivă şi nepoluantă poate avea succes şi în viitor, în condiţiile creşterii accesului la educaţie şi a calităţii actului educaţional, a nivelului de pregătire a populaţiei şi intensificării demersurilor de formare şi reconversie profesională.

3.2.4. INFRASTRUCTURA DE TRANSPORT, TEHNICĂ, EDILITARĂ, DE COMUNICAŢII ŞI DE MEDIU

TransportulCăile de comunicaţie tulcene asigură întreaga gamă de transporturi

(rutiere, feroviare, fluviale, maritime, aeriene), fiind al doilea judeţ al ţării, după judeţul Constanţa, care beneficiază de prezenţa pe teritoriul său a tuturor categoriilor de asemenea mijloace.

Judeţul Tulcea, beneficiază de o reţea de drumuri publice destinate circulaţiei rutiere ce măsoară 1.335 km, reprezentând 1,69% din totalul drumurilor publice la nivel naţional.

Din totalul de 1.335 km de drumuri publice, 327 km reprezintă drumuri naţionale, 1008 km de drumuri judeţene şi comunale.

Municipiul Tulcea reprezintă principala localitate de plecare către Delta Dunării.

Căile de acces către municipiul Tulcea sunt: rutieră Bucureşti (DN2) - Hârşova (DN22A) - Tulcea – 343

km calea rutieră Galaţi (DN2B) – Brăila (DN22) - Tulcea – 93

km calea rutieră Constanţa (DN22) - Tulcea –125 km calea feroviară Bucureşti – Tulcea -343 km calea feroviară Constanţa – Medgidia –Tulcea – 144 km calea navală:

o curse clasice Tulcea – Sulina – (3 h) Tulcea – Chilia Veche – Periprava (4,50 h) Tulcea - Sfântu Gheorghe (6h)

o curse rapide Tulcea – Sulina – (1,50 h) Tulcea - Sfântu Gheorghe (2h).

21


Transporturile fluviale şi maritime de mărfuri şi călători se realizează prin intermediul porturilor Tulcea, Sulina, Sfântu Gheorghe, Isaccea, Chilia Veche, Măcin. Pe braţul Sulina şi în continuare pe Dunăre, până la Brăila, pot naviga şi vase maritime, fapt ce favorizează un intens comerţ de tranzit.

Deplasarea către zonele de agrement din Delta Dunării se face pe Dunăre, cu nave de pasageri, după programe orare stabilite (curse clasice şi curse rapide) sau cu nave de agrement private.

Judeţul Tulcea are pe teritoriul său Aeroportul „Delta Dunării” Tulcea, situat la o distanţă de 3 km de localitatea Cataloi şi la 15 km de municipiul Tulcea pe DN22. Aeroportul Tulcea este destinat uzului public şi poate fi pus la dispoziţia oricărui operator aerian in orice perioadă de timp cât este disponibil pentru aterizarea şi decolarea aeronavelor în traficul intern şi internaţional de pasageri, marfă şi poştă.

Din punct de vedere al lungimii totale a drumurilor publice, judeţul Tulcea ocupă locul 5 din 6 la nivelul regiunii Sud - Est (Brăila cu 1.187 km ocupând locul 6).

Foarte importantă este starea şi gradul de modernizare a drumurilor existente. Conform Anuarului Statistic al României pe anul 2011, drumurile naţionale din judeţ sunt modernizate în întregime.

În ceea ce priveşte tipul drumurilor judeţene şi comunale- 1008 km, situaţia se prezintă astfel: 401km- 39,78% din totalul acestora este reprezentat de drumuri cu îmbrăcăminte rutieră uşoară, 269 km- 26,69% drumuri pietruite şi 248 km- 24,60% drumuri de pământ, 90km- 8,93% din totalul drumurilor judeţene şi comunale au fost modernizate.

Zonele libereZonele libere, în număr de patru (Constanta, Brăila, Galaţi, Sulina) din

cele sase din România, constituie puncte de atracţie pentru investitorii străini, oferind avantaje multiple cat si un bun amplasament.

Zona Libera Sulina are o suprafaţa de 100,89 ha, dispunând de o infrastructura si o dotare portuara deosebit de complexa; activităţile preponderente desfăşurate in aceasta zona fiind cele comerciale.

Infrastructura de utilităţiÎn ceea ce priveşte situaţia sistemelor de alimentare cu apă la nivelul

judeţului în anul 2010, aceasta se prezintă astfel: La nivelul judeţului, lungimea reţelei de distribuţie a apei

potabile este de 1436,7 km. În mediul urban, reţelele de apă măsoară în total 313 km. La nivelul comunelor, reţelele măsoară 1123,7 km .

În ceea ce priveşte situaţia reţelelor de canalizare, sectorul de colectare a apelor uzate, în anul 2010, se remarcă următoarele:

La nivelul judeţului, lungimea totală a reţelelor de canalizare este de 197,1 km (lungime mult inferioară lungimii reţelelor de alimentare cu apă.

În mediul urban reţelele de canalizare măsoară 137,5 km În mediul rural, lungimea totală a reţelelor de canalizare este de

59,6 km La nivelul municipiului Tulcea lungimea reţelei de canalizare

este de 96,0 km 3.2.5. AGRICULTURAAgricultura, cu un procent din ce în ce mai mare de privatizare, dispune de

condiţii pedoclimatice favorabile şi de suprafeţe agricole destul de mari în raport

22


cu configuraţia sa fizico-geografică. La sfârşitul anului 2010, fondul funciar al judeţului Tulcea, cu o suprafaţă totală de 849875 ha, cuprindea 363941 ha terenuri agricole (din care 322625 ha, respectiv 88,6 % în sectorul privat), 103545 ha păduri şi alte terenuri cu vegetaţie forestieră, 342132 ha acoperite cu ape şi bălţi (locul 1 pe ţară) şi 40257 ha alte suprafeţe. În acelaşi an, din totalul suprafeţelor agricole (363941 ha), 294039 ha erau terenuri arabile, 60597 ha păşuni naturale, 8202 ha vii şi pepiniere viticole, 91 ha fâneţe şi 1012 ha livezi şi pepiniere pomicole. În 2010, terenurile arabile erau cultivate cu grâu şi secară (74803 ha), porumb (29458 ha), orz şi orzoaica (34581 ha), floarea-soarelui, plante de nutreţ, ovăz, soia, leguminoase pentru boabe, cartofi, legume etc.

Natura solurilor, condiţiile climatice şi expoziţia însorită a unor terenuri deluroase favorizează dezvoltarea viticulturii în arealele localităţilor Niculiţel, Babadag, Tulcea, Isaccea, Dăeni ş.a. În 2010, producţia totală de struguri a judeţului a fost de 41288 tone.

Prezenţa unor păşuni naturale, precum şi existenţa unei producţii cerealiere apreciabile, favorizează dezvoltarea corespunzătoare a sectorului zootehnic. La sfârşitul anului 2010, în judeţul Tulcea existau 29370 capete bovine, 98288 capete porcine, 268865 capete ovine, în special cu lână fină şi semifină, de la care s-au obţinut 928 tone de lână, 60960 capete caprine, 12660 capete cabaline, avicultura (778604 păsări).

Prezenţa unor plantaţii de tei şi salcâm, precum şi a unei flore bogate de baltă, determină practicarea pe scară largă a apiculturii, care în 2010 număra 33234 familii de albine, de la care s-a obţinut o producţie totală de 660 tone miere. O importanţă deosebită pentru economia tulceană o au pescuitul fluvial, lacustru şi maritim, precum şi vânatul şi pescuitul sportiv, practicate în mod special în Delta Dunării.

Suprafaţa agricolă a judeţului Tulcea este comparabilă cu cea a judeţelor Galaţi (358.588 ha) şi Brăila (388.100 ha). 80,79% din suprafaţa agricolă a judeţului Tulcea (363941ha )reprezintă teren arabil – 294039 ha, situaţie comparabilă cu cea de la nivelul regiunii Sud - Est (78,3%) şi superioară situaţiei de la nivel naţional unde terenurile arabile reprezintă 64,0% din totalul suprafeţei agricole. Aceste comparaţii scot în evidenţă potenţialul - cel puţin la nivel teoretic - agricol sporit al judeţului Tulcea comparativ cu potenţialul la nivel naţional şi chiar la nivel regional. Productivitatea agriculturii în judeţul Tulcea este inferioară producţiei celorlalte judeţe ale regiunii Sud - Est deşi, aşa cum am arătat mai sus, suprafaţa agricolă şi arabilă a judeţului este comparabilă cu cea din judeţul Galaţi şi Brăila.

O explicaţie pentru aceste decalaje constă în ariditatea crescută a zonei, fapt ce reliefează importanţa unor sisteme de irigaţii funcţionale la nivelul judeţului. De asemenea, o explicaţie constă în regimul de proprietate şi gradul de fărâmiţare a exploataţiilor agricole. Această problemă însă este o problemă întâlnită la nivel naţional, nefiind specifică regiunii Sud - Est şi judeţului Tulcea.

3.2.6. VITICULTURAO resursă importantă a judeţului Tulcea este reprezentată de existenţa unor

podgorii şi mărci recunoscute precum Sarica Niculiţel şi Babadag. Suprafaţa viilor pe rod în judeţ ocupă 7086 ha, ceea ce reprezintă 8,9% din suprafaţa viilor pe rod a regiunii Sud - Est, cea mai bogată regiune viticolă din România, cu 41% din totalul viilor pe rod al României. Suprafaţa viilor pe rod la nivelul judeţului Tulcea reprezintă 3,6% din totalul de la nivel naţional.

În judeţul Tulcea viţa de vie poate fi cultivată oriunde. Relieful regiunii, format dintr-o succesiune de coline şi terenuri plane, condiţiile climaterice, toate

23


acestea oferă condiţii dintre cele mai bune atât pentru producerea vinurilor, cât şi a strugurilor de masă

Cele mai importante podgorii ale judeţului Tulcea sunt Podgoria Istria-Babadag şi Podgoria Sarica-Niculiţel. Sub aspect social-economic, reţeaua internă de căi ferate şi rutiere, conectată la cea naţională, asigură circulaţia şi consumul produselor viti-vinicole pe plan local (inclusiv în zona turistică a litoralului) şi în restul ţării, iar căile navale dunărene şi maritime înlesnesc exportul. Motivat de faptul că regiunea are două direcţii principale de producţie (struguri de masă şi vinuri), se justifică de ce într-o regiune restrânsă şi-au găsit loc numeroase soiuri. Principalele soiuri de struguri prelucrate în aceste podgorii sunt: Riesling Italian, Merlot, Muscat Ottonel, Pinot Noir, Pinot Gris, Fetească Regală, Fetească Albă, Aligote, Băbeasca Neagră.

Podgoria Istria-BabadagSituată în partea estică a Dobrogei, la sud de Delta Dunării, Podgoria

Istria-Babadag, cuprinde centrele viticole Istria, Babadag şi Valea Nucarilor. Relieful este reprezentat de două formaţiuni joase: Depresiunea Nalbantului şi Câmpia Agighiolului. Depresiunea Nalbant apare ca un amfiteatru în trepte, care coboară de la circa 100 m în partea nordică la sub 50 m altitudine în partea sudică. Câmpia Agighiol din extremitatea estică, are forma unui arc. Ea coboară în trepte de glacis dinspre Dealurile Tulcei şi culmea de separaţie Uzum-Gavana spre ţărmul Razelmului din SE. Profilul podgoriei îl constituie soiurile pentru producerea vinurilor roşii de calitate superioară: Merlot, Cabernet Sauvignon, Burgund (centrele Babadag şi Istria) şi pentru vinuri albe de calitate superioară: Fetească Regală, Aligote şi Muscat Ottonel (centrul Valea Nucarilor). Chiar dacă nu are o veche tradiţie atestată documentar, aici se produc vinuri de o calitate deosebită, datorată în special soiurilor cultivate şi a climei favorabile, asemănătoare cu cea din Italia sau Spania. Vinurile produse la Babadag şi-au cucerit recunoaşterea atât pe plan intern cât şi pe plan internaţional.

Podgoria Sarica-NiculitelÎn partea nordică şi nord-vestică a Dobrogei se află Podgoria Sarica-

Niculiţel, cu centrele viticole Niculiţel, Tulcea şi Măcin. Relieful regiunii este extrem de variat, cu subunităţi înalte (Munţii Măcinului, dealurile Niculiţelului şi dealurile Tulcei), traversate de văi adânci şi depresiuni. Lumina şi căldura sunt peste tot din belşug, solul are o bună structură şi fertilitate şi conţine toate elementele chimice de care viţa de vie are nevoie; apa din precipitaţii nu este câtuşi de puţin în prisos, fapt care constitute o bună premisă pentru obţinerea unor vinuri de înaltă calitate. Nu este de mirare că, dispunând de astfel de condiţii, vinurile din Podgoria Sarica Niculiţel, produse de SC Alcovin SRL Măcin, judeţul Tulcea, şi-au dobândit o reputaţie aparte, ajungând în prezent să ocupe un loc de prima importanţă, atât pe plan intern, dar mai ales pe plan extern. Producţia de struguri albi este de circa 65%, iar strugurii roşii acoperă 35 % din suprafaţa. Principalele soiuri de struguri albi prelucrate sunt Aligote şi Riesling Italian, iar din soiurile roşii sunt relevante varietăţile Merlot şi Cabernet Sauvignon.

3.2.7. TURISMULIndustria turismului şi a călătoriilor reprezintă, pe plan mondial, cel mai

dinamic sector de activitate si cel mai important generator de locuri de muncă.Din punct de vedere economic, turismul reprezintă sursa principală de

redresare a economiilor naţionale, regionale şi locale, care deţin resurse turistice si aplică politici de exploatare durabilă a acestora. Din punct de vedere turistic,

24


judeţul Tulcea prezintă o serie de particularităţi care îi conferă o personalitate distinctă printre celelalte judeţe ale ţării:

existenţa tuturor formelor de relief, de la munţi, resturi ale lanţului Hercinic, până la lunci şi Delta Dunării;

prezenţa unor vestigii istorice şi arheologice cu o valoare de patrimoniu mondial;

existenţa unor întinse suprafeţe acvatice, inclusiv zona litoralului Mării Negre, cu ofertă specială pentru turism. Datorită potenţialului natural şi cultural existent în zona nord-dobrogeană,

turismul oferă posibilitatea practicării atât a formelor tradiţionale de sejur pentru odihnă, itinerant, cât şi a formelor sale specializate, respectiv pescuitul sportiv, vânătoarea sportivă, turismul cultural, religios, ştiinţific (pentru naturalişti şi arheologi), turismul rural, cura helio-marină, foto-safari, birdwatching.

Pentru ca judeţul Tulcea să devină un judeţ ales ca destinaţie finală de un număr din ce în ce mai mare de vizitatori este necesară concentrarea resurselor şi eforturilor pe următoarele domenii:

o infrastructura de transport şi de acces; o infrastructura de primire; o reabilitarea obiectivelor culturale şi de patrimoniu; o protejarea resurselor naturale; o informare şi comunicare; o educare şi formare; o antreprenoriat; parteneriate public-privat.

Obiectivele specifice pentru perioada 2009 – 2013 identificate sunt: o Promovarea turismului traditional local. o Conservarea si protejarea biodiversitătii si habitatelor

naturale. o Conservarea patrimoniului cultural. Sprijin pentru

conservarea identitătii etno-culturale a populatiei locale. Promovarea integrării elementelor traditionale in domeniul dezvoltării urbanistice locale.

o Dezvoltarea economică a comunitătilor locale situate pe teritoriul RBDD, cu implicarea populatiei locale.

o Managementul vizitatorilor din RBDD. Dobrogea, una dintre cele opt provincii istorico-geografice ale României,

este locul unde se întâlnesc unii dintre cei mai bătrâni munţi ai Terrei - Munţii Măcin, făcând parte din lanţul Munţilor Hercinici, cu o vechime de peste 400 de milioane de ani, cu cel mai tânăr teritoriu al Europei, Delta Dunării.

Situat în nordul provinciei istorice Dobrogea, a cărei însemnătate vine din aşezarea ei la gurile Dunării şi ieşirea la mare judeţul Tulcea prezintă o serie de particularităţi care îi conferă o personalitate distinctă: existenţa tuturor formelor de relief, de la munţi, resturi ale lanţului Hercinic, până la lunci şi Delta Dunării, prezenţa unor vestigii istorice şi arheologice cu o valoare de patrimoniu mondial, existenţa unor întinse suprafeţe acvatice, inclusiv zona litoralului Mării Negre. Datorită potenţialului natural şi cultural existent în zona nord-dobrogeană, turismul oferă posibilitatea practicării atât a formelor tradiţionale de sejur pentru odihnă, itinerant, cât şi a formelor sale specializate, respectiv pescuitul sportiv, vânătoarea sportivă, turismul cultural, religios, ştiinţific (pentru naturalişti şi arheologi), turismul rural, cura helio-marină, foto-safari, birdwatching.

25


Înconjurat din trei părţi de apă, se învecinează la vest cu judeţele Brăila şi Galaţi, la nord cu Ucraina prin graniţe naturale – Dunărea, la est cu Marea Neagră, având hotar terestru doar la sud, cu judeţul Constanţa.

Delta Dunării situată în nord- estul judeţului este cea mai recentă formaţiune geologică, care datorită caracteristicilor deosebite, are valoare universală.

Literatura română geografică referindu-se la Delta Dunnării(Gâştescu 1989 ), consemnează că aceasta reprezintă teritoriul cuprins între prima bifurcaţie a Dunării (Ceatalul Chiliei), mărginit la est de litoralul Mării Negre, la nord de braţul Chilia şi la sud de complexul lacustru Razim Sinoe.

Delta Dunării propriu –zisă este cea mai mare componentă a rezervaţiei şi are o suprafaţă totală de circa 4.178 km, din care cea mai mare parte se găseşte pe teritoriul României, adică 3.446 km, reprezentând circa 82%, restul, de circa 732 km, fiind situată pe partea stângă a braţului Chilia, inclusiv deltza secundară a cestuia, în Ucraina.

Delta Dunării este una dintre cele mai mari delte de pe glob şi, în acelaşi timp, una dintre cele mai frumoase, realitate ce a condus la dezvoltarea turismului în special în sezonul estival. Delta Dunării este una dintre cele mai mari zone umede din lume şi cea mai întinsă zonă de stufărişuri de pe planetă, un habitat al păsărilor de apă. Datorită importanţei sale, Delta Dunării a fost declarată, în 1990 de către Guvernul României, Rezervaţie a Biosferei. Valoarea universală a Rezervaţiei Delta Dunării a fost recunoscută prin includerea ei în reţeaua universală a rezervaţiilor biosferei, în cadrul programului “Omul şi biosfera”, lansat de UNESCO în anul 1970. În septembrie 1991, Rezervaţia Biosferei Delta Dunării (RBDD) a fost recunoscută ca Zonă Umedă de importanţă internaţională, mai ales ca habitat al păsărilor de apă, prin Convenţia RAMSAR.

Pe teritoriul ARBDD există 18 zone de protecţie, cu rolul de a conserva vegetaţia caracteristică şi de a asigura un refugiu pentru diferite specii de animale. Aceste zone acoperă circa 9% din teritoriul Rezervaţiei.

Pentru caracteristicile sale morfohidrografice specifice cât şi pentru varietatea şi originalitatea florei şi faunei, în perimetrul Deltei Dunării au fost constituite mai multe rezervaţii naturale complexe: Pădurea Letea, Padurea Caraorman, Roşca-Buhaiova-Hrecişca, Perişor-Zătoane, Periteaşca-Leahova-Portiţa, Insula Popina. Fauna Deltei Dunării este un vast mozaic de specii, fără egal în Europa şi chiar cu unicate mondiale. Avifauna Deltei Dunării numără 320 de specii, deci 85% din speciile ţării şi aproximativ 40% din păsările Europei. Dintre acestea, aşa cum menţionează autorii Petre Gâştescu şi Romulus Ştiucă, în valoroasa lucrare ştiinţifică “Delta Dunării, Rezervaţie a Biosferei”, 174 de specii cuibăresc pe teritoriul deltei. Cea mai valoroasă pasăre a deltei, simbol al ei, este pelicanul comun, aproximativ 3.500 de perechi cuibărind aici. Alături de păsări, peştii constituie una dintre cele mai reprezentative bogăţii faunistice ale Deltei. Dintre cele 300 de specii din Europa şi 188 de specii din România, în apele R.B.D.D. s-au înregistrat 135. Dintre acestea, 44 de specii sunt exclusiv dulcicole (Ştiucă, lin roşioară, văduviţă, mreană), 58 de specii exclusiv marine (Şprot, hamsie, bacaliar, stavrid, calcan, lufar, rândunică de mare) şi 31 de specii eurihaline (atât în ape dulci cât şi salmastre sau chiar în marea Neagră – majoritatea speciilor de guvizi, morun, nisetru, păstrugă, scrumbie de Dunăre. Somon de Marea Neagră, cambulă, etc.). Dintre mamifere se remarcă herminele, pisicile sălbatice, bizamul, câinele enot, broaştele ţestoase de uscat. Inegalabila floră cuprinde, printre altele, nuferi albi şi galbeni, nuci de apă, papură, ferigi de apă, trestii mirositoare, stânjenel de baltă. Peisajul floral impresionant de bogat al

26


acestor locuri de basm este completat cu cele 8000 hectare de păduri cu arbori gigantici pe ale căror trunchiuri se îmbrăţişează plantele agăţătoare de tipul lianelor. Fermecat de tot ce se iveşte în drum, călătorul poposit aici nu ştie ce să admire mai întâi: unduirea stufului în bătaia vântului, varietatea păsărilor şi vegetaţiei sau aşezările pescăreşti întinse de-a lungul canalelor. Nici unul dintre iubitorii naturii care au fost în Deltă nu va uita partidele de pescuit şi zilele petrecute în cabanele pescăreşti sau în vreun cort unde, deasupra focului de vreascuri, fierbe ciorba pescărească pe care nu o poţi întâlni decât aici.

Înzestrată cu resurse turistice naturale şi antropice deosebite, Delta poate satisface prin formele de turism practicate cerinţele diverse din primăvară până în toamnă. Valoarea peisagistică, estetică şi recreeativă a Deltei Dunării, dar şi calităţile unor factori naturali de cură, inclusiv ale bioclimatului sunt determinante în formarea motivaţiei turistice.

Zona limitrofă continentală a Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării adăposteşte numeroase vestigii, monumente şi muzee care atestă etapele de locuire din antichitate şi până în prezent. Populaţia din Delta Dunării este purtătoarea unor tradiţii – case, costume, obiceiuri – cu o valoare deosebită. Satele turistice din Deltă constituie, prin originalitatea şi specificul resurselor, un produs turistic inedit.

Din reţeaua naţională de arii naturale protejate, Delta Dunării se distinge atât ca suprafaţă – 580.000 ha cât şi ca nivel al diversităţii biologice, având triplu statut internaţional :

Rezervaţia Biosferei Delta DunăriiSit Ramsar – zonă umedă de importanţă internationalSit al Patrimoniului Mondial Natural şi CulturalReţeaua Ecologică „Natura 2000”Este un program care are scopul să protejeze şi să gestioneze specii şi

habitate vulnerabile pe teritoriul lor natural, în întreaga Europă, fără să ţină cont de graniţele politice.

Este o reţea ecologică realizată prin implementarea Directivelor Habitate şi Păsări. Este transpusă prin Legea nr. 345/2006 pentru modificarea şi completarea O.U.G nr. 236/2000 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice.

Reţeaua Natura 2000 este compusă din :1) SAC – arii special de conservare desemnate pentru :

a) habitatele din Directiva Habitateb) specii – peste 800 listate în Directiva Habitate

2) SPA – arii speciale de protecţie avifaunistică – desemnate pentru : speciile din Directiva Păsări - aproximativ 200 specii

3) SCI – situri de importanţă comunitară desemnate pentru acele arii care, în regiunile biogeografice în care există, contribuie semnificativ la menţinerea sau restaurarea la o stare de conservare favorabilă a habitatelor naturale din Anexa 2 a O.U.G nr. 57/2007 sau a speciilor de interes comunitar din anexa 3 a O.U.G nr. 57/2007 şi care pot contribui astfel semnificativ la menţinerea diversităţii biologice a regiunilor biogeografice respective.

Siturile din Rezervaţia Biosferei Delta Dunării :- Delta Dunării Razim Sinoe – acest sit găzduieşte efective

importante ale unor specii de păsări protejate. Situl este important pentru populaţiile speciilor cuibăritoare, speciilor migratoare şi a celor care iernează. În perioada de migraţiune situl găzduieşte mai mult de 20.000 de exemplare de păsări de baltă fiind sit Ramsar

27


- Marea Neagră – situl constituie un important culoar de migraţiune şi de iernare pentru păsările din nordul Europei, în apele marine de-a lungul coastei. Viaţa bentică şi pelagică extrem de bogată constituie suportul pentru populaţiile de păsări migratoare, sedentare şi de pasaj.

- Delta Dunării şi zona marină a Deltei Dunării –situl are anumite particularităţi datorate influenţei majore a apelor Dunării şi aluviunilor depuse de acestea, încât aici, există habitate sedimentare unice la litoralul românesc. Este de remarcat frumuseţea şi bogăţia zonei, cu o varietate de biotopuri şi resurse, care o fac unică nu numai în Europa ci şi în cadrul ecosistemelor deltaice ale lumii.

Alături de Deltă, un potenţial turistic deosebit îl au şi celelalte unităţi naturale: Munţii Măcinului, Podişul Babadagului sau Podişul Casimcei. Formele pitoreşti ale reliefului, cu stănci, abrupturi, vârfuri dominante, colţani, atrag călătorul, oferind perspective largi faţă de zonele înconjurătoare.

Munţii Măcinului situaţi în nord –vestul judeţului, constituie cea mai veche formaţiune geologică, cu atitudinea maximă în vârful Ţuţuiatul 467 m, lângă localitatea Greci.

Munţii Măcinului împreună cu zona limitrofă formează Parcul Naţional Munţii Măcinului cu o suprafaţă de 11.149,15 hectare şi este împărţit în două zone: Culmea Pricopanului şi Munţiii Măcinului.

Altitudinea acestor munţi variază între 7 - 467 metri, pantele fiind abrupte, cu o diferenţă de altitudine mare pe o distanţă mică.

Procesele de dezagregare a rocilor sunt active, există numeroase mărturii a eroziunii, cum sunt pantele cu aspect de ruine şi care conferă întregului ansamblu o mare varietate de forme, având ca rezultat surprinzătoare peisaje arhaice.

Clima are pregnante caracteristici stepice, cu influenţe mediteraneene. Ea este temperat –continentală cu influenţe de uscăciune datorate circulaţiei fluxului de aer din est. Specifică acestor munţi este ariditatea nemaiîntâlnită în munţii din România. Clima este caracterizată prin veri fierbinţi şi uscate, toamne lungi şi uscate şi cu ierni reci şi cu puţină zăpadă.

Cursurile de apă se încadrează atât în bazinul hidrografic al Dunării cât şi al Mării Negre. Datorită climatului uscat, debitele cursurilor de apă sunt reduse majoritatea având caracter temporar, deseori formând cascade. Râuri temporare se formează pe vâile stâncoase, în anotimpurile ploioase, în special în primăvară.

Flora şi fauna PNMM – climatul acestor munţi a determinat o varietate specifică, unică în Europa, cu interferenţa tipurilor ecosistemice pontico – submediteraneene, central europene şi asiatice, fapt ce conferă Munţilor Măcin atributul de sinteză în miniatură a două continente – Europa şi Asia. Marea majoritate a florei şi a vegetaţiei din Munţii Măcinului este reprezentată de mai mult de 1.770 de specii de plante din care 72 sunt protejate ca fiind rare sau vulnerabile şi 27 sunt specii endemie pentru această regiune.

Peisajele caracteristice din Munţii Măcinului sunt asemănătoare cu cele forestiere din sudul Europei datorită prezenţei pădurilor submediteraneene şi balcanice, precum şi cu stepele euroasiatice. Originalitate peisagistică este conferită îndeosebi de formaţiunile granitice megalitice, ca şi de contrastul între vegetaţia forestieră mezofilă şi pajiştile stepice xerofile.

Caracterul reprezentativ al acestor munţi la nivel naţional este conferit de existenţa a trei etaje de vegetaţie caracteristice pentru Podişul Dobrogei, constituie din pădurile mezofile de foioase balcanice, pădurile xeroterme submeditaraneene şi silvostepă cu păduri submediteraneene.

28


Nordul Dobrogei a fost limita nordică a Imperiului roman, administraţia militară a provinciei întărind limesul dunărean cu o salbă de cetăţi şi castre de apărare, din care s-au păstrat şi constituie obiective de interes arheologic cetăţile Argamum (Jurilovca), Halmyris (Murighiol), Troesmis (Turcoaia), Aegyssus (Tulcea) sau Dinogetia (Garvăn). Şi cele greceşti sau bizantine sunt atracţii sigure, dintre ele detaşându-se Cetatea Enisala.

În judeţul Tulcea poate fi practicat şi turismul ecumenic, în judeţul Tulcea funcţionând numeroase lăcaşe de cult. Unul dintre cele mai reprezentative centre spirituale din Dobrogea este, fără îndoială, Bazilica paleocreştină de la Niculiţel. O criptă martirică datând din secolul al IV-lea a fost descoperită în urma unei inundaţii, în anul 1971. Săpăturile arheologice ulterioare au scos la iveală zidurile unei bazilici ridicate în timpul împăraţilor Valens şi Valentianus şi refăcută în vremea lui Teodosius al II-lea. Aici s-au descoperit moaştele a patru martiri, al căror nume, Zotikos, Attalos, Kamasi şi Philippos, erau scrise pe peretele criptei, dar şi a doi martiri rămaşi necunoscuţi. Martyrion-ul de la Niculiţel este un monument creştin unic în Europa şi cea mai veche construcţie de acest gen din România

Tot în judeţul Tulcea, pot fi vizitate Mănăstirea Cocoş- întemeriată în anul 1833, în timpul dominaţiei otomane asupra Dobrogei, situată în nordul Dobrogei, lângă Dunăre, la 6 km vest de comuna Niculiţel şi la 11 km sud –est de oraşul Isaccea. Mănăstirea Saon, aşezământ monahal situat într-o zonă extrem de pitorească, pe marginea lacului cu acelşaşi nume, din comuna Niculiţel. Mănăstirea Celic Dere, situată la 28 km de Tulcea, deţine obiecte bisericeşti şi cărţi de cult tipărite între anii 1643-1843. Mănăstirea „Sfinţii Epictet şi Astion” a fost întemeiată pentru cinstirea celor doi sfinţi martiri, preotul Epictet şi monahul Astion, ale căror moaşte au fost descoperite în urma săpăturilor arheologice efectuate la Halmyris, în apropierea localităţii Murighiol.

Situat în adâncul Pădurii Letea, în delta Dunării, Schitul „Buna Vestire” a luat fiinţă în anul 1992 dar a început să funcţioneze de sine stătător în anul 1997.Accesul este asigurat de la Tulcea, pe braţul Chilia, 120 km până la Periprava, apoi 14 km până în comuna C.A. Rosetti şi 9 km până la schit; pe braţul Sulina (80 km), apoi 9 km până în satul Cardon şi 2 km până la schit. Poziţia sa izolată de viaţa lumească îndeamnă la rugăciune şi nevoinţă aspră.

Aşezăminte monahale ortodoxe de rit vechi pot fi vizitate în comuna Slava Cercheză:

- Mănăstirea ortodoxă de rit vechi Vovidenia - construită în anul 1804- mănăstire de călugăriţe, deţine un tezaur impresionant de carte slavonă şi icoane vechi ruseşti

- Mănăstirea ortodoxă de rit vechi Uspenia -mănăstire de călugări, situată la 3 km sud –vest de satul Slava Rusă – înfiinţată în se. XVlll de un grup de credincioşi din Slava Rusă, fiind depozitara unor valori ecleziastice vechi ruseşti, sărbătorind hramul mănăstirii – 28 -29 august Adormirea Maicii Domnului reprezentând sărbătoarea întregii comunităţi lipoveneşti din ţară şi străinătate

În Babadag, Isaccea, Măcin şi Tulcea pot fi vizitate geamiile:- Geamia lui Ali Gazi-Paşa Babadag a fost ridicată la începutul sec. XVII

de către generalul de corp de armată Ali Gazi Paşa şi este cel mai vechi monument de artă musulmană din România

- Geamia din Isaccea a fost construită din piatră , cărămidă şi lemn, în sec XVII, din ordinul sultanului Osman II, declarată monument istoric, serveşte şi în prezenr cultului musulman

29


- Geamia din Măcin- construită la 1834 de către Berber – Hagi- Ahmet, arsă în timpul Războiului Crimeei, consierată monument istoric, a fost reconstruită la 1860, ea funcţionând şi în prezent

- Geamia Azizzie, singurul locaş de rugăciune pentru comunitatea musulmunaă din municipiul Tulcea, a fost construită în vremea lui Ismail Paşa şi dată în folosinţă în anul 1840, se află în centrul fostului cartier turcesc şi este cea mai înaltă construcţie di municipiu

Templul Evreiesc din Tulcea – construit în 1888, este deosebit prin arhitectura lui, nemiîntâlnită la alte sinagogi din România

La 31 iulie 2010, capacitatea de cazare turistică a judeţului Tulcea era de 4288 locuri.

Sosirile în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică în anul 2010 au fost de 68414 turişti, dintre care 54206 au fost turişti români şi 14208 străini.

La Tulcea se mai pot vizita şi alte obiective turistice :Cetatea Enisala – se află la 2 km de localitatea Enisala, construită de către

puterea imperială bizaantină şi de către cea comercială genoveyă, din raţiuni militare, în a doua jumătate a sec. XIV, având ca scop supravegherea drumurilor de pe apă şi de pe uscat.

Ca element de arhitectură se impune bastionul porţii principale cu arcadă dublă continuată cu o arcadă oarbă.

Cetatea Dinogeţia- fortificaţia romană ce a fost ridicată în zona unei aşezări daco- getice, de la care a preluat şi numele de Dinogeţia. În perioada Dominatului cetatea este refăcută, incinta trapezoidală – cu 14 turnuri, o poartă principală şi două secundare- închizând o suprafaţă de 1,2 ha.

Cetatea Aegyssus- situată pe colnicul Hora, în partea de est a oraşului Tulcea, azi dealul monumentului.

CetateaArrubiumCetatea NoviodunumCetatea Halmzris 3.2.8. ZONA MONTANĂ ŞI DEZVOLTAREA DURABILĂ –ASPECTE

SPECIFICE RURALULUI AUTOHTON Conceptul de dezvoltarea durabilă înţeleasă ca „o dezvoltare care satisface

nevoile generaţiei actuale fără a compromite şansele viitoarelor generaţii de a-şi satisface propriile nevoi” (Comisia Mondială pentru Mediu şi Dezvoltare, 1985) reprezintă rezultatul unei abordări integrate a factorilor politici şi decizionali în care protecţia mediului şi creşterea economică pe termen lung sunt considerate complementare şi reciproc dependente.

Dezvoltarea durabilă a devenit un obiectiv politic al Uniunii Europene începând cu anul 1997, prin includerea sa în Tratatul de la Maastricht. În anul 2001, Consiliul European de la Goteborg a adoptat Strategia de Dezvoltare Durabilă a Uniunii Europene, căreia i-a fost adăugată o dimensiune externă la Barcelona, în anul 2002. În anul 2005, Comisia Europeană a demarat un proces de revizuire a Strategiei, publicând, în luna februarie, o evaluare critică a progreselor înregistrate după 2001, care punctează şi o serie de direcţii de acţiune de urmat în continuare

Ca rezultat al acestui proces, Consiliul UE a adoptat, la 9 iunie 2006, Strategia de Dezvoltare Durabilă reînnoită pentru o Europă extinsă. Documentul este conceput într-o viziune strategică unitară şi coerentă, având ca obiectiv general îmbunătăţirea continuă a calităţii vieţii pentru generaţiile prezente şi viitoare prin crearea unor comunităţi sustenabile, capabile să gestioneze şi să

30


folosească resursele în mod eficient şi să valorifice potenţialul de inovare ecologică şi socială al economiei în vederea asigurării prosperităţii, protecţiei mediului şi coeziunii sociale.

În acest context, Guvernul României, Ministerul Mediului şi Dezvoltării Durabile, Programul Naţiunilor Unite prin Centrul Naţional pentru Dezvoltare Durabilă au elaborat: “Strategia Naţională pentru Dezvoltare Durabilă a României Orizonturi 2013 – 2020 - 2030”3, aprobată în şedinţă de guvern în noiembrie, 2008. Obiectivele strategice vizate sunt:

Orizont 2013: Încorporarea organică a principiilor şi practicilor dezvoltării durabile în ansamblul programelor şi politicilor publice ale României, ca stat membru al UE.

Orizont 2020: Atingerea nivelului mediu actual al ţărilor Uniunii Europene la principalii indicatori ai dezvoltării durabile.

Orizont 2030: Apropierea semnificativă a României de nivelul mediu din acel an al ţărilor membre ale UE din punctul de vedere al indicatorilor dezvoltării durabile

În cadrul Strategiei este analizată situaţia actuală a sistemului socio-economic şi capitalului natural al României cu o serie de concluzii dintre care, în rândurile mai jos, sunt selectate câteva:1) Capitalul natural

Dezvoltarea economică a României continuă să urmeze o cale nesustenabilă. Capacitatea de suport a capitalului natural este depăşită, iar decalajul tinde să se mărească în măsura în care o seamă de programe sectoriale urmăresc obiective contradictorii si pot intra în conflict cu preceptele dezvoltării durabile, generând efecte negative asupra structurii şi capacităţii de suport ale capitalului natural. 2) Capitalul antropic

În industrie este de reţinut faptul ca unele sectoare (textile, încălţăminte, mobilă, echipamente electrice) au cunoscut ajustări structurale mai profunde, devenite posibile datorită privatizării lor rapide, reuşind să ajungă la un nivel rezonabil de profitabilitate. Până recent, trendurile investiţionale în industrie s-au orientat preponderent spre sectoarele de joasă tehnologie, energo-intensive şi cu un aport mai mare de forţă de muncă slab şi mediu calificată, generatoare de valoare adăugată modestă.

Agenda Locală 21 - Planul Local de dezvoltare durabilă a judeţului Tulcea

Elaborat în decembrie 2007 Planul local de dezvoltare durabilă a judeţului Tulcea stabileşte următoarele obiective generale:

1. Managementul durabil al capitalului natural2. Renaturarea unor zone îndiguite din Lunca şi Delta Dunării3. Implementarea programului de gestionare integrată a deseurilor din

judeţ4. Cresterea nivelului de implicare a comunităţilor locale (constientizare,

instruire, pregătire, reconversie etc.)OBIECTIVE SPECIFICE1. Asigurarea conditiilor optime de calitate a aerului si apei pentru

populaţia municipiului (Platforma Tulcea Vest) si a judeţului Tulcea.- Program de monitorizare a calităţii aerului la principalele surse cu

potenţial ridicat de poluare (Platforma Tulcea Vest) - Înfiinţarea unui operator judeţean în domeniul alimentării cu apă

3 http://strategia.ncsd.ro/

31

http://strategia.ncsd.ro/%20%20


- Soluţionarea tratării şi evacuării apelor uzate2. Utilizarea durabilă a resurselor de apă pentru irigaţii- Perspectiva de dezvoltarea a irigaţiilor- Optimizarea sistemelor de irigaţii în vederea menţinerii sistemelor

eficiente şi cu consumuri mici de apă şi energie3. Ecologizarea exploatărilor miniere închise (Somova, Altân Tepe,

Caraorman, Baia)4. Valorificarea durabilă a resurselor naturale ale judeţului- Elaborarea planului judeţean privind exploatarea carierelor pentru

materiale de construcţii5. Dezvoltarea utilizării energiei neconvenţionale inclusiv a energiei

eoliene, armonizată cu obiectivele de conservarea a diversităţii biologice6. Refacerea solurilor degradate:- Reconstrucţie ecologică pentru terenuri cu exces de umiditate, sărăturate

sau nisipoase din Delta Dunării, conform Master Plan RBDD- Refacerea terenurilor afectate de eroziune din judeţul Tulcea, prin

împăduriri7. Extinderea suprafeţelor împădurite, în special pe terenurile degradate si

pe terenurile defrisate8. Gestionarea ariilor naturale protejate în folosul comunităţilor locale:- Elaborarea planurilor de management pentru toate ariile naturale

protejate inclusiv pentru siturile Natura 2000- Implementarea Planului Master – Suport pentru dezvoltare durabilă în

Rezervaţia Biosferei Delta Dunării, privind reconstrucţia ecologică, utilizarea durabilă a resurselor naturale, stimularea dezvoltării activităţilor economice tradiţionale care să valorifice resursele naturale regenerabile din Delta Dunării

- Îmbunătăţirea managementului ariilor naturale protejate prin utilizarea rezultatelor pozitive obţinute în cadrul proiectului GEF/UNDP: „Consolidarea sistemului de arii protejate al României prin demonstrarea celor mai bune practici de administrare a ariilor protejate de dimensiuni mici în Parcul Naţional Munţii Măcinului”

- Înfiinţarea unor noi arii naturale protejate pentru integrarea siturilor Natura 2000

9. Realizarea infrastructurii pentru colectarea selectivă si procesarea deşeurilor inclusiv prin realizarea unui sistem de transport integrat

10. Elaborarea „hărţii ecologice” a judeţului Tulcea.11. Dezvoltarea infrastructurii pentru îmbunătăţirea posibilităţilor de

educaţie si constientizare ecologică şi pentru cresterea nivelului de implicare a populaţiei locale

- Centru de informare si educare ecologică în Murighiol- Centru de informare si educare ecologică în Sf. Gheorghe- Centru de informare si educare ecologică în Chilia Veche12. Dezvoltarea infrastructurii pentru combaterea efectelor inundaiilor, a

altorţ fenomene naturale si pentru acţiune eficientă în situaţii de urgenţă

3.3. CONCLUZII DIN ANALIZA MEDIULUI ECONOMIC. IMPLICAŢII PENTRU IPT

Agricultura deţine o pondere mare din VAB judeţeană (13.5% din VAB în 2009).

32


Industria are o importantă pondere în VAB judeţean (25%). Ponderea industriei la formarea VAB regionale a înregistrat o crestere în ultimii ani. Caracteristicile industriei judeţului sunt:

Industrie concentrată în marile centre urbane şi foarte puţin prezentă în mediul rural

Industria construcţiilor navale bine dezvoltată, reprezentă de şantierul naval

Cea mai dinamică ramură industrială locală se dovedeste a fi cea alimentară

Industria extractivă este reprezentată, cu preponderenţă, de extracţia pietrei pentru construcţii

Serviciile deţin cea mai mare pondere din VAB judeţean (52% în 2009) şi se observa o mica descrestere fata de anul 2008(52.5%). De asemenea, cel mai mare număr de firme active şi cele mai mari investiţii brute se înregistrează în sfera serviciilor. IMM-urile din domeniul serviciilor au cunoscut o creştere a numărului de firme active şi de personal angajat. În cadrul serviciilor se remarcă tranzacti imobiliare, prestari servicii pentru intreprinderi. Acesta a înregistrat creşteri ale ponderii în VAB judeţean.

Construcţiile înregistrează o dinamică pozitivă pe perioada 2000 – 2011. Ponderea construcţiilor este în 2009 inferioară mediei naţionale (la nivel judeţean aportul construcţiilor este în 2009 de 9,5% la formarea VAB judeţean). Starea infrastructurii de transport şi utilităţi a judeţului şi regiunii arată că pentru acest sector există mari oportunităţi de dezvoltare.

Implicaţiile pentru ÎPT Adaptarea ofertei de formare profesională iniţială la tendinţele

de dezvoltare economică.Din analiza profilului economic al judeţului se poate aprecia că

domeniile de formare profesională iniţială prioritare sunt: serviciile, industria, agricultura si silvicultura si construcţii. Prioritizarea acestora şi ponderile recomandate pentru fiecare domeniu trebuie să ţină cont de previziunile privind ocuparea (vezi capitolul Piaţa muncii).

Adaptarea conţinuturilor învăţării la schimbările tehnologice şi organizaţionale produse de investiţiile străine şi la cerinţele specifice ale IMM-urilor

Principalele direcţii de acţiune sunt: Adaptări ale curriculum-ului în dezvoltare locală realizate

în parteneriat cu agenţii economici Dezvoltarea parteneriatului cu agenţii economici pentru

asigurarea condiţiilor de desfăşurare a instruirii practice şi dezvoltarea formării continue a cadrelor didactice prin stagii la agenţi economici

Asigurarea îndeplinirii standardelor de pregătire profesională prin implementarea sistemului de asigurare a calităţii în educaţie şi formare profesională

Asigurarea unei pregătiri de bază largi cu competenţe tehnice generale solide

Promovarea învăţării pe parcursul întregii vieţi

3. PIAŢA MUNCII

33


În acest capitolul se urmăreşte determinarea cererii previzionate a pieţei muncii la orizontul anului 2013 în scopul furnizării către sistemul IPT a informaţiilor necesare pentru anticiparea nevoilor de formare profesională . În acest scop sunt utilizate informaţiile furnizate de analiza unui set de indicatori statistici ai pieţei muncii din surse statistice oficiale şi din surse administrative pentru evidenţierea tendinţelor alături de informaţiile furnizate de studii previzionale privind piaţa muncii.

În analiza pieţei muncii sunt folosite două serii de date statistice: Balanţa forţei de muncă (BFM) şi Ancheta privind forţa de muncă în gospodării (AMIGO). Valorile indicatorilor statistici din cele două serii de date nu sunt identice datorită metodelor de calcul şi a metodologilor diferite. Utilizarea în analiza pieţei muncii a ambelor serii este justificată de nivelul diferit al informaţiilor. Astfel, BFM permite compararea datelor la nivel regional şi judeţean iar AMIGO permite compararea datelor între regiuni şi cu statistica europeană.

4.1. SITUAŢIA ACTUALĂ. INDICATORI STATISTICI AI PIEŢEI MUNCII

4.1.1. PARTICIPAREA LA FORŢA DE MUNCĂ - POPULAŢIA ACTIVĂ, POPULAŢIA OCUPATĂ, ŞOMAJUL

Populaţia activă din Regiunea Sud - Est număra, în 2009, 1240 mii persoane, respectiv 12 % din populaţia activă a ţării (vezi Anexele 3a-3c PIATA MUNCII – foaia 3a.).

Structura populaţiei active din regiunea Sud Est în 2009 arată că ponderea populaţiei active de sex masculin este superioară celei de sex feminin cu peste 17,5% iar ponderea populaţiei active din mediul rural este cu 14,19% sub ponderea populaţiei active din mediul urban (vezi Anexele 3a-3c PIATA MUNCII – foaia 3a).

Din punct de vedere al evoluţiei, în perioada 2002-2007, la nivelul regiunii Sud – Est, s-a înregistrat o reducere a populaţiei active. Pe sexe, populaţia activă de sex masculin s-a redus în perioada 2002-2007 mai puţin (cu aprox. 15 mii persoane), comparativ cu reducerea populaţiei active de sex feminin (cu 40 mii persoane). Pe medii rezidenţiale situaţia arată o creştere a populaţiei active din mediul urban cu 10 mii persoane şi o scădere a populaţiei active din mediul rural cu 65 mii persoane (vezi Anexele 3a-3c PIATA MUNCII – foaia 3a.).

Populaţia ocupată din regiunea Sud - Est număra în 2009 aproximativ 1147 mii persoane ceea ce reprezenta 12% din populaţia ocupată a României. De-a lungul perioadei analizate, populaţia ocupată din Regiunea Sud - Est a cunoscut

34


evoluţii oscilante de la un an la altul (vezi Anexele 3a-3c PIATA MUNCII – foaia3a.).

Fig. 4.1Populaţia ocupată de sex masculin este preponderentă faţă de cea

feminină (diferenţa de 193 mii persoane în 2007). Pe medii rezidenţiale, în anul 2009, populaţia ocupată din mediul urban

reprezenta 56,06% din totalul populaţiei ocupate la nivelul regiuni.Evoluţia populaţiei ocupate în perioada 2002 – 2009 arată o fluctuaţie de

la un an la altul, dar pe întreaga perioadă se înregistrează o scădere cu 13 mii persoane. În anul 2009 scăderea faţă de 2008 a fost semnificativă, de 8 mii persoane.

Populaţia ocupată din mediul urban a înregistrat o uşoară creştere în 2009 comparativ cu 2008, cu 4 mii persoane şi cu 39 mii persoanefaţă de 2002, în timp ce populaţia ocupată din mediul rural a înregistrat o scădere cu 12 mii persoane faţă de 2008 şi o scădere de 52 mii persoane faţă de 2002..

Pe sexe, evoluţia populaţiei ocupate a înregistrat o uşoară creştere a populaţiei masculine(cu 6 mii persoane),dar şi cea feminină (cu 2 mii persoane),în anul 2009 comparativ cu anul 2008.Cea mai importantă scădere înregistrându-se între 2007-2006 (de la 508 mii persoane în 2006 la 484 mii persoane în 2007).

În ceea ce priveşte structura populaţiei ocupate după nivelul de instruire, la nivelul regiunii Sud - Est se constată că în perioada 2008-2009 s-a produs o diminuare cu 1% a ponderii populaţiei ocupate cu nivel de instruire scăzutîn totalul populaţiei ocupatee şi o uşoară creştere ( cu procente cuprinse între 0,3 şi 0,8) a ponderii populaţiei ocupate cu nivel mediu şi superior din totalul populaţiei ocupate.

Numărul şomerilor (BIM) din regiunea Sud – Est se ridica în anul 2009 la 92517 persoane.

Situaţia şomajului pe sexe arată că, în anul 2009, din totalul şomerilor, aprox. 63,44% sunt de sex masculin(vezi Anexele 3a-3c PIATA MUNCII – foaia 3a) .

Din punct de vedere al distribuţiei şomerilor pe medii de rezidenţă , se constată că, în anul 2009 , 69,89% din totalul şomerilor sunt în mediul urban.

Din punct de vedere al evoluţiei şomajului în perioada 2002-2011 se constată că numărul şomerilor în 2009 a scăzut faţă de 2002 cu peste 42 mii persoane. Evoluţia a fost însă oscilantă, atingând cifra de 49 mii de persoane în 2011.

Pe sexe, evoluţia în perioada 2002-2009 a fost fluctuantă. Numărul şomerilor a scăzut, atât pentru sexul masculin (scădere cu aproximativ 15 mii persoane în 2007 faţă de 2002) cât şi pentru cel feminin (scădere cu aproximativ 10 mii persoane în 2009 faţă de 2002).

În mediul urban scăderea numărului de şomeri a fost mai accentuată (scădere cu 29 mii persoane în 2009 faţă de 2002) în timp ce în mediul rural evoluţia a fost fluctuantă şi cu o scădere mai lentă (scădere 13 mii persoane în 2009 faţă de 2002).

Rata de activitate şi rata de ocupare ( vezi Anexele 3a-3c PIATA MUNCII – foaia 3a) a populaţiei în vârstă de muncă (15-64 ani) au scăzut în anul 2009 faţă de anul 2008. Rata de activitate în 2009 este 60%, faţă de 59,8% în 2008. Rata de ocupare în 2011 este de 48%, cu 6,4% mai mica decât cea din 2008(de 52,4%). Persistă decalajul pe sexe în ceea ce priveşte ratele de activitate şi ratele de ocupare, semnificativ mai reduse pentru populaţia feminină . De

35


asemenea se menţin decalajele între mediul rural şi mediul urban privind ratele de activitate şi ratele de ocupare, mai reduse pentru mediul rural.

În cazul tinerilor (15-24 ani), rata de activitate şi rata de ocupare sunt mult mai reduse faţă de valorile pentru totalul populaţiei în vârstă de muncă (15-64 ani) şi sunt în scădere continuă în perioada 2002-2011. Astfel, rata de activitate este în 2010 de 29,8% faţă de 39,3% în 2002 (rata pentru populaţia cu vârste între 15-64 ani fiind de 60%). Rata de ocupare înregistrează şi ea o scădere de la 29,7% în 2002 la 23,3% în 2009, în 2011 în scădere pînă la 17,1% (în timp ce rata pentru populaţia cu vârste între 15-64 ani este în 2009 55,4%). Se menţin pe toată perioada analizată, între anii 2002 şi 2011, decalaje semnificative între populaţia feminină şi cea masculină şi între mediul urban şi cel rural privind ratele de activitate şi ocupare, în defavoarea populaţiei feminine şi a mediului rural.

Se înregistrează un decalaj semnificativ al ratei de ocupare faţă de ţinta UE pentru 2010. Astfel, rata de ocupare în Regiunea Sud Est, în 2009 este cu 3,2 puncte procentuale sub media naţională şi cu 9,2 puncte procentuale sub de media europeană (UE-27), respectiv la 14,6 procente distanţă faţă de obiectivul UE pt. 2010.

La Tulcea: rata de activitate a scazut cu 5,7 % de la 57,8% in 2002 la 52,1% in 2010, rata de ocupare a scazut cu 4,4% de la 52,3% in 2002 la 47,9% in 2010.

Şomajul (BIM) 4 în anul 2010 Rata şomajului la nivelul Regiunii Sud Est se menţine mai

ridicată decât la nivel naţional (7,5% faţă de 6,9%); Rata şomajului la nivelul regiunii mai ridicată în mediul

urban (9,2%) faţă de mediul rural (5,1%) Şomajul mai mare în cazul bărbaţilor (8%, faţă de 6,7% în

cazul femeilor);La Tulcea rata somajului a crescut cu 3,3% in 2007- 4,7% si in 2010-

8% fiind mai mare in cazul femeilor de la 3,42% la 7,0% . 4.1.2. STRUCTURA POPULAŢIEI OCUPATE PE NIVELURI DE

INSTRUIRE, LA NIVEL REGIONALStructura după nivelul de instruire, în anul 2009, a populaţiei ocupate la

nivelul Regiunii Sud Est arată că 26,5% din totalul populaţiei ocupate are nivel de instruire scăzut (nivel gimnazial, primar sau fără şcoală absolvită) în creştere faţă de 2008 (27,5%) şi doar 12% are nivel superior de instruire, pondere în scădere faţă de 2008 (11,2%)

Se remarcă, de asemenea, faptul că în rândul populaţiei feminine doar 6,19% are nivel de instruire profesional, comparativ cu 31,4% din populaţia masculină.

Evoluţia structurii populaţiei ocupate după nivelul de instruire în perioada 2002- 2009 evidenţiază creşterea ponderii populaţiei cu nivel superior şi mediu (postliceal, liceal, profesional) şi scăderea ponderii populaţiei cu nivel scăzut.

Structura pe sexe, în anul 2009 indică faptul că populaţia feminină cu nivel mediu de instruire are o pondere cu 8% mai mică decât populaţia masculină. Pentru nivelul superior populaţia feminină deţine o pondere mai mare decât cea masculină cu peste 5 puncte procentuale(5,9%). De remarcat este faptul că la nivelul scăzut de instruire populaţia feminină deţine o pondere de 27,7%, cu 2 puncte procentuale mai mult decât populaţia masculină (vezi figura 4.2. şi Anexele 3a-3c PIATA MUNCII – foaia 3a AMIGO) .

4 Biroul Internaţional al Muncii. Ratele de şomaj sunt calculate ca procent din populaţia activă din grupa de vârsta respectivă.

36


Structura pe medii rezidenţiale indică disparităţi majore(vezi figura 4.1. şi Anexele 3a-3c PIATA MUNCII – foaia 3a). Astfel, în mediul rural aproximativ jumătate din populaţia ocupată (47,3%) are nivel scăzut de instruire faţă de numai 10,1% în mediul urban.

Se remarcă faptul că ponderea populaţiei din mediul rural cu nivel scăzut de instruire a crescut în 2009(47,3%) faţă de 2008(48,8%). Populaţia ocupată din mediul rural cu nivel superior de instruire (2,8%) este de peste 6,9 ori mai puţin numeroasă decât cea din mediul urban cu acelaşi nivel de instruire (19,3%). Ponderea populaţia ocupată cu nivel mediu de instruire din mediul rural a scăzut de la 49% în 2008 la 49,9% în 2009. În anul 2009 decalajul dintre ponderea populaţiei ocupate cu nivel mediu de instruire din mediul rural şi cea din mediul urban este de 20,7 puncte procentuale, în favoarea mediului urban,în scădere faţă de 2008 (22,1 procente)

Figura 4.2.

Sursa: calculat pe baza datelor INS (AMIGO): "Forţa de muncă în România. Ocupare şi şomaj”

4.1.3. STRUCTURA POPULAŢIEI OCUPATE CIVILE PE PRINCIPALELE ACTIVITĂŢI ALE ECONOMIEI

Datele anuale furnizate de INS, pe baza rezultatelor din Balanţa forţei de munca (BFM) permit analiza comparativă la nivel regional şi judeţean a evoluţiei în timp a structurii populaţiei ocupate civile pe principalele activităţi ale economiei naţionale.

La nivelul judeţului, se constată, pentru perioada 2002- 2011, tendinţa de scădere a numărului şi ponderii populaţiei ocupate în agricultură, cu 6,0 mii persoane în paralel cu creşterea numărului şi ponderilor populaţiei ocupate în servicii, de la 3,4 mii persoane la 28 mii persoane, şi în construcţii de la 3,4 la 5 mii (vezi figurile 4.3 şi Anexele 3a-3d PIATA MUNCII PRAI SE – foaia 3d). Industria se menţine, cu anumite fluctuaţii în jurul aceloraşi valori ale numărului şi ponderii populaţiei ocupate în această activitate , respectiv 19,3 mii in 2002 la 15,1 mii in 2011.

Populaţia ocupată a crescut atât în cifre absolute cât şi ca pondere în toate activităţile din cadrul sectorului servicii. (Anexa 3 ). Cele mai importante creşteri s-au înregistrat în (creştere cu 24.6 mii persoane, de la 3.4 mii în 2002 la 28 mii în 2011) şi construcţii (creştere cu 1,6 mii persoane, de la 3,4 mii în 2002 la 5 mii în 2011). În cadrul serviciilor, subsectoarele care au înregistrat creşteri ale populaţiei ocupate civile sunt: comerţ (creştere cu 1,9 mii persoane, de la 6,4 mii în 2002 la 8.3 mii în 2011), tranzacţii imobiliare (scadere cu 2.1 mii persoane, de la 2,3 mii în 2002 la 0.2 mii în 2011), transport, depozitare şi comunicaţii(creştere cu 2,6 mii persoane, de la 1,2 mii în 2002 la 3.8 mii în 2011), hoteluri şi restaurante (crestere cu 0,1 mii persoane, de la 1,2 mii în 2002 la 1,3 mii în 2011).

37


Cele mai importante scăderi ale populaţiei ocupate civile a înregistrat, în perioada analizată, agricultura (scădere cu 6 mii persoane, de la 36,7 mii în 2002 la 30,7 mii în 2011). Atât industria extractivă(de la 0,9 la 0,6) cît şi cea prelucrătoare(de la 17,4 la 12,5) au înregistrat o scădere a populaţiei ocupate civile în perioada analizat, 2002-2011.

Figura 4.3Comparativ cu structura ocupării civile la nivel regional, sunt mai bine

reprezentate la nivelul judeţului: agricultura (30,2% din populaţia ocupată civilă la nivelul judeţului, comparativ cu 31,0 % la nivel regional), industria prelucrătoare (13,1% din populaţia ocupată civilă la nivelul judeţului, comparativ cu 14,2 % la nivel regional).

4.1.4. NUMĂRUL MEDIU AL MUNCITORILOR PE ACTIVITĂŢI ALE ECONOMIEI NAŢIONALE

Evoluţia numărului mediu al muncitorilor şi a ponderii acestora pe activităţi ale economiei naţionale oferă informaţii privind tendinţele de ocupare pentru persoanele cu nivel de calificare 1 şi 2 (vezi Anexa 5).

La nivelul judeţului se constată că în perioada 2008-2011 populatia activaa scăzut cu aproape 9,3 mii persoane. Pe activităţi economice se constată creşteri în construcţii, serviciişi hoteluri şi restaurante. Activităţile economice care au înregistrat cele mai mari diminuări ale numărului de muncitori în perioada analizată 2008 -2011 sunt: serviciile (scadere cu 6,2 mii persoane), industria prelucrătoare (diminuare cu peste 3,0 mii persoane), energia electrica, termica, gaze si apa (diminuare cu 1,0 mii persoane) industria extractiva (diminuare cu 0,1 mii persoane). Sub aspectul evoluţiei structurii muncitorilor pe activităţi ale economiei se constată, la nivelul judeţului, Tulcea că au crescut ponderile muncitorilor din comert cu 0.3 mii persoane, restul activităţilor economiei înregistrând scăderi ale ponderilor în perioada analizată.

Situaţiile mai sus menţionate arată evoluţii pozitive ale cererii de forţă de muncă in Jud.Tulcea cu nivel de calificare 1 şi 2 pentru activităţi din construcţii,servicii, hoteluri si restaurante . Cu toate acestea structura muncitorilor este dominată de agricultura silvicultura si pescuit ponderea în 2011 a fost 36,2% urmata de servicii cu 30.9% industrie cu 17.8 %.

38


4.2. INFORMAŢII PARŢIALE4.2.1. ANALIZA COMPARATIVĂ PE OCUPAŢII A ŞOMAJULUI ŞI

LOCURILOR DE MUNCĂ VACANTE ÎNREGISTRATE LA AJOFMDatele furnizate de AJOFM din regiune cu privire la evoluţia locurilor de

muncă vacante, respectiv a numărului de şomeri înregistraţi, dintre care distinct pentru şomerii proveniţi din rândul absolvenţilor, sunt prezentate în Anexa 5 – Şomaj – Locuri de muncă vacante.

În conformitate cu scopurile analize, au fost selectate din baza de date a AJOFM acele grupe de ocupaţii/ocupaţii din COR (Clasificarea Ocupaţiilor din România) considerate relevante pentru regiune în raport cu calificările din nomenclatorul de pregătire prin învăţământul profesional şi tehnic. Pentru învăţământul superior, au fost selectate majoritatea grupelor de ocupaţii din grupa majoră 2 din COR. Pe structura COR s-a mers până la nivelul de detaliere (grupa minoră/grupă de bază/ocupaţie) minim necesar pentru departajarea în funcţie de domeniul de pregătire/profilul relevant. Pentru comparaţie, a fost analizată şi evoluţia pentru ocupaţiile din categoria muncitorilor necalificaţi (grupa majoră 9)

Analizele şi concluziile care urmează trebuiesc privite sub rezerva următoarelor limite metodologice:

- locurile de muncă vacante înregistrate la AJOFM nu reflectă decât o parte din piaţa muncii (în ciuda obligaţilor legale, nu toate locurile vacante sunt anunţate de angajatori,exemplu;unitaile de stat în general, gradul de cuprindere în evidenţele AJOFM scade cu cât creşte nivelul de calificare şi gradul de specializare a acestora)

- posibile înregistrări multiple ale aceloraşi posturi (anunţuri de locuri vacante repetate în cazul neocupării)

- informaţii incomplete generate de necorelarea intre ISJ,Universitati si AJOFM , si dificultăţile de utilizare a bazelor de date de dare dispun AJOFM

- dificultăţile de corelare între nomenclatoarele din învăţământ şi COR- la momentul analizei nu au fost disponibile informaţii privind numărul

anual de absolvenţi pe domenii şi calificări pentru a evalua raportul absolvenţi şomeri / absolvenţi pe ocupaţiile aferente

- datele analizate nu iau în considerare durata medie a şomajului pe ocupaţiile respective şi nici rata de ocupare a locurilor de muncă vacante.

4.2.1.1. Principalele constatări din analiza evoluţiei la nivelul ocupaţiilor relevante pentru învăţământul profesional şi tehnic liceal

În tabelul 4.3.sunt prezentate sintetic tendinţele privind locurile de muncă vacante, şomerii înregistraţi, şomeri absolvenţi precum şi ocupaţiile şi grupele de ocupaţii relevante prin numărul de locuri de muncă vacante. Detaliat, datele sunt prezentate în anexa 5.

39


Tabelul 4.3.Domeniul de

pregătire -ruta prog.

Tendinţă locuri muncă

vacante

Tendinţă şomeri

Diferenţă locuri

vacante-şomeri (2011)

Tendinţă şomeri absolvenţiPonderea şomerilor absolvenţi din

total şomeri în 2011

Ocupaţii / grupe de ocupaţii relevante

(prin nr. de locuri de muncă vacante

în cadrul domeniului)Agricultură şi Silvicultură

↓ Regiune, ↑TL

↓ Regiune↓ TL

(-) Regiune(-)TL

↓ Regiune↑ TL (în 2011, 27 absolvenţi şomeri din 91 total şomeri)

Nu sunt

Silvicultură ↓ Regiune, ↑TL

↓ Regiune↑ TL

(-) Regiune(-)TL

↓ Regiune↓ TL (în 2011, 0 absolvenţi şomeri din 24 total şomeri)

Nu sunt

Construcţii, instalaţii şi lucr. publice

↑ Regiune, ↑ TL

↓ Regiune↓ TL

(+) Regiune( +)TL

↓ Regiune ↓ TL (în 2011, 8 absolvenţi şomeri din 184 total şomeri)

Nu sunt

Turism şi alimentaţie

↓ Regiune, ↑ TL

↓ Regiune↓ TL

(+) Regiune( +) TL

↓ Regiune↑ TL (în 2011, 9 absolvenţi şomeri din 124 total şomeri)

Nu sunt

Comerţ ↓ Regiune, ↑TL

↓ Regiune ↓ TL

(+) Regiune ( +) TL

↓ Regiune↓ TL (în 2011, 2 absolvent şomeri din 172 total şomeri)

Nu sunt

Mecanică ↑ Regiune↓ TL

↓ Regiune↓ TL

(+) Regiune(-)TL

↓ Regiune↑TL (în 2011, 120 absolvent şomeri din 472 total şomeri)

Nu sunt

Electromecanică ↑ Regiune↑ TL

↓ Regiune↓ TL

(+) Regiune(-)TL

↓ Regiune↑ TL (în 2011, 22 absolvent şomeri din 45 total şomeri)

Nu sunt

Electronică şi automatizări

↑ Regiune↑ TL -.valori mici

↓ Regiune↑ TL

(+) Regiune(-)TL

↓ Regiune↑ TL(în 2011, 26 absolvent şomeri din 46 total şomeri)

Nu sunt

Chimie industrială

stagnare TL ↓ TL (-)TL valori nesemnificative

Materiale de construcţii

↑ Regiune↑TL

↑ Regiune↑ TL

(+) Regiune(+)TL

0 abs. şomeri în 2011 Nu sunt

40


Electric ↑ Regiune,↑TL

↓ Regiune, ↓ TL

(+) Regiune,(+)TL

↓ Regiune- TL (în 2011, 6 absolvent şomeri din 24 total şomeri)

Nu sunt

Industrie alimentara

↓ Regiune ↑ TL

↓ Regiune ↑TL

(-)Regiune, (-)TL


Nu sunt

Fabricarea produselor din lemn

↓ Regiune stagnare TL

↓ Regiune, Stagnare TL

(+) Regiune, (0)TL


Nu sunt

Industrie textilă şi pielărie

↓ Regiune ↓ TL

↓ Regiune ↓TL

(-)Regiune, (-)TL


Nu sunt

Estetica şi igiena corpului omenesc

↑TL ↓TL (+)TL ↑ TL (în 2011, 3 absolvent şomeri din 8 total şomeri)

Crestere locuri de munca

Tehnici poligrafice

valori nesemnificative




Economic ↑ Regiune,↓ TL

↓ Regiune, ↓TL

(+) Regiune,(+)TL


Protecţia mediului

- TL ↑TL (-)TL ↑ TL (în 2011, 58 absolvent şomeri din 70 total şomeri)

41


Profilul dominant la nivelul judeţului Tulcea în ce priveşte cererea de forţă de muncă pare să fie dat de următoarele domenii (în ordinea numărului de locuri de muncă vacante): comerţ, construcţii, turism şi alimentaţie, electric, economic. Ocupaţiile cele mai cerute de angajatori, cu creştere a locurilor de muncă vacante în 2011 comparativ cu anul anterior şi cu balanţă pozitivă în ce priveşte diferenţa locuri de muncă vacante-şomeri au fost înregistrate în domeniile: comerţ, construcţii, turism şi alimentaţie, electric, economic.

Ocupaţiile cele mai cerute de angajatori, cu creştere a locurilor de muncă vacante în 2010 comparativ cu anul anterior şi cu balanţă pozitivă în ce priveşte diferenţa locuri de muncă vacante-şomeri au fost înregistrate în domeniile: mecanică, comerţ, construcţii, turism şi alimentaţie, electric, economic, , industria textila si pielariei, materiale de constructii.

Situaţia privind şomajul de start la nivelul regiunii Sud EstSe constată că influenţa absolvenţilor în totalul şomerilor înregistraţi este în

scădere la toate domeniile de formare profesională. Comparând valorile absolute ale şomerilor absolvenţi şi numărul locurilor de

muncă vacante se observă că numărul absolvenţilor este cu mult mai mic decât locurile vacante la toate domeniile. În acest context, cauzele înregistrării în şomaj a absolvenţilor pot fi identificate în nivelul de pregătire al acestora şi/sau refuzul lor de angajare pe locurile de muncă vacante.

4.2.1.2. Principalele constatări din analiza evoluţiei la nivelul ocupaţiilor relevante pentru învăţământul postliceal

Ocupaţiile relevante pentru învăţământul postliceal nu înregistrează un număr semnificativ de locuri de muncă vacante şi nici un număr semnificativ de şomeri înregistraţi.

Pentru şcoala postliceală, domeniile cu dinamică pozitivă la nivel regional (tendinţă de creştere a locurilor de muncă şi balanţă pozitivă locuri de muncă-şomeri) sunt: economic, sănătate şi asistenţă pedagogică, servicii. În domeniul economic se remarcă cererea importantă pentru agenti in activitatea financiara si comerciala (22 locuri de muncă vacante în 2010).În domeniul servicii cea mai solicitată ocupaţie a fost în 2009 secretari si operatori la masini de scris si de calcul ( 25 locuri de muncă vacante). In comert 19 locuri de munca vacante in 2010

4.2.1.3. Principalele constatări din analiza evoluţiei la nivelul ocupaţiilor relevante pentru învăţământul superior

Pentru învăţământul superior, dintre grupele de ocupaţii cu număr semnificativ de locuri de muncă vacante la nivel judeţean şi cu balanţă negativa locuri de muncă-şomeri, se remarcă, în ordinea numărului de locuri de muncă vacante la nivelul judeţului în 2010: profesori in invatamant gimnazial (19 locuri de munca si 43 someri), economisti (18 locuri cu 55 someri) specialisti in domeniul financiar (12 locuri de munca si 3 someri), ingineri mecanici (14 locuri cu 41 someri), ingineri electronisti in transporturi (13 locuri cu 20 someri), ingineri in industria alimentara ( 5 locuri cu 10 someri), medici medicina generala (5 locuri cu 11 someri) si medici stomatologi ( 4 locuri cu 1 somer ).

Ocupaţiile: cercetatori si asistenti de cercetare in matematica si statistica, cercetatori si asistenti de cercetare in stiinte fizice si chimie, cercetatori , ingineri de cercetare si asistenti de cercetare in domeniul lemnului si materialelor oxidice, cercetatori si asistenti de cercetare in medicina nu inregistreaza locuri de munca si nici someri.

42


4.2.2. EVOLUŢIA ŞOMAJULUI ŞI A LOCURILOR DE MUNCĂ VACANTE ÎNREGISTRATE LA AJOFM ÎN PERIOADA OCTOMBRIE 2008 – MARTIE 2010, ÎN CONTEXTUL CRIZEI ECONOMICE ŞI FINANCIARE

Evoluţia lunară a şomajului înregistrat la AJOFM în perioada 2008 - 2011 arată o creştere semnificativă a numărului de şomeri înregistraţi şi a ratei şomajului (vezi fig. 4.5 şi anexa 5 D 2). La nivelul judeţului numărul şomerilor înregistraţi a crescut în perioada analizată cu peste 51% (de al 3234 persoane in 2008 la 4900 persoane in 2011).

În rândul populaţiei feminine s-a înregistrat o creştere mai lentă a şomajului înregistrat, cu aproximativ 30% (de al 1609 persoane la 2100 persoane).

Judeţul Tulcea înregistrează o creştere a ratei şomajului de la 3,5% în octombrie 2008 la 5.8% în 2011.

Evoluţia locurilor de muncă vacante înregistrate la ANOFM în perioada octombrie 2008- martie 2009, în judeţul Tulcea arată o scădere puternică a locurilor vacante, la valori mult sub numărul şomerilor înregistraţi (vezi fig. 4.6. şi anexa 5D 1) .

Fig. 4.5 Fig. 4.6

43

Evoluţia numărului de şomeri înregistraţi în perioada octombrie 2008 - martie 2009

- Judeţul Tulcea -

3234 34104005

44654884 5016

1609 1621 1772 1874 2050 2098

0

1000

2000

3000

4000

5000

6000

31octombrie

2008

30noiembrie

2008

31decembrie

2008

31 ianuarie2009

28 februarie2009

31 martie 2009

Număr total şomeri înregistraţi Număr femei înregistrate în şomaj

Evoluţia locurilor de muncă vacante în perioada octombrie 2008- aprilie 2009

0

200

400

600

800

1000

1200

1400


4.2.3. PROIECŢIA CERERII ŞI OFERTEI DE LOCURI DE MUNCĂ PE TERMEN MEDIU

În 2011, Institutul Naţional de Cercetare Ştiinţifică în domeniul Muncii şi Protecţiei Sociale (INCSMPS) a realizat, Studiu previzional privind cererea de formare profesională la orizontul 2013 şi în perspectiva 2020. Studiul a fost realizat de către INCSMPS în calitate de partener în cadrul Proiectului strategic cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 – 2013 „Corelarea ofertei educaţionale a învăţământului profesional şi tehnic cu cerinţele pieţei muncii”, proiect al cărui lider de parteneriatb a fost Centrul Național de Dezvoltare a Învățământului Profesional și Tehnic.

Proiecţia cererii de forţă de muncă și a cererii de formare profesională pe termen mediu şi lung a fost realizată utilizând o metodologie similară cu cea utilizată de Universitatea Cambridge în modelul de prognoză utilizat de CEDEFOP, dar prezintă unele abordări inovative generate de gradul mult mai mare de detaliere a informațiilor dorite.

Astfel, s-a realizat o proiecție a cererii potenţiale de forţă de muncă (definită ca cererea de forță de muncă rezultată din dinamica economică - descrisă prin indicatori ai investițiilor brute interne și extrene și ai valorii adăugate brute) de-a lungul orizontului de prognoză. Evaluarea cererii potențiale indică modul în care populația ocupată reacționează la dinamica economică. De aceea pentru estimarea ei s-a utilizat o tehnică de modelare econometrică

A fost estimată și cererea înlocuită (definită ca număr de locuri de muncă rezultate din retragerea participanţilor la activitatea economică ca urmare a pensionărilor). Este de menționat că cererea înlocuită este o variabilă intermediară, astfel încât valorile ei nu descriu decât evoluții ale unor structuri ecopnomice trecute. Mai mult, lipsa unor informații detaliate cu privire la structura pe vârste a populației ocupate a făcut ca estimarea să fie făcută pe grupe de vârstă și în ipoteze care induc un anume grad de eroare al estimării. Prin urmare, aceste estimări trebuie privite cu rezerve.

Utilizând cele două variabile (cererea potențială și cererea înlocuită) s-a estimat cererea agregată de forţă de muncă pentru anul 2013 și s-a extins prognoza pentru orizontul 2020.

Analizând informațiile cu privire la dinamica cererii potențiale (măsura creării sau distrugerii de locuri de muncă în viitor) și a cererii înlocuite s-au estimat locurile de muncă disponibile, in ipotezele de calcul al celor două variabile. Acest indicator poate lua valori pozitive dacă există cerere potențială sau dacă aceasta indică distrugere de locuri de muncă dar nivelul cererii înlocuite este mai mare decât distrugerea de locuri de muncă.

Modelul econometric macroeconomic utilizat pentru estimarea cererii de forţă de muncă la nivel naţional a utilizat serii de date de la Institutul Național de Statistică, pentru perioada 2000-2088 privind:

- populaţia ocupată în activități ale economiei naţionale (diviziuni CAEN REV1)

- valoarea investiţiilor brute în bunuri corporale în activități ale economiei naţionale (diviziuni CAEN REV1)

- valoarea adăugată brută în activitatăți ale economiei naţionale (diviziuni CAEN REV1)

- valoarea costului mediu lunar al salariaţilor în activități ale economiei naţionale (diviziuni CAEN REV1)

44


Proiecţia cererii de forţă de muncă și a cererii de formare profesională pe termen mediu şi lung a fost realizată în trei tipuri de scenarii:

Scenariul MODERAT a fost construit pe baza următoarelor ipoteze: - evoluţia valorii adăugate brute (VAB) conform prognozelor Comisiei

Naţionale de Prognoză (Prognoza de primăvară 2011) pentru perioada 2011-2013- pentru perioada 2014 – 2020 s-a presupus următoarea evoluţie a valorii

adăugate brute: un ritm anual de creştere în industrie de 1.0325, un ritm de 1.0305 în construcţii şi respectiv un ritm anual de creştere în servicii de 1.0165 (valori calculate ca o medie aritmetică a ritmurilor anuale de creştere aşteptate pentru perioada 2011 – 2012). S-a considerat că în cadrul fiecărei ramuri, diviziunile componente urmează evoluţia ramurii. S-a optat pentru alegerea pentru perioada 2014-2020 a unor ritmuri de creştere a VAB inferioare anului 2013 deoarece s-a dorit luarea în considerare a prezumtivei crize economice pe care specialiştii o previzionează după anul 2013.

- pentru evoluţia Costului forţei de muncă pentru anii 2009 şi 2010 s-a ţinut cont de valorile reale publicate de Institutul Naţional de Statistică, în timp ce pentru anii 2011-2020 s-a considerat un ritm anual de creştere constant şi egal cu 1.015.

- pentru evoluţia Investiţiilor brute s-a pornit de la ritmul de scădere anual pentru 2009 (0.76) pe total industrie calculat din datele de la INS - tempo online. În lipsa altor informaţii s-a considerat că această scădere a fost înregistrată identic la nivelul fiecărei diviziuni CAEN. Pentru perioada 2010 – 2020 s-a estimat trendul liniar al variabilei pe baza datelor observate pe întreaga perioadă de analiză.

Scenariul OPTIMIST a presupus următoarele variaţii faţă de scenariul MODERAT:

- VAB în 2010 înregistrează un ritm de creştere de 1.1 faţă de 2009 în industrie, un ritm de scădere de 0.9 faţă de 2009 în construcţii, în timp ce în servicii se menţine constantă pe perioada 2010-2011 . Pentru perioada 2012- 2013 se menţin evoluţiile prognozate de Comisia Naţională de Prognoză, în timp ce pentru perioada 2014- 2020 s-a considerat un ritm anual de creştere în industrie de 1.036, un ritm de 1.044 în construcţii şi respectiv un ritm anual de creştere în servicii de 1.032 (valori calculate ca o medie aritmetică a ritmurilor anuale de creştere aşteptate pentru perioada 2011 – 2013).

- Investiţiile brute în 2010 înregistrează un ritm de creştere de 1.15 faţă de 2009. Pentru perioada 2011- 2020 s-a estimat apoi trendul liniar al variabilei.

Scenariul PESIMIST a presupus următoarele variaţii faţă de scenariul MODERAT:

- VAB în perioada 2014 - 2020 se menţine la nivelul prognozat pentru anul 2011. De asemenea, s-a ţinut cont şi de rezultatele anchetei în firme, conform cărora peste jumătate dintre cei intervievaţi sunt de părere că România nu îşi va reveni din criza economică până în anul 2013.

- Costul forţei de muncă în 2010 îşi menţine ritmul de creştere pe care l-a avut în 2009 comparativ cu 2008, în timp ce pentru anii 2011-2020 s-a considerat un ritm anual de creştere de 1.015 constant.

A fost prognozată separat şi evoluţia celor 18 diviziuni CAEN (Rev.1) ce au fost excluse din modelul econometric din cauza lipsei de date. Pentru acestea s-a emis ipoteza conform căreia evoluţia populaţiei ocupate din cadrul lor îşi menţine trendul observabil pentru perioada 2000- 2008.

În final, s-a corectat modelul cu eroarea obţinută din predicţia populaţiei ocupate totale la nivel naţional pentru anii 2009 şi 2010 (engl. nowcast) cu valorile reale (erorile au fost de aprox. 1-2%).

45


Rezultatele proiecțiilor1. Proiecția cererii potențiale la nivel național

Rezultatele prognozei cererii potenţiale de forţă de muncă (funcție de dinamica economică ce generează sau distruge locuri de muncă) la nivel naţional pentru perioada 2011 – 2020 indică scăderea acesteia în ipotezele scenariului pesimist și a celui moderat și creșterea acesteia în ipoteza scenariului optimist: (mii persoane)

scenariu PESIMIST

scenariu MODERAT (de bază)

scenariu OPTIMIST

2009 9243 9243 92432010 9239 9239 92392011 8939 9161 94002012 8951 9095 94142013 8972 9045 94372014 8937 9032 94402015 8903 9021 94442016 8867 9009 94472017 8831 8996 94502018 8794 8982 94522019 8756 8968 94542020 8718 8954 94561. Proiecţia cererii potenţiale, a cererii înlocuite și a cererii agregate

de forţă de muncă la nivel de regiune de dezvoltare şi la nivel de judeţ – scenariul moderat

În ipotezele scenariului de bază (moderat) poiecția cererii potențiale relevante pentru invățământul profesional și tehnic indică, la nivel regional, trenduri de reducere continuă între 2012-2020 în regiunile Nord-Est, Nord-Vest, Sus-Est, Sud-Vest și trenduri de scădere în perioada 2012-2014 urmate de trenduri de creștere între 2015 și 2020 în regiunile Sud, Centru, Vest, București-Ilfov.

Proiecţia cererii potenţiale de forţă de muncă la nivel judeţean a fost estimată prin dezagregarea proiecţiilor la nivel regional privind populaţia ocupată. Proiecţia în structură de ocupaţii pentru fiecare judeţ în parte a plecat de la asumpţia că este puţin probabil să se producă în următorii trei ani modificări structurale semnificative faţă de anul 2009

Pornind de la ratele de pensionare pe ocupaţii la nivel naţional (sursa: CEDEFOP din LFS (AMIGO)), s-a coborât la nivel regional luându-se în considerare diferenţele dintre rata de ocupare a persoanelor vârstnice (peste 55 de ani) la nivel naţional şi pe regiuni. Apoi, ratele de pensionare au fost rafinate la nivel de judeţ prin raportarea la ponderea populaţiei de 55 ani şi peste în populaţia totală ocupată a judeţului respectiv şi compararea acesteia cu ponderea populaţiei de 55 ani şi peste în populaţia totală ocupată a regiunii din care face parte judeţul.

Cererea agregată de forţă de muncă la nivel național a fost obţinută din însumarea cererii potenţiale cu cererea înlocuită de forţă de muncă. Se observă faptul că – la nivel național - în fiecare an de prognoză, cererea înlocuită compensează scăderile cererii potenţiale rezultată din evoluţia potenţială a activităţilor economice. Diferența dintre cererea înlocuită și modificarea cererii potențiale față de anul anterior este explicată de existența unor locuri de muncă disponibile. Estimarea dinamicii acestora, ca și a cererii potențiale, înlocuite și agregate în ipotezele scenariului de bază (moderat) arată existența unor oportunități pentru ocuparea tinerilor absolvenți sau a inactivilor, respectiv a șomerilor. Dacă acceptăm ipoteza că

46


ponderea populației inactive nu se modifică și nici nu au loc reduceri ale ratei șomajului, putem să considerăm ca aceste locuri de muncă vor putea fi disponibile pentru absolvenții din diferite domenii relevante pentru învățământul profesional și tehnic.

Prognoze ale cererii pentru Regiunea Sud Est (nr. persoane) 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020Prognoze ale cererii potențiale

883169 876685 870973 864112 862309 859131 856157 853036 849781 846404

Prognoze ale cererii inlocuite

8529 8467 8411 8345 8328 8297 8268 8238 8207 8174

Prognoze ale cererii agregate

891698 885152 879385 872457 870636 867429 864425 861274 857988 854578

Prognoze ale cererii pentru județul TULCEA 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020Prognoze ale cererii potențiale

57855

57430

57056 56606 5648

8 56280 56085

55881

55668 55446

Prognoze ale cererii inlocuite

399 396 393 390 389 388 386 385 384 382

Prognoze ale cererii agregate

58254

57826

57449 56997 5687

8 56668 56472

56266

56051 55829

2. Proiecţia cererii de forţă de muncă pe activităţi economice, la nivelul regiunii

Subliniem caracterul informativ al estimărilor deoarece acestea s-au bazat pe informații statistice incomplete și pe ipoteza că au avut loc alocări ale forței de muncă (și se va respecta înclinația și în viitor) strict în domeniul de activitate și în ocupația în care se face pregătirea.

Structura estimată pe domenii de pregătire a cererii potențiale la intersecția COR-CAEN, pentru RegiuneaSud-Est este următoarea:

47


NE SE S SV V NV C B TOTALAgricultura, vanatoare si servicii anexe

2011 769388 314328 440737 427939 95832 246119 118969 2601 24159132012 759888 304601 426404 417158 85341 233968 109735 565 23376612013 747865 294769 412081 406176 75350 222101 100867 198 2259408

Silvicultura, exploatare forestiera si servicii auxiliare

2011 12286 3210 4925 2506 4564 9649 1216 0 383572012 11859 2933 4821 2330 4595 9629 859 0 37025

2013 11432 2668 4711 2160 4611 9586 524 0 35693

Pescuitul, piscicultura si serviciile anexe

2011 637 326 802 0 52 94 82 275 22692012 556 257 690 0 32 72 52 235 18952013 466 194 570 0 16 53 29 194 1521

Extractia si prepararea carbunelui

2011 775 34 436 24826 12753 0 618 7 394492012 758 24 208 25225 12145 0 657 0 390162013 743 14 0 25682 11574 0 697 0 38710

Extractia hidrocarburilor si servicii anexe

2011 5216 1666 20771 11283 4017 3560 5740 1621 538752012 5123 900 20782 11012 4081 3646 5959 1655 531582013 5049 154 20861 10782 4158 3741 6193 1693 52632

Extractia si prepararea minereurilor radioactive

2011 382 0 0 32 137 208 93 0 8522012 355 0 0 34 144 200 98 0 831

2013 329 0 0 36 149 193 102 0 809

Extractia si prepararea minereurilor metalifere

2011 456 32 27 43 132 1292 126 22 21302012 441 33 27 46 119 1305 135 24 2130

2013 426 35 27 49 106 1318 144 25 2130

Alte activitati extractive

2011 891 3101 1401 413 1471 667 914 433 92902012 815 3211 1392 372 1501 531 841 430 90922013 745 3326 1387 334 1534 403 774 428 8930

Industria alimentara si a bauturilor

2011 35449 31256 36140 12293 14103 24154 33240 21727 2083632012 35870 31000 36428 11755 13373 23759 33278 21130 2065932013 36388 30836 36816 11259 12692 23437 33411 20601 205440

Fabricarea produselor din

2011 0 83 500 43 0 127 293 1111 21572012 0 68 400 42 0 130 325 1112 2078

48


NE SE S SV V NV C B TOTAL

tutun 2013 0 55 350 40 0 134 315 1117 2011

Fabricarea produselor textile

2011 23685 3495 9223 2606 13285 12263 30881 11023 1064612012 23921 3185 8676 2552 13510 11489 31601 10398 1053322013 24224 2891 8163 2507 13773 10763 32402 9815 104537

Fabricarea articolelor de imbracaminte; aranjarea si vopsirea blanurilor

2011 73005 89834 62695 26172 30293 60202 76680 16011 434893

2012 72415 94209 64260 25822 30213 60907 79196 13808 440832

2013 71899 98830 65952 25495 30169 61709 81886 11558 447499

Tabacirea si finisarea pieilor; fabricarea articolelor de voiaj si marochinarie, a harnasamentelor si incaltamintei

2011 0 4500 4051 917 27875 27362 27189 6108 98001

2012 0 4633 4145 609 28284 26931 27355 5308 97266

2013 0 4778 4249 306 28769 26582 27598 4532 96815

Fabricarea lemnului si a produselor din lemn si pluta, cu exceptia mobilei; fabricarea articolelor din impletitura de pai si alte materiale vegetale

2011 27227 6341 11610 4718 12551 17715 38347 2626 121135

2012 26027 6322 11532 4437 12904 17476 38981 2475 120154

2013 24917 6321 11487 4172 13289 17290 39716 2332 119525

Fabricarea celulozei, hartiei si a produselor din hartie

2011 743 3201 1873 1612 2080 5328 1970 1826 186342012 406 3252 1806 1649 2219 5270 1868 1805 18274

2013 81 3311 1746 1689 2360 5231 1775 1790 17984

Edituri, poligrafie si reproducerea pe

2011 3150 1417 2395 2298 1281 3231 3798 12347 29918

2012 3185 1345 2475 2323 1234 3118 3784 11981 29446

49



suporti a 2013 3229 1278 2559 2355 1192 3018 3782 11661 29075

Industria de prelucrare a titeiului, cocsificarea carbunelui si tratarea combustibililor nucleari

2011 2877 930 15048 65 0 298 490 491 20199

2012 2671 866 14884 65 0 310 517 497 19810

2013 2481 806 14775 65 0 323 544 504 19499

Fabricarea substantelor si a produselor chimice

2011 9300 188 5907 19135 4024 1688 5074 11121 564372012 8804 85 5577 19713 4229 1470 4860 11005 557442013 8345 65 5272 20338 4444 1261 4666 10843 55234

Fabricarea produselor din cauciuc si mase plastice

2011 24 4192 8105 6247 5606 10799 5914 2389 432752012 0 4022 7988 6450 5527 10985 5803 1865 42640

2013 0 3865 7896 6663 5463 11196 5710 1356 42149

Fabricarea altor produse din minerale nemetalice

2011 6883 4202 9699 6026 18460 9122 25282 6364 860392012 6693 3756 8743 5996 19690 7606 26217 6447 85148

2013 6525 3328 7830 5983 20956 6139 27212 6547 84521

Industria metalurgica

2011 7537 45970 15080 15853 6057 10541 940 1174 1031532012 7429 47040 14774 16801 5717 10141 259 385 1025462013 7342 47415 14511 17785 5394 9772 0 0 102219

Industria constructiilor metalice si a produselor din metal (exclusiv masini, utilaje si instalatii)

2011 13227 17624 25058 5254 15280 25329 27635 11257 140664

2012 12643 17736 25604 4660 14954 26462 27543 10197 139800

2013 12099 17894 26213 4084 14672 27656 27525 9175 139319

Industria de masini si echipamente

2011 33018 9428 47016 9772 26383 16744 27052 15742 1851562012 34488 9588 46700 9462 27523 16778 24635 15432 184606

50


NE SE S SV V NV C B TOTAL2013 36041 9773 46505 9176 28729 16855 22289 15161 184529

Productia de mijloace ale tehnicii de calcul si de birou

2011 47 251 373 443 760 676 359 2388 52962012 14 246 358 445 680 651 343 2397 5133

2013 0 242 345 449 608 630 329 2397 4999

Industria de masini si aparate electrice

2011 1578 1662 18656 3402 38281 14861 15139 4326 979052012 1371 1542 18258 2041 39075 15566 15025 4293 971722013 1171 1428 17914 701 39964 16304 14954 4273 96711

Industria de echipamente pentru radio, televiziune si comunicatii

2011 584 0 0 432 10910 819 758 1381 14885

2012 560 0 0 442 10683 805 771 1357 146172013 539 0 0 452 10496 793 786 1337 14402

Industria de aparatura si instrumente medicale, de precizie, optice si fotografice, ceasornicarie

2011 1892 226 1018 41 3005 543 966 3061 10752

2012 1909 221 1067 40 2933 546 915 2884 10515

2013 1931 217 1117 39 2873 551 869 2724 10323

Industria mijloacelor de transport rutier

2011 1072 468 37632 5156 14591 4886 9667 357 738302012 1088 360 37942 4317 15714 4799 8434 138 727912013 1106 255 38288 3512 16860 4729 7259 0 72008

Industria altor mijloace de transport n.c.a.

2011 4337 31101 5317 12457 15587 1782 958 5180 767182012 3924 30840 5668 11995 16104 1633 952 5127 762432013 3526 30662 6031 11569 16658 1490 948 5088 75971

Productia de mobilier si alte activitati industriale n.c.a.

2011 10686 6435 15546 3737 13467 51556 17291 5993 1247112012 9742 6389 15866 3508 13635 53253 15813 5642 123848

2013 8836 6361 16227 3291 13839 55079 14396 5312 123340

Recuperarea deseurilor si resturilor de materiale

2011 740 2123 2321 40 799 938 389 372 7721

2012 746 2110 2257 39 790 928 316 314 75002013 754 2106 2205 38 784 922 247 261 7317

51



reciclabileProductia si furnizarea de energie electrica si termica, gaze si apa calda

2011 20243 16427 14233 31716 12288 8297 18192 19312 140710

2012 19876 16443 13900 32371 11674 7518 17963 19160 138904

2013 19578 16507 13615 33110 11108 6779 17794 19068 137558

Captarea, tratarea si distributia apei

2011 5691 4063 5692 2188 3659 3603 2826 623 283462012 5881 3738 5686 2009 3754 3564 2774 463 278682013 6084 3435 5699 1841 3858 3538 2732 310 27498

Constructii2011 86058 86720 116447 39413 58407 63261 66396 112885 6295882012 85582 87565 116126 37748 58793 61925 65697 118201 6316372013 85828 89169 116789 36379 59685 61095 65547 124603 639096

Comert cu ridicata si cu amanuntul, intretinerea si repararea autovehiculelor si a motocicletelor; comert cu amanuntul al carburantilor pentru autovehicule

2011 10236 10302 14538 6775 10560 12633 12407 17489 94942

2012 9862 9778 14473 6341 10596 12139 12617 17455 93260

2013 9525 9295 14446 5936 10657 11692 12851 17466 91869

Comert cu ridicata si servicii de intermediere in comertul cu ridicata (cu exceptia comertului cu autovehicule si motociclete)

2011 49693 28236 55065 28586 21585 44284 40098 54702 322249

2012 54005 28153 60487 30841 22262 48039 44195 54786 342768

2013 58454 27845 66137 33149 22856 51906 48478 54463 363288

Comert cu amanuntul (cu 2011 105352 92162 90265 55687 59451 92230 99650 120897 715694

52


NE SE S SV V NV C B TOTALexceptia comertului cu autovehicule si motociclete); reparea bunurilor personale si gospodaresti

2012 106435 93214 89832 55189 58299 92907 101467 120093 717437

2013 107523 94269 89396 54688 57141 93586 103291 119284 719180

Hoteluri si restaurante

2011 20269 19625 16132 3654 12487 20159 17905 26685 1369152012 20537 19298 15948 2664 12332 19938 17908 27376 1360022013 20840 19010 15796 1691 12202 19756 17944 28108 135347

Transporturi terestre; transporturi prin conducte

2011 31858 49100 43065 26027 45120 50076 47592 81372 3742092012 31050 49226 42345 25032 45269 50360 48217 82651 374150

2013 30288 49425 41688 24073 45485 50718 48914 84054 374645

Transporturi pe apa2011 284 11208 280 576 0 112 162 220 128412012 281 10990 274 580 0 106 170 197 125982013 278 10809 270 586 0 101 177 176 12397

Transporturi aeriene

2011 251 0 227 0 264 483 276 4514 60152012 248 0 228 0 228 490 269 4402 58652013 246 0 229 0 195 498 263 4307 5739

Activitati anexe si auxiliare de transport, activitati ale agentiilor de turism

2011 2081 5577 2589 2022 882 1219 2968 6030 23367

2012 2182 4799 2680 2133 879 1137 3048 6134 22992

2013 2285 4054 2773 2246 878 1061 3132 6247 22676

Posta si telecomunicatii

2011 9971 7737 9604 6223 9261 7708 4229 33872 886052012 9645 7329 9352 5928 9326 7208 3523 35410 877202013 9344 6942 9125 5649 9409 6731 2836 36991 87027

Intermedieri financiare (cu exceptia activitatilor de asigurari si ale caselor de pensii)

2011 9026 5059 5488 4714 4085 6346 4692 27873 67283

2012 9076 4696 5393 4592 3938 6162 4365 29267 67489

2013 9126 4331 5296 4469 3789 5977 4037 30669 67695

53


NE SE S SV V NV C B TOTALActivitati de asigurari si ale caselor de pensii (cu exceptia celor din sistemul public de asigurari sociale)

2011 3159 924 4144 3046 1900 3390 5205 5257 27025

2012 3314 801 4499 3344 1697 3530 5635 5562 28382

2013 3468 661 4868 3655 1466 3667 6081 5871 29738

Activitati auxiliare intermedierilor financiare

2011 1820 1652 1936 257 1212 531 1582 2650 116402012 2106 1822 2240 205 1312 417 1601 2753 124572013 2413 1999 2566 143 1415 284 1608 2846 13273

Tranzactii imobiliare

2011 718 1569 360 385 981 279 412 3063 77662012 666 1514 301 373 988 215 396 3004 74572013 619 1467 248 364 997 157 383 2959 7193

Inchirierea masinilor si echipamentelor, fara operator si a bunurilor personale si gospodaresti

2011 339 298 822 115 383 157 186 706 3006

2012 382 329 918 134 432 169 203 666 3233

2013 429 361 1020 154 483 181 220 612 3459

Informatica si activitati conexe

2011 2668 0 1603 935 2241 3751 2413 11917 255282012 2681 0 1532 806 2187 3675 2297 11943 251202013 2699 0 1466 683 2140 3610 2189 11995 24781

Cercetare-dezvoltare

2011 598 274 2747 1291 379 679 1574 9776 173192012 557 181 2679 1340 352 652 1601 9598 169602013 519 93 2621 1391 327 627 1632 9453 16662

Alte activitati de servicii prestate in principal intreprinderilor

2011 13759 16436 27466 18021 10151 5478 8234 48527 148071

2012 13358 16149 27736 18750 9820 4268 7946 49097 1471242013 12987 15895 28054 19505 9510 3080 7677 49752 146461

Administratie publica si aparare; asigurari sociale din sistemul public

2011 73908 71508 61426 52669 33427 42661 55801 93453 484852

2012 74548 70777 59419 53035 32361 40939 56209 93610 4808982013 75168 70048 57437 53387 31307 39240 56603 93752 476943

54



Invatamant2011 89223 53285 60891 47726 40542 67792 64338 58372 4821682012 90414 52737 61605 47881 40352 67713 65527 59104 4853332013 91710 52233 62390 48086 40199 67700 66796 59904 489018

Sanatate si asistenta sociala

2011 74569 47072 57339 34940 29305 54288 47320 83467 4283012012 75653 46908 58537 34678 27542 53970 47245 85900 4304332013 76833 46795 59813 34453 25790 53708 47222 88456 433069

Eliminarea deseurilor si a apelor uzate; asanare, salubritate si activitati similare

2011 2085 7219 8548 2235 2937 3358 4653 6648 37683

2012 1719 7689 8941 2149 2985 3325 4992 6825 38624

2013 1333 8172 9342 2056 3032 3286 5342 7002 39565

Activitati asociative diverse

2011 7564 5375 7104 6039 4525 10344 5300 2626 488762012 7953 5542 7334 6513 4687 11029 5328 2283 506702013 8350 5707 7562 7006 4849 11737 5345 1908 52465

Activitati recreative, culturale si sportive

2011 8078 6858 14940 3797 7998 5930 8341 23685 796272012 7913 6747 15835 3660 8247 5514 8553 23586 800542013 7746 6634 16738 3522 8498 5093 8767 23484 80481

Alte activitati de servicii

2011 2740 4576 3723 5054 5763 7288 7609 14347 510992012 2028 4504 3432 5214 5396 7385 7387 14668 500142013 1349 4448 3161 5382 5059 7499 7194 15017 49108

Activitati ale personalului angajat in gospodarii particulare

2011 6916 6303 7435 1002 2587 206 0 2444 26893

2012 7011 7000 7602 1070 2789 0 0 2587 28059

2013 7089 7732 7533 1140 2998 0 0 2733 29225

Activitati desfasurate in gospodarii private, de producere a bunurilor destinate consumului propriu

2011 3354 0 0 0 0 0 921 0 4275

2012 3650 0 0 0 0 0 1003 0 4652

2013 3946 0 0 0 0 0 1084 0 5029

Activitati ale 2011 2612 699 358 0 0 100 826 1060 5655

55


NE SE S SV V NV C B TOTALgospodariilor private, de servicii pentru scopuri proprii

2012 2839 760 389 0 0 109 898 1152 6146

2013 3066 821 420 0 0 117 969 1244 6638

Activitati ale organizatiilor si organismelor extrateritoriale

2011 0 0 0 0 0 0 1583 494 2078

2012 0 0 0 0 0 0 1691 528 22192013 0 0 0 0 0 0 1799 562 2360

56


Structura proiecției cererii potențiale pe domenii de pregătire în Regiunea Sud -Est

Domeniul de educaţie şi formare profesională

Ponderi previzionate ale cererii de formare profesională pentru

2013-2020(%)

Agricultură 5,1Chimie industrială 0,9Construcţii, instalaţii şi lucrări publice 9,1Comerţ 13Economic 7,7Electric 7,4Electromecanică 1,2Electronică şi automatizări 0,5Fabricarea produselor din lemn 1,6Industrie alimentară 2,1Industrie textilă şi pielărie 8,8Materiale de construcţii 0,8Mecanică 31,6Turism şi alimentaţie 2,6Protecţia mediului 7,4Tehnici poligrafice 0,1

Structura proiecţiei cererii potenţiale pe domenii de pregătire în judeţul TULCEA

Domeniul de educaţie şi formare profesională Ponderi previzionate ale cererii de formare profesională pentru

2013-2020(%)

Agricultură 8Chimie industrială 0Construcţii, instalaţii şi lucrări publice 10Comerţ 10Economic 8,5Electric 4Electromecanică 4Electronică şi automatizări 2Fabricarea produselor din lemn 0Industrie alimentară 6Industrie textilă şi pielărie 4Materiale de construcţii 0Mecanică 27Turism şi alimentaţie 10,5Protecţia mediului 6Tehnici poligrafice 0

NOTĂ: diferenţele dintre ponderile cererii de formare profesională la nivelul judeţului, adoptate în CLDPS, comparativ cu ponderile estimate pentru nivelul regional in cadrul studiului previzional, sunt justificate in baza urmatoarelor considerente:

57


- in domeniul Electric sunt noi calificări care sunt solicitate de către elevi şi cu perspectivă pe piaţa muncii.

- in domeniul Textil , exista o lipsa acuta a locurilor de muncă şi în ultimii 2 ani de şcoală nu au existat cereri din partea elevilor.

- în domeniul Ind. Alimentară exista cerere din partea elevilor si activităţi sezoniere care necesită personal.

- în domeniul Mecanică solicitările sunt doar din partea unor agenţi economici care au activităţi sezoniere, cum este cazul şantierelor navale.

- în domeniul Turism şi Alimentaţie solicitările sunt numeroase tinând cont de potenţialul turistic al zonei, unde pe perioada verii sunt numeroase solicitări şi existenţa perspective de dezvoltarea a domeniului.

58


2. Structura ofertei educaţionale pe niveluri de calificare la nivelul regiunii

PROGNOZE ALE

CERERII AGREGATE - REGIUNEA

SUD-EST

2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020

Ponderea din cererea pieței muncii pentru calificari de nivel 2 și 3 în 2017

Pondere nivel 3 pentru continuarea studiilor în învățământ superior în 2017 (asigurarea benchmark european)

Ponderi nivel 2 și 3 în oferta educațională a IPT - ieșiri în 2017

Total 891698 885152 879385 872457 870636 867429 864425 861274 857988 854578 Calificări specifice nivelului 3 de calificare

140896 139862 138950 137856 137568 137061 136586 136089 135569 135031 16% 27% 43%

Calificări specifice nivelului 2 de calificare

750802 745291 740434 734601 733068 730367 727838 725185 722418 719547 84% 57%

Notă: Ponderea de 27% a nivelui 3 pentru continuarea studiilor în învățământ superior în 2017 este conform țintei asumate de România prin PNR privind ponderea absolvenților de învățământ terțiar în 2020.

Se recomandă ca ponderea IPT din totalul ofertei educaţionale să fie aproximativ 60%. În cadrul ofertei educaţionale a IPT aproximativ 40% se recomandă să fie pentru calificări de nivel 3 iar 60% pentru calificări de nivel

59


4.3. CONCLUZII DIN ANALIZA PIEŢEI MUNCII. IMPLICATII PENTRU IPT

4.3.1. PRINCIPALELE CONSTATĂRI DESPRINSE DIN INFORMAŢIILE DIN AMIGO LA NIVEL REGIONAL

Conform celui mai recent studiu al Comisiei Naţionale de Prognoză, „Proiecţia principalilor indicatori macroeconomici pentru 2009-2013”, realizat în 28 aprilie, 2009, balanţa forţei de muncă civile la sfârşitul anului, la nivel naţional, va înregistra în 2009 următoarele evoluţii:

- scădere a populaţiei ocupate cu peste 215 mii persoane, - scădere a ratei de ocupare la 40% (de la 40,9% în anul 2008),- scădrea numărului de salariaţi cu 110 mii persoane - creşterea numărului de şomeri înregistraţi cu peste 216 mii

persoane (de la 403,4 mii în 2008 la 620 mii în 2009)- creşterea ratei şomajului la 6,8% (de la 4,4% în 2008)

Se constată că populaţia ocupată, numărul de salariaţi şi rata de ocupare vor atinge valori apropiate anului 2008 în 2011- 2012. În schimb, numărul şomerilor înregistraţi şi rata şomajului se vor menţine la valori superioare anului 2008 pe toată perioada de prognoză.

Evoluţia prognozată pentru principalii indicatori privind forţa de muncă – AMIGO, arată aceleaşi tendinţe ca şi balanţa forţei de muncă. Se remarcă rata ridicată a şomajului BIM prognozată pentru anul 2009, de 8%, rată care, deşi în scădere, se menţine până în 2013 peste valoarea din 2008 (6,6% prognozat în 2013 faţă de 5,8% înregistrat în 2008)

Tabelul 4.4. Balanţa forţei de muncă civile – date la sfârşitul anului

Sursa datelor: Comisia Naţională de Prognoză, „Proiecţia principalilor indicatori macroeconomici pentru 2009-2013”, 28 aprilie, 2009; http://www.cnp.ro/user/repository/prognoza_2009-2013.pdf

Tabelul 4.5. Evoluţia principalilor indicatori privimând forţa de muncă - AMIGO

60

http://www.cnp.ro/user/repository/prognoza_2009-2013.pdf


Sursa datelor: Comisia Naţională de Prognoză, „Proiecţia principalilor indicatori macroeconomici pentru 2009-2013”, 28 aprilie, 2009; http://www.cnp.ro/user/repository/prognoza_2009-2013.pdf

Datele Eurostat pe baza sondajelor de piaţa muncii indică pentru România în 2008 o rată totală a şomajului de lungă durată de 2,4%, inferioară mediei la nivel european (UE-27, 2,6%). În 2007, conform AMIGO, rata totală a şomajului de lungă durată la nivelul Regiunii Sud Est era de 4,4%, valoare superioară mediei naţionale de 3,2% şi mediei europene (UE 27) de 3%

Tabelul 4.1Şomajul tinerilor (BIM), Regiunea Sud Est, 2007

Rata şomaj 15-24 ani (%)

% şomeri 15-24 ani din total şomeri

% şomeri 15-24 ani din total pop.15-24 ani

TOTAL 26.5 33.1 8.5Masculin 25.9 34.1 5.3Feminin 27.7 31.6 3.2Urban 32 30.8 5.4Rural 20.5 37.9 3.1Sursa: INS "Forţa de muncă în România: Ocupare şi şomaj”,ediţia 2008"Conform AMIGO, la nivelul Regiunii Sud Est în 2007 şomajului de lungă

durată5 pentru tineri era de 18,5%, valoare superioară mediei naţionale de 13,3%.Din analiza indicatorilor referitori la şomajul tinerilor (BIM) în 2007, se

constată (vezi tabelul 4.1. şi Anexele 3a-3c PIATA MUNCII ): Rata ridicată a şomajului tinerilor (raportat la populaţia activă, 15-

24 ani): 26,5%, peste cea la nivel naţional (20,1%) şi european (UE-27: 15,3%). În anul 2007 s-a înregistrat cea mai mare rată a şomajului tinerilor din perioada analizată 2002-2007

Rata şomajului mai ridicată în cazul femeilor (27,7% pentru femei faţă de 25,9% la bărbaţi)

În anul 2007, raportat la întreaga populaţie din grupa 15-24 ani (416831 persoane), cei 35503 şomeri BIM din aceeaşi categorie de vârstă, reprezintă 8,5%, în creştere faţă de 2006 când era de 8,1% (vezi Anexele 3a-3c PIATA MUNCII – foaia 3°)

Şomerii (BIM) din grupa 15-24 de ani reprezintă 33,1% din numărul total al şomerilor din regiune, cea mai mare pondere în perioada analizată 2002- 2007 (vezi Anexele 3a-3c PIATA MUNCII – foaia 3a)

În mediul rural şomerii (BIM) din grupa 15-24 de ani reprezintă 37,9% din numărul total al şomerilor din regiune din mediul rural (vezi Anexele 3a-3c PIATA MUNCII – foaia 3a)

Datele statistice evidenţiază că riscul de şomaj creşte şi şansele de ocupare se reduc cu cât nivelul de educaţie este mai scăzut (vezi tabelul 4.2.).

În 2007, rata şomajului regional pentru persoanele cu nivel scăzut de educaţie (cu cel mult învăţământ gimnazial) este cu 2 puncte procentuale mai mare decât la nivel naţional. Rata de ocupare în cazul persoanelor cu nivel scăzut de educaţie este sensibil mai mică în Regiunea Sud Est decât la nivel naţional (38,4%, faţă de 40,3%).

Se constată o rată a şomajului la persoanele cu studii superioare mai ridicată în Regiunea Sud Est (4,4%) decât media naţională (2,9%). În mod corespunzător,

5 Se consideră şomaj lungă durată: o perioadă de 12 luni şi peste în şomaj, pentru totalul şomerilor şi pentru grupele de vârstă peste 25 ani, respectiv de 6 luni şi peste, în cazul tinerilor (15-24 ani).

61

http://www.cnp.ro/user/repository/prognoza_2009-2013.pdf


rata de ocupare a persoanelor cu studii superioare din regiune se situează sub media naţională pentru acelaşi nivel de educaţie (81,3% faţă de 85,8%).

La nivel regional rata de ocupare a femeilor cu nivel scăzut de educaţie (29,8%) este cu aproape 20 puncte procentuale mai mică decât a bărbaţilor (49,7%).

Rata de ocupare în mediul rural a persoanelor cu nivel scăzut de educaţie (48,7%) este de peste două ori mai mare decât în mediul urban (23,5%)

Tabelul 4.2.

Rata şomajului (BIM) după nivelul de educaţie în 2007(%)

Rata de ocupare după nivelul de educaţie în 2007 (%)

Total Scăzut Mediu Superior Total Scăzut Mediu Supe

riorRomânia 6.4 7.1 6.9 2.9 58.8 40,3 63,9 85.8Regiunea Sud Est 8.5 8.7 9.1 4.4 54.7 38.4 61.4 81.3 Masculin 8.8 9.7 9 3.8 63.7 49.7 68.3 83 Feminin 8.2 7.5 9.1 5.2 45.6 29.8 53.3 79.5 Urban 10.3 21.4 9.6 4.8 53.4 23.5 60 81.4 Rural 6.2 4.7 8.1 1.4 56.5 48.7 64.4 80.6

Sursa: INS (AMIGO), "Forţa de muncă în România: Ocupare şi şomaj", ediţia 2006

4.3.2. CONCLUZII DIN ANALIZA PRINCIPALILOR INDICATORI DIN BALANŢA FORŢEI DE MUNCĂ(BFM)

Populaţia activă civilă din judeţul Tulcea număra, în 2009, 90,6 mii persoane, respectiv 8.205% din populaţia activă civilă a regiunii (vezi Anexa 3 PIATA MUNCII ).

Din punct de vedere al evoluţiei, în perioada 2002-2009, la nivelul judeţului, s-a înregistrat o scădere a populaţiei active civile.

De-a lungul perioadei analizate, populaţia ocupată civilă a avut o evoluţie fluctuantă, cu o uşoară scadere în ultimii 3 ani (vezi Anexa 3.).

Rata de activitate şi rata de ocupare a resurselor de muncă ( vezi Anexa 3 PIATA MUNCII ) a scazut uşor în anul 2009 faţă de anul 2008. Rata de activitate în 2009 este 54,5%. Rata de ocupare în 2009 este printre cele mai mici rate între judeţele regiunii (penultimul loc) şi cu peste 5 puncte procentuale sub media regională.

Rata de ocupare în judeţul Tulcea, în 2011 este 53.3%, cu 5,0 puncte procentuale sub media regională.

Este de semnalat faptul că în 2009 la nivelul nici unui judeţ al regiunii nu s-au înregistrat valori superioare mediilor naţionale pentru rata de activitate şi rata de ocupare civilă.

La sfârşitul anului 2011 în evidenţele AJOFM din judetul Tulcea erau înregistraţi 4900 şomeri, faţă de 4005 mii şomeri în 2008 (vezi Anexa 3). Din totalul şomerilor înregistraţi în 2008, 1772 sunt femei (44.24%) si in 2011, 2100 femei

Conform BFM, rata şomajului înregistrat la nivel judeţean a cunoscut o evoluţie in V în perioada 2002-2011, de la 8,4 % în 2002 la 5.8% în 2011. Judeţul Tulcea are în 2011 o rată a şomajului înregistrat mai mică decât media regională.

Rata şomajului în rândul femeilor a scăzut dupa care a crescut în perioada analizată de la 7,94 % la 5.30 % şi este sub media regională cu 1 punct procentual.

La 31 dec.2011, ponderea şomerilor sub 25 de ani din totalul şomerilor înregistraţi la AJOFM Tulcea era de 8.92%, în scădere faţă de ponderea înregistrată în perioada 2004 – 2006

62


Ponderea şomerilor înregistraţi cu vârste sub 25 ani în judeţul Tulcea este sub media regională. Evoluţia numărului total de şomerilor înregistraţi şi a numărului de şomeri înregistraţi cu vârste sub 25 de ani arată o tendinţă de scădere în perioada 2004-2011, cu o uşoară creştere în 2011 faţă de 2010.

Datele raportate de AJOFM ca şomaj de lungă durată evidenţiază doar şomerii înregistraţi peste 6 luni în cazul tinerilor sub 25 ani. Având în vedere că cei mai mulţi dintre şomeri ies din evidenţele AJOFM odată cu încetarea perioadei de plată a ajutorului de şomaj, datele raportate de AJOFM pentru şomajul de lungă durată apar mult mai mici decât în realitate (a se vedea comparativ cu datele la nivel naţional şi regional din AMIGO şi Eurostat)

4.3.3. CONCLUZII DIN ANALIZA STRUCTURII POPULAŢIEI OCUPATE CIVILE

Ierarhia sectoarelor economice din punct de vedere al ponderii populaţiei ocupate civile pe sectoare în 2011 la nivel judeţean este: agricultura 30.7 mii, servicii 28 mii, industria 15.1 mii, comert 8.3 mii, constructii 5 mii, transport si depozitare 3.8.

ServiciilePonderea populaţiei ocupate civile din servicii la nivel regional este cu peste

2 puncte procentuale sub media naţională. Judeţul Tulcea înregistrează o pondere inferioară mediei regionale cu 2,7 puncte procentuale. Ponderea ocupării în hoteluri şi restaurante este cu 0,1 puncte procentuale sub valoarea regională. În transporturi, depozitare şi comunicaţii, judeţul are ponderea cu 5,1 %, cu 1,2 puncte procentuale sub valoarea regională. În comerţ judeţul deţine o pondere a populaţiei ocupate de 9,1% (cea mai mică pondere dintre judeţele regiunii), cu 3,6 puncte procentuale sub media regională de 12,7%. Intermedierile financiare şi tranzacţiile imobiliare au ponderi sub media regională

AgriculturaAgricultura a înregistrat o scădere semnificativă a ponderii polulaţiei civile

ocupate în perioada 2002-2009, de la 42,5% în 2002 la 31% în 2009, dar se menţine peste media regională.

IndustriaÎn 2009 industria a cunoscut cea mai redusă pondere a populaţiei civile

ocupate din tot intervalul 2002-2009, de numai 20,46%. Industria extractivă, industria prelucrătoare şi energia electrică şi termică au cunoscut scăderi ale ponderilor populaţiei civile ocupate în perioada analizată.

ConstrucţiilePonderea populaţiei ocupate civile în construcţii la nivelul judeţului a crescut

de la 3,94% în 2002 la 5,4% în 2009 dar se situează în continuare sub media regională de 7,3%

4.3.4. CONCLUZII DIN ANALIZA COMPARATIVĂ PE OCUPAŢII A ŞOMAJULUI ŞI LOCURILOR DE MUNCĂ VACANTE ÎNREGISTRATE LA AJOFM

Din analiza evoluţiei şomajului înregistrat şi a locurilor de muncă vacante în perioada 2003 – 2011 se poate aprecia potenţialul de absorbţie al forţei de muncă pe o serie de ocupaţii grupate pe domenii ale formării profesionale din IPT. Principalele concluzii ale acestei analize la nivelul judeţului sunt prezentate în continuare.

Profilul dominant la nivelul judeţului în ce priveşte cererea de forţă de muncă pare să fie dat de următoarele domenii (în ordinea numărului de locuri de muncă vacante): constructii si instalatii – 297, mecanică – 240 locuri, comerţ - 235 locuri, turism şi alimentaţie – 223 locuri, materiale de construcţii – 47 locuri.

63


Domeniile cu dinamică pozitivă şi potenţial mare de absorbţie pe piaţa muncii sunt: comerţ, construcţii instalaţii şi lucrări publice,turism şi alimentaţie, economic (locuri de muncă vacante în creştere, şomaj în scădere/fluctuant, balanţă locuri de muncă-şomeri pozitivă sau cu tendinţă de echilibrare)

Domeniile care au un foarte slab potenţial de absorbţie a forţei de muncă datorită valorilor mici ale numărului de locuri de muncă vacante şi a soldului negativ sau foarte uşor pozitiv al diferenţei locuri vacante-şomeri sunt: tehnici poligrafice, agricultura, electronica, protecţia mediului, silvicultură.

Din analiza evoluţiilor lunare ale şomajului şi locurilor de muncă vacante înregistrate la AJOFM din perioada octombrie 2008- martie 2011 se desprinde concluzia că în piaţa muncii s-au produs ca efect al crizei economico - financiare creşteri alarmante ale numărului de şomeri şi ale ratei şomajului simultan cu diminuarea drastică a locurilor de muncă vacante.

4.3.5. PROIECŢIA OCUPĂRII ŞI A DEFICITULUI DE CALIFICĂRI PE TERMEN SCURT (ANCHETE)

Anchetele în întreprinderi oferă o imagine de moment privind nevoile firmelor pe termen scurt (6-12 luni). În timp în urma aplicării in intreprinderile mici si mijlocii s-a constatat necesitatea formarii profesionale a adultilor pentru completarea domeniilor pe care invatamantul nu le pune la dispozitie.

În luna martie 2007, Asistenţa tehnică a programului Phare TVET 2004 (WYG Internaţional LTD), în colaborare cu Centrul de Sociologie Urbană şi Regională (CURS) a realizat o anchetă în rândul angajatorilor, pe un eşantion de 3022 de întreprinderi selectate din toate cele 8 regiuni. Dintre acestea, eşantionul pentru Regiunea Sud Est a cuprins un număr de 357 de întreprinderi totalizând un număr de 34664 salariaţi. Deşi mărimea eşantionului abordat prin anchetă la nivel regional (0,7% din întreprinderi, reprezentând 6,3% din numărul total de salariaţi din regiune) limitează reprezentativitatea acestuia, se pot desprinde următoarele tendinţe:

Aproximativ 29% din angajatorii (102 întreprinderi din totalul de 357 din eşantion) chestionaţi la nivel regional s-au confruntat cu un deficit de forţă de muncă în ultimele 6 luni premergătoare anchetei, concretizat prin locuri de muncă vacante neocupate într-un procent de 8,8% din numărul total de salariaţi. Cu cele mai mari probleme s-au confruntat angajatorii din judeţele Buzău, Constanţa şi Vrancea (peste o treime din angajatorii din eşantion au întâmpinat dificultăţi în ocuparea locurilor de muncă vacante). Cei mai puţini angajatori care au sesizat dificultăţi în ocuparea locurilor de muncă vacante au fost cei din judeţul Galaţi (13% din eşantion)

Cel mai mare deficit pare să se înregistreze în sectoarele construcţii (42% din întreprinderi, 15,3% din numărul de salariaţi), activităţi financiare, bancare şi de asigurări (40% din întreprinderi, 12,6% din numărul de salariaţi), hoteluri şi restaurante (23% din întreprinderi, 18,4% din numărul de salariaţi), industria prelucrătoare (34% din întreprinderi, 7,2% din numărul de salariaţi), transport depozitare, comunicaţii (28% din întreprinderi, 12,5% din numărul de salariaţi).

În rândul firmelor investigate, sub rezerva limitelor de reprezentativitate a eşantionului, în topul celor mai mare număr de angajări în ultimele 6 luni par să intre ocupaţiile din cadrul agriculturii, activităţilor financiare, bancare şi de asigurări , industriei prelucrătoare, construcţii, hoteluri şi restaurante, transport depozitare poştă şi telecomunicaţii.

Estimările angajatorilor investigaţi sunt pesimiste - în mod surprinzător, dacă avem în vedere fluxul angajărilor şi deficitul înregistrat în ultimele 6 luni (sau poate tocmai din cauza acestui deficit) - singurele sectoare în care aceştia anticipau o creştere în următoarele 6 luni şi 12 luni a numărului de angajaţi ar fi sectorul hotelier şi restaurante şi activităţi financiare,bancare şi de asigurări

64


Datele din anchetă pentru Regiunea Sud Est evidenţiază că un procent de cca. 21% din firmele investigate la nivel regional au angajat absolvenţi din promoţia 2005. Cele mai interesate de angajarea absolvenţilor par să fi fost firmele din industria prelucrătoare (24,7% din firmele investigate au angajat absolvenţi), transporturi şi depozitare poştă şi telecomunicaţii (24,1% din firmele investigate au angajat absolvenţi), hoteluri şi restaurante (22,7%), construcţii (21,1%), comerţ (19,7%), tranzacţii imobiliare, închirieri si activităţi de servicii prestate in principal întreprinderilor (16,7%), energie electrica, termica, gaze, apa (14,3%), activităţi financiare, bancare si de asigurări (6,7%)

Sectoarele cu cea mai mare pondere a absolvenţilor din totalul angajărilor în firmele respective au fost în ordine: transporturi şi depozitare poştă şi telecomunicaţii (11,1%), hoteluri şi restaurante (6,9%%), construcţii (5,9%), industrie prelucrătoare (5,3%), comerţ (4,7%).

4.3.6. CONCLUZII DIN PREVIZIUNILE PRIVIND CEREREA ŞI OFERTA PE TERMEN LUNG LA NIVEL REGIONAL

Rata şomajului BIM se menţine la valori mai ridicate decât media regionalăRata şomajului tinerilor (15-24 ani) are în 2009 valori îngrijorător de mari

(21,8%, cu 1 puncte procentual mai mare decât media naţională de 20,8% şi cu 2,1 puncte mai mare decât media UE 27, de 19,7%). Populaţia masculina şi cea din mediul urban de la această categorie de vârstă înregistrează valori mai mari ale ratei şomajului.

Ponderea şomerilor tineri din totalul şomerilor este în perioada 2002 – 2009 cuprinsa intre 25-35% şi atinge în 2007 cea mai mare valoare din intervalul analizat, peste 33%, ca apoi sa inregistreze o scadere in 2009, ajungand la un nivel de 28,5%.

Riscul de şomaj creşte şi şansele de ocupare se reduc cu cât nivelul de educaţie este mai scăzut.

În 2009 rata şomajului regional pentru persoanele cu nivel scăzut de educaţie este aproape dublă faţă de rata de rata şomajului la persoanele cu nivel superior de educaţie(7,8% faţă de 4,9% - anexa 3a AMIGO).

Rata de ocupare a persoanelor cu nivel scăzut de educaţie este în 2009 la nivel regional de peste 2 ori mai mică decât rata de ocupare a persoanelor cu studii superioare ( 38,8% faţă de 82,3%)

La nivel regional rata de ocupare a femeilor este la toate categoriile de nivel de educaţie sub cea a bărbaţilor, cu exceptia femeilor cu nivel superior de pregatire, decalajul accentuându-se o dată cu scăderea nivelului de educaţie (la nivel scăzut de educaţie rata de ocupare a populaţiei feminine este de 28,6% faţă de 52,2% la masculin).

Comparativ cu situaţia la nivel naţional pentru persoane cu studii superioare, rata şomajului este mai ridicată (4,9%), iar rata de ocupare mai mică (82,3%).

În mediul rural aproape jumătate din populaţia ocupată (47,3%) are nivel scăzut de instruire faţă de numai 10,1% în mediul urban. Populaţia ocupată din mediul rural cu nivel superior de instruire (2,8%) este de 7 ori mai puţin numeroasă decât cea din mediul urban cu acelaşi nivel de instruire (19,3%

4.4. IMPLICAŢIILE PENTRU IPT Rata şomajului peste media la nivel naţional, şomajul ridicat

al tinerilor şi şomajul de lungă durată - obligă sistemul de ÎPT la: anticiparea nevoilor de calificare şi adaptarea ofertei la nevoile

pieţei muncii acţiuni sistematice de informare, orientare şi consiliere a

elevilor

65


abordarea integrată a formării profesionale iniţiale şi continue, din perspectiva învăţării pe parcursul întregii vieţi

implicarea în programele de măsuri active pentru ocuparea forţei de muncă, în special în cele privind oferirea unei noi calificări tinerilor care nu şi-au găsit un loc de muncă după absolvirea şcolii.

parteneriate active cu agenţii economici, Agenţiile de Ocupare a Forţei de Muncă, autorităţi şi alte organizaţii care pot contribui la integrarea socio-profesională a absolvenţilor – prioritate permanentă a managementului şcolar.

Participarea scăzută a forţei de muncă în programe de formare continuă - în contrast cu nevoile de formare în creştere (pentru întreprinderi, salariaţi, şomeri), decurgând din mobilitatea ocupaţională accentuată de procesele de restructurare a economiei, nevoile de actualizare şi adecvare competenţelor la cerinţele în schimbare la locul de muncă, etc. - oferă şcolilor oportunitatea unei implicării active ca furnizori de formare pentru adulţi, având în vedere:

creşterea nivelului de calificare a capitalului uman şi formarea de noi competenţe pentru adaptarea la schimbările tehnologice şi organizaţionale din întreprinderi

adecvarea calificării cu locul de muncă reconversia profesională în funcţie de nevoile pieţei muncii recunoaşterea şi valorificarea în experienţei profesionale şi a

competenţelor dobândite pe cale formală şi informală diversificarea ofertei de formare şi adaptarea la nevoile

grupurilor ţintă: ex. programe de formare la distanţă, consultanţă, etc. Evoluţiile sectoriale în plan ocupaţional, analizele şi prognozele

privind evoluţia cererii şi ofertei de forţă de muncă - trebuiesc avute în vedere pentru:

Planificarea strategică pe termen lung a ofertei de calificare, corelată la toate nivelurile decizionale: regional (PRAI), judeţean (PLAI), unitate şcolară (PAS)6

Identificarea şi eliminarea unor dezechilibre între planurile de şcolarizare şi nevoile de calificare

Planurile de şcolarizare trebuie să reflecte ponderea crescută a serviciilor, nevoile în creştere în construcţii, calificările necesare ramurilor industriale cu potenţial competitiv (cu accent pe creşterea nivelului de calificare şi noile tehnologii), priorităţile strategice sectoriale pentru agricultură, turism, comerţ şi dezvoltarea rurală.

Decalajele privind nivelul de educaţie în mediul rural faţă de urban - obligă la:

Măsuri sistemice pentru creşterea generală a calităţii învăţământului rural

Asigurarea accesului egal la educaţie în condiţii de calitate Măsuri de sprijin pentru continuarea studiilor de către elevii

din mediul rural şi din categorii defavorizate economic şi social3. ÎNVĂŢĂMÂNTUL PROFESIONAL ŞI TEHNIC DIN JUDEŢ

6 PRAI – Plan regional de acţiune pentru învăţământul profesional şi tehnic PLAI – Plan local de acţiune PAS – Plan de acţiune al şcolii (plan de dezvoltare instituţională adaptat pentru ÎPT)

66


5.1. CONTEXTUL DE POLITICI PENTRU EDUCAŢIE SI FORMARE PROFESIONALĂ

5.1.1. CONTEXTUL EUROPEANOrizontul de timp (2013) în care se încadrează prezentul plan de acţiune este

marcat procesul de integrare în Uniunea Europeană. Educaţia şi formarea profesională, în strânsă legătură cu politicile de ocupare

a forţei de muncă, constituie una dintre componentele prioritare ale politicilor şi programelor UE.

În cele ce urmează, sunt prezentate câteva dintre principalele repere care definesc aceste politici.

Tratatul de la Amsterdam 7: Aşează politicile de ocupare în centrul agendei comunitare (v.

Titlul VIII al Tratatului -“ocuparea”) Declară promovarea ocupării ca "problemă de preocupare

comună" a statelor membre (v. Art. 2 al Tratatului asupra Comunităţii Europene) Introduce acţiuni coordonate în cadrul politicilor de ocupare

În condiţiile în care responsabilitatea combaterii şomajului revine statelor membre, acestea decid să acţioneze pe baza unei strategii comune (“Common guidelines”), având ca obiectiv:

<<Promovarea unei forţe de muncă calificate, bine pregatite şi adaptabile şi a unei pieţe a muncii care sa răspundă schimbărilor din economie">>

Procesul Luxemburg 8 : Începând cu anul 1998, statele membre ale UE adoptă un prim set de orientări

care să ghideze politicile de ocupare, definind cei 4 piloni ai strategiei comune de ocupare. Aceiaşi piloni se regăsesc începând cu anul 2002 şi în Planul Naţional de Ocupare al României:

PILONUL I: Capacitatea de ocupare a forţei de muncă (Employability): Vizează creşterea capacităţii de ocupare a persoanelor aflate în

căutarea unui loc de muncă PILONUL II: Antreprenoriat (Entrepreneurship):

Măsuri pentru facilitarea demarării şi derulării unei afaceri şi pentru crearea a noi locuri de muncăPILONUL III: Adaptare (Adaptability):

Vizează capacitatea de adaptare a forţei de muncă şi a relaţiilor de muncă (prin noi forme flexibile), a mediului organizaţional din întreprinderi la o lume în rapidă schimbarePILONUL IV: Şanse egale (Equal opportunities):

Are în vedere accesul egal la slujbe pentru bărbaţi şi femei, tratamentul egal în întreprinderi, combaterea discriminărilor în ocupareConsiliul European de la Lisabona (martie 2000) Adoptă obiectivul strategic al UE pentru anul 2010, de a deveni “cea mai

competitivă şi dinamică economie bazată pe cunoaştere din lume, capabilă de o

7 Tratatul de la Amsterdam: document semnat de şefii de stat şi de guvern din UE la 2 oct.1997 şi intrat în vigoare la 1 mai 1999. Completează şi consolidează tratatele anterioare asupra CE si UE (Paris 1951, Roma 1957, Mastricht 1992). Este considerat o schiţă a principalelor probleme comunitare. 8 La întâlnirea de la Luxemburg, ("Jobs Summit") din noiembrie 1997, fără să mai aştepte ratificarea formală a tratatului de la Amsterdam (intrat în vigoare ulterior la 1 mai 1999), statele membre au decis să preseze în direcţia adoptării unei Strategii Comune de Ocupare ("European Employment Guidelines") şi s-a convenit asupra unui ciclu anual de implementare si revizuire (care acum este cunoscut ca Procesul Luxemburg)

67


creştere economică durabilă cu locuri de muncă mai bune şi mai multe şi o mai mare coeziune socială

Coerent cu acesta, concluziile Consiliului European de la Lisabona stabilesc noile competenţe de bază pentru toţi (pe lângă cele "tradiţionale"- de citire, scriere şi calcule de bază):

- deprinderile din domeniul tehnologiei informatice (“competenţele digitale”)

- limbile străine- cultura tehnologică- spiritul antreprenorial- competenţele sociale

Consiliul European de la Feira (2001) Invită statele membre “să identifice strategii coerente şi măsuri pragmatice cu

scopul de a stimula învăţarea permanentă, la nivel individual şi instituţional”Memorandum asupra învăţării permanente: (octombrie 2000)Prin acest document, Comisia Europeană lansează 6 mesaje cheie:

Noi competenţe de bază pentru toţiRealizarea de investiţii superioare în resurse umaneÎncurajarea inovaţiei în predare şi învăţareValorificarea învăţăriiRegândirea orientării şi consilieriiSă apropiem învăţarea de domiciliu

“Procesul Barcelona” (iniţiat prin Consiliul European de la Barcelona din 2002)

Implementează un program de lucru detaliat pe baza celor 3 obiective strategice pentru sistemele educaţionale si de formare profesională din Europa, în perspectiva anului 2010:

1. îmbunătăţirea calităţii şi eficienţei sistemelor educaţionale si de formare profesională

2. facilitarea accesului tuturor în sistemele educaţionale şi de formare profesională:

3. transparenţa sistemelor europene de educaţie si formare „Procesul Copenhaga ” (iniţiat la Conferinţa Europeană a Miniştrilor

Educaţiei, din noiembrie 2002):Participanţii la Conferinţă (miniştrii educaţiei din ţările membre şi din ţările

candidate şi reprezentanţi ai partenerilor sociali din Europa) au adoptat “Declaraţia de la Copenhaga” structurată în 4 teme prioritare:

întărirea dimensiunii europene în educaţie şi formare profesională

creşterea transparenţei sistemelor de educaţie şi formare profesională

recunoaşterea competenţelor şi a calificărilor asigurarea calităţii în educaţie şi formare profesională

Documentul Comisiei Europene, „Comunicarea Europa 20/20/20”, este un document „declaratie”, care propune tarilor membre o analiza a anilor trecuti si a perioadei de criza pe care am traversat-o si pe care, pas cu pas, tarile europene incep sa o depaseasca. Scopul acestei analize este acela de a evita astfel de situatii pe viitor si de reconsiderare a prioritalor . Comunicarea 20/20/20 isi propune, printre alte obiective de natura economica si financiara, reducerea ratei abandonului școlar timpuriu sub nivelul de 10% și ca cel puțin 40% din generația tânără ar trebui să aibă studii superioare.

68


Europa 2020 propune trei priorități care se susțin reciproc:– creștere inteligentă: dezvoltarea unei economii bazate pe cunoaștere și

inovare;– creștere durabilă: promovarea unei economii mai eficiente din punctul de

vedere al utilizării resurselor, mai ecologice și mai competitive;– creștere favorabilă incluziunii: promovarea unei economii cu o rată ridicată

a ocupăriiforței de muncă, care să asigure coeziunea socială și teritorială.UE trebuie să definească direcția în care vrea să evolueze până în anul 2020.

În acest scop, Comisia propune următoarele obiective principale pentru UE:– 75% din populația cu vârsta cuprinsă între 20 și 64 de ani ar trebui să

aibă un loc de muncă;– 3% din PIB-ul UE ar trebui investit în cercetare-dezvoltare (C-D);– obiectivele „20/20/20” în materie de climă/energie ar trebui îndeplinite

(inclusiv o reducere a emisiilor majorată la 30%, dacă există condiții favorabile în acest sens);

– rata abandonului școlar timpuriu ar trebui redusă sub nivelul de 10% și cel puțin 40% din generația tânără ar trebui să aibă studii superioare;

– numărul persoanelor amenințate de sărăcie ar trebui redus cu 20 de milioane.

Aceste obiective sunt interconectate și sunt cruciale pentru reușita generală. Pentru a garanta că fiecare stat membru adaptează strategia Europa 2020 la situația sa specifică,

Comisia propune ca aceste obiective ale UE să fie transpuse în obiective și traiectorii naționale.

Obiectivele sunt reprezentative pentru cele trei priorități - o creștere inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii - dar nu sunt exhaustive: pentru a sprijini realizarea acestora, va fi

necesară întreprinderea unei game largi de acțiuni la nivelul național, al UE și internațional.

Comisia prezintă șapte inițiative emblematice pentru a stimula realizarea de progrese în cadrul fiecărei teme prioritare:

– „O Uniune a inovării” pentru a îmbunătăți condițiile-cadru și accesul la finanțările pentru

cercetare și inovare, astfel încât să se garanteze posibilitatea transformării ideilor inovatoare în produse și servicii care creează creștere și locuri de muncă;

– „Tineretul în mișcare” pentru a consolida performanța sistemelor de educație și pentru a facilita intrarea tinerilor pe piața muncii;

– „O agendă digitală pentru Europa” pentru a accelera dezvoltarea serviciilor de internet de mare viteză și pentru a valorifica beneficiile pe care le oferă o piață digitală unică gospodăriilor și întreprinderilor;

– „O Europă eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor” pentru a permite decuplarea creșterii economice de utilizarea resurselor, pentru a sprijini trecerea la o economie cu emisii scăzute de carbon, pentru a crește utilizarea surselor regenerabile de energie, pentru a moderniza sectorul transporturilor și a promova eficiența energetică;

– „O politică industrială adaptată erei globalizării” pentru a îmbunătăți mediul de afaceri, în special pentru IMM-uri, și a sprijini dezvoltarea unei baze industriale solide și durabile în măsură să facă față concurenței la nivel mondial;

– „O agendă pentru noi competențe și noi locuri de muncă” pentru a moderniza piețele muncii și a oferi mai multă autonomie cetățenilor, prin dezvoltarea

69


competențelor acestora pe tot parcursul vieții în vederea creșterii ratei de participare pe piața muncii și a unei mai bune corelări a cererii și a ofertei în materie de forță de muncă, inclusiv prin mobilitatea profesională;

– „Platforma europeană de combatere a sărăciei” pentru a garanta coeziunea socială și teritorială, astfel încât beneficiile creșterii și locurile de muncă să fie distribuite echitabil, iar persoanelor care se confruntă cu sărăcia și excluziunea socială să li se acorde posibilitatea de a duce o viață demnă și de a juca un rol activ în societate.

In raportul de progrese privind evolutia tintelor propuse in Comunicrea Europa 20/20/20, in care se analizeaza o serie de indicatori, la capitolul “Cercetare si Dezvoltare” se specifica faptul ca in Europa se mentioneaza efortul facut de statele member de investi 2.8% din PIB, ceea de este sub limita de 3% dorita, dar laudabil, in contextual economic si bugetar la care sunt supuse economiile statelor membre.

Europa trebuie sa actioneze in domeniul educației , formarii și învățarii de-a lungul vieții: - doar sfert din toți elevii au competențe slabe de citire, unul din șapte tineri abandonează studiile și formarea prea devreme;- aproximativ 50% ating un nivel mediu de calificare, însă acesta nu este suficient pentru a răspunde nevoilor pieței.; - mai puțin de o persoană din trei din populația cu vârsta cuprinsă între 25 și 34 de ani are o diplomă universitară, comparativ cu 40% în SUA și peste 50% în Japonia. Potrivit indicelui Shanghai, numai două universități europene figurează în clasamentul mondial al primelor 20 de universități.

La nivel național, statele membre vor trebui:–să reformeze sistemele de cercetare-dezvoltare și inovare de la nivel național

(și regional) pentru a promova excelența și specializarea inteligentă, să consolideze cooperarea între universități, mediul de cercetare și întreprinderi, să pună în aplicare programe comune și să întărească cooperarea transfrontalieră în domeniile în care UE aduce valoare adăugată pentru și să adapteze procedurile naționale de finanțare în consecință, să asigure difuzarea tehnologiei pe teritoriul UE;

–să garanteze existența unui număr suficient de absolvenți de universități de științe, matematică și inginerie și să axeze programele școlare pe creativitate, inovare și spirit antreprenorial;

-să acorde prioritate cheltuielilor destinate cunoașterii, inclusiv prin folosirea stimulentelor fiscale și a altor instrumente financiare pentru a promova investiții private mai semnificative în cercetare-dezvoltare.

In cadrul Inițiativei emblematice „Tineretul în mișcare”, obiectivul este de a consolida performanța și atractivitatea internațională a instituțiilor de învățământ superior din Europa, de a spori nivelul general de calitate la toate nivelurile de educație și formare în UE, combinând atât excelența, cât și echitatea, prin promovarea mobilității studenților și a celor care urmează un curs de formare, precum și de a îmbunătăți situația încadrării în muncă a tinerilor. La nivelul UE, Comisia va depune eforturi pentru:

– integrarea și consolidarea programelor UE de mobilitate, cele destinate universităților și cele destinate cercetătorilor (precum Erasmus, Erasmus Mundus, Tempus și Marie Curie) și corelarea acestora cu resursele și programele naționale;

– impulsionarea agendei de modernizare a învățământului superior la nivelul programelor școlare, al guvernanței și al finanțării, inclusiv prin evaluarea comparativă a performanței universităților și a rezultatelor educaționale în context global;

70


– identificarea metodelor de promovare a spiritului antreprenorial prin programe de mobilitate pentru tinerii profesionişti;

– promovarea recunoașterii învățării non-formale și informale;– lansarea unui Cadru pentru încadrarea în muncă a tinerilor, în care să fie

prezentate politicile menite să reducă rata șomajului în rândul tinerilor: acest cadru ar trebui să promoveze, cu ajutorul statelor membre și al partenerilor sociali, intrarea tinerilor pe piața muncii prin intermediul uceniciilor, al stagiilor sau al altor experiențe de muncă, inclusiv printr-o inițiativă („Primul loc de muncă EURES”) al cărui obiectiv este de a spori șansele tinerilor de ocupare a unui loc de muncă prin favorizarea mobilității în UE.

Motivele concentrarii atentiei asupra tinerilor sunt dupa cum urmeaza: Tinerii sub 30 de ani reprezintă o cincime din populaţia UE

şi au o importanţă vitală pentru economia acesteia. În prezent, în UE există 5 milioane de tineri şomeri cu vârste

sub 25 de ani – cu 1 milion mai mult decât în 2009. Rata şomajului în rândul tinerilor la nivelul UE (20,4%)

depăşeşte dublul ratei populaţiei active (9,6%).La nivel național, statele membre vor trebui:– să efectueze investiții eficiente în sistemele de învățământ și de formare la

toate nivelurile (de la nivel preșcolar la nivel universitar);– să amelioreze rezultatele în domeniul educației, tratând fiecare segment

(preșcolar, primar, secundar, profesional și universitar) în cadrul unei abordări integrate, care să includă competențele-cheie și care are scopul de a reduce abandonul școlar timpuriu;

– să consolideze deschiderea și relevanța sistemelor de învățământ prin instituirea unor cadre naționale de calificare și printr-o mai bună direcționare a rezultatelor învățării spre nevoile pieței muncii;

– să faciliteze intrarea tinerilor pe piața muncii prin acțiuni integrate care cuprind, inter alia, îndrumare, consiliere și ucenicie.

Obiectiv UE 27 (state membre)

Obiectiv Romania (2020)

Valoare

initiala

(2008)

Valoare

preliminara

Valoare

finala

Rata parasirii timpurii a scolii : 10% 15,9 10 - 13% 11,3%

Rata populatiei cu varsta de 30-34 ani

absolventa a unei forme de educatie

tertiara: 40%

15,96 25 - 27% 26,7%

Indicatorii europeni în educaţie pentru 2010 („Benchmarks ”) Concluziile Consiliului European din 21-23 martie 2003, adoptate apoi de

Consiliul UE (5-6 mai 2003) la recomandarea Comisiei Europene, propun un set comun de indicatori de referinţă („Benchmarks”) pentru îmbunătăţirea sistemelor de educaţie în ţările membre ale UE (ţinte pentru 2010):

rata medie în UE a abandonului şcolar timpuriu: să nu depăşească 10%

cel puţin 85 % dintre cei în vârstă de 22 de ani să fi absolvit cel puţin învăţământul secundar superior

procentul tinerilor de 15 ani cu competenţe scăzute de citire/lectură să

71


scadă cu cel puţin 20% faţă de anul 2000 în 2010 media în UE privind participarea la formarea continuă să fie

de cel puţin 12,5% din populaţia adultă (grupa de vârstă 25-64 ani) numărul absolvenţilor de matematică, ştiinţe şi tehnologie în UE să

crească până în 2010 cu cel puţin 15% şi eliminarea oricăror decalaj între sexe în aceste domenii.

Educaţia şi formarea profesională în perspectiva învăţării pe tot parcursul vieţii - priorităţi ale UE pentru 2008-2010 9 :

1. Utilizarea instrumentelor şi mecanismelor europene din domeniul educaţiei şi formării profesionale

2. Îmbunătăţirea calităţii şi atractivităţii educaţiei şi formării profesionale

3. Creşterea corelării ofertei VET cu cererea pieţei muncii4. Eficientizarea guvernanţei şi a cooperării în VET1. Utilizarea instrumentelor şi mecanismelor europene din domeniul

educaţiei şi formării profesionaleScop: Îmbunătăţirea transparenţei calificărilor şi promovarea

mobilităţilorPremise: - Calificări descrise pe baza rezultatelor învăţării;- Mecanisme operaţionale de asigurare a calităţii; - Implementarea instrumentelor europene se realizează coerent.Măsuri:

1.1. Elaborarea Instrumentelor necesare implementării mecanismelor care privesc Cadrul European al Calificărilor (European Qualifications Framework – EQF) şi Sistemul European de Credite în Educaţie şi Formare Profesională (European Credit System for Vocational Education and Training - ECVET)

1.2. Îmbunătăţirea coerenţei diferitelor instrumente (prin experimentare):

2. Îmbunătăţirea calităţii şi a atractivităţii educaţiei şi formării profesionale

Scop: Creşterea atractivităţii, accesabilităţii şi a calităţii vor permite VET să aibă un rol important în politicile educaţionale şi strategiile privind învăţarea pe parcursul întregii vieţi în vederea realizării următoarelor 2 obiective:

o Promovarea simultană a echităţii, competitivităţii şi inovării (dublul rol al educaţiei: social şi economic);

o Facilitarea posibilităţii ca cetăţenii să poată dobândi acele competenţe necesare schimbării unui loc de muncă, exercitării cetăţeniei active şi a dezvoltării personale.

Măsuri:1) Măsuri care vizează accesul grupurilor dezavantajate:

a) Măsuri vizând grupurile dezavantajate aflate în risc de marginalizare, în particular cei care părăsesc timpuriu şcoala şi care au nivel de calificare scăzut sau nu au nicio calificare;

b) Eliminarea oricărei forme de discriminare în ceea ce priveşte accesul şi participarea la VET;

c) Promovarea VET în rândul elevilor, părinţilor, adulţilor;

9 V. “The Bordeaux Communique on enhanced Enropean cooperation in vocational education and trening” (întâlnirea miniştrilor educaţiei, patenerilor sociali şi Comisiei europene, Bordeaux, 26 noiembrie 2008)

72


d) Îmbunătăţirea consilierii şi orientării pe parcursul întregii vieţi. 2) Măsuri la nivelul sistemului VET

a) Promovarea inovării şi creativităţii în VET b) Îmbunătăţirea permeabilităţii sistemului VET şi a continuităţii învăţării din

VET în învăţământul superior c) Promovarea participării active în ENQA - VET (European Network on

Quality Assurance in Vocational Education and Training – Reţeaua Europeană pentru Asigurarea Calităţii în VET)

d) Dezvoltarea pofilului profesional al actorilor implicaţi în VET (profesori, formatori, consilieri

e) Fundamentarea politicilor VET pe date relevante şi rezultate ale cercetărilor 3. Creşterea corelării ofertei VET cu cererea pieţei muncii

Scop: Adaptarea politicilor VET la cerinţele pieţei muncii şi implicarea partenerilor sociali pentru securizarea dezvoltării carierei şi creşterea competitivităţii

Măsuri:1. Dezvoltarea instrumentelor de planificare anticipativă

focalizate asupra locurilor de muncă şi a competenţelor Se are în vedere Recomandarea din decembrie 2008 privind „Noi

competenţe pentru noi locuri de muncă” care vizează formularea unui răspuns la deficitul de forţă de muncă pe termen scurt şi prognoza de competenţe pe termen mediu (atât cantitativă cât şi calitativă), urmărind, prioritar, nevoile IMM-urilor. Acestea se vor realiza prin:

- dezvoltarea instrumentelor de planificare anticipativă la nivel european în perspectiva 2020;

- crearea centrelor de monitorizare sectorială care vor identifica nevoile de calificări, ocupaţii şi locuri de muncă la nivel regional, naţional şi european

2. Corelarea VET cu piaţa muncii include:- implicarea partenerilor sociali în elaborarea, implementarea şi

evaluarea politicilor VET;- consolidarea colaborării dintre asociaţiile profesionale şi ale

partenerilor sociali şi mediul de afaceri, în particular prin proiecte de colaborare dintre reprezentanţii sistemelor de educaţie şi ai partenerilor sociali;

- eficientizarea mecanismelor, inclusiv cele financiare, specifice formării adulţilor, cu precădere la locul de muncă şi în IMM (Planul de acţiune privind educaţia şi formarea adulţilor adoptat de Consiliul european, mai 2008);

- dezvoltarea şi implementarea validării şi recunoaşterii rezultatelor învăţării dobândite în context nonformal şi informal.

3. Creşterea mobilităţii persoanelor participante la cursuri de formare bazate pe învăţare la locul de muncă având în vedere, în particular, formarea profesională iniţială, după cum urmează:

- implementarea recomandărilor grupului de lucru european pentru mobilitate;

- transferul şi recunoaşterea rezultatelor învăţării dobândite pe perioada mobilităţilor în contextul utilizării EQF şi ECVET;

- realizarea parteneriatelor de lungă durată între organizatorii de formare profesională şi organizatorii de practică.

4. Creşterea contribuţiei învăţământului superior la învăţarea pe tot parcursul vieţii şi integrare profesională prin:

73


- încurajarea formării profesionale continue a adulţilor prin învăţământ superior;

- implementarea validării rezultatelor învăţării informale şi nonformale în învăţământul superior;

- dezvoltarea programelor de studiu orientate spre asigurarea angajabilităţii absolvenţilor învăţământului superior;

- implementarea concluziilor cartei realizată de EUA transmisă miniştrilor educaţiei.Eficientizarea guvernanţei procesului Copenhaga şi a cooperării în VET

Scop: Consolidarea eficienţei Procesului Copenhaga şi asigurarea coerenţei politicilor specifice în VET, învăţământul secundar teoretic şi învăţământul superior

Măsuri:1. Îmbunătăţirea cooperării europene în VET 2. Asigurarea implementării şi monitorizării Procesului

Copenhaga3. Creşterea vizibilităţii Procesului Copenhaga4. Consolidarea schimburilor de experienţă şi a cooperării cu

ţările terţe şi organizaţiile internaţionale 5.1.2.CONTEXTUL NAŢIONAL Priorităţile strategiei de dezvoltare a învăţământului până în anul 2020 :

1. Realizarea echităţii în educaţie;2. Asigurarea educaţiei de bază pentru toţi cetăţenii; formarea

competenţelor cheie;3. Fundamentarea actului educaţional pe baza nevoilor de dezvoltare

personală şi profesională a elevilor, din perspectiva dezvoltării durabile şi a asigurării coeziunii economice şi sociale;

4. Deschiderea sistemului educaţional şi de formare profesională către societate, către mediul social, economic şi cultural;

5. Asigurarea complementarităţii educaţiei formale, nonformale şi informale; învăţarea permanentă ca dimensiune majoră a politicii educaţionale;

6. Creşterea calităţii proceselor de predare-învăţare, precum şi a serviciilor educaţionale.

Asistenţa UE pentru reforma învăţământului profesional şi tehnicSistemul ÎPT/TVET din România se află într-un proces de reformă continuă,

care a fost iniţiată în 1996 cu sprijinul programului Phare VET RO 9405. În prezent, proiectele dezvoltate în cadrul ÎPT beneficiază de asistenţă din partea UE prin programele multianual PHARE TVET10 pentru dezvoltarea învăţământului profesional şi tehnic. În Regiunea Sud Est, prin programele Phare TVET 2001 - 2003 au beneficiat de asistenţă pentru dezvoltarea instituţională şi a infrastructurii şcolare 21 de unităţi şcolare IPT. Prin programele Phare TVET 2004-2006 sunt asistate 7 unităţi şcolare IPT.

Priorităţile programului de modernizare a ÎPT asistat prin programul multianual Phare TVET sunt:

- revizuirea finalităţilor TVET în concordanţă cu politicile adoptate de UE prin Programul de lucru “Educaţie şi formare profesională 2010” (Barcelona, Copenhaga 2002, Maastricht 2004);

- dezvoltarea calificărilor profesionale pe baza principiilor politicilor UE privind transparenţa calificărilor; corelarea cu Cadrul european al calificărilor

10 TVET: abrevierea din lb.engleză - Technical and Vocational Education and Training (învăţământ profesional şi tehnic)

74


- adoptarea metodologiei privind transferul şi acumularea de credite în TVET având în vedere învăţarea pe parcursul întregii vieţi

- asigurarea calităţii în TVET- analiza, evaluarea, prognoza şi dezvoltarea resurselor specifice TVET, pe

termen scurt, mediu şi lungProgramul operaţional sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor Umane

(POS DRU)In perioada 2007-2013, România, ca Ţară membră a Uniunii Europene, va

primi pentru dezvoltarea resurselor umane importante fonduri europene accesibile prin proiecte, care vor avea două direcţii principale de acţiune: educaţia si formarea profesională si piaţa muncii.

Pentru domeniul Resurse Umane, România a elaborat documentul programatic Programul Operaţional Sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor Umane (POS DRU) prin care stabileşte strategia de dezvoltare a resurselor umane si implicit priorităţile identificate în acest domeniu.

Obiectivul general al POS DRU îl reprezintă dezvoltarea capitalului uman şi creşterea competitivităţii pe piaţa muncii, prin promovarea egalităţii de şanse pentru învăţarea pe tot parcursul vieţii si dezvoltarea unei pieţe a muncii moderne, flexibile si incluzive care vor conduce, până în 2015, la integrarea sustenabilă pe piaţa muncii a 850 000 persoane.

Obiectivele specifice ale POS DRU sunt:- promovarea educaţiei si formării iniţiale şi continue de calitate, incluzive

pentru învăţământul universitar si cercetare;- promovarea culturii antreprenoriale si îmbunătăţirea calităţii şi

productivităţii muncii;- facilitarea inserţiei pe piaţa muncii a tinerilor şi şomerilor pe termen lung;- dezvoltarea unei pieţe a muncii moderne, flexibile si incluzive;- promovarea (re)inserţiei pe piaţa muncii a persoanelor inactive, inclusiv din

zonele rurale;- îmbunătăţirea serviciilor publice de ocupare;- facilitarea accesului la educaţie şi piaţa muncii a grupurilor vulnerabile.

5.2.INDICATORI DE CONTEXT SPECIFICI 5.2.1. CONTEXTUL DEMOGRAFIC ŞI POPULAŢIA ŞCOLARĂ Contextul demografic este prezentat detaliat şi analizat în capitolul 2, din

perspectiva implicaţiilor pentru ÎPT cu privire la structura şi evoluţia populaţiei pe grupe de vârstă, medii de rezidenţă şi sex, structura etnică, fenomenul migraţiei. Pentru orizontul de planificare 2013, cele mai severe concluzii rezultate din prognozele INS, sunt în legătură cu declinul demografic general, accentuat pentru populaţia tânără, cu reduceri semnificative pentru populaţia de vârstă şcolară, în paralel cu îmbătrânirea populaţiei (vezi capitolul 2.2).

Tabelul 5.1. Evoluţia populaţiei şcolare la nivelul judeţului TulceaSursa datelor: INS * după locaţia şcolii.

TulceaAn Scolar

2002/2003

2003/2004

2004/2005

2005/2006

2006/2007

2007/2008

2008/2009

2009/2010

2010/2011

2011/2012

Total populaţie şcolară din care

46517

45003

43019

41612

40122

39350

37720

36970

36372

35088

bărbaţi 2385 2303 2202 1361 2055 1921 1881 1854 1716

75


8 2 8 5 2 9 2 8

femei 22659

21971

20991

20251

19567

18508

18151

17830

17920

urban* 27512

26624

25232

24192

23372

23100

22220

21763

21390

20759

rural* 19005

18379

17787

17420

16750

16250

15500

15207

14982

14329

Populaţia şcolară la nivelul judeţului Tulcea a înregistrat în perioada 2000-2008 o scădere continuă ajungând în anul şcolar 2009-2010 la 39970 şi în anul şcolar 2010-2011 la 36372 mai puţin cu 11041 persoane faţă de 46517 persoane în anul şcolar 2002-2003 (vezi Anexa Educaţie – Macheta1 Scăderea s-a înregistrat atât pe sexe cât şi pe medii de rezidenţă. Este de menţionat însă faptul că datele referitoare la populaţia şcolară din mediul urban şi rural se referă la locaţia şcolii şi nu la mediul de rezidenţă al populaţiei şcolare.

Populaţia şcolară pe nivele de învăţământ Învăţământul preşcolar înregistrează o diminuare a numărului de preşcolari în

perioada 2000- 2011 atât per total cât şi pe sexe şi medii de rezidenţă (vezi Anexa Educaţie – Macheta1).

Numărul elevilor înscrişi la învăţământul primar şi gimnazial a scăzut continuu începând cu anul şcolar 2000-2001. La învăţământul primar populaţia şcolară a scăzut la nivelul judeţului în 2009-2010 faţă de anul şcolar 2000-2001 cu peste peste 3744 elevi. La învăţământul gimnazial scăderea populaţiei în anul şcolar 2009-2010 faţă de anul 2000-2001 este cu aproximativ 44% (de la 17306 elevi în 2000-2001 la 9744 elevi în 2009-2010).

Această scădere se va repercuta şi asupra învăţământului profesional şi tehnic în anii următori.

Populaţia şcolară cuprinsă în învăţământul liceal a crescut în perioada 2000 – 2008 cu peste 1000 elevi, acelasi trend ascendent se observă şi în anul şcolar 2010-2011 cand se inregistreaya o crestere cu 657 elevi. (vezi fig.5.1.). În anul şcolar

76

Figura. 5.1


2009-2010, 2010-2011 s-a înregistrat o scădere a populaţiei şcolare cuprinse în învăţământul profesional cu aproape 2300 elevi faţă de anul şcolar 2000-2001. Se constată o deplasare a interesului elevilor spre învăţământul liceal în detrimentul învăţământului profesional. Învăţământul postliceal a înregistrat o creştere în perioada analizată de la 431 elevi în 2000-2001 la 654 elevi în 2009-2010, menţinându-se aproximativ în aceleasi cifre în creştere, în perioada 2010-2012.

Evoluţia ponderii elevilor înscrişi la începutul anului şcolar în IPT din totalul elevilor înscrişi în învăţământul liceal şi profesional arată o menţinere a ponderii în jurul valorilor de 60-61%. Se constată că ponderea elevilor cuprinşi în învăţământul liceal tehnologic a crescut pe seama scăderii ponderii elevilor cuprinşi în învăţământul profesional.

Sursa datelor: INS – Caiete statistice pentru educaţie5.3. INDICATORI DE INTRARE 5.3.1. NUMĂRUL DE ELEVI CE REVINE LA UN CADRU DIDACTIC Numărul de elevi ce revine la un cadru didactic la învăţământul liceal în anul

şcolar 2009-2010 este de 12.79 elevi/cadru didactic, la nivelul judeţului, valoare sub media regională (13,19) şi se menţine la acelaşi nivel şi în anul şcolar 2010-2011 (vezi anexa 6.c).

La învăţământul profesional media numărului de elevi ce revin la un cadru didactic în anul şcolar 2009-2010, în judeţul Tulcea este de 11.86 elevi/cadru didactic, valoare sub media regională de 12,45 elevi/cadru didactic). Aproximativ aceeaşi valoare se menţine şi în anul şcolar 2010-2011 (11,23) conform aceleeaşi anexe amintită mai sus.

Din punct de vedere al evoluţiei se constată că la învăţământul profesional în judeţul Tulcea tendinţa este de scădere a numărului de elevi ce revine la cadru didactic. La liceu se înregistrează o evoluţie fluctuantă în perioada analizată.

Se impune analiza şcolarizării pe unităţi de învăţământ şi adoptarea unor măsuri de eficientizare a utilizării resurselor umane prin concentrarea formării profesionale iniţiale, în special la învăţământul profesional, în şcoli viabile, cu bazine de recrutare mai largi şi facilitarea accesului elevilor la aceste unităţi şcolare.

5.3.2. RESURSELE UMANE DIN IPT În anul şcolar 2011-2012, la nivelul judeţului, ponderea personalului didactic

calificat (norme didactice ocupate de titulari şi suplinitori calificaţi) încadrat pe disciplinele de specialitate este 100 %. Ponderea personalului didactic necalificat este de 0% Ponderea personalului didactic titular este la nivelul judeţului de 44%, pondere inferioară mediei regiunii Sud- Est (65,6%). Suplinitorii calificaţi reprezintă 56,7% din totalul cadrelor didactice de specialitate. Din totalul cadrelor didactice de specialitate din mediul rural, 100 % sunt calificate dar dintre acestea, doar 14,07% sunt titulare. (vezi Anexa 6d). Se remarcă o creştere a profesorilor titulari fata de anul şcolar 2010-2011 şi inexistenţa suplinitorilor necalificaţi conform datelor prezentate în anexa amintită în text.

Sursa datelor: ISJ

77


Figura 5.3

Evoluţia în perioada 2000-2012 arată o creştere a ponderii titularilor şi eliminarea profesorilor şi maiştrilor necalificaţi din I.P.T Tulcea.

În ceea ce priveşte formarea şi perfecţionarea personalului didactic de specialitate se remarcă faptul că au fost cuprinse în activităţi metodice majoritatea cadrelor didactice de specialitate. Aproximativ 19% din numărul de cadre didactice de specialitate au participat la stagii de formare organizate de instituţii abilitate. Programele/stagiile de formare ale cadrelor didactice realizate în colaborare cu agenţi economici sunt încă insuficient dezvoltate (vezi raportul de monitorizare a implementării PLAI 2009-2013)

Având în vedere pe de o parte ponderea mare a populaţiei ocupate civile în învăţământ iar pe de altă parte adaptarea ofertei la cererea pieţei muncii corelată cu reducerea populaţiei şcolare, este necesară adoptarea la nivel judeţean a strategiilor pe termen mediu pentru facilitarea mobilităţii cadrelor didactice. În cadrul acestor strategii este necesară anticiparea pe termen mediu a evoluţiei structurii personalului didactic pe specializări şi adoptarea măsurilor de reconversie profesională şi obţinerea cele de-a doua specializări prin cursuri postuniversitare.

5.3.3. RESURSE MATERIALE ŞI CONDIŢII DE ÎNVĂŢARE Starea generală a clădirilor, instalaţiilor, alimentarea cu apă, a instalaţiilor

electrice, sanitare şi de încălzire.În cele 14 unităţi şcolare unde îşi desfăşoară activitatea învăţământul tehnic

starea clădirilor este bună. Sunt necesare amenajări speciale pentru persoanele cu deficienţe, iar pentru cele din mediul rural sunt necesare reparaţii ale instalaţiilor electrice, modernizări ale instalaţiilor sanitare şi ale alimentărilor cu apă. Incepând cu anul şcolar 2007 -2008 au demarat proiectele din programul ”campus şcolar” la 2 unităţi şcolare: Grupul Şcolar Agricol Topolog şi Liceul „Jan Bart” Sulina. Toate cele 14 unităţi de învăţământ profesional şi tehnic au fost cuprinse în perioada 2005 – 2010 în diferite programe de reabilitare. In anii şcolari 2010-2011 şi 2011-2012 s-a implementat proiectul POSDRU ,,Paşi decisivi spre carieră” la Colegiul Tehnic,,H.Coanda” care s-a şi finalizat. În anul şcolar 2011-2012 lucrările pentru campusuri şcolare s-au sistat datorită nealocării fondurilor necesare.

Starea bazei materiale pentru formarea profesională – ateliere şi laboratoare, dotarea acestora.

Din totalul de 14 unitaţi şcolare IPT 4 nu deţin pentru toate domeniile de formare profesională ateliere şi laboratoare cu dotare la nivelul cerut de standardele de pregătire profesională (SPP). Unităţile din mediul rural nu dispun pentru toate

78


domeniile şi calificările profesionale şcolarizate de echipamente şi materiale didactice necesare pregătirii în raport cu SPP.

Dotarea informatică a şcolilor din reţeaua învăţământului profesional şi tehnic de la nivelul judeţului s-a îmbunătăţit asfel că toate unităţile învăţământului profesional şi tehnic au cabinete de informatică, sunt conectate la internet şi au resursa umană de specialitate.

5.4. INDICATORI DE PROCES5.4.1. MECANISME DECIZIONALE ŞI DESCENTRALIZAREA

FUNCŢIONALĂ ÎN IPTÎn ultima perioadă se constată o accentuare a descentralizării concretizată în

sporirea rolului decizional al Consiliilor de administraţie al şcolilor şi implicarea autorităţilor locale si a agenţilor economici în structura acestora şi în luarea deciziilor. Tot la nivelul şcolii s-a dezvoltat implicarea agenţilor economici şi a autorităţilor locale în elaborarea Planurilor de acţiune (PAS). Parteneriatul cu agenţii economici se concretizează şi în elaborarea în comun a curriculum-ului în dezvoltare locală (CDL).

Cadrul instituţional pentru dezvoltarea parteneriatului social în educaţie şi formare profesională se bazează pe structurile consultative constituite în sprijinul deciziei la nivel local şi regional.

Aceste structuri sunt:- La nivel regional: Consorţiul Regional - organism consultativ al

Consiliului de Dezvoltare Regională- La nivel local - judeţean: Comitetul Local de Dezvoltare a

Parteneriatului Social (CLDPS) - ca organism consultativ al Inspectoratelor şcolare judeţene

- La nivelul şcolilor: Consiliile de administraţie / Consiliile şcolare, organizate potrivit legii învăţământului

La nivel local Comitetele locale pentru dezvoltarea parteneriatului social în formarea profesională (CLDPS) exercită un important rol de sprijinire a dezvoltării învăţământului profesional şi tehnic.

La nivel regional a crescut rolul Consorţiului Regional prin implicarea acestuia atât în elaborarea şi reactualizarea PRAI cât şi în monitorizarea acţiunilor şi evaluarea obiectivelor PRAI şi PLAI.

Principalele atribuţii în procesul de planificare în ÎPT ale structurilor menţionate sunt următoarele:

- Consorţiul Regional: identificarea nevoilor de calificare la nivel regional, elaborarea Planurilor Regionale de Acţiune pe termen lung pentru ÎPT (PRAI)

- CLDPS: identificarea nevoilor de calificare la nivel judeţean şi elaborarea Planurilor Locale de Acţiune pe termen lung pentru ÎPT (PLAI); avizarea planurilor anuale de şcolarizare

- Consiliile de administraţie / Consiliile şcolare: sprijinirea elaborării şi avizarea Planului de Acţiune al Şcolii (PAS)

În cadrul programului multianual PHARE TVET, Consorţiul Regional şi Comitetele locale au fost antrenate în elaborarea şi revizuirea documentelor de planificare strategică pe termen lung la nivel regional (PRAI) şi local (PLAI), pe baza cărora la nivelul fiecărei şcoli din program au fost elaborate planuri şcolare de acţiune (PAS).

Având în vedere mecanismele de finanţare în vigoare şi autonomia comunităţii locale, este esenţială antrenarea autorităţilor locale în procesul de planificare strategică pe termen lung în ÎPT.

79


Principalele probleme identificate în cadrul acestui proces sunt referitoare la:

- slaba legătură şi controlul redus între nivelul regional de planificare şi nivelul decizional în învăţământ (inspectoratele şcolare judeţene şi şcolile, autorităţile locale)

- finanţarea învăţământului preponderent centrată pe activităţile curente pe termen scurt şi foarte puţin pe nevoile şi priorităţile pe termen lung

- antrenarea insuficientă a agenţilor economici în efortul de planificare pe termen lung în ÎPT

- neimplicarea sau implicarea formală a partenerilor din Consiliile de Administraţie ale Şcolilor în procesul de planificare pe termen lung la nivelul şcolii

Un alt domeniu al descentralizării funcţionale este curriculum în dezvoltare locală (CDL - componentă importantă a planului de învăţământ la şcoala de arte şi meserii) care vizează adaptarea conţinutului pregătirii la cerinţele locale din partea beneficiarilor instruirii (agenţi economici, comunitate locală, elevi). Din păcate în practică se constată o antrenare redusă sau formală din partea şcolilor a agenţilor economici în elaborarea CDL.

Un alt aspect de importanţă strategică şi practică pentru validarea rezultatelor procesului de ÎPT este în legătură cu organizarea şi derularea examenelor de absolvire, care conform metodologiilor în vigoare implică obligatoriu cooptarea agenţilor economici ca membri ai comisiilor de examinare

Introducerea unui sistem de asigurare a calităţii în ÎPT va furniza pentru procesul de planificare strategică la toate nivelurile (planurile regionale şi locale, planurile de acţiune la nivelul şcolii) un set de indicatori standard care să faciliteze decidenţilor comparaţiile în cadrul sistemului şi compatibilizarea între cerere şi ofertă.

5.4.2. ASIGURAREA CALITĂŢII ÎN ÎPTNecesitatea asigurării calităţii educaţiei, prin stabilirea unui cadrului legislativ

care sa permită dezvoltarea unei culturi instituţionale a calităţii educaţiei si protecţia beneficiarului de educaţie, a condus la adoptarea legii nr. 87/ 13.04.2006 pentru aprobarea Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 75/12.07.2005 privind asigurarea calităţii educaţiei.

La nivel naţional activităţile privind asigurarea calităţii în sistemul naţional de învăţământ sunt coordonate de către două agenţii: Agenţia Română de Asigurare a Calităţii în Învăţământul Preuniversitar (ARACIP) şi Agenţia Română de Asigurare a Calităţii în Învăţământul Superior (ARACIS).

Sistemul românesc de asigurare a calităţii formării profesionale este construit pe baza Ghidului european de autoevaluare a furnizorilor de formare.

Introducerea unui sistem de asigurare a calităţii în sistemul de formare profesională va furniza pentru procesul de planificare strategică la toate nivelurile (planurile regionale şi locale, planurile de acţiune la nivelul şcolii) un set de indicatori standard care vor permite decidenţilor luarea măsurilor necesare pentru creşterea calităţii formării profesionale.

Prin creşterea transparenţei faţă de beneficiari, mecanismele de asigurare a calităţii vor avea un impact decisiv în motivarea şi implicarea partenerilor sociali în planificarea ofertei şi a strategiilor de îmbunătăţire.

5.4.3. SERVICIILE DE ORIENTARE ŞI CONSILIERE Din analiza informaţiilor disponibile se poate însă aprecia că, deşi în ultimii

ani s-au înregistrat progrese în domeniu, totuşi, gradul de acoperire a acestor servicii este insuficient datorită în principal numărului insuficient de consilieri şcolari şi de

80


cabinete de orientare şi consiliere din şcoli. În acest context, nu se poate vorbi de un proces sistematic şi coerent de orientare şi consiliere în sprijinul unei decizii informate din partea elevilor şi părinţilor acestora în alegerea traseului de formare.

5.5. INDICATORI DE IEŞIRE5.5.1. RATA NETĂ DE CUPRINDERE ÎN SISTEMUL DE ÎNVĂŢĂMÂNT ŞI

DE FORMARE PROFESIONALĂ Analiza datelor ( vezi anexa 6.f.1 – Rata netă de cuprindere) relevă faptul că

în anul şcolar 2009-2010 pntru toate grupele de vîrstă ale populaţiei şcolare valorile ratelor la nivelul judeţului se situează sub valorile de la nivelul Regiunii Sud – Est, cu excepţia învăţământului preşcolar, grupa de vârstă 3-6 ani (82.4% în jud. Tulcea faţă de 74.7% la nivelul Regiunii Sud -Est).

Din comparaţia ratelor nete de cuprindere pe niveluri de educaţie se constată că cele mai mici rate se înregistrează în învăţământul secundar superior, clasele XI-XII, elevi cu vârsta între 17-18 ani (rata de cuprindere în anul şcolar 2009-2010 de 49.0%, inferioară valorii regionale de 58.8%.

Judeţul Tulcea înregistrează o tendinţă de scădere pentru rata de cuprindere a persoanelor cu vârsta între 3-23 ani în perioada dintre anii şcolari 2000-2001 şi 2009-2010. Pe sexe, rata netă de cuprindere a populaţiei feminine este superioară celei masculine la grupa de vîrstă 3-23 ani.

Rata netă de cuprindere în clasele IX-X pentru elevi cu vârste între 15-16 ani este în creştere în ultimii ani, ajungînd în anul şcolar 2009-2010 la 61.6%, valoare însă mult sub media regională de 71.8%.

Rata netă de cuprindere în învăţământul postgimanzial a eleviilor cu vârste între 15- 18 ani este în creştere în ultimii ani ajungând la 59.5% valoare însă mult sub media regională de 69.5%.

Datele statistice cu privire la rata de cuprindere pe medii de rezidenţă nu sunt relevante pentru învăţământul liceal şi profesional deoarece se referă la locaţia şcolii şi nu la domiciliul elevilor. Este de remarcat însă decalajul între ratele de cuprindere la învăţământul gimnazial în mediul urban şi în mediul rural ( în anul şcolar 2009-2010: 85.4% în mediul urban şi 74.4% în mediul rural)

5.5.2. GRADUL DE CUPRINDERE ÎN ÎNVĂŢĂMÂNT (RATA SPECIFICĂ DE CUPRINDERE PE VÂRSTE)

Analizând evoluţia indicatorului în perioada cuprinsă între anii şcolari 2002-2003 şi 2009-2010 se observă o scădere a gradului de cuprindere pentru totalul grupei de vârstă 3-23 ani la nivel judeţului de la 62,5% în anul şcolar 2002-2003 la 59.7% în anul şcolar 2009-2010 (vezi anexa 6.f. 2 Gradul de cuprindere). Pentru grupa de vârstă 15-18 ani gradul de cuprindere a cunoscut o creştere în ultimii ani din perioada analizată la nivelul judeţului ajungând la 66.6%, inferioară însă mediei regionale de 74,4%

Conform datelor statistice, valorile gradului de cuprindere în educaţie în judeţul Tulcea se situează sub cele la nivel regional, pentru toate grupele de vârstă, cu excepţia grupei 3-6 ani. La grupa de vîrstă 15 – 18 ani gradul de cuprindere este mai ridicat pentru populaţia feminină comparativ cu cea masculină şi pentru mediul de rezidenţă urban faţă de cel rural (N.B. datele cu privire la gradul de cuprindere pe medii rezidenţă se bazează pe locaţia şcolii şi nu pe mediul de provenienţă al elevilor).

5.5.3. RATA ABANDONULUI ŞCOLAR, PE NIVELURI DE EDUCAŢIE ISCED

Potrivit datelor INS, la nivelul judeţului se constată rate de abandon a învăţământului liceal si profesional în toată perioada 2000-2009 mai mari decât la

81


nivel regional (vezi anexa 6.h. – Rata abandonului). Rata abandonului învăţământului liceal este la nivelul judeţului în anul şcolar 2008-2009 de 3.4, in crestere simtitoare fata de anii precedenti, dar mai mare fata de ratele inregistrate la nivel regional (2.8) si national- 2.4. Rata abandonului învăţământului profesional se menţine în anul şcolar 2010-2011 la acelaşi nivel ca şi în anul şcolar 2008-2009 de 10.2, in crestere fata de anii precedenti, dar la acelasi nivel cu cea regionala mai mare fata de cea la nivel national- 8.3

Figura 5.4 Figura 5.5.

Sursa datelor : INS5.5.4. RATA DE ABSOLVIRE, PE NIVELURI DE EDUCAŢIE ISCED Potrivit datelor INS, la nivelul judeţului se constată rate de absolvire a

învăţământului liceal în toată perioada 2000-2007 mai mici decât la nivel regional . (vezi anexa 6.i. - Rata de absolvire). In anul 2008-2009 rata de absolvire la invatamantul liceal, la nivelul judetului de 49.7, mai mica decat rata de absolvire la nivel regional de 56.1 si decat cea de la nivel national de 59.5.

Rata de absolvire a învăţământului profesional la nivelul judeţului în anul şcolar 2006-2007 este cu 9,6 puncte procentuale sub media regională (40,8% la nivel judeţean faţă de 50,4% la nivel regional). In anul 2008-2009 s-a inregistrat o crestere a ratei de absolvire la 44 puncte procentuale in judetul Tulcea, mai mare decat cea regionala de 38.9 si decat cea nationala de 39.5 procente.

Ratele de absolvire a învăţământului profesional în toată perioada 2000-2009 sunt mai mari decît mediile regionale.

82

Evoluţia ratei abandonului şcolar la învăţământul profesional la nivel naţional, al regiunii Sud Est şi al

judeţului Tulcea

5.90

5.90

5.305.50 5.90 6.507.40 8.30 9.30

8.22 9.32

8.82

2.40 2.80 3.4

0.00

2.00

4.00

6.00

8.00

10.00

Nivel national Nivel regiunea Sud - Est Tulcea

%

2003/2004 2004/2005 2005/2006 2006/2007 2008/2009


Figura. 5.6

Evoluţia ratei de absolvire la SAM şi anul de completareJud. Tulcea

26.3

22.7

22.3 25

.9

22.1

21.6

28.3

25.4

24.3

17.4

16.6

17.1

16.9

15.7 16.7 18

.7

15.6 18

.5

0.0

5.0

10.0

15.0

20.0

25.0

30.0

2005

/200

6

2006

/200

7

2008

/200

9

2005

/200

6

2006

/200

7

2008

/200

9

2005

/200

6

2006

/200

7

2008

/200

9

România Regiunea SUD EST

Tulcea

%

SAM An de completare

Cu toate că aceste rate sunt mai mari la nivelul judeţului comparativ cu media regională, valorile mici ale acestor rate impun o serioasă analiză a cauzelor şi stabilirea unui set de măsuri menite să conducă îmbunătăţirea situaţiei actuale.

Datele statistice colectate de către INS şi publicate în Anuarul statistic în ultimii ani permit şi analiza ratei de absolvire a şcolii de arte şi meserii şi a anului de completare (vezi fig. 5.6.). Se constată că la nivel judeţului rata de absolvire la SAM este superioară valorii regionale şi naţionale. La anul de completare rata este superioară mediei regionale şi celei naţionale. De asemenea, se constată că în anul şcolar 2008-2009 valorile la nivel judetean sunt cele mai mari din regiunea Sud-Est.

Ratele de absolvire a liceului pentru populaţia feminină sunt mai mari decât în cazul populaţiei masculine. La învăţământul profesional populaţia masculină înregistrează rate de absolvire superioare populaţiei feminine.

Conform datelor Eurostat privind structura populaţiei pe niveluri de educaţie (după ultimul nivel de studii absolvit), între regiunile ţării, regiunea Sud Est împarte locurile 6-7 cu regiunea Sud Muntenia în ceea ce priveşte ponderea populaţiei absolvente de învăţământ secundar superior şi postliceal (ISCED 3-4). De asemenea, se situează pe penultimul loc între regiunile ţării în ce priveşte ponderea absolvenţilor de învăţământ superior (ISCED 5-6).

Tabelul 5.2

ISCED 0-2 ISCED 3-4ISCED 5-6 TOTAL

RO 40.9% 50.8% 8.3% 100.0%NORD-VEST 42.1% 51.2% 6.6% 100.0%CENTRU 37.2% 55.5% 7.3% 100.0%NORD-EST 44.1% 49.1% 6.7% 100.0%SUD-EST 44.5% 49.3% 6.2% 100.0%SUD - MUNTENIA 44.8% 49.3% 5.9% 100.0%BUCURESTI - ILFOV 27.1% 52.6% 20.3% 100.0%SUD-VEST OLTENIA 42.7% 49.6% 7.8% 100.0%VEST 40.5% 51.4% 8.0% 100.0%

83


Sursa: Eurostat, Sondaje privind forţa de muncă, conf. Studiului de piaţa muncii - WYG Inernational Ltd. (Phre TVET 2004).

5.5.5. RATA DE SUCCES Rata de succes în învăţământul gimnazial este, în anul şcolar 2006-2007, la

nivelul judeţului, sub media regională şi naţională (regiunea Sud Est- 64,3%, media naţională - 66.2%, judeţul Tulcea – 57,8%) (vezi Anexa 6.j). Rata de succes a populaţiei feminine este superioară celei pentru populaţia masculină cu aproape 17 puncte procentuale.

Rata de succes în învăţământul liceal la nivel national este de 92%, iar la nivel regional de 88.4%. Fata de aceste valori, rata la nivel judetean este scazuta, chiar cea mai scazuta comparativ cu celelalte judete componente din regiunea Sud-Est: 85.3%. Şi la învăţământul liceal rata este superioară în cazul populaţiei feminine faţă de cea masculină cu peste 7 puncte procentuale.

Rata de succes în învăţământul profesional din judeţul Tulcea, de 98.7% este superioară mediei regionale de 98.1% si nationale de 98.2%. Populaţia feminină înregistrează o rată de succes la învăţământul profesional apropiată de rata de succes a populaţiei masculine.

Evoluţiile tuturor ratelor de succes în perioada cuprinsă între anii şcolari 2002/2003 – 20092010 sunt fluctuante.

5.5.6. RATA DE TRANZIŢIE LA URMĂTORUL NIVEL DE EDUCAŢIEConform datelor INS (vezi anexa 6 g), la nivelul judeţului Tulcea , rata de

tranziţie de la învăţământul gimnazial la cel liceal şi profesional în anul şcolar 2009/2010 este inferioară ratei regionale şi naţionale (94,9% la nivel regional, 97,7% la nivel naţional, 81.9% la nivelul judeţului). Rata de tranziţie în cazul populaţiei feminine este superioara celei masculine.

Şi în cazul acestui indicator, datele INS pe medii de rezidenţă par să se bazeze pe locaţia şcolilor.

5.5.7. RATA DE PĂRĂSIRE TIMPURIE A SISTEMULUI DE EDUCAŢIE DE CĂTRE TINERII CU VÂRSTĂ CUPRINSĂ ÎN INTERVALUL 18-24 ANI, DIN CARE IN TVET

Indicatorul se raportează la tinerii din grup de vârstă 18-24 de ani care au părăsit sistemul de educaţie, cu doar învăţământul secundar inferior sau mai puţin (maxim ISCED 2) absolvit.

Indicatorul nu este disponibil pentru nivelul judeţean. La nivel naţional valorile ratei de părăsire timpurie, deşi în scădere în ultimii ani, se menţin încă ridicate, peste valorile medii europene şi de aproape 2 ori mai mari decât benchmark-ul european care prevede pentru anul 2010 o rată a abandonului şcolar timpuriu de maxim 10% (19,2% la nivel naţional în 2007 faţă de 15,2% la nivelul UE 27). Rata este superioară la populaţia de sex masculin faţă de cea de sex feminin.

Tabelul 5.3Rata de părăsire timpurie*) a sistemului educaţional - tineri 18-24 ani (%)România UE-272002 2003 2004 2005 2006 2007 2007

TOTAL 23,2 23,2 23,6 * 20,8 19,0 19,2 15,2Masculin 24,3 24,7 24,9 * 21,4 19,1 19,2 17,2Feminin 22,1 21,7 22,4 * 20,1 18,9 19,1 13,2Sursa:Eurostat http://epp.eurostat.ec.europa.eu/tgm/table.do?

tab=table&init=1&plugin=1&language=en&pcode=tsisc060 Conform datelor INS, Regiunea Sud Est, cu toate progresele înregistrate în

perioada 2002-2007, se plasează pe ultimul loc între regiunile de dezvoltare ale

84

http://epp.eurostat.ec.europa.eu/tgm/table.do?tab=table&init=1&plugin=1&language=en&pcode=tsisc060%20

http://epp.eurostat.ec.europa.eu/tgm/table.do?tab=table&init=1&plugin=1&language=en&pcode=tsisc060%20


României în ceea ce priveşte rata de părăsire timpurie a sistemului educaţional cu 23,7% (vezi anexa 18 Rata de părăsire timpurie)

5.5.8. PROCENTUL ELEVILOR CU NIVEL SCĂZUT AL COMPETENŢELOR DE CITIRE/LECTURĂ (PISA)

Competenţele esenţiale exprimate prin procentul de elevi cu o alfabetizare la citire/lectură de nivel 1 şi mai jos situează România pe ultimul loc la nivelul ţărilor Uniunii Europene, cu o pondere de 53,5% în anul 2006, mai mult decât dublul valorii medii la nivel european de 24,1% (vezi Anexa 18). Îngrijorător este faptul că în perioada 2000- 2006 indicatorul a cunoscut o creştere cu peste 12 puncte procentuale ( de la 41,3% la 53,5%). Date pentru nivelul regional şi judeţean nu sunt disponibile dar având în vedere o serie de alţi indicatori, precum rata de părăsire timpurie şi rata abandonului şcolar care sunt la nivelul judeţului la anumite categorii superioare mediilor regionale şi naţionale , este de aşteptat ca la nivel judeţean situaţia să nu fie mai bună decât cea naţională. În acest context, unităţile şcolare IPT, alături de unităţile de învăţământ gimnazial sunt chemate să contribuie prin programe adaptate grupurilor ţintă formate din persoane cu nivel 1 şi mai jos de alfabetizare citire/lectură la îmbunătăţirea situaţiei actuale (precum programe de alfabetizare, programul „A doua şansă”, etc.)

5.5.9. PONDEREA POPULAŢIEI CU VÂRSTE CUPRINSE ÎNTRE 20-24 DE ANI CARE AU ABSOLVIT CEL PUŢIN ÎNVĂŢĂMÂNTUL SECUNDAR SUPERIOR

În perioada 2000- 2006 România a înregistrat un progres în ceea ce priveşte ponderea populaţiei cu vârste cuprinse între 20-24 de ani care au absolvit cel puţin învăţământul secundar superior (vezi Anexa 19). Astfel în 2006 ponderea era de 77,2%, în creştere cu 1,1% faţă de 2000 şi la distanţă de doar la 0,6 puncte procentuale faţă de media europeană (UE 27 – 77,8%)

Este însă de menţionat că sunt necesare eforturi susţinute în continuare pentru atingerea în anul 2013 a benchmark-ului în domeniul educaţiei şi formării, adoptat de către Consiliul European de la Barcelona în mai 2003, respectiv acela ca cel puţin 85 % dintre cei în vârstă de 22 de ani să fi absolvit cel puţin învăţământul secundar superior .

5.5.10. RATA DE PARTICIPARE ÎN FORMAREA CONTINUĂ A POPULAŢIEI ADULTE (25-64 ANI)

Indicatorul de referinţă (Benchmark) adoptat de UE prevede ca în 2010 media în UE privind participarea la formarea continuă să fie de cel puţin 12,5% din populaţia adultă din grupa de vârstă 25-64 ani.

În 2006 rata de participare în formarea continuă a populaţiei adulte din România a fost de numai 1,3% în comparaţie cu media de9,6 % în Uniunea Europeană -UE27(vezi Anexa 20). Indicatorul nu este disponibil la nivel regional şi judeţean.

În acest context, analiza ofertei şcolilor din sistemul ÎPT pentru formarea adulţilor arată o slabă capacitate de răspuns la cerinţele pieţei muncii. Astfel, numărul şcolilor şi al programelor autorizate de către CNFPA pentru formarea adulţilor este foarte mic în comparaţie cu furnizorii privaţi.

5.6. INDICATORI DE IMPACT5.6.1. IMPACTUL SISTEMULUI DE ÎNVĂŢĂMÂNT ŞI DE FORMARE

PROFESIONALĂ ASUPRA ŞOMAJULUI Ar putea fi evaluat prin stabilirea unor corelaţii în timp între rata de inserţie

profesională, respectiv rata şomajului absolvenţilor şi rata totală a şomajului. În acest moment, în lipsa unui sistem unitar de monitorizare a inserţiei profesionale a

85


absolvenţilor, şcolile raportează propriile evaluări. Aceste evaluări sunt însă parţiale (bazate în general pe feedback-ul obţinut de la absolvenţii) şi sunt dificil de validat.

Totuşi, rata ridicată a şomajului tinerilor din grupa de vârstă 15-24 de ani, şi ponderea ridicată a acestora în numărul total al şomerilor, sugerează o problemă serioasă a sistemului de pregătire în raport cu finalităţile obţinute în plan ocupaţional. Din acest motiv, se reţine ca un prim indicator de impact, care poate fi măsurat pe baza datelor statistice disponibile, şomajul tinerilor din grupa de vârstă 15-24 de ani, cu rezerva că acesta nu este diferenţiat pentru absolvenţii ÎPT.

Agenţiile de Ocupare a Forţei de Muncă (AJOFM) pot oferi date anuale valoroase despre absolvenţii înregistraţi în baza de date ca şomeri, dar acestea nu sunt diferenţiate în acord cu noua structură pe niveluri de pregătire şi finalităţile din ÎPT. În Acest sens se recomandă colaborarea între ministere în vederea structurării unitare la nivel naţional a bazei de date a AJOFM pentru evidenţierea diferenţiată a absolvenţilor de ÎPT pe calificări şi niveluri de calificare, adaptat noilor trasee şi finalităţi ale sistemului de educaţie şi formare profesională.

5.6.2. RATA DE INSERŢIE A ABSOLVENŢILOR LA 6 LUNI DE LA ABSOLVIRE, PE NIVELURI DE EDUCAŢIE

Indicatorul nu este disponibil din surse statistice. Dificultăţile sunt similare cu cele menţionate mai sus.

Totuşi, având în vedere şomajul de lungă durată (peste 6 luni) care afectează în mare măsură absolvenţii înregistraţi în şomaj, se deduce ca prioritară furnizarea unor măsuri active de ocupare, adecvate, în sprijinul tinerilor care după 6 luni de la absolvire nu se integrează pe piaţa muncii.

5.6.3. GRADUL DE UTILIZARE A COMPETENŢELOR DOBÂNDITE DE ABSOLVENŢI LA LOCUL DE MUNCĂ

Acest indicator face parte dintre indicatorii de calitate propuşi de Comisia Europeană - Grupul de lucru pentru calitate în VET. În această etapă nu este definit. Date cu privire la acest indicator este posibil să fie colectate, potrivit recomandărilor Comisiei Europene, prin Ancheta asupra forţei de muncă.

Informaţii utile pentru acest indicator pot fi obţinute şi direct de către şcoli prin efectuarea unor sondaje proprii în rândul angajatorilor şi absolvenţilor.

5.7. OFERTA ŞCOLILOR ÎPT DIN JUDEŢ 5.7.1. EVOLUŢIA PLANURILOR DE ŞCOLARIZARE Analiza proiectelor planurilor de şcolarizare în judeţ demonstrează că

planificarea ofertei de formare profesională iniţială a respectat recomandările din PRAI şi PLAI. Există însă, în ultimul an şcolar, 2010-2011, o serie de domenii de formare profesională la care, fie din deficienţe de planificare, fie din refuzul absolvenţilor de a urma şcolarizarea la domenii pentru care oferta a fost în concordanţă cu recomandările PLAI, se înregistrează o serie de domenii de formare profesională care nu sunt aliniate la ţintele PLAI (vezi fig. 5.7. şi 5.8 şi anexa 7).

Domeniile care nu sunt aliniate la ţintele PLAI în anul şcolar 2008-2009 sunt: - electromecanică (ponderea planului realizat 6,6%, ponderea recomandată

de PLAI 3,5%) - electronică şi automatizări (ponderea planului realizat 0%, ponderea

recomandată 4,5%)- chimie industrială (ponderea planului realizat 0%, ponderea recomandată

de PLAI 1%)- materiale de construcţii (ponderea planului realizat 0%, ponderea

recomandată de PLAI 0,5%)- turism şi alimentaţie (ponderea planului realizat 16,7%, ponderea

recomandată de PLAI 12%)

86


- industrie alimentară (ponderea planului realizat 13%, ponderea recomandată de PLAI 8%)

- fabricarea produselor din lemn(ponderea planului realizat 0%, ponderea recomandată 4%).

Pe parcursul anului 2010-2011, aceste valori s-au apropiat de cele din tinta PLAI pentru specializarile electromecanica si electronica –automatizari dupa cum urmeaza:

- electromecanică (ponderea planului realizat 4.3%, ponderea recomandată de PLAI 3,5%)

- electronică şi automatizări (ponderea planului realizat 4.7%, ponderea recomandată 4,5%)

Pentru chimie industriala, materiale de constructii si fabricarea produselor din lemnsi agricultura situatia este la fel ca in perioada anterioara de referinta (ponderea planului realizat 0% pentru toate cele trei specializari , ponderea recomandată de PLAI 1% , 0.5% si 25% in ordinea mentionarii)

La specializarile turism şi alimentaţie (ponderea planului realizat 11.9%, ponderea recomandată de PLAI 12%) valorile sunt foarte apropiate de cele propuse in tinta PLAI.

Specializarea industrie alimentară cu ponderea planului realizat 12.2%, ponderea recomandată de PLAI 8%)

Diminuarea populaţiei şcolare s-a reflectat şi în scăderea numărului de elevi cuprinşi în ÎPT. Astfel, numărul elevilor cuprinşi în clasa a IX-a la ÎPT înregistrează o scădere în anul şcolar 2008-2009 faţă de anul şcolar 2003-2004 cu aproape 1100 elevi, ceea ce reprezintă 49%.

Numarul elevilor cuprinşi în clasa a IX-a în IPT se află în scădere, ajungând în anul şcolar 2009 – 2010 la cea mai mică valoare- 1111 raportat la perioada de referinta 2003-2010, cu o pondere 57%. iar in 2010-2011 la 1023.

La SAM, domeniile de formare profesională iniţială: mecanică, agricultură, industrie textilă şi pielărie au cunoscut scăderi ale ponderilor elevilor cuprinşi în clasa a IX-a în concordanţă cu recomandările PLAI.

Cea mai importantă scădere a fost înregistrată la domeniul textile unde faţă de anul şcolar 2002-2003 când înregistra o pondere de 21,9%, aceasta s-a diminuat în anul şcolar 2009-2010 la 4,9%.

Domeniile: construcţii şi lucrări publice, turism şi alimentaţie, comerţ, industrie alimentară au înregistrat creşteri ale ponderilor elevilor cuprinşi în clasa a IX-a în concordanţă cu recomandările PLAI. Cele mai importante creşteri le-a înregistrat domeniul turism şi alimentaţie, de la 6,2% în anul şcolar 2002-2003 la 11.9% în anul şcolar 2009-2010, şi domeniul comerţ de la 0% în anul şcolar 2002-2003 la 6.6% în anul şcolar 2009-2010.

La liceu, profilul tehnic a înregistrat o scădere a ponderii cu 10 puncte procentuale.

87


Fig. 5.7. Evoluţia ponderilor elevilor cuprinşi în SAM şi recomandările PRAISursa datelor: Statisticile ISJ

Fig.5.8. Evoluţia ponderilor elevilor cuprinşi în liceul tehnologicSe recomandă creşterea ofertei de formare profesională la domeniile:

electronică şi automatizări, chimie industrială, materiale de construcţii, fabricarea

88


produselor din lemn şi diminuarea ofertei la domeniile: turism şi alimentaşie, industrie alimentară

5.7.2. ANALIZA OFERTEI CURENTE PENTRU FORMAREA PROFESIONALĂ INIŢIALĂ ÎN ANUL ŞCOLAR 2010-2011

La nivelul judeţului, planul de şcolarizare pentru IPT în anul şcolar 2010-2011 este în concordanţă cu cererea previzionată pentru 2013, exprimată prin ponderi ale domeniilor de formare profesională pentru 14 domenii de formare profesională (vezi tabelul nr. 5.4 şi Anexa plan şcolarizare). Domeniile de formare profesională la care se înregistrează abateri înafara plajei ponderilor recomandate în PLAI sunt:

- agricultura - ponderea în planul de şcolarizare este de 8.2% faţă de ponderea recomandată cuprinsă între 4 şi 7%.

industrie alimentară - ponderea în planul de şcolarizare este de 8.2% faţă de ponderea recomandată cuprinsă între 5 şi 8%. silvicultură - ponderea în planul de şcolarizare este 0% faţă de ponderea recomandată cuprinsă între 0,5 şi 1,5%. fabricarea produselor din lemn- ponderea în planul de şcolarizare este 0% faţă de ponderea recomandată cuprinsă între 1,5 şi 2,5%.La nivelul judeţului Tulcea se constată, în raport cu proiectul planului de

şcolarizare pentru anul şcolar 2010-2011:Deficit de ofertă în domeniile: silvicultură, fabricarea produselor din lemnExcedent de ofertă în domeniile: industrie alimentară şi agriculturăÎn toate aceste situaţii vor trebui planificate măsuri corespunzătoare pentru

alinierea la ţintele stabilite în anul şcolar 2012- 2013.

89


Tabelul 5.4. Planul de şcolarizare la pentru anul şcolar 2010-2011

Plan de şcolarizare 2010-2011

ŢINTA PLAI MIN - MAX

ŢINTA MEDIE PLAINr.

locuriPondere

A. Număr de locuri în clasa a IX-a la liceu–filiera tehnologică, din care pe domenii de formare profesională:

1230 100.0% 100.0%

mecanică 180 14.6 21-25 23electromecanică 60 4.9 2-3 2.5electronică automatizări 60 4.9 4.5-6.5 5.5chimie industriala 0 0.0 0-1 0.5materiale de construcţii** 0 0.0 0-1 0.5electric 90 7.3 5-7 6construcţii,instalaţii şi lucr.publice 90 7.3 8.5-11.5 10agricultură 90 7.3 4-7 5.5silvicultură 0 0.0 0.5-1.5 1comerţ 120 9.8 7-10 8.5turism şi alimentaţie 150 12.2 9.5-12.5 11ind. alimentară 120 9.8 5-8 6.5fabric.prod.din lemn 0 0.0 1.5-2.5 2ind.textilă şi pielărie 60 4.9 3-5 4tehnici poligrafice 0 0.0 0 0estetica şi igiena corpului omenesc 30 2.4 0.5-1.5 1protecţia mediului 180 14.6 4-6 5economic 60 4.9 6-9 7.5producţie media 60 4.9 0 0B.Număr de locuri în clasa a IX-a la liceu–filiera tehnologică, din care pe profiluri:

1230 100.0% 100.0%

-tehnic 540 43.90 51-56 53,5-servicii 390 31.71 26-30 28-resurse naturale şi protecţia mediului 300 24.39 16,5-20,5 18,5

Sursa pentru nr de locuri planificate: site-ul MECI - http://admitere.edu.ro/2009/rapoarte/index.html

Una dintre cauzele pentru care proiectul planului de şcolarizare pentru anul şcolar 2010-2011 înregistrează nealinierile la recomandările PLAI constă în dificultăţile întâmpinate de alocare a cifrei de şcolarizare pentru anul şcolar 2009-2010 în unităţi viabile pentru asigurarea şcolarizării elevilor inclusiv în ciclul superior al liceului.

5.7.3. PROIECTUL PLANULUI DE ŞCOLARIZARE PENTRU ANUL ŞCOLAR 2011-2012. ŢINTE PE TERMEN MEDIU PE DOMENII DE PREGĂTIRE

La nivelul judeţului Tulcea se constată, în raport cu proiectul planului de şcolarizare pentru anul şcolar 2011-2012 o aliniere mai buna la ponderile pe domenii recomandate de PLAI, fata de anii scolari precedenti.

Tabelul 5.5. Planul de şcolarizare la pentru anul şcolar 2011-2012Profilul Domeniul Plan sc. 2011-2012 Plan şcolariz.cl. XI - Ţinta pe

90

http://admitere.edu.ro/2009/rapoarte/index.html


pregătirii de bază

clasa a IX-a An compl.2011/2012 domenii pt. 2013 conf. PLAI

Nr. clase

Nr. elevi

% Nr. clase

Nr. elevi

% Min.-max. (%)

Ţinta (medie regională) (%)

Resurse naturale şi prot. mediulu

agricultură 4 120 8.2% 1 30 14.3% 4-7 5.5ind. alimentară 4 120 8.2% 0 0 0.0% 5-8 6.5silvicultură 0 0 0.0% 0 0 0.0% 0.5-1.5 1

protectia mediului 4 120 8.2% 0 0 0.0% 4-6 5chimie industriala (calif. de nivel 3 vizată Tehnician chimist de laborator) 0 0 0.0% 0 0 0.0% 0-1 0.5

Servicii comerţ 5 150 10.2% 0 0 0.0% 7-10 8.5turism şi alimentaţie 5 150 10.2% 0 0 0.0%

9.5-12.5 11

estetica şi igiena corpului omenesc 1 30 2.0% 0 0 0.0% 0.5-1.5 1economic 5 150 10.2% 0 0 0.0% 6-9 7.5

Tehnic mecanică 10 300 20.4% 0 0 0.0% 21-25 23electromecanică 3 90 6.1% 1 30 14.3% 2-3 2.5electronică automatizări 2 60 4.1% 0 0 0.0% 4.5-6.5 5.5chimie industriala(calif. de nivel 3 vizată Tehnician în chimie industrială) 0 0 0.0% 0 0 0.0% 0-1 0materiale de construcţii 0 0 0.0% 0 0 0.0% 0-1 0.5electric 5 150 10.2% 0 0 0.0% 5-7 6construcţii, instalaţii şi lucrări publice 5 150 10.2% 3 90 42.9%

8.5-11.5 10

fabric.prod.din lemn 0 0 0.0% 0 0 0.0% 1.5-2.5 2industrie textilă şi pielărie 3 90 6.1% 2 60 28.6% 3-5 4tehnici poligrafice 0 0 0.0% 0 0 0.0% 0 0Producţie media 0.0% 0 0 0.0% 0 0

TOTAL 56 1470 1.1 7 210 1.0 100.0

În anul şcolar 2012- 2013 se constată o aliniere bună a ofertei de şcolarizare având în vedere oferta pentru învăţământul profesional cu durata de doi ani care completează ponderile prevăzute în PLAI la anumite domenii, ce nu au putut fi acoperite de oferta pentru liceu conform datelor prezentate în tabelul de mai jos.

Plan de scolarizare 2012-2013, clasa a IX, liceu (zi si seral) si a X-a Invatamant profesional

91


Profilul Domeniul pregătirii de bază

Plan sc. 2012/2013 clasa a IX-a, liceu

Plan şcolariz.cl. X - Invatamanat profesional .2011/2012

Ţinte PLAI

Nr. clase

Nr. elevi

% Nr. clase

Nr. elevi

Ţinta (medie judeţeana) (%)

Resurse naturale şi prot. mediulu

agricultură 4 112 7,6% 0 0 8ind. alimentară 4 112 7,6% 1 28 6silvicultură 0 0 0,0% 0 0 0

protectia mediului 4 112 7,6% 0 0 6chimie industriala (calif. de nivel 3 vizată Tehnician chimist de laborator) 0 0 0,0% 0 0 0

Servicii comerţ 4 112 7,6% 0 0 10turism şi alimentaţie 4 112 7,6% 1 28 10,5estetica şi igiena corpului omenesc 0 0 0,0% 1 28 0economic 4 112 7,6% 0 0 8,5

Tehnic mecanică 12 336 22,9% 3 84 27electromecanică 2 56 3,8% 1 30 4electronică automatizări 2 56 3,8% 0 0 2chimie industriala(calif. de nivel 3 vizată Tehnician în chimie industrială) 0 0 0,0% 0 0 0materiale de construcţii 0 0 0,0% 0 0 0electric 2 56 3,8% 1 28 4construcţii, instalaţii şi lucrări publice 4 112 7,6% 2 56 10fabric.prod.din lemn 0 0 0,0% 0 0 0industrie textilă şi pielărie 3 84 5,7% 1 28 4tehnici poligrafice 0 0 0,0% 0 0 0Producţie media 0,0% 0 0 0

TOTAL 49 1470 0,9 11 310 100,0

5.7.4. OFERTA ŞCOLILOR DIN ÎPT PENTRU FORMAREA ADULŢILOR Din totalul unităţilor şcolare IPT doar o singură şcoală s-a reautorizat în anul

şcolar 2011-2012 de CNFPA pentru formarea adulţilor ceea ce reprezintă aproximativ 1% pe un singur program de formare din cele 3 şcoli care au fost autorizate pentru 5 programe de calificare. În cursul anului 2010-2011 nu au fost derulate programe de formare pentru adulţi. (vezi anexa 11). Această situaţie impune din partea unităţilor şcolare IPT un efort sporit pentru creşterea ofertei de formare profesională a adulţilor şi autorizarea/reautorizarea conform actiunilor propuse în vederea atingerii obiectivelor pana în 2013 (pag 89-107).

În ceea ce priveşte programele de a 2-a şansă derulate în anul şcolar 2010-2011, 9 unităţi şcolare au derulat astfel de programe cu un număr de elevi de 82. Se constată că numărul şcolilor şi programelor pentru care au obţinut autorizarea

92


reprezintă încă o minoritate, comparativ cu furnizorii privaţi, în contrast cu capacitatea şi resursele de care dispun şcolile (vezi anexa 11).

5.7.5. REŢELE ŞCOLARE Şcoala Centru de resurse – Phare TVET- Colegiul Agricol Pontica Constanţa

- asistă şcolile IPT din Programul Phare TVET 2001 din judeţul Tulcea în dezvoltarea IPT. Grupul Şcolar „ Anghel Saligny” Tulcea, unitate şcolară cuprinsă în Programul Phare TVET 2001 oferă asistenţă unităţilor şcolare din judeţul Tulcea cuprinse în Programul Phare TVET 2004-2006: Colegiul Tehnic „H. Coandă” Tulcea, Grupul Şcolar Tulcea, Grupul Şcolar Măcin, Grupul Şcolar „Dimitrie Cantemir” Babadag. Toate unităţile IPT sunt arondate în 3 reţele şcolare coordonate de către unităţile şcolare cuprinse în Programul Phare TVET 2001: Grupul Şcolar,, A.Saligny'' Tulcea, Colegiul Economic "Delta Dunării" Tulcea, Colegiul,, Brad Segal'' Tulcea. Obiectivele acestor reţele sunt variate, având ca numitor comun schimbul de bună practici, consolidarea şi diseminarea achiziţiilor din programele Phare TVET, în mod prioritar în ceea ce priveşte asigurarea calităţii, învăţarea centrată pe elev, dezvoltarea parteneriatului social şi lucrul cu întreprinderile, coordonare în planificarea ofertei IPT, accesarea de fonduri europene prin POSDRU în vederea asigurării calităţii în formarea profesională etc. Consolidarea reţelei de interasistenţă se realizeaza incepand cu anul şcolar 2010-2011 prin cuprinderea a doua şcoli din reţeaua IPT in proiectul ,,Imbunătăţirea calitătii educaţiei şi formării profesionale prin reţele parteneriale” aplicat de C.N.D.I.P.T.Cele doua şcoli respectiv Colegiul Tehnic „H.Coandă” şi Colegiul „Brad Segal” fac parte din reţelele Industrie alimentară şi Electric/Electromecanică.

Este necesară consolidarea reţelelor de interasistenţă, fiind esenţială asumarea de către toate şcolile Phare TVET a unui rol activ în acest sens.

5.7.6. PARTENERIATUL CU ÎNTREPRINDERILE Un parteneriat activ şi eficient - îndeosebi în ceea ce priveşte practica

elevilor, orientarea carierei, evaluarea şi validarea competenţelor dobândite de elevi, planificarea ofertei, elaborarea curriculumului în dezvoltare locală (CDL), contactul profesorilor cu schimbările tehnologice şi organizaţionale din întreprinderi, formarea adulţilor, etc. - reprezintă o condiţie obligatorie pentru un ÎPT de calitate, orientat spre nevoile beneficiarilor.

Analiza informaţiilor din anexa harta parteneriatului (vezi Anexa 13 Harta parteneriatului) relevă faptul toate unităţile şcolare IPT au parteneriate cu agenţi economici pentru practica elevilor. Cu toate acestea, o serie de unităţi şcolare nu au dezvoltat parteneriatul cu agenţi economici pentru toate calificările în care sunt şcolarizaţi elevi, s-au la unele calificari este doar scriptic fara implicare si responsabilizare pe formare profesionala- evaluare Reprezentarea agenţilor economici în Consiliul de administraţie (CA) al şcolilor conform Legii educatiei intrata in vigoare din februarie 2011 nu mai este permisa in schimb agenţii economici se implica in formarea profesionala prin participarea în comisiilor de evaluare şi certificare a calificării profesionale, elaborarea CDL şcolilor din IPT. Doar 1 unitate şcolară are parteneriate cu agenţi economici pentru formarea profesională a adulţilor. Doar 5 unităţi şcolare au parteneriat cu agenţii economici pentru stagii de pregătire a cadrelor didactice privind tehnologiile şi echipamentele existente la agenţii economici.

93


94

Figura 5.9.DISTRIBUŢIA TERITORIALĂ A UNITĂŢILOR IPT

11

LEGENDĂ

Unităţi şcolare în Programe Phare TVET

Unităţi şcolare cuprinse în alte programe cu finanţare de la bugetul naţional

Alte unităţi şcolare IPT

1

8

1-5

611

11

7

8

118

8

11


5. 8. PRINCIPALELE CONCLUZII DIN ANALIZA IPT JUDEŢEANContextul educaţional:Schimbările din ultimii ani în sistemul de ÎPT privind arhitectura traseelor de

pregătire cu finalităţi specifice până la nivelul 3 de calificare pe fiecare rută, avantajele unui sistem deschis cu o mobilitate crescută pe orizontală şi pe verticală, introducerea creditelor transferabile şi a portofoliului personal pentru formarea continuă, relevanţa sporită a noilor standarde de pregătire profesională (SPP), etc. – favorizează o mai bună adaptare a ofertei la nevoile beneficiarilor (inclusiv prin posibilitatea unor parcursuri individualizate). Începând cu anul şcolar 2012-2013 în arborescenţa invătamantului tehnologic s-a facilitat formarea profesionlaă prin învăţământul profesional cu durata de doi ani dupa absolvirea şi promovarea clasei a IX- liceu. La nivelul judeţului Tulcea s-au palnificat 11 clase pentru anul şcolar 2012-2013 (domeniile: Mecanică, Construţii, instalaţii şi lucrări publice, Industrie textilă şi pielărie, Industrie alimentara, Turism şi alimentaţie) vezi anexa Planului de şcolarizare pentru învăţământul profesional 2012-2013.

Traseului progresiv de profesionalizare este în lichidare la forma zi, s-au planificat 9 clase pentru învăţământul seral (anul şcolar 2012-2013), prin aceasta acordându-se şansa de a absolvi liceul absolvenţii anului de completare din seriile anterioare si cei care au abandonat şcoala. Este necesară în continuare orientarea şi consilierea elevilor, având în vedere implicaţii severe ale scăderii demografice, îndeosebi a populaţiei şcolare, în paralel cu fenomenul de îmbătrânire demografică, de care trebuie să se ţină cont în planificarea ofertei şi a resurselor sistemului ÎPT pe termen lung.

Raportul număr elevi/număr norme didactice, relativ scăzut în prezent, poate deveni critic din perspectiva declinului demografic şi a introducerii finanţării per elev – presează în favoarea măsurilor de optimizare a ofertei şi a gestionării resurselor, inclusiv prin colaborarea în cadrul unor reţele de şcoli şi/sau constituirea de consorţii de şcoli.

Resursele umane din ÎPTGradul de acoperire cu profesori şi maiştri calificaţi este relativ bun dar se

constată dificultăţi în acoperirea cu titulari în unele domenii cum ar fi: profesori şi maiştri în comerţ/turism şi alimentaţie, construcţii, industrie alimentară, agricultură/veterinar/zootehnie, electronică şi automatizări, etc. – situaţie care generează adesea o fluctuaţie mare a personalului încadrat pe posturile respective.

Măsurile privind dezvoltarea profesională a personalului didactic din ÎPT trebuie să vizeze:

competenţele metodice (în raport cu noile cerinţe şi schimbările introduse prin reformele din ÎPT)

actualizarea competenţelor de specialitate cu accent pe noile tehnologii şi schimbările organizaţionale din mediul economic.

Ponderea importantă a populaţiei ocupate în educaţie în prezent şi impactul reducerilor de activitate pe fondul reducerii populaţiei şcolare obligă la identificarea şi planificarea unor măsuri adecvate (mobilitate în cadrul sistemului, reconversie profesională, etc.).

Resursele materiale şi condiţiile de învăţare. Situaţia bazei materiale a unităţilor şcolare din ÎPT reprezintă o problemă prioritară, din perspectiva normelor obligatorii de siguranţa, igienă şi confort ale elevilor, standardelor de pregătire şi exigenţelor unui învăţământ centrat pe elev. Se impune ca o necesitate realizarea unor programe de reabilitare şi modernizare a infrastructurii (spaţii de curs,

95


laboratoare, ateliere, infrastructura de utilităţi) şi de dotare cu echipamente de laborator şi instruire practică.

Mecanismele decizionale şi descentralizarea funcţională în TVET Consolidarea structurilor consultative din ÎPT şi creşterea rolului

partenerilor sociali în planificarea ofertei şi antrenarea sporită a acestora în procesele decizionale

Susţinerea eforturilor pentru introducerea unui sistem de asigurare a calităţii

promovarea reţelelor de colaborare între şcoli, inclusiv cu şcoli din UE, pentru stimularea progresului în raport cu un set comun de indicatori de referinţa şi adoptarea celor mai bune practici (benchmarking)

adoptarea planificării prin PAS (planuri de acţiune ale şcolilor) corelate cu planurile regionale şi locale (PRAI şi PLAI) de către toate unităţile de ÎPT

Serviciile de orientare şi consiliere Necesitatea unor măsuri vizând creşterea gradului de acoperire şi a

calităţii serviciilor de orientare şi consiliere, cu privire la numărul de ore de consiliere/elev, numărul de elevi testaţi aptitudinal şi consiliaţi pentru o decizie informată în alegerea carierei, respectiv a traseului de pregătire.

Rata netă de cuprindere în educaţie este, la toate grupele de vîrstă, cu excepţia grupei 3-6 ani, mai mică decît media regională . În ciuda unei tendinţe de creştere a ratei nete de cuprindere în învăţământul secundar superior, valorile înregistrate sugerează un decalaj semnificativ faţă de benchmark-ul UE pentru 2011 (cel puţin 85 %) dintre cei în vârstă de 22 de ani să fie absolvit cel puţin învăţământul secundar superior.

Judeţul Tulcea înregistrează o tendinţă de scădere pentru rata de cuprindere a persoanelor cu vârsta între 3-23 ani în perioada dintre anii şcolari 2000-2001 şi 2007-2008. Rata netă de cuprindere în clasele IX-X pentru elevi cu vârste între 15-16 ani este în creştere în ultimii ani, ajungînd în ultimii ani la 61,9%, valoare însă mult sub media regională de 71,4%.

Rata netă de cuprindere în învăţământul postgimanzial a eleviilor cu vârste între 15- 18 ani este în creştere în ultimii ani ajungând la 57,3% valoare însă mult sub media regională de 64,7%.

Gradul de cuprindere în educaţie în regiune se situează sub cele calculate la nivel naţional, pentru toate grupele de vârstă, cu excepţia grupei de vârstă preşcolară – cu decalaje mari pe medii rezidenţiale.

Analizând evoluţia indicatorului în perioada cuprinsă între anii şcolari 2002-2003 şi 2009-2010 se observă o crestere a gradului de cuprindere pentru totalul grupei de vârstă 3-23 ani la nivel judeţului de la 57,3% în anul şcolar 2002-2003 la 59,7% în anul şcolar 2009-2010. Pentru grupa de vârstă 15-16 ani gradul de cuprindere a cunoscut o creştere în ultimii ani din perioada analizată la nivelul judeţului ajungând la 61,6%, inferioară însă mediei regionale. În anul şcolar 2010-2011 gradul de cuprindere se menţine la nivelul anului 2009-2010.

Conform datelor statistice, valorile gradului de cuprindere în educaţie în judeţul Tulcea se situează sub cele la nivel regional, pentru toate grupele de vârstă, cu excepţia grupei 3-6 ani.

Concluziile privind rata netă şi gradul de cuprindere în educaţie conduc la recomandarea adoptării unor măsuri de creştere a accesului la educaţie pentru elevii din mediul rural

96


Ratele de tranziţie în învăţământul liceal şi profesional evidenţiază un procent ridicat de elevi care nu continuă studiile după clasa a VIII-a.

Rata de tranziţie de la învăţământul gimnazial la cel liceal şi profesional în anul şcolar 2009/2010 este inferioară ratei regionale şi naţionale (94,9% la nivel regional, 97,7% la nivel naţional, 81,9% la nivelul judeţului). Rata de tranziţie în cazul populaţiei feminine este inferioară celei masculine.

Planificarea în ÎPT va avea în vederea stabilirea unor ţinte măsurabile privind ratele de tranziţie la următorul nivel de calificare, care să ţină cont de politicile educaţionale, finalităţile în plan ocupaţional pe fiecare traseu şi nivel de pregătire, dar şi de specificul şi interesele particulare ale grupului ţintă.

Un prim reper în calcularea acestor ţinte îl reprezintă benchmark-urile adoptate de UE pentru 2010, privind rata abandonului şcolar timpuriu (să nu depăşească 10%), respectiv rata de absolvire a învăţământului secundar superior (cel puţin 85 % dintre cei în vârstă de 22 de ani). Apropierea de indicatorul privind abandonul şcolar timpuriu presupune adoptarea unei ţinte pentru rata de tranziţie după clasa a X-a, de cel puţin 95% (% din absolvenţii învăţământului obligatoriu care continuă studiile în ciclul superior al liceului, sau în anul de completare după ŞAM).

Abandonul şcolarJudeţul Tulcea înregistrează în perioada 2000-2011 o creştere a ratei

abandonului şcolar la învăţământul primar şi la cel gimnazial, valorile fiind în anul şcolar 2008-2009 peste mediile regională şi naţională. Analiza datelor privind abandonul şcolar la învăţământul liceal arată o înrăutăţire a situaţiei întrucât tendinţa la nivelul judeţului este crescătoare dar valorile din anul şcolar 2008-2009 sunt inferioare mediei regionale. Cea mai mare rata a abandonului se întâlneşte în continuare la invăţământul profesional şi la liceu tehnologic ruta progresivă de şcolarizare.

Abandonul şcolar la învăţământul profesional arată o înrăutăţire a situaţiei întrucât trendinţa la nivelul judeţului este crescătoare dar valoarea este în anul şcolar 2010-2011 inferioară mediei regionale.

În consecinţă, se recomandă în continuare: monitorizarea atentă a indicatorului (abandon şcolar) eforturi conjugate pentru prevenirea abandonului în mod deosebit la

învăţământul profesional, liceu ruta de profesionalizare prin ŞAM, în special în mediul rural, comunităţile dezavantajate, zonele afectate de migrarea populaţiei, etc.

Rata de părăsire timpurie a sistemului de educaţie (tinerii din grupa de vârstă 18-24 de ani care au părăsit sistemul de educaţie, cu cel mult învăţământul secundar inferior-maxim ISCED 2 absolvit).

Pentru acest indicator, nu sunt disponibile date statistice la nivel regional. Deşi în scădere, rata de părăsire timpurie a sistemului de educaţie la nivel naţional (19% în 2006) este de aproape două ori mai mare decât ţinta UE (benchmark) care prevede o rata medie de abandon şcolar timpuriu de maxim 10%, până în 2020.

Tendințe: în UE 27, procentajul de persoane care părăsesc școala de timpuriu (populația 18-24) a scăzut de la 17,6% în 2000 la 14,4% în 2009 (femei: 12.5%. bărbați: 16.3%).

Țările cele mai performante din UE: Polonia, Republica Cehă și Slovacia.Nivel scăzut al competenţelor cheie, constatat încă de la intrarea în sistemul

de ÎPT, în special în ceea ce priveşte o parte din elevii ŞAM - începând cu competenţele de bază “tradiţionale” (matematice, de comunicare, etc.) şi continuând cu competenţele de învăţare, capacitatea de gândire critică şi rezolvarea de probleme,

97


de relaţionare interpersonală, etc. - necesită din partea şcolilor un efort sporit având în vedere:

învăţarea centrată pe elev, urmărirea şi încurajarea progresului individual

programe remediale pentru elevii cu dificultăţi de învăţare (în special cei din categorii defavorizate)

facilitarea unor trasee individualizate de formare, etc.Până în 2020, procentajul persoanelor cu nivel scăzut al competențelor de

citire, matematice ştiințifice ar trebui să fie mai mic de 15%.Tendințe: în UE (date comparabile disponibile pentru 18 țări) performanța

s-a îmbunătățit de la 21,3% persoane cu nivel scăzut al competențelor de citire în 2000 până la 20% (fete: 13,3%, băieți: 26,6%) în 2009.

Țările cele mai performante din UE: Finlanda, Olanda și EstoniaRata de participare în formarea continuă a populaţiei adulte (25-64 ani)Participarea şcolilor din ÎPT în formarea adulţilor nu reflectă

potenţialul acestora. De menţionat că România (şi implicit regiunea) înregistrează cea mai scăzută rată de participare în formarea continuă a populaţiei adulte

Şcolile din ÎPT sunt chemate să contribuie activ la ţinta adoptată ca benchmark de UE care prevede ca în 2020 media în UE privind participarea la formarea continuă să fie de cel puţin 15% din populaţia adultă (grupa de vârstă 25-64 ani).

Tendințe: la nivelul UE, participarea a crescut de la 7,1% în 2000 la 9,3% în 2009 (populație 25-64; bărbați 8,5%. femei: 10.2%). O parte considerabilă a acestei creșteri a rezultat, totuși, din întreruperi de serii temporale în jurul anului 2003. Din 2005, participarea a scăzut ușor. Țările cele mai performante din UE: Danemarca, Suedia și Finlanda

Şcolile din ÎPT sunt chemate să se implice activ în programele de „A doua şansă” - adresate prioritar grupurilor ţintă dezavantajate, pentru ca, pe lângă completarea pregătirii generale, tinerii respectivi să primească şi o calificare.

Indicatori de impactDin analiza indicatorilor care pot măsura impactul ÎPT în plan ocupaţional se

constată: rata ridicată a şomajului tinerilor din grupa de vârstă 15-24 de ani şi

ponderea ridicată a acestora în numărul total al şomerilor. şomajul de lungă durată sugerează indirect o rată mare de şomaj la 6

luni de la absolvire. nevoia măsurării gradului de utilizare la locul de muncă a

competenţelor dobândite de absolvenţi.Se recomandă:

Adoptarea de către ÎPT a unei ţinte de reducere a şomajului tinerilor din grupa de vârstă 15-24 de ani - indicator de impact care poate fi măsurat pe baza datelor statistice disponibile la nivel regional (cu menţiunea că nu este diferenţiat pentru tinerii proveniţi din ÎPT).

Adoptarea unui sistem unitar de monitorizare a inserţiei profesionale a absolvenţilor prin:

98


colaborarea între ministere în vederea compatibilizării bazelor de date din şomaj cu noile trasee şi finalităţi ale sistemului de educaţie şi formare profesională.

Studii periodice în rândul absolvenţilor şi angajatorilor vizând inserţia profesională, gradul de utilizare a competenţelor şi alte informaţii utile privind finalităţile sistemului de educaţie şi formare profesională:

sondaje proprii efectuate direct de către şcoli sondaje reprezentative pentru reţeaua şcolară la nivel judeţean prin

intermediul unor organizaţii/instituţii specializate în baza Ordinului MECI 6011/2008

Implicarea ÎPT în programe de măsuri active de ocupare, prioritar în sprijinul tinerilor care după 6 luni de la absolvire nu se integrează pe piaţa muncii.

Concluzii din analiza ofertei TVET curente Concluziile formulate din analiza planurilor de şcolarizare conduc la nevoia

de coordonare pe baza colaborării şcolilor în reţea pentru optimizarea ofertei, având în vedere:

- acoperirea raţională a nevoilor de calificare în teritoriu- eliminarea unor paralelisme nejustificate în scopul lărgirii gamei de

calificări pentru care poate opta elevul în zonă- utilizarea optimă a resurselor materiale şi umane cu impact în

creşterea eficienţei şi calităţii serviciilor- soluţiile cele mai bune pentru asigurarea accesului la educaţie şi

continuării studiilor la nivelul următor de calificare, în condiţii de şanse egale (acces, calitate, varietate de opţiuni)

Se vor avea în vedere şi reperele de analiză rezultate din observaţiile punctuale privind structura ofertei pe domenii de pregătire şi calificări, formulate la cap.5.7.

7. EVALUAREA PROGRESULUI ÎN IMPLEMENTAREA PLAI

Implementarea PLAI este reflectata de tendinta de apropiere a planului de şcolarizare de ţintele acestuia. De asemenea tendinţele de dezvoltare economică regională şi judeţeană, analiza impacului modificărilor legislative privind organizarea invăţământului profesional şi tehnic şi a reţelei unităţilor IPT impun o permanentă revizuire a PLAI şi PRAI

8. ANALIZA SWOT A CORELĂRII OFERTEI DE FORMARE PROFESIONALĂ CU CEREREA

PUNCTE TARI PUNCTE SLABE1) Ponderea populaţiei ocupate de vârstă 25-34 ani cu nivel de educaţie superior din total populaţie ocupată cu nivel de educaţie superior este la nivelul regiunii în creştere în 2007 faţă de 2006 şi superioară mediei naţionale (în 2007 la nivel regional 42% faţă de 21,3% la nivel naţional)

1) Ponderea elevilor cu nivel scăzut al competenţelor de citire/lectură (PISA) situează România pe primul loc între statele Uniunii Europene în anul 2006 cu 53,5% faţă de media UE 24,1% . La nivel naţional, creşterea ponderii de la 41,3% în 2000 la 53.5% în 2006 este în contradicţie cu ţinta

99


2) Ratele nete de cuprindere în învăţământul primar, gimnazial, claseele IX-X , clasele XI-XII sunt la nivelul judeţului superioare mediei regionale şi naţionale(83,1 faţă de 76,2 pe regiune)3) Rata de tranziţie de la învăţământul gimnazial la cel liceal şi profesional se situează în judeţ, în anul şcolar 2011/2012 sub media regională şi naţională 4) Rata de absolvire a învăţământului liceal în judeţ este în creştere în ultimii ani şi se situează în judeţ în anul şcolar 2010-2011 la 68,1 fata de anul 2008/2009 cand era de 49,7% ;i ]n descre;tere ]n anii anteriori.5) Rata de absolvire a învăţământului profesional în judeţ în anul şcolar 2010/2011 este de 13,4 fiind la nivel apropiată de cea regională dar la un nivel scăzut faţă de anul şcolar 2008/2009 (44%) 6) Ponderea elevilor cuprinşi în cl. A IX-a IPT la nivel judeţului este peste 60% din totalul elevilor cuprinşi în cl a IX-a 7) Planul de şcolarizare la ănvăţământul profesional realizat la nivel judeţean în anul şcolar 2012-2013 este aliniat la ţintele PRAI pentru 12 domenii de formare profesională iniţială.8) Planul de şcolarizare realizat la liceul tehnologic este aliniat la ţintele PRAI stabilite în 2011 la toate profilurile9) Proiectul planului de şcolarizare pentru anul şcolar 2012-2013 este aliniat la noile ţinte PRAI stabilite în 2011 pentru 12 domenii de formare profesională10) Toate domeniile de formare profesională nu înregistrează şomaj semnificativ în rândul absolvenţilor în raport cu numărul total de absolvenţi şi numărul total de şomeri11) Gradul ridicat de acoperire a normelor didactice cu personal didactic calificat inregistrează cel mai mare nivel din ultimii ani respectiv

(benchmark) european de reducere cu 20% a ponderii până în 2010.2) Abandonul şcolar timpuriu este la nivel naţional în anul 2007 de 19,2%, superioară mediei UE 27 (15,2%) şi ţintei (benchmark) europene pentru 2010 de 10%. La nivel regional rata de parasire timpurie în 2007 este cea mai mare între ratele înregistrate la nivelul regiunilor de dezvoltare ( 23,7%)3) Gradul de cuprindere în învăţământ (Rata specifică de cuprindere ) a populaţiei cu vârste cuprinse între 15-18 ani este la nivelul judeţului sub media regională şi naţională (45,4% în judeţ, faţă de 54,8% în regiune şi 72,2% la nivel naţional4) Ponderea populaţiei cu vârste cuprinse între 20-24 de ani care a absolvit cel puţin învăţământul secundar superior este la nivel naţional în anul 2007 sub media UE 27 (77,4% la nivel naţional faţă de 78,1% media UE27) şi sub ţinta (benchmark) europeană pentru 2010 de 85%. 5) Ponderea populaţiei ocupate cu nivel de educaţie scăzut este la nivelul regiunii în creştere în 2007 faţă de 2006 şi superioară mediei naţionale (în 2007 la nivel regional 28,5% faţă de 24,9% la nivel naţional), in 2010-2011, ajunge la 23,2intr-un trend uşor descendent.6) Ponderea populaţiei ocupate cu nivel de educaţie superior este la nivelul regiunii în scădere în 2007 faţă de 2006 şi inferioară mediei naţionale (în 2007 la nivel regional 10,2% faţă de 13,8% la nivel naţional)7) Ponderea populaţiei ocupate de vârstă 15-24 ani cu nivel de educaţie scăzut din total populaţie ocupată cu nivel de educaţie scăzut este la nivelul regiunii superioară mediei naţionale (în 2007 la nivel regional 22,4% faţă de 21,3% la nivel naţional), ajungând în anul 2011 la 13,7% în scadere faţă de perioada anterioară.

100


96% în anul 2010/201112) Număr semnificativ de unităţi şcolare reabilitate şi dotate în concordanţă cu cerinţele SPP 13) Reţea şcolară IPT acoperă întreg teritoriul regiunii14) Existenţa reţelelor şcolare constituite între unităţile de învăţământ IPT .15) Existenţa parteneriatelor active ale şcolilor IPT cu agenţii economici, Agenţiile de Ocupare a Forţei de Muncă, autorităţi şi alte organizaţii care pot contribui la integrarea socio-profesională a absolvenţilor 16) Existenţa parteneriatelor active în cadrul structurilor manageriale participative la nivel regional şi judeţean: Consorţiul regional şi CLDPS

8) Rata şomajului (BIM ) în rândul tinerilor cu vârsta între 15-24 ani a crescut la nivelul regiunii în perioada 2002-2007 şi este superioară mediei naţionale (26,5%în 2007 la nivel regional faţă de 20,1% la nivel naţional), la nivelul judeţului ponderea şomerilor ajunge la 17,1% sub nivelul naţional.9) Rata de absolvire în învăţământul profesional este sub nivelul regional şi naţional 10) Rata abandonului şcolar la învăţământul liceal şi profesional deşi sunt sub valorile medii regionale şi naţionale este în creştere în ultimii ani nivelul ajunge la 10,2% în anul şcolar 2011-2012 la nivelul judeţului Tulcea11) Proiectul planului de şcolarizare pentru anul şcolar 2012-2013 nu este aliniat la noile ţinte PLAI stabilite în 2011 pentru domeniile: Industrie alimentară - ponderea în planul de şcolarizare este 8,9% faţă de ponderea recomandată cuprinsă între 6 %. Electronică şi automatizări - ponderea în planul de şcolarizare este 4,4% faţă de ponderea recomandată cuprinsă între 2 %. Industria textilă şi pielărie - ponderea în planul de şcolarizare este 6,7% faţă de ponderea recomandată cuprinsă între 4%.12) Un număr important de absolvenţi de gimnaziu care nu pot continua studiile în cele 14 unităţi din lipsa resurselor financiare (desfiinţarea SAM din rural a indepărtat şcoala de domiciliu şi implicit efotul familial de sustinere este mult mai mare)13) Rezultatele foarte slabe ale promovabilităţii exemenului de bacalaureat în 2011: 14% in prima sesiune şi 16% în a doua sesiune, în 2012 25% pe ambele sesiuni.14) Oferta unităţilor şcolare IPT pentru formarea adulţilor este

101


modestă15) Programele de documentare a cadrelor didactice de specialitate la agenţii economici parteneri pentru integrarea noilor tehnologii în CDL sunt insuficient dezvoltate16) Lipsa unui sistem unitar de raportare şi indicatori calitativi de evaluare a activităţilor şi rezultatelor serviciilor de consiliere17) Număr insuficient de cabinete de orientare şcolară şi profesională şi de consilieri şcolari

OPORTUNITĂŢI AMENINŢĂRI1) Proiecţia principalilor indicatori macroeconomici11 arată o revenire a indicatorilor: populaţie ocupată civilă şi rată de ocupare la valorile apropiate anului 2008 în anii 2010-20112) Fondurile structurale pentru îmbunătăţirea infrastructurii şcolare 3) Fondul Social European oferă prin Programul Operaţional Sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor Umane, prin Axele Prioritare 1 şi 2 oportunităţi de finanţare pentru formarea cadrelor didactice, pentru organizarea stagiilor de practică a elevilor şi în ţară şi în state membre ale Uniunii Europene, investigarea inserţiei profesionale a absolvenţilor IPT.

4) Creştera ratei de ocupare în 2011 la 48,3% în creştere cu 5% faţă de 2010 (47,9%);

1) Studiile previzionale privind cererea de forţă de muncă utilizate pentru fundamentarea ofertei IPT nu mai sunt în mare măsură de actualitate datorită efectelor crizei economico-financiare2) Proiecţia principalilor indicatori privind forţa de muncă AMIGO12 la nivel naţional arată o revenire a numărului de şomeri BIM la valorile anului 2007 abia la orizontul anului 20133) Prognoza demografică arată o scădere a populaţiei din grupa de vârstă 15-24 ani în 2015 faţă de 2005 la nivelul judeţului cu 41,1 mii persoane (scădere cu 35,6%, superioară mediei naţionale de 28,9% şi regionale de 31,3%)4) Proiecţia principalilor indicatori ai balanţei forţei de muncă civile13 la nivel naţional arată:a. creşterea numărului de şomeri înregistraţi (620 mii în 2009 faţă de 403,4 mii în 2008) la nivelul judeţului Tulcea în anul 2011 au fost înregistraţi 49 mii şomeri cu o rata a şomajului de 4,87.b. creşterea ratei şomajului (de la 4,4% în 2008 la 4,87% în 2010)

11

12

13

102


5) Proiecţia principalilor indicatori privind forţa de muncă AMIGO14 la nivel naţional arată o creştere a ratei şomajului BIM de la 5,8% în 2008 la 8% în 2009 . Deşi în scădere, rata şomajului BIM va reveni la valori apropiate anului 2007 abia în anul 2013

8. REZUMATUL PRINCIPALELOR CONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI PENTRU PLANUL DE MĂSURI

Scopul analizelor detaliate în prezentul document a fost desprinderea unor concluzii şi recomandări - sintetizate la sfârşitul fiecărui capitol de analiză - în atenţia factorilor de răspundere la diferite niveluri de decizie din sistemul de educaţie şi formare profesională şi, în final, de a propune un plan de măsuri (structurate în cadrul priorităţilor, obiectivelor şi ţintelor din cap.9).

Prezentul capitol se rezumă la a sintetiza unele dintre implicaţiile mai importante rezultate din analiză şi de a introduce acţiunile detaliate în capitolul final.

Analiza demografică indică un declin general al populaţiei, în mod deosebit pentru grupele tinere de vârstă. Cel mai însemnat declin se proiectează pentru grupul ţintă principal (15-18 ani) în care se încadrează elevii de liceu, respectiv şcoala de arte şi meserii

O primă concluzie vizează nevoia unei gestiuni eficiente, previzionale, a dezvoltării resurselor umane, sprijinită de investiţii corespunzătoare în capitalul uman.

Pentru sistemul de educaţie şi formare profesională, previziunile demografice corelate cu concluziile rezultate din analiza indicatorilor pentru educaţie şi din analiza ofertei curente în raport cu tendinţele pieţei muncii şi economiei regionale, conduc la nevoia de planificare a unor măsuri vizând: ajustarea ofertei în raport cu nevoile de calificare pe termen lung, asigurarea accesului la educaţie şi formare profesională (acces vs. calitatea serviciilor şi varietatea opţiunilor), optimizarea resurselor.

De asemenea - pentru compensarea pierderilor de populaţie şcolară şi consolidarea poziţiei şcolilor în cadrul comunităţii - se desprinde nevoia şi oportunitatea unei strategii de diversificare a grupurilor ţintă şi a ofertei de servicii: implicarea activă pe piaţa formării adulţilor, servicii în folosul comunităţii, contracte cu întreprinderile şi alte organizaţii pentru studii, cercetări şi consultanţă, etc.

În sprijinul adaptării permanente a ofertei la comanda socială, se recomandă crearea şi aplicarea unor proceduri coerente de investigare a nevoilor de calificare la nivel regional şi local, care să furnizeze informaţiile necesare - credibile, de calitate, periodic actualizate şi accesibile şcolilor şi beneficiarilor sistemului de educaţie şi formare profesională.

Este esenţială coordonarea în acest scop între instituţiile Consorţiului regional, în vederea planificării şi implementării unor proceduri adecvate pentru investigarea pieţei muncii.

Corelarea bazelor de date din şomaj cu noile finalităţi (calificări/niveluri de calificare) obţinute prin sistemul de educaţie şi formare profesională şi cu prevederile

14

103


viitorului cadru naţional al calificărilor ar facilita schimbul de informaţii utile, de interes reciproc.

De asemenea se recomandă colaborarea între instituţiile din educaţie şi formare profesională, universităţi şi ale organizaţii specializate pentru proiectarea şi aplicarea unor proceduri adecvate de sondare a opiniei absolvenţilor şi angajatorilor - vizând inserţia profesională, gradul de utilizare a competenţelor şi alte informaţii utile privind finalităţile sistemului de educaţie şi formare profesională.

Corelarea concluziilor desprinse din analizele detaliate în capitolele PRAI destinate pieţei muncii şi economiei regionale, cu constatările din analiza ofertei curente a sistemului TVET, a condus la conturarea unor recomandări pentru viitoarele planuri de şcolarizare din regiune

În sprijinul raţionalizării reţelei şcolare şi optimizării resurselor se recomandă evaluarea poziţiei în viitor a fiecărei şcoli din reţeaua şcolară actuală – prin aplicarea unui set de criterii şi indicatori obiectivi cu referire la: evoluţia demografică, condiţiile de acces în zonă/zonele apropiate, calitatea serviciilor, relevanţa faţă de nevoile de calificare şi opţiunile elevilor .

În baza analizei SWOT CLDPS apreciază ca necesar a fi stabilite următoarele priorităţi şi obiective:

PRIORITATEA 1 : Corelarea ofertei ÎPT cu nevoile de calificare şi creşterea ofertei pentru formarea profesională a adulţilor

Obiectivul 1.1. : Identificarea nevoilor de calificareObiectiv 1.2. : Adaptarea ofertei pentru formarea profesională iniţială la

nevoile de calificare identificate, pe domenii şi calificăriObiectivul 1.3. : Creşterea nivelului de calificare şi a gradului de

adecvare a competenţelor formate la nevoile unei economii în schimbareObiectivul 1.4. : Diversificarea serviciilor de formare profesională oferite

prin şcolile din ÎPTPRIORITATEA 2 : Îmbunătăţirea condiţiilor de învăţare în ÎPTObiectivul 2.1. : Reabilitarea şi modernizarea infrastructurii şcolilor din

ÎPT Obiectivul 2.2. : Dotarea cu echipamente de instruire, conform

standardelor de pregătire profesională a unităţilor şcolare IPTPRIORITATEA 3 : Dezvoltarea resurselor umane ale şcolilor TVETObiectivul 3.1. : Dezvoltarea managementului unităţilor şcolare IPTObiectivul 3.2. : Dezvoltarea competenţelor metodice şi de specialitate ale

personalului didactic din ÎPTPRIORITATEA 4 : Dezvoltarea serviciilor de orientare şi consiliereObiectivul 4.1. : Îmbunătăţirea mecanismelor pentru facilitarea

accesului la educaţie şi ocuparea unui loc de muncăPRIORITATEA 5 : Asigurarea accesului la ÎPT şi creşterea gradului de

cuprindere în educaţieObiectivul 5.1. : Facilitarea accesului la educaţie prin ÎPT, prevenirea şi

reducerea abandonului şcolarPRIORITATEA 6 : Dezvoltarea şi diversificarea parteneriatului social în

ÎPTObiectivul 6.1. : Dezvoltarea, diversificarea şi creşterea eficienţei

relaţiilor de parteneriat, pentru asistarea deciziei şi furnizarea unor servicii de calitate prin sistemul de ÎPT

Pentru realizarea priorităţilor şi a obiectivele menţionate sunt planificate în capitolul următor activităţi şi sunt stabilite responsabilităţi.

104


Fiecărui obiectiv şi fiecărei activităţi i-au fost asociaţi indicatori de realizare

105


9. ACŢIUNI PROPUSE PENTRU REALIZAREA OBIECTIVELOR DEZVOLTĂRII ÎPT LA ORIZONTUL ANULUI 2013 PRIORITATEA 1: Corelarea ofertei ÎPT cu nevoile de calificare şi creşterea ofertei pentru formarea profesională a adulţilor

Obiectivul 1.1. : Identificarea nevoilor de calificare

Indicatori: Cererea pieţei muncii pe sectoare economice şi calificări relevante identificată

Precondiţii şi riscuriPiaţa muncii regională şi judeţeană nu suportă dezvoltări imprevizibile pe termen scurt

Rezultate (inclusiv indicatori privind activităţile)A 1. – 4. - Baze de date cu indicatorii relevanţi privind aspectele demografice, economice, de piaţa muncii şi formare profesională iniţială la nivel regional actualizate anualA 5. – Studii de piaţa muncii actualizate anual

Precondiţii şi riscuriInstituţiile care deţin informaţiile (INS, ANOFM, ISJ, AJOFM) pun la dispoziţia membrilor CLDPS datele necesare în timp utilMembrii CLDPS îşi asumă sarcina de actualizare a datelorInstituţiile reprezentate în CLDPS îşi asumă rolul de aplicant pentru proiect FSE pentru actualizarea anchetelor în întreprinderi(parte a studiului de piaţa muncii)

Acţiuni - Activităţi Termene Instituţii responsabile pentru implementare

Resurse Precondiţii şi riscuri

1. Actualizarea anuală a bazei de date cu indicatorii privind demografia

Anual: luna martie

Grup de lucru coordonat de către CJ

Surse bugetare şi extrabugetare ale instituţiilor reprezentate în CLDPS

- Instituţiile reprezentate în CLDPS îşi asumă sarcina de actualizare - ISJ pune la dispoziţia membrilor CLDPS datele necesare

2. Actualizarea anuală a bazei de date cu indicatorii privind economia

Anual: luna martie

Grup de lucru coordonat de către CJ

Surse bugetare şi extrabugetare ale instituţiilor reprezentate în

- Instituţiile reprezentate în CLDPS îşi asumă sarcina de actualizare

106


CLDPS3. Actualizarea anuală a bazei de date cu indicatorii privind piaţa muncii din surse statistice naţionale şi administrative regionale şi judeţene

Anual: luna martie

Grup de lucru coordonat de AJOFM


- Instituţiile reprezentate în CLDPS îşi asumă sarcina de actualizare -AJOFM pune la dispoziţia membrilor CLDPS datele necesare

4. Actualizarea anuală a bazei de date cu indicatorii privind educaţia şi formarea profesională iniţială din surse statistice naţionale şi administrative judeţene

Anual: luna februarie

Grupul de lucru coordonat de către ISJ


5. Actualizarea anuală a studiilor de piaţa muncii pe baza surselor statistice naţionale, surselor administrative şi anchetelor în întreprinderi pentru identificarea cererii pieţei muncii

Anual: începând cu luna aprilie 2010

ISJ - Fondul social european în perspectiva 2009 accesat prin proiect aplicat de către CLDPS- Surse bugetare şi extrabugetare ale instituţiilor din CLDPS

- Instituţiile reprezentate în CLDPS îşi asumă rolurile în proiect FSE- Instituţiile reprezentate în CLDPS îşi asumă contribuţia proprie în cadrul proiectului FSE

Obiectiv 1.2. : Adaptarea ofertei pentru formarea profesională iniţială la nevoile de calificare identificate, pe domenii şi calificăriIndicatori:- Ponderea IPT în planurile de şcolarizare este de minim 57% din totalul planului de şcolarizare- Ponderile profilurilor la liceul tehnologic sunt aliniate la ţintele PRAI şi PLAI în anul şcolar 2012-2013. - Distribuţia pe calificări a planurilor de şcolarizare respectă recomandările PRAI, PLAI şi CLDPS- Distribuţia teritorială a calificărilor respectă recomandările PLAI- Ponderea absolvenţilor înregistraţi în şomaj în scădere

Precondiţii şi riscuri

Piaţa muncii regională şi judeţeană nu suportă dezvoltări imprevizibile pe termen scurtISJ îşi asumă recomandările PRAI, PLAI şi CLDPS şi pune în aplicare măsurile necesare adaptării ofertei de şcolarizare prin IPT

Rezultate (inclusiv indicatori privind activităţile) Precondiţii şi riscuri

107


A 1. Rapoarte anuale de monitorizare a PLAIA 2. Rapoarte anuale de monitorizare a PASA 3. PLAI actualizate anualA 4.Toate unităţile şcolare IPT din regiune realizează actualizarea anuală a PASA 5. Planul de şcolarizare al judeţului în concordanţă cu recomandările PRAI şi PLAI, avizat de către CLDPS

Membrii CR şi CLDPS îşi asumă roluri în echipele de monitorizare, evaluare şi actualizare.Instituţiile componente ale CR pun la dispoziţia CR datele necesare monitorizării, evaluării şi actualizării n timp utilISJ şi CLDPS îşi asumă luarea deciziilor privind adaptarea planului de şcolarizare în concordanţă cu recomandările PRAI şi PLAI



1. Monitorizarea şi evaluarea acţiunilor planificate în PLAI (anul precedent)


- Preşedinţia CLDPS- Echipa CLDPS pentru monitorizarea şi evaluare PLAI

Surse bugetare şi extrabugetare ale instituţiilor reprezentate în CR

Membrii CLDPS îşi asumă roluri în echipele de monitorizare şi evaluareInstituţiile componente ale CLDPS pun la dispoziţie datele necesare monitorizării şi evaluării în timp util

2. Evaluarea acţiunilor planificate în PAS (anul precedent)


- ISJ- Echipele CLDPS pentru monitorizarea şi evaluare PAS


Membrii CLDPS îşi asumă roluri în echipele de monitorizare şi evaluare

3. Actualizarea anuală a PLAI (pe baza rezultatelor monitorizării şi evaluării şi a rezultatelor obiectivului 1.1.)

Anual: luna iunie

- ISJ- Grupul de lucru al CLDPS pentru actualizarea PLAI


Instituţiile reprezentate în CLDPS îşi asumă sarcina de actualizare PLAI

4. Actualizarea anuală a PAS pentru toate unităţile şcolare IPT din judeţ

Anual: luna septembrie

- ISJ- Unităţile şcolare IPT

Surse bugetare şi extrabugetare ale unităţilor şcolare

5. Proiectarea anuală a planurilor de şcolarizare

Anual: luna decembrie

- ISJ- CLDPS

ISJ şi CLDPS îşi asumă luarea deciziilor privind adaptarea planului de şcolarizare

108


în concordanţă cu recomandările din PRAI şi PLAI

în concordanţă cu recomandările PRAI şi PLAI

Obiectivul 1.3. : Creşterea nivelului de calificare şi a gradului de adecvare a competenţelor formate la nevoile unei economii în schimbareIndicatori: - Rata de tranziţie de la liceu la învăţământ profesional : minim 50 % până în 2015- Minim 50% dintre absolvenţii IPT care nu continuă studiile se angajează în cel mult 6 luni de la absolvire, începând cu promoţiile de absolvenţi din anul şcolar 2011-2012 - Cel puţin 70% dintre angajatorii chestionaţi se declară mulţumiţi de competenţele dobândite de absolvenţi, începând cu promoţiile de absolvenţi din anul şcolar 2011-2012


Absolvenţii de SAM şi an de completare doresc să continue studiileOferta angajatorilor este atractivă pentru absolvenţi

Rezultate (inclusiv indicatori privind activităţile)A 1. – Creşterea ofertei de şcolarizare la IPT prin învăţământul seral şi cu frecvenţă redusă la minim 20% din numărul de absolvenţi SAM/an de completare începând cu anul şcolar 2011-2012A 2. – Vezi acţiunile de la Prioritatea 4A 3. - Vezi acţiunile de la Prioritatea 5A 4. 1. – Toate unităţile şcolare IPT realizează investigarea cerinţelor specifice din partea angajatorilor privind competenţele absolvenţilor pe parcursul fiecărui an şcolar A 4.2. – Toate unităţile şcolare realizează CDL în parteneriat cu agenţii economici

A 5. – La nivelul judeţului sunt constituite reţele de şcoli pe domenii de formare profesională în care sunt cuprinse toate şcolile IPT, începând cu anul şcolar 2008-2009. Rolul coordonator al reţelelor revine şcolilor cuprinse în Programele Phare TVET. A 6.1. – Toate reţelele de şcoli constituite pe domenii de formare profesională elaborează şi aplică programe comune pentru utilizarea de către elevi a dotărilor de care dispun şcolileA 6.2. – Numărul de ore pe discipline care se realizează în altă unitate şcolară din reţea, cu dotare superioară şi numărul elevilor care participă la aceste ore – funcţie de nevoile identificate în raport cu dotările şcolilor şi standardul de pregătire.

A 7. – Vezi acţiunile de la Prioritatea 2A 8. - Studii de urmărire a inserţiei profesionale a absolvenţilor de SAM, an de completare şi liceu tehnologic, promoţiile 2010, 2011 şi 2012 la 6, 12 şi 36 luni de la absolvire

Precondiţii şi riscuriAbsolvenţii liceului tehnologic clasele a IX-a şi a X-a nu optează pentru continuarea studiilor prin învăţământul profeasional.Angajatorii sunt dispuşi să colaboreze la completarea chestionarelor şi elaborarea CDL. Toate şcolile IPT sunt interesate să constituie reţele de şcoli pe domenii de formare profesionalăUnităţile şcolare IPT cu dotări în concordanţă cu standardele de pregătire profesională, în special şcolile din Programele Phare TVET sunt dispuse să pună la dispoziţia altor şcoli dotările existenteInstituţiile reprezentate în CLDPS îţi asumă rolul de

109


aplicant pentru proiect FSEAcţiuni - Activităţi Termene Instituţii responsabile

pentru implementareResurse Precondiţii şi riscuri

1. Creşterea ofertei de şcolarizare prin IPT la învăţământul seral şi cu frecvenţă redusă pentru a oferi şanse de continuare a studiilor absolvenţilor care optează şi pentru angajare.

Anual: luna decembrie

ISJ Bugetare Absolvenţii SAM şi an de completare optează pentru continuarea studiilor prin învăţământul seral şi FR

2. Creşterea gradului de acoperire şi a calităţii serviciilor de orientare şi consiliere (vezi acţiunile de la Prioritatea 4)3. Facilitarea accesului la educaţie prin IPT pentru grupurile dezavantajate (vezi acţiunile de la Prioritatea 5) 4. Identificarea cerinţelor specifice din partea angajatorilor prin intermediul chestionarelor şi adaptarea curriculumului în dezvoltare locală în parteneriat cu agenţii economici


ISJUnităţile şcolare IPT

Resurse bugetare şi extrabugetare ale unităţilor şcolare IPT

Angajatorii sunt dispuşi să colaboreze la completarea chestionarelor şi elaborarea CDL

5. Dezvoltarea reţelelor de şcoli pentru fiecare din domeniile de formare profesională prioritare la nivel regional

Anual, începând cu luna noiembrie 2010 – reţelele constituite

ISJUnităţile şcolare cuprinse în Programele Phare TVETUnităţile şcolare IPT

Resurse bugetare şi extrabugetare ale unităţilor şcolare IPT

Toate şcolile IPT sunt interesate să constituie reţele de şcoli pe domenii de formare profesională

6. Dezvoltarea de programe între şcolile din reţelele constituite pentru utilizarea comună a dotărilor

Anual, începând cu luna noiembrie 2010

ISJUnităţile şcolare cuprinse în Programele Phare TVETUnităţile şcolare IPT

Dotările unităţilor şcolare

Unităţile şcolare IPT cu dotări în concordanţă cu standardele de pregătire profesională, în special şcolile din Programele Phare TVET sunt dispuse să pună la dispoziţia altor şcoli dotările existente

7. Dotarea cu echipamente de instruire conform standardelor de pregătire profesională a şcolilor IPT (vezi prioritatea 2)9. Evaluarea impactului măsurilor de adaptare Anual începând ISJ Fondul social Instituţiile reprezentate în

110


a ofertei pentru formarea profesională iniţială şi a acţiunilor de creşterea a nivelului de calificare a absolvenţilor prin studii de urmărire a inserţiei profesionale a absolvenţilor IPT:

- Studii la nivelul judeţului pentru absolvenţii de SAM, an de completare şi liceu tehnologic, promoţiile 2010 şi 2010 , 2011 la 6, 12 şi 36 luni de la absolvire

cu 2010 AJOFM european în perspectiva accesat prin proiect aplicat de către CR

CLDPS îşi asumă rolul de aplicant pentru proiect FSE- Instituţiile reprezentate în CLDPS îşi asumă contribuţia proprie în cadrul proiectului FSE

Obiectivul 1.4. : Diversificarea serviciilor de formare profesională oferite prin şcolile din ÎPTIndicatori: Toate unităţile şcolare IPT au rol funcţional de centre pentru furnizarea de servicii de formare profesională pentru comunităţile locale


Concurenţa altor furnizori de formare profesională

Rezultate (inclusiv indicatori privind activităţile)A 1. Dublarea numărului de programe de reconversie profesională a şomerilor şi alte programe de măsuri active în care sunt implicate şcolile IPT până în 2013A 2. 1. În anul 2013 toate grupurile şcolare sunt autorizate ca furnizori de formare continuă. A 2. 2. Dublarea până în 2013 a numărului de programe de formare profesională continuă derulate de unităţile şcolare. Creşterea anuală cu 33%, a numărului de persoane cuprinse în programe de formare continuă începând cu anul şcolar 2010 – 2011. A 3.1. Minimum 50% dintre unităţile şcolare IPT din judeţ derulează proiecte FSE pentru formarea profesională a angajaţilor agenţilor economici până în 2013. A 3.2. Minimum 5 proiecte FSE contractate de către unităţile şcolare IPT pentru formare profesională a angajaţilor agenţilor economici până la sfârşitul anului 2013 (Toate unităţile şcolare IPT cuprinse în Proiectele Phare TVET contractează cel puţin un proiect) A 4. Numărul serviciilor educaţionale derulate la cerere de unităţile şcolare IPT dublate până în 2013A 5. Dublarea numărului de unităţi şcolare IPT care realizează servicii de microproducţie până în 2013

Precondiţii şi riscuriUnităţile şcolare IPT îşi asumă rolul de furnizori de formare continuă pentru comunităţile din care fac parte şi fac demersurile necesare autorizării şi derulării cursurilor de formare pentru adulţi



1. Colaborare cu AJOFM pentru reconversia profesională a şomerilor şi alte programe de măsuri active de ocupare - mai ales pentru absolvenţii care nu se încadrează în primele 6 luni de la absolvire

permanent ISJAJOFMUnităţile şcolare IPT

Resursele bugetare şi extrabugetare ale unităţilor şcolare IPT

Unităţile şcolare IPT şi AJOFM acceptă colaborările pentru reconversia profesională a şomerilor şi pentru alte măsuri

111


active de ocupare2. Creşterea numărului de unităţi şcolare IPT care derulează programe de formare pentru adulţi. Creşterea numărului de programe de formare pentru adulţi derulate de unităţile şcolare IPT

Anual ISJUnităţile şcolare IPT


Autorizarea unităţilor şcolare IPT ca furnizori de formare profesională pentru adulţiConcurenţa altor furnizori Dezinteres pentru autorizare

3. Realizarea de proiecte FSE pentru formarea profesională a angajaţilor agenţilor economici

Anual FSE Resursele bugetare şi extrabugetare ale unităţilor şcolare IPT

Unităţile şcolare IPT dispun de resursele financiare necesare

4. Elaborarea şi promovarea unei oferte diversificate de alte servicii educaţionale la cerere, pentru diverse categorii de beneficiari, inclusiv în sprijinul educaţiei non-formale (competenţe parţiale, IT, vârsta a treia, etc.)



Există cerere locală de servicii educaţionale

Unităţile şcolare IPT dispun de resursele necesare pentru a răspunde cererii.

5. Dezvoltarea de servicii de consultanţă, cercetare, microproducţie, etc.


Există cerere locală de servicii de consultanţă, cercetare.Există cerere locală pentru realizarea microproducţiei de către unităţile şcolare IPTUnităţile şcolare IPT dispun de resursele necesare pentru derularea servicii de consultanţă, cercetare, microproducţie, etc.

PRIORITATEA 2 : Îmbunătăţirea condiţiilor de învăţare în ÎPT

112


Indicatori de impact:Creşterea ratei de tranziţie a absolvenţilor învăţământului gimnazial în IPT Creşterea ratei de tranziţie a absolvenţilor SAM la anul de completareCreşterea ratei de tranziţie a absolvenţilor anului de completare la liceul tehnologic ruta progresivă

Obiectivul 2.1. : Reabilitarea şi modernizarea infrastructurii şcolilor din ÎPT

Indicatori: Până în 2013, toate şcolile IPT din judeţ corespund normelor de siguranţă şi igienă Anual au fost sunt cuprinse în programe de reabilitare 15-20% din unităţile şcolare IPT începînd cu 2010


Sunt disponibile resursele de finanţare din surse bugetare locale şi naţionaleSunt disponibile surse de finanţare FEDER

Rezultate (inclusiv indicatori privind activităţile)A 1. Direcţiile de restructurare a reţelei şcolare de la nivelul judeţului sunt elaborateA 1. Şcolile TVET de la nivelul judeţului sunt ierarhizate funcţie de relevanţa lor în raport cu nevoile de formare profesională iniţială – anual începând cu 2010A 2. Unităţile şcolare IPT necesar a fi reabilitate cu prioritate sunt identificate la nivel judeţean– anual începând cu 2010A 3. Unităţile şcolare necesar a fi reabilitate cu prioritate sunt cuprinse în programe de reabilitare începând cu 2010A 4. Toate unităţile şcolare IPT care necesită reabilitarea infrastructurii sunt cuprinse în programe de reabilitare până în 2013. Anual au fost cuprinse în programe de reabilitare 10-20% din totalul unităţilor şcolare ce au necesitat reabilitare.

Precondiţii şi riscuriCR şi CLDPS decid prin consens direcţiile de restructurare a reţelei şcolare IPT, ierarhia şi priorităţile de reabilitare a unităţilor şcolare IPT la nivel regional.Consiliile locale şi unităţile şcolare IPT adoptă deciziile de reabilitare a infrastructurii şcolilorExistă sursele de finanţare necesare reabilitării şcolilor



1. Elaborarea direcţiilor de restructurare a reţelei şcolare la nivelul judeţului în funcţie de nevoile de calificare identificate şi de particularităţile reţelei şcolare


CLDPSISJ

CLDPS recomandă prin consens direcţiile de restructurareISJ şi autorităţile locale îşi însuşesc recomandările CLDPS

2. Implementarea direcţiilor de acţiune pentru restructurarea reţelei şcolare

Anual începând cu luna septembrie

ISJ ISJ îşi însuşeşte recomandările

113


3. Ierarhizarea unităţilor şcolare IPT în funcţie de priorităţile de dezvoltare a acestora ca răspuns la nevoile de calificare identificate

Incepând cu septembrie 2008Revizuire anuală

ISJCJ

CLDPS recomandă prin consens ierarhia şi priorităţile de reabilitare a unităţilor şcolare IPT la nivel judeţean

4. Identificarea unităţilor şcolare IPT necesar a fi dezvoltate cu prioritate la nivel judeţean

Septembrie 2012

ISJCJ

CLDPS recomandă prin consens ierarhia şi priorităţile de reabilitare a unităţilor şcolare IPT la nivel regional

5. Cuprinderea unităţilor şcolare IPT identificate ca prioritare pentru reabilitare în programe de reabilitare cu finanţare de la bugetele locale, naţional şi prin FEDER

2012- 2013 ISJCJCL

Resurse bugetare locale şi naţionaleFEDER

ISJ CJ şi CL decid cuprinderea şcolilor în programeExistă sursele de finanţare necesare reabilitării şcolilor

6. Cuprinderea tuturor unităţilor şcolare IPT care necesită reabilitarea infrastructurii în programe de reabilitare. Anual sunt cuprinse 10-20% din şcolile IPT care necesită reabilitare în programe

Anual CLISJUnităţile şcolare

Resurse bugetare locale şi naţionaleFEDER

ISJ CJ şi CL decid cuprinderea şcolilor în programeExistă sursele de finanţare necesare reabilitării şcolilor

Obiectivul 2.2. : Dotarea cu echipamente de instruire, conform standardelor de pregătire profesională a unităţilor şcolare IPTIndicatori: Până în 2013, toate şcolile IPT din judeţ beneficiază cel puţin de dotarea prevăzută în standardele de dotare minimă obligatorie . Anual sunt cuprinse în programe de dotare 10-20% din unităţile şcolare IPTSituaţia actuală: 4 unităţi şcolare IPT cuprinse în Proiecte Phare TVET dispund de dotările necesare în raport cu standardele de pregătire profesională

Precondiţii şi riscuriSunt disponibile resursele de finanţare din surse bugetare locale şi naţionaleSunt disponibile surse de finanţare FEDER

Rezultate (inclusiv indicatori privind activităţile)A 1. Liste de echipamente necesare şcolilor IPT identificate ca prioritare pentru dezvoltareA 2. Unităţile şcolare IPT necesar a fi dezvoltate cu prioritate sunt cuprinse în programe de dotări cu finanţare din fonduri bugetare A 3. Toate şcolile IPT din judeţ sunt cuprinse în programe de dotări cu finanţare din surse bugetare pentru

Precondiţii şi riscuriExistă sursele de finanţare necesareUnităţile şcolare şi CL decid cuprinderea şcolilor în programe

114


asigurarea standardelor de dotare minim obligatorie până în 2013. Anual sunt cuprinse în programe de dotare 10-20% din unităţile şcolare IPTAcţiuni - Activităţi Termene Instituţii

responsabile pentru implementare


1. Evaluarea necesarului de dotare cu echipamente de instruire la unităţile şcolare IPT necesar a fi dezvoltate cu prioritate la nivel judeţean (vezi acţiunea 4 obiectivul 2.1.)


ISJUnităţile şcolare

Resurse bugetare locale şi naţionale

2. Dotarea cu echipamente a tuturor unităţilor şcolare IPT. Anual sunt cuprinse 10-20% din şcolile IPT în programe de dotare

Anual ISJUnităţile şcolare

Resurse bugetare locale şi naţionale

Există sursele de finanţare necesareUnităţile şcolare şi CL decid cuprinderea şcolilor în programe

PRIORITATEA 3 : Dezvoltarea resurselor umane ale şcolilor TVETIndicatori : Creşterea capacităţii de management a unităţilor şcolare Creşterea competenţelor metodice şi de specialitate a tuturor cadrelor didcatice de specialitate din unităţile şcolare IPTObiectivul 3.1. : Dezvoltarea managementului unităţilor şcolare IPTIndicatori: Toţi directorii şi directorii adjuncţi ai şcolilor IPT au competenţele necesare exercitării unui management eficient până în 2013.Toate unităţile şcolare IPT au echipe de cadre didactice şi membrii ai CA cu competente necesare pentru elaborarea PAS până în 2013


Există resursele financiare umane şi logistice necesare

Rezultate (inclusiv indicatori privind activităţile)A 1. Toţi directorii şi directorii adjuncţi ai şcolilor IPT au obţinut titlul de expert în Managementul educaţional în anul şcolar 2011-2012 Anual sunt cuprinşi în programele de formare 10-20% din directorii şi directorii adjuncţi ai şcolilor IPTA 2. Membrii echipelor de elaborare a PAS din toate unităţile şcolare IPT au competenţele necesare elaborării PAS începând cu anul 2010. Anual sunt organizate stagii pentru toate echipele de elaborare

Precondiţii şi riscuriCCD, ISJ şi unităţile şcolare din Programele Phare TVET îşi asumă rolurile de furnizori de formareExistă resursele financiare

115


PAS în scopul actualizării documentului în raport cu PRAI şi PLAI umane şi logistice necesareAcţiuni - Activităţi Termene Instituţii



A.1.Stagii de formare a directorilor şi directorilor adjuncţi ai şcolilor IPT în domeniul managementului educaţional

Anual ISJ CCD

Resurse bugetare şi extrabugetare

CCD şi ISJ îşi asumă rolurile de furnizori de formareExistă resursele necesare

A.2.Stagii de formare pentru membrii echipelor de elaborare a PAS din toate şcolile IPT (cadre didactice şi membrii ai CA)


ISJ Unităţile şcolare cuprinse în Programele Phare TVET


Unităţile şcolare cuprinse în Programele Phare TVET îşi asumă rolul de furnizor de formare în cadrul reţelelor de şcoli constituiteExistă resursele necesare

A.3.Stagii de informare şi formare pentru echipe de cadre didactice din toate şcolile IPT pentru elaborarea proiectelor cu finanţare din fondurile structurale

2012Stagii anuale

ISJ în colaborare cu OI POS DRU


Obiectivul 3.2. : Dezvoltarea competenţelor metodice şi de specialitate ale personalului didactic din ÎPTIndicatori: Toate cadrele didactice de specialitate din unităţile şcolare IPT au dezvoltate competenţele necesare desfăşurării unei activităţi didactice de calitate începând cu anul şcolar 2010-2011Ponderea cadrelor didactice necalificate la disciplinele de specialitate este de 1 % în 2013Toţi consilierii şcolari au dezvoltate competenţele de orientare şcolară şi vocaţională a elevilor


Există resursele financiare umane şi logistice necesare

Rezultate (inclusiv indicatori privind activităţile)A 1.1. Toate cadrele didactice din şcolile IPT au abilităţile necesare pentru aplicarea învăţării centrate pe elev până la sfârşitul anului 2013. Anual sunt cuprinse în programele de formare 15 - 20% din cadrele didactice din şcolile IPTA 1.2. Toate cadrele didactice din şcolile IPT au abilităţile necesare pentru aplicarea sistemului de asigurare a calităţii până la sfârşitul anului 2013Anual sunt cuprinse în programele de formare 15 -20% din cadrele didactice din şcolile IPTA 2.1. Toate cadrele didactice de specialitate parcurg anual stagiul de documentare la agenţii economici parteneri începând cu anul 2010-2011A 2.2.Toate cadrele didactice de specialitate din şcolile TVET integrează în procesul didactic cerinţele angajatorilor, tehnologiile şi echipamentele din dotarea agenţilor economici parteneri începând cu anul 2008A 3. Toţi consilierii şcolari au dezvoltate competenţele de orientare şcolară şi vocaţională a elevilor

Precondiţii şi riscuriExistă resursele financiare necesare

Agenţii economici acceptă implicarea în organizarea stagiilor de documentare a cadrelor didactice

Specialişti cu specializări necesare optează pentru cariera didactică

116


A 4.1. Toate cadrele didactice de specialitate cuprinse anual cel puţin în activităţile metodice organizate la nivelul şcolii sau al reţelei şcolare A 4.2. Cel puţin 20% dintre cadrele didactice de specialitate participă anual la stagii e formare organizate de instituţii abilitateA 5. Scheme de mentorat realizate pentru toţi profesorii debutanţi în toate unităţile şcolare IPT începând cu 2008A 6. Cel puţin un schimb de experienţă organizat anual în cadrul fiecărei reţele de şcoli pe domenii de formare profesională prioritareA 7. Cel puţin 2 sesiuni de diseminare/an a rezultatelor Proiectelor Phare TVET organizate de şcolile cuprinse în Proiecte. Toate unităţile şcolare IPT participă la sesiuni A 8. Deficitul şi excedentul de cadre didactice de specialitate sunt anticipate la orizontul anului 2013A 9. 1. Setul de măsuri pentru asigurarea cu cadre didactice de specialitate la specializări cu deficit de cadre calificate este elaborat şi aplicat începând cu 2010-2011. Ponderea cadrelor didactice necalificate la disciplinele de specialitate este sub 1 % începând cu 2010A 9.2. Setul de măsuri pentru sprijinirea reconversiei profesionale a cadrelor didactice la specializări cu excedent de cadre didactice calificate este elaborat şi aplicat începând cu 2010-2011Acţiuni - Activităţi Termene Instituţii



1. Stagii de formare pentru cadrele didactice din şcolile IPT pentru aplicarea învăţării centrate pe elev şi asigurarea calităţii

Anual ISJ, CCDUnităţile şcolare cuprinse în Programe Phare TVET


Există resursele financiare necesare

2. Stagii de documentare a tuturor cadrelor didactice de specialitate din şcolile IPT la agenţii economici parteneri pentru adaptarea conţinuturilor şi metodelor de învăţământ la cerinţele angajatorilor şi la noile tehnologii şi echipamente(vizite de documentare / stagii de formare în întreprinderi / întâlniri tematice cu agenţii economici)


Resurse bugetare şi extrabugetareResurse ale agenţilor economici parteneri

Agenţii economici acceptă implicarea în organizarea stagiilor de documentare a cadrelor didactice

3. Stagii de formare pentru toţi consilierii şcolari pentru dezvoltarea competenţelor de orientare şcolară şi

Anual ISJCCD

Resurse bugetare şi

117


vocaţională extrabugetare4. Programe de formare continuă pentru dezvoltarea competenţelor metodice şi adaptarea la cerinţele reformei din ÎPT (stagii de formare prin instituţiile acreditate, întâlniri metodice, lecţii deschise, scheme de mentorat în şcoli, etc.)

Anual ISJCCDUNIVERSITĂŢI


5. Scheme de mentorat pentru profesorii debutanţi Anual ISJUnităţile şcolare IPT


6. Schimburi de experienţă cu alte şcoli în cadrul reţelelor de colaborare, inclusiv cu şcoli din UE

Anual ISJUnităţile şcolare cuprinse în Programe Phare TVETUnităţile şcolare IPT


Resursele financiare necesare sunt disponibile la nivelul unităţilor şcolare IPT

7. Acţiuni de diseminare a achiziţiilor din Programele Phare TVET

Anual ISJUnităţile şcolare cuprinse în Programe Phare TVETUnităţile şcolare IPT


Resursele financiare necesare sunt disponibile la nivelul unităţilor şcolare IPT

8. Anticiparea evoluţiilor personalului didactic de specialitate din unităţile şcolare IPT pe termen mediu

Decembrie 2012

ISJ

9. Elaborarea şi implementarea măsurilor necesare pentru asigurarea cu personal didactic de specialitate la disciplinele cu deficit de cadre calificate şi sprijinirea cadrelor didactice de specialitate pentru reconversia profesională şi creşterea mobilităţii ocupaţionale la disciplinele cu excedent previzionat de cadre calificate

Anual ISJUNIVERSITĂŢI


Specialişti cu specializări necesare optează pentru cariera didactică

PRIORITATEA 4 : Dezvoltarea serviciilor de orientare şi consiliereIndicatori: Creşterea gradului de acoperire şi a calităţii serviciilor de orientare şi consiliere

118


Obiectivul 4.1. : Îmbunătăţirea mecanismelor pentru facilitarea accesului la educaţie şi ocuparea unui loc de muncă

Indicatori: Reducerea, până în 2013, la max. 800 a numărului de elevi arondaţi/consilierRealizarea unui număr mediu de minim 2 ore de consiliere specializată / elev, anual începând cu 2011/2012 pentru elevii din clasele terminale (VIII, X şi XI, XII/XIII ciclul sup. al liceului)Sistem unitar de raportare şi indicatori calitativi de evaluare a activităţilor şi rezultatelor serviciilor de consiliere din regiune, adoptat şi implementat la nivel regional până în 2013Informaţii de calitate accesibile elevilor privind oportunităţile de carieră, oferta şi alternativele în cadrul sistemului de ÎPT


Existenţa resurselor financiare, umane şi logistice necesare

Rezultate (inclusiv indicatori privind activităţile)A 1. Numărul de consilieri respectă raportul normat de 800elevi/consilierA 2. Toate grupurile şcolare dispun de cabinet de orientare şcolară şi vocaţională şi de consilieri calificaţi până în 2013A.3 Sistem unitar regional pentru investigare şi raportare a indicatorilor calitativi de evaluare a activităţilor şi rezultatelor serviciilor de consilierA.4. Sistem unitar regional de investigare a opţiunilor elevilorA.5. Calendar al activităţilor de informare şi consiliere adoptat şi implementat A. 6. Calendar al activităţilor de orientare şi consiliere pentru carieră organizate în parteneriat şcoli-agenţi economici adoptat şi implementatA.7. Materiale de promovare a carierei elaborate şi distribuite beneficiarilor pentru fiecare domeniu de formare profesională

Precondiţii şi riscuriExistenţa resurselor financiare necesareLegislaţie instabilă



1. Încadrarea unui număr de consilieri CJAPP corespunzător raportului normat de 800 elevi/consilier

Septembrie 2013 ISJCJAPP

Resurse bugetare

Existenţa resurselor financiare, umane şi logistice necesare

2. Înfiinţarea cabinetelor de orientare şcolară şi vocaţională la nivelul tuturor grupurilor şcolare şi încadrarea acestora cu consilieri calificaţi

Septembrie 2013 ISJCJAPP


Existenţa resurselor financiare

3. Colaborarea CJAPP din regiune pentru adoptarea Octombrie 2013 ISJ Resurse

119


unui sistem unitar de raportare şi indicatori calitativi de evaluare a activităţilor şi rezultatelor serviciilor de consiliere

CJAPP bugetare şi extrabugetare

4. Colaborarea CJAPP din regiune pentru adoptarea unui sistem unitar de investigare a opţiunilor elevilor

Octombrie 2013 ISJCJAPP


5. Proiectarea şi implementarea unui calendar obligatoriu de activităţi de informare şi consiliere pentru:- clasele a VII-a, VIII-a: calificări - cariera profesională- cl. a VIII-a: oferta de formare la nivel judeţean/regional- clasa a X-a profesional, a XI-a stagii de pregătire practică: alternative de angajare şi/sau de continuare a studiilor

Anual ISJCJAPP


6. Acţiuni de orientare şi consiliere pentru carieră organizate în parteneriat şcoli-agenţi economici

Anual ISJCJAPPUnităţi şcolare IPTAgenţi economici


Agenţii economici parteneri îşi asumă rolurile în cadrul parteneriatului pentru orientarea şi consilierea pentru carieră a elevilor

7. Elaborarea de materiale de promovare a carierei pe fiecare domeniu de pregătire

Anual ISJCJAPPUnităţile şcolare IPT cuprinse în reţelele de şcoli pe domenii de formare prioritare



PRIORITATEA 5 : Asigurarea accesului la ÎPT şi creşterea gradului de cuprindere în educaţieIndicatori : Abandon şcolar, maxim 2 % până în 2013. Asigurarea ratelor de tranziţie menţionate la obiectivul 1.3

Obiectivul 5.1. : Facilitarea accesului la educaţie prin ÎPT, prevenirea şi reducerea abandonului şcolar Precondiţii şi riscuri

120


Indicatori: Abandon şcolar maxim 2 % până în 2013. Asigurarea ratelor de tranziţie menţionate la obiectivul 1.3 Existenţa resurselor

financiareRezultate (inclusiv indicatori privind activităţile)A 1. Până în 2013, şcolile ÎPT din rural beneficiază de condiţii de învăţare comparabile cu cele din urban. Anual sunt cuprinse în programe de reabilitare şi dotare 10-20% din şcolile IPT din mediu ruralA 2. Elevii din categoriile dezavantajate beneficiază de facilităţi specifice de acces şi de sprijin pentru continuarea studiilor în cadrul ÎPT. A 3. Toate unităţile şcolare au infrastructura adaptată pentru accesul elevilor cu deficienţe până în 2013A 4. Program de măsuri pentru identificarea şi integrarea elevilor cu cerinţe educaţionale speciale adoptat şi implementat începând cu anul şcolar 2010-2011 în toate unităţile şcolare IPTA 5. Elevii cu risc de abandon timpuriu identificaţi şi sprijiniţi prin asistenţă specializată şi consiliere A 6. Programe pentru a doua şansă ofertate pentru toţi elevii care au abandonat învăţământul obligatoriu şi nu au nici o calificare

Precondiţii şi riscuriExistenţa resurselor financiareUnităţile şcolare şi CL îşi asumă rolul de promotori de proiecte cu finanţare din surse naţionale, locale şi fonduri structurale



1. Investiţii în infrastructura şi dotarea şcolilor din localităţi rurale care concentrează un număr semnificativ de elevi dintr-o zona limitrofă sau din zone cu mobilitate redusă din condiţii obiective (zone izolate, cu infrastructură de acces deficitară, etc.)

Anual ISJCJCLUnităţile şcolare IPT

Resurse financiare din surse bugetare şi extrabugetareFEDER

Existenţa resurselor financiareUnităţile şcolare şi CL îşi asumă rolul de promotori de proiecte pentru reabilitarea infrastructurii şi dotarea şcolilor.

2. Facilitarea mobilităţii elevilor în teritoriu (transport/internat, burse, etc.)

Anual ISJCJCL

Resurse financiare din surse bugetare şi extrabugetareFSE

Existenţa resurselor financiareUnităţile şcolare realizează proiecte cu finanţare FSE

3. Adaptarea Infrastructurii unităţilor şcolare IPT pentru accesul elevilor cu deficienţe/nevoi speciale (rampe de acces, grupuri sanitare adaptate, etc.)

Anual ISJCJCL

Resurse financiare din surse bugetare şi extrabugetare

Existenţa resurselor financiareUnităţile şcolare şi CL îşi asumă rolul de promotori de proiecte pentru reabilitarea infrastructurii şi dotarea

121


FEDER şcolilor.4. Adoptarea unui program de măsuri pentru identificarea şi integrarea elevilor cu cerinţe educaţionale speciale (CES) în şcolile din ÎPT




5. Asistenţă specializată, consiliere şi sprijin oferite familiilor/elevilor cu risc de abandon timpuriu




6. Organizarea programelor de şansa a doua pentru tinerii care au abandonat învăţământul obligatoriu şi nu au nici o calificare


Resurse financiare din surse bugetare şi extrabugetare


PRIORITATEA 6 : Dezvoltarea şi diversificarea parteneriatului socialIndicatori : Structuri parteneriale funcţionale şi eficiente

Obiectivul 6.1. : Dezvoltarea, diversificarea şi creşterea eficienţei relaţiilor de parteneriat, pentru asistarea deciziei şi furnizarea unor servicii de calitate prin sistemul de ÎPTIndicatori: Asistarea deciziei privind IPT se realizează cu eficienţă la cele 3 nivele de management participativ:

- regional prin Consorţiul regional - local (judeţean) prin CLDPS

şcolii prin CA

Precondiţii şi riscuriInstituţiile reprezentate în CLDPS îşi asumă rolurile pentru dezvoltarea parteneriatuluiISJ, unităţile şcolare IPT şi agenţii economici îşi asumă rolurile pentru dezvoltarea parteneriatului

Rezultate (inclusiv indicatori privind activităţile)A.1. Contractarea unui proiect finanţat prin POS DRU pentru dezvoltarea instituţională a CLDPS în anul

Precondiţii şi riscuriInstituţiile reprezentate în

122


2008A 2. Reprezentarea în Consiliul de administraţie al unităţilor şcolare a cel puţin câte 1 partener social pentru fiecare dintre domeniile principale de pregătire începând cu 2008-2009A 3. Toţi elevii din IPT beneficiază de locurilor de practică şi condiţiilor de pregătire în întreprinderi începând cu 2011-2012A 4.1. Toate unităţile şcolare cuprinse în Proiectele Phare TVET contractează proiecte prin POS DRU pentru practica elevilor începînd cu anul 2011-2012A 5.2. Toate unităţile şcolare IPT contractează proiecte prin POS DRU pentru practica elevilor incepînd cu anul 2011-2012A 5.3. Toate unităţile şcolare IPT încheie contracte cu agenţii economici pentru practica elevilor de la învăţământul profesional începînd cu anul 2012-2013

CLDPS îşi asumă rolul de aplicant pentru proiectele POS DRUExistenţa resurselor financiareAgenţii economici parteneri acceptă implicarea în CAUnităţile şcolare îşi asumă rolul de a monitoriza parteneriatele cu agenţii economici



1. Revizuirea componenţei Consiliilor de Administraţie din sistemul de ÎPT prin cooptarea unor reprezentanţi ai agenţilor economici semnificativi - cel puţin unul pentru fiecare domeniu principal de pregătire din oferta şcolii

Începând cu septembrie 2011

ISJUnităţile şcolare IPT

Agenţii economici parteneri acceptă implicarea în CA

2. Asigurarea locurilor de practică şi condiţiilor de pregătire în întreprinderi pentru toţi elevii, în conformitate cu Standardele de pregătire profesională şi cerinţele învăţării centrate pe elev


ISJUnităţile şcolare IPTAgenţii economici parteneri

Resursele agenţilor economici

Agenţii economici parteneri acceptă realizarea practicii elevilor în întreprinderi

3. Elaborarea şi implementarea proiectelor cu finanţare din FSE pentru desfăşurarea practicii elevilor la agenţii economici


ISJUnităţile şcolare IPTAgenţii economici parteneri

Resurse bugetare şi extrabugetareFSE

Unităţile şcolare îşi asumă rolul de aplicant pentru proiecte POS DRUExistenţa resurselor financiare

123


Anexa A la planul de acţiuniŢinte pe domenii pentru structura planurilor de şcolarizare - judeţul

TULCEA -

Domeniu de pregătire Plan şcolarizare realizat la clasa a IX-a în anul şcolar 2011/2012

Nevoi prognozate de formare profesională pentru 2013-2020*)

(nivelul 2+ nivelul 3 de calificare)

Nr. clase

Nr. elevi % %

agricultură 4 120 9,9 8silvicultură 0 0 0 0protecţia mediului 3 89 7,3 6ind. alimentară 4 120 9,9 6

comerţ 3 89 7,3 10economic 5 145 12 8,5turism şi alimentaţie 5 157 13 10,5estetica şi igiena corpului omenesc

0 0 0 0

construcţii, instalaţii şi lucrări publice

2 45 3,7 10

mecanică 8 120 9,9 27electric 2 220 18,2 4electromecanică 1 30 2,5 4electronică automatizări 2 51 4,2 2chimie industriala 0 0 0 0materiale de construcţii 0 0 0 0fabric.prod.din lemn 0 0 0 0industrie textilă şi pielărie 2 47 3,9 4tehnici poligrafice 0 0 0 xProducţie media 0 0 0 xTOTAL 100,0% 100,0%

*) NOTĂ: Valorile menţionate vor fi actualizate la un interval de 1-2 ani pe baza analizei evoluţiilor şi previziunilor cererii pieţei muncii

124


ANEXE PLAI 2011-2013, judeţul TULCEA

Nr. crt.

INDICATORUL

ANEXA 1 a. EVOLUŢII DEMOGRAFICE ANTERIOARE ŞI SITUAŢIA CURENTĂ

1. Evoluţia populaţiei judeţului, la 1 iulie 2. Evoluţia populaţiei judeţului la recensământ, 1992-20023. Evoluţia populaţiei judeţului pe grupe mari de vârstă, la 1 iulie 4. Populaţia judeţului la 1 iulie 2008, pe grupe de vârstă, sexe şi medii

rezidenţiale 5. Structura populaţiei judeţului (în %) pe grupe de vârstă, sexe şi medii

rezidenţiale 6. Structura pe sexe în cadrul grupelor de vârstă

ANEXA 1 b. PROIECTIA EVOLUTIEI DEMOGRAFICE 2003-20257. Proiecţia evoluţiei demografice 2003-2025 şi detaliată anual până în 2013

ANEXA 1 c. PROIECŢIA POPULAŢIEI DE VÂRSTĂ ŞCOLARĂ8. Prognoza populaţiei de vârstă şcolară şi preşcolară, pe grupe de vârstă

ANEXA 2a. EVOLUŢIA VALORII ADĂUGATE BRUTE (VAB) PE RAMURI DE ACTIVITATE

9. Evoluţia valorii adăugate brute (VAB) pe ramuri de activitate la nivel judeţean - în miliarde lei (ROL) preţuri curente şi structura în %

ANEXA 3c PRINCIPALII INDICATORI AI FORTEI DE MUNCA LA NIVEL JUDEŢEAN, CONF. BALANŢEI FORŢEI DE MUNCĂ

10. Resursele de muncă la sfârşitul anului anului - la nivel naţional, regional şi judeţean

11. Evoluţia resurselor de muncă la sfârşitul anului - la nivel naţional şi regional12. Populaţia activă civilă şi populaţia ocupată civilă la sfârşitul anului - la nivel

naţional, regional şi judeţean13. Rata de activitate şi rata de ocupare a resurselor de muncă la sfârşitul anului

- la nivel naţional, regional şi judeţean14. Şomeri înregistraţi la sfârşitul anului - la nivel naţional, regional şi judeţean15. Rata şomajului înregistrat la sfârşitul anului- la nivel naţional, regional şi

judeţeanANEXA 3d EVOLUŢIA POPULAŢIEI OCUPATE CIVILE PE ACTIVITĂŢI ALE ECONOMIEI NAŢIONALE

16. Evoluţia populaţiei ocupate civile pe activităţi ale economiei naţionale la nivel judeţean în mii pers. şi structura în %.

17. Variaţia populaţiei ocupate civile pe activităţi ale economiei naţionale, faţă de anul precedent în %

18. Populaţia ocupată civilă , comparativ pe judeţele regiunii, în mii persoane şi structura în %.

ANEXA 3e STRUTURA ŞOMAJULUI ÎNREGISTRAT LA AGENŢIA JUDEŢEANĂ DE OCUPARE A FORŢEI DE MUNCĂ

19. Somerii înregistraţi - distribuţia pe sexe şi grupe de vârstă, decembrie 2006 - la nivel naţional, regional şi judeţean

20. Evoluţia ponderii şomerilor tineri (sub 25 ani), în nr. total de şomeri - la nivel naţional, regional şi judeţean

ANEXA 3f RATA LOCURILOR DE MUNCA VACANTE

125


Nr. crt.

INDICATORUL

ANEXA 3g NUMARUL MEDIU AL SLARIATILOR SI MUNCITORILORANEXA 4 GLOSAR DE INDICATORI PRIVIND PIAŢA MUNCII

ANEXA 5 STRUCTURA COMPARATIVĂ ŞOMAJ - LOCURI DE MUNCĂ

21. Evoluţia nr. de şomeri şi a locurilor de muncă vacante pe ocupaţiile relevante pentru ÎNV. PROFESIONAL ŞI LICEAL TEHNOLOGIC

22. Evoluţia nr. de şomeri şi a locurilor de muncă vacante – ocupaţii relevante pentru ŞCOALA POSTLICEALĂ, pe domenii de pregătire.

23. Evoluţia nr. de şomeri şi a locurilor de muncă vacante , pe ocupaţiile relevante pentru ÎNVĂŢĂMÂNTUL SUPERIOR.

24. Evoluţia nr. de şomeri şi a locurilor de muncă vacante, comparativ cu planul de şcolarizare 2009-2010 şi ţintele PLAI pentru învăţământul profesional şi şi liceal tehnologic

ANEXA 6a EVOLUŢIA POPULAŢIEI ŞCOLARE 25. Evoluţia populaţiei şcolare, pe sexe şi medii de rezidenţă (nr. elevi şi

structura în %) la nivel judeţeanANEXA 6c EVOLUŢIA RAPORTULUI NUMĂR ELEVI/PROFESOR

26. Evoluţia numărului de elevi/profesor, la nivel judeţeanANEXA 6d SITUAŢIA NORMELOR DIDACTICE ÎN ÎPT

27. Situaţia normelor didactice în ÎPT, pe judeţele regiunii şi medii rezidenţialeANEXA 6f-1 RATA NETĂ DE CUPRINDERE

28. Evoluţia ratei nete de cuprindereANEXA 6f-2 GRADUL DE CUPRINDERE (RATA SPECIFICĂ DE CUPRINDERE) ÎN ÎNVĂŢĂMÂNT

29. Evoluţia ratei specifice de cuprindereAnexa 6g RATA DE TRANZIŢIE DE LA ÎNVĂŢĂMÂNTUL GIMNAZIAL LA CEL LICEAL ŞI PROFESIONAL

30. Rata de tranziţie de la învăţământul gimnazial la cel liceal şi profesionalAnexa 6h RATA ABANDONULUI SCOLAR

31. Rata abandonului şcolar, pe ni veluri de educaţie, sexe şi medii rezidenţiale ANEXA 6i RATA DE ABSOLVIRE PE NIVELURI DE EDUCAŢIE

32. Rata de absolvire pe niveluri de educaţie, sexe şi medii rezidenţialeANEXA 6j RATA DE SUCCES

33. Rata de succes pe niveluri de educaţie, sexe şi medii rezidenţialeANEXA 7 EVOLUŢIA ELEVILOR CURINŞI ÎN SISTEMUL DE ÎNVĂŢĂMÂNT PROFESIONAL ŞI TEHNIC

34. Evoluţia numărului şi ponderii elevilor cuprinşi în ÎPT, clasa a IX-a zi, pe domenii la ŞÂM şi profile la liceul tehnologic

ANEXA 8 PLANUL DE ŞCOLARIZARE REALIZAT 2009-2010ANEXA 9 PLANUL DE ŞCOLARIZARE LA CLASA A IX- 2010/2011, COMPARATIV CU ŢINTELE PT.2013ANEXA 10 DISTRIBUŢIA TERITORAIAL A UNITĂŢILOR DE INVATAMANT PROFESIONAL SI TEHNIC

ANEXA 11 EDUCAŢIA ADULŢILORANEXA 12 REŢELE ŞCOLARE

35. Reţele constituite în cadrul Programului Phare TVET 2001-200336. Reţele de interasistenţă coordonate de şcolile Phare TVET 2001-2003

126


Nr. crt.

INDICATORUL

ANEXA 13 HARTA PARTENERIATELORANEXA 14 EVOLUTI ABSOLVENŢILOR PE DOMENII D EPREGĂTIREANEXA 15 CONDIŢII DE INVATAREANEXA 16 SITUAŢIA SCOLARIZARII IN IPTANEXA 17 ABANDONUL SCOLAR TIMPURIU IN UE

ANEXA 18 PROCENTUL ELEVILOR CU NIVEL SCAZUT AL COMPETENTELOR DE CITIRE/ LECTURĂ (PISA)ANEXA 19 PONDEREA POPULATIEI 20-245 ANI CARE A ABSOLVIT CEL PUTIN INVATAMANTUL SECUNDAR SUPERIOR

ANEXA 20 PARTICIPAREA ADULTILOR IN FORMAREA CONTINUAANEXA 21 EVOLUITIA RATELOR DE TRANZITIE

127

1ofertaipt.tvet.ro/documente/plai/regiunea sud-est - 2013... · web vieweste de reţinut faptul ca...

Documents