raport fii pregatit final

Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013. Investeşte în oameni!

FII PREGĂTIT – Program educațional de sprijin pentru dezvoltarea competențelor cheie

POSDRU/153/1.1/S/140787

RAPORT PRIVIND ANALIZA DE IMPACT A PROIECTULUI

„Fii Pregătit – Program educațional de sprijin pentru dezvoltarea

competențelor cheie”

Autori:

Lucian Ciolan (coord.)

Ioana Hârțescu Simona Iftimescu

Mihaela Stîngu

- 2015 -


1

FII PREGĂTIT – Program educațional de sprijin pentru dezvoltarea competențelor cheie POSDRU/153/1.1/S/140787

RAPORT PRIVIND ANALIZA DE IMPACT A PROIECTULUI

„Fii Pregătit – Program educațional de sprijin pentru dezvoltarea competențelor cheie”

ID: 140787

Beneficiar: Inspectoratul Școlar Județean Tulcea

Contractant: Smart Integration SRL, cf. contract nr. 173/140787 din data de 29.05.201

Echipa de proiect:

prof.univ.dr. Lucian Ciolan (coord.) - expert politici educaționale și evaluare de impact

drd. Ioana Hârțescu - expert tehnologii IT&C în educație

drd. Simona Iftimescu - expert educație non-formală

asist.univ.dr. Mihaela Stîngu - expert metodologia cercetării în educație

Manager de proiect:

Alina Sava, Director executiv, SMART Integration SRL


2


Rezumatul studiului

Acest document reprezintă raportul analizei de impact realizate în cadrul proiectului „Fii

Pregatit – Program educațional de sprijin pentru dezvoltarea competențelor cheie”, implementat în

județele Tulcea (coordonator) și Iași, conform rezultatelor asumate prin contractul încheiat între

beneficiarul proiectului (Inspectoratul Școlar Județean Tulcea) și contractant (Smart Integration SRL).

Abordarea acestei analize, dată de complexitatea obiectivelor și a activităților proiectului și de

varietatea acestora, este una care are în vedere două niveluri.

Nivelul 1: studiul urmărește o evaluare de impact ad-interim, proiectul fiind încă în derulare

și, așa cum arată literatura de specialitate, anumite componente ale impactului programelor

educaționale nu sunt vizibile în această etapă.

Nivelul 2: studiul urmărește ca, pe baza datelor colectate de pe teren, dar și a studiilor și

analizelor din literatura de specialitate cu privire la inițiative similare, să propună un cadru

metodologic de intervenție educațională eficientă, formulând recomandări pentru beneficiar cu privire

la modul în care poate asigura buna funcționare și sustenabilitatea proiectului după încetarea ciclului

formal de viață al acestuia (încetarea finanțării).

Studiul combină o perspectiva cantitativă, ce constă în utilizarea anchetei pe bază de

chestionar și o perspectivă calitativă, concretizată în ancheta pe bază de interviu de grup / focus grup

și interviu individual. Ancheta pe bază de chestionar are ca obiective investigarea nivelului de

satisfacție al elevilor (chestionar pentru elevi) în raport cu dimensiuni cheie, prezente în obiectivele

proiectului și investigarea opiniei profesorilor (chestionar pentru profesori) în raport cu impactul

proiectului asupra elevilor. Interviurile de grup / focus-grupurile și interviurile individuale au ca

obiective: identificarea relevanței și a utilității activităților implementate prin proiect; identificarea

impactului utilizării tehnologiilor moderne de informație și comunicații în procesul educațional;

identificarea impactului formării și dezvoltării competențelor profesionale a specialiștilor în consiliere și

orientare; investigarea corelației dintre designul și calitatea activităților realizate prin proiect și

obiectivele propuse; evaluarea calității intervențiilor de educație non-formală proiectate și

implementate. Studiul documentelor are ca obiectiv identificarea, la nivelul unităților de învățământ

implicate în proiect, a elementelor care probează ameliorarea participării, a performanțelor școlare și

a dezvoltării unor competențe cheie precum și nivelul de asigurare a accesului elevilor la servicii

educaționale de suport de bună calitate, prin contribuția proiectului.

Au fost colectate date cu instrumentele menționate mai sus, procesate și interpretate după

cum urmează: 1018 chestionare de la elevi (dintre care 582 gimnaziu și 436 liceu), 175 chestionare

de la profesori (Tulcea + Iași), 4 focus-grupuri cu elevi (2 la Tulcea și 2 la Iași), 4 focus-grupuri cu

profesori, 2 focus grupuri cu consilieri, 3 interviuri cu experți din structura de coordonare a proiectului.


3


Datele obținute le a subiecții menționați anterior oferă informații cu privire la activitățile

desfășurate în cadrul proiectului „Fii Pregătit” și percepția elevilor asupra acestora, utilizarea

sistemului informatic TeLePLUS și interesul pentru participare la activități similare, precum și modul în

care participarea la proiect a influențat activitatea lor școlară, precum și alegerea parcursului viitor

(școlar sau profesional). În raport sunt analizate principalele rezultate obținute în urma procesării

datelor, care sunt structurate în funcție de un set de criterii: impactul activităților; utilizarea

tehnologiilor - sistemul TeLePLUS; educație nonformală și consiliere; dezvoltarea profesională a

cadrelor didactice și a consilierilor; designul și implementarea proiectului; sustenabilitatea proiectului

și recomandări.

Elevii, ca grup țintă al proiectului, manifestă un nivel foarte ridicat de satisfacție în raport cu

oportunitatea, calitatea și utilitatea activităților (92.9%) la care au participat în cadrul proiectului PES;

acest lucru este general valabil, pentru toate activitățile în care au fost implicați, însă se poate

observa un nivel foarte crescut de participare la cercurile de pregătire pentru examenele finale și la

activitățiile de consiliere. Activitățile din cadrul proiectului au avut un impact semnificativ atât în ceea

ce privește motivația pentru învățare a elevilor, dar și a interacțiunii mai bune cu colegii, acest aspect

fiind cotat drept unul dintre avantajele activităților din cadrul proiectului.

În ceea ce privește utilizarea tehnologiilor - sistemul TeLePLUS, se observă din rezultate că

implicarea lor a fost atât una pasivă, ei vizionând înregistrări video pe platforma online a proiectului,

dat și activă, un procent mai mic de elevi raportează că au lucrat împreună cu elevi din alte școli în

proiecte comune. Avantajul cel mai frecvent menționat este acela de a avea acces și a vizualiza

activitățile la care nu au avut posibilitatea să participe în persoană, elevii considerând experiența de

învățare cu ajutorul sistemului informatic ca fiind atractivă și interesantă, eficientă și ușor de folosit.

Dată fiind oferta de activități, opțiunile diferite la nivelul fiecărei unități școlare, precum și

interesul exprimat de grupul țintă, cei mai mulți dintre respondenți nu participaseră încă la activitățile

de cetățenie activă și educație antreprenorială, însă, dintre cei care au răspuns și au participat la nivel

de gimnaziu, 42%le consideră a fi foarte utile și 40.3% destul de utile, iar la nivel de liceu 20.4% le

consideră foarte utile și 54.7% destul de utile.

Profesorii consideră că activitățile din cadrul proiectului i-au ajutat să se dezvolte profesional

mult și foarte mult (77%, Fig. 61), aceștia făcând referire în răspunsurile la itemii deschiși și la

competențele pe care și le-au format (ex.: competențele de comunicare și relaționare).

Majoritatea profesorilor și consilierilor au considerat ca activitățile proiectului nu au fost dificil

de implementat (21% consideră că nu a fost deloc dificil, iar 61% apreciază că nu a fost prea dificil).

Dificultățile întâmpinate de profesori, chiar și de cei care nu au apreciat proiectul ca fiind dificil de

implementat în general, au fost integrarea activităților proiectului în programul zilnic, găsirea

modalităților de motivare a elevilor și interacțiunea cu tehnologia.


4


Majoritatea profesorilor și consilierilor consideră în mare și foarte mare măsură (83%) că vor

continua să desfășoare activitățile începute în cadrul proiectului. Răspunsurile cadrelor didactice la

întrebările deschise fac referire directă și la continuarea utilizării dotărilor și tehnologiei existente în

activitatea de zi cu zi de la clasă, menționând utilizarea ecranului digital în derularea unor activități cu

caracter interdisciplinar, tehnologia ca sursă de informare și învățare în activități curente de la clasă,

precum și utilizarea soft-urilor educaționale, fiind vehiculată chiar și ideea includerii unui opțional TIC

în curriculum la decizia școlii.

Ca urmare a analizei și interpretării rezultatelor cercetării, modelul de intervenție educațională

propus se bazează pe valorificarea resurselor existente, a celor create prin proiect, precum și a celor

ce pot fi atrase sau dezvoltate , pentru crearea de oportunități și resurse de învățare care să conducă

la îmbunătățirea rezultatelor elevilor la evaluările naționale, la creșterea motivației lor pentru învățare,

la adaptarea mai bună a ofertei educaționale la interesele și preferințele elevilor, fiind astfel mai

relevantă pentru viitoarea inserție profesională a elevilor, precum și la oferirea de oportunități care să

amelioreze șansele educaționale și profesionale elevilor din comunități defavorizate. Astfel, în cadrul

modelului educațional am identificat și descris un set de:

Resurse necesare (resurse umane, resurse materiale, resurse educationale)

Tipuri de conținut ce pot rezulta din utilizarea sistemului de teleprezență și beneficiile asociate

(Biblioteci de materiale video de pregătire pentru examenele naționale, Transmisii live la

disciplinele opționale, Proiecte colaborative, Biblioteci de resurse complementare și transversale)

Tipuri de activități educaționale cu ajutorul sistemului de teleprezenț (Pregătire suplimentară la

disciplinele incluse în examinările naționale, Discipline opționale, Proiecte colaborative în

parteneriat cu instituții culturale sau care implică actori externi școlii

Din studiul instrumentelor și resurselor tehnologice realizate în cadrul proiectului, se desprind

aspecte relevante, ce sunt detaliate și analizate în cadrul proiectului și dintre care putem menționa:

Utilizarea bidirecțională a sistemelor de videoconferință. Se recomandă extinderea pe

viitor a acestor capacități pentru a permite o comunicare bidirecțională mai facilă între mai multe

unități de învățământ.

Transformarea materialelor înregistrate în exemple de bune practici.

în cadrul raportului am creionat câteva concluzii clare și am formulat un set de recomandări,

dintre care putem menționa:

1. Proiectul a avut un bun echilibru conform răspunsurilor elevilor în a contribui atât la

dezvoltarea personală a acestora, cât și la mai buna lor pregătire pentru activitatea școlară (ex.:

examene). Acest echilibru trebuie menținut pentru că el este solicitat și de elevi.

2. Este remarcabil impactul participării la activitățile de consiliere, explicabil la rândul său prin faptul

că răspunde unei nevoi reale și acute, dar foarte puțin acoperită, datorită disponibilității reduse a

serviciului pentru elevi


5


3. Caracterul non-formal al activităților din proiect, dar și diversitatea acestora au făcut ca o

contribuție esențială să fie vizibilă în îmbunătățirea interacțiunilor cu colegii. Considerăm că

acesta este un câștig important la nivelul proceselor tradiționale de educație, așa cum sunt ele

concepute și implementate în școlile de la noi.

4. Suportul constant al echipei de coordonare a proiectului și buna comunicare cu aceștia au oferit

stabilitate și coerența, au contribuit la rezultatele pozitive obținute. Pentru a oferi sustenabilitate

proiectului și pentru ca profesorii și consilierii să continue desfășurarea de activități prin

intermediul sistemul informatic TeLePLUS, recomandăm să le fie oferit suport sau formare

tehnică pentru un număr cât mai mare de profesori în ceea ce privește utilizarea acestui sistem.

5. Utilizarea tehnologiilor moderne constituie întotdeauna un punct de atracție pentru tineri și, de

multe ori, o provocare pentru profesori. Ca recomandare, nu trebuie să pierdem din vedere faptul

că aceste tehnologii presupun investiții serioase de infrastructură care trebuie valorificate maximal

și după încetarea ciclului de viață al proiectului.

6. Fiind el însuși un proiect de pilotare, inovator și dificil, PES a reușit să ofere o bază pentru studiul

și implementarea în viitor a unor programe educaționale care pot sprijini elevii, profesorii,

consilierii și ceilalți stakeholderi ai proceselor de învățare pentru a îmbunătăți calitatea acestor

procese, pentru a asigura acces la resurse relevante de învățare și pentru a oferi un cadru pentru

dezvoltarea instituțiilor și a comunităților în care acestea funcționează.


6


Cuprins

1. Cadrul de referință și metodologie pentru studiul de impact ........................................................... 8

1.1. Scopul și structura raportului final. Abordarea metodologică ...................................................... 8

1.2. Cadrul general al proiectului ........................................................................................................ 9

1.3. Cadrul teoretic și metodologic general al analizei de impact ..................................................... 10

1.4. Criterii de analiză a impactului ................................................................................................... 13

1.5. Metodologia generală a cercetării pentru analiza de impact a PES .......................................... 14

1.6. Populația investigată. Criterii pentru structurarea eșantioanelor și status-ul colectării și

procesării datelor ............................................................................................................................... 15

1.6.1. Populație și eșantioane pentru colectarea datelor .............................................................. 15

2. Creșterea calității învățării prin proiecte de educație non-formală și suportul tehnologiilor moderne

.............................................................................................................................................................. 17

2.1. Operaționalizarea activităților de educație non-formală în cadrul proiectului ............................ 17

2.2. Consiliere școlară și orientare profesională în cadrul proiectului .............................................. 21

2.3. Descrierea activităților din proiectul Fii pregătit - Program educațional de sprijin pentru

dezvoltarea competențelor cheie (PES) ........................................................................................... 24

2.4. Rolul tehnologiilor în facilitarea proceselor de învățare la elevii de gimanziu și liceu ............... 25

2.4.1. Rolul tehnologiilor de tip videoconferință / teleprezență în facilitarea proceselor de învățare

...................................................................................................................................................... 25

2.4.2. Exemple de utilizare a tehnologiilor de teleprezență / videoconferință în educație ............ 26

2.4.3. Tehnologii folosite în proiectul PES .................................................................................... 30

3. Impactul proiectului PES – „Fii Pregătit!” la nivelul grupurilor țintă ................................................... 34

3.1. Structura subiecților ................................................................................................................... 35

3.2. Impactul activităților .................................................................................................................... 37

3.3. Utilizarea tehnologiilor – sistemul TeLePLUS ............................................................................ 54

3.4. Educație nonformală și consiliere .............................................................................................. 61

3.5. Dezvoltarea profesională a cadrelor didactice și a consilierilor ................................................. 72

3.6. Designul și implementarea proiectului ....................................................................................... 74

3.7. Sustenabilitate și recomandări ................................................................................................... 80

4. Un model de intervenție educațională ............................................................................................... 84

4.1. Resurse necesare ...................................................................................................................... 85


7


4.2. Tipuri de conținut ce pot rezulta din utilizarea sistemului de teleprezență și beneficiile asociate

.......................................................................................................................................................... 86

4.3. Tipuri de activități educaționale cu ajutorul sistemului de teleprezență ..................................... 87

5. Concluzii si recomandări ................................................................................................................... 92

6. Anexe: ............................................................................................................................................... 96


8


1. Cadrul de referință și metodologie pentru studiul de impact

1.1. Scopul și structura raportului final. Abordarea metodologică

Acest document reprezintă raportul analizei de impact realizate în cadrul proiectului „Fii

Pregatit – Program educațional de sprijin pentru dezvoltarea competențelor cheie”, implementat în

județele Tulcea (coordonator) și Iași, conform rezultatelor asumate prin contractul încheiat între

beneficiarul proiectului (Inspectoratul Școlar Județean Tulcea) și contractant (Smart Integration SRL).

Materialul de față răspunde următoarelor rezultate specificate în contract:

1. Designul de cercetare relevant pentru impactul Programului Educațional de Sprijin în rândul

celor 4.200 elevi implicați direct în proiect;

2. Elaborarea instrumentelor de cercetare;

3. Analiza impactului în minim 60 unități școlare + 6 sprijinite prin proiect;

4. Elaborarea unui raport de studiu intermediar și prezentarea acestuia în cadrul unui

workshop.

5. Elaborarea studiului final, urmând ca rezultatele să fie prezentate în cadrul unui workshop.

Studiul final pe care îl prezentăm în continuare are la bază un studiu preliminar, aprobat de

beneficiar, la care au fost aduse următoarele completări:

Au fost inserate în procesare și interpretare toate datele de teren colectate de la elevi,

profesori, experți ai proiectului

Au fost consolidate capitolele de fundamentare metodologică a analizei;

Au fost combinate și agregate datele din cele două județe implicate, astfel încât, după ce în

raportul intermediar am prezentat o situație separată pe județe, acum să putem estima

efectele și impactul proiectului ca întreg.

Au fost aduse completări la nivelul recomandărilor de model eficient de intervenție educațională pe baza tehnologiilor de teleprezență, cuprins în analiză.

Scopul acestui raport este de a prezenta elementele mai detaliate ale metodologiei angajate pentru

elaborarea studiului contractat, precum și de a prezenta instrumentele de colectare a datelor de pe

teren și rezultatele finale ale datelor colectate.


9


Așa cum am specificat în propunerea inițială, abordarea analizei noastre, dată de

complexitatea obiectivelor și a activităților proiectului și de varietatea acestora, este una care are în

vedere două niveluri.

Nivelul 1: studiul urmărește o evaluare de impact ad-interim, proiectul fiind încă în derulare și, așa

cum arată literatura de specialitate, anumite componente ale impactului programelor educaționale nu

sunt vizibile în această etapă. De aceea, vom urmări pe de o parte puncte cheie de impact, precum

calitatea serviciilor educaționale oferite, receptivitatea grupurilor țintă la aceste servicii și gradul de

satisfacție al acestora, dar și oportunitatea tipului de intervenție prevăzut de proiect în raport cu

prioritățile zonelor educaționale vizate și cu provocările cu care se confruntă acestea.

Nivelul 2: studiul urmărește ca, pe baza datelor colectate de pe teren, dar și a studiilor și analizelor

din literatura de specialitate cu privire la inițiative similare, să propună un cadru metodologic de

intervenție educațională eficientă, formulând recomandări pentru beneficiar cu privire la modul în care

poate asigura buna funcționare și sustenabilitatea proiectului după încetarea ciclului formal de viață al

acestuia (încetarea finanțării).

1.2. Cadrul general al proiectului

Proiectul „Fii Pregatit – Program educațional de sprijin pentru dezvoltarea competențelor

cheie” este finanțat din Programul Operațional Dezvoltarea Resurselor Umane, program operațional

ce are ca obiectiv general dezvoltarea capitalului uman şi creşterea competitivităţii acestuia, prin

conectarea educaţiei şi învăţării pe tot parcursul vieţii cu piaţa muncii şi asigurarea participării

crescute pe o piaţă a muncii modernă, flexibilă şi inclusivă.

Analiza de impact, ale cărei rezultate sunt prezentate aici, pornește de la cadrul general de

desfășurare a proiectului, definit prin obiectivul general și obiectivele specifice ale acestuia.

Obiectivul general al proiectului este:

1. Îmbunătățirea procesului de formare a competențelor cheie și profesionale pentru elevii din

învățământul secundar în vederea susținerii cu succes a evaluării naționale și a bacalaureatu lui

precum și a inserției pe piața muncii.

Obiectivele specifice ale proiectului sunt:

1. Crearea și pilotarea unui program educațional integrat de sprijin, adresat celor 4200 de elevi

din învățământul secundar.


10


2. Furnizarea de servicii de consiliere și orientare școlară și profesională adaptate.

3. Dezvoltarea competențelor antreprenoriale, sociale și civice, precum și de învățare eficientă.

4. Dezvoltarea competențelor profesionale pentru 30 specialiști în consiliere și orientare.

5. Sprijinirea a 60 de unități școlare și a 6 furnizori de formare inițială.

1.3. Cadrul teoretic și metodologic general al analizei de impact

De regulă, scopurile definirii şi operării unei analize evaluative care include analiza de impact,

sunt două:

a. Oferirea de informaţii relevante, valide şi acurate pentru persoanele implicate / interesate

(stakeholders) – de la beneficiarii intervenției şi până la finanţatori – cu privire la potenţialul

proiectului, la evoluţia acestuia şi la măsura în care produce rezultatele aşteptate.

b. Înzestrarea echipei manageriale cu aparatul metodologic şi cu ansamblul de date necesare

pentru a se angaja într-un management pentru impact. În acest tip de management este

nevoie să se răspundă circumstanţelor în schimbare şi mai bunei înţelegeri a realităţii în care

se derulează proiectul, prin adaptarea acestuia și a celorlalte proiecte aflate în

responsabilitate astfel încât să se apropie cât mai mult de realizarea impactului în direcţiile

dorite.

La acest nivel, o distincţie semnificativă trebuie făcută între:

- Scopul evaluării – evidenţierea meritelor şi a punctelor slabe ale unui program / proiect;

- Funcţiile evaluării – modalitatea de utilizare / valorificare a informaţiei produse de evaluare

(informarea stakeholderilor, sprijin pentru management şi pentru procesul decizional, oferirea

de date pentru generarea unor alte programe / proiecte etc.).

În general, putem vorbi de trei funcţii specifice evaluării unui proiect:

- Funcţia de responsabilizare, care se referă la determinarea calităţii proiectului şi la cine

anume este responsabil pentru acea calitate, dar şi de responsabilitate (accountability) faţă

de beneficiari şi de finanţatori, care trebuie să fie informaţi cu privire la performanţa şi

impactul unei anumite intervenţii;

- Funcţia managerială, care oferă avertizări, dar şi soluţii, recomandări pentru îmbunătăţirea

continuă a proiectului pe durata implementării sale; managementul pentru impact este unul

adaptiv şi conştient de factorii contextuali care influenţează succesul;


11


- Funcţia de învăţare şi dezvoltare, care se referă la capacitatea instituţionalizată şi consolidată

de a capitaliza succesele şi eşecurile unei intervenţii, pentru a performa mai bine în cadrul

aceleiaşi intervenţii, dar mai ales în intervenţiile viitoare.

Atunci când judecăm meritele unui proiect sau program educațional, un element cheie care

trebuie avut în vedere este acela că meritele se pot susține pe două tipuri de argumente:

- Capacitatea proiectului / programului de a produce efectele dorite (atingerea rezultatelor

așteptate, îndeplinirea criteriilor de eficiență și eficacitate, potențialul durabil al rezultatelor

intervenției etc.)

- Capacitatea proiectului / programului, fie după implementare, fie în stadiul de execuție, de a

coagula un nivel acceptabil de satisfacție a clientului. Acest aspect se referă la gradul de

acceptare, de susținere și de apreciere a unei intervenii de către beneficiari direcți, dar și de

către alte categorii de stakeholderi.

Proiectele educaționale de anvergură, cum este și proiectul PES, prin transformările pe care le

propun, afectează direct și / sau indirect viața profesională, socială sau chiar personală a unui număr

mare de oameni, de diverse categorii (dar mai ales actori principali ai sistemului educațional: elevi,

profesori, părinți).

Neglijarea sau eliminarea componentei evaluative în cadrul unui proiect are cel puțin două efecte

directe:

- Performanţa neclară la nivelul impactului, deci o responsabilitate limitată faţă de finanţatori şi

faţă de beneficiari;

- Învăţare limitată: capacitate diminuată de a acţiona în vederea îmbunătăţirii propriilor proiecte

și de a capitaliza lecțiile învățate, fie ele pozitive sau negative.

În general, evaluarea impactului înseamnă evaluarea măsurii în care o politică, un program sau

un proiect produce schimbări dorite şi sustenabile (economice, sociale, de mediu etc.) la nivelul unei

populaţii ţintă clar definite.

Condiţiile fundamentale care trebuie respectate în cadrul oricărui proces de evaluare de impact și

pe care echipa s-a angajat să le asume sunt:

- Imparţialitatea si independenţa procesului de evaluare faţă de etapele de proiectare si

implementare: niciunul dintre membrii echipei de analiști nu a fost implicată în vreun fel în

conceperea sau implementarea proiectului.

- Credibilitatea evaluării prin utilizarea unor specialişti competenţi şi imparţiali, dar şi prin

asigurarea transparenţei procesului evaluative: experții cheie și non-cheie propuși au o

experiență vastă și diversă în domeniile vizate de proiect. În plus, echipa de analiști a


12


participat la procese ample de monitorizare, evaluare și evaluare de impact a unor proiecte,

porgrame și politici de anvergură din țară și din străinătate.

- Participarea părţilor interesate (stakeholders) pentru a putea lua în considerare diferitele

perspective şi puncte de vedere: reperele metodologioce fundamentale, precum și

instrumentele de colectare a datelor au fost validate cu experți din echipa de coordonare a

proiectului, urmând ca orice produs / raport intermediar sau final să fie subiect de discuție,

analiză și decizie comună.

- Utilitatea rezultatelor şi a recomandărilor evaluării prin prezentarea sintetică, la timp, a

concluziilor relevante decidenţilor. Această componentă va fi reprezentată mai ales în raportul

final al echipei de evaluatori.

Ciclul evalutiv pe care l-am avut în vedere în cadrul acestei misiuni de evaluare încredințate de ISJ

Tulcea este proiectat pe următoarea structură ciclică:

Pregătirea

- Pregătirea evaluării înseamnă în primul rând stabilirea scopurilor şi a motivaţiilor: De ce este

necesară evaluarea? Cine are nevoie de ea? Cine trebuie sa fie implicat în realizarea ei?

Designul

- Stabilirea obiectivelor evaluării şi a conţinutului / focalizării procesului evaluativ: ce anume

urmează să fie evaluat (utilizarea resurselor, metodele educaţionale, rezultatele, impactul

etc.). Aceste obiective vor determina criteriile sau indicatorii (calitativi, cantitativi) şi momentul

in care evaluarea poate să înceapă.

Colectarea datelor

- După stabilirea criteriilor şi a indicatorilor de evaluare, următoarea etapă este aceea de a

obţine informaţiile (datele) necesare. Obiectivele evaluării, precum şi criteriile / indicatorii vor

determina modalităţile de colectare a datelor (analiza datelor existente, chestionare, interviuri

etc.) şi momentul aplicării lor (înainte de intervenţie, în timpul proiectului, după încheierea

acestuia etc.)

Interpretarea informaţiilor / datelor

- Ce semnifică informaţiile pe care le-am colectat? Interpretarea datelor, ca şi stadiile

următoare, sunt etapele cele mai provocatoare ale unei evaluări, pentru că trebuie să

răspundă nevoii de obiectivitate. Realitatea poate fi interpretată în moduri diferite, iar oamenii

pot influenţa evaluarea prin interesele si poziţiile pe care ei le au. O conştientizare puternică a

nevoii de a fi obiectiv este esenţială.


13


Evaluarea şi formularea concluziilor

- Evaluarea este, în fond, procesul de formulare a unor concluzii relevante din informaţiile

obţinute. Se caută cauzele pentru ceea ce s-a întâmplat, evidenţiind rezultatele şi punându-le

pe acestea în relaţie cu scopurile şi obiectivele iniţiale ale proiectului / programului.

Implementarea/ utilizarea rezultatelor

Toate informaţiile si concluziile rezultate în urma unei evaluări sunt, până la urmă, nesemnificative

dacă nu sunt prezentate sub formă de recomandări beneficiarilor direcți. Funcţia de schimbare socială

a evaluării se pierde dacă nu există dorinţă şi angajament în direcţia schimbării, a acceptării şi

utilizării rezultatelor evaluării, ca fundament pentru generarea unor noi proiecte sau pentru

îmbunătăţirea celor existente.

1.4. Criterii de analiză a impactului

Principalele criterii din perspectiva cărora am analizat impactul proiectului, pe baza datelor

colectate și a documentelor puse la dispoziție de beneficiar, sunt concordante cu cele din manualul

de evaluare a impactului programelor / proiectelor adoptat și utilizat la nivelul Comisiei Europene1:

1 Impact Assessment Guideliness, EC, SEC(2009) 92.

http://ec.europa.eu/smart-regulation/impact/commission_guidelines/docs/iag_2009_en.pdf

1. Relevanţă

Concordanţa dintre obiectivele programului şi problema pe care încearcă să o rezolve, dar şi cu mediul fizic şi politic în care operează programul. Este inclusă aici o evaluare a calităţii pregătirii şi a calitaţii designului programului (logica şi completitudinea planificării programului, coerenţa internă, etc.)

2. Eficienţă

Atingerea rezultatelor programului în condiţii rezonabile de cost. Cât de bună este conversia inputurilor şi a mijloacelor aflate la dispoziţie în rezultate, în termeni de calitate, cantitate şi timp. Care este calitatea rezultatelor atinse şi dacă ele au fost atinse ca urmare a unei abordări oportune, bine alese.

3. Eficacitate

Evaluarea contribuţiei pe care o au rezultatele atinse ale proiectului la îndeplinirea scopului pentru care acesta a fost iniţiat. În ce măsură rezultatele realizate coincid cu obiectivele propuse.

4. Impact

Efectele programului asupra audienţei mai largi a acestuia, asupra mediului în care se desfăşoară; contribuţia programului la atingerea obiectivelor sectoriale mai largi şi a politicilor specifice domeniului.

5. Sustenabilitate

Evaluarea măsurii în care beneficiile produse de program vor continua să se manifeste, să producă efecte după terminarea ciclului de viaţă al programului. Elemente cheie în acest proces sunt responsabilităţile instituţionale asumate, sprijinul politicilor publice, alocările financiare, dotările şi echipamentele, capacităţile umane etc..

http://ec.europa.eu/smart-regulation/impact/commission_guidelines/docs/iag_2009_en.pdf


14


1.5. Metodologia generală a cercetării pentru analiza de impact a PES

Studiul combină o perspectiva cantitativă, ce constă în utilizarea anchetei pe bază de

chestionar și o perspectivă calitativă, concretizată în ancheta pe bază de interviu de grup / focus grup

și interviu individual.

Ancheta pe bază de chestionar are ca obiective:

1. Investigarea nivelului de satisfacție al elevilor (chestionar pentru elevi) în raport cu

dimensiuni cheie, prezente în obiectivele proiectului:

o calitatea activităților de educație non-formală la care au participat și contribuția acestora la

dezvoltarea unor competențe cheie;

o pregătirea pentru evaluarea națională, bacalaureat și inserția pe piața muncii (chestionar

pentru elevi);

2. Investigarea opiniei profesorilor (chestionar pentru profesori) în raport cu impactul proiectului

asupra:

o dezvoltării competențelor cheie la elevii din anii terminali (clasa a VII-a, VIII-a, XI-a, XII-a);

o creșterii nivelului de participare la educație din perspectiva învățării pe tot parcursul vieții și a

gradului de pregătire pentru evaluările de final de ciclu de școlaritate.

o calitatea și oportunitatea intervențiilor de educație non-fomală asistate de tehnologii în

contextul în care își desfășoară activitatea.

Interviurile de grup / focus-grupurile și interviurile individuale au ca obiective:

1. Identificarea relevanței și a utilității activităților implementate prin proiect (focus-grup pentru

elevi);

2. Identificarea impactului utilizării tehnologiilor moderne de informație și comunicații în procesul

educațional/ eficiența serviciilor educaționale prin teleprezență (focus-grup pentru profesori);

3. Identificarea impactului formării și dezvoltării competențelor profesionale a specialiștilor în

consiliere și orientare în vederea creșterii participării la educație și îmbunătățirii

performanțelor școlare ale elevilor implicați în proiect (focus-grup cu specialiști în orientare și

consiliere)


15


4. Investigarea corelației dintre designul și calitatea activităților realizate prin proiect și

obiectivele propuse; evaluarea calității intervențiilor de educație non-formală proiectate și

implementate (interviuri semi-structurate cu stakeholderi principali din cadrul proiectului /

membri cheie ai echipei de proiect).

Studiul documentelor are ca obiectiv identificarea, la nivelul unităților de învățământ implicate

în proiect, a elementelor care probează ameliorarea participării, a performanțelor școlare și a

dezvoltării unor competențe cheie precum și nivelul de asigurare a accesului elevilor la servicii

educaționale de suport de bună calitate, prin contribuția proiectului.

Din aceeași perspectivă, studiul documentelor presupune și identificarea de studii și analize /

exemple de practici relevante la nivel internațional care, împreună cu datele primare colectate de la

grupurile țintă, să permită formularea de recomandări către beneficiari în vederea asigurării

sustenabilității proiectului și a calibrării intervențiilor viitoare de același tip.

1.6. Populația investigată. Criterii pentru structurarea eșantioanelor și status-ul colectării și procesării datelor

1.6.1. Populație și eșantioane pentru colectarea datelor

Pornind de la populațiile de beneficiari direcți și indirecți implicate în proiect și de la

documentația descriptivă a proiectului, am selectat un eșantion de 1000 de elevi respectând straturile

de bază ale compoziției populației, pentru a asigura validitatea. Astfel, au fost transmise chestionare

cître un număr total de 1050 de elevi pentru a acoperi eventualele erori și non-răspunsuri care conduc

la eliminarea totală sau parțială din interpretare a unor subiecți. Distribuția a urmărit:

o acoperirea echilibrată a celor două județe (Tulcea și Iași); o nivelul de studii al elevilor (gimnaziu = clasele a VII-a și a VIII-a; liceu = clasele a XI-a și a

XII-a); o acoperirea unui număr rezonabil de școli la nivel de județ; o distribuția echilibrată în funcție de mediul de rezidență și de gen;

De asemenea, a fost selectat un eșantion de 175 de cadre didactice implicate în proiect, distribuite

echilibrat în funcție de:

o județ; o nivelul la care predau (gimnaziu / liceu); o școala de proveniență


16


La nivelul specialiștilor în consiliere, având în vedere mărimea mai mică a populației P, am

selectat un eșantion E=16, distribuiți egal pe cele două județe participante.

Pentru componenta de interviuri individuale, propunem managerul general de proiect

(inspectorul școlar general de Tulcea), 2-3 specialiști implicați în coordonarea tehnică a activităților

proiectului și coordonatorul pentru Iași (inspectorul general de Iași). În analiza finală am inclus

răspunsuri la 3 interviuri din cele 4 transmise spre respondenți.

Notă: La cererea beneficiarului, putem pune la dispoziție listele nominale cu respondenții; acestea nu

se anexează la raport din motive etice, care țin de asigurarea confidențialității și a protecției

informațiilor cu caracter personal în cadrul cercetărilor care se desfășoară cu ființe umane ca subiecți

(standardele de etică a cercetării).

1.6.2. Concluzii privind elaborarea instrumentelor și colectarea datelor de pe terenÎn cadrul studiului

au fost utilizate urmatoarele instrumete de colectare a datelor:

o Chestionar pentru elevii implicați în activitățile din cadrul proiectului o Chestionar pentru cadrele didactice participante la proiect o Ghid de focus-grup pentru elevi o Ghid de focus-grup pentru cadrele didactice o Ghid de focus-grup pentru consilieri o Ghid de interviu pentru experții cu roluri de coordonare participanți la proiect

Au fost colectate date cu instrumentele menționate mai sus (și prezentate în anexele la prezentul

raport), procesate și interpretate după cum urmează:

o 1018 chestionare de la elevi (dintre care 582 gimnaziu și 436 liceu). o 175 chestionare de la profesori (Tulcea + Iași) o 4 focus-grupuri cu elevi (2 la Tulcea și 2 la Iași). o 4 focus-grupuri cu profesori o 2 focus grupuri cu consilieri o 3 interviuri cu experți din structura de coordonare a proiectului

În acest raport final, rezultatele cercetării și ale analizei noastre de impact sunt integrate, la

nivelul întregului proiect. În procesarea, analiza și interpretarea următoare au fost incluse atât datele

cantitative obținute prin intermediul chestionarelor, cât și datele calitative din focus-grupurile cu elevi,

profesori și consilieri și din interviurile cu experții din structura de coordonare a proiectului.

Înainte de a vizualiza datele de cercetare, acestea sunt puse în contextul teoretico-

metodologic al activităților de educație non-formală și consiliere. Sunt prezentate, de asemenea, cu o

analiză și reflecții separate, activitățile care au vizat interacțiunea directă cu tehnologiile utilizate în

proiect.


17


2. Creșterea calității învățării prin proiecte de educație non-formală și suportul tehnologiilor moderne

2.1. Operaționalizarea activităților de educație non-formală în cadrul proiectului

Educația nonformală (ENF) a devenit parte a discursului internațional cu privire la politicile

educaționale încă de la finalul anilor 1960, în ultimii ani accentuându-se o revenire a acestui concept

și a practicilor asociate la nivel global (Rogers, 2004 în Kamil, 2007). În acest context, la începutul

anilor 2000, declarația Consiliului Europei vine în întâmpinarea și susținerea acestor practici:

[...] sistemele formale de educație de sine-stătătoare nu pot răspunde provocărilor societății moderne, de aceea [Consiliul Europei] salută sprijinirea acestora prin practici de educație nonformală. Consiliul recomandă guvernelor și autorităților reprezentative în domeniu din statele membre să recunoască educația nonformală drept un partener de facto în procesul de învățare pe tot parcursul vieții și, de asemenea, să sprijine accesul tuturor la aceasta.

(Consiliul Europei, 2000)

Educația nonformală (ENF) cuprinde o serie de practici educaționale care nu sunt incluse în

sistemul formal de educație, însă care sunt complementare acestuia, fără a conduce în mod obișnuit

la obținerea formală a unei calificări sau certificări. ENF reprezintă o metodă care se traduce în

practici structurate (incluzând de cele mai multe ori obiective de învățare, timp dedicat procesului, sau

susținere specializată), adaptate participanților la proces și care contribuie la dezvoltarea personală,

socială și profesională a participanților, implicați în mod voluntar în activitățile de învățare. Aceste

activități sunt conturate și desfășurate într-un mod care răspunde nevoilor, intereselor și aspirațiilor

participanților, derulându-se în cadrul unui proces educational participativ, voluntar, care încurajează

participanții să acționeze drept surse de informare și cunoaștere despre lumea reală. În ultimii 20 de

ani, tot mai multe studii derulate la nivel global explorează și accentuează modul în care integrarea

educației formale și nonformale poate contribui la dobândirea, consolidarea și dezvoltarea abilităților

de viață de care indivizii au nevoie pentru crearea bunăstării și consolidării unei existențe durabile,

pentru a se bucura de o calitate a vieții mai crescută (Rogers, 2004; Hoppers, 2005 – 2008;

Thompson, 2001).

În general, punctele de diferențiere dintre educația formală și cea nonformală pot fi identificate

în ceea ce privește scopul, durata, conținutul, modalitatea de livrare și controlul. În timp ce educația

formală se derulează pe o perioadă mai lungă de timp, pe cicluri extinse, având un conținut relativ

standardizat, academic, cu limitări în ceea ce privește accesul (spre exemplu, examene sau certificări


18


speciale), fiind instituționalizată (relativ separată de mediu), structurată și având un control extern,

ierarhic, educația nonformală se derulează pe o perioadă mai scurtă de timp, pe cicluri mai restrânse,

fiind individualizată, practică, pe baza accesului stabilit de către participanți, ancorată în mediu și în

comunitate, flexibilă, orientată către educabil, auto-guvernată și democratică (Fordham, 1993). Un

aspect important de menționat este acela că ENF conferă de asemenea un cadru propice integrării

celor provenind din medii defavorizate.

Cele mai frecvente activități asociate cu ENF sunt stagiile de voluntariat sau de practică

profesională, participarea la activități de formare, ateliere de lucru, dezbateri sau implicarea activă în

activități și proiecte extracurriculare. Prin intermediul metodelor și activităților de educație non-

formală, cunoașterea participanților este recunoscută și valorificată (chiar dacă nu în mod formal, de

cele mai multe ori integrarea în grup, recunoașterea la nivelul acestuia, statutul de apartenență,

responsabilitatea față de ceilalți membri etc. contribuie la o creștere a motivației de participare și

implicare), noi cunoștințe sunt construite pe baza cunoașterii deja existente, oferindu-se totodată un

context de îmbinare a aspectelor teoretice dobândite prin educația formală, cu aspectele practice ale

contextului nonformal. În cadrul ENF, activitățile se concentrează în general asupra observațiilor,

discuțiilor, interacțiunilor, dar și asupra analizei, rezolvării de probleme și luării de decizii. Literatura de

specialitate identifică o serie de beneficii ale utilizării metodelor ENF, dintre care amintim sprijinirea și

dezvoltarea conceptului de învățare pe tot parcursul vieții, facilitarea unor trasee de învățare flexibile

și personalizate, creșterea nivelului de succes școlar, identificarea abilităților și competențelor

individuale, ceea ce poate facilita mai târziu o mai bună-plasare a capitalului uman pe piața forței de

muncă, creșterea mobilității profesionale și a productivității.

Prin utilizarea metodelor ENF, pe termen lung, poate fi sprijinită o trecere mai facilă de la sistemul

educațional la cel profesional (și invers, dacă este cazul), crescându-se flexibilitatea tranziției dintre

cele două. De asemenea, se conturează și se promovează valori pro-sociale. În mod particular,

indivizii au mai mult control asupra conținutului și contextului învățării – iar NFE contribuie la

formarea, consolidarea sau dezvoltarea competențelor și valorilor mai mult decât a cunoștințelor (așa

cum se întâmplă în general în cadrul educației formale), care sunt însă utilizate în scopul realizării

sarcinilor și obiectivelor activităților ENF.

Atât studiile de specialitate, cât și practicienii din domeniu, identifică o serie de competențe

comportamentale, funcționale sau profesionale (cunoștințe, abilități, atitudini), precum și aptitudini și

trăsături caracteriale dezvoltate sau potențate prin participarea la activități de educație nonformală.

Dintre acestea amintim dezvoltarea abilităților de comunicare și relaționare, negociere, soluționare de

conflicte, abilități de lucru în echipă, creșterea încrederii în forțele proprii, atitudine pozitivă față de

procesul de învățare și o responsabilizare crescută în raport cu acesta, precum și dezvoltarea


19


creativității, potențarea spiritului de inițiativă și a motivației pentru implicare, participare activă și

învățare. Alături de acestea, pot fi dobândite și cunoștințe și abilități legate de gestionarea unui

proiect, de utilizarea mijloacelor moderne de comunicare, în funcție de specificul activităților, precum

și valori – ca standarde ale comportamentelor sociale derivate din interacțiunea socială din cadrul

activităților ENF, însă care nu se reduc la acestea (colaborare, altruism, egalitate, respect,

responsabilitate, solidaritate, toleranță, corectitudine, integritate etc.).

Date fiind acestea, un număr din ce în ce mai mare de țări a reevaluat statutul ENF, iar

diferite contexte naționale recunosc în prezent cunoștințele, expertiza și competențele dobândite în

cadrul activităților dobândite prin intermediul activităților de tip nonformal. Se aduce în discuție din ce

în ce mai des o așa-numită „sinergie” între educația formală și cea nonformală, care contribuie la

îmbunătățirea relevanței, eficienței, performanței și calității actului educațional – toate acestea

reflectând și disponibilitatea Ministerului Educației la nivelul fiecărei țări de a-și asuma riscuri în

planificarea și oferta educațională (UNESCO, 2006).

Spre exemplu, Chile a derulat programul „Active Minds” (Minți Active), implementat printr-un

parteneriat strategic între mediul ONG și autoritățile locale din Antofagasta, având drept obiectiv

îmbunătățirea învățării cooperative și contextuale pentru aproximativ 1000 de elevi din 10 școli ale

regiunii. Accentul în acest proiect este pus pe aplicațiile practice ale cunoștințelor din domeniul

matematicii, fizicii, biologiei și chimiei, derularea acestuia confirmând dezvoltarea unei viziuni mai

ample a elevilor în raport cu aceste materii și îmbunătățirea abilității acestora de a explica realitatea și

de a pune în aplicare ceea ce au învățat și în familie, în interacțiuni sociale, sau în viitorul profesional.

Ca urmare a rezultatelor obținute, proiectul „Active Minds” a fost extins de către Ministerul Educației

din Chile în alte 47 de licee și 26 de școli primare - fiind susținut atât de actori economici, cât și de

către agenții internaționale. Proiecte similare sunt implementate în special pentru a răspunde nevoilor

unor populații dezavantajate (ex. Provenind din mediul rural, din medii dezavantajate economic, din

comunități minoritare, grupuri de fete din medii dezavantajate, care tradițional au mai puține

oportunități la educație, respectiv la obținerea unui loc de muncă, etc.). Proiecte de acest tip au fost

derulate și în cadrul unor parteneriate internaționale, un exemplu fiind acela derulat de către

guvernele naționale ale Cambodgiei, Nepalului și Indoneziei, având drept scop extinderea pregătirii în

domeniul tehnic și vocațional către fete și femei cu un parcurs limitat într-un cadru educațional formal

(sau fără acces la educație), provenind din comunități marginalizate sau sărace. Două dintre

obiectivele centrale ale proiectului se referă la creșterea accesului acestui grup la educație și la

formarea unor competențe pentru viață, precum și la susținerea managerilor educaționali,

profesorilor, factorilor de decizie astfel încât aceștia să realizeze o conexiune eficientă între educația

formală și cea nonformală și să adopte măsuri inovative în curriculum și în materialele educaționale.


20


Un pas similar a fost făcut și în Africa de Sud în cadrul Universității Western Cape, prin

introducerea unui Portfolio Development Course (un curs bazat pe dezvoltarea unui portofoliu), un

program bazat pe ENF, în cadrul căruia beneficiarii sunt sprijiniți în prezentarea experiențelor de

învățare informale și nonformale pentru a fi integrați apoi, pe baza acestora, în învățământul formal

oferit de Universitate. Analiza rezultatelor acestui program indică faptul că studenții care au intrat în

facultate ca urmare a acestui program înregistrează rezultate mai bune decât cei care au urmat

procesul tradițional de admitere. Similar, în Norvegia se pune tot mai mult accentul pe

„realkompetanse” - competențe reale dobândite de adulți prin educație informală și nonformală, cu

relevanță la locul de muncă și în mediul educațional, iar în Marea Britanie, în contextul oferit de

National Vocational Qualifications Framework (Cadrul Național de Calificări Vocaționale), se poate

realiza un portofoliu bazat pe documentația obținută de la furnizorii de activități (fie angajatori sau

furnizori de ENF), evaluat pe baza unei proceduri de asigurare a calității, urmată și de evaluări ale

abilității candidatului de a utiliza competențele în contexte de de lucru autentice, în baza căreia se

oferă o certificare recunoscută. În România, Legea Voluntariatului (Legea nr. 78/2014), face un pas

important în această direcție și înspre alinierea la legislația europeană, stipulând faptul că

voluntariatul (care se încadrează în aria ENF) se va considera experiență profesională și/ sau de

specialitate în funcție de tipul activității, însă doar dacă este realizat în domeniul studiilor absolvite.

Recunoașterea se realizează doar în raport cu competențele dobândite și nu se ia în calculul vechimii

în muncă.

Conform Comisiei Europene, ENF are un rol important în răspunsul la problema șomajului

sau neintegrării tinerilor pe piața muncii, căci „susține dezvoltarea tinerilor, ajutând la transformarea

potențialului, creativității, talentelor, inițiativelor și responsabilității sociale, prin achiziții la nivel de

cunoaștere relevantă, competențe, atitudini și valori”. Pornind de la documentul „Rethinking

Education”, care menționează că

[…] există necesitatea recunoașterii și valorizării ENF într-o manieră creativă și inovativă, crescând vizibilitatea competențelor dobândite în afara sistemului formall și sporind complementaritatea dintre educația nonformală și cea formală, promovând, în același timp, oportunități egale.

(Comisia Europeană, 2012)

experții Comisiei Europene identifică șapte zone de acțiune, cuprinzând înțelegerea ENF de către

angajatori și educatori, traducerea rezultatelor ENF în cadru profesional, abilitarea celor care lucrează

direct cu tinerii, dezvoltarea unei abordări centrate pe antreprenoriat, ameliorarea parteneriatelor și a

inovației cros-sectoriale în domeniu, extinderea bazei de evidențe cu privire la domeniu prin cercetări

reprezentative și studii de impact, includerea ENF în planurile de „Garanții pentru Tineret”.


21


În contextul particular al implementării proiectului „Fii Pregătit”, sunt puse în valoare

caracteristici centrale ale ENF, precum învățarea prin practică, învățare orientată spre proces și

centrată pe participant, învățarea în parteneriat, deschidere, participare și natura voluntară a

implicării, toate acestea urmărind liniile propuse la nivel european și internațional, răspunzând

totodată unor nevoi identificate la nivel local.

Activitățile desfășurate – cercul de „Știință și natură”, cercul de „Promovare a patrimoniului

cultural și natural”, cercul de „Media și promovare”, cercul de „Dezbateri, literatură și jurnalism”, cercul

de „Artă” și cercul de „Tehnologii IC&T moderne”, precum și activitățile sportive și de voluntariat,

contribuie la dezvoltarea unor aspecte specifice – de la interacțiune socială, limbă și comunicare,

media, creativitate, cultură, mediu, tehnologie, atreprenoriat și valori participative și democratice.

Activitățile derulate în cadrul acestor cercuri contribuie la dezvoltarea abilităților de integrare și lucru

în echipă, a abilităților de interrelaționare, de colaborare, de gestionare a relațiilor cu ceilalți,

acceptare a diferențelor de opinii și dezvoltare a atitudinilor prosociale. De asemenea, participarea

activă în cadrul acestora sprijină gestionarea, cunoașterea, acceptarea, înțelegerea, identificarea

propriilor emoții, umorul, abilitatea de a gestiona conflicte, precum și achiziția deprinderilor necesare

pentru a pune în practică ceea ce au învățat și ceea ce intenționează să realizeze.

Aproape jumătate dintre elevii implicați în proiect au participat și la cercuri și activități care

folosesc practici ENF, iar din total (alături de cei care au participat la cercurile de pregătire pentru

„Limba și literatura română”, respectiv „Matematică”), mai mult de 90% dintre respondenții la

chestionarul administrat consideră că activitățile din cadrul proiectului au contribuit la o mai bună

motivație pentru învățare, la dezvoltarea lor personală și la creșterea încrederii în forțele proprii,

precum și la îmbunătățirea performanțelor școlare, care poate fi corelată cu creșterea motivației

pentru învățare, precum și cu caracterul transferabil al competențelor dobândite în cadrul NFE.

Totodată, respondenții identifică drept rezultat al participării la activitățile proiectului „Fii Pregătit”

îmbunătățirea interacțiunii cu colegii (dezvoltarea abilităților relaționale, de comunicare și sociale),

dezvoltarea unui sentiment de valorizare și implicare în activitățile de învățare (auto-guvernare,

responsabilizare cu privire la procesul de învățare, motivare), manifestarea unor talente și pasiuni

(identificarea și dezvoltarea competențelor, traseul flexibil și individualizat al activităților ENF), precum

și „descoperirea plăcerii de a învăța în afara școlii” (trecerea prin ENF de la așa-numita „terminal

learning” – învățarea cu finalitate, la „life-long learning”- învățare pe tot parcursul vieții).

2.2. Consiliere școlară și orientare profesională în cadrul proiectului


22


În cadrul proiectului „Fii Pregătit” se realizează o abordare integrată a activităților de educație

nonformală (ENF) și a activităților de consiliere școlară și orientare profesională (CȘOP), acestea

venind în întâmpinarea și sprijinirea identificării opțiunilor de continuare a parcursului școlar și/sau

profesional al elevilor din ciclurile gimnazial și liceal.

La nivel general, activitatea de consiliere școlară și orientare profesională se referă la un

ansamblu de tehnici și activități educaționale și de formare care oferă sprijin beneficiarilor (în cazul

acesta particular, elevilor), în procesul de alegere a unui parcurs educațional sau profesional care să

răspundă cât mai bine intereselor, aptitudinilor, abilităților, competențelor acestora, cerințelor

societății, precum și profilului pieței muncii. Aceste activități se încadrează în domeniul mai larg al

psiho-pedagogiei și reprezintă un aspect esențial în procesul educațional. Consilierea poate fi

considerată drept un dialog în care o persoană ajută o altă persoană care întâmpină dificultăți

semnificative (Wallis, 1978), sau o cale de a interacționa și de a răspunde, într-un mod în care

persoana consiliată să-și poată exploata propriile gânduri, emoții și comportamente, în așa fel încât

să dobândească mai multă claritate și auto-înțelegere pentru a-și descoperi și utiliza punctele tari

(resursele) pentru a înfrunta viața într-o manieră mai eficientă prin luarea unor decizii și prin urmarea

pașilor potriviți contextului (Inskipp & John, 1984). Conform Asociației Britanice de Consiliere:

consilierea reprezintă utilizarea unei relaționări bazate pe competență și principii care să favorizeze auto-cunoașterea, auto-acceptarea emoțională, creșterea optimală și dezvoltarea resurselor profesionale. Scopul său este să ofere oportunitatea de a lucra într-un mod cât mai satisfăcător cu putință prin utilizarea cât mai completă a resurselor deținute.

(Oancea, 2002)

Consilierea școlară se adresează elevilor, studenților și adulților aflați într-un proces de

învățare, care întâmpină dificultăți specifice acestui proces – variind de la învățare, reajustare,

integrare, performanță, etc. și se desfășoară într-un cadru specific, fie în cabinetul dedicat, fie în

timpul orelor de consiliere incluse în programa școlară. Dincolo de aspectele legate de orientarea

academică și vocațională/profesională, consilierea școlară poate aborda aspecte precum

absenteismul școlar, agresivitatea, relaționarea dintre elev/student și părinte sau cadru didactic,

centrându-se asupra auto-cunoașterii în scopul depășirii problemelor educaționale și facilitând

ajustarea și integrarea beneficiarului. O analiză a 107 studii dedicate acestui domeniu, realizată de

Baskin et. al (2010), indică faptul că activitatea psiho-pedagogică derulată prin intermediul consilierii –

fie individuală, de grup sau prin intermediul unor cursuri dedicate – a condus, fără excepție, la

rezultate pozitive în rândul beneficiarilor. Este important de identificat echilibrul dintre performanța

academică și nevoile sociale și emoționale ale elevilor, încurajându-se astfel colaborarea dintre cadre

didactice și consilieri școlari și o abordare integrată a celor două componente. În ansamblu,

consilierea școlară poate contribui la examinarea dificultăților sau problemelor experimentate de către


23


elev și identificarea factorilor care contribuie la existența acestora, facilitarea luării deciziilor,

discutarea dificultăților relaționale și identificarea metodelor pentru a le depăși, identificarea resurselor

personale prin care elevul face față greutăților și accentuarea acestora, identificarea unor surse de

sprijin existente, însă care nu sunt activate (colegi, familie, etc.), explorarea și provocarea percepțiilor

de sine negative (Bor et. al, 2002). Aceste elemente sprijină o abordare integrată a procesului în

cadrul „constelației de relații” (idem) în centrul căreia se află elevul: prieteni, colegi, familie, școală,

consilier – extinzând modelul și la nivelul comunității din care acesta face parte.

Activitățile de consiliere și orientare profesională adresează unul dintre aspectele

problematice identificate la nivel sistemic în România - numărul redus de centre de consiliere active,

respectiv numărul scăzut de personal calificat în raport cu populația școlară (beneficiarii direcți), rolul

mai puțin cunoscut al psihologului școlar sau al consilierului de carieră din școli, precum și

instrumentele și metodele de multe ori învechite care sunt utilizate în practică. De asemenea, în

mediul rural sau în medii defavorizate, accesul la aceste servicii reprezintă o provocare. Conform

normelor curente (Regulamentul cadru privind organizarea și funcționarea centrelor județene/al

Municipiului București și al cabinetelor de asistență psihopedagogică – Monitorul Oficial nr 759/2011),

cabinetele psihopedagogice funcționează în unități de învățământ unde sunt înmatriculați cel puțin

800 de elevi, iar elevii celorlalte unități școlare sunt arondați cabinetelor existente. Acest lucru se

traduce într-un raport de minim 800 de elevi la fiecare consilier.

Astfel, completarea acestor servicii prin proiecte precum „Fii Pregătit” contribuie la

popularizarea activității de consiliere școlară și orientare în carieră, oferă atât formare în domeniu

unui număr de cadre didactice, cât și acces, servicii relevante și de calitate unui număr mai mare de

elevi. Acțiunea reunită a acestor metode și activități are rezultate pe termen lung în special în ceea

ce privește scăderea ratei de abandon școlar și cea de părăsire timpurie a școlii, facilitând, de

asemenea, accesul pe piața forței de muncă prin conturarea unor competențe (prin educație formală

și nonformală) și prin identificarea acestora în vederea trasării unui parcurs școlar sau profesional în

acord cu aspirațiile și posibilitățile beneficiarilor.

Activitățile de consiliere contribuie semnificativ la identificarea unor aptitudini și interese, care

sunt mai apoi puse în practică în cadrul oferit de ENF, cele două tipuri de activități potențându-se

reciproc. Astfel, rezultatele activităților de consiliere, alături de cele ENF sunt evidențiate în cadrul

raportului prin investigarea nivelului de satisfacție a beneficiarilor, sentimentului de utilitate a

activităților, schimbării în planul imaginii de sine și al încrederii personale, precum și prin rata

continuării studiilor în niveluri superioare de învățământ și/sau angajarea pe piața forței de muncă.


24


2.3. Descrierea activităților din proiectul Fii pregătit - Program educațional de sprijin pentru dezvoltarea competențelor cheie (PES)

Obiectivul general al proiectului a fost de îmbunătățirea procesului de formare a

competentelor cheie și profesionale pentru elevii din învățământul secundar în vederea susținerii cu

succes a evaluării naționale și a Bacalaureatului, precum și a inserției pe piața muncii. Programul

educațional de sprijin a avut două componente, una de consiliere și una de educație nonformală, ce

au avut ca scop să contribuie la diversificarea ofertelor educaționale ale școlilor sprijinite prin proiect

și să ducă la îmbunătățirea accesului și participării la educație și formare profesională inițială, la

obținerea de rezultate superioare la examenele naționale, ca și la o mai bună orientare spre etape

ulterioare de studiu și/ sau spre inserția elevilor pe piața muncii.

Serviciile de consiliere educațională, orientare școlară și vocațională au integrat următoarele

componente:

Definirea sferei de activități a consilierilor și a metodologiei de lucru a acestora (instrumente,

metode);

Înscrierea elevilor și derularea sesiunilor de consiliere specifice (individuale, de grup, directe

sau prin intermediul infrastructurii tehnologice);

Realizarea de sesiuni de lucru între consilieri-tutori și profesori pentru analize

multidisciplinare;

Ateliere rezidențiale de dezvoltare personală pentru elevi;

Monitorizarea și evaluarea serviciilor de consiliere.

Activitatea a inclus, așa cum am menționat anterior, în primă fază, stabilirea responsabilităților

consilierilor-tutori ca membri ai echipei multidisciplinare ce va dezvolta și va livra PES. De asemenea,

s-a creat un set de instrumente care au susținut și facilitat procesul de consiliere și s-au stabilit, în

cadrul echipei de consilieri-tutori, metodele de abordare a sesiunilor de consiliere, în funcție de

nevoile și interesele beneficiarilor, cu focalizare pe obiectivele programului educațional. S-au

constituit grupe de elevi, în funcție de particularitățile și nevoile acestora și au fost desemnați

consilierii-tutori de grupuri. Sesiunile de consiliere s-au derulat conform unui calendar stabilit, atât

pentru sesiunile directe, cât și pentru cele online. Sesiunile de lucru în cadrul echipelor

multidisciplinare au avut ca scop împărtășirea experiențelor, oferirea de feedback reciproc și

formularea unor propuneri de optimizare a intervențiilor în cadrul PES. Atelierele rezidențiale de

dezvoltare personală au constituit o modalitate de recompensare a elevilor, dar și un context de

validare a competențelor dobândite/ dezvoltate în cadrul PES. Monitorizarea și evaluarea programului

de consiliere a fost realizată de un cordonator de consiliere regional, periodic, pentru eficientizarea

intervenției consilierilor-tutori.


25


Programul de educație nonformală a integrat următoarele componente:

Definirea metodologiei de lucru a personalului suport;

Realizarea sesiunilor de educație practică, nonformală;

Realizarea de materiale de învățare multimedia adecvate programului educațional de sprijin;

Realizarea evaluărilor periodice privind calitatea programului de educație nonformală.

În prima etapă a acestei activități s-a definit metodologia de lucru a personalului suport astfel

încât intervenția acestora să asigure dezvoltarea competențelor vizate prin proiect și să fie adaptată,

sub aspect didactic, contextelor de învățare nonformală. Activitățile de educație nonformală s-au

derulat în centrele suport, în afara programului școlar. Aceste centre au fost deschise în weekend-uri,

în vacanțele școlare și în cursul săptămânii, după orele de curs. În fiecare centru a existat un

responsabil care a asigurat asistența pentru realizarea sesiunilor de educație nonformală. Sesiunile

derulate în centre au fost difuzate live pe internet și înregistrate în vederea prelucrării și transformării

lor în materiale de învățare. Toate acestea sunt accesibile elevilor din grupul țintă și cadrelor didactice

din școlile sprijinite, dar și altora, astfel încât s-a constituit o bază de date alcătuită din materiale de

bună practică. În legatură directă cu serviciile de consiliere, consilierii-tutori au realizat monitorizări și

evaluări periodice ale programului de educație nonformală, prin vizite la fiecare grupă de elevi

coordonată, discuții cu cadrele didactice din școlile sprijinite, cu părinții, pentru înregistrarea

progreselor elevilor.

2.4. Rolul tehnologiilor în facilitarea proceselor de învățare la elevii de gimanziu și liceu

2.4.1. Rolul tehnologiilor de tip videoconferință / teleprezență în facilitarea proceselor de

învățare

Sistemele de videoconferință și teleprezență sunt modalități electronice de comunicare între

două sau mai multe părți aflate în locuri geografice diferite, prin intermediul transmisiei audio și video.

În funcție de echipamentele și aplicațiile software deținute de fiecare parte, comunicarea poate fi

realizată prin intermediul computerului sau laptopului, sau prin intermediul unor ecrane de mari

dimensiuni. Captura audio-video se face prin intermediul unor camere video și microfoane

specializate, sau în cazul unor sisteme de mici dimensiuni, prin intermediul unui webcam și a

microfonului încorporate sau conectate la computer sau laptop.

Sistemele de videoconferință și teleprezență au fost adoptate ca răspuns la necesitatea școlilor

de a oferi servicii educaționale de calitate în condițiile unor bugete reduse. Avantajele folos irii unor

astfel de sisteme sunt multiple:


26


Facilitarea comunicării cu experți și personalități din diferite domenii, beneficiul pentru

învățare fiind o prezentare mai concretă a relevanței practice a disciplinelor studiate cu

impact asupra creșterii transferului cunoștințelor și abilităților dobândite în viața reală

Creșterea accesului elevilor la discipline opționale și sesiuni suplimentare de studiu

care nu sunt disponibile la ei în școală, beneficiul fiind o flexibilitate mai mare a ofertei

educaționale care poate fi astfel individualizată mai ușor și adaptată la nevoile și interesele

diverse ale elevilor

Realizarea de proiecte colaborative între elevii din școli, regiuni geografice sau chiar țări

diferite, pentru a investiga și analiza informații locale despre fenomene globale, sau pentru a

explora aspecte care țin de diversitatea culturală. Unul din beneficiile importante ale acestei

abordări este dezvoltarea abilităților de lucru colaborativ și rezolvare creativă de probleme.

Participarea la excursii virtuale în locuri greu accesibile, periculoase, sau pur și simplu în

mai multe locuri decât ar fi posibil prin mijloace tradiționale. Beneficiul principal al acestei

activități este lărgirea zonelor de cunoștințe ale copiilor, expunerea lor la evenimente, locuri,

oameni, fenomene la care nu ar avea în mod normal un acces ușor, crearea unei legături

strânse între viața reală și ceea ce studiază la școală.

Oferirea de oportunități de a studia tuturor elevilor, inclusiv celor care sunt bolnavi, care

locuiesc în zone îndepărtate, sau care din alte motive nu pot participa la orele tradiționale.

Astfel, elevii pot să țină pasul cu colegii lor și nu sunt puși în situația de a rămâne în urmă,

scăzând astfel riscul de abandon școlar.

Facilitarea schimbului de experiență între cadrele didactice și creșterea accesului

acestora la oportunități de dezvoltare profesională. Beneficiul imediat este vizibil în

creșterea calității serviciilor educaționale.

2.4.2. Exemple de utilizare a tehnologiilor de teleprezență / videoconferință în educație

În continuare sunt prezentate câteva exemple de utilizare a sistemelor de videoconferință și

teleprezență.

1. Comunicarea cu experți sau personalități

Prin intermediul sistemelor de videoconferință și teleprezență, elevii pot beneficia de

cunoștințele și expertiza specialiștilor sau personalităților din diverse domenii. Elevii sunt mai motivați


27


să învețe atunci când pot vedea conexiunea dintre ceea ce li se predă și modul în care se aplică

aceste lucruri în viața reală, însă aducerea unui invitat în clasă să le vorbească elevilor poate fi

îngreunată de dificultățile de a potrivi programul școlii cu cel al expertului, de a acoperi cheltuielile de

deplasare ale expertului, sau de a identifica un expert în apropiere disponibil să își aloce timp pentru

o astfel de activitate. Sistemul de videoconferință eficientizează întreaga experiență, eliminând

dificultățile de organizare. Expertul nu trebuie să se deplaseze, poate interacționa cu elevii din biroul

său, iar timpul pe care îl va investi va fi strict timpul necesar comunicării cu elevii și pregătirii sesiunii.

De asemenea, elevii vor participa la discuție din clasa lor de la școală (sau din clasa dedicată unde

este instalat sistemul de videoconferință).

Exemple de proiecte:

Poliția Metropolitană din Redbridge, Marea Britanie, a organizat în 2014 o teleconferință cu

400 de elevi din diferite școli ale orașului pentru a discuta cu aceștia despre cum este să fii polițist și

ce înseamnă siguranța cartierelor de locuințe. Elevii au pus întrebări și au urmărit răspunsurile prin

intermediul sistemelor din școlile proprii. (Mai multe informații disponibile la

http://www.vcfl.net/2014/12/metropolitan-police-service-use-vc-to.html)

Elevii dintr-un gimnaziu din Michigan care studiau religiile la orele de științe sociale au intrat în

contact prin intermediul unei video conferințe cu elevii dintr-un gimnaziu din Florida pentru a afla cum

este să fii evreu practicant chiar de la elevi de vârsta lor. ( Mai multe informații disponibile la

http://langwitches.org/blog/2010/02/12/becoming-the-experts/)

2. Excursii virtuale

Prin intermediul acestui tip de tehnologie, elevii pot participa la excursii virtuale fără a părăsi

sala de clasă. Astfel, ei pot vizita locuri care nu sunt ușor accesibile în mod tradițional, economisind

timpul de deplasare și costurile implicate și fără a fi nevoie de toată logistica necesară unei excursii

clasice. Aceste proiecte sunt în general inițiate de organizațiile gazdă și puse la dispoziția școlilor în

mod gratuit sau contra cost.

Exemple:

Muzeul Londrei (Museum of London) organizează activități pe care le pun la dispoziția școlilor

prin intermediul sistemului de videoconferință. Aceste activități sunt create special pentru a avea loc

la distanță și abordează subiecte din cele mai diverse, adaptate nivelului de studiu al elevilor, folosind

metode atractive în funcție de vârsta audienței (teatru de marionete, dramatizări cu actori, povestiri).

Exemple de tematici abordate sunt: viața de zi cu zi în vremea romanilor, evacuarea copiilor în al

doilea război mondial, marele incendiu din Londra. Sesiunile sunt planificate și anunțate pe pagina de

web a muzeului, iar școlile se pot înscrie. Pentru fiecare sesiune, cadrele didactice pot descărca

http://www.vcfl.net/2014/12/metropolitan-police-service-use-vc-to.html

http://langwitches.org/blog/2010/02/12/becoming-the-experts/

http://langwitches.org/blog/2010/02/12/becoming-the-experts/


28


materiale suport în format pdf în care se găsesc indicații tehnice, informații despre legăturile sesiunii

cu diverse discipline, o descriere a sesiunii, sugestii de activități ce pot fi realizate cu elevii în clasă

înainte de sesiunea de videoconferință, precum și după încheierea acesteia. (Mai multe informații

disponibile la: http://www.museumoflondon.org.uk/schools/schools-whats/at-your-school/)

Un alt exemplu este cel al Centrului pentru Știință și Industrie din Columbus, statul Ohio,

SUA, care oferă elevilor și studenților posibilitatea de a se conecta prin intermediul sistemului de

videoconferință cu medici, oameni de știință și experți, de a vedea în timp real operații chirurgicale din

perspectiva chirurgului, de a discuta cu cercetători de renume ultimele descoperiri în științe,

matematică, inginerie și alte domenii. (Mai multe informații disponibile la

http://www.cosi.org/educators/educator-ivc)

Operațiunea Montserrat este o activitate interactivă dezvoltată de Challenger Learning Center

la Universitatea Wheeling Jesuit și sponsorizată de NASA. Activitatea este bazată pe date reale ale

activității vulcanului Montserrat din Caraibe. Elevii din orice școală se pot înscrie la această activitate

și pot folosi sistemul de videoconferință pentru a se conecta cu experți aflați pe teren în insulele

Caraibe, pot privi erupția vulcanului precum și activitatea recentă, primesc date relevante despre

eveniment, cum ar fi cele despre activitatea seismică și planurile de evacuare, pe care le analizează

lucrând în sala lor de clasă și interacționând cu alte echipe de elevi aflați la distanță și care

analizează activitatea unui uragan care se apropie, pun la punct planurile de evacuare sau se ocupă

de comunicare. Elevii trebuie să acționeze ca niște echipe diferite de specialiști care trebuie să-și

combine cunoștințele pentru a minimiza pagubele catastrofei. (Mai multe informații disponibile la

http://www.e-missions.net/om/teacher/)

3. Proiecte colaborative

Elevi din școli diferite pot lucra împreună în cadrul unor proiecte colaborative. Dacă până

acum elevii puteau forma echipe cu colegii lor de clasă sau de școală, prin intermediul sistemelor de

videoconferință pot beneficia de noi idei și perspective asupra evenimentelor, de informații relevante

de pe plan local.

Exemple:

În general, activitățile pre-definite, sub formă de excursii virtuale bazate pe misiuni sunt în

același timp și colaborative. Însă fiecare profesor care dorește să implice clasa proprie într-un astfel

de proiect îl poate defini conform cu obiectivele sale specifice. De exemplu, elevii pot dezbate

subiecte legate de provocările legate de poluarea mediului și pot organiza împreună cu alte clase din

alte localități o acțiune prin care să culeagă date pe plan local despre același fenomen (de exemplu

calitatea apei), urmând să îmăptășească informațiile culese între ei, să le integreze, analizeze și

http://www.museumoflondon.org.uk/schools/schools-whats/at-your-school/

http://www.cosi.org/educators/educator-ivc

http://www.e-missions.net/om/teacher/


29


compare în cadrul unor discuții mediate prin sistemul de videoconferință. Astfel, clasa interacționează

cu colegi de aceeași vârstă din alte zone și împreună realizează un proiect pe care fiecare nu l-ar fi

putut face exclusiv pe plan local.

Un exemplu aparte al beneficiilor pe care aceste proiecte comune le pot aduce se poate

observa în cazul învățării limbilor străine. Astfel, elevii care au ocazia de a discuta cu alți elevi

vorbitori nativi din alte țări și de a exersa astfel o limbă străină într-un context autentic dobândesc

competențe lingvistice și de comunicare interculturală mult mai dezvoltate (Yang & Chen, 2014).

4. Participare la cursuri la care nu aveau acces până acum

Elevii au o varietate de interese, dar școlile adesea nu au suficiente resurse pentru a le

satisface. Dacă, de exemplu, într-o școală există puțini elevi care vor să studieze o anumită limbă

străină, sau care au nevoie de ore de recuperare la matematică, este posibil ca școala să nu poată

acoperi costurile ocazionate de angajarea unui profesor dedicat. Însă dacă această disciplină se

predă într-o altă școală, elevii se pot alătura, virtual, grupului de studiu de acolo. Prin intermediul

videoconferinței, elevii pot avea astfel acces la cursuri opționale, sau cursuri remediale, predate de

profesori de la alte școli. Astfel, profesorul predă cursul într-o clasă tradițională în care se află, fizic,

elevi, iar prin intermediul sistemului de videoconferință, la curs participă și alți elevi care se află

grupați fizic în alte clase aflate geografic în altă parte. Astfel, un profesor poate preda același curs mai

multor clase de elevi în același timp, fără ca el sau elevii să fie nevoiți să se deplaseze.

5. Acces pentru elevii bolnavi sau aflați în zonele rurale îndepărtate de școală

Folosirea tehnologiei videoconferinței poate ajuta elevii care sunt internați în spital cu boli

cronice, sau în sanatorii de recuperare să participe la orele tradiționale ale elevilor de vârsta lor. De

asemenea, copiii care locuiesc în zone rurale îndepărtate de școală ar putea beneficia de această

tehnologie pentru a învăța la distanță. Din punct de vedere tehnologic nu este imposibil, având în

vedere că acoperirea cu internet broadband în România este aproape 100%, iar până la finalul

acestui an rețelele vor fi extinse cu ajutorul unui proiect finanțat din Fondul European de Dezvoltare

Regională care va include 783 de localități rurale izolate a căror acoperire de către operatorii de

telefonie și internet nu este rentabilă economic (https://ec.europa.eu/digital-agenda/en/country-

information-romania).

6. Formarea cadrelor didactice

Prezența în școli a tehnologiei pentru videoconferință aigură și accesul cadrelor didactice la

activități de dezvoltare profesională. Datorită programului școlar, accesul la formare profesională al

https://ec.europa.eu/digital-agenda/en/country-information-romania

https://ec.europa.eu/digital-agenda/en/country-information-romania


30


cadrelor didactice este limitat la zilele de odihnă din săptămână sau la perioadele în care elevii se află

în vacanțe. Participarea la cursuri prin intermediul sistemului de videoconferință face posibilă

organizarea de sesiuni în timpul săptămânii, fără a fi consuma și timpul necesar deplasării la un curs

clasic. De asemenea, în acest fel profesorii pot avea acces la cursuri care nu se organizează pe plan

local și pot interacționa cu colegi din alte zone geografice cu care pot face schimb de experiență.

2.4.3. Tehnologii folosite în proiectul PES

Pentru implementarea activităților proiectului au fost definite următoarele moduri de utilizare a

sistemului de e-educație:

1. Utilizarea platformei de e-learning în conexiune cu tehnologiile de videoprezență pentru a facilita

organizarea activităților de tip clasă virtuală, dar și managementul conținutului video generat în proiect

2. Utilizarea sistemului de comunicare video între centrele din proiect cu posibilitatea conectării la un

eveniment video inițiat în cadrul infrastructurii instalate în cadrul Centrelor Suport pentru Educație

Permanentă (CSEP) și în Centrele Deschise pentru Educație (CDE)

3. Difuzarea live a evenimentelor din cadrul programului educațional de sprijin

În acest sens, scenariile de utilizare pe care sistemul de e-educație le facilitează în prezent

sunt: multiconferințe video între cele 4 centre CSEP, posibilitatea de a preda lecții sau de a susține

sesiuni de formare la distanță, transmiterea de sesiuni live, construirea de lecții / cursuri în cadrul

aplicației de e-learning.

În cadrul proiectului, în cele 4 Centre Suport pentru Educație Permanentă (CSEP) au fost

instalare echipamente video HD de teleprezență capabile să genereze conținut educațională și să

transmită servicii educaționale la distanță în timp real. Echipamentele achiziționate și instalate în

cadrul proiectului sunt:

1 echipament Cisco TelePresence SX80 Codec

3 echipamente Cisco TelePresence SX20 Quick Set

Ecrane de tip touchscreen Samsung 75’’

Televizoare LED 55”

In plus, in cadrul proiectului au fost utilizate si servicii de conectare la Internet in banda larga

(10 Mb garantat si servicii specifice: transmisii live, inregistrari video, realizarea de multiconferinte)

Sistemele de teleprezență instalate oferă posibilitatea înregistrării audio – video de înaltă

calitate a activităților ce au loc în sălile în care este instalat sistemul, transmisia live a activităților și

stocarea acestora. Cadrele didactice au posibilitatea de a utiliza tabla electronică pentru a realiza

grafice, demontrații, etc., iar informația este înregistrată video prin intermediul sistemului integrat.


31


Echipamentele instalate, împreună cu aplicații software specializate, permit cadrelor didactice

să realizeze cu ușurință materiale video educaționale, folosind următoarea procedură: (1) se

apelează un număr din sistem prin care se definește tipul activității (multiconferință, înregistrare video,

transmisie live), (2) se definesc caracteristicile activității (ora în cazul transmisiilor live, autor, tematică,

domeniu), (3) în funcție de detalierea acestor informări poziționarea materialului în cadrul portalului

este automatizată. Pentru realizarea de sesiuni interactive între 2 sau mai multe centre din proiect se

folosește un software colaborativ în cadrul unei conferințe punct-la-punct care permite, pe lângă

menținerea contactului video, partajarea unei table interactive comune pe care se poate lucra

colaborativ.

În cadrul proiectului a fost utilizată o platformă e-learning pentru a facilita participarea la

distanță la activitățile de învățare organizate. Platforma de elearning a fost aleasă astfel încât să

acopere scenariile conforme specificului proiectului și a fost dezvoltată și configurată pentru a

automatiza crearea de materiale video sau realizarea de transmisii live prin intermediul

echipamentelor tehnologice prezentate si al serviciilor de cloud specifice. Platforma este accesibilă

online, cu ajutorul unui browser web, de oriunde există o conexiune la internet. Platforma este

disponibilă la adresa http://portal.fiipregatit-dru.ro/, accesul fiind posibil pe bază de autentificare cu

nume de utilizator și parolă. În cadrul platformei au fost definite următoarele cursuri, corespunzătoare

activităților derulate:

Cerc Promovarea patrimoniului cultural și natural. Factor al dezvoltării durabile

Cerc IT și tehnologii moderne

Cerc Științe și natura

Cerc Jurnalism

Cerc Promovare și media

Cerc Matematică liceu

Cerc Matematică gimnaziu

Cerc Limba și literatura română gimnaziu

Cerc Limba și literatura română liceu

http://portal.fiipregatit-dru.ro/


32


Formatul ales pentru cursuri este cel săptămânal, din cele 4 tipuri de format permise de platformă

(activitate unică, social, săptămânal, tematic).

Fiecare curs are un forum de discuții general, iar în săptămânile relevante au fost adăugate

înregistrările video ale sesiunilor derulate.


33


În cadrul platformei online există o secțiune de știri care face trimitere la știrile relevante de pe site-ul

proiectului. De asemenea, în secțiunea Galerie video sunt grupate toate înregistrările video realizate,

clasificate conform tematicii abordate și instituției de învățământ în care au avut loc. În prezent, în

această categorie sunt încărcate 309 de înregistrări video dintre care 45 sunt în curs de clasificare.

Fiecare înregistrare are un titlu și următoarele câmpuri (metadate): speaker, locație, data, descriere.

Dintre acestea, titlul, locația și data sunt precizate pentru toate înregistrările. Pentru o parte din

videoclipuri este completat și câmpul speaker. În cadrul galeriei există o secțiune de căutare a

videoclipurilor.


34


3. Impactul proiectului PES – „Fii Pregătit!” la nivelul grupurilor țintă

Răspunsurile elevilor de gimnaziu și de liceu care se regăsesc în cele 1018 de chestionare

prelucrate, alături de răspunsurile profesorilor oferite prin intermediul celor 175 de chestionare și de

focus-grupurile și interviurile derulate, oferă informații cu privire la activitățile desfășurate în cadrul

proiectului „Fii Pregătit” și percepția elevilor asupra acestora, utilizarea sistemului informatic

TeLePLUS și interesul pentru participare la activități similare, precum și modul în care participarea la

proiect a influențat activitatea lor școlară, precum și alegerea parcursului viitor (școlar sau

profesional). În continuare, sunt prezentate principalele rezultate obținute în urma procesării datelor,

structurate după cum urmează:

a. Structura subiecților

b. Impactul activităților

c. Utilizarea tehnologiilor - sistemul TeLePLUS

d. Educație nonformală și consiliere

e. Dezvoltarea profesională a cadrelor didactice și a consilierilor

f. Designul și implementarea proiectului

g. Sustenabilitatea proiectului și recomandări


35


3.1. Structura subiecților

Structura populației de elevi și de profesori/consilieri din cele două județe din punct de vedere al

genului și al mediului de rezidență este descrisă astfel:

Elevi

Fig. 1: Nivelul de învățământ – elevi Fig.2: Gen – elevi

Fig.3: Mediul de rezidența - elevi

Profesori


36


Fig.4: Niveluri de învățământ – profesori Fig. 5: Gen – profesori

Fig. 6: Mediul în care predau - profesori


37


3.2. Impactul activităților

Item 1: În cadrul proiectului „Fii Pregătit” am participat la următoarele activități:

Fig. 7: Activitățile „Fii Pregătit”- gimnaziu

Fig. 8: Activitățile „Fii Pregătit”- liceu

Ca răspuns la Itemul 1 „În cadrul proiectului „Fii Pregătit” am participat la următoarele

activități”, răspunsurile elevilor de gimnaziu (Fig.7) au indicat majoritar Cercurile de pregătire pentru

Evaluarea Naționala – Matematică și Limba și Literatura Română, respectiv la liceu (Fig. 8) Cercurile

de pregătire pentru Bacalaureat – Matematică și Limba și Literatura Română. Participarea extinsă la


38


aceste două tipuri de activități poate fi pusă pe seama importanței pe care o acordă atât elevii cât și

profesorii examenelor de final de ciclu școlar (evaluări naționale, respectiv Bacalaureat), precum și pe

tendința fiecărui elev de a alege activități similare celor alese de colegi (apartenență la grup).De

asemenea, aceste rezultate se pot explica prin faptul că pregătirea pentru examene de final de ciclu

au o importanță mai mare pentru elevi decât alte activități extracurriculare pentru care nu văd un

rezultat imediat.

Elevii de gimnaziu au clasat pe locul trei în ierarhia participării la activități participarea la

competiții sportive, în timp ce elevii de liceu au clasat pe aceeași poziție participarea la cercul de

Dezbateri, literatură și jurnalism. Deși nu a fost clasat printre primele locuri cercul Media și promovare

a fost menționat de elevi în focus-grupuri ca fiind o activitate interesantă, diferită de ceea ce învăță la

școală în mod obișnuit la școală. De asemenea, elevii au menționat că participarea în parallel și la

cercul de Dezbateri, literatură și jurnalism i-a ajutat să facă conexiuni între conținuturile de la cele

două cercuri „cel mai mult mi-a plăcut la media deoarece am învățat cum să aplicăm cele învățate la

Jurnalism” (elev liceu, Iași).

Pe ultimele locuri s-au clasat pentru elevii de gimnaziu Cercul de artă și activitățile de

voluntariat, în timp ce elevii de gimnaziu au participat într-o proporție mai mică tot la Cercul de artă și

la cel de Promovarea patrimoniului cultural și natural, dar și la Competiții sportive, activitate clasata în

schimb pe primele locuri de către elevii de gimnaziu. Participarea la cercul de Promovarea

patrimoniului cultural și natural deși a fost redusă a avut impact asupra dezvoltării unor competențe

transversale și au condus la formarea și dezvoltarea unei atitudini proactive în ceea ce privește

lucrurile pe care ei le pot schimba în orașul lor. „Acest cerc (n.n. promovarea patrimoniului cultural și

natural) nu m-a ajutat pentru examene deoarece materia nu avea legătură cu matematica și româna,

în schimb ne-a învățat să ne dezvoltăm mai mult, să comunicăm mai ușor, să aflăm de ce este

important patrimoniul și ce înseamna pentru orașul nostrum (…) ne-a învățat cum să luăm atitudine,

să schimbăm lucrurile care nu ne plac” (elev gimnaziu, Tulcea).

În ceea ce privește participarea la activitățile de voluntariat, putem observa că elevii de liceu

au clasat printre primele locuri (locul 4) această activitate, acest aspect putând fi determinat de faptul

că au un interes mai crescut în participarea la activități ce au conexiune cu integrarea pe piața muncii.

De asemenea, întrebați care ar fi activitățile care i-ar ajuta să înțeleagă și mai bine ce ar vrea să facă

în viitor (Itemul 21), activitățile de voluntariat s-au regăsit pe ultimul loc în opțiunile elevilor.

Putem observa că unele activități, chiar dacă nu au avut o conexiune directă cu pregătirea pentru

examenele naționale au fost apreciate de eveli prin prisma noutății și abordării diferite a activităților și

atitudinii diferite a profesorilor spre deosebire de cum erau ei obișnuiți în practica de zi cu zi din

școală, ceea ce vom putea observa ulterior în analiza raspunsurilor din chestionar care au abordat

modalitatea în care elevii au perceput activitățile din cadrul proiectului „Fii Pregătit”: „Atitudinea

profesorilor a fost cea care a facut o oarecare departajare între orele normale și pregătirile acestea,


39


întrucât ei au fost mult mai deschiși, au explicat tuturor (…) de câte ori a fost necesar” (elev gimnaziu,

Tulcea).

Item 2: Dă exemplu de 1-3 activități din proiectul „Fii Pregătit” la care ai participat și care au

fost interesante pentru tine:

Atunci când au fost solicitați să dea exemplu de activități din proiect la care au participat și

care au fost interesante pentru ei, elevii au oferit exemple variate, ce pot fi împărțite în următoarele

categorii:

Domenii de activități: majoritatea răspunsurilor de acest tip au vizat opțiunile de răspunsuri de la

itemul 1 la care s-au adaugat excursiile și activitățile desfășurare online sau prin intermediul

sistemului TeLePlus;

o Activități propriu-zise: activități de intercunoaștere, jocuri de rol, discuții libere, realizarea

posterelor, jocuri de atenție, Biblioteca Vie, gimnastică aerobică etc.;

o Teme: discuții pe teme de motivație, managementul stresului, gestionarea emoțiilor;

o Achiziții specifice: balada, schița, doina, imnul, pastelul, nuvela, basmul, fabula romanul,

subiectul, predicatul, triunghiul isoscel, teorema lui Pitagora, cercul.

Exemplele oferite de elevi au fost din diverse arii si categorii de domenii, care pot reflecta și

nivelul de implicare în proiect, atât al cadrelor didactice, cât și al elevilor – fapt evident din diferențele

între unități de învățământ în care activitățile enumerate au fost capitole de studiu la Matematică sau

Limba și Literatura Română, respectiv unități de învățământ în care elevii au fost implicați în diverse

activități de educație nonformală, excursii sau consiliere individuală și de grup. Acest fapt ne

determină să presupunem că interesul scăzut pentru alte tipuri de activități în afara celor de pregătire

pentru examene este determinat și de faptul că aceste activități (ex. Activități de voluntariat, Cercul de

Arta, Cercul de Promovarea patrimoniului cultural și natural) nu au avut același statut și nu li s-a

acordat aceeași importanță în promovarea către elevi.

Item 3: Activitățile la care ai participat in cadrul proiectului „Fii Pregătit” sunt mai degrabă:

Atât elevii de gimnaziu, cât și cei de liceu consideră activitățile la care au participat ca fiind

foarte dinamice și dinamice (90.9%, Fig. 9), foarte variate și variate (90.6%%, Fig. 10), foarte

interesante și interesante (88.9%, Fig. 11) și foarte utile și utile (92.9%, Fig. 16). Acest rezultat se

poate datora și noutății activităților pe care proiectul le propune pentru elevii din zonele investigate,

elevi care nu au un termen de comparație real, experiențele de învățare traite la școală fiind

predominant asemănătoare și repetitive. Astfel, dat fiind faptul că majoritatea elevilor participanți se

află la o primă experiență de acest tip, aprecierile pot fi mai degrabă relative, iar opțiunile acestora pot

fi considerate orientative și pot fi folosite ca baza de comparație pentru activități ulterioare.


40


Fig. 9: Dinamismul activităților - integrat Fig. 10; Nivelul de interes al activităților - integrat

Fig.11: Varietatea activităților - integrat

În ceea ce privește distribuția pe cele doua niveluri de învățământ, nu putem sesiza diferențe

majore de percepție, chiar dacă putem observa că elevii de gimnaziu apreciaza puțin mai critic față de

elevii de liceu nivelul de varietate al activităților propuse și le consideră mai puțin interesante (Fig. 6,

Fig. 7, Fig. 8, Fig.9). Acest lucru se poate datora și faptului că numărul și tipul activităților propuse

pentru elevii de gimnaziu (7 activități) este mai mic și mai puțin variat ca cel din oferta pentru elevii de

liceu (10 activități). Cu toate acestea, cum putem observa din analiza de la itemul 1, deși există mai

multe opțiuni pentru fiecare ciclu de învățământ, activitățile alese de către elevi au fost majoritar cele

de pregătire pentru evaluările naționale sau conexe materiilor de la evaluările naționale (ex. Cercul de

Dezbatere, literatură și jurnalism la liceu).Cu toate acestea, în discuțiile din cadrul focus-grupurilor cu

elevi, aceștia au insistat asupra caracterului diferit și variat al activităților desfășurate, această


41


abordare reprezentând și un aspect care i-a motivat să continue să vină la activități: „Cred ca acesta

este cuvântul care poate descrie cel mai bine aceste aceste activități: diferit!” (elev liceu, Iași)

Fig. 12: Nivelul de interes al activităților - gimnaziu

Fig. 13: Nivelul de interes al activităților - liceu

Fig. 14: Varietatea activităților - gimnaziu


42


Fig.15; Varietatea activităților - liceu

În ceea ce privește utilitatea activităților la care au participat elevii în cadrul proiectului Fii

Pregătit, atât elevii (92.9%), cît și profesorii (95%) au considerat aceste activități ca fiind foarte utile și

utile. Utilitatea acestor activități este dată și de specificul activităților la care elevii au participat

preponderent (cele de pregătire pentru examenele de sfârșit de ciclu de învățământ). De asemenea,

opinia profesorilor în acest caz este susținută și de faptul că la itemul 9 (După părerea

dumneavoastră, care sunt principalele nevoi ale elevilor la care răspund activitățile din cadrul

proiectului „Fii Pregătit”?) aceștia au identificat ca una dintre principalele nevoi ale elevilor pregătirea

pentru examenele naționale (Evaluarea Națională și Bacalaureat). De asemenea, în același procent

(95%) profesorii au considerat că elevii au primit bine și foarte bine activitățile desfășurate în cadrul

proiectului Fii Pregătit, fapt ce reiese și din răspunsurile elevilor la itemul analizat anterior.

Fig. 16: Utilitatea activitaților - integrat (elevi) Fig. 17: Utilitatea activitaților - profesori


43


Fig. 18: Percepția asupra activităților (profesori)

Item 4: În ce măsură consideri că activitățile din proiectul „Fii Pregătit” te ajută la școală:

Dat fiind si specificul activităților la care elevii au participat în cadrul proiectului Fii Pregătit,

aceștia consideră că acestea i-au ajutat foarte mult și mult la școală, în proporție de 90.7% (Fig. 19),

și în proporție mai mică în viața de zi cu zi (84.7%, Fig. 20).

Fig. 19: Impactul activităților la școală - integrat


44


Fig. 20: Impactul activităților în viața de zi cu zi - integrat

În ceea ce privește specificul răspunsurilor pe cicluri de învățământ, putem observa diferențe

minore, în sensul că elevii de gimnaziu consideră că activitățile i-au ajutat foarte mult la școală, în

proporție de 43.5% (Fig. 21), și în viața de zi cu zi în proporție de 37.3 % (Fig.23), proporția

pastrându-se și în cazul elevilor de liceu: 39.4% consideră ca activitățile i-au ajutat foarte mult la

școală (Fig. 22) și 28.6% (Fig. 24) în viața de zi cu zi. Acest aspect poate fi justificat de interesul mai

mare pe care elevii de liceu îl pot avea pentru transferarea cunoștințelor dobândite la școală în viața

de zi cu zi, aceștia având o perspectivă mai pragmatică asupra acestora.

Fig. 21: Impactul activităților la școală – gimnaziu Fig.22: Impactul activităților la școală – liceu


45


Fig. 23: Impactul activităților în viața de zi cu zi Fig.24: Impactul activităților în viața de zi cu zi -gimnaziu- -liceu-

Chiar dacă elevii au participat mai mult la activitățile ce țin de pregătirea pentru examenele de

final de ciclu (Item 1), consideră că activitățile la care au participat în cadrul proiectului i-au ajutat și în

viața de zi cu zi, fapt ce poate fi justificat prin aportul adus de activitățile de educație nonformală, prin

care s-a realizat o conexiune mai puternică între aspectele teoretice și aspectele practice, cu care se

confruntă aceștia în viața de zi cu zi.

Item 14: În ce măsură consideri că activitățile din cadrul proiectului "Fii Pregătit" la care ai

participat au contribuit la:

În ceea ce privește creșterea motivației pentru învățare prin participarea la activitățile din

cadrul proiectului Fii Pregătit, 87.7% dintre elevi consideră că activitățile au contribuit în mare și foarte

mare măsură la aceasta (Fig. 25). De asemenea, și profesorii au observat în procent de 92% (Fig. 26)

o creștere a motivației pentru învățare a elevilor în urma implementării proiectului „Fii Pregătit”.

Fig. 25: Creșterea motivației elevilor – integrat (elevi)


46


Fig. 26: Creșterea motivației elevilor (profesori)

Motivarea elevilor să participe la activități a reprezentat una dintre dificultățile cu care

profesorii și consilierii s-au confruntat cel mai des. Așa cum spunea și o profesoară în cadrul unuia

dintre focus-grupurile realizate cu profesori a fost nu doar motivarea elevilor, și și a părinților

acestora:„Cea mai mare provocare a fost să motivez niște copii ușor demotivați... dar nu copiii erau

demotivați pentru continuarea studiilor (...) Chiar de la început completând grupul țintă, părinții, mai

ales din mediul rural și mai ales dintr-o zonă destul de săracă, mi-au spus clar „ce să mai plece

copilul la liceu...mai bine să îl ținem acasă” și atunci mi-am dat seama că marea provocare este cum

să îl faci pe acel om simplu,de la țară, că acel copil trebuie sa studieze în continuare” (profesor, Iași).

Dintr-o altă perspectivă, elevii au considerat că un factor motivațional puternic pentru a învăța, dincolo

acumularea unor cunoștințe necesare pentru promova examenele naționale, a fost că prin

intermediul activităților din acdrul proiectului ei și-au dezvoltat și metode și tehnici de învățare

eficientă: „Am învățat cum să învăță” (elev gimnaziu, Iași).

Cu toate acestea, efortul depus de profesori în acest sens a dat rezultate, elevii, participând la

activități, au devenit din ce în ce mai motivați să participe în continuare și chiar să își dea exemenul

de Bacalaureat: „Pe cercul de matematică am avut un caz, un copil care nu prea vroia să vină la

cercul de matematică, dar o dată, de două ori a venit așa, în spirit de turmă...și apoi, copil care este

de la un liceu tehnologic, unde nu sunt obligați să-si dea Bacalaureatul pentru că ei pot foarte bine

funcționa cu certificatul de competențe și nu își propusese să își dea Bacalaureatul (...) acel copil s-a

ambiționat atât de mult, încât a dat BAC-ul și l-a luat ” (profesor, Iași).

De remarcat este faptul că elevii de gimnaziu au considerat in proporție mai mare că activitățile din

cadrul proiectului i-au determinat să fie mai motivați (92.1%, Fig. 27), spre deosebire de elevii de

liceu (81,9%, Fig. 28).


47


Fig.27: Creșterea motivației elevilor - gimnaziu

Fig.28: Creșterea motivației elevilor - liceu

86.1% dintre elevi au apreciat că activitățile au contribuit în mare și foarte mare măsură la

dezvoltarea lor personală (Fig. 29). Întrebați care sunt principalele nevoi ale elevilor la care răspund

activitățile din cadrul proiectului „Fii Pregătit”, profesorii au menționat dezvoltarea personală abia pe

locul patru, după pregătirea pentru examenele naționale și nevoia de comunicare și socializare.

Răspunsurile indică și o percepție a creșterii încrederii în forțele proprii datorată participării la

activitățile din cadrul proiectului, cu 86.1% dintre elevii considerând că acest fapt a contribuit în mare

și foarte mare măsură (Fig. 30).


48


Fig. 29: Impactul activitățior asupra dezvoltării personale

Fig. 30: Impactul activităților asupra încrederii în forțele proprii

În ceea ce privește îmbunătățirea performanțelor școlare, majoritatea elevilor consideră că

activitățile din cadrul proiectului au contribuit la acest aspect în mare și foarte mare măsură în procent

de 84.3% (Fig.31). De atlfel, se remarcă faptul că elevii de gimnaziu au o percepție mai bună la nivel

personal asupra rezultatului participării la activitățile proiectului, considerând că acestea i-au ajutat

foarte mult (36.9%) în timp ce elevii de liceu par a fi mai sceptici sau privesc cu mai multă detașare

influența participarii la aceste activitați, 23.6% dintre aceștia considerând că activitățile la care au

participat i-au ajutat în foarte mare măsură. Acest fapt poate fi pus pe seama unor eventuale

experiențe anterioare în proiecte similare. De asemenea, în comparație cu elevii, profesorii sunt și

mai optimiști în ceea ce privește îmbunătățirea performanțelor școlare ale elevilor, 89% (Fig. 32)

dintre aceștia considerând că activitățile din proiect au ajutat in mare și foarte mare măsură.


49


Fig. 31: Îmbunătățirea performanțelor școlare (elevi)

Fig. 32: Îmbunătățirea performanțelor școlare Fig 33: Dezvoltarea unor competențe cheie

(profesori) (profesori)

Referindu-ne tot la îmbunătățirea performanțelor școlare, putem observa că 94% dintre

profesori consideră că desfășurarea activităților din cadrul proiectului „Fii Pregătit” a contribuit în mare

și foarte mare măsură la dezvoltarea unor competențe cheie pentru elevi (Fig. 33), dar rugați să

menționeze care sunt principalele nevoi ale elevilor cu care lucrează, profesorii au menționat doar

sporadic dezvoltarea competențelor cheie, menționând însă pe primul loc pregătirea pentru

examenele naționale în vederea creșterii performanței.


50


Item 16. În ce măsură activitățile din cadrul proiectului au contribuit la pregătirea ta pentru

Examenele Naționale/Bacalaureat?

Fig. 34: Contribuția activităților la pregătirea pentru Examenele Naționale

Fig. 35: Contribuția activităților la pregătirea pentru Bacalaureat

În ceea ce privește măsura în care activitățile din cadrul proiectului au contribuit la pregătirea lor

pentru Examenele Naționale, 37.3% dintre elevii de gimnaziu consideră că acestea au contribuit în

foarte mare măsură, respectiv 49.9% în mare măsură (Fig. 34), iar în ceea ce privește pregătirea

pentru Bacalaureat, 29.3% dintre elevii de liceu consideră că activitățile au contribuit în foarte mare

măsură, iar 49.9% în mare măsură (Fig. 35), procentele indicând o percepție pozitivă din partea

elevilor aspra activităților de pregătire derulate, în particular cu referire la cercurile de limba și

literatura română, respectiv matematică, cele care au abordat în mod direct pregătirea pentru

examene, acestea bucurându-se și de mai mare participare în rândul elevilor. Aceste procente sunt

confirmate și de nevoile identificate de elevi pentru o mai bună pregătire, așa cum apar în

răspunsurile la Itemul 17 (Ce te-ar ajuta să te pregătești mai bine?), majoritatea indicând meditațiile

gratuite sau pregătirea suplimentară la materiile de examen. De asemenea, materialele, înregistrările

și resursele oferite prin sistemul TeLePLUS au contribuit la modificarea dinamicii obișnuite a activității

didactice și a oferit astfel spațiul pentru o interacțiune sporită între elev și profesor: „au avut curajul


51


dat de posibilitatea de a se ascunde în spatele unei alte „personalități” și au întrebat pe chat ceea ce

nu au avut curajul să întrebe în sală”; „copiii au apreciat modul de prezentare, faptul că munceau fără

notă, indicațiile individuale punctuale și planificarea materiei” (profesor de Limba și Literatura

Română, județul Tulcea).

În opinia profesorilor care au răspuns chestionarului administrat, activitățile din cadrul proiectului

au răspuns nevoilor de îndrumare ale elevilor, de sistematizare, aprofundare și consolidare a

cunoștințelor dobândite la clasă, având efecte remediale asupra performanței școlare, prevenirii

abandonului și asupra motivației pentru învățare.„Din feedback-ul elevilor, am aflat că s-au simțit

tratați altfel decât la clasă; nu mai aveau aceeași etichetă. S-au simțit valorizați, au avut un tratament

egal, pentru un scop central, care este ajutorul, nu sancțiunea” (Psiholog școlar, județul Tulcea).

Așa cum afirmă în cadrul focus-grup-ului unul dintre psihologii școlari implicați în activitățile de

consiliere, „rezultatele la evaluare au fost mai bune decât cele așteptate de profesor, și chiar și de

către copil” (psiholog școlar, județul Tulcea). Pentru a oferi o evaluare obiectivă a modului în care

activitățile proiectului au contribuit la îmbunătățirea rezultatelor elevilor, va fi derulată o comparare a

rezultatelor inițiale și a celor de la examenele susținute de către elevii implicați în proces, iar, în

această etapă, rezultatele sunt încurajatoare, așa cum afirmă unul dintre consilierii tutori „vorbind cu o

doamnă Director care a avut copii implicați în proiect, era foarte bucuroasă că rezultatele la evaluarea

din vară s-au îmbunătățit față de anul trecut” (consilier tutore, județul Iași).

Item 15: Activitățile la care am participat în cadrul proiectului „Fii Pregătit” m-au făcut să:

(bifează maxim 3 opțiuni)

Răspunsurile la itemul 15 indică faptul că cei mai mulți dintre elevii care au participat la

activități în cadrul proiectului „Fii Pregătit” apreciază că interacționează mai bine cu colegii, același

aspect fiind însă cotat drept unul dintre avantajele mai puțin exploatate în urma participării la proiect

(așa cum indică răspunsurile la Itemul 7). De asemenea, profesorii au identificat ca fiind o nevoie

majoră a elevilor cu care lucrează, după pregătirea pentru examenele naționale, dezvoltarea

comunicării și a lucrului în echipă. Aceștia s-au referit la nevoi legate de:

o Comunicare și relaționare cu elevii/profesorii din alte unități școlare; o Fiind elevi din mai multe şcoli, au socializat foarte bine şi au lucrat foarte bine în

echipă

o Dezvoltarea capacităților de comunicare ale elevilor

o Dezvoltarea abilităților de muncăîn echipă

o Feedback-ul din partea dascălilor dar și din partea colegilor.


52


Următoarele aspecte care au fost indicate de elevii de gimnaziu, în ordinea descrescătoare a

priorității, se referă la accesul la activități pe care nu le au la dispoziție la ei în școală și la valorizarea

și implicarea în activitățile de învățare. Pe de altă parte, aspectele prioritare pentru elevii de liceu se

referă cu precădere la manifestarea anumitor talente și pasiuni, respectiv dezvoltarea unor

competențe mai puțin abordate la disciplinele din orar. Aceste opțiuni sunt justificate și prin nivelul de

dezvoltare psiho-socială și gradul de auto-cunoaștere a celor două categorii de elevi, cei de liceu

având deja o imagine mai bine-conturată asupra preferințelor, pasiunilor și competențelor pe care le

au sau pe care doresc să și le dezvolte.

Fig. 36: Elemente de impact ale activităților asupra elevilor

Item 17: Ce te-ar ajuta să te pregătești mai bine?

Atât pentru gimnaziu, cât și pentru liceu, apar elemente și priorități comune. Astfel, sunt

identificate în primul rând cauze ale situației curente, așa cum este aceasta percepută de către

elevi. Este menționată lipsa resurselor financiare care să permită pregătirea în particular în afara

oportunităților oferite prin proiect, încărcarea programului și a orarului („prea multe materii”, „orar

prea încărcat”), precum și absența unor resurse materiale care să permită o mai bună pregătire

sau accesul la materialele puse la dispoziție chiar prin intermediul proiectului – lipsa unui

calculator personal sau a unei conexiuni la internet. Acestora li se adaugă elemente care vizează

componenta familială, fiind amintite aspecte precum „[să am] motivarea părintească”, ”să am

liniște acasă”, „să am bani”.

Similar, profesorii și consilierii participanți la focus-grup și profesorii care au răspuns

chestionarului administrat, identifică aceleași obstacole în pregătirea elevilor – resursele limitate


53


(financiare, de timp și materiale): „din cauza programului încărcat, unii copii ajung să sufere de

oboseală cronică, mulți dintre ei fac naveta, iar programul este foarte încărcat; ar fi bine să nu

existe suprapunerea peste programul școlar...programarea inițială ar trebui respectată cu

strictețe”, „sesiunile erau programate la sfarsitul orelor de curs, deci elevii trebuiau sa stea 9 ore

consecutiv la scoala, fara sa manance, sa se odihneasca”, „problemele financiare ale unor elevi

care nu au internet acasă”, dar și aspecte legate de mediul familial: „rezistența unor familii

dezorganizate, elevii nefiind încurajați să participe la activitățile școlii”, „neimplicarea părinților”.

Totodată, o parte dintre elevi își asumă responsabilitatea pentru succesul sau eșecul

pregătirii examenelor, identificând la nivel personal elemente care i-ar ajuta să se pregătească

mai bine: mai multă atenție la ore, o pregătire individuală mai serioasă, o mai bună organizare a

timpului, prezența la orele de curs etc., însă menționează și o serie de aspecte pe care le-ar

vedea schimbate la nivel de sistem – centrarea asupra materiilor pentru examen în anii terminali,

număr mai mic de elevi în clasă, ore de curs mai atractive. Opțiunile pe care aceștia le identifică

pentru o mai bună pregătire se referă la creșterea numărului de ore de pregătire și a frecvenței

acestora, includerea unor materii suplimentare (de exemplu, pentru Evaluarea Națională – istoria

și geografia), menținerea gratuității acestor sesiuni, precum și debutul sesiunilor cât mai devreme

atât în anul școlar, cât și cu un an înainte – în clasa a VII-a, respectiv a XI-a. Sunt menționate și

aspecte legate de consilierea școlară și orientarea profesională – opțiunile identificate referindu-

se la creșterea numărului de ore de consiliere și la un sistem de sprijin eficient, în special în ceea

ce privește o mai bună pregătire psihologică pentru examene („să am mai multă încredere în

mine”, „să fiu mai liniștită”, „să am mai multă voință”, etc.).

Proiectul „Fii Pregătit!” răspunde deja unora dintre aceste nevoi – prin oferirea sesiunilor de

pregătire suplimentară, gratuită, asigură o pregătire suplimentară în vederea susținerii

examenelor naționale, prin implementarea sistemului informatic TeLePLUS oferă acces la

resurse, la metode noi de învățare, la feedback din partea cadrelor didactice și la dezvoltarea

unor competențe utile în activitatea viitoare a elevilor, prin derularea de activități extracurriculare

și de educație nonformală contribuie la creșterea motivației și voinței pentru învățare, prin

activitățile de consiliere școlară și orientare profesională pune la dispoziție elevilor un sistem de

sprijin și ghidare în vederea alegerilor academice și profesionale viitoare.

Recomandările pentru viitor ar putea fi formulate în direcția implicării familiilor elevilor din

grupul țintă și a comunităților în care se află școlile participante în proiect, recalibrării orarului de

activități pentru a răspunde mai bine programului școlar al elevilor, precum și în direcția începerii

activităților odată cu începutul anului școlar și extinderii acestora și la alți ani de studiu, în funcție

de resursele disponibile.


54


3.3. Utilizarea tehnologiilor – sistemul TeLePLUS

Item 5: Bifează toate tipurile de activități la care ai participat pe parcursul proiectului în care a

fost utilizat sistemul informatic TeLePLUS

Fig. 37: Tipuri de activități – sistem informatic TeLePLUS

Activitățile în care au fost implicați elevii au utilizat tehnologia în special pentru a înregistra

sesiunea (64.93% din elevi au participat la astfel de activități), sau pentru a transmite live în alte

unități de învățământ (42.04%). Având în vedere că este prima experiență cu tehnologiile de

teleprezență, aceasta a fost folosită cu prioritate pentru avantajele sale legate de flexibilitate și

accesibilitatea pregătirii, fiind mai puțin frecvente activitățile legate de eficientizarea pregătirii

(lucrul colaborativ, atragerea de resurse noi aflate la distanță). Aceste activități colaborative,atunci

când au avut loc, au fost apreciate de copii, după cum remarcă aceștia în focus grupuri: “Cu

ajutorul tehnologiei am reușit să le arătăm și altor copii din alte școli și alte localități ce facem noi

la cercuri. Am discutat cu colegii din Mahmudia și au lucrat împreună cu noi la matematică, la

română.”

O mențiune distinctă trebuie făcută cu privire la folosirea ecranului digital (58.94% din elevi au

participat la activități în care acesta a fost folosit), care este de natură nu doar să ducă la crearea

de resurse de învățare accesibile mai târziu elevilor participanți sau altora, ci și să

îmbunătățească experiența de învățare a elevilor aflați în clasă. De altfel, entuziasmul elevilor

pentru folosirea ecranului digital este confirmat și de intervențiile lor din focus grupuri: “Ce scrii pe


55


tabla interactivă rămâne, nu se șterge ca aceea cu cretă și în plus poți să cauți lucruri [pe

Internet] și să le găsești imediat. Ne-a plăcut.”, “Când aveam ceva de rezolvat, încercam să

terminăm primii și să ieșim la tablă.”, „Ne îmbulzeam toți să ieșim la tablă când profesoara întreba

cine vrea să iasă. Dintre carte și tablă, aleg tabla.”

Item 6: Care dintre următoarele afirmații descriu lucruri pe care le-ai făcut tu în cadrul

proiectului „Fii Pregătit”, folosind sistemul informatic TeLePLUS?

Fig. 38: Activități desfățurate de elevi utilizând sistemul TeLePLUS (elevi)

Acest item, spre deosebire de cel precedent, urmărește să investigheze ce au făcut elevii

propriu-zis cu tehnologia, care a fost implicarea lor practică, cum au interacționat ei cu tehnologia. Se

observă din rezultate că implicarea lor cea mai frecventă (57.07% din elevi) a fost mai degrabă una

pasivă, ei vizionând înregistrări video pe platforma online a proiectului, în timp ce doar 39.59% din

elevi raportează că au lucrat împreună cu elevi din alte școli în proiecte comune. Mai mult, acest

procent de 39.59% nu este corelat cu răspunsul elevilor la întrebarea precedentă, unde doar 19.16%

dintre elevi declară că au participat la discuții cu experți, personalități sau alți elevi prin intermediul

sistemului TeLePLUS. Această neconcordanță se poate explica prin faptul că, deși au lucrat în

proiecte comune, elevii au folosit alte modalități de comunicare. Ecranul interactiv s-a bucurat de o

mare popularitate, jumătate dintre elevi declarând că ei sau colegii lor l-au folosit.

Alte activități menționate de elevi au fost: vizionarea de materiale video pentru diverse

discipline, consiliere online, comunicare cu colegi din alte școli.


56


Item 7: Marchează două dintre avantajele principale pe care le-a adus sistemul informatic

TeLePLUS așa cum a fost utilizat în proiect (și completează un alt avantaj, dacă este cazul)

Fig. 39:Avantajele sistemului TeLePLUS (elevi)

Avantajul cel mai frecvent menționat este acela de a avea acces și a vizualiza activitățile la

care nu au avut posibilitatea să participe în persoană, urmat de revederea activităților la care au

participat și a celor care au loc în altă parte.

13.85% din elevi au menționat și alte avantaje, cel mai frecvent fiind elementul de noutate și

modernitate al sistemului folosit: „am vazut noi metode tehnice”, „suntem în pas cu moda”,

“experimentez situații viitoare de învățare”. Acest rezultat se corelează cu cele referitoare la motivația

elevilor, care este stimulată de experiențele noi și de folosirea unor mijloace percepute de elevi ca

fiind în pas cu vremurile. De altfel, entuziasmul elevilor în ceea ce privește tehnologia se remarcă și în

cadrul focus grupurilor, aceștia fiind mai comunicativi atunci când li se adresează întrebările legate de

tehnologie și fiind mai dispuși să elaboreze răspunsurile mai mult.


57


Item 8: În ansamblu, experiența de învățare folosind sistemul informatic TeLePLUS a fost

(bifează răspunsul tău pentru fiecare dintre cele trei caracteristici de mai jos):

Fig. 40: Atractivitatea activităților-sistem TeLePLUS Fig. 41: Eficiența activităților-sistem TeLePLUS

Fig. 42: Ușurința în utilizare a sistemului TeLePLUS

Elevii consideră experiența de învățare cu ajutorul sistemului informatic ca fiind atractivă și

interesantă (90.4% dintre ei sunt de acord cu această afirmație în mare și foarte mare măsură),

eficientă (87.9% consideră experiența ca fiind eficientă în mare și foarte mare măsură) și ușor de

folosit (aici procentele sunt echilibrate între cei care au apreciat sistemul ca fiind foarte ușor de folosit

– 49.2% și ușor de folosit – 41.9%).

Aceste răspunsuri sunt corelate cu comentariile profesorilor la Itemul 16 (profesori, item

deschis)(Care credeți că este principalul avantaj pentru elevi al activităților care utilizează

tehnologia?). Printre comentariile profesorilor se regăsește foarte frecvent menționată motivația

elevilor: „informația ajunge la elev prin mijloace placute, agreate de elevi”, „creșterea interesului

elevilor pentru activitățile în care sunt implicați (atât de tip formal, cât și nonformal)”, „elevii sunt mai


58


motivați să rezolve sarcini școlare atunci când trebuie să utilizeze mijloacele IT”. Intervențiile

profesorilor din cadrul focus grupurilor a confirmat importanța acestui avantaj: “Punctul forte este

tehnologia care a dus la o creștere a motivației, am ieșit din tiparele clasice, i-am sensibilizat. Când

tehnologia ne făcea probleme, eram foarte dezamăgiți”.

Un alt avantaj identificat de cadrele didactice este posibilitatea de a include resurse variate în

lecții, care să faciliteze înțelegerea și aprofundarea sau extinderea cunoștințelor: „optimizarea

randamentului școlar prin exemple sau modele variate asociate unei secvențe de lecție, acestea

conducând la stimularea inventivității, a spiritului participativ sau anticipativ al celui care învață”,

„înțelegerea corectă a conținuturilor științifice prin modelarea și simularea fenomenelor care nu pot fi

observate în realitate”, „obisnuinta de a verifica un rezultat din mai multe surse, dezvoltarea gândirii

critice și a rezolva o problemă autonom”. Analiza răspunsurilor deschise ale cadrelor didactice la

această întrebare relevă faptul că la nivel gimnazial beneficiul identificat de profesori în ceea ce

privește eficientizarea învățării se referă la mijloace alternative de predare (simulări, filme

educaționale, modelări de fenomene, etc), la nivel de liceu beneficiile se referă mai degrabă la

dezvoltarea abilităților elevilor de a învăța autonom și de a-și autoregla învățarea.

De asemenea, un alt beneficiu identificat de profesori este relevanța activităților de învățare care

folosesc tehnologia pentru facilitarea inserției viitoare a elevilor pe piața muncii: „utilizarea tehnologiei

ICT înlesnește comunicarea, informarea, adaptarea la cerințele unei piețe a muncii concurențiale”, „se

vor descurca mai bine în viitor, în toate domeniile”, „au un avantaj în fața celor care nu utilizează

calculatorul, în perspectiva obținerii unui serviciu în acest domeniu. Îi ajută să comunice online, să

aibă acces la informație în timp real”, „experiența pentru piața muncii, integrarea acestor competențe

fiind vitală pentru realizarea profesională în societatea cunoașterii.”

Item 9: În ce tip de activități realizate prin sistemul informatic TeLePLUS ai vrea să fii implicat

cu prioritate în viitor?

Fig. 43: Implicarea elevilor prioritar în activități TeLePLUS


59


Elevii preferă, în procent de 70.83% să fie implicați în viitor în proiecte colaborative împreună

cu elevi din alte școli. Corelat cu răspunsul la itemii 5 și 6, din care reiese ca activitățile colaborative

au fost cel mai puțin reprezentate în cadrul acestui proiect, se observă o posibilă arie de dezvoltare a

proiectului în viitor prin implementarea de proiecte colaborative în care elevii pot să lucreze împreună

cu colegi din alte școli, cu experți și personalități, pentru a realiza proiecte comune.

De asemenea, în proporție de 54.52%, elevii și-ar dori ca sistemul de teleprezență să fie

folosit pentru a avea o paletă mai largă de opționale din care să aleagă, beneficiind și de activitățile

care se desfășoară în alte școli.

Sugestiile elevilor pentru activități viitoare detaliază opțiunile predefinite (de exemplu,

„videoconferință cu primarul”, „limbi străine”), dar mare parte ies din cadrul strict al activităților în care

se utilizează tehnologia, elevii menționând excursii de documentare, inclusiv în alte județe, activități

sportive, activități de voluntariat, realizarea unei reviste a școlii, demonstrând astfel că elevii au

disponibilitatea de a se implica în activități extracurriculare.

Răspunsurile elevilor la acest item se corelează cu răspunsurile profesorilor la Itemul 17

(Care dintre următoarele activități care utilizează tehnologia credeți că v-ar ajuta în continuare în

activitatea de zi cu zi de la clasă? (și completați și o altă activitate, dacă este cazul)).

Fig. 44: Tipuri de activități utile pentru activitatea de zi cu zi la clasă (profesori)


60


Activitatea pe care majoritatea cadrelor didactice (71,19%) au ales-o ca fiind utilă în

activitatea de zi cu zi la clasă este utilizarea sistemului TeLePLUS pentru realizarea de proiecte

colaborative cu elevi din alte școli, fiind astfel pe aceeași lungime de undă cu elevii, care își doresc

același lucru.

Item 10: Pe viitor, mi-ar plăcea ca activitățile realizate cu ajutorul sistemului informatic

TeLePLUS (bifează maxim două opțiuni și adaugă alte idei, dacă este cazul)

Fig. 45: Caracteristicile activităților TeLeplus pe viitor (elevi)

Elevii își doresc ca în viitor să aibă acces, pe de o parte, la activități care să le sprijine pregătirea

pentru examenele naționale, iar pe de altă parte, la activități diverse care să îi ajute să se dezvolte

personal. De asemenea, 44% dintre elevi ar dori ca aceste activități să fie mai dese, iar 30.55% ar

vrea să le dea posibilitatea să comunice cu cei aflați la distanță.


61


3.4. Educație nonformală și consiliere

Item 13: Dacă ai participat la activități de cetățenie activă și educație antreprenorială, cât de

utile ți s-au părut? ( Dacă nu ai participat la astfel de activități, bifează căsuța corespunzătoare)

Fig. 46: Utilitatea activităților de cetățenie activă și educație antreprenorială - gimnaziu

Fig. 47: Utilitatea activităților de cetățenie activă și educație antreprenorială - liceu


62


Dată fiind oferta de activități, opțiunile diferite la nivelul fiecărei unități școlare, precum și

interesul exprimat de grupul țintă, cei mai mulți dintre respondenți nu participaseră încă la

activitățile de cetățenie activă și educație antreprenorială (gimnaziu – 59.3%, Fig. 46; liceu 41.7%,

Fig 47), însă, dintre cei care au răspuns și au participat la nivel de gimnaziu, 42% (17.1% din total

răspunsuri) le consideră a fi foarte utile și 40.3% (16.4% din total răspunsuri) destul de utile (Fig.

46), iar la nivel de liceu 20.4% (11.9% din total răspunsuri) le consideră foarte utile și 54.7%

(31.9% din total răspunsuri) destul de utile (Fig. 47).

Fig. 48 Utilitatea activităților de cetățenie activă și educație antreprenorială - integrat

Din focus grupul realizat cu profesori și consilieri școlari, precum și din răspunsurile

profesorilor la chestionarul administrat, activitățile de cetățenie activă (cu referire directă la

„dezvoltarea competențelor sociale și civice”) și educație antreprenorială reprezintă o

componentă importantă, fiind menționate în special în ceea ce privește dezvoltarea personală a

elevilor, respectiv lărgirea ariei de opțiuni de carieră odată cu absolvirea ciclului de învățământ.

O opțiune pentru creșterea interesului elevilor față de aceste activități și pentru o înțelegere

mai amplă a utilității lor ar putea fi includerea unei componente practice, cu aplicație directă în

viața de zi cu zi, într-un context familiar și, pornind de la opțiunile exprimate la Itemul 21 (Care din

următoarele activități te-ar ajuta să înțelegi (și) mai bine ce vrei să faci în viitor?). Această

componentă practică ar putea fi dublată de discuții cu personalități ale spațiului public local sau

național,specialiști în domeniu, antreprenori de succes și vizite la diverse organizații și instituții

care derulează o activitate relevantă (organizații neguvernamentale, inițiative antreprenoriale

locale etc.).


63


Item 11: Cât de utile au fost pentru tine activitățile de consiliere la care ai participat?

Fig. 49: Utilitatea activităților de consiliere - integrat

În ceea ce privește utilitatea activităților de consiliere la care au participat în cadrul proiectului

acestea sunt considerate ca fiind foarte utile (54.7%,) și utile (37.2%) de către elevi (Fig. 49). Aceste

răspunsuri sunt în concordanță cu răspunsurile date la întrebările referitoare la deciziile privind viitorul

academic și/sau profesional, unde un procent foarte mare de elevi (57% gimnaziu, 83.1% liceu) au

răspuns că știu ce vor face după terminarea gimnaziului/liceului. Utilitatea acestor activități este

subliniată și de către consilierii tutori, în special în ceea ce privește elevii din mediul rural, unde, de

multe ori, nu există un consilier școlar în fiecare unitate școlară: „am lucrat cu copiii din mediul rural,

iar aceștia au avut la început un sentiment de frustrare, însă am reușit să îi ajut să înțeleagă că pot

face ceea ce doresc indiferent de mediul de proveniență; acest proiect a fost o oază de lumină”

(consilier tutore, județul Iași). Utilitatea ședintelor de consiliere este relevată și prin răspunsurile date

de elevi la întrebările din acdrul focus-grupurilor, aceștia menționând modul în care activitățile de

consiliere i-au ajutat atât din punct de vedere al autocunoașterii, dar și al comunicării cu colegii și

profesorii și au subliniat importanța discuțiilor cu consilierii, dincolo de testele și chestionarele aplicate

de aceștia. „Ne-au ajutat foarte mult la autocunoaștere și acesta este cel mai important lucru (…) prin

chestionarele pe care le-am făcut și discuția de după” (elev liceu, Iași).


64


Item 12: Poți da un exemplu de activitate de consiliere care ți-a plăcut foarte mult?

Atunci când au trebuit să dea un exemplu de activitate de consiliere care le-a plăcut foarte

mult, elevii oferit foarte multe raspunsuri, care pot fi grupate în urmatoarele categorii de

teme/activități: stiluri de învățare, managementul emoțiilor, managementul timpului, managementul

stresului, încrederea în sine, imaginea de sine, stabilirea priorităților, relaționarea cu ceilalți, analiza

SWOT pe meserii, administrarea unor chestionare (autobiografic, de personalitate, Holland, inventarul

de inteligență etc.) și completarea unor fișe pentru identificarea aptitudinilor, fișe de cunoaștere etc.,

Consiliere prin intermediul Facebook, Consiliere individualăși de grup, cafeneaua publică pe teme de

orientare profesională, realizarea planului de dezvoltare profesională/de carieră, simularea de

angajare, CV, recomandări pentru pregătirea examenelor, pregătirea psihologică pentru examene.

În situațiile în care activitățile de consiliere fie nu s-au derulat, fie nu au avut o participare

semnificativă, apar confuzii în rândul elevilor, care asociază consilierii activitățile de la cercuri. Dintre

cei care au răspuns și au oferit exemple, se poate remarca reținerea unor aspecte de detaliu

(denumirea instrumentelor aplicate, succesul unui proiect de grup și aprecierea din partea colegilor

etc., interacțiunea cu colegii și consilierul/cadrul didactic). Pe de altă parte, această percepție este

interpretată în sens pozitiv de către cadrele didactice: „activitățile de consiliere au corelat foarte bine

cu activitățile de cerc: descoperirea intereselor și aptitudinilor identificate prin consiliere, care au fost

dezvoltate prin activitățile de cerc” (profesor, județul Iași), iar feedback-ul primit de către consilieri este

pozitiv, aceștia declarând că elevii au fost foarte multumiți de această combinație între activitățile de

la cercuri, activitățile de educație nonformală și activitățile de consiliere, care au contribuit la o

dezvoltare armonioasă a elevilor. De asemenea, cadrele didactice susțin implementarea activităților

de educație nonformală, afirmând că beneficiile pe termen lung ale combinației dintre formal și

nonformal sunt pozitive pentru învățământ în general, utilizarea unor strategii diferite de învățare

conducând la rezultate superioare calitativ.

În ansamblu, „complementaritatea dintre activitățile educaționale și cele de consiliere a crescut

gradul de motivare a elevilor și a asigurat eficiență demersurilor de pregătire educațională și

psihologică, în vederea îmbunătățirii performanțelor școlare”(manager proiect) și au generat o

percepție pozitivă în rândul participanților – profesori și consilieri: „proiectul acesta e o prelungire a

vieții reale și cercurile în sine au arătat fatpul că învățământul nu e un decupaj abstract, ci informația

se întoarce, i se vede necesitatea în viața reală; […] contribuie la o dezabstractizarea învățământului”

(profesor, județul Iași).


65


Item 18: Ai decis care va fi pasul următor după terminarea gimnaziului/liceului?

Fig. 50: Pasul următor după terminarea gimnaziului

Fig. 51: Pasul următor după terminarea liceului

Pornind de la activitățile de consiliere derulate în cadrul proiectului „Fii Pregătit”, precum și de

la expunerea elevilor la activități de educație nonformală, sau cursuri la care nu ar avea acces în

mod normal în cadrul activităților educaționale desfășurate în școala lor de proveniență, Itemul 18

investighează dacă elevii au decis care va fi pasul următor după terminarea ciclului educațional în


66


care sunt înmatriculați în prezent. Astfel, dintre elevii de gimnaziu, 57.2% au decis ce vor face

după terminarea gimnaziului (Fig. 50), în timp ce 83.1% dintre elevii de liceu au decis ce vor face

după terminarea liceului (Fig. 51). Procentul celor nehotărâți este semnificativ mai mare în rândul

elevilor de gimnaziu (42.8%) prin comparație cu elevii de liceu (17%), iar acest fapt ar putea fi

atribuit unui nivel mai scăzut de autonomie la această vârstă (de exemplu, decizia este luată în

mare parte de către părinți), unei arii mai restrânse a opțiunilor (liceu sau școală profesională),

sau traversării unei etape exploratorii, de identificare a aptitudinilor și preferințelor în ceea ce

privește parcursul academic și profesional ulterior. Această interpretare ar putea sugera o nevoie

mai mare de consiliere școlară și orientare profesională, respectiv intensificarea acestor activități,

încă din perioada gimnaziului, pentru a sprijini identificarea de opțiuni și luarea unor decizii

informate cu privire la „pasul următor” după terminarea ciclului de studii.

Item 19: Dacă ai răspuns „Da” la întrebarea anterioară, care este decizia ta?

Fig. 52: Decizie după terminarea gimnaziului

Fig. 53: Decizie după terminarea liceului


67


Dintre elevii care au răspuns afirmativ întrebării legate de decizia cu privire la continuarea

parcursului după absolvirea formei de învățământ în care sunt înmatriculați în prezent, 57% dintre

elevii de gimnaziu vor să meargă la un liceu, în timp ce 9% vor să continue studiile în cadrul unei

școli profesionale, 34% fiind încă nehotărâți cu privire la acest aspect (Fig. 52). În ceea ce

privește elevii de liceu, 35% vor să își continue studiile (facultate sau școală postliceală), 26% vor

să își continue studiile și să se angajeze în paralel, în timp ce numai 14% vor să se angajeze,

întrerupând studiile (Fig. 53). Dat fiind că întrebarea este adresată exclusiv celor care au răspuns

„Da” la întrebarea anterioară legată de etapa ulterioară absolvirii gimnaziului, respectiv liceului,

este surprinzător procentul de 34%, respectiv 25%, dintre respondenți, care nu și-au exprimat

părerea. Cu toate că o parte dintre răspunsurile care duc la acest procent ar putea veni de la elevi

din clasa a VII-a, respectiv a XI-a, rezultatul ne poate indica și o falsă siguranță sau nevoia de a

răspunde conform normei de grup, manifestată la întrebarea anterioară printr-un procent

semnificativ în dreptul răspunsului afirmativ. Acest răspuns ar putea recomanda o abordare mai

profundă a sesiunilor de consiliere pentru viitorii absolvenți – o abordare care să conducă nu

numai identificarea opțiunilor, ci și la luarea și asumarea unei decizii.

Fig. 54: Profilul liceului

De menționat, dintre elevii de gimnaziu care au răspuns că decid să își continue studiile la

liceu (total respondenți 306), 73.5% vor alege un profil teoretic, 18.6% vor continua la un liceu cu

profil tehnologic, în timp ce numai 7.9% vor alege filiera vocațională.

În același timp, dintre cei care își vor continua studiile la o școală profesională (total

respondenți 554), o proporție majoritară (87.5%) nu este hotărâtă cu privire la domeniul de studiu,

sau a ales să nu ofere această informație. Preferința a 3.4% dintre respondenți este pentru

domeniul turism și alimentație, în timp ce alte domenii precum „mecanic auto”, „alimentație

publică”, „manichiura și pedichiură”, „construcții”, „bucătar” etc. alcătuiesc restul opțiunilor.


68


Item 20. În ce măsură te-au ajutat activitățile din proiect în alegerea liceului/școlii profesionale /

facultății/ școlii post-liceale sau a viitorului loc de muncă?

Fig. 55: Măsura în care proiectul a ajutat la alegerea parcursului școlar/profesional

Fig. 56: Măsura în care proiectul a ajutat la alegerea parcursului școlar/profesional

În corelație cu cele menționate mai sus, Itemul 20 investighează în ce măsură i-au ajutat pe

elevi activitățile din proiect în alegerea parcursului școlar sau profesional. Astfel, un procent

semnificativ atât la gimnaziu (Fig. 55), cât și la liceu (Fig. 56) consideră că activitățile din proiect i-

au ajutat în mare și foarte mare măsură (gimnaziu – 83.9%; liceu – 71.6%). Se remarcă faptul că,

în cazul elevilor de liceu, alegerea parcursului școlar a fost influențată în mică măsură (20.4%) și


69


foarte mică măsură (6.4%) – ceea ce indică faptul că intervențiile de acest tip ar putea fi mai

relevante pentru elevii de gimnaziu, care nu au încă un parcurs atât de bine conturat precum

elevii de liceu.

Fig. 57: Măsura în care proiectul a ajutat la alegerea parcursului școlar/profesional – gimnaziu și liceu

În ansamblu, procentul celor care consideră că activitățile i-au ajutat la alegerea liceului/școlii

profesionale / facultății/ școlii post-liceale sau a viitorului loc de muncă este de 78.6% (Fig. 57),

oferind astfel o măsură a succesului implementării proiectului „Fii Pregătit!”


70


Item 21. Care din următoarele activități te-ar ajuta să înțelegi (și) mai bine ce vrei să faci în

viitor?

Fig. 58: Activități care ar sprijini decizia de viitor - gimnaziu

Fig. 59: Activități care ar sprijini decizia de viitor - liceu


71


Pentru a veni în întâmpinarea elevilor în cadrul unor viitoare proiecte și activități similare,

Itemul 21 investighează ce activități i-ar ajuta pe elevi să înțeleagă (și) mai bine ce vor să facă în

viitor. Răspunsurile acestora indică faptul că accentul ar trebui pus cu preponderență în cazul

ciclului gimnazial (Fig. 58) pe activități de consiliere și orientare școlară și profesională, pe discuții

cu specialiști din diverse domenii, alături de cercuri și activități extrașcolare în diverse domenii,

precum și pe vizite în instituții și companii din diverse domenii. În cazul ciclului liceal (Fig. 59), cei

mai mulți elevi înclină cu prioritate către discuții cu specialiști din diverse domenii, vizite în instituții

și companii din diverse domenii, alături de activități de consiliere și orientare școlară și

profesională. Așa cum menționează unul dintre cadrele didactice participante la focus-grupuri,

valoarea acestor activtități este dată și de faptul că „proiectul le-a oferit copiilor ocazia să lucreze

de la egal la egal” (profesor Limba și Literatura Română, județul Tulcea).

Similar elevilor de gimnaziu, opțiunile legate de activitățile de voluntariat sunt plasate pe

ultimele locuri în ierarhia realizată. O posibilă motivație a acestui fapt poate fi dată de o confuzie

în ceea ce privește definiția „activităților de voluntariat”, o mare parte dintre elevi asociind

activitățile derulate alături de consilierul școlar drept „consiliere”, chiar dacă acestea aveau o

componentă de voluntariat (spre exemplu, vizita la un centru pentru persoane vârstnice).

Fig. 60: Activități care ar sprijini decizia de viitor – integrat


72


3.5. Dezvoltarea profesională a cadrelor didactice și a consilierilor

Item 13: În ce măsură considerați că activitățile desfășurate în cadrul proiectului „Fii Pregătit”

v-au ajutat să vă dezvoltați profesional

Fig. 61: Influența activităților pentru dezvoltarea profesională

Profesorii consideră că activitățile din cadrul proiectului i-au ajutat să se dezvolte profesional

mult și foarte mult (77%, Fig. 61), aceștia făcând referire în răspunsurile la itemii deschiși și la

competențele pe care și le-au format. Pe primul loc în răspunsurile profesorilor s-au regăsit

competențele de comunicare și relaționare atât cu elevii, cât și cu ceilalți profesori implicați în proiect.

Un aspect care a reieșit în procent mare din răspunsurile profesorilor s-a referit la dezvoltarea

competențelor digitale (TIC), utilizarea tehnologiei fiind una dintre provocările majore identificate de

profesori în cadrul focus-grupurilor, aceștia resimțind nevoia pe parcursul desfășurării proiectului unui

specialist care să le ofere suport tehnic. Chiar dacă acest lucru nu a fost tot timpul posibil, profesorii

au identificat modalități prin care să depășească acest obstacol cerând sprijin elevilor: „Până la urmă

mi-am așezat în față un elev care se pricepea și el mă salva în momentele acelea” (profesor, județul

Iași).

Alte competențe la care profesorii au făcut referire au fost cele profesionale (competențe

manageriale, de organizare a grupului de elevi, competențe de tip științific, antreprenoriale, evaluare,

predare), sociale și culturale, de consiliere. Din feedback-ul primit de către echipa de coordonare,

„modernitatea tehnologiilor de comunicare a facilitat și a ”complicat” în același timp misiunea cadrului

didactic. Rolul de E-profesor a fost cea mai aplicată și activatoare experiență de dezvoltare

profesională pe care cadrele didactice au experimentat-o” (manager proiect).


73


Item 15: Cât de mult considerați că activitățile de educație nonformală din cadrul proiectului

„Fii Pregătit” v-au influențat practicile de zi cu zi de la clasă?

Fig. 62: Influența activităților ENF asupra practicilor de zi cu zi

Așa cum reiese din răspunsurile oferite la Itemul 15, cadrele didactice consideră că activitățile

de educație nonformală din cadrul proiectului le-au influențat practicile de zi cu zi de la clasă mult și

foarte mult (79%, Fig. 62), aceștia făcând referire la activitățile de educație nonformală și în

răspunsurile la întrebările deschise, în special în ceea ce privește dezvoltarea unor competențe

specifice („competențe sociale și civice”, „competențe de relaționare interpersonală, interculturală și

socială”, „competențe de management a activităților nonformale și a timpului alocat acestora”,

„competențe de proiectare și realizare a unor activități nonformale, pe tematica cercului”), precum și

dobândirea unor cunoștințe noi în domeniu („metode de educație nonformală”). Totodată, conform

afirmațiilor profesorilor prezenți la focus-grupuri, de aceste competețe și cunoștințe noi au beneficiat

și colegi ai cadrelor didactice care nu au fost direct implicați în proiect, deoarece s-a realizat și un

transfer al bunelor practici către consiliul profesoral și metodic, apărând transformări în practica psiho-

pedagogică.

Influența activităților de educație nonformală în practica didactică și de consiliere s-a făcut

remarcată și în cadrul focus-grupului, percepția profesorilor și consilierilor față de acestea fiind una

pozitivă: „satisfacerea nevoii de educației nonformală este primordială pentru învățare” (consilier,

clasa XI-a, județul Tulcea), atribuindu-se și un rol central în dezvoltarea competențelor, atât pentru

profesori, consilieri, cât și pentru elevi: „proiectul a contribuit la cultivarea unor competențe


74


transversale, iar un punct forte a fost educația nonformală”. De asemenea, conceperea planurilor de

lecții într-o manieră care încurajează abordarea transdisciplinară și implicarea elevului în procesul de

învățare a avut efecte asupra practicilor utilizate de profesorii de la cercuri, precum și asupra elevilor:

„colegii mei care au conceput planul de lecție au reușit să mă convingă să folosesc metode centrate

pe elev [...] a fost o experiență plăcută și am avut sala plină, veneau și copii care nu erau înscriși și

acest lucru m-a bucurat” (profesor, județul Iași).

3.6. Designul și implementarea proiectului

Item 19: Cât de dificilă vi s-a parut implementarea activităților din cadrul proiectului „Fii

Pregătit”?

Fig. 63: Măsura dificultății implementării activităților

Majoritatea profesorilor și consilierilor au considerat ca activitățile proiectului nu au fost dificil de

implementat (21% consideră că nu a fost deloc dificil, iar 61% apreciază că nu a fost prea dificil, Fig.

63). Totuși, 16% din cadrele didactice implicate au întâmpinat dificultăți în implementare pe care le-au

perceput ca fiind semnificative. Itemul 18 investighează natura acestor dificultăți.


75


Item 18: Cu care dintre următoarele dificultăți v-ați confruntat în realizarea activităților din

cadrul proiectului „Fii Pregătit”?

Fig. 64: Dificultăți întâmpinate în realizarea activităților

Principala dificultate întâmpinată de profesori, chiar și de cei care nu au apreciat proiectul ca fiind

dificil de implementat în general, a fost integrarea activităților proiectului în programul zilnic (50.85%

din cadrele didactice au raportat această problemă). Găsirea modalităților de motivare a elevilor de a

participa a fost o altă dificultate menționată de mai mult de un sfert din profesorii implicați (25.99%).

De asemenea, interacțiunea cu tehnologia a fost menționată de 23.16% din cadrele didactice

chestionate. Acest răspuns se corelează cu Itemul 22, în care 29.94% dintre profesori au considerat

că pentru continuarea activităților proiectului ar avea nevoie de formare și sprijin în ceea ce privește

utilizarea tehnologiei.

Alte dificultăți menționate de profesori au fost lipsa fondurilor pentru materialele și aparatura

necesare activităților cu elevii, precum și volumul mare de muncă datorat faptului că unele cadre

didactice din echipe s-au retras pe parcurs. De asemenea, în cadrul focus-grupurilor, cadrele

didactice și consilierii au menționat dificultatea asigurării transportului elevilor în centre, datorată

limitării fondurilor și dificultăților financiare ale elevilor care provin din zone defavorizate și care ar

avea cea mai mare nevoie de astfel de activități.


76


Principalele dificultăți remarcate din perspectiva coordonatorilor proiectului se referă la conturarea

unui model de comunicare și cooperare eficiente între părțile implicate în proiect: „înțelegerea

conceptului de program educațional de sprijin și acceptarea acestuia (atât forma, cât și calendarul de

derulare) în ansamblul lui, de către cadrele didactice‟, precum și „corelarea componentelor

programului, cea educațională cu cea de consiliere, interconectarea experților și construirea formulei

de colaborare între consilieri și profesori, între profesorii coordonatorii de cercuri” (coordonator

educațional).

Item 20: Cum apreciați cooperarea cu celelalte școli care au participat în cadrul proiectului „Fii

Pregătit”?

Fig. 65:Cooperarea cu celelalte școli

Un procent semnificativ dintre profesorii care au completat chestionarul, apreciază

cooperarea cu celelalte școli care au participat în cadrul proiectului drept eficientă și foarte eficientă

(84%), procent susținut și de afirmațiile cadrelor didactice prezente la sesiunile de focus-grup, care

apreciază oportunitatea de a construi legături directe cu profesori din alte școli și de a realiza un

schimb de bune practici prin colaborarea din cadrul proiectului: „a fost bine și pentru cadrele didactice

să urmărească alți profesori pentru îmbunătățirea metodelor de lucru” (profesor, județul Tulcea),

precum și pentru posibilitatea de a contribui la pregătirea elevilor din alte școli: „să văd alți profesori și

metode, să ma apropii de elevi și să-i înțeleg mai bine […] sunt foarte mulți copii cu acces limitat”.


77


Cadrele didactice au o opinie pozitivă față de colegii din proiect: „profesorii implicați sunt foarte bine

pregătiți și au capacitate de adaptare” și au promovat proiectul, susținând extinderea și către alte

unități școlare: „acest proiect a fost o mare șansă; am învățat să ne completăm și am ajuns la o

comunicare profesională foarte bună”. Una dintre cele mai reprezentative descrieri ale cooperării și

dorinței de colaborare între profesori și între diferitele școli din cadrul și din afara proiectului este

marcată prin afirmația unui profesor în cadrul unui focus-grup: „[proiectul ne-a oferit șansa] să nu mai

fim un arhipelag fără feriboturi”.

Item 24: Evaluați nivelul de coerență al activităților propuse în cadrul proiectului.

Fig. 66: Coerența activităților

În ansamblu, cadrele didactice consideră că activitățile din cadrul proiectului sunt coerente și

foarte coerente (85%), așa cum reiese din analiza răspunsurilor la Itemul 24. O posibilă arie de

îmbunătățire în ceea ce privește cooperarea dintre școli și corența proiectului, se referă la calibrarea

activităților și sesiunilor desfășurate online, aspect asupra căruia se atrage atenția de către un

profesor: „nu mai există o corelare între școli ce ar trebui să colaboreze online”. De asemenea, pe

parcursul implementării proiectului s-a remarcat o mai mare stabilitate și consecvență din partea

echipei de management, inițial fiind sesizată o ușoară lipsă de coerență în raport cu sarcinile alocate

cadrelor didactice sau consilierilor, respectiv în raport cu programul de activități.


78


Item 25: Sprijinul pe care l-ați primit pe parcursul derulării proiectului de la echipa

coordonatoare a fost:

Fig. 67: Sprijinul primit din partea echipei de coordonare

Un procent semnificativ dintre profesorii chestionați cu privire la sprijinul primit pe parcursul

derulării proiectului de la echipa coordonatoare consideră că acesta a fost satisfăcător (27%),

respectiv complet satisfăcător (62%), indicând o bună colaborare între parteneri, unul dintre profesorii

participanți la focus-grup descriind proiectul drept „o gură de oxigen în starea de conservare a

sistemului” (profesor, județul Tulcea).

Aspectele care ar putea fi îmbunătățite se referă în principal la provocările identificate (Item 23),

în particular la sprijin suplimentar în ceea ce privește asistența tehnică și resursele financiare (spre

exemplu, decontarea transportului pentru activități).


79


Item 26: Comunicarea și cooperarea cu echipa coordonatoare au fost:

Fig. 68: Comunicare și cooperare cu echipa de coordonare

În general, răspunsurile cadrelor didactice care au participat la completarea chestionarului

indică un nivel de satisfacție crescut cu privire la cooperarea și comunicarea cu echipa

coordonatoare, 60% dintre respondenți declarând că acestea au fost complet satisfăcătoare și 28%

considerându-le satisfăcătoare.

Există însă și situații particulare (care se regăsesc, probabil, în procentul de 3% care a considerat

cooperarea și comunicarea ca fiind nesatisfăcătoare), în care se menționează lipsa de comunicare

între grupul de lucru și echipa de management și lipsa de coordonare cu aceasta, modificări ale

programului/ activităților pe parcursul implementării, anunțarea programului de activități cu puțin timp

înainte de desfășuarea acestora (situație care a condus la presiune suplimentară asupra cadrelor

didactice, respectiv asupra consilierilor, dar și la efecte asupra motivației elevilor), sau abateri de la

termenii contractuali stabiliți inițial. Astfel, se solicită mai multă transparență, sarcini formulate mai

clar, precum și mai multă constanță pentru a crește eficiența implementării și raportării acestora.


80


3.7. Sustenabilitate și recomandări

Item 21: In ce măsură considerați că veți continua să desfășurați activitățile începute în cadrul

proiectului „Fii Pregătit”?

Fig. 69: Măsura în care profesorii vor continuarea activitățile

Majoritatea respondenților consideră în mare și foarte mare măsură (83%) că vor continua să

desfășoare activitățile începute în cadrul proiectului, în cadrul focus-grupului menționându-se și faptul

că „proiectul a adus alt tip de abordare a învățării, dintr-o perspectivă nouă”, iar „activitățile noi au fost

integrate în abordarea tradițională”, demonstrând faptul că proiectul nu s-a derulat în paralel cu

activitatea didactică obișnuită, ci a fost integrat în aceasta și a generat schimbări în practica de zi cu

zi: „așa s-a făcut schimbare de jos în sus, de la clasă”. De asemenea, reacția elevilor la activitățile din

proiect poate reprezenta un factor motivator pentru continuarea inițiativelor: „prin feedback-ul de după

activități am remarcat o schimbare de atitudine [a elevilor] față de profesori”, iar „după ce am povestit

celor mici (clasa a VI-a) ce fac elevii mai mari m-au rugat să le dau voie să asiste și ei la lecții.

Surpriza a fost foarte plăcută - interesați, au reținut și au povestit la ora de limba română ce au

ascultat.”

Răspunsurile cadrelor didactice la întrebările deschise fac referire directă și la continuarea

utilizării dotărilor și tehnologiei existente în activitatea de zi cu zi de la clasă, menționând utilizarea

ecranului digital în derularea unor activități cu caracter interdisciplinar, tehnologia ca sursă de

informare și învățare în activități curente de la clasă, precum și utilizarea soft-urilor educaționale, fiind

vehiculată chiar și ideea includerii unui opțional TIC în curriculum la decizia școlii.


81


În ceea ce privește activitățile de consiliere, acestea au fost continuate la inițiativa personală

a unora dintre consilierii implicați în proiect: „Activitatea de consiliere a fost una extrem de complexă,

realizată de profesioniști, colegi de-ai noștri, care și-au manifestat interesul; activitatea noastra a avut

ecou și peste vară - în lunile iulie și august când o parte dintre consilieri au derulat activități legate de

orientarea profesionala a elevilor și unii dintre ei i-au consiliat pe elevii care au participat la a doua

sesiune a examenului de Bacalaureat, unii dintre ei având dificultăți psihologice în abordarea acestui

examen” (consilier tutore, județul Iași).

Item 22: De ce fel de sprijin aveți nevoie pentru a vă crește șansele de succes sau pentru a vă

convinge să continuați?

Fig. 70: Sprijin necesar pentru continuarea activităților

Pornind de la premisa oferită de răspunsurile la Itemul 21, și anume că 83% dintre respondenți

consideră că vor continua să desfășoare activitățile începute în cadrul proiectului, cele mai frecvente

răspunsuri(61%) la Itemul 22 se referă la un număr mai mare și mai variat de instrumente și resurse

(inclusiv tehnologice), în timp ce 45.7% dintre răspunsuri se referă la nevoia unui cadru organizat, în

care să se știe ce este de făcut, iar 35.6% dintre răspunsuri sunt legate de crearea unor relații bune în

comunitate pentru a atrage personalități și experți în activitățile proiectului. Instruirea și/sau asistența

în domeniul tehnologiilor este menționată cu cea mai scăzută frecvență – aproximativ 30%, indicând

faptul că mai bine de două treimi dintre cei implicați în proiect se simt confortabil cu utilizarea

sistemelor și resurselor TIC, cu toate că din discuțiile din cadrul focus-grupului și din analiza

răspunsurilor la întrebările deschise din chestionar, reiese faptul că utilizarea sistemului informatic în

paralel cu susținerea sesiunii de curs, precum și unele probleme de natură tehnică, au reprezentat o

provocare pentru cadrele didactice implicate în proiect.


82


Alături de opțiunile de mai sus, cadrele didactice ar avea nevoie de sprijin și în ceea ce privește

resursele financiare necesare derulării activităților de educație nonformală și recunoașterii simbolice a

performanțelor elevilor care se evidențiază la cercurile desfășurate și la competițiile artistice (diplome

sau premii), precum și în ceea ce privește resursele de timp – programului încărcat dedicat pregătirii

orelor de curs, activităților didactice, de pregătire, administrative și metodice, adăugându-i-se și

pregătirea conținutului și manierei de livrare a sesiunilor înregistrate, înțelegerea și operarea

sistemului informatic, planificării și derulării activităților (educație nonformală, excursii, etc.), precum și

aspectele administrative legate de derularea proiectului – completarea fișelor de pontaj („o piedică

pentru noi a fost redactarea fișelor de pontaj”) sau activități neplanificate, generate de modificări ale

programului.

În cadrul focus-grupului au fost menționate și alte aspecte legate în principal de organizarea

activităților, cu referire la suplimentarea resurselor umane și financiare: „ar trebui angajați profesori de

română și matematică care să lucreze cu elevii din grupul țintă și să lucreze în echipă cu profesorii

coordonatori de cercuri” sau „ar fi bine să se facă și grupe mai mari sau mini-tabere, dar trebuie

acoperită cheltuiala și trebuie să fie cineva să-și asume responsabilitatea”.

O posibilă direcție de dezvoltare care să permită continuarea și extinderea unor inițiative similare

pornește de la propunerile conturate din discuțiile derulate cu coordonatorii proiectului, și se referă la

integrarea programului educațional de sprijin în strategia de dezvoltare a Inspectoratului Școlar.

Item 23: Care sunt principalele probleme / provocări în a continua activitățile după finalizarea

proiectului? (menționati maximum două)

Atât în chestionar, cât și în cadrul focus-grup-ului, cadrele didactice și consilierii școlari identifică

o serie de provocări, care pot fi încadrate în mai multe categorii. Apar astfel provocări legate de

familiile elevilor(„rezistența [față de proiect a] unor familii dezorganizate, elevii nefiind încurajați să

participe la activtitățile școlii” sau „neimplicarea părinților”) sau legate chiar de disponibilitatea

manifestată de unele cadre didactice, respectiv de „rezistența lor la noutate și la modernitate”,

menținerea unei echipe stabile și „nevoia de a găsi colegi dispuși să ducă proiectul la bun-sfârșit”.

Atractivitatea proiectului pentru elevi este, de asemenea, o provocare – în special în ceea ce

privește atragerea acestora înspre activități de pregătire suplimentară (în special din supraîncărcarea

programului acestora) și utilizarea de către elevi, din proprie inițiativă, a resurselor proiectului, dublată

de problemele financiare ale unor elevi care, spre exemplu, nu au calculator personal sau conexiune

la internet, sau nu au posibilitatea de a-și acoperi costurile de transport pentru participarea la activități

(un număr mare dintre aceștia fac zilnic naveta, în unele unități școlare procentul depășind 90%), dar

și problem legate de securitatea elevilor în timpul deplasării la centrele de consiliere.


83


Pregătirea activităților și provocări legate de resursele umane, financiare și de timp, cu

referire la necesitatea asistenței tehnologice pentru sistemul existent în unele cazuri, respectiv de

lipsa dotărilor și a bazei materiale în altele (lipsa dotării tehnice sau a conexiunii la internet), precum

și lipsa timpului necesar pregătirii activităților sau a resurselor financiare necesare organizării

activităților și excursiilor. De asemenea, în unele cazuri este necesară și acoperirea nevoii de resurse

umane – în particular consilieri școlari în mediul rural. În acest sens, consilierii implicați în proiect au

resimțit o oarecare presiune în ceea ce privește desfășurarea unor activități variate și solicitante

(realizarea legăturii dintre membrii echipei interdisciplinare, planificarea și desfășurarea activităților de

consiliere).

Recomandările cadrelor didactice în vederea continuării activităților proiectului se referă la

diversificarea activităților, creșterea numărului de unități școlare implicate în proiect și extinderea

dotărilor și echipamentelor, extinderea perioadei de derulare a proiectului, atragerea unor parteneri

externi și implicarea comunității, schimbul de bune practici între județele participante la proiect. De

asemenea, se recomandă sporirea resurselor financiare,un mai bun management al timpului și

asigurarea de resurse logistice (pentru activități nonformale, pentru transport).


84


4. Un model de intervenție educațională

Fig. 71: Model de intervenție educațională


85


Modelul de intervenție educațională propus se bazează pe valorificarea competențelor existente și

a resurselor create prin proiect ca urmare a implementării celor 3 servicii educaționale noi, precum și a

celor ce pot fi atrase sau dezvoltate, pentru crearea de oportunități și resurse de învățare care să conducă

la îmbunătățirea rezultatelor elevilor la evaluările naționale, la creșterea motivației lor pentru învățare, la

adaptarea mai bună a ofertei educaționale la interesele și preferințele elevilor, fiind astfel mai relevantă

pentru viitoarea inserție profesională a elevilor, precum și la oferirea de oportunități care să amelioreze

șansele educaționale și profesionale elevilor din comunități defavorizate. Valorificarea competențelor și

resurselor existente, precum și dezvoltarea și extinderea acestora vor contribui la sustenabilitatea

serviciilor educaționale noi implementate în cadrul proiectului, precum și la îmbogățirea acestora și

adăugarea altora noi.

4.1. Resurse necesare

În continuare sunt detaliate resursele necesare pentru implementarea modelului educațional

propus, pe baza utilizării și extinderii experiențelor și resurselor deja dobândite în urma derulării

activităților proiectului.

Resurse umane: competențe

În cadrul proiectului, un număr important de cadre didactice au luat contact cu sistemul de

teleprezență și au dobândit experiență în utilizarea lui în procesul de predare / învățare. Având în

vedere faptul că sistemul de e-educație permite crearea facilă de materiale video printr-un proces

automatizat, experiența de teleprofesor dobândită trebuie valorificată și susținută prin crearea de

resurse suport utile cum sunt ghidurile tehnice de utilizare a echipamentelor, ghiduri cu elemente

de tehnica actorului, ghiduri de pregătire a sălii, ghiduri de moderare de discuții cu interlocutori la

distanță. Toate acestea vor permite valorificarea optimă a potențialului tehnologiilor instalate

precum și a extinderea competențelor deja dobândite de cadrele didactice deja implicate în

proces.

De asemenea, cadrele didactice au subliniat faptul că au fost puse în situația de a-și

regândi strategiile pedagogice pe care le folosesc și de a include mai multe metode centrate pe

elev, astfel încât o parte din înregistrările realizate sunt nu doar în beneficiul elevilor, ci pot acționa

și ca multiplicator al acestor competențe, prin prezentarea și discutarea lor la întâlnirile metodice

ale cadrelor didactice.

Unul din punctele forte ale proiectului, așa cum a fost apreciat de cei implicați, atât

profesori cât și elevi, a fost combinarea activităților de consiliere cu cele educaționale, care a

permis elevilor să își exploreze interesele, preferințele, punctele forte și cele pe care le pot

îmbunătăți, iar apoi să aleagă în cunoștință de cauză activitățile la care vor să participe. Această


86


combinație a avut un impact deosebit asupra conștientizării importanței implicării în propria

învățare și a responsabilizării elevilor.

Resurse materiale: echipamente

Utilizarea echipamentelor de teleprezență în proiect a fost apreciată pozitiv de toți cei

chestionați, principalul avantaj fiind cel de noutate, de modernitate, în strânsă corelație cu

motivația elevilor pentru învățare. Pe lângă beneficiile practice pe care le aduc (comunicarea la

distanță, posibilitatea de a revedea sesiunile de lucru), echipamentele de teleprezență, în special

ecranul interactiv, au fost primite cu entuziasm de elevi, care le-au adoptat rapid și fără multe

emoții, transferând acest entuziasm asupra învățării. Se impune astfel extinderea utilizării acestor

echipamente și în alte școli, în special în cele din mediul rural, sau cele izolate (cum sunt multe

școli în județul Tulcea în Delta Dunării, de exemplu).

Resurse organizaționale

Pentru a obține rezultatele și beneficiile urmărite, cadrul organizațional în care se

desfășoară activitățile educaționale trebuie adaptat specificului acestora, precum și al contextului

de implementare. Atât cadrele didactice, profesori și consilieri, cât și elevii, au apreciat pozitiv

combinația de activități de consiliere cu activități educaționale, cele dintâi acționând ca un

catalizator pentru învățare. Această colaborare dintre consilieri, cadre didactice cu rol de

conceptori și cadre didactice cu rol de formatori trebuie așezată într-un cadru în care rolurile și

responsabilitățile să fie clare, iar structurile de comunicare bine definite. Consolidarea cadrului

existent se poate realiza prin stabilirea unor rețele de parteneriat între școli dar și cu alte instituții

și sprijinirea acestor rețele de către autoritățile școlare și autoritățile administrative locale, în

special în ceea ce privește elevii din zonele defavorizare. Impactul unei astfel de intervenții poate

fi potențat și multiplicat prin utilizarea rezultatelor sale în cadrul procesului de formare continuă a

cadrelor didactice, astfel încât să aibă loc un transfer de competențe către cadrele didactice

debutante, profesorii cu experiență mai bogată jucând astfel rolul de mentori.

4.2. Tipuri de conținut ce pot rezulta din utilizarea sistemului de teleprezență și beneficiile asociate

Biblioteci de materiale video de pregătire pentru examenele naționale

Aceste materiale rezultă din înregistrarea video a lecțiilor realizate de profesori la disciplinele

vizate de evaluările naționale. Lecțiile înregistrate se segmentează în mai multe secvențe, se

etichetează corespunzător și apoi se încarcă în biblioteca online. De aceste resurse vor beneficia

atât elevii pentru propria pregătire, cât și cadrele didactice debutante, care pot vedea exemple de

bune practici de aplicare a metodelor pedagogice și le pot încorpora în activitatea proprie.


87


Transmisii live la disciplinele opționale

Din păcate, resursele de care dispune o unitate de învățământ sunt limitate și, adesea, reduse, iar

aceasta nu poate răspunde tuturor cerințelor și intereselor particulare ale elevilor săi. Sistemul de

teleprezență permite depășirea acestui neajuns prin gruparea elevilor din mai multe școli într-o

grupă de studiu distribuită geografic dar care se întâlnește în timp real. În felul acesta, elevii din

școlile din zonele defavorizare își pot lărgi accesul la oportunități care în mod normal nu le sunt la

îndemână.

Proiecte colaborative

Elevii din mai multe școli pot comunica prin intermediul sistemului pentru a lucra la proiecte

comune în care au de luat decizii, de integrat datele culese de fiecare, de realizat analize, de

discutat și formulat concluzii. Strategiile de învățare bazate pe proiecte sau pe problematizare pot

fi aplicate cu succes în aceste situații. Beneficiul principal pentru elevi este dezvoltarea unor

abilități practice relevante pentru piața muncii și pentru învățarea pe tot parcursul vieții.

Biblioteci de resurse complementare și transversale

În colaborare cu diverși actori sociali și culturali, cadrele didactice pot crea materiale video și

resurse care să poată fi folosite transdisciplinar, sau care să fie complementare cu resursele

incluse în mod normal în studiul unei discipline. Astfel, elevii își lărgesc aria de cunoștințe și își

îmbogățesc înțelegerea despre comunitatea în care trăiesc. În conjuncție cu activitățile de

consiliere, aceste resurse îi pot ajuta să ia decizii mai informate cu privire la viitorul lor parcurs

educațional și profesional.

4.3. Tipuri de activități educaționale cu ajutorul sistemului de teleprezență

1. Pregătire suplimentară la disciplinele incluse în examinările naționale

Elevii au apreciat sesiunile de pregătire oferite ca fiind foarte utile și și-au exprimat dorința ca ele să

fie oferite și în continuare. În acest caz, sistemul de teleprezență poate fi folosit pentru transmiterea

sesiunilor live în alte instituții de învățământ decât cea în care se organizează, precum și înregistrarea și

încărcarea sesiunilor pe platforma de e-learning, pentru a fi accesate ulterior. Astfel, beneficiile pentru

elevi sunt multiple:

Pot participa la sesiuni față în față care se desfășoară în școala lor

Pot participa live la sesiuni care se desfășoară în alte școli, prin intermediul transmisiei realizate

sincron cu ajutorul sistemului TeLePLUS


88


Pot revedea sesiunile la care au participat, accesând platforma de e-learning pe care au fost

încărcate aceste sesiuni

Pot vedea sesiuni de pregătire la care nu au putut participa din diferite motive, accesând platforma

de e-learning pe care au fost încărcate sesiunile

Pot beneficia de predarea aceluiași material în modalități diferite de cele pe care le

experimentează la clasă cu profesorul propriu

Cadrele didactice pot face schimb de experiență și își pot îmbogăți metodele de predare, prin

colaborarea cu colegii

Pentru optimizarea acestui tip de activitate și realizarea sa în condiții de eficiență, au fost formulate

următoarele recomandări:

Implementarea sistemului TeLePLUS, incluzând echipamente de teleprezență și acces la

platforma de e-learning, în mai multe unități de învățământ

Pregătirea adecvată a sălilor de clasă în care se instalează echipamentele (condiții de lumină,

sonorizare, așezare a mobilierului). În acest sens se recomandă realizarea unui ghid de bune

practici care să fie distribuit împreună cu echipamentele. Se recomandă ca acest ghid să fie

realizat atât în format document, pentru a fi distribuit tipărit sau electronic, cât și în format video,

pentru a include elemente practice și exemplificative foarte concrete, care să țină cont de situațiile

reale, specifice unităților de învățământ și să demonstreze cum se realizează această pregătire,

cu resurse specializate, dar și în situația în care acestea lipsesc.

Punerea în practică a unui sistem de instruire și suport a cadrelor didactice care utilizează

echipamentele, prin realizarea de tutoriale video care să exemplifice foarte clar modalitatea de

utilizare a sistemului. Tutorialele se recomandă să fie foarte scurte, centrate pe cazurile frecvente

de utilizare a sistemului, astfel încât cadrele didactice să poată alege subiectul de interes în

funcție de ceea ce vor să realizeze și să nu fie nevoite să vizualizeze filme lungi de prezentare.

Tutorialele trebuie să includă atât aspecte tehnice legate de operarea echipamentelor, cât și

noțiuni de bază legate de postură, mișcare, dicție specifice pentru realizarea de materiale video.

De asemenea, este necesar să existe și ghiduri practice, în format document, care să poată fi

consultate. Aceste ghiduri pot fi distribuite electronic, dar ar fi util să fie și tipărite și să fie

disponibile în sala în care sunt instalate echipamentele.

Prelucrarea materialelor filmate pentru pregătirea încărcării lor pe platforma de e-learning:

verificarea calității sunetului și imaginii, prelucrări tehnice minime dacă este necesar (contrast,

eliminare zgomot de fond, etc), precum și împărțirea secvențelor lungi în mai multe secvențe cu

durate de maxim 20 de minute, pentru a facilita regăsirea lor ușoară pe platformă în funcție de

relevanța subiectului abordat.


89


Etichetarea înregistrărilor folosind metadate relevante care să faciliteze regăsirea înregistrărilor. În

prezent există următoarele câmpuri: titlu, speaker, locație, dată, descriere. Posibile câmpuri ce pot

fi adăugate sunt: localitatea (pentru a separa instituția de învățământ de localitatea în care se află

și a permite căutări mai focalizate), durata înregistrării, disciplina, clasa sau nivelul de învățământ,

tematica abordată, tipul de activitate (expunere teorie, rezolvare de probleme, etc), cuvinte cheie.

Peste tot unde este posibil (de exemplu la câmpurile de discipline, niveluri, instituții, localități, chiar

și vorbitori), se recomandă folosirea de nomenclatoare gestionate centralizat, pentru a evita

introducerea aceluiași element în mai multe variante (de exemplu cu și fără diacritice, liniuță, litere

mari, etc).

În cadrul platformei este recomandată implementarea unui filtru de căutare complex, care să

permită definirea de criterii de căutare care combină aceste câmpuri în diferite variante.

Posibilitatea de salvare de către fiecare utilizator a criteriilor de căutare frecvent utilizate crește

eficacitatea acestei funcționalități.

Înregistrările pot fi disponibile utilizatorilor în galeria video, dar ele pot fi folosite de cadrele

didactice și în interiorul unui curs special creat în platforma de e-learning, care să cuprindă și alte

tipuri de activități pe lângă vizionarea de materiale video. În acest sens, se recomandă crearea de

modele de cursuri e-learning specifice disciplinelor, care să poată fi reutilizate cu ușurință de orice

cadru didactic care dorește să folosească materialele înregistrate pentru a le integra într-o

experiență coerentă de învățare. Un astfel de model va include, după caz:

o Modalitatea de organizare: pe săptămâni sau pe tematici,

o Tipuri de instrumente de colaborare: modalități de utilizare a formului, pe care elevii și

cadrele didactice implicate le pot folosi pentru a comunica între întâlnirile față în față,

pentru a dezbate subiecte prestabilite sau libere,

o Tipuri de resurse de învățare. În afară de materialele video înregistrate, profesorii pot crea

glosare de termeni, pot partaja cu elevii fișe de lucru, linkuri către materiale suplimentare,

pot crea materiale de tip e-book.

o Alte tipuri de activități de învățare:

Teste cu evaluare automată pe baza materialelor studiate, cu diverse tipuri de

întrebări: alegere simplă, alegere multiplă, potrivire, ordonare, calcul, completare

spații libere, etc

Teme de lucru și proiecte de realizat individual sau în echipă, prin care elevii

demonstrează că știu să aplice noțiunile studiate. Temele pot fi comunicate

elevilor și trimise de aceștia prin intermediul sistemului de e-learning, care

realizează astfel o gestiune facilă a procesului de notare și acordare de feedback.

Proiecte colaborative de tip wiki în care elevii își structurează și sistematizează

cunoștințele construind colaborativ o structură de informații cu legături de tip

pagină web


90


2. Discipline opționale

O altă cerință exprimată de elevi a fost extinderea ofertei de discipline opționale prin intermediul

sistemului de teleprezență. Astfel, de o disciplină opțională care se desfășoară într-o unitate de

învățământ pot beneficia elevii din mai multe școli, fără a fi necesar ca ei sau profesorul să se deplaseze.

Pentru a implementa acest scenariu de lucru, este necesar ca toate școlile implicate să beneficieze de

sisteme de teleprezență cu capabilități de transmisie și recepție video și audio live, astfel încât elevii să

poată comunica între ei ca și cum ar fi în aceeași clasă.

Următoarele recomandări pot fi formulate pentru implementarea cu succes a acestui tip de activitate:

Dotarea mai multor școli cu sisteme de teleprezență

Crearea de echipe de lucru cu cadre didactice din școli diferite care să proiecteze activități

didactice adecvate pentru livrarea în acest mod

Implicarea elevilor din școli diferite în proiecte comune, astfel încât participarea la disciplina

opțională să nu se limiteze la audierea acelorași cursuri sau la discuții în sesiunile prezențiale, ci

să fie extinsă astfel încât fiecare grup de elevi să aducă o contribuție proprie la studiul tematicii

propuse. De exemplu, în cadrul unui cerc de științe, elevii pot culege date relevante, pe teren,

despre calitatea apei sau caracteristicile spațiilor verzi din comunitatea / cartierul lor, pe care apoi

le pot prezenta celorlalți, le pot integra și pot construi concluzii împreună.

Se recomandă utilizarea în paralel a unor instrumente colaborative de tip wiki, google drive,

google spreadsheets care să ajute elevii să integreze datele culese și să le prelucreze colaborativ.

Pilotarea acestui tip de activități în mai multe arii curriculare și realizarea unor ghiduri de bune

practici care să faciliteze proiectarea și implementarea acestor tipuri de opționale

3. Proiecte colaborative în parteneriat cu instituții culturale sau care implică actori externi școlii

Elevii și cadrele didactice au fost interesate de derularea în viitor a unor activități colaborative cu

ajutorul sistemelor de teleprezență. Avantajul principal al acestor activități este accesul elevilor la

persoane care au un program încărcat dar care le pot oferi informații relevante despre comunitatea în care

trăiesc, despre anumite profesii, despre subiecte științifice sau culturale de actualitate.

Aceste activități pot fi punctuale, sau pot lua forma unor programe mai ample, realizate în

colaborare cu instituții culturale de pe plan local, național sau internațional.

Printre activitățile punctuale care se pot organiza sunt interviuri și discuții cu diverse

personalități: primarul, reprezentantul poliției, oameni de știință, persoane celebre.

Pentru organizarea acestor activități, se recomandă realizarea unui ghid al activității, care să

includă recomandări, modele și template-uri pentru:


91


o Proiectul activității (scop, invitat, motivație, audiență, desfășurarea evenimentelor, resurse

necesare)

o Modele de invitație și informații pentru invitat

o Activități pregătitoare ce pot fi realizate cu elevii înaintea discuției cu invitatul

o Ghid de moderare al discuțiilor dintre elevi și invitat prin intermediul sistemului

o Activități ce pot fi realizate cu elevii după discuția cu invitatul

o Fișe de lucru

Pentru implementarea programelor mai ample în parteneriat cu instituții culturale, se pot realiza

parteneriate cu astfel de instituții, pentru a valorifica pentru învățare baza de cunoștințe și colecții deținute

de aceste instituții. În cadrul acestor parteneriate, specialiști în educație provenind din instituțiile de

învățământ, împreună cu specialiști în domeniul vizat pot crea programe educaționale care să fie livrate

prin teleprezență și să aducă aceste valori mai aproape de copii, într-o abordare multidisciplinară. De

exemplu, o casă memorială sau un muzeu de artă sau isotorie pot realiza un tur virtual sau o activitate de

tip găsește comoara (treasure hunt) care să fie însoțite de o poveste prezentată de un specialist al

instituției respective prin intermediul teleprezenței. Un muzeu de știință poate prezenta experimente pe

care elevii să le realizeze în paralel în sala de clasă. Pot fi realizate scenarii complexe, care să pornească

de la situații reale (de exemplu fenomene naturale sau sociale), pe care elevii să le analizeze iar pe baza

analizei să ia decizii. Și acest tip de activitate se poate realiza colaborativ cu mai multe școli, elevii din

școli diferite având alocate roluri diferite în rezolvarea scenariului.

Pentru aceasta, este nevoie ca instituțiile partenere să fie dotate cu sisteme de teleprezență sau / și

cu camere mobile, capabile să transmită live, la calitate bună. Elevii pot participa la activitate din sala lor

de clasă, prin intermediul sistemului propriu de teleprezență. Pentru acest tip de activitate, sunt necesare

următoarele:

Echipamente adecvate pentru instituțiile partenere

Scenarii ale activităților proiectate în avans, împreună cu un grup de specialiști în educație

Ghiduri pentru toți cei implicați

Activități de realizat cu elevii înainte și după sesiunea propriu-zisă de teleprezență

În funcție de proiectul didactic, aceste activități se pot extinde pe parcursul mai multor sesiuni și pot fi

combinate cu alte tipuri de activități care implică sau nu teleprezența.


92


5. Concluzii si recomandări

Din studiul instrumentelor și resurselor tehnologice realizate în cadrul proiectului, se desprind următoarele

aspecte relevante care vor fi analizate în continuare:

Valorificarea și extinderea metodelor pedagogice folosite în conexiune cu tehnologia -

Activitățile realizate cu ajutorul tehnologiei au adus principalele beneficii în sfera motivațională și în cea a

creșterii accesului la educație și a flexibilității acesteia. Aceste beneficii pot fi valorificate în continuare prin

extinderea activităților către alte grupuri țintă care nu au putut fi prinse în acest proiect. De asemenea,

este recomandată utilizarea sistemelor de videoconferință pentru o gamă mai variată de activități

(dezbateri, proiecte în grupuri mici, etc), cu beneficii evidente pentru elevi, ca exemple mai variate de

bune practici, dar și pentru a utiliza la maxim capacitatea echipamentelor de a realiza capturi video și

audio multidirecționale, nu doar statice.

Consolidarea și extinderea competențelor cadrelor didactice pentru folosirea optimă a

tuturor capabilităților sistemului de e-educație – Sistemul de e-educație automatizează un flux de

creare facilă a resurselor educaționale video. Pentru valorificarea optimă a acestor funcționalități, se

recomandă crearea unor materiale support care să ducă mai departe ceea ce a fost început în cadrul

proiectului, în ceea ce privește dezvoltarea profesională a cadrelor didactice.

Utilizarea bidirecțională a sistemelor de videoconferință. Se recomandă exploatarea la

maxim a capacității tehnologiei, incluzând extinderea pe viitor a acestor capacități pentru a permite o

comunicare bidirecțională mai facilă între mai multe unități de învățământ. Analiza răspunsurilor elevilor la

chestionar arată faptul că, pe de o parte, pe parcursul proiectului ei consideră că au fost implicați prea

puțin în activități colaborative sau care presupun interacțiunea cu un invitat (expert sau personalitate), iar

pe de altă parte, aceștia și-ar dori ca pe viitor să fie implicați în astfel de activități. Recomandarea este de

a implementa și tipuri de activități care promovează colaborarea în timp real între elevi din școli diferite,

precum și comunicarea bidirecțională la distanță (de exemplu prin organizarea unor prezentări în care toți

cei care vizualizează, indiferent unde se află, pot adresa întrebări).

Transformarea materialelor înregistrate în exemple de bune practici. Pentru aceasta, se

recomandă aplicarea de măsuri pentru a crește calitatea înregistrărilor care în present este rezonabilă, dar

în unele cazuri poate fi îmbunătățită. Condițiile de lumină din sălile de clasă în care au fost instalate

echipamentele (în unele cazuri lumina este foarte slabă, în altele este foarte puternică și este reflectată de

persoane și obiecte) reprezintă o posibilă arie de îmbunătățire. Calitatea sunetului este bună și foarte

bună în majoritatea cazurilor vizionate. Se recomandă realizarea unui ghid pentru pregătirea sălii în care


93


se realizează înregistrarea, specific pentru condițiile efective din sălile de clasă. Un alt aspect relevant

este durata înregistrărilor. Înregistrările video au durate mari, de peste 1 oră, acoperind câte o sesiune a

cercului respectiv. Avantajul este că există o cantitate semnificativă de material filmat care poate fi folosit

ulterior. Dezavantajele țin de aspecte tehnice, dar și legate de învățare. Dată fiind dimensiunea mare a

înregistrărilor, câteodată imaginea se vede trunchiat și au loc întreruperi în redare din cauza procesului de

buffering. Dimensiunea mare a filmelor scade șansele revizualizării lor de către elevi și face foarte dificilă

regăsirea unor aspecte concrete de care aceștia ar putea fi interesați ulterior. Având în vedere că o

sesiune filmată abordează mai multe subiecte, înregistrările ar putea fi cu ușurință fragmentate în 2 până

la 4 secvențe. Această activitate poate fi realizată chiar de către elevi, în cadrul cercului de Jurnalism și

media, aceștia dobândind astfel competențe de bază de editare video.

Regăsirea înregistrărilor în cadrul platformei poate fi facilitată suplimentar prin adăugarea de

informații suplimentare cum ar fi durata înregistrării, disciplina, clasa sau nivelul de învățământ, cuvinte

cheie.

Exploatarea optima a funcționalităților platformei de e-learning. Platforma de e-learning

aleasă este una care oferă multiple funcționalități utile pentru învățare, însă acestea nu sunt utilizate

complt în cadrul proiectului. Pentru valorificarea înregistrărilor realizate și după finalizarea proiectului, pot

fi adăugate la cursurile existente și alte tipuri de activități care să încurajeze comunicarea și colaborarea

între elevi și cu cadrele didactice. Printre aceste tipuri de activități menționăm: discuții moderate pe forum,

sarcini de lucru individuale sau colaborative, teste de verificare, activități de tip wiki.

În cadrul acestui raport ne-am centrat pe o analiză detaliată, atât pe baza datelor obținute din

chestionare, interviuri și focus grupuri, cât și a literaturii de specialitate exemplelor de practici relevante.

Astfel, putem creiona câteva concluzii clare și putem formulaun set de recomandări:

7. Elevii, ca grup țintă al proiectului, manifestă un nivel foarte ridicat de satisfacție în raport cu

oportunitatea și calitatea activităților la care au participat în cadrul proiectului PES; acest lucru

este general valabil, pentru toate activitățile în care au fost implicați, însă se poate observa un

nivel foarte crescut de participare la cercurile de pregătire pentru examenele finale la disciplinele

matematică și limba română.

8. Din punct de vedere al utilității activităților, așa cum este percepută aceasta de către elevi, putem

constata că, deși scorurile sunt mari atât pentru utilitatea la școală, cât și pentru utilitatea la nivelul

vieții cotidiene, avem o ușoară diferențiere în sensul că principala utilitate este văzută de elevi la

nivel de activitate școlară. Acest lucru este explicabil dacă îl corelăm cu tipurile de activități care s-

au bucurat de cea mai largă prezență.


94


9. Activitățile dominante realizate cu ajutorul tehnologiilor au fost cele de înregistrare și urmărire

simultană sau consecutivă a unor activități la clasă. Aici se poate recomanda în mod cert o

abordare care să sporească nivelul de interactivitate în general și nivelul de interacțiune a elevilor

cu tehnologia în particular. Această idee este susținută și de distribuția răspunsurilor cu privire la

avantajele percepute de elevi atunci când s-a utilizat sistemul TelePlus: cele mai puține marcări le

are interacțiunea cu alți elevi sau cu specialiști care nu sunt în școală.

10. Elevii solicită în mod clar, ca activitate preferată pentru viitor, realizarea de proiecte comune cu

colegii din alte școli; corelând cu pct.3, recomandăm utilizarea efectivă a sistemului TelePlus

pentru a asigura ineracțiunea la distanță și accestul la servicii educaționale care nu sunt

disponibile la nivelul local / instituțional. Recomandări specifice pentru implementarea fiecărui tip

de activități sunt incluse în cadrul modelului de intervenție educațională.

11. Proiectul a avut un bun echilibru conform răspunsurilor elevilor în a contribui atât la dezvoltarea

personală a acestora, cât și la mai buna lor pregătire pentru activitatea școlară (ex.: examene).

Acest echilibru trebuie menținut pentru că el este solicitat și de elevi, prin răspunsurile la itemul

10, unde cele mai înalte scoruri le au activitățile pregătitoare pentru examene și activitățile diverse

pentru dezvoltarea personală.

12. Este remarcabil impactul participării la activitățile de consiliere, explicabil la rândul său prin faptul

că răspunde unei nevoi reale și acute, dar foarte puțin acoperită, datorită disponibilității reduse a

serviciului pentru elevi (numărul foarte mic de consilieri școlari raportat la numărul de elevi), dar și

calității uneori precare, datorate faptului că în general consilierii școlari, deși fac parte dintr-o rețea

profesională, nu lucrează cu metodologii și instrumente comune, validate științific.

13. Caracterul non-formal al activităților din proiect, dar și diversitatea acestora au făcut ca o

contribuție esențială să fie vizibilă în îmbunătățirea interacțiunilor cu colegii. Considerăm că acesta

este un câștig important la nivelul proceselor tradiționale de educație, așa cum sunt ele concepute

și implementate în școlile de la noi. Este remarcabilă, de asemenea, posibilitatea oferită elevilor

de a-și manifesta anumite talente sau pasiuni și de a se simți valorizat și implicat în propriile

procese de învățare (itemul 15).

14. Suportul constant al echipei de coordonare a proiectului și buna comunicare cu aceștia au oferit

stabilitate și coerența în ceea ce privește implementarea activităților de către profesori și consilieri.

De asemenea, au contribuit la rezultatele pozitive obținute, dar se remarcă totuși efortul


95


suplimentar din partea tuturor celor implicați de a realiza un număr impresionant de activități într-

un timp foarte redus. Perioada scurtă a pus o presiune suplimentară asupra managementului de

proiect, și chiar dacă un proiect ambițios poate reprezenta o provocare benefică și mobilizatoare

la început, pentru ca motivația cadrelor didactice să nu se piardă, este necesară o mai bună

corelare a timpului de implementare cu numărul și complexitatea activităților propuse. Pentru a

oferi sustenabilitate proiectului și pentru ca profesorii și consilierii să continue desfășurarea de

activități prin intermediul sistemul informatic TeLePLUS, recomandăm să le fie oferit suport sau

formare tehnică pentru un număr cât mai mare de profesori în ceea ce privește utilizarea acestui

sistem.

15. Îmbunatatirea condițiilor de învățare din comunitățile cuprinse în proiect a avut un impact pozitiv

direct asupra rezultatelor școlare ale elevilor (fapt dovedit de îmbunătățirea promovabilității la

examenele naționale, conform informațiilor statistice furnizate de ISJ-uri).

16. Atunci când experiențele de învățare oferite elevilor ies din zona stereotipă și implică utilizarea

tehnologiilor moderne, aceștia manifestă o motivație mai crescută pentru participare, se dezvoltă

în zona competențelor transversale și pun cadrele didactice în situația de a fi inovativi și creativi.

Recomandarea este de a facilita formarea de comunități de practică în care aceste experiențe să

fie împărtășite și examinate, pentru a încorpora în practica proprie experiențele valoroase ale altor

teleprofesori și pentru a revizui continuu ideile proprii.

17. Proiectul și-a propus obiective foarte ample, ambițioase și diverse în natură, iar activitățile derulate

au adus aporturi semnificative, conform datelor prezentate, la îmbunătățiri ale situațiilor existente

pe teren. Recomandăm totuși ca, în ciuda nevoilor acute și diverse, proiectele să rămână

focalizate, centrate pe obiective specifice și indicatori de realizare cu caracter omogen, pentru a

asigura un impact mai puternic.

18. Utilizarea tehnologiilor moderne constituie întotdeauna un punct de atracție pentru tineri și, de

multe ori, o provocare pentru profesori. Ca recomandare, nu trebuie să pierdem din vedere faptul

că aceste tehnologii presupun investiții serioase de infrastructură care trebuie valorificate maximal

și după încetarea ciclului de viață al proiectului. Totodată, interesul și entuziasmul din faza inițială

a contactului cu tehnologiile se poate transforma ușor în plictiseală și abandon, dacă nu avem un

nivel rezonabil de competență didactică, în măsură să asigure valorificarea cât mai bună a

funcționalităților pentru a crea experiențe antrenante și relevante de învățare pentru elevi.

19. Fiind el însuși un proiect de pilotare, inovator și dificil, PES a reușit să ofere o bază pentru studiul

și implementarea în viitor a unor programe educaționale care pot sprijini elevii, profesorii,


96


consilierii și ceilalți stakeholderi ai proceselor de învățare pentru a îmbunătăți calitatea acestor

procese, pentru a asigura acces la resurse relevante de învățare și pentru a oferi un cadru pentru

dezvoltarea instituțiilor și a comunităților în care acestea funcționează.

6. Anexe:

a. Chestionar profesori

b. Chestionar elevi

c. Ghid focus grup profesori

d. Ghid focus grup consilieri

e. Ghid focus grup elevi

f. Ghid interviu specialiști/echipa coordonatoare

g. Model intervenție educațională

h. Grafice chestionare elevi

i. Grafice chestionare profesori

raport fii pregatit final

Documents