De pregtit pentru examen

Textul 1: Rosenbloom, David. H.; Goldman, Deborah. 1989 (2nd ed.). Public Administration. Understanding Management, Politics, and Law in the Public Sector (2ed). New York: Random House, Ch.1 The practice and discipline of Public Administration, pp.4-31.

ntrebri posibile:

1. Definii administraia public, pornind de la textul lui D. Rosenbloom (1989).

Administratia publica = utilizarea proceselor manageriale, politice si legale ptr a implini mandatele judiciare, executive si legislative pentru implinirea furnizarii de functii de reglementare si de servicii guvernamentale . Aceasta implica un numar complex de functii de interese . A.P. cuprinde 3 abordari relativ distincte care pornesc din perspective diferite asupra functiilor ei. Unii au privit-o ca o importanta publica a administratiei publice accentuandu-I aspectele politice; altii au vazut-o ca o problema legala distincta. Toate aceste abordari tind sa accentueze valori diferite procedurale ptr operarea administratiei publice, fiecare privind cetateanul intr-un mod remarcabil diferi si fiecare adopta o perspectiva diferita asupra dezvoltarii cunoasterii. (administraie public difer de cea privat n mai multe

moduri. Liniile dintre sectorul public i cel privat sunt adesea neclare. de mai multe

Aspecte de management i de drept sunt generice pentru ambele sectoare. Cu toate acestea, pe echilibru, administraie public rmne o ntreprindere separat )

2. Avnd n vedere textul lui D. Rosenbloom (1989), prezentai pe scurt una dintre abordrile administraiei publice.

Abordarea manageriala:

- reduce diferentele dintre adminitratia publica sicea privata.

- administratratia publica este in esenta la fel ca oafacere mare si caretrebuie sa functioneze inconformitate cu aceleasi principii manageriale si valori ca o afacere.

-cei care vad administratiapublica prin abordarea manageriala se impart in doua grupe principale: noul management public si abordarea traditional managerial a administraiei publice.

Textul 2: Raadschelders, Jos C.N. 2003. Government. A Public Administration Perspective, New York: M.E. Sharpe Inc., Ch. 10 Organizational Structure, Culture, Change and Reform, pp. 208-246

ntrebri posibile:

1. Pornind de la textul lui J. Raadschelders (2003), prezentai pe scurt cele opt dimensiuni ale birocraiei ca organizaie.

-activitatea administativa continua

-normelesi procedurile oficiale

-birouri clarede specialitate

-organizarea ierarhica a birourilor

-utilizarea de documente scrise

-furnizarea de mijloaceadecvate birouri,calculatoare,hartie etc

- faradreptul de proprietate asuprabiroului

-procedurile rationalede disiplina si control.

2. Care sunt principalele caracteristici ale reformelor guvernamentale n lume (perioada 1980-1990) n opinia lui J. Raadschelders (2003)?

-societatea civila din sectorul public careinclude nu numai guvernul cisi institutiile, asociatiile siorganizatiile care se implica inproblemele publice.

-participarea democratica prin abordarea manageriala.

-atat participarea democratica cat si societatea civila a dus ladescoperirea rolului cetatenilorindividuali in politica publica

3. Care sunt principalele tendine ale relaiei centralizare descentralizare relevante deciziilor publice, aa cum sunt ele prezentate de J. Raadschelders (2003)?

-echilibrarecentralizare-descentralizare

-abordare statica ceaccentueaza aspectul legalist al centralizarii

-in cazul in caresunt definite ca si concept dinamice cu accent peaspectele sociologice, ele indic echilibrare constant a celor dou forte

- un anumit grad de centralizare este unfapt, in timp cedescentralizarea este mai mult o dorinta.

Textul 3: Peters, Guy. 2001. The Politics of Bureaucracy (5ed.), London & New York: Taylor & Francis Routledge, Ch. 3 The recruitment of public administrators, pp.85-133.

ntrebri posibile:

1. Definii meritocraia aa cum rezult ea din textul lui G. Peters (2001)?

Meritocratia = prin acest termen trebuie inteles ca nu exista neaparat o diferenta atat de mare angajarea pe merit si care se bazeaza pe programele de actiune pozitive asa cum poate sa para la prima vedere. Pana la un anumit nivel posesia de criterii ascriptive relevante poate fi o calificare importanta pentru administrarea eficienta a programelor publice in special la nivelul birocratiei care implica contactul cu clientul. Limba, rasa sau diferentele de clasa sociala pot preveni administrarea adecvata a programelor publice pentru ca clientii pot percepe aceste diferente ca o masura a implicarii programului in ceea ce priveste nevoile lor . Ca sa prevenim aceste diferente de a devein prea semnificative in administratie, trebuie sa acorde o atentie la echilibrarea etniei si genului personalului. Astfel la un anumit nivel definirea persoanei in masura sa indeplineasca criteriile postului poate depinde de caracteristicile demografice la fel de bine cum poate depinde si de educatia formala si detinerea anumitor abilitati.

2. Ce este birocraia reprezentativ n opinia lui G. Peters (2001)?

Birocratia reprezentativa inseamna formele deactiuni debinefacere afirmative: ex- guvernul i-a masuri pentru a angajafemeile si minoritatile la fel si India cu membrii triburilor si aisectelor:

- caracteristicile economice si sociale sa fie cat maiapropiate de cele ale oamenilor reprezentati

-abilitatile de a angaja oamenii a birocratiei publice artrebui folosite pentru a modifica structura economica si sociala acomunitatilor.

3. Care sunt principalele critici cu privire la folosirea birocraiei reprezentative drept un punct de reper n formularea deciziilor publice, conform lui G. Peters (2001)?

-cercetarea privind birocratia reprezentativa a gasit in mod constant o reprezentare excesiva a clasei de mijlocprintre functionarii publici

-promovarea birocratiei reprezentative presupune ca clasa sociala aparintilor va tinde sa determine comportamentul urmasilor acestora

-diferentele de limba,rasa,clasa, pot impiedicaadministrarea corespunzatoare a programelorpublice, deoarece clientii pot percepe aceste diferente ca masura a programului de angajament fata de nevoile lor.

Textul 4: Cortell, Andrew; Davis, James W. 1996. How do International Institutions Matter? The Domestic Impact of International Rules and Norms, International Studies Quarterly, no. 40, pp. 451-478

ntrebare posibil:

1. Organizaiile internaionale intervin n procesele decizionale interne. Prezentai, pe scurt, condiiile pentru instituionalizarea acestora la nivel national, conform autorilor A. Cortell i J. Davis.

TIP 1 + TIP 3

TIP 2 + TIP 4

Centralizat

Centralizat Tip 1 , = autoritatea care se ocupa cu luarea de decizii este restrictionata la cativa oficiali guvernamentali din mom ce autoritatea decizionala este centralizata. => regulile internationale vor afecta doar politica nationala cand oficialii autoritari sunt predispusi la prescriptiile si proscriptiile regasite in INSTIT internat

Centralizat Tip 2 + Descentralizat Tip 4 = relatiile stato- sociale sunt apropiate = existenta procedurilor administrative regulatorii si legislative care activeaza grupuri de interes social sa assume un rol legitim in procesele politice guvernamentale.

Grupurile sociale au capacitatea de a influenta elaborarea de politici.

Recursul la regulile internationale cel putin va influenta dezbaterea politica.

Se asteapta ca Oficialii guvernamentali sa ofere atentie intereselor grupurilor sociale.

Aranjamentele institutionale leaga actorii societatii la procesul politic, acestia avand un dublu rol : invoca regula internationala si acordarea dreptului legal de declansare a punerii in aplicare a prevederilor regulii.

Descentralizat

Descentralizat Tip 3 = autoritatea decizionala este dispersata pe mai multe ramuri ale guvernului .

Regulile internat vor afecta comportamentul statului fiind contingente pe actiunile si interesele oficialilor guvernamentali.

Datorita naturii pluraliste a procesului politic, incorporarea regulilor internationale si normelor in debateul politic nu garanteaza ca acestea vor afecta politica statului.

Succesul unui recurs este conditionat de un factor non structural : proeminenta domestica a regulii sau a normei

Textul 5: Kaufmann, D; Kraay, A; Mastruzzi, M, 2011, The World Wide Governance Indicators: Methodology and Analytical Issues, Hague Journal on the Rule of Law, vol.3, issue 2, pp.220-246.

ntrebri posibile:

1. Ce nseamn guvernana n opinia Kaufmann et.al, 2011?

Traditiile si institutiile prin care autoritatea dintr-o tara este exercitata. Asta include :

a) procesele prin care guvernatorii sunt selectionati, monitorizati si inlocuiti .

b) capacitatea guvernului de a formula efectiv si implementa politici reale.

c) respectul cetenilor i a statului pentru instituiile care reglementeaz interaciunile economice i sociale ntre ei.

2. Care sunt cele ase dimensiuni ale guvernanei i prin ce se caracterizeaz ele?

1. vocea si responsabilitatea = captarea percepiei, msura n care

cetenii unei ri pot participa la alegerea guvernului lor, precum i

libertatea de exprimare, libertatea de asociere, precum i libertatea presei

2. stabilitatea politica si absenta violentei/terorismului = probabilitatea ca guvernul sa fie destabilizat de masuri neconstitutionale sau violente, violenta motivate politic si terrorism.

3.eficacitatea guvernului = captarea percepiei calitii

serviciilor publice, calitatea serviciilor civile i gradului sau de independen

fata de presiunile politice, calitatea de formulare i implementare a politicilor,

i credibilitatea angajamentului guvernului fata de astfel de politici.

4. calitatea de reglementare = captarea perceptiei fata de abilitatea guvernului de a formul si implementa politici reale si regulatii care permit si promoveaza dezvoltarea sectorului privat.

5. Articolul de lege = perceptia ca agentii au incredere in lege si actioneaza dupa regulile societatii in particular calitatea contractului instituit, drepturile de proprietate, poliia, i instanele de judecat, precum i probabilitatea de criminalitate i violen.

6. controlul coruptiei = captarea perceptiei pana la care puterea publica este exercitata ptr beneficii personale inclusiv forme majore si minore de coruptie precum si captura statului de elita si interese private.

Textul 6: Graham, John; Amos, Bruce; Plumptre, Tim. 2003. Principles for Good Governance in the 21st Century, Policy Brief 15, Institute on Governance

ntrebri posibile:

1. Ce este buna guvernan i n ce msur este ea necesar procesului de formulare a deciziilor publice?

Buna guvernanta consta in asigurarea sigurantei personale, guvernul sa fie capabil sa indeplineasca obiectivele administrative de baza, sa fie capabil sa asigure serviciile de baza ptr mare pare din populatie , sa asigure egalitate, corectitudine in justitie si acces la servicii. Procese guvernamentale decizionale si de implementare deschise si sa fie responsabil total pentru deciziile luate si consecintele acestora.

2. Care sunt cele cinci categorii de principii ale bunei guvernane n opinia lui J. Graham et al. (2003)?

legitimitatea si vocea

conducere

performanta

responsabilitate/raspundere

dreptate