podiŞul sucevei – studiu termo- pluviometric -

1

UNIVERSITATEA “AL. I. CUZA” IAŞI

FACULTATEA DE GEOGRAFIE ŞI GEOLOGIE

DEPARTAMENTUL DE GEOGRAFIE

PODIŞUL SUCEVEI

– STUDIU TERMO-

PLUVIOMETRIC -

- REZUMATUL TEZEI DE DOCTORAT -

CONDUCĂTOR ŞTIINŢIFIC

Prof. Univ. Dr. ELENA ERHAN

DOCTORAND

BOGDAN NISTOR

- 2008 -

2

UNIVERSITATEA „AL.I. CUZA” IAŞI RECTORATUL

Domnului / Doamnei

………………………………..………………………………..

Vă facem cunoscut că în data de 17 ianuarie 2009, ora 10, în sala 629

de la Facultatea de Geografie şi Geologie, Universităţii „Al.I.Cuza” Iaşi, Bd.

Carol I, nr.20A, Iaşi va avea loc susţinerea publică a tezei de doctorat

intitulată „PODIŞUL SUCEVEI - STUDIU TERMO-PLUVIOMETRIC”

elaborată de domnul NISTOR M. BOGDAN, în vederea conferirii titlului

ştiinţific de „doctor în geografie”.

Comisia de doctorat are următoarea componenţă:

Prof.univ.dr. Ovidiu Gabriel IANCU Preşedinte

Universitatea „Al.I.Cuza” Iaşi

Prof.univ.dr. Elena ERHAN Conducător ştiinţific


C.P.I dr. Octavia BOGDAN Referent ştiinţific

Institutul de Geografie al Academiei Române Bucureşti

C.P.I dr. Elena TEODOREANU Referent ştiinţific

Institutul Naţional de Recuperare, Medicină Fizică şi Balneoclimatologie Bucureşti

Prof.univ.dr. Liviu APOSTOL Referent ştiinţific


Vă transmitem rezumatul tezei şi vă invităm să participaţi la susţinerea

publică a tezei de doctorat.

Rector,

Prof.univ.dr. Vasile IŞAN

4

CUPRINS INTRODUCERE ..................................................................................................... 2 PARTEA I-A ........................................................................................................... 6 I.1. CADRUL NATURAL AL PODIŞULUI SUCEVEI .............................................................................6 I.2. SCURT ISTORIC ASUPRA OBSERVAŢIILOR ŞI CERCETĂRILOR TERMO-PLUVIOMETRICE ÎN PODIŞUL SUCEVEI...................................................................................................................... 14 I.3. METODE ŞI MIJLOACE DE CERCETARE.................................................................................. 23

PARTEA A II-A. FACTORII CLIMATOGENI. INFLUENŢELE SCANDINAVO-BALTICE ÎN PODIŞUL SUCEVEI ŞI ÎN SPECIAL ÎN ZONA ORAŞULUI SUCEAVA ............................................................................................................ 31 II.1. FACTORII FIZICO-GEOGRAFICI (SUPRAFAŢA SUBIACENTĂ ACTIVĂ)............................... 31 II.2. FACTORII RADIATIVI .................................................................................................................. 39 II.3. FACTORII DINAMICI .................................................................................................................... 55 II.4. CONSIDERAŢII ASUPRA INFLUENŢELOR SCANDINAVO-BALTICE ÎN PODIŞUL SUCEVEI ŞI ÎN SPECIAL ÎN ZONA ORAŞULUI SUCEAVA............................................................................ 77

PARTEA A III-A. TEMPERATURA AERULUI ÎN PODIŞUL SUCEVEI. CARACTERISTICI PRINCIPALE....................................................................... 109 III.1. FACTORII CARE INFLUENŢEAZĂ VARIAŢIILE ÎN TIMP ŞI SPAŢIU ALE TEMPERATURII AERULUI.......................................................................................................................................... 109 III.2. VARIAŢIILE ÎN TIMP ŞI SPAŢIU ALE TEMPERATURII SOLULUI ........................................ 115 III.3. REGIMUL TERMIC AL AERULUI ............................................................................................. 122 III.4. FENOMENUL DE ÎNGHEŢ ÎN PODIŞUL SUCEVEI................................................................ 190 III.5. VARIAŢIILE ÎN SPAŢIU ALE TEMPERATURII AERULUI....................................................... 196 III.6. INVERSIUNILE TERMICE ........................................................................................................ 211

PARTEA A IV-A. PRECIPITAŢIILE ATMOSFERICE ŞI FENOMENELE HIDROMETEOROLOGICE ................................................................................ 232 IV.1. FACTORII GENETICI ŞI DE DISTRIBUŢIE ÎN TIMP ŞI SPAŢIU A PRECIPITAŢIILOR ATMOSFERICE ÎN PODIŞUL SUCEVEI........................................................................................ 232 IV.2. REGIMUL DIURN AL PRECIPITAŢIILOR ATMOSFERICE.................................................... 236 IV.3. REGIMUL ANUAL AL PRECIPITAŢIILOR ATMOSFERICE................................................... 241 IV.4. REGIMUL ANOTIMPUAL, SEZONAL ŞI PE ANUL AGRICOL............................................... 245 IV.5. VARIABILITATEA CANTITĂŢILOR DE PRECIPITAŢII........................................................... 263 IV.6. ABUNDENŢA PRECIPITAŢIILOR. CANTITĂŢI MAXIME ÎN 24 DE ORE.............................. 273 IV.7. PLOILE TORENŢIALE. INTENSITATE, DURATĂ, FRECVENŢĂ.......................................... 276 IV.8. PERIOADELE SECETOASE ŞI PLOIOASE............................................................................ 299 IV.9. NUMĂRUL DE ZILE CU PRECIPITAŢII ŞI REGIMUL LOR ................................................... 336 IV.10. PRECIPITAŢIILE SUB FORMĂ DE NINSOARE ................................................................... 355 IV.11. FENOMENELE HIDROMETEOROLOGICE.......................................................................... 370

IMPORTANŢA CLIMEI PENTRU ECONOMIA PODIŞULUI SUCEVEI ............. 398 CONCLUZII ........................................................................................................ 418 BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ ............................................................................. 425 CUPRINS ........................................................................................................... 449

5

INTRODUCERE

„Podişul Sucevei – studiu termo-pluviometric” este o lucrare care

vine să completeze informaţiile ştiinţifice de natură climatologică ce există

deja pentru această subunitate geografică, închegându-le şi armonizându-le

într-un demers cât mai complet şi unitar.

Lucrarea de faţă îşi propune să arunce o lumină nouă asupra climei

Podişului Sucevei, sub aspect termic şi pluviometric, cu toate că există un

studiu complex de climatologie realizat în urmă cu cca. 30 de ani (Gh. Slavic

– Podişul Sucevei. Studiu climatologic). Motivaţia acestui subiect constă în

perioada de observaţie mai lungă (1886-2006 faţă de numai 1956-1975),

omogenitatea datelor, prelucrarea electronică a datelor, sursele bibliografice

mai numeroase.

Am încercat să întregesc imaginea asupra complexităţii geografice şi

climatice a acestei regiuni, care la prima vedere este o subunitate relativ

simplă pentru a fi studiată, dar care ni se înfăţişează apoi, în toată

complexitatea structurii şi funcţionalităţii ei.

Analiza caracteristicilor multianuale şi secvenţiale ale atmosferei de

deasupra acestui spaţiu, nu s-a putut desprinde de integrarea

sociogeosistemică de ansamblu, neîncercându-se a se abstractiza un segment

al geografiei ce „vorbeşte” mai mult prin aspectul valoric al datelor. Am

încercat să stabilesc corelaţii între componentele geosistemului, să stabilesc

logica legităţilor naturii şi strânsele interdependenţe din interiorul ei, precum

şi, dintre aceasta şi societatea umană.

Dacă factorii genetici ai climei sunt cei cu caracter mai general, pentru

regiuni mai întinse, s-a încercat, pe cât posibil, particularizarea lor la aspectele

strict locale ale Podişului Sucevei, aspecte întărite pe baza caracteristicilor

cantitative şi calitative ale elementelor şi fenomenelor meteorologice ce se

derulează şi se produc în timp şi spaţiu.

6

Studiul termo-pluviometric al Podişului Sucevei este structurat pe patru

părţi, în cele 450 pagini ale sale fiind cuprinse, pe lângă un bogat material

analitic şi de comentariu, un număr de 215 figuri (schiţe de hărţi, grafice) şi

191 tabele rezultate în urma prelucrării datelor din observaţiile meteorologice

şi a consultării literaturii de specialitate din care am selectat cca. 300 titluri

bibliografice.

În prima parte este pusă în evidenţă individualitatea geografică a

Podişului Sucevei. Tot aici este prezentată metodologia de cercetare şi un

scurt istoric al observaţiilor meteorologice şi cercetărilor termo-pluviometrice

asupra Podişului Sucevei.

În partea a II-a se analizează factorii genetici ai climei în aria studiată,

acordându-se o atenţie specială acelor formaţiuni barice care, prin intensitatea

şi frecvenţa mare în zonă, creează specificitatea acestei arii, în comparaţie cu

relieful major al zonelor limitrofe luate într-un context mai larg. Tot în

această parte, s-au analizat influenţele scandinavo-baltice, pornind de la faptul

că în România „… pe fondul climatului temperat-continental se remarcă mai

multe influenţe şi anume (…) scandinavo-baltice în nord-estul ţării cu

umezeală mare vara şi ierni geroase” („România – spaţiu, societate, mediu”,

2005). Pentru intervalul 1996 – 2006, în Podişul Sucevei şi, îndeosebi, zona

Suceava-Rădăuţi, ar exista influenţe scandinavo-baltice.

Partea a III-a analizează, pe larg, regimul şi distribuţia spaţio-

temporală a temperaturii aerului. Se scot în evidenţă particularităţile termice

ale Podişului Sucevei, în comparaţie cu zonele învecinate.

În partea a IV-a se analizează precipitaţiile atmosferice şi fenomenele

hidrometeorologice din punct de vedere spaţio-temporal. S-a putut desprinde

importanţa precipitaţiilor pentru întreg cadrul natural şi uman geografic al

Podişului Sucevei.

7

În final, s-a prezentat importanţa climei pentru economia Podişului

Sucevei, elementele şi fenomenele climatice fiind privite, după caz, atât ca

resurse cât şi ca riscuri climatic.

În încheierea lucrării se prezintă concluziile generale asupra studiului

termo-pluviometric al Podişului Sucevei.

La întocmirea prezentei lucrări s-a utilizat fondul de date climatice

existent din Buletinele meteorologice, Anuarele meteorologice şi din tabelele

meteorologice existente în arhivele la cele 8 staţii meteorologice (Rădăuţi,

Suceava, Fălticeni, Dolhasca, Cotnari, Paşcani, Strunga, Roman) şi 29 posturi

pluviometrice din Podişul Sucevei care ţin de Centrul Meteorologic Regional

Moldova.

PARTEA A II-A. FACTORII CLIMATOGENI.

INFLUENŢELE SCANDINAVO-BALTICE ÎN

PODIŞUL SUCEVEI ŞI ÎN SPECIAL ÎN ZONA

ORAŞULUI SUCEAVA Conform „România – spaţiu, societate, mediu” în România „… pe

fondul climatului temperat-continental se remarcă mai multe influenţe şi

anume (…) scandinavo-baltice în nord-estul ţării cu umezeală mare vara şi

ierni geroase”.

Pentru a studia aceste influenţe s-au folosit harţi sinoptice (site-ul

www.wetterzentrale.de) referitoare la partea de nord-est a României şi date

meteorologice înregistrate pe intervalul 1996 – 2006 la staţia Suceava (352 m

altitudine).

Anual, cele mai multe situaţii s-au înregistrat în anul 1996 – 23 cazuri

(6,28% din totalul de zile ale anului respectiv), iar cele mai puţine situaţii în

8

anul 2005 – 4 cazuri (1,10% din totalul de zile ale anului respectiv). În medie,

în fiecare an s-au înregistrat cca. 10 zile cu astfel de situaţii sinoptice.

Lunar, cele mai multe situaţii se înregistrează în luna mai – 15 cazuri

(11,62% din totalul de cazuri ale perioadei analizate), iar cele mai puţine

situaţii în luna iulie – 6 cazuri (4,65% din totalul de cazuri ale perioadei

analizate). În medie, în fiecare lună s-au înregistrat cca. 8-10 zile cu astfel de

situaţii sinoptice.

Din punct de vedere pluviometric, din cele 129 de zile cu astfel de

situaţii sinoptice, în 80 de zile au căzut precipitaţii mai mari de 0,1mm/zi. În

45 de zile precipitaţiile au depăşit 1,0mm, în 20 de zile am avut peste 5,0mm

precipitaţii, iar în 11 zile precipitaţiile au depăşit 10,0 mm. Din situaţiile

găsite, maximele pluviometrice au fost de 64,4 mm/24h pe data de 23 august

2001 şi 53,1 mm/24h pe data de 1 iulie 2006.

Şi temperatura aerului prezintă variaţii în aceste situaţii sinoptice.

Termic, se înregistrează valori mult mai scăzute în sezonul rece şi respectiv

mai moderate în sezonul cald. Precipitaţiile atmosferice nu sunt afectate de

aceste situaţii sinoptice decât foarte puţin şi foarte rar.

Această parte a ţării, respectiv Podişul Sucevei, pe intervalul analizat

(1996-2006), suferă de pe urma acestor situaţii sinoptice (cu o frecvenţă de

3,2%), în urma cărora masele de aer, cu centrul axat pe Peninsula Scandinavă

- Marea Baltică, au o deplasare spre sudul şi sud-estul Europei, sub forma

unei circulaţii nord-vestice. Deci s-ar putea spune că în Podişul Sucevei, şi

îndeosebi nordul Podişului Sucevei (zona Suceava –Rădăuţi), există influenţe

scandinavo-baltice.

9

PARTEA A III-A. TEMPERATURA AERULUI ÎN

PODIŞUL SUCEVEI. CARACTERISTICI

PRINCIPALE Repartiţia geografică a valorilor medii anuale ale temperaturii aerului

este relativ ordonată cu tendinţe de uniformizare pe spaţii mari. Temperaturile

cele mai ridicate de peste 8,4ºC, sunt specifice extremităţii sud-estice a

podişului, iar cele mai coborâte, în jur de 7ºC, nord-vestului acestuia. Mediile

anuale ale temperaturii aerului cresc de la vest la est (7,5ºC la Suceava, 7,6ºC

la Dolhasca, 8,3ºC la Strunga) şi scad de la sud la nord (8,4ºC la Roman,

8,1ºC la Paşcani, 8,0º la Fălticeni şi 7,1ºC la Rădăuţi) (tabel nr.1 şi figura

nr.1-2). În regiunile vecine din vest (Carpaţii Orientali), temperatura medie

anuală este cu cca. 2°-6°C mai mică (2,2°C la Rarău şi 6,4°C la Câmpulung

Moldovenesc), iar în Subcarpaţii Moldovei – partea nordică - este mai ridicată

cu 1°C faţă de zona nordică a Podişului Sucevei (8,2°C la Târgu Neamţ). În

Câmpia Moldovei, temperatura medie anuală este mai mare cu cca. 0,5-1,0°C

(8,4°C la Dorohoi şi 8,9°C la Botoşani).

Tabel nr.1 – Temperaturile medii lunare şi anuale ale aerului la

staţiile meteorologice din Podişul Sucevei şi împrejurimi (1886 - 2006)

luna Statia meteo

Altit. (m)

Latit. (N)

Long. (E)

I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII AN

RĂDĂUŢI 389 47º51' 25º55' -5,4 -4,0 1,0 7,5 13,4 16,6 18,2 17,3 13,0 7,7 2,1 -2,7 7,1

SUCEAVA 352 47º38' 26º16' -4,8 -3,3 1,4 7,8 13,6 16,7 18,5 17,8 13,7 8,4 2,5 -2,4 7,5

FĂLTICENI 348 47º28' 26º18' -4,2 -2,9 2,1 8,3 14,1 17,3 19,0 18,2 14,0 8,6 2,9 -1,7 8,0

DOLHASCA 230 47º26' 26º36' -5,6 -4,9 1,4 8,8 14,5 17,4 18,9 18,3 14,1 8,4 2,5 -2,3 7,6

COTNARI 289 47º21' 26º59' -3,3 -1,9 2,6 9,1 15,2 18,4 20,3 19,8 15,6 9,9 3,6 -0,9 9,0

PAŞCANI 248 47º14' 26º43' -4,9 -3,2 2,1 8,8 14,7 17,8 19,6 18,7 14,2 8,7 2,7 -2,1 8,1

STRUNGA 276 47º10' 26º59' -4,5 -2,8 2,1 8,7 14,9 18,1 19,9 19,2 14,8 9,1 2,9 -1,5 8,3

ROMAN 216 46º56' 26º56' -4,6 -2,8 2,3 9,1 14,9 18,1 19,9 19,2 14,9 9,2 3,1 -1,9 8,4

PODIŞUL SUCEVEI - media -4,5 -3,1 2,0 8,7 14,6 17,7 19,5 18,8 14,5 8,9 2,9 -1,8 8,1

DOROHOI 197 47º58' 26º24' -4,3 -2,7 2,1 8,9 14,8 18,0 19,8 19,1 14,7 9,1 3,0 -1,8 8,4

BOTOŞANI 170 47º45' 26º40' -3,7 -2,0 2,7 9,5 15,3 18,5 20,3 19,5 15,1 9,4 3,5 -1,1 8,9

TG. NEAMŢ 384 47º14' 26º23' -3,6 -2,7 1,9 8,3 14,2 17,4 19,3 18,6 14,3 8,8 2,9 -1,5 8,2

SECUIENI 206 46º50' 26º52' -4,8 -3,0 2,2 9,0 14,9 18,2 19,8 19,3 14,9 8,9 2,7 -1,9 8,3

10

Valorile medii anuale ale temperaturii aerului analizate pe perioada

1961-2006 înregistrează o uşoară creştere cu circa 0,2°-0,3°C faţă de valorile

analizate pe intervalul 1956-1975 în lucrarea Gh.Slavic – „Podişul Sucevei.

Studiu climatologic”. Gh. Slavic arată că, temperatura aerului se

caracterizează printr-o valoare medie anuală moderată (7,1°C la Rădăuţi,

7,6°C la Suceava, 7,9°C la Fălticeni, 9,1°C la Cotnari şi 8,6°C la Roman).

Diferenţele nord-vest — sud-est Podişului Sucevei sunt importante şi se

explică prin ecartul latitudinal, prin ecartul altitudinal, dar şi prin influenţa

climatică a ariilor limitrofe - partea vestică fiind situată lângă Carpaţii

Orientali.

Figura nr.1: Harta distribuţiei spaţiale a temperaturii medii anuale a aerului în Podişul

Sucevei (1886-1955)

Figura nr.2: Harta distribuţiei spaţiale a temperaturii medii anuale a aerului în Podişul Sucevei (1961 - 2006)

11

Analiza reprezentărilor izopletare (figura nr.3) relevă producerea

maximului termic după trecerea Soarelui la meridianul locului, maxim marcat

de termoizopleta de 22ºC. Insula de căldură din miezul zilei şi din timpul verii

este conturată foarte clar de termoizopleta de 20ºC. Pe măsura apropierii de

miezul iernii şi de orele ce preced răsăritul Soarelui, temperaturile au un mers

descendent, coborând sub 0ºC din decembrie până în martie chiar.

Figura nr.3: Termoizopletele staţiilor meteorologice Rădăuţi, Suceava şi Roman

(1961-2002)

12

Mediile glisante pun în evidenţă o uşoară scădere până în anii 1974-

1975 (mai accentuată în zona mai înaltă a podişului), o uşoară încălzire în anii

1975-1976, urmată de o lungă perioadă cu abateri negative ale temperaturii

medii anuale a aerului, până în anul 1992. Din anul 1993 începe o perioadă cu

încălziri evidente cu o uşoară coborâre în anii 1996-1997. În ultimul deceniu

s-au înregistrat două vârfuri (1994 şi 2000) fără precedent pentru perioada

analizată.

S-a constatat că anul cel mai călduros a fost 2000 când mediile anuale

au depăşit 9,0ºC, ajungând până la 11,0ºC (Rădăuţi – 9,0ºC, Suceava – 9,5ºC,

Fălticeni – 9,7ºC, Roman – 10,3ºC şi Cotnari – 11,0°C).

Anul cel mai răcoros a fost 1980 când mediile anuale au coborât la

5,9°la Rădăuţi, 6,2ºC la Suceava şi 7,2ºC la Roman, abaterile lor fiind

negative. Aceste abateri au ajuns până la peste 1,4°C faţă de media

plurianuală (1,4ºC la Rădăuţi, 1,5° la Roman şi 1,6°C la Suceava).

Între evoluţia temperaturii aerului de la staţiile din podiş există

asemănări evidente. Evoluţia de la un an la altul a mediilor termice pe arii

extinse este o consecinţă a influenţei factorilor dinamici ce impun caracterul

termic al anilor studiaţi şi în acelaşi timp marea variabilitate termică. Dacă

sensul de evoluţie al mediilor termice anuale este comun pentru toate staţiile,

de diferenţierile termice în plan teritorial se fac responsabile condiţiile

poziţionale, geografice locale etc. În aproape toate situaţiile mediile termice

anuale de la Rădăuţi sunt cele mai coborâte, temperatura aerului crescând

treptat pe direcţia NV-SE, spre Suceava, Fălticeni şi Roman. Mediile termice

anuale în Podişul Sucevei au coborât până la 5,7°C la Suceava în 1956 şi au

urcat la 10,3°C la Roman în 2000.

La toate staţiile din aria Podişului Sucevei tendinţa termică are sens

pozitiv, subliniind o încălzire treptată a climatului acestei subunităţi

geografice. Între liniile de tendinţă de la staţiile analizate există un paralelism

13

aproape perfect, detaşându-se ca fiind cea mai caldă aria Romanului şi ca cea

mai rece, cea a Depresiunii Rădăuţilor.

Abaterile medii lunare faţă de temperatura medie plurianuală au fost

mai mici în perioada caldă a anului, când circulaţia atmosferică este mai

slabă. În perioada rece, când dinamica maselor de aer este mai activă,

contribuind astfel mai mult la amestecul termic al maselor de aer, abaterile

medii lunare sunt mai mari.

În timpul iernilor, sensul de evoluţie al temperaturii aerului este identic

la toate staţiile, cu creşteri şi descreşteri valorice repetate, succedate la

intervale scurte de timp şi, cu o suprapunere sau cel puţin o apropiere a

curbelor de temperatură, ce indică o omogenizare a repartiţiei temperaturii pe

spaţii mai întinse sub efectul dinamicii atmosferice specifice acestui anotimp.

Dacă în perioada considerată am identificat ierni foarte geroase (iarna 1953-

1954 la Rădăuţi: -9,7°C) sau foarte călduroase (iarna 1989-1990 la Fălticeni:

1,9°C), pe ansamblu tendinţa de evoluţie a temperaturii este una general

pozitivă şi încadrată valoric între 1,2°C la Roman şi 1,6°C la Fălticeni.

Deci, în cadrul semestrelor reci, iernile sunt cele care au suferit cea mai

pronunţată încălzire dând acelaşi sens şi evoluţiei termice sezoanelor reci în

care s-au încadrat (figura nr.4).

Cotnari: y = 0.0491x - 2.8325 Roman: y = 0.0353x - 3.42 Falticeni: y = 0.0474x - 3.5237

Suceava: y = 0.0455x - 3.9677 Radauti: y = 0.0514x - 4.5557

-9.0

-8.0

-7.0

-6.0

-5.0

-4.0

-3.0

-2.0

-1.0

0.0

1.0

2.0

3.0

4.0

1961 1965 1969 1973 1977 1981 1985 1989 1993 1997 2001 2005

Radauti Suceava Falticeni Cotnari RomanLiniară (Cotnari) Liniară (Roman) Liniară (Falticeni) Liniară (Suceava) Liniară (Radauti)

Figura nr.4: Evoluţia multianuală a temperaturii aerului din anotimpul de iarnă

în Podişul Sucevei (1961-2006)

14

Anotimpul de primăvară a prezentat pe parcursul intervalului 1961-

2006 o evoluţie termică cu trend ascendent încadrat între 0,4°C la Roman şi

1,4°C la Rădăuţi şi Suceava, pe fondul înregistrării unor valori termice

concrete încadrate între pragurile de 4,4°C în 1980 la Rădăuţi şi 11,4°C în

1983 la Roman.

În spaţiul Podişului Sucevei şi primăverile se află într-un proces de

încălzire, mai evident însă decât în cazul verilor sau al semestrelor calde.

Percepţia generală a locuitorilor din această subunitate geografică este aceea

de trecere foarte rapidă de la anotimpul de iarnă la cel de vară, o mare parte

din zilele primăverii căpătând caracteristici termice specifice zilelor verii

(figura nr.5).

Cotnari: y = 0.0349x + 8.3781 Roman: y = 0.0227x + 8.4919 Falticeni: y = 0.0185x + 7.9195

Suceava: y = 0.0194x + 7.3482 Radauti: y = 0.0267x + 6.8553

4.0

5.0

6.0

7.0

8.0

9.0

10.0

11.0

12.0

13.0

1961 1965 1969 1973 1977 1981 1985 1989 1993 1997 2001 2005


Figura nr.5: Evoluţia multianuală a temperaturii aerului din anotimpul de

primăvară în Podişul Sucevei (1961-2006)

De la un an la altul, temperaturile medii ale anotimpului de vară au un

mers teritorial mult mai diferenţiat sub impulsul proceselor termo-convective

locale care adeseori înregistrează intensităţi diferite pe spaţii restrânse şi

apropiate. Ecartul de variaţie al temperaturilor din acest anotimp se

încadrează între 20,9°C în 1963 la Roman şi 15,5°C în 1976 la Rădăuţi.

Totuşi între sensul evoluţiei termice din acest anotimp de la staţiile

analizate există o corelaţie clară, tendinţele generale de evoluţie indicând o

încălzire încadrată între 0,1°C la Roman şi 0,8°C la Fălticeni. Tendinţa

15

generală de evoluţie a temperaturii aerului în timpul verii este relativ

staţionară la Roman, valorile termice concrete înregistrate la această staţie

indicând totuşi un uşor trend termic pozitiv. La celelalte staţii, creşterea de

temperatură din acest anotimp, este mai semnificativă decât cea din timpul

semestrelor calde în care se încadrează.

Asemănător cu semestrele calde, în perioada luată în calcul, remarcăm

două sub-perioade cu evoluţii termice diferite şi anume intervalul 1961-1984

în care temperaturile celui mai cald anotimp au înregistrat un recul şi

intervalul 1984-2006 în care tendinţa termică este evident pozitivă (figura

nr.6).



15.0

16.0

17.0

18.0

19.0

20.0

21.0

22.0

1961 1965 1969 1973 1977 1981 1985 1989 1993 1997 2001 2005

Radauti Suceava Falticeni Cotnari Roman

Liniară (Cotnari) Liniară (Roman) Liniară (Falticeni) Liniară (Suceava) Liniară (Radauti)

Figura nr.6: Evoluţia multianuală a temperaturii aerului din anotimpul de vară în

Podişul Sucevei (1961-2006)

Cu toate că la staţiile din Podişul Sucevei în anotimpurile de iarnă,

primăvară şi vară temperatura aerului este într-o creştere uşoară, în anotimpul

de toamnă este într-o scădere generală ce se încadrează între 0,2°C la Suceava

şi 1,1°C la Rădăuţi. În foarte mulţi ani fenomenele şi manifestările

meteorologice specifice sezonului rece şi mai ales anotimpului de iarnă

(îngheţuri, brume, căderi de ninsoare cu formarea stratului de zăpadă, viscole

etc.), încep să se producă de timpuriu toamna, astfel că multe din zilele

acestui anotimp capătă caracterul unor zile reci de iarnă. În Podişul Sucevei

iarna se instalează uneori prea devreme, de la an la an remarcându-se unele

16

toamne foarte calde (11,2°C la Roman în 1963) dar şi a unora foarte răcoroase

(5,4°C în 1993 la Rădăuţi) (figura nr.7)..

Cotnari: y = -0.0213x + 10.332 Roman: y = -0.0258x + 9.743 Falticeni: y = -0.0099x + 8.9367

Suceava: y = -0.0074x + 8.5021 Radauti: y = -0.0095x + 7.9586

5.0

6.0

7.0

8.0

9.0

10.0

11.0

12.0

13.0

1961 1965 1969 1973 1977 1981 1985 1989 1993 1997 2001 2005


Figura nr.7: Evoluţia multianuală a temperaturii aerului din anotimpul de toamnă în


Pe parcursul semestrelor reci ale perioadei 1961-2006, cu toate că

variaţiile termice au fost foarte importante, putem observa faptul că acestea se

prezintă mult mai ordonat decât cele anuale sau cele din semestrul cald

(figura nr.8).

Curbele evoluţiei temperaturilor semestriale de la staţiile din Podişul

Sucevei sunt toate apropiate între ele, suprapunându-se cel mai adesea, acesta

fiind un indicator clar că în perioada rece a anului dinamica aerului este cea

care influenţează mersul şi valorile temperaturii pe spaţii întinse, fără a

minimaliza rolul factorilor radiativi, geografici etc., ce impun totuşi

diferenţele valorice între staţii.

La toate staţiile meteorologice din Podişul Sucevei, mersul evoluţiei

termice pe termen lung este unul general ascendent, remarcându-se

paralelisme evidente între evoluţia temperaturii de la Fălticeni şi Cotnari sau

între Rădăuţi şi Suceava.

Creşterea generală a temperaturii aerului, pentru perioada 1961-2006, s-

a încadrat între 0,4ºC la Roman şi 1,4°C la Rădăuţi. Acest aspect este foarte

interesant, întrucât ne relevă faptul că evoluţia termică cu tendinţe pozitive

17

din aria Podişului Sucevei se datorează în primul rând creşterilor temperaturii

aerului din timpul semestrelor reci, deci o încălzire treptată a acestora, dar cu

o valoare mai mare decât în cazul semestrelor calde.

Roman: y = 0.0122x + 0.9309Cotnari: y = 0.0247x + 1.3821 Falticeni: y = 0.0254x + 0.5901

Suceava: y = 0.0267x + 0.0732 Radauti: y = 0.0297x - 0.4594

-3.0

-2.0

-1.0

0.0

1.0

2.0

3.0

4.0

5.0

6.0

1961 1965 1969 1973 1977 1981 1985 1989 1993 1997 2001 2005


Liniară (Roman) Liniară (Cotnari) Liniară (Falticeni) Liniară (Suceava) Liniară (Radauti)

Figura nr.8: Evoluţia multianuală a temperaturii aerului din semestrul rece în Podişul

Sucevei (1961-2006)

Şi în timpul semestrelor calde temperatura aerului înregistrează în

spaţiul Podişului Sucevei un mers evolutiv ascendent, dar în valori reale mai

reduse, înscrise între 0,6°C la Roman şi 0,9°C la Rădăuţi. Acest fapt este

evidenţiat pe fondul unei variabilităţi mai mari înregistrate şi de depărtarea

dintre curbele de temperatură de la staţiile considerate, dar şi de ecartul

variaţiilor de temperatură încadrate între 12,8°C la Rădăuţi în 1980 şi 18,2°C

în 1994 la Cotnari (figura nr.9).



12.0

13.0

14.0

15.0

16.0

17.0

18.0

19.0

1961 1965 1969 1973 1977 1981 1985 1989 1993 1997 2001 2005


Liniară (Cotnari) Liniară (Roman) Liniară (Falticeni) Liniară (Suceava) Liniară (Radauti)

Figura nr.9: Evoluţia multianuală a temperaturii aerului din semestrul cald în Podişul

Sucevei (1961-2006)

18

Temperatura medie a lunii ianuarie în Podişul Sucevei are valori

cuprinse între -5,2ºC la Rădăuţi şi -4,2ºC la Fălticeni, faţă de care se

înregistrează modificări spaţiale introduse de altitudine şi de latitudine (figura

nr.10).

Figura nr.10: Harta distribuţiei spaţiale a temperaturii medii a aerului în luna

ianuarie în Podişul Sucevei (1961-2006)

După temperatura medie, luna iulie este cea mai caldă lună a anului, ca

urmare a valorilor mari ale bilanţului radiativ din această perioadă a anului

(figura nr.11).

Figura nr.11: Harta distribuţiei spaţiale a temperaturii medii a aerului în luna iulie în


19

Temperaturile maxime absolute lunare şi anuale s-au produs în Podişul

Sucevei, atât în regim anticiclonic (mai ales cele din lunile semestrului cald),

cât şi în regim ciclonic (mai ales cele ale lunilor din semestrul rece). Maxima

absolută de temperatură din Podişul Sucevei de 38,8°C s-a înregistrat la

Fălticeni în data de 20 iulie 1960.

Temperaturile minime absolute lunare şi anuale s-au produs, în general,

în regim anticiclonic. Minima absolută înregistrată vreodată în Podişul

Sucevei a coborât la valoarea de –34,2°C şi s-a înregistrat în ziua de 28

decembrie 1996 la Rădăuţi.

Cele mai evidente inversiuni termice din Podişul Sucevei se întâlnesc

în Valea Siretului şi în Depresiunea Rădăuţi, dar se mai întâlnesc şi în arealele

înalte ale podişului (de ex. Podişul Fălticenilor).

Pentru evidenţierea caracteristicilor inversiunilor termice s-au folosit

date de la staţii meteorologice situate la diferite altitudini: Suceava-352m,

Fălticeni-348m, Strunga-276m, Paşcani-248m, Dolhasca-230m, Roman-

216m, Secuieni-206m. S-a avut în vedere diferenţele între temperaturile medii

zilnice, temperaturile medii de la orele de observaţii climatice – 01, 07, 13,

19, temperaturile maxime şi minime zilnice. Deşi perioadele variază de la o

staţie la alta, şirurile de date sunt suficient de lungi, cu excepţia staţiei

meteorologice Strunga, unde perioada anilor de observaţie nu depăşeşte 11

ani, dar pe care am luat-o în considerare ca fiind singura staţie meteorologică

situată pe versantul stâng al Văii Siretului. Analiza cuprinde şi diferenţe

efectuate pentru o perioadă scurtă de observaţie (1998-2002) pe baza datelor

înregistrate la staţiile Suceava şi Roman şi datele obţinute în urma cercetării

personale în sectorul lacului de baraj Rogojeşti (25-30.08.2000) în partea

nordică a sectorului analizat, acolo unde acoperirea cu staţii meteorologice

este deficitară. Aici am instalat 3 puncte de observaţie meteorologică:

Rogojeşti (280m) – pe imaşul din imediata apropiere a lacului hidroenergetic,

20

Viţcani Deal (400m) – pe vârful Dealului Bour şi Viţcani Bază (340m) – la

baza Dealului Bour.

Gradienţii termici verticali de sens negativ indică prezenţă inversiunilor

termice cu intensităţi diferite şi frecvenţe ce variază între cele cinci grupuri de

puncte de observaţie climatică:

a. între localitatea Rogojeşti şi punctul Viţcani Bază, aceştia deţin un

procent de 100%, indicând favorabilitatea maximă de producere a

inversiunilor termice;

b. din numărul total de cazuri, între localitatea Roman şi punctul

Viţcani Deal şi localitatea Rogojeşti şi punctul Viţcani Deal, gradienţii termici

de sens negativ au deţinut un procent de 33% şi respectiv 28%, indicând

producerea inversiunilor termice cu o frecvenţă mai redusă ;

inversiunile termice cele mai puţine s–au produs între localităţile

Suceava-Rogojeşti şi Roman-Suceava, în perioada studiată gradienţii termici

negativi deţinând cel mai mic procentaj de 17% şi respectiv 11%.

Analiza exclusivă a arealului Văii Siretului a pus în evidenţă o

frecvenţă mare a inversiunilor termice, în majoritatea cazurilor fiind

inversiuni relative, cu durate şi intensităţi reduse.

Inversiunile termice sunt fenomene specifice Podişului Sucevei, cele

absolute fiind caracteristice anotimpului de iarnă, iar cele relative anotimpului

de toamnă. Intensitatea medie şi maximă a inversiunilor diferă după tipul lor,

cele absolute deţinând valori maxime iarna, iar cele relative, toamna.

Frecvenţa, durata şi intensitatea inversiunilor termice au o importanţă

deosebită asupra poluării atmosferice din zonele intens industrializate. Zonele

industriale din Podişul Sucevei vor simţi în mod direct o intensificare a

fenomenului de impurificare în perioadele cu inversiuni, ca efect a faptului că

frecvenţa crescută a acestora coincide ca timp cu perioadele de calm

atmosferic ridicat.

21

PARTEA A IV-A. PRECIPITAŢIILE

ATMOSFERICE ŞI FENOMENELE

HIDROMETEOROLOGICE

Cantitatea medie de precipitaţii atmosferice este de 593,4 mm/an pentru

Podişul Sucevei. Analizând comparativ cantităţile de precipitaţii căzute în

Podişul Sucevei, observăm diferenţieri spaţiale însemnate: ca de exemplu,

între 475 mm/an la Mihoveni şi 767 mm/an la Suceviţa (tabel nr.2, figura

nr.12 - 13).

Cantitatea medie anuală de precipitaţii analizată pe perioada 1886-2006

înregistrează o scădere cu circa 20 mm faţă de valorile analizate pe intervalul

1956-1975 în lucrarea Gh.Slavic – „Podişul Sucevei. Studiu climatologic”.

Gh. Slavic spune că, cantitatea medie anuală de precipitaţii în Podişul Sucevei

este de 610,7 mm şi sunt cuprinse între circa 500 mm la Paşcani şi Roman şi

858,7 mm la Găineşti.

Precipitaţiile atmosferice scad uşor de la vest la est, datorită descreşterii

altitudinii reliefului pe această direcţie, pe de o parte, sau datorită frecvenţei

mai mari a maselor de aer mai umede în partea vestică, mase de aer cu

originea cel mai adesea atlantică, care spre est se aridizează uşor făcând mica

diferenţă pluviometrică est-vest.

La aceste cauze se adaugă şi deschiderea reliefului spre est, sud-est

făcând posibilă pătrunderea masele de aer continentale, care vin cel mai

adesea uscate sau încărcate cu cantităţi mici de precipitaţii. Mai observăm că

zonele cu altitudini mai mari ale reliefului beneficiază de un aport mai mare

de precipitaţii.

Datorită acestor cauze separăm punctele cu cantităţi mari cu precipitaţii

(Suceviţa – 767mm) şi punctele cu cantităţi mici de precipitaţii (Mihoveni –

475mm).

22

Figura nr. 12: Distribuţia spaţială a precipitaţiilor atmosferice anuale în Podişul Sucevei (1886 – 1955)

Figura nr.13: Distribuţia spaţială a precipitaţiilor atmosferice anuale în Podişul Sucevei (1886 – 2006)

Tabel nr.2: Precipitaţii medii lunare şi anuale la staţiile meteorologice din Podişul Sucevei şi împrejurimi (1886-2006)

Latit. Long. LUNA STATIA

(N) (E)

Altit. (m) I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII

An

Rădăuţi 47º51' 25º55' 389 26,7 25,1 27,9 46,2 68,2 83,8 86,3 76,9 44,4 32,0 33,4 25,8 576,8

Suceava 47º38' 26º16' 352 24,7 24,0 26,9 43,3 71,3 87,5 85,1 65,5 43,1 35,1 31,5 24,3 562,3

Fălticeni 47º28' 26º18' 348 27,7 24,9 31,9 53,3 82,3 94,9 75,2 73,6 39,7 33,8 33,6 29,6 600,6

Cotnari 47º21' 26º59' 289 28,4 24,4 26,2 45,4 56,9 78,9 63,3 58,5 33,7 28,9 33,0 28,5 506,0

Paşcani 47º14' 26º43' 230 27,8 15,8 21,5 26,9 67,7 82,7 106,0 68,4 40,7 35,0 26,3 17,5 536,3

Roman 46º56’ 26º56’ 216 24,0 19,4 24,0 42,6 64,2 78,5 77,0 61,1 40,7 33,8 33,6 26,0 524,9

Dorohoi* 47º58' 26º24' 240 27,3 23,1 26,4 44,0 58,4 74,8 64,8 57,2 34,7 29,4 36,1 25,6 501,8

Botoşani* 47º45' 26º40' 161 32,4 26,0 30,1 41,1 64,7 80,1 70,8 57,2 31,0 29,9 35,7 28,9 527,9

G. Humor* 47º34' 25º54' 490 33,7 31,8 27,3 57,9 50,8 86,0 103,5 84,8 65,4 35,3 32,8 32,7 642,0

Tg.Neamţ* 47º13’ 26º23’ 388 24,1 21,6 28,6 56,6 88,8 104,1 97,6 79,7 55,4 39,3 33,2 25,1 480,9

* - staţii meteorologice din afara Podişului Sucevei

23

Cantităţile zilnice de precipitaţii, înregistrate într-un interval de timp de

24 ore, ne oferă o şi mai mare variabilitate în timp (tabel nr.3-4). Din analiza

valorilor zilnice, se remarcă valorile maxime în lunile mai-iulie, datorită

convecţiei termice, când cantitatea mare de apă este generată de ploile

torenţiale, când pot atinge sau depăşi valoarea medie lunară (de exemplu la

Roman pe data de 29 iulie 1991 au căzut 95,6mm precipitaţii sau la Voitinel

pe data de 7 septembrie 1971 au căzut 97,9mm precipitaţii).

Tabel nr.3: Cantităţile maxime de precipitaţii căzute în 24 ore la staţiile meteorologice

din Podişul Sucevei (1964-2004)

Staţia Cantitatea în 24 h (mm) Data Cotnari* 83,6 25 august 1977 Dolhasca 85,0 6 septembrie 1989 Fălticeni 86,5 7 august 1972 Paşcani 62,8 6 septembrie 1989

Rădăuţi* 77,3 28 iunie 1978 Roman* 95,6 29 iulie 1991 Secuieni 89,0 29 iulie 1991 Strunga 113,7 28 august 1977

Suceava* 85,8 18 iulie 1967

* - date pe perioada 1961 -2006 Tabel nr.4: Cantităţile maxime de precipitaţii căzute în 24 ore la posturile pluviometrice

din Podişul Sucevei (1964-2004) Staţia Cantitatea în 24 h (mm) Data

Adâncata 40,8 6 iunie 1994

Cacica 68,6 28 iulie 1991 Costâna 46,9 26 iunie 1995 Dolhasca 85,0 6 septembrie 1989

Dragomirna 63,0 28 iulie 1991 Fălticeni 86,5 7 august 1972

Fântânele 54,3 4 iulie 1991 Horodnicu de Jos 56,5 24 mai 1995 Horodnicu de Sus 32,5 27 august 1994

Liteni 69,2 29 iulie 1991 Mihoveni 38,0 23 mai 1995 Milişăuţi 38,8 8 septembrie 1996 Părhăuţi 44,5 21 iunie 1991

Putna 67,1 3 iulie 1991 Salcea 54,4 22 iunie 1991 Solca 72,0 22 iunie 1979 Şerbăuţi 71,0 3 august 1991

Ţibeni 80,4 26 aprilie 1995 Vereşti 52,3 4 iulie 1991

Vicovu de Jos 85,9 3 iulie 1991

Voitinel 97,9 7 septembrie 1971

24

STUDIU DE CAZ: PRECIPITAŢIILE DIN SEARA ZILEI DE 30 IUNIE 2006 CĂZUTE LA ARBORE, CAUZE ŞI

CONSECINŢE

Bazinul hidrografic Saca - Clit este aşezat la contactul dintre Obcina

Mare şi Podişul piemontan Marginea – Ciungi. Aproximativ 50% din

suprafaţa bazinului este poziţionată în zona montană, fiind acoperită în cea

mai mare proporţie cu păduri. Cealaltă parte a acestuia aparţine podişului,

terenurile aferente având ca principală destinaţie culturile agricole.

Răspunzătoare de inundaţiile de la Arbore sunt cauze de natură

geomorfologică, hidrografică, antropică etc.

Trăsături geomorfologice. Între acestea identificăm:

- caracteristicile morfometrice şi morfologice net diferenţiate ale

jumătăţilor vestică şi estică ale bazinului şi mai ales schimbarea de pantă la

contactul dintre acestea;

- caracterul depresionar al albiei majore între Clit şi Arbore care în

timpul unor precipitaţii abundente se transformă într-un adevărat lac;

- îngustarea pronunţată a albiei majore spre aval, spre confluenţa cu

pârâul Solca, care permite cu greu evacuarea volumului de apă acumulat în

aria depresionară anterior amintită şi determină creşteri accentuate ale

nivelurilor la viituri.

Condiţiile hidrografice,mai reprezentative sunt date de:

- suprafaţa redusă (≈ 38,5km2), forma alungită a bazinului, tipul de

alimentare pluvio-nival care concură la creşterile frecvente ale nivelurilor şi

debitelor, soldate deseori cu viituri şi inundaţii.

Cauze antropice. Pentru bazinul hidrografic Saca - Clit putem distinge:

- amplasarea necorespunzătoare a gospodăriilor populaţiei în imediata

vecinătate a albiei minore: pe maluri, în albia majoră inundabilă, pe terasele

inferioare inundabile;

25

- infrastructura necorespunzătoare a aşezărilor în cauză (podurile

subdimensionate, colmatarea traseelor naturale de evacuare a apelor pluviale,

lipsa, subdimensionarea sau colmatarea şanţurilor de evacuare a apelor care

nu sunt betonate, lipsa unor canale pluviometrice colectoare care să protejeze

localităţile în zona de contact dintre albiile majore şi versanţi etc.);

- exploatarea necorespunzătoare a fondului forestier care conduce atât la

diminuarea suprafeţelor silvice cu reducerea rolului lor protector, cât şi la

blocarea cu deşeuri lemnoase a traseelor de scurgere şi evacuare a apelor.

Punctual, prin analiza imaginilor radarului Doppler, evenimentele ce au

avut loc în arealul comunei Arbore pot fi derulate pe trei etape:

1. h 2000 - momentul când cele două sisteme multicelulare din NV şi SV

judeţului Suceava s-au unit astfel încât zona de munte a fost acoperită de 7

furtuni ce au dat cantităţi mari de precipitaţii în amonte de Arbore.

2. h 2050 - când în zona Solca s-a format un alt sistem multicelular, cu un

maxim de activitate pe Solca la 2108; continuă ploile torenţiale la Solca,

Cacica, astfel încât s-au înregistrat: la Solca 82 l/m2, Vicovu de Jos 63 l/m2,

Cacica 60 l/m2, C. Moldovenesc 35,4 l/m2.

3. Între (2120-2221) sistemul multicelular din zona Arbore a atins

activitate maximă.

Pagubele totale din comuna Arbore au fost evaluate la 84,22 mld. de lei

vechi, constând în 27 de locuinţe şi 34 de anexe gospodăreşti complet

distruse, alte 24 de case şi 17 anexe parţial avariate (166 de gospodării

afectate în total). Cele mai grave consecinţe ale nefericitului episod „Arbore

2006” rămân cele 12 victime umane (11 din comuna Arbore şi una din

Cacica).

STUDIU DE CAZ: PRECIPITAŢIILE DIN MUNICIPIUL

SUCEAVA ŞI DIN PODIŞUL SUCEVEI (2005 ŞI 2008)

Pentru municipiul Suceava avem două exemple recente semnificative:

26

1. 18 – 19 august 2005. Cantităţile de precipitaţii în 24 de ore au depăşit

100 mm (106,9 mm înregistrată pe 18 august între orele 1400 – 2400 şi pe 19

august 2005 între orele 000 şi 1400).

2. 24 – 25 iulie 2008. La Suceava s-au înregistrat cele mai mari cantităţi

de precipitaţii în 24 de ore. Au căzut 130,7 mm în 18 ore (de pe 24 iulie ora

1200 până pe 25 iulie ora 800), iar între orele 2000 şi 0200 au căzut 72,8 l/m2.

Intensitatea maximă a acestor ploi torenţiale a avut loc la ora 2320 când s-au

înregistrat 26,3 mm.

Fenomenele de secetă şi inundaţii sunt direct legate mai ales de abaterea

pozitivă sau negativă a cantităţilor de precipitaţiilor înregistrate, dar şi de

regimul pluviometric, în strânsă legătură cu celelalte elemente climatice.

Seceta este un fenomen totuşi rar în Podişul Sucevei, gradul de

continentalism mai redus este demonstrat şi de manifestarea mai redusă a

unor fenomene meteorologice extreme (canicula, seceta, grindina, viscolul,

vijelia, îngheţul). Aceste aspecte pot fi puse şi sub influenţele scandinavo-

baltice care caracterizează Podişul Sucevei.

Din reprezentările grafice de tipul climatogramelor Walter-Lieth de la

staţiile Rădăuţi, Suceava, Fălticeni, Cotnari şi Roman pe intervalul 1886-

2006, reiese că perioadele umede sunt dominante. Pentru partea sudică şi sud-

estică (staţiile Roman şi mai ales Cotnari), la sfârşitul lunii august, septembrie

şi începutul lunii octombrie se produc şi perioade de uscăciune.

27

Figura nr.14: Climatogramele Walter-Lieth la staţiile meteorologice din Podişul

Sucevei pentru perioada 1886-2006

28

Climatogramele Walter-Lieth din Podişul Sucevei după valorile medii

multianuale pe perioada 1886-2006 ne redau faptul că fenomenele de secetă şi

uscăciune nu sunt pronunţate (figura nr.14).

Dacă luăm în analiză ultimii 20 ani, pe grupe de 10 ani, situaţia este

aceeaşi, adică avem perioade umede iar fenomenele de secetă şi uscăciune nu

sunt pronunţate şi apar doar izolat, având durate relativ scurte la Cotnari (în

mai pentru intervalul 1997-2006 sau în octombrie pentru 1987-1996). Totuşi,

în decursul ultimilor 20 de ani, apar şi situaţii deosebite în care întâlnim şi

perioade de secetă şi de uscăciune pronunţate. Aceste situaţii apar în anii

1990, 1994 şi 2000. Foarte interesantă este situaţia din anul 2000, în care

perioadele cu secetă şi uscăciune încadrează o perioadă foarte umedă, în care

precipitaţiile lunare depăşesc 100 mm, ajungând chiar la 150 mm/lună (la

Rădăuţi). Aceste situaţii ridică multe probleme activităţii agricole, mai ales

prin durata şi intensitatea lor.

Din analiza climatogramelor Walter-Lieth, putem spune că fenomenul

de secetă şi uscăciune este un fenomen izolat, fiind prezent doar în anumite

situaţii sinoptice. Deci, Podişul Sucevei prezintă un climat mai umed faţă de

zonele învecinate din est şi sud-est (Câmpia Moldovei şi Podişul Central

Moldovenesc).

Riscurile climatice legate de ninsoare şi stratul de zăpadă apar

atunci când ninsorile sunt abundente, adică în intervale de timp relativ scurte,

cantitatea de apă înregistrată din ninsorile căzute este destul de mare (peste

10-15mm în 24 ore). Ninsorile creează mari neajunsuri în transporturi, mai

ales pentru cele rutiere, contribuind, printre altele, şi la diminuarea accentuată

a vizibilităţii. Acestea formează un strat gros de zăpadă, care la rândul lor,

creează probleme în special în desfăşurarea normală a transporturilor rutiere.

Stratul de zăpadă, poate crea mari dificultăţi transporturilor rutiere, în special

în primele ore de după căderea ninsorii şi mai ales pe drumurile în pantă, care

prezintă curbe, intens circulate. Astfel de sectoare, unde se produc frecvent

29

derapări ale autovehiculelor de mare tonaj, urmate de blocarea traficului, se

întâlnesc în toate treptele de relief, deşi frecvenţa lor este mai mare în zonele

înalte.

Numărul zilelor cu strat consistent de zăpadă (peste 10cm de exemplu)

este însă mult mai redus, depinzând de multipli factori, printre care altitudinea

şi forma reliefului, cantităţile de precipitaţii totale, regimul termic din sezonul

rece etc.

De asemenea, zăpada abundentă reprezintă un risc potenţial pentru

apariţia inundaţiilor de primăvară, având în vedere posibilitatea topirii sale

bruşte în cazul unei încălziri masive a vremii, riscul crescând deoarece solul

este saturat cu apă încă din perioada premergătoare formării stratului

respectiv. Cele mai afectate de riscul căderilor masive de zăpadă sunt ariile

intravilane ale localităţilor urbane şi rurale.

Riscurile climatice asociate fenomenului de ceaţă

Ceaţa persistentă afectează mai ales transporturile rutiere şi aeriene.

Activitatea de pe aeroportul Salcea poate fi închisă traficului aerian zile în şir

din cauza scăderii vizibilităţii sub limitele specifice admise (de ex. 24-28

decembrie 2007 şi 16-17 ianuarie 2008). Ceaţa persistentă perturbă serios şi

transporturile rutiere, având în vedere faptul că sectoare extinse ale celor mai

importante şosele urmează cursuri de văi (Siret, Suceava, Moldova) sau

străbat zone depresionare (Rădăuţi) favorabile apariţiei ceţii persistente. Ca

urmare, din cauza reducerii vizibilităţii şi pe fondul vitezelor mari de

circulaţie, într-un trafic foarte intens se pot produce ciocniri în lanţ, care, de

obicei, se soldează cu victime şi mari pagube materiale.

Trebuie menţionat şi faptul că, în condiţii de inversiune termică

asociată cu ceaţa persistentă, organismul uman se confruntă cu o stare de

disconfort sau, mai mult decât atât, pot să apară îmbolnăviri datorită

temperaturilor foarte scăzute şi umezelii ridicate a aerului.

Riscul asociat ceţii urbane, respectiv smogul, este considerabil în

30

sectorul de albie majoră al Sucevei, afectând în special cartierul Burdujeni

situat în imediata apropiere a platformei industriale a municipiului Suceava.

Bruma şi îngheţul devin fenomene climatice de risc când apar cu 1-3

săptămâni mai devreme toamna şi mai târziu primăvara comparativ cu datele

medii. Efectul este mare când cele două fenomene surprind plantele sau

culturile agricole în stadiu de vegetaţie (înaintea încheierii ciclului fenologic,

toamna sau după reluarea acestuia, primăvara, când plantele abia au răsărit).

Podişul Sucevei are o vulnerabilitate mare în raport cu îngheţurile şi

brumele foarte timpurii (încă de la începutul lunii septembrie – Budui, 2001)

şi târzii (până la jumătatea lunii mai) mai ales din cauza profilului său

economic dominat de sectorul agricol.

Riscurile asociate poleiului se referă, în principal, la reducerea

drastică a coeficientului de frecare cu suprafaţa stratului de gheaţă. Acest

lucru provoacă grave accidente de circulaţie, iar pietonii, în special persoanele

în vârstă, pot suferi fracturi şi alte traumatisme grave, unele cu urmări pentru

tot restul vieţii. Ca exemplu de situaţie cu depunere de polei observată la scara

întregii ţări (deci şi pentru Podişul Sucevei), menţionam ziua de 4 decembrie

1998.

Ariile cu potenţial de risc cel mai ridicat din Podişul Sucevei în ceea ce

priveşte poleiul sunt aşezările umane intens circulate, drumurile europene (de

ex. E 85 Siret – Suceava - Fălticeni – Roman, E 58 Suceava – Gura

Humorului), naţionale (DN 17A Siret – Rădăuţi, DN 29 Suceava – Botoşani,

DN 29A Suceava – Dorohoi, DN 29 C Siret – Botoşani, DN 28A Moţca –

Paşcani etc.) şi pista aeroportului Salcea.

Riscul reprezentat de depunerile de chiciură depinde de greutatea

depunerii (condiţionată, la rândul ei, de dimensiunea acesteia), asociată cu

durata fenomenului. Observaţiile meteorologice arată că, frecvent, depunerile

de chiciură pot atinge grosimi de 10-20 cm, ceea ce înseamnă o greutate de 2-

31

4 kg pe metru liniar de conducător. Durata maximă ajunge la circa 40 de ore

în Podişul Sucevei.

Riscul climatic este mai mare în zonele pomicole (Fălticeni), viticole

(Cotnari), în lungul reţelei de înaltă tensiune (porţiunea de linie de înaltă

tensiune de 220 kV ce leagă municipiul Suceava de municipiul Iaşi şi

porţiunea de linie de înaltă tensiune de 400 kV ce leagă municipiul Suceava

de municipiul Bacău), al firelor telefonice, stâlpurilor de susţinere a acestor

fire (cum s-a întâmplat în anii 1961 şi 1971) etc.

În sectorul văilor râurilor Siret, Suceava şi Moldova, chiciura se

produce mai frecvent şi are intensităţi mai mari, datorită umidităţii mai

ridicate, persistenţei mai mult timp a ceţurilor şi inversiunilor termice.

Factorii de risc asociaţi viscolului sunt multipli. În primul rând, este

vorba despre vântul puternic, care determină troienirea zăpezii în dreptul unor

obstacole. În al doilea rând, trebuie menţionată scăderea semnificativă a

temperaturii aerului, care poate fi privită din două puncte de vedere: aerul

foarte rece care se instalează în condiţiile existenţei unui regim anticiclonic

continental de iarnă, la care trebuie adăugată răcirea suplimentară datorată

vitezei mari a vântului, care impune ca temperatura echivalentă să fie scăzută.

În al treilea, dar nu în ultimul rând, trebuie amintite şi depunerile

groase de gheaţă.

Riscurile climatice asociate grindinii

În Podişul Sucevei, ca de altfel în întreaga ţară, grindina este specifică

sezonului cald. Greloanele de grindină produc pagube foarte mari culturilor

agricole, de multe ori acestea fiind iremediabil compromise. Grindina are şi

alte consecinţe negative spargerea suprafeţelor de geamuri, a ţiglelor,

deteriorarea obiectelor metalice mai puţin rezistente (caroseriile de

automobile). Grindina poate produce şi victime umane, decesul survenind din

cauza rănilor provocate de greloanele de gheaţă.

32

IMPORTANŢA CLIMEI PENTRU ECONOMIA

PODIŞULUI SUCEVEI Importanţa climatului unei regiuni pentru mediul geografic al acesteia,

pentru viaţa omului şi activităţile economice ce sunt desfăşurate în acel spaţiu,

este foarte mare. Pe ansamblul său, clima Podişului Sucevei prezintă trăsături

cu predominanţă de favorabilitate, dar pe acest fond, se manifestă frecvent şi

excese climatice, excese ce diminuează potenţialul climatic relativ ridicat al

acestei subunităţi a Podişului Moldovei. Uneori, însă, manifestările

elementelor şi fenomenelor climatice sunt destul de imprevizibile, creând

reale dificultăţi oamenilor şi prejudicii economiei.

Cunoscând particularităţile climatice de pe teritoriul Podişului Sucevei,

apreciem că alături de numeroasele ei neajunsuri, cum ar fi, de exemplu, sub

forma ploilor torenţiale, soldate adesea cu mari inundaţii, cu eroziunea şi

spălarea solurilor sau a perioadelor de uscăciune, de secete îndelungate,

viscole puternice, furtuni însoţite de grindină, brume şi îngheţ la sol târzii de

primăvară ori timpurii de toamnă, inversiuni de temperatură, depuneri de

polei, cu toate implicaţiile care decurg şi se răsfrâng asupra economiei şi stării

sociale a populaţiei, clima Podişului Sucevei are şi o seamă de trăsături

pozitive care ţin de energia radiantă, energia termică, energia eoliană,

precipitaţiile atmosferice ori de unele fenomene hidrometeorologice.

Temperatura aerului este elementul de care nu putem face abstracţie

nici într-o zi din an, evoluţia ei diurnă, de la o zi la alta, de la o lună la alta, de

la un anotimp la altul, influenţându-ne viaţa.

Resursele termice, ce pot fi valorificate în agricultură, construcţii,

urbanistică, balneologie, de exemplu, sunt sub forma mediilor termice lunare

şi anuale pozitive, a numărului de zile de vară şi tropicale (care constituie o

premisă favorabilă pentru dezvoltarea şi maturizarea plantelor de cultură,

unele dintre ele chiar pretenţioase faţă de condiţiile de temperatură cum ar fi:

33

porumbul, floarea soarelui, viţa de vie, tomatele, fasolea, castraveţii), a

numărului de zile fără îngheţ sau a sumelor de temperaturi medii diurne care

sunt egale sau depăşesc anumite limite cum ar fi: ≥0°C, ≥5°C, ≥10°C şi

≥15°C.

Temperaturile foarte reduse din cursul sezonului rece, determină

necesitatea de a trece la o vestimentaţie adaptată frigului şi la consumul unor

însemnate cantităţi de combustibili destinat încălzirii locuinţelor individuale şi

a diverselor instituţii, clădiri cu destinaţie publică, spaţii comerciale etc. În

sezonul rece, temperaturile scăzute pot fi asociate cu ceţuri persistente sau cu

intensificări ale vântului însoţite de viscol, generând astfel, un disconfort

termic accentuat, organismul uman pierzând rapid din rezerva de căldură

proprie. Organismul uman suportă foarte greu combinaţia dintre temperaturile

scăzute şi vânturile cu viteze ridicate. Dacă în atmosferă persistă şi ceaţa,

senzaţia de ger este complet accentuată. Temperaturile reduse creează

probleme nu numai omului, a cărui stare de disconfort creşte în afara spaţiilor

încălzite, ci şi sistemului de transporturi (motoarele diesel pornesc foarte greu

la temperaturi scăzute) şi economiei agricole, atât în sectorul zootehnic cât şi

în cel vegetal.

În condiţiile în care temperatura aerului ajunge frecvent în zilele de

vară la valori ≥25°C sau ≥30°C, organismul uman suportă mai greu astfel de

temperaturi ridicate, persoanele suferinde de afecţiuni cardio-vasculare,

supraponderale, bătrânii şi copii, întâmpinând serioase probleme legate de

disconfortul termic. Temperaturile ridicate din timpul nopţilor de vară creează

multor persoane probleme de odihnă, prelungind stresul termic din timpul

zilei, diminuându-le capacitatea de concentrare şi predispoziţia spre efort

intelectual sau fizic. Temperaturile maxime absolute din aer înregistrate în

Podişul Sucevei s-au încadrat între 35,8°C (Rădăuţi – 22 august 2000) şi

38,8°C (Fălticeni – 20 iulie 1960), iar cele de pe suprafaţa solului între 57,0°C

34

(Suceava) şi 61,4°C (Roman), ridicând reale probleme populaţiei şi greutăţi

economice.

Podişul Sucevei are un potenţial termic mai redus, având frecvente

inversiuni de temperatură. Pentru a ilustra această afirmaţie, exemplificăm cu

suma în grade a temperaturilor efective ≥10°C care scade la aproape 2400°C

în Depresiunea Rădăuţi (Rădăuţi – 2404,5°C), variază între 2500-2670°C în

partea centrală a Podişului Sucevei (Suceava – 2537,3°C şi Fălticeni –

2674,3°C) şi se situează în jur de 3000°C în partea sud-estică a regiunii

(Cotnari – 3008,5°C şi Roman – 2887,9°C).

Alături de temperaturile medii zilnice sau care depăşesc 10°C şi durata

perioadei în care se înregistrează acestea, prezintă importanţă şi acele

temperaturi ale aerului care se situează sub această valoare. De exemplu,

pentru diferitele regiuni geografice, în general, dar mai ales pentru oraşe, care

concentrează un număr mare de populaţie, este necesară cunoaşterea datelor

medii zilnice de producere a temperaturilor aerului sub limita de 10°C,

temperatură de la care, potrivit normativelor în vigoare pentru România,

începe încălzirea interioarelor. Prin urmare, datele medii de trecere a

temperaturii diurne sub 10°C, ca şi intervalul cuprins între începutul şi

sfârşitul producerii acesteia corespunde cu perioada de încălzire a

interioarelor, parametru de care depinde, mai departe, planificarea cantităţii de

combustibil necesar unui centru urban. Sub acest aspect, folosind metoda

histogramelor, perioada de încălzire a interioarelor pe teritoriul Podişul

Sucevei variază foarte mult. Astfel, această perioadă este de aproximativ 175-

190 zile în sudul şi estul Podişului şi peste 200 zile în nordul regiunii.

În aceste condiţii, încălzirea interioarelor durează mai mult în nordul

Podişului Sucevei, faţă de sud, cu aproape o lună de zile. Perioada de încălzire

începe mai devreme (în primele zile ale lunii octombrie) şi sfârşeşte mai

târziu (în cursul celei de-a treia decade a lunii aprilie) în nord decât în sud,

35

unde încălzirea interioarelor începe din a doua jumătate a lunii octombrie şi se

termină la jumătatea lunii aprilie (tabel nr.5).

Tabel nr.5: Începutul, sfârşitul şi durata medie (în zile) a intervalului anual de

încălzire a interioarelor în Podişul Sucevei

Intervalul de încălzire Staţia

Începutul Sfârşitul

Durata de încălzire a

interioarelor

Rădăuţi 3 X 28 IV 208

Suceava 6 X 23 IV 200

Fălticeni 9 X 21 IV 195

Cotnari 25 X 19 IV 177

Roman 12 X 17 IV 188

Cât priveşte diferenţa dintre perioada de încălzire a interioarelor în

regiunile din sud şi est faţă de regiunile din nord şi vest, aceasta este mai mare

cu circa 30 zile. În concluzie, în timp ce perioada de încălzire a interioarelor

în partea sud-estică a Podişului Sucevei este de 175-190 zile (6 luni pe an), în

partea nord-vestică ajunge la circa 200-210 zile (7 luni pe an).

Conturarea însă a necesităţilor termice ale principalelor plante de

cultură nu poate fi ruptă sau izolată de necesităţile de lumină, umiditate, apă

etc. Fiecare plantă de cultură are anumite cerinţe faţă de factorul termic,

pentru a traversa cu bine fazele fenologice specifice. În funcţie de soi,

cerinţele pluviometrice pot să varieze, mai ales în funcţie de regimul termic şi

implicit de resursa termică. Putem spune că în Podişul Sucevei predomină

cultura porumbului şi a cartofului şi întâlnim condiţii prielnice pentru cultura

grâului de toamnă, sfeclei de zahăr, şi pe mici areale chiar viţei de vie.

36

CONCLUZII Lucrarea Podişul Sucevei – studiu termo-pluviometric pune în evidenţă

individualitatea climatică a acestei subunităţi de relief a Podişului Moldovei,

în mod special din punctul de vedere al celor două elemente climatice

fundamentale, temperatura şi precipitaţiile, care determină de fapt peisajul

unui areal (bio-pedo-climatic).

Valorile celor doi parametri meteo-climatici, rezultat al acţiunii

factorilor climatogeni, pun în evidenţă faptul că Podişul Sucevei constituie o

unitate climatică distinctă. În interiorul acestei unităţi există o serie de

diferenţieri locale, care au putut fi sesizate pe parcursul lucrării.

Modul de abordare a lucrării a urmărit să scoată în evidenţă, per total,

cât şi pentru fiecare element, fenomen sau proces climatic, diferenţierile

produse de modul diferit de acţiune al factorilor climatogeni, ca şi

asemănările produse de acţiunea unitară a acestora. Unele procese şi

fenomene îşi au baza de producere în teritoriile învecinate, dar acţionează

intens pe teritoriul Podişului Sucevei. Rezultatele obţinute justifică existenţa

unui climat continental de tranziţie (de la climatul temperat continental

moderat specific Europei vestice la climatul temperat continental propriu-zis

specific Europei estice) şi respectiv un regim de tranziţie între cel carpatic şi

subcarpatic din vest şi cel de dealuri joase şi de câmpie din est.

Fenomenele hidrometeorologice ce însoţesc diversele stări de vreme

din Podişul Sucevei, au o importanţă deosebită în conturarea caracteristicilor

climatice de ansamblu, regimul şi distribuţia lor spaţială nuanţând pe alocuri

ori scoţând din monotonie evoluţia - de cele mai multe ori repetabilă în timp -

şi distribuţia previzibilă în spaţiu a valorilor climatice care dau trăsăturile

definitorii ale climatului.

Majoritatea fenomenelor meteo-climatice, prin manifestările lor,

prezintă un mai mare sau mai mic risc climatic. Între fenomenele

37

hidrometeorologice identificate din Podişul Sucevei ca având un potenţial de

risc ridicat, se detaşează: grindina, viscolul şi ceaţa.

Manifestările extreme ale unor elemente sau fenomene climatice aduc,

de cele mai multe ori, prejudicii materiale, financiare, de unde se vede

necesitatea acută a asigurărilor financiare care trebuie să pătrundă şi în sfera

agriculturii, ramură economică ce suferă deseori de pe urma calamităţilor

naturale, între care un loc important îl deţin cele climatice.

Valorile parametrilor termo-pluviometrici, rezultat al acţiunii factorilor

climatogeni, pun în evidenţă, în mare măsură, faptul că Podişul Sucevei

constituie o unitate climatică distinctă. În interiorul acestei unităţi climatice

există o serie de diferenţieri locale, topoclimatice. Pentru evidenţierea

potenţialului climatic local, trebuie avute în vedere criteriile geografice

complexe, care evidenţiază interdependenţa dintre toţi factorii genetici.

Particularităţile locale de relief determină o gamă foarte largă de

particularităţi climatice locale (topoclimatice) care se dezvoltă atât pe

orizontală cât şi pe verticală. În raport cu ponderea fiecărui factor

climatogenetic, s-au delimitat topoclimatele complexe.

Analiza acestor topoclimate presupune interpretarea datelor tuturor

elementelor climatice (temperatura aerului, precipitaţiile atmosferice, vântul,

umiditatea aerului, nebulozitatea, durate de strălucire a Soarelui, presiunea

atmosferică). Prezentul studiu face referire doar la temperatura aerului şi

precipitaţiile atmosferice. De aceea, a fost dificil de caracterizat şi analizat, în

profunzime, problematica topoclimatelor existente în Podişul Sucevei.

Individualizarea topoclimatelor complexe a fost făcută pe baza doar a

indicilor cantitativi termo-pluviometrici, ţinându-se seama de gradul de

complexitate al teritoriului. Topoclimatele elementare reprezintă

particularităţi detaliate ale suprafeţei active cu rol climatogen. Acţiunea

elementelor şi fenomenelor climatice locale asupra topoclimatelor complexe

şi elementare are importanţă locală, ea exercitându-se atât pe orizontală

38

(terenuri afectate de îngheţuri, brume, inundaţii, înzăpeziri etc.) cât şi pe

verticală (inversiuni de temperatură, viscole etc.), în spaţiul topoclimatic.

Etajul climatic în care se încadrează Podişul Sucevei este etajul

climatic de dealuri şi podişuri, între 200 – 800 m altitudine, cu două subetaje:

de dealuri joase (de la cca. 200 m la 450-500 m altitudine) şi de dealuri înalte

(de la 500 la 800 m).

În zona studiată există un singur topoclimat complex, şi anume cel al

Podişului Sucevei. Astfel, în zona climatică temperat continentală, arealul

studiat se încadrează în două sectoare de provincie climatică:

• sectorul de provincie climatică cu influenţe baltice cuprinde partea

nordică, nord-vestică şi centrală;

• sectorul de provincie climatică cu influenţe de ariditate cuprinde

partea sudică şi sud-estică;

Ţinutul climatic corespunzător etajului climatic este al dealurilor şi

podişurilor iar subţinutul climatic este cel al Podişului Moldovei. Districtele

climatice sunt diferenţiate pe baza condiţiilor relativ omogene, astfel încât din

acest punct de vedere Podişul Sucevei face parte din districtul climatic de

pădure.

Caracteristicile variate ale suprafeţei active din Podişul Sucevei. Au

determinat delimitarea unui număr mare de topoclimate elementare.

Topoclimatele elementare naturale sunt reprezentate de topoclimate de: văi,

lunci, terase, cueste, versanţi cu diferite expoziţii, culmi deluroase (principale

şi secundare), păduri şi depresiuni (adăpost). Topoclimatele elementare

antropice sunt reprezentate de un număr mare de topoclimate: lacuri de

acumulare, iazuri, localităţi rurale, localităţi urbane, platforme industriale,

livezi, podgorii, culturi agricole şi păşuni.

Podişul Sucevei se încadrează în zona climatului temperat continental

de tranziţie de la exteriorul arcului carpatic (tranziţie de la climatul temperat

oceanic specific vestului Europei la cel temperat continental ce se

39

excesivizează pe măsura ce ne îndreptam spre extremitatea estica a Europei,

influentele nordice, baltice, plasând acest podiş ca aparţinând extremităţii sud-

estice a sectorului climatic scandinavo-baltic), în etajul climatic de dealuri şi

podişuri cu altitudini medii spre joase, etaj încadrat la rândul său între etajul

climatic montan din vest şi etajul climatic de dealuri joase şi câmpii din est.

Poziţia matematică pe glob şi geografică în cadrul Europei şi a

României îşi lasă amprenta asupra manifestărilor contradictorii adeseori a

factorilor radiativi şi mai ales a celor dinamici. La acestea se adaugă

varietatea reliefului (altitudinală, de orientare, expoziţie, fragmentare etc.), a

hidrografiei, a învelişului bio-pedo-geografic, umanizarea intensă, profilul

agrar-industrial al economiei etc. care conduc la o fragmentare accentuată a

fondului funciar şi, în consecinţă la o mozaicare a caracteristicilor suprafeţei

active. Apar astfel particularităţi topoclimatice şi microclimatice locale.

Răscrucea climatică în care se plasează podişul şi eterogenitatea

cadrului geografic al acestuia se constituie ca o premisă favorabilă

manifestării unor fenomene meteo-climatice de risc dintre cele mai diverse,

detaşându-se ca predominante şi mai reprezentative cele specifice sezonului

rece: îngheţuri şi brume târzii de primăvară şi timpurii de toamna, ninsorile

abundente şi stratul gros de zăpadă, viscole intense şi troieniri ale cailor

rutiere şi feroviare, depuneri îngheţate, ceţuri persistente mai ales pe văi,

valuri de frig şi inversiuni termice etc.

Nu putem să nu amintim faptul ca Podişul Sucevei este expus şi unor

fenomene de risc specifice sezonului cald: furtunile de grindină însoţite de

oraje, ploile torenţiale, perioade uneori lungi de uscăciune si secetă.

Cunoaşterea detaliată a acestora ar răspunde unor imperioase necesităţi

practice, economice.

40

BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ

• ANDRIŢOIU N. (1962) – „Calculul radiaţiei directe şi consideraţii

asupra regimului radiativ în R.P. Română”, Culegere de lucrări ale Institutului Meteorologic pe anul 1960, Bucureşti.

• ANDRIŢOIU N., CIOCOIU I. (1968) – „Bilanţul radiativ în

câteva puncte ale teritoriului R.S.R.”, Culegere de Lucrări ale Institutului Meteorologic pe anul 1966, Bucureşti.

• APĂVĂLOAE M., APOSTOL L., PÎRVULESCU I. (1987) – „Contribuţii la cunoaşterea inversiunilor termice din Depresiunea Rădăuţi”, Lucrările Seminarului Geografic „Dimitrie Cantemir”, nr.7/1987, Universitatea „Al.I.Cuza”, Iaşi.

• APĂVĂLOAE M., APOSTOL L., PÎRVULESCU I. (1988) – „Caracteristici ale inversiunilor termice din Podişul Fălticenilor”, Lucrările Seminarului Geografic „Dimitrie Cantemir”, nr.8/1987, Universitatea „Al.I.Cuza”, Iaşi.

• APOSTOL L. (1990) – „Anomalii ale temperaturii aerului pe

teritoriul Moldovei”, Lucrările Seminarului Geografic „Dimitrie Cantemir”, nr.9/1988, Universitatea „Al.I.Cuza”, Iaşi.

• APOSTOL L. (2000) – „Meteorologie şi climatologie”, Editura Universităţii Suceava.

• APOSTOL L. (2004) – „Clima Subcarpaţilor Moldovei”, Editura Universităţii Suceava.

• BÂZÂC GH. (1983) – „Influenţa reliefului asupra principalelor

caracteristici ale climei României”, Editura Academiei, Bucureşti. • BĂCĂUANU V., BARBU N., PANTAZICĂ MARIA,

UNGUREANU AL., CHIRIAC D. (1981) – „Podişul Moldovei. Natura,

om, economie”, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti. • BĂLESCU O.I. , BEŞLEAGĂ N. (1962) – „Viscolele în R.P.

Română”, C.S.A., Institutul Meteorologic, Bucureşti. • BĂLESCU O.I. , MILITARU FLORICA (1966) – „Studiul

grindinii în R.S.România”, Culegere de lucrări ale Institutului Meteorologic pe 1964, Bucureşti.

• BERBECEL O. şi colaboratori (1970) – „Agrometeorologia”, Editura Ceres, Bucureşti.

• BERBECEL O., NEACŞA O. (1966) – „Climatologie şi

agrometeorologie”, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti. • BOGDAN OCTAVIA (1978) – „Fenomene climatice de iarnă şi de

vară”, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti. • BOGDAN OCTAVIA (1980) – „Potenţialul climatic al

Bărăganului”, Editura Academiei, Bucureşti.

41

• BOGDAN OCTAVIA (2005) - „Repere în climatologia

românească”, „Romanian Journal of Climatology”, volumul 1/2005, Editura Universităţii „Al.I.Cuza” Iaşi.

• BOGDAN OCTAVIA, NICULESCU ELENA (1999) – „Riscurile

climatice din România”, Academia Română, Institutul de Geografie, Bucureşti.

• BORDEI–ION ECATERINA (1983) – „Rolul lanţului alpino -

carpatic în evoluţia ciclonilor mediteraneeni”, Editura Academiei, Bucureşti. • BORDEI-ION ECATERINA, BORDEI-ION N. (1986) –

„Ciclogeneza orografică carpatică, proces atmosferic specific românesc”, Studii şi Cercetării Meteorologice, Institutul de Meteorologie şi Hidrologie, Bucureşti.

• BUDUI V. (2001) – „Condiţii aerosinoptice de producere a

brumelor timpurii de toamnă în Moldova”, Analele Universităţii „Ştefan cel Mare” Suceava, secţiunea Geografie, anul X, Suceava.

• CAZACU GABRIELA (1979) – „Rolul circulaţiei atmosferice şi al

reliefului în producerea precipitaţiilor pe teritoriul României”, Studii şi cercetări de meteorologie 1, Institutul de Meteorologie şi Hidrologie, Bucureşti.

• CĂLINESCU, GH., CĂLINESCU NICULINA, SOARE, ELENA (1994) – „Caracteristici şi tendinţe ale precipitaţiilor maxime căzute în

diferite intervale de timp în Moldova”, Lucrările Seminarului Geografic „Dimitrie Cantemir” , nr. 13-14, 1993-1994, Iaşi.

• CIULACHE S. (1997) – „Clima depresiunii Sibiu”, Editura Universităţii din Bucureşti.

• CIULACHE S., IONAC NICOLETA (1995) – „Fenomene

geografice de risc”, Editura Universităţii din Bucureşti. • DAVIDESCU G. (1984) – „Influenţa condiţiilor meteorologice

asupra producţiei pajiştilor din Podişul Sucevei”, Lucrările Seminarului Geografic “Dimitrie Cantemir“, nr. 4/1983, Universitatea “Al. I. Cuza” Iaşi.

• DAVIDESCU G. (2005) - „Periodicităţi şi oscilaţii climatice pe

teritoriul Podişului Moldovei”, „Romanian Journal of Climatology”, volumul 1/2005, Editura Universităţii „Al.I.Cuza” Iaşi.

• DIACONESCU I.GH. (1966) – „Mersul radiaţiei globale şi

fenomenele meteorologice”, Culegere de lucrări ale Institutului Meteorologic pe anul 1964, Bucureşti.

• DIACONESCU I.GH. (1966) – „Radiaţia efectivă în ţara noastră”, Culegere de lucrări ale Institutului Meteorologic pe anul 1965, Bucureşti.

• DONCIU C. (1958) – „Evapotranspiraţia în R.P.R”, Meteorologia, hidrologia şi gospodărirea apelor, vol. III, nr.1, Bucureşti.

42

• DONCIU C. (1965) – „Contribuţie la studiul evapotranspiraţiei

potenţiale în R.S.România”, Meteorologia, hidrologia şi gospodărirea apelor, vol. X, nr.9, Bucureşti.

• DONCIU C., GOGORICI ECATERINA (1972) - „Caracteristici

ale regimului termic al solului din zone de câmpie şi deal din România”, Culegere de lucrări ale Institutului Meteorologic pe anul 1969, Bucureşti.

• DONEAUD A. (1958) – „Cercetări asupra ciclonilor europeni cu

deplasare retrogradă”, Memorii şi studii, C.S.A., vol. IV, nr.2. Bucureşti. • DONISĂ I., DAVIDESCU G. (1972) – „Unele particularităţi

termice de pe teritoriul ţării noastre, condiţionate de relieful carpatic”, Analele Ştiinţifice ale Universităţii “Al.I.Cuza” Iaşi, tom XVIII, s.II c.

• DONISĂ I., ERHAN ELENA (1974) – „Curs de climatologie

R.S.R.”, Facultatea Biologie – Geografie, Universitatea “Al.I.Cuza” Iaşi. • DRAGOTĂ CARMEN (2006) – „Precipitaţiile excedentare din

România”, Editura Academiei Române, Bucureşti. • DRAGOTĂ CARMEN, NEDA ANA, NEDELCU G. (1996) –

„Efectele asupra calităţii mediului cauzate de precipitaţiile excepţionale

căzute în iunie 1995 în bazinele hidrografice superioare ale râurilor Suceava

şi Moldova”, Analele Universităţii „Ştefan cel Mare” Suceava, secţiunea Geografie - Geologie, anul V, Suceava.

• DRAGOTĂ CARMEN, SZENYES MARIA (1997) – „Cantităţile

maxime de precipitaţii căzute în intervalul de 24 ore în România”, Analele Universităţii din Oradea, secţiunea Geografie, VII/1997, Oradea.

• DRAGOTĂ CARMEN, VASENCIUC FELICIA (1998) – „Impactul factorilor de hazard climatic generat de precipitaţiile atmosferice

excedentare căzute în intervalul 1 ianuarie – 1 octombrie 1997 pe teritoriul

României, cu referire specială la Moldova”, Lucrările Seminarului Geografic „Dimitrie Cantemir”, Nr. 17-18/1997-1998, Iaşi.

• DRĂGHICI I. (1988) – „Dinamica atmosferei”, Editura Tehnică, Bucureşti.

• ERHAN ELENA (1969) - „Circulaţia locală a atmosferei în zona

oraşului Iaşi”, Analele Ştiinţifice ale Universităţii “Al.I.Cuza” din Iaşi, secţiunea II c, geologie-geografie, tom XV.

• ERHAN ELENA (1979) – „Clima şi microclimatele din zona

oraşului Iaşi”, Editura „Junimea”, Iaşi. • ERHAN ELENA (1981) - „Contribuţii la studiul inversiunilor de

temperatură din depresiunea Câmpulung Moldovenesc”, Lucrările Seminarului Geografic „Dimitrie Cantemir”, Nr. 1/1980, Iaşi.

• ERHAN ELENA (1982-1987) - „Curs de meteorologie-climatologie

(vol. I-II)”, Editura Universităţii „Al.I.Cuza” Iaşi.

43

• ERHAN ELENA (1983) - „Fenomenul de secetă în Podişul

Moldovei”, Analele Ştiinţifice ale Universităţii “Al.I.Cuza” din Iaşi, secţiunea II b, geologie-geografie, tom XXIX.

• ERHAN ELENA (1986) - „Fenomenul de grindină în Podişul

Moldovei”, Analele Ştiinţifice ale Universităţii “Al.I.Cuza” din Iaşi, secţiunea II b, geologie-geografie, tom XXXII.

• ERHAN ELENA (1988) – „Consideraţii asupra precipitaţiilor

atmosferice din partea de est a României”, Lucrările Seminarului Geografic „Dimitrie Cantemir”, Nr. 8/1987, Iaşi.

• ERHAN ELENA (1990) – „Parametri meteorologici de importanţă

practică pentru zona oraşului Câmpulung Moldovenesc”, Lucrările Seminarului Geografic „Dimitrie Cantemir”, Nr. 9/1988, Iaşi.

• ERHAN ELENA (1992) – „ Particularităţile meteorologice ale

anilor 1989-1990 în România”, Lucrările Seminarului Geografic „Dimitrie Cantemir”, Nr. 10/1990, Iaşi.

• ERHAN ELENA (1992) – „Clima Podişului Moldovei”, în Geografia României, vol. IV, Editura Academiei, Bucureşti.

• ERHAN ELENA (1999) - „Meteorologie şi climatologie practică”, Editura Universităţii „Al.I.Cuza”, Iaşi.

• ERHAN ELENA (2001) – „Consideraţii privind resursele climatice

ale Moldovei”, Lucrările Seminarului Geografic „Dimitrie Cantemir”, Nr. 19-20/1999-2000, Iaşi.

• ERHAN ELENA (2002) – „Ninsoarea şi stratul de zăpadă pe

teritoriul Moldovei”, Lucrările Seminarului Geografic „Dimitrie Cantemir”, Nr. 21-22/2000-2001, Iaşi.

• ERHAN ELENA (2004) – „Aspecte ale foehnizării aerului în estul

României”, Lucrările Seminarului Geografic „Dimitrie Cantemir”, Nr. 23-24/2002-2003, Iaşi.

• ERHAN ELENA, APETREI M. (2005) - „Variabilitatea în timp a

precipitaţiilor atmosferice la Iaşi”, „Romanian Journal of Climatology”, volumul 1/2005, Editura Universităţii „Al.I.Cuza” Iaşi.

• ERHAN ELENA, PLEŞCA GH. (1964) - „Contribuţii la

cunoaşterea climei din zona oraşului Fălticeni”, Analele Ştiinţifice ale Universităţii “Al.I.Cuza” din Iaşi, secţiunea II b, geologie-geografie, tom X.

• ERHAN ELENA, ŞTEFAN VALENTINA (1990) – „Consideraţii

asupra fenomenelor de brumă şi îngheţ din Câmpia Moldovei”, Lucrările Seminarului Geografic „Dimitrie Cantemir”, Nr. 9/1988, Iaşi.

• GHEORGHIU E. (1970) – „Contribuţii la studiul climei din

Depresiunea Rădăuţi”, Analele Ştiinţifice ale Universităţii “Al.I.Cuza” Iaşi, tom XVI, s.II c.

44

• GRAMA M. (1963) - „Condiţiile meteorologice care favorizează

producerea şi menţinerea ceţurilor pe aeroporturile Bacău, Iaşi şi Suceava”, Culegere de lucrări ale Institutului Meteorologic pe anul 1961, Bucureşti.

• GUGIUMAN I., COTRĂU M. (1975) – „Elemente de climatologie

urbană, cu exemple din România”, Editura Academiei R.S.R., Bucureşti. • GUGIUMAN I., PLEŞCA GH., ERHAN ELENA, STĂNESCU I.

(1960) – „Unităţi şi subunităţi climatice în partea de est a R.P.Române”, Analele ştiinţifice Universitatea „Al.I.Cuza”, secţiunea II, tom VI, fascicul 4, Iaşi.

• GUGIUMAN I., PETRAŞ EUGENIA (1963) – „Rolul dinamicii

atmosferei şi a factorilor geografici în determinarea regimului temperaturii

aerului în partea de est a R.P. Române”, Analele Ştiinţifice ale Universităţii “Al.I.Cuza” Iaşi, tom IX, seria II, b, Iaşi.

• GUŢIC O.I. (1974) – „Clima din zona oraşului Dorohoi”, Casa Corpului Didactic, Botoşani.

• IONAC NICOLETA (1999) – „Clima şi comportamentul uman”, Editura Enciclopedică, Bucureşti.

• IVANOV MARIA, VINOGRADOV MAGDA, FETOV V. (1964) - „Nomograme pentru determinarea datei primului şi ultimului îngheţ şi a

duratei perioadei fără îngheţ cu diferite asigurări pentru teritoriul

R.P.Române”, Culegere de lucrări ale Institutului Meteorologic pe anul 1962, Bucureşti.

• IVANOV MARIA, VINOGRADOV MAGDA, FETOV V. (1966) - „Nomograme pentru determinarea datei trecerii temperaturii medii zilnice a

aerului prin -5, 0, 5, 10 şi 15°C pentru teritoriul R.P.Române”, Culegere de lucrări ale Institutului Meteorologic pe anul 1964, Bucureşti.

• KOSTIN S.I., POKROVSKAIA T.V. (1964) – „Climatologie –

metode de prelucrare a datelor climatologice”, Editura Ştiinţifică, Bucureşti. • LARION DANIELA (2004) – „Clima municipiului Vaslui”, Editura

„Terra Nostra”, Iaşi. • LUPU-BRATILOVEANU N. (1992) – „Podişul Sucevei. Geografie

umană”, Universitatea „Al.I.Cuza”, Iaşi. • MARCU M. (1983) – „Meteorologie şi climatologie forestieră”,

Editura Ceres, Bucureşti. • MIHAI ELENA (1975) – „Depresiunea Braşov. Studiu climatic”,

Editura Academiei, Bucureşti. • MIHAI ELENA, CAZACU GABRIELA (1969) – „Caracteristici

meteorologice ale intervalului rece 1967-1968 în R.S.România”, Culegere de Lucrări ale Institutului Meteorologic pe anul 1967, Bucureşti.

• MIHĂILĂ D. (2001) – „Trăsăturile definitorii ale climei Câmpia

Moldovei”, Analele Universităţii „Ştefan cel Mare” Suceava, secţiunea Geografie, anul X, Suceava.

45

• MIHĂILĂ D. (2004) – „Câteva aspecte legate de variabilitatea

evoluţiei în timp a elementelor şi fenomenelor climatice din Câmpia

Moldovei”, Analele Universităţii „Ştefan cel Mare” Suceava, secţiunea Geografie, anul XIII, Suceava.

• MIHĂILĂ D. (2005) – „Tendinţele evoluţiei temperaturii aerului în

Podişul Sucevei”, Analele Universităţii „Ştefan cel Mare” Suceava, secţiunea Geografie, anul XIV, Suceava.

• MIHĂILĂ D. (2006) – „Câmpia Moldovei. Studiu climatic”, Editura Universităţii din Suceava, Suceava.

• MIHĂILĂ D., TĂNASĂ I., BOSTAN DIANA (2006) - „Precipitaţiile din seara de 30 iunie 2006 de la Arbore; cauze şi consecinţe”, Lucrările Seminarului Geografic “Dimitrie Cantemir“, nr. 27/2006, Universitatea “Al. I. Cuza” Iaşi.

• MIHĂILĂ D., IFTINCA I. (1997) – „Câteva aspecte legate de

circulaţia maselor de aer în nordul Câmpiei Moldovei”, Lucrările Seminarului Geografic „Dimitrie Cantemir”, Nr. 13-14/1993-1994, Iaşi.

• MIHĂILĂ D., BUDUI V., CRISTEA I., TĂNASĂ I. (2006) – „Consideraţii asupra riscurilor climatice în judeţul Suceava”, Analele Universităţii „Ştefan cel Mare” Suceava, secţiunea Geografie, anul XV, Suceava.

• MIHĂILESCU I.F. (2001) – „Studiu climatic şi microclimatic al

văii râului Bistriţa în sectorul montan cu lacuri de acumulare”, Editura Ex Ponto, Constanţa.

• MIHĂILESCU V. (1969) – „Geografia fizică a României”, Editura Ştiinţifică, Bucureşti.

• NEACŞA O., POPOVICI C. (1969) – „Repartiţia duratei de

strălucire a Soarelui şi a radiaţiei globale pe teritoriul României”, Culegere de lucrări ale Institutului Meteorologic pe anul 1967, Bucureşti.

• NEAMU GH. şi al. (1968) – „Cazuri de inversiuni termice în

depresiunile intracarpatice Petroşani, Braşov şi Câmpulung Moldovenesc”, Hidrotehnica, volumul 15, nr. 5, Bucureşti.

• NISTOR B. (2005) - „Fenomenele de rouă şi de brumă în Podişul

Sucevei”, „Romanian Journal of Climatology”, volumul 1/2005, Editura Universităţii „Al.I.Cuza” Iaşi.

• NISTOR B. (2006) - „The Air Temperature Regime in the Suceava

Plateau (1991-2000)”, Lucrările Seminarului Geografic “Dimitrie Cantemir“, nr. 26/2005, Universitatea “Al. I. Cuza” Iaşi.

• NISTOR B. (2006) – „Trăsături ale inversiunilor termice din valea

Siretului (sectorul Siret –Roman)”, Analele simpozionului „Euroregiunea de Nord-est - Prutul de Sus” Botoşani.

46

• NISTOR B. (2007) - „Fenomenele climatice de risc specifice

sezonului rece în Podişul Sucevei”, Analele simpozionului „Euroregiunea de Nord-est - Prutul de Sus” Botoşani.

• NISTOR B. (2007) – „Fenomenele climatice de risc specifice

sezonului cald în Podişul Sucevei”, Analele simpozionului „Euroregiunea de Nord-est - Prutul de Sus” Botoşani.

• NISTOR B. (2007) – „Frecvenţa perioadelor ploioase şi secetoase

în Podişul Sucevei”, Analele Universităţii „Ştefan cel Mare” Suceava, secţiunea Geografie, anul XVI, Suceava.

• NISTOR B. (2007) - „Precipitaţiile atmosferice – resursă climatică

a Podişului Sucevei. Câteva consideraţii teoretice”, Analele Universităţii „Ştefan cel Mare” Suceava, secţiunea Geografie, anul XVI, Suceava.

• OPREA C., COSTACHE MARIANA (2005) - „Climatul radiaţiei

solare în Moldova”, „Romanian Journal of Climatology”, volumul 1/2005, Editura Universităţii „Al.I.Cuza” Iaşi.

• PĂTĂCHIE IULIA, OPRESCU ALEXANDRA, CĂLINESCU NICULINA (1979) – „Particularităţile repartiţiei cantităţilor excepţionale

de precipitaţii pe teritoriul R.S.România”, Studii şi Cercetări de Meteorologie, Bucureşti.

• POP GH. (1964) – „Climatologie”, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti.

• POP GH. (1988) – „Introducere în meteorologie şi climatologie”, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti.

• POPOVICI ANA, DRAGOTĂ CARMEN, BECHEANU VIORICA (1996) - „Analiza averselor de ploaie însoţite de grindină, din

Podişul Sucevei şi impactul acestora asupra mediului geografic”, Analele Universităţii „Ştefan cel Mare” Suceava, secţiunea Geografie - Geologie, anul V, Suceava.

• POSEA GR., POPESCU N., IELENICZ M. (1974) – „Relieful

României”, Editura Ştiinţifică, Bucureşti. • RĂDOANE N. (2002) – „Geografia fizică a României”, Editura

Universităţii, Suceava. • ROBOŞ TEREZA (1963) - „Prima şi ultima zi cu brumă în

R.P.Română”, Culegere de lucrări ale Institutului Meteorologic pe anul 1961, Bucureşti.

• RUNCANU T., DRAGOTĂ CARMEN (1992) – „Consideraţii

asupra regimului pluviometric în 1991 pe teritoriul României”, Studii şi Cercetări de Meteorologie, Bucureşti.

• SCURTU D. (1976) - „Unele caracteristici ale condiţiilor

meteorologice de la Suceava, din anii 1950-1974”, Lucrări ştiinţifice S.C.A. Suceava.

47

• SCURTU D., TĂNASĂ I. (2005) - „Aspecte ale evaluării

fenomenului de secetă înregistrat la Suceava (1984-2003)”, „Romanian Journal of Climatology”, volumul 1/2005, Editura Universităţii „Al.I.Cuza” Iaşi.

• SFÂCĂ L. (2005) - „Regimul temperaturii solului din Culoarul

Siretului”, „Romanian Journal of Climatology”, volumul 1/2005, Editura Universităţii „Al.I.Cuza” Iaşi.

• SLAVIC GH.A. (1977) – „Podişul Sucevei. Studiu climatologic”, Teză de doctorat, Facultatea de Geografie şi Geologie, Iaşi.

• SOROCEANU N., AMĂRIUCĂI M. (1998) – „Consideraţii

asupra tendinţei de aridizare a climei în Podişul Moldovei”, Lucrările Seminarului Geografic „Dimitrie Cantemir”, Nr. 17-18/1997-1998, Iaşi.

• STĂNCESCU I. (1983) – „Carpaţii, factori modificatori ai climei”, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti.

• STĂNCESCU I., DAMIAN DOINA (1983) – „Câteva consideraţii

asupra aspectului vremii în ţara noastră determinate de aria de influenţă a

anticiclonului scandinav”, Studii şi cercetări. Meteorologie, pe 1980, Institutul de Meteorologie şi Hidrologie, Bucureşti.

• STOENESCU ŞT. M. (1951) – „Clima Bucegilor”, Memorii şi studii, D.G.H., Institutul Meteorologic Central, Editura Tehnică, Bucureşti.

• STOENESCU ŞT. M., ŢEPEŞ MARIA, BOGORIŢĂ NADEJDA, IVANOV MARIA (1966) - „Repartiţia chichiurei, poleiului şi

lapoviţei pe teritoriul Republicii Socialiste România”, Culegere de lucrări ale Institutului Meteorologic pe anul 1964, Bucureşti.

• STOICA C. (1962) – „Precipitaţii atmosferice în regim

anticiclonic”, Culegere de lucrări a I.M./1960, Bucureşti. • STOICA C., CRISTEA N. (1971) – „Meteorologie generală”,

Editura Tehnică, Bucureşti. • TĂNASĂ I., MIHĂILĂ D. (2005) – „Variabilitatea cantităţilor de

precipitaţii înregistrate la staţia meteorologică Suceava”, Culegere de lucrări, sesiunea anuală de comunicări ştiinţifice „Vremea, clima şi dezvoltarea durabilă”, Bucureşti 28-30 septembrie 2005.

• TEODOREANU ELENA (1980) – „Culoarul Rucăr - Bran. Studiu

climatic şi topoclimatic”, Editura Academiei, Bucureşti. • TEODOREANU ELENA (2004) – „Geografie medicală”, Editura

Academiei, Bucureşti. • TEODOREANU ELENA (2007) – „Se schimbă clima? O întrebare

la început de mileniu”, Editura Paideia, Bucureşti. • TOPOR N. (1958) - „Bruma si îngheţul, prevederea si prevenirea

lor”, Editura Agro-silvică de Stat. • TOPOR N. (1964) - „Ani ploioşi şi secetoşi în R.P.R.”, Institutul

Meteorologic, Bucureşti.

48

• TOPOR N., STOICA C. (1965) – „Tipuri de circulaţie şi centri de

acţiune atmosferică deasupra Europei”, C.S.A., Institutul Meteorologic, Bucureşti.

• ŢÎŞTEA D. (1961) – „Calculul şi repartiţia radiaţiei solare pe

teritoriul R.P.R”., Meteorologie, hidrologie şi gospodărirea apelor, nr.1, Bucureşti.

• ŢÎŞTEA D., BACINSCHI D., NOR R. (1965) – „Dicţionar

meteorologic”, C.S.A., Institutul Meteorologic, Bucureşti. • ŢÎŞTEA D., BOGORODIŢĂ NADEJDA, VINOGRADOV

MAGDA, LORENTZ RAISA (1974) - „Calculul şi zonarea duratei

intervalului anual de încălzit şi a sumei de grade-zile de încălzit funcţie de

temperatura exterioară şi interioară”, Studii de Climatologie II, Bucureşti. • ŢÎŞTEA D., VINOGRADOV MAGDA (1972) - „Calculul şi

repartiţia pe teritoriul României a duratei intervalului anual de încălzit şi a

sumei anuale a gradelor – zile de încălzit”, Culegere de lucrări de Climatologie aplicată, Bucureşti.

• VASENCIUC FELICIA (2003) – „Riscuri climatice generate de

precipitaţii în bazinul hidrografic al Siretului”, INMH, Bucureşti. • *** – „Tabelele meteorologice TM-2 şi TM-12 de la posturile

pluviometrice din Podişul Sucevei”, I.N.M.H., Bucureşti. • *** – „Tabelele meteorologice TM-1 şi TM-11 de la staţiile

meteorologice din Podişul Sucevei”, I.N.M.H., Bucureşti. • *** ( 1966) – „Atlas climatologic al R.S.România”, C.S.A., I..,

Bucureşti. • *** (1960) – „Monografia geografică a R.P.Române”, Editura

Academiei, Bucureşti. • *** (1961-1972) – „Anuare meteorologice”, I.M.H., Bucureşti. • *** (1962, 1966) – „Clima R.P.Române”, vol. I – II, C.S.A.,

Institutul Meteorologic, Bucureşti. • *** (1972-1979) – „Atlas – R.S.România”, Editura Academiei,

Bucureşti. • *** (1983) – „Geografia României – capitolul Clima”, volumul I,

Editura Academiei, Bucureşti. • *** (1992) – „Geografia României”, volumul II, Editura Academiei,

Bucureşti. • *** (1992) – „Geografia României – capitolul Podişul Moldovei”,

volumul IV, Editura Academiei, Bucureşti. • *** (2002) – „România. Mediul şi reţeaua electrică de transport.

Atlas geografic”, Editura Academiei Române, Bucureşti. • *** (2005) – „România – spaţiu, societate, mediu”, Editura

Academiei Române, Bucureşti. • *** www.wetterzentrale.de

podiŞul sucevei – studiu termo- pluviometric -

Documents