de dezvoltare durabilĂ a comunei grindu · pdf fileparcurgeţi această strategie de...

GUVERNUL ROMANIEI Ministerul Administraţiei şi

1

UNIUNEA EUROPEANĂ Fondul Social European

Inovaţie în administraţie Programul Operaţional

“Dezvoltarea Capacităţii Administrative”

STRATEGIA INTEGRATĂ

DE DEZVOLTARE DURABILĂ A

COMUNEI GRINDU JUDEȚUL TULCEA

Revizia 1 la varianta 2012-2016, aprobată prin HCL nr.43 /29.10.2014


2




CUPRINS

1.CUVÂNT ÎNAINTE .............................................................................................................. 4 2.CONTEXTUL GENERAL AL DEZVOLTĂRII ................................................................... 5 2.1. Contextul european ............................................................................................................. 5 2.1.1.Politica de coeziune economică și socială ........................................................................ 5 2.1.2.Politica agricolă comună ................................................................................................... 6 2.1.3. Politici ocazionale ............................................................................................................ 9 2.1.4. Politica Europeană cu orizont 2020 ............................................................................... 11 2.1.5.Recomandările Comisiei Europene pentru România ...................................................... 13 3. PROFILUL SOCIO-ECONOMIC-CULTURAL ................................................................ 15 3.1. Descrierea comunei .......................................................................................................... 15 3.2. Scurt istoric ....................................................................................................................... 15 3.3. Așezarea geografică .......................................................................................................... 16 4. ASPECTE SOCIALA ȘI CULTURALE ............................................................................ 16 4.1. Situația demografică ......................................................................................................... 16 4.2. Ocuparea populației .......................................................................................................... 17 4.3. Educație ............................................................................................................................ 17 4.4. Cultură .............................................................................................................................. 18 4.5. Sănătate ............................................................................................................................. 19 4.6. Asistență socială ............................................................................................................... 19 4.7. Calitatea generală a vieții .................................................................................................. 20 5. ASPECTE LEGATE DE MEDIUL INSTITUTIONAL LOCAL ...................................... 21 5.1. Administrația publică locală ............................................................................................. 21 5.2. Instituții publice, bănci, servicii publice locale ................................................................ 22 5.3. Mediul societății civila (sector ONG local) ...................................................................... 22 5.4. Infrastructură locală ......................................................................................................... 22 6. ASPECTE ECONOMICE ................................................................................................... 23 6.1. Mediul de afaceri local ..................................................................................................... 23 6.2. Industrie și comerț ............................................................................................................ 24 6.3. Agricultură ....................................................................................................................... 24 6.4. Creșterea animalelor și prelucrarea laptelui și a cărnii ..................................................... 24 6.5. Turism și agroturism ......................................................................................................... 25 6.6. Altele specifice ................................................................................................................ 25 7. PARTICIPAREA PE PIAȚA MUNCII A POPULAȚIEI LOCALE .................................. 26 8. FACTORI DE INTERES LA NIVEL LOCAL .................................................................. 26 9. ANALIZA SWOT PE DOMENII DE INTERES ............................................................... 27 9.1. Infrastructura locală de transport ...................................................................................... 27 9.2. Utilități publice ................................................................................................................. 27


3



“Dezvoltarea Capacităţii Administrative” 9.3. Mediu ................................................................................................................................ 28 9.4. Sănătate și asistență socială .............................................................................................. 29 9.5. Cultură și educație ............................................................................................................ 30 9.6. Turism și agroturism ......................................................................................................... 31 9.7. Agricultură ........................................................................................................................ 31 9.8. Alte activități economice .................................................................................................. 32 9.9. Administrația publică și implicarea civică ....................................................................... 32 9.10. Capitalul social ............................................................................................................... 33 10.ANALIZA FACTORILOR DE DECIZIE (INTERESAȚI) ............................................... 33 11. SEMINARUL VIZIUNILOR ............................................................................................ 38 12. SEMINARUL CONTRADICŢIILOR ............................................................................... 40 13. DIRECȚII STRATEGICE COMUNA GRINDU 2014-2020 ......................................... 41 13.1. Direcţia strategică : 1. Dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii .............................. 41 13.2 Direcţia strategică: 2. Construcția, modernizarea clădirilor de interes public a serviciilor publice și înființarea serviciilor necesare ................................................................................ 41 13.3. Direcţia strategică: 3. Revitalizarea activităților culturale educative și sportive ........... 42 13.4. Direcţia strategică: 4. Dezvoltare economica și crearea unui cadru favorabil investitorilor ............................................................................................................................. 42 13.5. Direcţia strategică: 5. Dezvoltarea turismului, promovarea și conservarea tradițiilor și meșteșugurilor .......................................................................................................................... 43 13.6. Direcţia strategică: 6. Modernizarea administratiei publice și atragerea de fonduri .. 44 13.7. Direcţia strategică : 7. Implicarea cetăţenilor în viața comunității, cultivarea spiritului civic, protecția mediului și înfrumusețarea comunei ............................................................... 45 14. PLANUL DE ACTIUNE COMUNA GRINDU 2014-2020 ........................................... 49 14.1. Direcţia strategică : 1. Dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii .............................. 49 14.2. Direcţia strategică: 2. Construcția, modernizarea clădirilor de interes public a serviciilor publice și înființarea serviciilor necesare ............................................................... 53 14.3. Direcţia strategică: 3.Revitalizarea activităților culturale educative și sportive ............ 63 14.4. Direcţia strategică: 4. Dezvoltare economica și crearea unui cadru favorabil investitorilor ............................................................................................................................. 68 14.5. Direcţia strategică: 5. Dezvoltarea turismului, promovarea și conservarea tradițiilor și meșteșugurilor .......................................................................................................................... 76 14.6. Direcţia strategică: 6. Modernizarea administrației publice și atragerea de fonduri .. 81 14.7. Direcţia strategică : 7. Implicarea cetăţenilor în viața comunității, cultivarea spiritului civic, protecția mediului și înfrumusețarea comunei ............................................................... 85


4




1.CUVÂNT ÎNAINTE

Strategia de dezvoltare a comunei Grindu pentru perioada 2014 – 2020 prezintă acțiunile pe care administrația locală le va iniția pentru a crea condițiile necesare dezvoltării viitoare a comunei și releva proiectele și oportunitățile pe care ni le oferă intrarea României în Uniunea Europeana. Ca parte a comunității europene, comuna Grindu are nevoie de o viziune clara pentru a putea orienta eforturile proprii și de o strategie care să sublinieze rolul important ce revine valorificării potențialului de absorbție a fondurilor europene. O asemenea viziune, pe care, acum, suntem în măsura să o prezentăm cetățenilor comunei, are în vedere principalele direcții de dezvoltare pe care comuna ar trebui sa le urmeze. În calitate de primar al comunei Grindu sunt determinat să continuu şi în perioada 2014-2020 procesul de transformare a comunei într-o comunitate modernă, care să promoveze cu mândrie valorile europene, fie că vorbim de incluziune socială, dezvoltare durabilă sau accesul tuturor la educaţie şi sănătate. Astfel, vă invit să parcurgeţi această Strategie de Dezvoltare Durabilă ca pe o carte de vizită a comunei noastre şi ca o expresie a ambiţiilor unei comunităţi care priveşte optimist către un viitor european.

Neagu Neculai, Primar al comunei Grindu


5



“Dezvoltarea Capacităţii Administrative” 2.CONTEXTUL GENERAL AL DEZVOLTĂRII 2.1. Contextul european 2.1.1.Politica de coeziune economică și socială În urma evaluărilor politicilor implementate la nivel european în perioada 2009 – 2013, şi având în vedere obiectivele Strategiei de la Lisabona, pentru perioada de programare 2007 – 2013 au fost stabilite inițial 3 obiective : Obiectivul “Convergenţă” - acoperă regiunile care au PIB/locuitor sub 75% din media UE. (Întreg teritoriul României se încadrează în acest obiectiv). Obiectivul “Competitivitate regională şi ocuparea forţei de muncă”- vizează regiunile care nu sunt eligibile pentru obiectivul „Convergenţă”; Obiectivul “Cooperare teritorială europeană” – pentru regiuni, judeţe şi zone transnaţionale. Aceste trei obiective au fost realizate prin implementarea Politicii de Coeziune Economică şi Socială (PCES), care reprezintă politica fundamentală a UE, fiindu-i alocată 1/3 din bugetul său şi a urmărit de-a lungul timpului: Reducerea disparităţilor de dezvoltare economică şi socială între statele membre/regiunile UE; Îmbunătăţirea funcţionării pieţei unice; Promovarea dezvoltării stabile şi durabile a UE. Pentru perioada de programare 2007 – 2013, România a fost eligibilă doar pentru Obiectivul „Convergenţă” şi “Cooperare teritorială europeană”. Pentru perioada 2007-2013, politica de coeziune a Uniunii Europene a fost reformulată pentru a răspunde mai bine obiectivelor stabilite la Lisabona şi la Goteborg (economie competitivă bazată pe cunoaştere, cercetare şi dezvoltare tehnologică, dezvoltare sustenabilă, ocuparea forţei de muncă). În plus, politica de coeziune are o dimensiune teritorială, ce presupune că: tuturor zonelor Comunităţii trebuie să li se asigure posibilitatea de a contribui la dezvoltarea europeană; orientările strategice trebuie să ţină cont de: necesităţile de investiţii atât pentru zonele urbane, cât şi pentru zonele rurale, având în vedere rolul acestora în dezvoltarea regională, în promovarea unei dezvoltări echilibrate, a unor comunităţi stabile şi a integrării sociale. Pentru perioada de programare 2014 – 2020, în lumina situaţiei economice actuale şi a resurselor publice tot mai limitate, este de aşteptat ca rolul instrumentelor financiare în cadrul politicii de coeziune să fie tot mai mare. În ansamblu, politica de coeziune reformată va pune la dispoziție până la 366,8 miliarde EUR pentru a se investi în regiunile, orașele și economia reală a Europei. Acesta va fi principalul instrument de investiții al UE pentru a atinge obiectivele strategiei Europa 2020: crearea de locuri de muncă și generarea de creștere economică, abordarea problemei schimbărilor climatice și a dependenței energetice, reducerea sărăciei și a excluziunii sociale. La aceasta va contribui și definirea mai bună a priorităților-cheie ale Fondului european de dezvoltare regională, cum ar fi sprijinul pentru întreprinderile mici și mijlocii, obiectivul fiind de a dubla sprijinul, de la 70 la 140 de


6



“Dezvoltarea Capacităţii Administrative” miliarde EUR pe durata celor 7 ani. Suma ce revine României pentru politica de coeziune este estimata la 21,8 miliarde (preturi 2011), în creștere cu 10% față de alocarea 2007-2013 (situată la nivelul de 19,8 miliarde euro). În toate fondurile structurale și de investiții europene care stimulează proiectele bune va există un grad mai mare de orientare spre rezultate, precum și o nouă rezervă de performanță.

2.1.2.Politica agricolă comună Pentru atingerea obiectivelor comunitare specifice pentru zonele rurale, există politici complementare de dezvoltare, cum sunt Politica Agricolă Comună a Uniunii Europene (PAC) şi Politica Comună de Pescuit (PCP). Prin implementarea Politicii Agricole Comune, dezvoltarea rurală a evoluat tot mai mult ca obiectiv de sine stătător. Fenomenul a început odată cu prima Reformă MacSharry (1992), când au fost introduse măsurile referitoare la dezvoltarea rurală şi la protecţia mediului şi a continuat cu definirea acestui domeniu ca Pilonul II al PAC, prin Agenda 2000. Redefinirea instrumentelor financiare ale PAC în 2006, în special în ceea ce privește Fondul European pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală (FEADR), a condus la separarea totală a asistenţei pentru dezvoltarea rurală de restul asistenţei structurale, atât în ceea ce priveşte obiectivele de dezvoltare, cât şi tipurile de asistenţă financiară. Fondul FEOGA fusese progresiv împărţit între intervenţii structurale pe spaţiul rural şi agricultură, într-o manieră greu de administrat. Reorganizarea în FEADR, odată cu ciclul de programare 2007 – 2013, a reușit sa clarifice obiectivele dezvoltării rurale şi a simplificat asistenţa financiară pe două arii de intervenţie: pe de o parte, pe agricultură şi silvicultură, pe de cealaltă parte, dezvoltarea rurală. Dincolo de simplificările de natură operaţională pe care le-a adus, clarificarea a avut şi un aport benefic asupra ariei de acoperire. Datorită acestei delimitări, spaţiului rural i se recunosc nevoile specifice de dezvoltare şi i se poate acorda o atenţie mai bine concentrată. Nevoile acestor zone sunt asociate cu preocupările preponderent agricole ale locuitorilor, dar trebuie să răspundă în aceeaşi măsură cerinţelor dezvoltării durabile şi standardelor de calitate ale vieţii, care trebuie să ajungă comparabile cu cele din spaţiul urban. Creată acum 50 de ani, PAC a început prin subvenţionarea producţiei de produse de bază în scopul asigurării necesarului intern, creşterii productivităţii şi securităţii alimentelor. În prezent, accentul se pune pe calitatea alimentelor, şi pe rolul agriculturii în conservarea şi managementul resurselor naturale. Se aşteaptă ca agricultorii să fie mai orientaţi către piaţă şi mai competitivi – pentru a putea produce pentru piaţă fără a fi influenţați în alegerile lor de posibilitatea de a primi subvenţie pentru un anumit produs. Sprijinul acordat agricultorilor a fost în mod progresiv înlocuit cu plăţile directe. Regiunile rurale întâmpină şi în prezent dificultăţi specifice în ceea ce priveşte creşterea, ocuparea şi dezvoltarea durabilă. Actuala perioadă de programare oferă în acest sens o oportunitate de a orienta sprijinul din partea noului fond de dezvoltare rurală către aceste obiective, în concordanţă cu liniile directoare pentru dezvoltare durabilă şi Agenda Lisabona relansată. Pentru a face faţă acestor provocări, sunt necesare măsuri de asistenţă structurală şi teritorială.


7



“Dezvoltarea Capacităţii Administrative” Astfel a fost creat cadrul legal unic pentru finanţarea cheltuielilor aferente politicii agricole comune. Acest regulament instituie două fonduri:

Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA); Fondul European pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală (FEADR).

Începând cu 1 ianuarie 2007, FEGA şi FEADR înlocuiesc Fondul European pentru Orientare şi Garantare Agricolă (FEOGA), secţiunea Garantare şi respectiv Orientare. FEGA şi FEADR constituie împreună instrumentul financiar unic al Politicii agricole comune (PAC). FEGA intervine pentru susţinerea pieţelor agricole, iar FEADR finanţează programele de dezvoltare rurală. Tipurile de acţiuni finanţate prin aceste două instrumente, în cadrul PAC sunt:

1. Finanţarea măsurilor prin FEGA prin co-gestiunea dintre Statele membre şi Comisie şi în manieră centralizată la nivel comunitar

restituirile fixate pentru exportul produselor agricole către ţări terţe; intervenţiile destinate reglementării pieţelor agricole; plăţile directe către agricultori prevăzute în cadrul politicii agricole comune; anumite acţiuni de informare şi promovare a produselor agricole pe piaţa internă a Comunităţii şi în ţările terţe, realizate de Statele membre.

2. În manieră centralizată, FEGA finanţează: contribuţia financiară a Comunităţii la acţiuni veterinare punctuale, la acţiuni de control în domeniul veterinar, în cel al mărfurilor alimentare şi al alimentelor pentru animale, a programelor de eradicare şi de supraveghere a bolilor animale, precum şi a acţiunilor fitosanitare; promovarea produselor agricole; măsurile, adoptate conform legislaţiei comunitare, destinate asigurării conservării, determinării, colectării şi utilizării resurselor genetice în agricultură; punerea în aplicare şi menţinerea sistemelor de informaţii contabile agricole; sistemele de cercetare agricolă.

FEADR finanţează, exclusiv în sistem de co-gestiune, programele de dezvoltare rurală. Corespunzător, există două domenii (aşanumiţii „piloni”) ai PAC:

Pilonul 1- Politica de piaţă, urmăreşte realizarea obiectivelor PAC definite în Tratatul de la Roma, ca un sistem complex de reguli şi mecanisme care reglementează producţia, comerţul şi prelucrarea produselor agricole, grupate sintetic sub denumirea de organizaţii comune de piaţă. Pentru implementarea măsurilor comune de reglementare a pieţelor, Comunitatea are la dispoziţie următoarele instrumente: preţurile, intervenţia pe piaţă, ajutoarele financiare, cotele de producţie, protecţia vamală comună.

Pilonul 2, al dezvoltării rurale, cuprinde măsuri structurale, care ţintesc dezvoltarea armonioasă a zonelor rurale, sub câteva aspecte: social, al diversităţii activităţilor, al calităţii produselor, al protejării mediului şi are drept obiectiv creşterea dinamismului economic al zonelor rurale, prin menţinerea dinamismului social, agriculturii durabile şi asigurarea conservării şi îmbunătăţirii resurselor naturale, privind în mod exclusiv zonele rurale şi preurbane.


8



“Dezvoltarea Capacităţii Administrative” Strategiile şi programele de dezvoltare rurală pentru 2007 - 2013 au fost construite în jurul a patru axe prioritare, după cum urmează:

axa 1, privind îmbunătăţirea competitivităţii sectoarelor agricol şi forestier; axa 2, privind îmbunătăţirea mediului în zonele rurale; axa 3, privind calitatea vieţii în zonele rurale şi diversificarea economiei rurale; axa 4, privind programul Leader.

Resursele destinate priorităţilor comunitare de dezvoltare rurală depind de situaţia specifică, de punctele tari, punctele slabe şi oportunităţile specifice fiecărei zone de programare. în octombrie 2011,Comisia Europeană a prezentat un set de regulamente care stabilesc cadrul legislativ al PAC pentru perioada 2014-2020, precum şi o evaluare a impactului unor scenarii alternative privind evoluţia politicii. Pachetul legislativ constă în patru propuneri de regulamente de bază pentru politica agricolă comună privind:

a) plăţile directe; b) organizarea comună a pieţelor (OCP) unică; c) dezvoltarea rurală; d) un regulament orizontal privind finanţarea, gestionarea şi monitorizarea PAC.

Așa cum afirma comisarul european pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală, Dacian Cioloș, politica agricolă comună reprezintă o punte între, pe de o parte, o lume din ce în ce mai urbanizată și, pe de altă parte, o agricultură din ce în ce mai strategică. Acesta este motivul pentru care a fost propus un nou parteneriat între Europa și agricultori, prin intermediul unei politici agricole comune reînnoite după 2013. Noul parteneriat se va înscrie în perspectiva istorică a politicii comune largi și urmărește, totodată, dorinţa de a pune o nouă temelie la baza contractului de încredere încheiat între cetăţenii europeni și agricultura lor prin intermediul PAC.


9



“Dezvoltarea Capacităţii Administrative” 2.1.3. Politici ocazionale Politicile orizontale ale Uniunii Europene sunt politicile referitoare la mediu / dezvoltare durabilă, societate informaţională / inovaţie şi oportunităţi egale. În ultima perioadă, aceste politici sunt completate de alte aspecte orizontale care privesc creşterea economică şi ocuparea forţei de muncă, mai bună legiferare, multilingvismul şi schimbările climatice.

Uniunea Europeană s-a implicat în protecţia mediului înconjurător abia în anii ’70, când problema a devenit de interes mondial, primele măsuri fiind legate de ameliorarea calităţii vieţii, limitarea poluării, introducerea principiului prevenirii poluării şi cel al raţionalizării resurselor naturale. La început aceste măsuri erau orizontale, integrate în alte politici comunitare, abia în 1982 mediul devenind o politică de sine stătătoare. Dezvoltarea Durabilă, adică o calitate mai bună a vieţii acum şi pentru generaţiile viitoare, integrează obiective imediate şi pe termen lung, acţiuni locale şi globale, probleme economice şi de mediu, toate fiind inseparabile. Strategia de Dezvoltare Durabilă a Uniunii Europene îşi propune obiective şi acţiuni clare, legate de şapte priorităţi, majoritatea de mediu: schimbarea climatică şi energia curată, transportul durabil, consumul şi producţia durabile, conservarea şi managementul resurselor naturale, sănătatea publică, incluziunea socială, demografia şi migraţia, sărăcia. Problema schimbărilor climatice a căpătat amploare în ultimii ani datorită efectelor generate de acestea: creşterea temperaturii globale, seceta, inundaţiile, incendiile, nivelul ridicat al emisiilor de dioxid de carbon şi necesitatea reducerii acestora etc. Consiliul European din martie 2007 a stabilit reducerea cu 20% a emisiilor de gaze cu efect de seră până în 2020, faţă de nivelul acestora din 1990, reducerea consumului de energie cu 20% şi un prag minim de 20% pentru utilizarea energiilor regenerabile până în 2020 (20, 20, 20). În cadrul societăţii informaţionale, tehnologiile informaţionale şi de comunicaţie (TIC) reprezintă un sector major al activităţii economice, generând aproape 6% din PIB-ul Uniunii Europene. Deoarece acest sector este de o importanţă vitală pentru creşterea eficienţei şi competitivităţii tuturor sectoarelor productive şi de prestări de servicii, Uniunea Europeană urmăreşte să asigure accesul cetăţenilor şi întreprinderilor la o Infrastructură de comunicaţii şi la o gamă largă de servicii la standarde internaţionale şi puţin costisitoare. Fiecare cetăţean trebuie să aibă cunoştinţele necesare pentru a trăi şi a munci în această nouă societate informaţională, Uniunea Europeană punând un accent sporit pe educaţia pe tot parcursul vieţii, ca o componentă de bază a modelului social european. Cercetarea, educaţia şi inovarea formează o structură indispensabilă pentru o economie dinamică, bazată pe cunoaştere - triunghiul cunoaşterii. Institutul Tehnologic European va interconecta cele trei componente, rezultatele obţinute din cercetare urmând să fie transpuse în activităţile comerciale. Prevederile comunitare referitoare la oportunităţi egale / şanse egale / creştere economică şi ocupare a forţei de muncă se regăsesc în Politica socială şi de ocupare a forţei de muncă, având două componente de bază : Strategia Europeană pentru Ocupare şi Agenda Socială. În cadrul Strategiei Europene pentru Ocupare, statele membre adoptă în comun linii directoare pentru ocupare, care vin în sprijinul politicilor naţionale de a atinge obiectivele de ocupare totală a forţei de muncă, de a îmbunătăţi calitatea şi productivitatea muncii şi de a întări coeziunea socială şi teritorială. Agenda Socială acoperă măsurile menite să creeze noi


10



“Dezvoltarea Capacităţii Administrative” locuri de muncă, să lupte împotriva sărăciei şi să promoveze egalitatea de şanse pentru toţi. Implementarea politicii sociale este susţinută de două agenţii europene: Agenţia Europeană pentru Securitate şi Sănătate în Muncă şi Fundaţia Europeană pentru Îmbunătăţirea Condiţiilor de Viaţă şi de Muncă. Obiectivele politicii Uniunii Europene pentru o mai bună legiferare cuprind simplificarea şi îmbunătăţirea reglementării existente, pentru a elabora mai bine legislaţia şi pentru a consolida respectarea şi eficacitatea normelor, în baza principiului proporţionalităţii. În contextul Strategiei Lisabona revizuite, Comisia Europeană a lansat o vastă strategie privind o mai bună legiferare pentru a asigura contribuţia cadrului comunitar de reglementare la realizarea obiectivului de creştere economică şi ocupare a forţei de muncă, având în vedere şi obiectivele sociale şi de mediu şi avantajele pentru cetăţeni şi pentru administraţiile naţionale. Strategia pentru o mai bună legiferare are în vedere trei aspecte esenţiale:

promovarea elaborării şi aplicării la nivelul Uniunii Europene a instrumentelor necesare pentru o mai bună legiferare, în special simplificarea, reducerea sarcinilor administrative şi evaluarea impactului;

strânsă colaborare cu statele membre pentru a garanta că principiile care stau la baza unei mai bune legiferări sunt aplicate în mod uniform de către toţi legislatorii din Uniunea Europeană;

un dialog constructiv consolidat între părţile interesate şi toţi legislatorii, atât la nivelul Uniunii Europene, cât şi la nivel naţional.

În ianuarie 2008, Comisia Europeană a prezentat cea de-a doua analiză strategică a programului O mai bună legiferare în Uniunea Europeană, în care se arată că s-au înregistrat deja progrese reale şi considerabile şi sunt prezentate planuri pentru a continua în această direcţie. Alegerea Uniunii Europene de a adopta multilingvismul în mod oficial drept instrument de guvernare este unică în lume. Pentru Uniunea Europeană, utilizarea limbilor cetăţenilor ei este unul dintre factorii care contribuie la transparenţă, legitimitate şi eficienţă. Conform Tratatului de la Lisabona, semnat în decembrie 2007 de şefii de stat sau de guvern ai statelor membre, Uniunea Europeană respectă bogăţia diversităţii sale culturale şi lingvistice şi veghează la protejarea şi dezvoltarea patrimoniului cultural european. În cazul României, în pofida importanţei incontestabile a dimensiunii teritoriale, pentru succesul complet al tranziţiei şi restructurării economice, în primii ani după 1989 nu s-a acordat atenţia corespunzătoare dimensiunii regionale. Abia în 1995, cu ocazia elaborării strategiei de pregătire a aderării României la Uniunea Europeană, a trebuit să se admită că luarea în considerare în mod explicit a problemelor regiunilor, a problemelor colectivităţilor locale, reprezintă un element cheie pentru realismul şi coerenţa strategiei de dezvoltare la nivel naţional, numai astfel fiind posibil să se depăşească decalajul dintre teorie şi practică, în dezbaterile despre descentralizare, autonomie administrativă locală pe de o parte şi cele despre integrarea europeană, cooperarea transfrontalieră, reţelele teritoriale, pe de altă parte. În România, conceptul care stă la baza politicii de dezvoltare regională a fost dezvoltat pe baza unor studii şi analize elaborate la cererea Guvernului, prin programul PHARE, formulat în “Carta Verde a Dezvoltării Regionale în România“.


11



“Dezvoltarea Capacităţii Administrative” Această nouă situaţie, a venit în întâmpinarea unor necesităţi reale ale colectivităţilor locale şi regionale din ţara noastră şi poate fi caracterizată ca reprezentând un nou mod de abordare a dezvoltării, o abordare de jos în sus, bazată pe iniţiativele, planurile şi programele de dezvoltare ale colectivităţilor locale şi regionale.

2.1.4. Politica Europeană cu orizont 2020 Strategia de Dezvoltare a Judeţului Tulcea vizează orizontul 2020. În acest context, considerăm relevantă cunoaşterea direcţiilor prioritare de dezvoltare prevăzute la nivelul Uniunii Europene pentru perioada următoare de programare, respectiv 2014 – 2020. Europa trece printr-o perioadă de transformare. Criza a anulat ani de progrese economice şi sociale şi a pus în evidenţă deficienţele structurale ale economiei Europei. Între timp, lumea evoluează rapid, iar provocările pe termen lung (globalizarea, presiunea exercitată asupra resurselor, îmbătrânirea) se intensifică. Uniunea Europeana trebuie să se ocupe acum de propriul viitor. Europa poate reuşi dacă acţionează în mod colectiv, ca Uniune. A fost nevoie de o strategie care să permită ieșirea din criză şi care să transforme UE într-o economie inteligentă, durabilă şi favorabilă incluziunii, caracterizată prin niveluri ridicate de ocupare a forţei de muncă, productivitate şi coeziune socială. în iunie 2010, a fost lansata strategia pe 10 ani a Uniunii Europene, cunoscută sub numele de Europa 2020, care a adus o nouă viziune pentru economia Europei, bazată pe o coordonare extinsă a politicilor economice şi fiscal-bugetare, având ca principal scop crearea unor condiţii prielnice creşterii economice inteligente, durabile şi favorabile incluziunii. Pentru ca acest lucru să fie posibil, Uniunea Europeană şi-a fixat, la acel moment, câteva obiective esenţiale pe care intenţionează să le atingă până în anul 2020, acoperind următoarele domenii: ocuparea forţei de muncă, educaţia, cercetarea şi inovarea, incluziunea socială şi reducerea sărăciei, energia şi schimbările climatice. De asemenea, strategia a inclus și câteva programe - pilot, menite sa asigure cadrul prin care UE şi autorităţile naţionale îşi susţin reciproc eforturile în domenii prioritare pentru Strategia Europa 2020: inovarea, economia digitală, ocuparea forţei de muncă, tineretul, politica industrială, combaterea sărăciei şi eficienţa energetică. Europa 2020 oferă o imagine de ansamblu a economiei sociale de piaţă a Europei pentru secolul al XXI-lea. Europa 2020 propune trei priorităţi, care se susţin reciproc:

– creştere inteligentă: dezvoltarea unei economii bazate pe cunoaştere şi inovare; – creştere durabilă: promovarea unei economii mai eficiente din punctul de vedere al utilizării resurselor, mai ecologice şi mai competitive; – creştere favorabilă incluziunii: promovarea unei economii cu o rată ridicată a ocupării forţei de muncă, care să asigure coeziunea socială şi teritorială.

UE trebuie să definească direcţia în care vrea să evolueze până în anul 2020. În acest scop, Comisia Europeana a propus următoarele obiective principale pentru UE:

– 75% din populaţia cu vârsta cuprinsă între 20 şi 64 de ani ar trebui să aibă un loc de muncă; – 3% din PIB-ul UE ar trebui investit în cercetare-dezvoltare (C-D);


12



“Dezvoltarea Capacităţii Administrative” – obiectivele „20/20/20” în materie de climă/energie ar trebui îndeplinite (inclusiv o reducere a emisiilor majorată la 30%, dacă există condiţii favorabile în acest sens); – rata abandonului şcolar timpuriu ar trebui redusă sub nivelul de 10% şi cel puţin 40% din generaţia tânără ar trebui să aibă studii superioare; – numărul persoanelor ameninţate de sărăcie ar trebui redus cu 20 de milioane.

Aceste obiective sunt interconectate şi reprezintă elemente cruciale pentru reuşita atingerii unui nivel de dezvoltare corespunzător. Pentru a garanta că fiecare stat membru adaptează strategia Europa 2020 la situaţia sa specifică, Comisia propune ca aceste obiective ale UE să fie transpuse în obiective şi traiectorii naţionale. Obiectivele sunt reprezentative pentru cele trei priorităţi - o creştere inteligentă, durabilă şi favorabilă incluziunii - dar nu sunt exhaustive. Pentru a sprijini realizarea acestora, va fi necesară întreprinderea unei game largi de acţiuni la nivelul naţional, al UE şi internaţional, dar și la nivel național și regional. Comisia prezintă şapte iniţiative emblematice pentru a stimula realizarea de progrese în cadrul fiecărei teme prioritare:

– „O Uniune a inovării” pentru a îmbunătăţi condiţiile-cadru şi accesul la finanţările pentru cercetare şi inovare, astfel încât să se garanteze posibilitatea transformării ideilor inovatoare în produse şi servicii care creează creştere şi locuri de muncă; – „Tineretul în mişcare” pentru a consolida performanţa sistemelor de educaţie şi pentru a facilita intrarea tinerilor pe piaţa muncii; – „O agendă digitală pentru Europa” pentru a accelera dezvoltarea serviciilor de internet de mare viteză şi pentru a valorifica beneficiile pe care le oferă o piaţă digitală unică gospodăriilor şi întreprinderilor; – „O Europă eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor” pentru a permite decuplarea creşterii economice de utilizarea resurselor, pentru a sprijini trecerea la o economie cu emisii scăzute de carbon, pentru a creşte utilizarea surselor regenerabile de energie, pentru a moderniza sectorul transporturilor şi a promova eficienţa energetică; – „O politică industrială adaptată erei globalizării” pentru a îmbunătăţi mediul de afaceri, în special pentru IMM-uri, şi a sprijini dezvoltarea unei baze industriale solide şi durabile în măsură să facă faţă concurenţei la nivel mondial; – „O agendă pentru noi competenţe şi noi locuri de muncă” pentru a moderniza pieţele muncii şi a oferi mai multă autonomie cetăţenilor, prin dezvoltarea competenţelor acestora pe tot parcursul vieţii în vederea creşterii ratei de participare pe piaţa muncii şi a unei mai bune corelări a cererii şi a ofertei în materie de forţă de muncă, inclusiv prin mobilitatea profesională; – „Platforma europeană de combatere a sărăciei” pentru a garanta coeziunea socială şi teritorială, astfel încât beneficiile creşterii şi locurile de muncă să fie distribuite echitabil, iar persoanelor care se confruntă cu sărăcia şi excluziunea socială să li se acorde posibilitatea de a duce o viaţă demnă şi de a juca un rol activ în societate.


13



“Dezvoltarea Capacităţii Administrative” Aceste şapte iniţiative emblematice angajează atât UE, cât şi statele membre. Instrumentele UE, în special piaţa unică, ajutoarele financiare şi instrumentele de politică externă vor fi mobilizate pentru eliminarea blocajelor şi îndeplinirea obiectivelor strategiei Europa 2020. Ca prioritate imediată, Comisia identifică măsurile care trebuie luate pentru a defini o strategie credibilă de ieşire din criză, pentru a continua reforma sistemului financiar, pentru a asigura consolidarea bugetară pentru o creştere pe termen lung şi pentru a întări coordonarea în cadrul Uniunii economice şi monetare. Pentru a se obţine rezultate va fi nevoie de o guvernanţă economică mai puternică. Strategia Europa 2020 se va sprijini pe doi piloni: abordarea tematică prezentată anterior, care combină priorităţile şi principalele obiective, şi întocmirea unor rapoarte de ţară, permiţând statelor membre să îşi dezvolte propriile strategii de reîntoarcere la o creştere economică durabilă şi la sustenabilitatea finanţelor publice. La nivelul UE se vor adopta orientări integrate care să cuprindă domeniul de aplicare al priorităţilor şi obiectivelor UE. Fiecărui stat membru i se vor adresa recomandări specifice. Cadrul organizatoric european prin intermediul căruia statele membre îşi sincronizează politicile economice şi financiare, astfel încât să atingă obiectivele propuse la nivelul UE şi prin care este formalizat procesul de monitorizare a implementării prevederilor Strategiei Europa 2020 este Semestrul European. Implementarea strategiei prin exerciţiul semestrului european este monitorizată la nivel european în cadrul reuniunilor Consiliului European. Succesul în atingerea obiectivelor Europa 2020 depinde de implementarea la nivel naţional a reformelor structurale necesare pentru a accelera creşterea economică inteligentă, durabilă şi favorabilă incluziunii. Programele Naţionale de Reformă (PNR) reprezintă obligaţia fiecărui stat membru de a translata la nivel naţional obiectivele Europa 2020.

2.1.5.Recomandările Comisiei Europene pentru România În 2013, Comisia Europeană a emis opt recomandări pentru România, menite să o ajute să-şi îmbunătăţească performanţa economică.

1. Punerea în aplicare a unui program preventiv În 2011, autorităţile române au negociat cu Comisia Europeană şi FMI un program preventiv de ajustare economică. În martie 2013, România a solicitat în mod oficial prelungirea cu trei luni a acestui program. Prin urmare, analiza finală a programului se va efectua la sfârşitul lui iunie 2013.

2. Finanţe publice şi un sistem de impozitare sustenabile Deşi poziţia bugetară s-a îmbunătăţit în România, nivelul redus de respectare a obligaţiilor fiscale constituie o provocare majoră, iar sustenabilitatea şi adecvarea sistemului de pensii prezintă riscuri medii pe termen lung. Prin urmare, România ar trebui să ia măsuri de îmbunătăţire a colectării impozitelor, să egalizeze vârsta de pensionare pentru femei şi bărbaţi şi să susţină reforma pensiilor promovând încadrarea în muncă a lucrătorilor în vârstă.

3. Reformarea sectorului sanitar În sectorul sanitar din România există inegalităţi majore, cauzate în principal de utilizarea ineficientă a resurselor şi de un management defectuos. România trebuie să depună eforturi mai mari pentru a spori rentabilitatea sistemului, reducând utilizarea excesivă a internărilor în spitale şi îmbunătăţind asistenţa primară şi sistemele de trimitere a pacienţilor.


14



“Dezvoltarea Capacităţii Administrative” 4. Piaţa muncii, şomajul în rândul tinerilor şi sărăcia

În 2012, România înregistra o rată scăzută de ocupare a forţei de muncă în general, iar rata de activitate în rândul tinerilor era printre cele mai mici din UE. România trebuie să amelioreze calitatea politicilor vizând activarea forţei de muncă şi să pună în aplicare, cât mai repede, Planul naţional pentru angajarea tinerilor. Numărul persoanelor expuse riscului de sărăcie sau de excluziune este, de asemenea, foarte ridicat, copiii fiind printre cei mai afectaţi. România trebuie să adopte neîntârziat legislaţia restantă şi să întărească legătura dintre transferurile sociale şi măsurile de activare.

5. Reforma învăţământului România se confruntă cu o provocare majoră în ceea ce priveşte creşterea calităţii sistemului ei de învăţământ şi de formare profesională. Părăsirea timpurie a şcolii este o problemă importantă. România ar trebui să pună în aplicare reformele şi, în acelaşi timp, să îşi dezvolte capacitatea administrativă. Învăţământul terţiar trebuie adaptat la nevoile pieţei muncii, iar accesul persoanelor dezavantajate ar trebui îmbunătăţit.

6. Modernizarea administraţiei publice Capacitatea administrativă redusă este o preocupare majoră pentru România, care contribuie la o rată scăzută de absorbţie a fondurilor UE. Prin urmare, trebuie consolidată guvernanţa şi calitatea administraţiei publice.

7. Mediul de afaceri Provocările majore cu care se confruntă România în acest domeniu sunt un mediu de afaceri slab dezvoltat şi sprijinul scăzut acordat cercetării şi dezvoltării. Autorităţile române ar trebui să asigure servicii de e-guvernare eficiente şi să facă eforturi pentru a facilita accesul la finanţare şi pentru a reduce numărul de proceduri administrative pe care trebuie să le îndeplinească IMM-urile. De asemenea, România ar trebui să amelioreze eficienţa şi independenţa sistemului judiciar, precum şi eficienţa politicilor de prevenire şi combatere a practicilor de corupţie, în special în domeniul achiziţiilor publice.

8. Energie şi transporturi România înregistrează un grad scăzut de competitivitate şi eficienţă în sectorul energetic şi în cel al transporturilor. Ea ar trebui să asigure liberalizarea preţurilor la gaze şi electricitate, să consolideze guvernanţa întreprinderilor de stat şi a organismelor de reglementare şi să finalizeze conexiunile transfrontaliere. Infrastructura pentru conexiunile de bandă largă este cea mai slab dezvoltată din UE, aspect care ar trebui remediat. În sectorul transporturilor, este nevoie de un plan amplu pe termen lung. Prin urmare, cele mai importante provocări pe care României le va întâmpina în noua perioada de programare sunt legate de participarea redusă pe piață forței de muncă, infrastructură subdezvoltată, sistemul precar de cercetare și inovare și competitivitatea scăzută, utilizarea ineficientă a resurselor, precum și administrația și guvernanța publică precară.


15



“Dezvoltarea Capacităţii Administrative” 3. PROFILUL SOCIO-ECONOMIC-CULTURAL 3.1. Descrierea comunei

Comuna noastră se numește Grindu, este formată dintr-un singur sat aparținător,

satul Grindu și face parte din unitatea administrativ-teritorială a județului Tulcea.

Suprafața administrativ – teritorială a localității Grindu județul Tulcea este de 11534 ha iar populația totală este de 1477 locuitori. Adresa Consiliului local, este comuna Grindu județul Tulcea, strada Principală nr.50, cod poștal 827085. Primarul actual este domnul Neagu Neculai. 3.2. Scurt istoric Localitatea ia ființă în jurul anului 1700, factorii istorici și fizico-geografic fiind determinați în stabilirea oamenilor în această zonă. Analele tulcene specifică faptul ca în anul 1750 în zonă sunt recenzați 175 de locuitori, români, proveniți din Moldova, ce au părăsit locurile de baștină refuzând să plătească birurile impuse de orânduirea vremii, găsind pe grindurile din lunca Dunării condiții prielnice de viață și liberate dorită. Se spune ca vechea vatră a satului era stabilită pe Grindul Brăilei, o zonă mai înalta ce marginea Gârla Brăilei, un braț al Dunării, navigabil în acea vreme, ce scurta drumul pe ape între Brăila și Isaccea și intens navigat de către corăbiile turcești, corăbii ce deseori erau atacate și jefuite de către locuitorii din zonă. De altfel se zice ca aceștia au fost cei care au pus temelia vetrei satului Pisica. În timp, datorită deselor inundații, vatra satului a fost mutată cu aproximativ 1 km mai la sud constituind actuală localitate Grindu. Numele vechi de Pisica dat localității se spune ca își are originea de la forma șerpuită a Dunării de care o capătă în aceasta zonă, în formă de pisică de unde și denumirea de Cotu Pisicii iar a două variantă care circulă și care este și ea destul de veridică spune ca primii locuitori au găsit pe aceste meleaguri foarte multe pisici sălbatice și deosebit de agresive. Pisici sălbatice se puteau întâlni și prin pădurile zonei până la marea desecare, fiind una din multele specii de animale ce populau acest habitat. După Războiul de Independență de la 1877, așezarea se extinde în urma împroprietăririlor acordate aici participanților la acest război și când Dobrogea este alipită Regatului. Împroprietăririle au continuat și după cele două conflagrație la care România a luat parte și la care locuitorii satului Pisica și-au adus contribuția de jertfe umane. Sub acest aspect al împroprietăririlor este interesant de urmărit un lucru foarte sugestiv și anume ca de pe urma acestui fapt au beneficiat diferite persoane, astfel ca la 1 martie 1895 într-un titlu de proprietate îl găsim ca proprietar pe numitul IANI TANASE – nume cu certe rădăcini grecești, cu o suprafață de 2,21 ha, dar acest nume nu figurează în nomenclatorul numelor localnicilor, îndreptățindu-ne să credem ca locuitorii de baștina ai locului au făcut tot


16



“Dezvoltarea Capacităţii Administrative” posibilul să înlăture elementul străin din mijlocul lor, comportament caracteristic destul de evident chiar și în perioada actuală. Toponimiile zonei reflectă o strânsa legătura cu spațiile exterioare arealului, Grindul Brăilei, Grindul Galațiului fiind suprafețele de uscat ce făceau legătura cu aceste localități, reflectând schimburi economice, iar denumirile de Bucium, Baroana, Glaita date unor bălti fiind aduse de locuitori din zona Moldovei. Chiar și numele acestora de Pletrea, Manolache, Cocu, Mogos, Trisca, Gheorghiță, nume regăsite în familiile locuitorilor actuali ne da originea moldoveneasca a acestora. Datorită condițiilor naturale deosebite locuitorii și-au impus o viață economică și spirituală proprie, mărturie fiind biserica veche din lemn ce are peste 128 de ani iar în anul 1882 avem dovezi certe că aici funcționa și o școala elementară. 3.3. Așezarea geografică Așezată în nord-vestul regiunii Dobrogea, în fosta luncă a Dunării actualmente secată și transformată în zonă agricolă, în județul Tulcea, localitatea GRINDU este mărginită la nord și la vest de către fluviul Dunărea, la est se învecinează cu localitatea Luncavița iar la sud cu satul Garvăn, componentă a comunei Jijila. Până în anul 1986, relieful zonei era unul specific deltaic, cadrul natural fiind predominant de către renumitul lac Crapina, acesta având în jurul lui un vast sistem natural de bălti și canale, alimentate de către apele Dunării, zona aceasta împreună cu Insula Mare a Brăilei și lacul Brateș, aval de municipiul Galați constituind bazinul principal de reproducere a crapului, o specie importantă de pește, o emblemă a Deltei Dunării. După anul 1986 zona a fost puternic transformată, desecările transformând acest cadru natural într-o zonă agricolă cu un impact negativ sub toate aspectele, inclusiv cel climatic, ariditatea fiind o caracteristica a zonei. Beneficiind de o vegetație spontană, specifică zonelor umede, păduri de salcie și plop, zeci de hectare de stuf și papură cu fauna caracteristică acestui etaj de relief și vegetație, după anul 1986 pădurile dispar, acestea mărginind doar malul Dunării iar suprafața de ape și vegetație dintre localitățile I.C. Brătianu – Isaccea sunt transformate în terenuri agricole. Drumurile din interiorul localității sunt majoritatea din pământ cu excepția a 2,2 km care sunt pietruiți. Distanța față de reședința din județ, respectiv municipiul Tulcea este de 90 km, cel mai apropiat oraș este municipiul Galați situat la o distanta de 10 km față de localitatea noastră iar cel mai apropiat oraș din județ este orașul Măcin care se află la o distanță de 30 km. Accesul din localitatea Grindu către municipiul Tulcea, Galați, respectiv orașul Măcin se face pe drumul județean 22 care face legătura dintre comuna Grindu și drumul județean DJ22. Resursa locală care este și singura o constituie terenul arabil folosit pentru agricultură iar clima este temperata influențată de curenți și vânturile din partea de nord. 4. ASPECTE SOCIALA ȘI CULTURALE 4.1. Situația demografică Satul Pisica trece prin toate reorganizările administrativ-teritoriale efectuate la nivel național de-a lungul timpului, astfel ca în anul 1937, conform Legii din 27 martie 1936 comuna Pisica face parte din Raionul Galați, regiunea Dobrogea iar începând cu anul 1968,


17



“Dezvoltarea Capacităţii Administrative” în urma noii organizării administrativ-teritoriale a României, devine comuna Grindu județul Tulcea. Cu o populație de aproximativ 1500 locuitori, comuna Grindu face parte din categoria așezărilor rurale de tip mediu și de rang IV, de forma poligonală și textura predominant ordonată. Structura pe sexe a populației localității se încadrează în specificul județului Tulcea care la recensământul din anul 2011 era unul din primele județe pe țară la care predomină elementul masculin, cu 50,6% la nivel de țară predominând populația feminina cu 51,2%, la nivelul localității Grindu procentul fiind de 51,73% bărbați și 48,27% femei în anul 2013. Din populația totală de 1477 persoane, bărbați sunt 764 iar femei 713, toți fiind de naționalitate româna iar de alte naționalități nu avem nici o persoană. 4.2. Ocuparea populației Referitor la ocuparea populației putem spune ca un procent foarte mic lucrează în localitate în diferite domenii de activitate, sunt câteva persoane care lucrează în municipiul Galați, cei mai mulți în navigație și în șantierul naval Galați. Menționăm de asemenea faptul că peste 90% din populația masculină din grupa de vârsta de peste 65 ani sunt pensionari ce au avut diferite ocupații în municipiul Galați. Specific mediului rural ocupația de crescător de animale aparține unui procent de 1,9% din populația activă iar cea de pescar 7,9%.

La nivelul localității avem următoarele categorii de salariați:

Salariați total 51Agricultură 7Transporturi și poștă 3Administrație publică 13Învățământ 18Sănătate și asistență socială 11Comerț, vânzători 8Silvicultură 1Alimentare cu apă 1

Ocupația de agricultor, persoana care să se ocupe efectiv de agricultură și să-și câștige existența din aceasta practic este inexistentă, terenurile arabile, fiind lucrate în timpul liber de către familie, majoritatea au în proprietate suprafețe mici maximum 2,00 ha, practicând agricultura de subzistență sau îl au dat în arendă la diferite societăți agricole. 4.3. Educație Sistemul școlar la nivelul comunei Grindu este format dîntr-o școală cu clasele I-VIII care se numește Nicolae Iorga și o grădiniță Structura personalului didactic este următoarea:

Educatori 2Învățători 5Profesori 8didactic auxiliar 2nedidactic 3


18




Număr de săli de clasă 8Număr laboratoare 2Număr de cadre didactice calificate 14Număr navetiști 11Număr de elevi învățământ primar 64Număr de elevi gimnaziu 63

Nu avem elevi navetiști. Elevi înscriși în anul școlar 2013 – 2014 : preșcolari = 53 primar = 64 gimnazial = 63 Toți au absolvit anul școlar. Date privind spațiu:

lipsa unui teren de sport sau bază sportivă;

lipsa unei săli de sport adecvată procesului instructiv-educativ;

Corp “A” Școala cu clasele I-VIII – înlocuire acoperiș;

izolare exterioară:

renovarea fațadei;

împrejmuire cu gard;

Corp “B’ - Grădinița - reparații capitale;

Corp “C” – Școala veche (sală de festivități) reparații capitale;

4.4. Cultură Localitatea Grindu are toată populația de religie creștin ortodoxă și două biserici pentru desfășurarea cultului. Una dintre ele, cea veche, de dimensiuni mai mici, este construită din lemn în anul 1875, având hramul “Sfântul Nicolae” iar cealaltă, cea nouă, are hramul “Nașterea Maicii Domnului” și a fost construită din cărămidă și beton între anii 1990 – 2007, fiind de dimensiuni mai mari. Pe de o parte cea din lemn nu mai corespundea numărului credincioșilor iar construcția bisericii noi a început după tragicul accident naval cu vasul “Mogoșoaia” din 10 septembrie 1989 în memoria celor peste 200 de locuitori ai comunei care au pierit în apele Dunării. Slujbele religioase sunt oficiate de către preotul paroh Rusu Costache. Singura mănăstire care se află pe raza localității la o distantă de aproximativ 11km de localitatea noastră este mănăstirea “Dinogetia”. Nu avem muzee în localitate și nici tradiții și obiceiuri culturale care să se desfășoare după un anumit program. În prezent la nivelul comunei nu avem formații artistice și nici nu se practică meșteșuguri tradiționale. De asemeni în localitate nu avem un cămin cultural în adevăratul sens al cuvântului. Până în anul 1996, căminul cultural a funcționat într-o sală de festivități din cadrul Școlii generale Grindu iar din acest an și până în prezent căminul a funcționat


19



“Dezvoltarea Capacităţii Administrative” într-o clădire care a avut destinația de “centrul de însămânțare naturală pentru animale” care a fost renovat. Precizăm că la acest cămin cultural nu s-au desfășurat activități culturale, singura activitate fiind organizarea nunților. Menționăm ca în prezent avem întocmit un proiect și un studiu de fezabilitate pentru construirea unui cămin cultural după standardele actuale precum și în căutarea de fonduri pentru a duce la îndeplinire acest proiect. În ce privește biblioteca comunală, aceasta a funcționat până în anul 2010 într-un spațiu amenajat în cadrul Școlii generale Grindu însă datorită lipsei de spațiu pentru activitatea scolii am fost nevoiți sa evacuăm această încăpere, mutând fondul de carte la actualul sediu improvizat al căminului cultural. În momentul când se va construi un nou sediu pentru căminul cultural în incinta acestuia este prevăzut a funcționa și biblioteca comunală. La momentul actual nu există o monografie a comunei. 4.5. Sănătate La nivelul localității noastre funcționează un dispensar medical având un singur cabinet, care este deservit de un medic primar, medicină generală și două asistente. Programul se desfășoară începând de luni de la ora 8,00 până sâmbăta la ora 8,00 și în cursul săptămânii se asigură permanența. Începând de sâmbăta dimineața de la ora 8,00 și până luni la ora 8,00 este liber. În aceasta perioadă cazurile speciale se rezolvă prin serviciul de urgență. Condițiile din dispensar nu sunt tocmai bune, există apă curentă dar nu este potabilă, nu există canalizare sau fosă septică, nu este aparatură medicală și nici cabinet de stomatologie, încălzirea se face cu combustibil solid (lemne) și există un punct farmaceutic care deservește populația din localitate. Numărul de asigurați din totalul populației este de 1269 persoane. 4.6. Asistență socială În comuna Grindu asistența socială cuprinde următoarele categorii de familii și persoane:

7 (șapte) familii sărace cu mulții copii

Un număr de șase familii și 20 persoane beneficiare de ajutor social:

7(șapte) asistenți personali încadrați cu contract individual de muncă pentru acordare îngrijire persoane minore și adulte cu handicap grav precum și trei indemnizații pentru persoane adulte cu handicap grav:

Un număr de 57 persoane cu grad de handicap înregistrate la compartimentul de asistență socială din cadrul aparatului de specialitate al primarului comunei Grindu:

Un număr de 195 familii care au beneficiat de ajutorul pentru încălzirea locuinței (OUG 107) în anotimpul friguros 2013-2014.

În localitatea Grindu există "CENTRU SOCIAL DE ZI PENTRU PERSOANE DEFAVORIZATE” realizat în cadrul proiectului integrat “DEZVOLTAREA INFRASTRUCTURII, A SERVICIILOR DE BAZĂ ȘI PĂSTRAREA TRADIȚIILOR CULTURALE ÎN COMUNA GRINDU, JUDETUL TULCEA”


20



“Dezvoltarea Capacităţii Administrative” 4.7. Calitatea generală a vieții Dezvoltarea durabilă și calitatea vieții este măsura în care fiecare individ, locuitor al comunei i se asigură condiții sa se dezvolte într-un mod sănătos, să trăiască într-un mediu curat și să folosească într-o maniera responsabilă resurse non-generabile pentru a nu le epuiza și implicit lăsând viitoarele generații fără posibilitatea de a le folosi. Localitatea noastră a beneficiat de un proiect privind alimentarea cu apă potabilă a localității Grindu, proiect care a fost finalizat în anul 2006. Sistemul de alimentare cu apă constă dintr-o rețea de distribuție în lungime de 5,5 km la care sunt racordate un număr de 389 gospodării din totalul de aproximativ 500. Nu au reușit să se branșeze la acest sistem toate gospodăriile deoarece trebuiesc executate lucrări de extindere la rețeaua actuală. În ce privește rețeaua de alimentare cu energie electrică putem afirma ca toate gospodăriile sunt racordate la sistemul de energie electrică, ultima extindere s-a făcut în anul 2009 printr-un program în valoare de 180.579 lei de care au beneficiat toți locuitorii care nu erau branșați la sistemul de energie electrică. Rețeaua de canalizare și stație de epurare nu există până în prezent în localitate dar avem depus un proiect pe mediu pentru aceasta investiție și așteptam confirmare de la organele în drept dacă ne vom califica. În ce privește rețeaua de gaz metan aceasta nu există și nici nu sunt șanse de reușită în privind racordării. Legat de sistemul de încălzire cu centrale proprii, avem la nivelul comunei 10 familii care beneficiază de acest sistem restul folosesc sistemul de încălzire cu sobe. Căile de acces în cadrul localității au fost modernizate in perioada 2012-2013 prin asfaltare pe o lungime de 12,8 km prin accesarea de fonduri europene. Telefonia la nivelul localității constă în rețele mobile cum ar fi: Orange, Vodafone, Cosmote, acces la internet având aproximativ 25 de gospodarii. In prezent avem acces la internet prin SC Aernet SRL Galati. Transportul din localitate spre exterior se face de către o firmă privată de transport persoane, majoritatea locuitorilor nu sunt mulțumiți de programul acestor curse deoarece până acum câteva luni erau 6 curse pe zi acum au rămas 5 și nu satisfac cerințele acestora mai ales ca sunt și navetiști. În ce privește salubrizarea, această activitatea a se desfășoară normal în sensul că gunoiul și resturile menajere se colectează de două ori pe luna de la gospodăriile populației în ziua de miercuri cu un mijloc de transport care trece pe la fiecare locuință în parte, fiind depozitat la rampa de gunoi amenajată în acest sens. În prezent la nivelul comunei avem un număr de 341 abonamente la cablu, radio și tv. În prezent nu avem persoane care sa utilizeze energia regenerabilă cum ar fi: cea eoliană, solară, geotermală sau biocombustibili. În principiu avem un mediu curat în ce privește calitatea aerului, solului și apă care se folosește din cadrul sistemului de alimentare. Natalitatea este în scădere iar accesul la educație îl au toți copii din localitate.


21



“Dezvoltarea Capacităţii Administrative” 5. ASPECTE LEGATE DE MEDIUL INSTITUTIONAL LOCAL 5.1. Administrația publică locală Organigrama, compartimentele și numărul de funcționari care activează la nivelul administrației publice locale este următoarea: Consiliul local al comunei Grindu care este organul deliberativ este format dîntr-un număr de 11 consilieri, în momentul de față toți sunt în funcție nu avem niciun post de consilier local vacant. Din categoria aleșilor locali, demnitari avem în funcție un primar și un viceprimar. Aparatul de specialitate al primarului este format din:

secretarul comunei Grindu

compartimentul financiar contabil și achiziții publice care este format dintr-un număr de 5 funcționari în prezent . Doi functionari publici, impozite si taxe locale, doi contabilitate si unul achizitii publice.

biroul privind economia bazată pe cunoaștere și tehnica informației este administrat de un singuir salariat , personal contractual:

biroul cultură, cămin cultural în care trebuie să funcționeze un singur salariat cu statut contractual dar în prezent este vacant

biroul de asistență socială și stare civilă, care este ocupat de un funcționar public:

biroul agricultură și registrul agricol, ocupat de o persoană cu statut de funcționar public:

serviciul public de alimentare cu apă, ocupat de o persoană, având funcția de muncitor calificat:

serviciul de pază – ocupat de două persoane care execută serviciul de pază în timpul nopții la instituțiile din localitate

serviciul administrativ în care funcționează o singură persoană care deservește instituția:

De asemenea la nivelul instituției mai avem încadrate șapte persoane în postul de asistenți personali pentru acordare îngrijire unor persoane adulte și minore cu handicap grav din care cinci sunt încadrate cu contract de muncă pe perioadă nedeterminată și doi pe o perioadă determinată: În prezent personalul care funcționează în cadrul aparatului de specialitate al primarului comunei Grindu este format dintr-un număr de opt funcționari publici și 13 persoane cu statut de personal contractual din care au studii superioare trei persoane. Din anul 2014 comuna Grindu este membru în Asociația de Dezvoltare Intercomunitară ITI Delta Dunării cu reprezentare în structurile de conducere la nivel de Primar. Împreună cu alte 33 de Unități Administrative Teritoriale din județul Tulcea, comuna Grindu face parte din grupul de UAT uri care vor primi finanțare în perioada 2014-2020 prin intermediul mecanismelor ITI Delta Dunării care vor asigura premizele unei dezvoltări sustenabile și susținute ale comunei Grindu.


22



“Dezvoltarea Capacităţii Administrative” Ca proiect de investiție în derulare avem proiectul Prima infiintare, extindere si imbunatatirea retelei publice de apa uzata (canalizare si statie de epurare) in Comuna Grindu, judetul Tulcea. Ca investitii propuse si pentru care se cauta finantare avem urmatoarele :

- modernizare, reablitare sistem de alimentare cu apa potabila a localitatii : - construire camin culutral conform noilor standarde : - construire si amenajarea unei bai pentru tratamente animale : - achizitioarea unui teren cu destinatie amenajare baza sportiva. - Identificarea unui teren in intravilanul localitatii in vederea amenajarii unui parc

de distractii pentru copii. 5.2. Instituții publice, bănci, servicii publice locale Instituțiile publice care funcționează în prezent la nivelul unității administrativ-teritoriale Grindu, sunt următoarele:

Primăria comunei Grindu

Cabinetul medical asociat dr. Surianu Grindu

Oficiul Postal

Postul de politie care de fapt este desființat dar mai activează în prezent un lucrător MI

Școala generală N. Iorga Grindu Nu avem sucursale de bănci sau CEC pe raza localității. În subordinea autorității publice locale avem “Serviciul public de alimentare cu apă potabilă a localității Grindu județul Tulcea”.

5.3. Mediul societății civila (sector ONG local) La nivelul comunei este înființat un ONG, cu denumirea “Nuferii Grindului” având ca domeniu de activitate dezvoltarea activităților și a tradițiilor culturale în localitatea noastră. 5.4. Infrastructură locală

Comuna Grindu ocupă o suprafața de 178 ha teren intravilan, 520 de gospodării iar suprafața administrativă care aparține localității este de 11755 ha. Lungimea drumurilor comunale din intravilanul localității este de 21,62 km din care 12,8 km , asfaltati prin programul PNDR, masura 322. Drumul județean aferent localității noastre și care deservește comuna este drumul M 222 având o lungime de 13 km este pietruit în totalitate, nu are asfalt deloc, până acum o lună de zile era într-o stare deplorabilă însa acum a intrat în reabilitare pe toată lungimea tot prin pietruire. Alimentarea cu energie electrică este asigurată, anul acesta s-a făcut o extindere de rețea de aproximativ 3 km, funcționează și iluminatul public iar în prezent nu necesită extindere.


23



“Dezvoltarea Capacităţii Administrative” În ce privește sistemul de alimentare cu apă, până în prezent avem 389 de gospodării branșate din totalul de 520 și necesită extindere de rețea. Rezerva de apă este suficientă nu este cazul de a fora noi puțuri, avem unele probleme legate de calitatea apei dar s-au făcut unele investiții în acest sens și am mai reușit sa reglăm acest neajuns. Sistemul de alimentare cu apă este contorizat în totalitate, a fost dat în folosință în anul 2005, nu a fost reabilitat întrucât nu a fost cazul însă s-au mai făcut unele înlocuiri la pompa de foraj și la instalația electrică. Sistem de canalizare și stație de epurare în prezent nu există însa avem semnat contactul pentru proiectul Prima infiintare, extindere si imbunatatirea retelei publice de apa uzata (canalizare si statie de epurare) in Comuna Grindu, judetul Tulcea. Energia termică – nu este cazul în localitatea noastră. Alimentarea cu gaze naturale ar există o posibilitate de racordare, ținând cont ca satul Garvăn care aparține de comuna Jijila cu care ne învecinam și se află la o distanță de 7 km față de noi are rețea de gaze și ar necesita o investiție cu o valoare financiară foarte costisitoare însa o avem în atenție ca o investiție de viitor. Gestionarea deșeurilor este organizată în cadrul unui proiect de asociere intercomunitară între orașul Măcin și 10 comune limitrofe acestuia având sediul principal în orașul Măcin. La nivelul comunei în ziua de miercuri a fiecărei săptămâni se colectează deșeurile menajere cu ajutorul unui mijloc de transport care se deplasează pe la fiecare gospodărie în parte aceștia avându-l colectat în saci și este depozitat la rampa de depozitare a deșeurilor amenajată la 1km distanță de localitate. Periodic în funcție de cantitatea strânsa se deplasează un mijloc de transport autorizat special amenajat care transportă deșeurile de la punctul nostru de colectare la punctul comun de colectare și depozitare amenajat în orașul Măcin. În ce privește tehnologia informației și comunicațiilor la nivelul localității avem înființat cu ocazia câștigării unui proiect numit Economia Bazată de Cunoaștere un Punct de Acces Public la Informații dotat cu 10 calculatoare, racordat la internet unde au acces toți cei interesați de tehnica informației, de accesare de programe cu finanțare externă, de utilizarea calculatorului precum și orice informație pe care îi interesează.

6. ASPECTE ECONOMICE 6.1. Mediul de afaceri local După cum este cunoscut administrația publică locală are obligația de a stimula și facilita dezvoltarea economiei locale. La nivelul unității administrativ-teritoriale Grindu până în prezent nu există o hotărâre a consiliului local Grindu prin care sa fie acordate facilități unor investitori locali. Acest lucru nu s-a realizat nu datorită faptului că a fost rea credință din partea autorităților locale dar nu am avut niciun fel de solicitări în acest sens. În comuna există posibilitatea de închiriere, concesionare de terenuri agricole, închirieri de spații pentru desfășurarea unor activități, mai ales că dispunem și de forță de muncă calificată în mai multe domenii de activitate (electricieni, sudori, lăcătuși mecanici, navigatori, tâmplari) dar cu toate acestea nu am avut investitori interesați de aceste oportunități din


24



“Dezvoltarea Capacităţii Administrative” cauza lipsei totale a infrastructurii în special drumul de legătură dintre comuna Grindu și drumul național. În prezent nu există parteneriate încheiate între autoritatea publică locală și mediul de afaceri privat pentru servicii publice precum energia eoliană. 6.2. Industrie și comerț La nivelul localității Grindu avem un număr de șapte societăți comerciale, societăți comerciale cu răspundere limitată, care au același domeniu de activitate și anume, comercializare produselor alimentare și nealimentare, având în total un număr de 15 angajati. Nu avem societăți comerciale care sa aibă ca activitate de bază producția de bunuri de consum sau de prestări servicii către populație. 6.3. Agricultură Agricultura ca în toate unitățile administrativ-teritoriale din județul nostru reprezintă activitatea de baza pentru locuitorii comunității noastre. Suprafața agricolă după modul de folosință se prezintă după cum urmează:

suprafața arabila – structura pe culturi = 1488,96 ha

suprafața livezi = 2,0 ha

suprafața vii = 34 ha

suprafața pasiuni, fânețe, islaz comunal = 827 ha Zona se pretează pentru cultura plantelor cereale, grâu, porumb, plante tehnice, rapiță și pentru vii. O parte din acest teren agricol este lucrat de societăți comerciale, după cum urmează:

S.C. Teodema Serv. Com SRL Măcin, lucrează o suprafață de 789 ha, având un număr de 5 angajati din comuna Grindu:

S.C. Acvila SRL Măcin, lucrează o suprafață de 114 ha, având un număr de 3 angajati din comuna Grindu:

S.C. Agrocom Soimul SRL Garvăn, lucrează o suprafață de 82 ha, având un număr de 3 angajati din comuna Grindu

S.C. Victoria Trade SRL Brăila, lucrează o suprafață de 82 ha, având un număr de 2 angajati din comuna Grindu:

S.C. Transion Agro SRL Galați, lucrează o suprafață de 784 ha teren, având un număr de 7 angajati din comuna Grindu

Suprafața de 34 ha teren cultivat cu vie se lucrează individual iar un număr de peste 410 locuitori practică agricultura de subzistență. Irigațiile se practică cam pe 20% din suprafața totală agricolă și nu se practică agricultura ecologică. 6.4. Creșterea animalelor și prelucrarea laptelui și a cărnii Numărul de animale deținut de crescătorii din comuna Grindu pe specii se prezintă după cum urmează:

ovine și caprine = 11200 cap


25




bovine = 350 cap

porcine = 670 cap

păsări = 12285 cap Aceasta activitate este organizată individual în fiecare gospodărie în parte și nu avem societăți comerciale cu obiect de activitate “creșterea animalelor, prelucrarea produselor animaliere și valorificarea acestora”. 6.5. Turism și agroturism Până în prezent nu s-a reușit nimic legat de descoperirea unor oportunități care să conducă la practicarea unor activități sau puncte de atracție care să atragă practicarea turismului și agroturismului în zona localității Grindu. 6.6. Altele specifice Pe teritoriul administrativ al comunei Grindu suprafețele de pădure sunt incluse în fondul forestier național proprietatea publică a statului și însumează o suprafață de 1398 ha din care 257 ha sunt incluse în grupa I funcțională, pentru valorificarea potențialului productiv dar în același timp pentru păstrarea echilibrului ecologic, conservarea biodiversității și realizarea rolului protector (include arboretele din zonă dig – mal), administrate de RNP – Romsilva, Direcția Silvică Tulcea prin Ocolul Silvic Măcin. Posibilitatea anuală de masă lemnoasă a arboretelor sus menționate este de 10209 m.c./an, constituită din produse principale și secundare. Din volumul de masă lemnoasă recoltată anual aproximativ 60% este valorificata către industrie iar diferența este valorificată la populație ca lemn de foc. Cantitatea de lemn de foc asigurată în fiecare an depășește nevoile comunei Grindu și este valorificată și către populația din celelalte comune limitrofe, ex. Jijila, Văcăreni, Luncavița și chiar în orașul Măcin. Accesibilitatea fondului forestier din zonă este bună din punct de vedere al drumurilor forestiere dar toate operațiunile de transport se desfășoară cu respectarea normelor de protejare a digului de protecție din jurul comunei și al celui construit de la comuna Smârdan până la Isaccea. Pentru conservarea biodiversității Direcția Silvică Tulcea se afla într-un proces de certificare a managementului forestier în sistem FSC (Forest Stewardship Council) în cadrul proiectului “Management Forestier Responsabil pentru Dezvoltare Durabilă în cadrul Eco-regiunii Dunăre Carpați în România, Bulgaria și Ucraina”. În ce privește piscicultura la nivelul localității noastre avem un număr de aproximativ 95 pescari autorizați de Rezervația Biosfera Delta Dunării și Oficiul Registrului Comerțului, ca persoane fizice autorizate, organizați în două asociații de pescari și care își desfășoară activitate de pescuit doar pe Dunăre, întru cât localitatea este îndiguită și desecată încă din anul 1986. Facem precizarea că această activitate este mai mult de subzistentă deoarece rezerva piscicolă din Dunăre a scăzut foarte mult, datorită faptului ca în ultimii ani s-a pescuit într-un mod haotic, nu s-a ținut cont de perioadele de prohibiție, nu s-au luat măsuri de regenerare a fondului piscicol.


26



“Dezvoltarea Capacităţii Administrative” 7. PARTICIPAREA PE PIAȚA MUNCII A POPULAȚIEI LOCALE Unul dintre obiectivele dezvoltării comunitare durabile îl reprezintă dezvoltarea socială. Dezvoltarea socială este de fapt, un proces de schimbare socială planificată, destinată să promoveze bunăstarea locuitorilor comunității. În cadrul resurselor de muncă se disting mai multe segmente:

Populația activă – persoane apte de muncă, situate într-un anumit cadru de vârstă, care pot furniza forța de muncă necesară procesului productiv. În cazul comunei Grindu avem o populație activă de 523 de persoane.

Populația ocupată – cei care participă la procesul productiv sau activități colaterale lui este de aproximativ 207, angajati, agricultori, persoane fizice autorizate, personal didactic, funcționari publici, cadre medicale, etc. care își desfășoară activitatea pe teritoriul comunei Grindu:

Populația șomeră – neocupată, este de aproximativ 135 persoane – care deși este aptă de muncă, rămâne în afara pieței muncii

Populația inactivă – elevi, preșcolari, pensionari, pers. cu handicap = 485 pers. Din punct de vedere al specificului pieței forței de muncă, în comuna Grindu, constatăm următoarele:

piață muncii este una dezechilibrată, având în vedere situația economică la nivel național, care a afectat și locuitorii comunei ceea ce a dus la numeroase disponibilizări și un nivel scăzut al cererii de forță de muncă:

un număr scăzut de agenți economici

un grad redus al ratei ocupării, populația ocupată din total populație activă fiind redusă:

un număr redus de locuri de muncă oferite

lipsa de investiții în sectorul privat

migrație a forței de muncă active și calificată spre alte zone ale județului sau în afara țării – 24 persoane lucrează în străinătate:

Sub aspectul acestor tendințe avem de a face în comuna Grindu cu o situație a pieței muncii care determină negativ dezvoltarea economică și care nu beneficiază de o intervenție atât de natură economică cât și educațională în vederea îmbunătățirii acestei situații. 8. FACTORI DE INTERES LA NIVEL LOCAL În realizarea acestui proiect au un interes comun atât Consiliul local cât și primăria ca autorități publice locale cât și celelalte instituții cum ar fi: școala generală, dispensarul medical, agenții economici, biserica precum și cetățenii având ca scop general dezvoltarea infrastructurii locale la un nivel cât mai ridicat în vederea îmbunătățirii condițiilor de trai a tuturor locuitorilor.

Menționam ca Primăria comunei Grindu împreuna cu Consiliul local au depus toate eforturile pentru a accesa programe cu finanțare europeană cu fonduri nerambursabile pentru a realiza diferite obiective pentru dezvoltarea infrastructurii locale. Comuna Grindu a primit o finanţare din fonduri FEADR, in cadru Programului Naţional de Dezvoltare Rurala (PNDR), Măsura 322 – „Renovarea, dezvoltarea satelor, îmbunătăţirea serviciilor de baza pentru


27



“Dezvoltarea Capacităţii Administrative” economia si populaţia rurala si punerea în valoare a moştenirii rurale” pentru proiectul integrat “DEZVOLTAREA INFRASTRUCTURII, A SERVICIILOR DE BAZA SI PASTRAREA TRADITIILOR CULTURALE IN COMUNA GRINDU, JUDETUL TULCEA”, M322, LOT 1. "MODERNIZARE STRĂZI DIN INTRAVILANUL COMUNEI GRINDU, JUDEȚUL TULCEA", LOT 2."CENTRU SOCIAL DE ZI PENTRU PERSOANE DEFAVORIZATE ÎN COMUNA GRINDU, JUDEȚUL TULCEA", prin proiect realizandu-se modernizarea a 12,8 km strazi, construirea unui centru social de zi si promovarea patrimoniului cultural local. De asemenea și conducerea Școlii generale Grindu a depus toate eforturile pentru a crea condiții cât mai bune pentru ca procesul instructiv educativ să se desfășoare în condiții cât mai bune. S-au accesat și realizat proiecte cum ar fi: lucrări de reabilitare și modernizare a clădirilor constând în: înlocuirea tâmplăriei din lemn cu tâmplărie PVC, realizarea instalației de termoficare, construirea unui corp de clădire în care s-a montat o centrală termică pe lemne, construcția unui grup sanitar pentru grădiniță precum și înlocuirea acoperișului la clădirea în care funcționează grădiniță pentru copii. În concluzie există o preocupare permanentă atât din partea autoritarilor publice locale, instituțiilor publice, agenților economici, cetățeni pentru accesarea de proiecte și programe cu finanțare externă, specifice localității noastre în vederea realizării unei infrastructurii cât mai bune care să conducă la ridicarea gradului de confort și civilizație cetățenilor comunei noastre.

9. ANALIZA SWOT PE DOMENII DE INTERES 9.1. Infrastructura locală de transport

PUNCTE TARI PUNCTE SLABE

Drumul care traversează comuna în stare bună; Program accesat Măsura 322, pentru reabilitare drumuri comunale.

DN 222N care face legătura DN 22 cu comuna în stare foarte proastă Drumuri comunale în stare proastă, unele inundabile în caz de intemperii; Lipsa rigolelor pentru colectarea apelor pluviale; Lipsa trotuarelor ; Lipsa fondurilor financiare Transportul public care face legătura comunei cu IC Brătianu nesatisfăcător.

OPORTUNITĂȚI AMENINȚĂRI

Programe cu fonduri nerambursabile pentru reabilitarea drumurilor comunale Programe județene pentru modernizarea drumurilor.

Riscul inundării drumurilor; Izolarea comunei.

9.2. Utilități publice PUNCTE TARI PUNCTE SLABE

Există Infrastructură pentru alimentarea cu Lipsa canalizării și stațiilor de epurare în


28



“Dezvoltarea Capacităţii Administrative” apă în comună Infrastructură și servicii de energie electrică satisfăcător și iluminat public modernizat(lămpi economice)

comună; Lipsa fondurilor financiare; Nu există infrastructură pentru gaze naturale; Debit în sistemul de alimentare cu apă insuficient; Program de alimentare cu apă nesatisfăcător; Infrastructură de energie electrică necesită extindere.

OPORTUNITĂȚI AMENINȚĂRI Programe cu fonduri nerambursabile pentru reabilitare - extindere sistem de alimentare cu apă, canalizare și stație de epurare comunale Politici naționale și județene pentru susținerea dezvoltării, realizării infrastructurii de apă și canalizare; Posibilitatea racordării la rețeaua de alimentare cu gaze naturale;

Limitarea surselor de finanțare pentru programe de infrastructură; Perioada mare de timp pentru realizarea proiectelor de infrastructura.

9.3. Mediu PUNCTE TARI PUNCTE SLABE

Zona nepoluată pe teritoriul ; Resurse naturale, potențial biodiversitate; Există serviciu de salubrizare organizat în comună; Există tomberoane pentru colectarea deșeurilor; Transportul la rampa de gunoi a deșeurilor se realizează de către o firmă specializată Proiect pentru centura dig protecție interior localitate.

Spații de depozitare insuficiente; Colectarea deșeurilor pe unele străzi insuficientă; Lipsa fondurilor financiare pentru susținerea activității de salubrizare și protecția mediului; Nu se realizează colectarea selectivă a deșeurilor; Personal insuficient pentru activitatea de salubrizare; Lipsa de educație a locuitorilor care aruncă gunoi în locuri nepermise; Neaplicarea sancțiunilor de către autoritățile locale pentru inculcarea reglementarilor privind protecția mediului; Calitatea apei necorespunzătoare (are nitriți) Existența zonelor care necesită împăduriri și îndiguiri Existența zonelor poluate terenuri care necesită ecologizare


29



“Dezvoltarea Capacităţii Administrative” OPORTUNITĂȚI AMENINȚĂRI Existența programelor pentru conservarea mediului și biodiversității – PNDR 2014-2020 Acces sporit la programele de finanțare a protecției mediului prin intermediul fondurilor structurale de coeziune; Politici naționale și județene pentru protecția mediului; Includere în rețeaua europeana Natura 2000;

Limitările legislative privind numărul de personal angajat în instituțiile publice; Existența poluatorilor în zona-impactul diferitelor boli asupra faunei; Destabilizarea microclimatelor,ca o consecința a schimbărilor climatice (încălzirea globală) Riscul inundațiilor; Mentalitatea de indiferentă a populației față de protecția mediului (turiști care vin în weechend la picnic); Dificultăți în susținerea costurilor de investiție a proiectelor majore în domeniul infrastructurii de mediu; Lipsa educației ecologice a cetățenilor; Riscul creșterii taxei da salubrizare datorat cost transport la rampa a deșeurilor și recuperării costurilor de investiții în infrastructură.

9.4. Sănătate și asistență socială PUNCTE TARI PUNCTE SLABE

Dispensar umane și asistență medicală în localitate și se sigură permanența cadre medii; Clădirea în care se desfășoară activitatea de asistență medicală în localitate în stare bună; Farmacie umana; dispensar și farmacie veterinară și personal calificat; Centru social de zi pentru persoane defavorizate Asistență socială la nivelul UAT, acordarea de ajutoare sociale, asigurare asistenți sociali sau îndemnizații pentru persoane cu handicap, monitorizarea persoanelor sărace și aflate în dificultate cu mulți copii

Nu este asigurată asistență socială pentru persoanele în vârstă; Nu există stomatologie; Lipsa fondurilor financiare pentru asigurarea asistenței medicale și asistenței sociale la un nivel decent (dotări, amenajări dispensare, îngrijire bătrâni la domiciliu) Lipsa locurilor de muncă.

OPORTUNITĂȚI AMENINȚĂRI Existența programelor pentru asistență socială, persoane vârstnice.

Accesul greu în comună pentru acordarea primului ajutor în caz de urgență datorat


30



“Dezvoltarea Capacităţii Administrative” Programe PNDR 2014 - 2020

drumului județean de acces și distanței mari față de reședința de județ; Subfinanțarea sistemului de sănătate și asistenței sociale; Creșterea numărului de familii sărace care necesită asistență socială; Efectele poluării aerului, apei, solului asupra stării de sănătate; Incidenta bolilor transmisibile și a bolilor cronice; Riscul apariției epidemiilor datorat lipsei educației sanitare; Menținerea gradului de sărăcie pentru anumite categorii de populație și lipsa clasei de mijloc

9.5. Cultură și educație PUNCTE TARI PUNCTE SLABE

Este asigurată infrastructură pentru educație, dotările sunt corespunzătoare; Se reabilitează acoperișul la grădiniță. Este asigurat personal calificat în învățământ; Participarea elevilor la olimpiade și activități extrașcolare pentru protecția mediului; Biserica în curs de reabilitare; Respectarea sărbătorilor religioase; Biblioteca funcționabilă; Cămin cultural în stare bună

Biserica necesită reparații și centrală termică; Nu există formații artistice pentru promovarea tradițiilor și obiceiurilor,a moștenirii culturale; Nu sunt promovate produsele tradiționale; Nu există sărbătoarea satului și activități pentru promovarea comunei. Nu există sală de sport în cadrul scolii Nu există teren de sport amenajat

OPORTUNITĂȚI AMENINȚĂRI Donații și sponsorizări pentru activități culturale,sportive; Existența programelor pentru învățământ și cultură. Programe PNDR 2014-2020

Subfinanțarea fondului de salarii și legislația ne motivantă pentru cadrele didactice determină orientarea spre alte domenii, emigrarea în străinătate ; Mediul social determină atitudinea negativă a noilor generații față de educație, cultură, pentru citit și studiu; Pierderea tradițiilor și a valorilor patrimoniului cultural.


31



“Dezvoltarea Capacităţii Administrative” 9.6. Turism și agroturism

PUNCTE TARI PUNCTE SLABE Cadru natural, potențial biodiversitate, flora și fauna, situri comunitare ROSCI0065 Delta Dunării 9%, includere în Natura 2000; Potențial pentru pescuitul sportiv; Gastronomie tradiționala specifica( pe bază de pește).

Insuficiența fondurilor financiare a locuitorilor pentru realizarea infrastructurii turistice; Lipsa infrastructurii de canalizare; Potențial turistic neexploatat suficient; Promovarea insuficientă a comunei pentru atragerea turiștilor; Lipsa monumentelor istorice, a mănăstirilor; Lipsa traseelor turistice, a indicatoarelor, Locurilor amenajate pentru picnic.

OPORTUNITĂȚI AMENINȚĂRI Existența programelor pentru turism și agroturism – PNDR 2014-2020 Existența programelor pentru conservarea biodiversității –PNDR 2014-2020; Strategii ale Județului Tulcea pentru dezvoltarea turismului; Promovarea comunei și atragerea investitorilor străini; Realizarea de parteneriate public-private în scopul promovării turismului durabil; Posibilitatea dezvoltării de mini porturi turistice.

Concurenta zonelor învecinate, a Deltei Dunării și Munții Măcinului; Poluarea în zonă poate afecta activitatea turistică; Apariția unor epidemii sau epizootii; Subestimarea importantei pregătirii de specialitate în turism; Degradarea/distrugerea patrimoniului natural; Insuficienta folosire a oportunităților de dezvoltare a turismului rural; Impunerea noilor norme sanitare, care limitează accesul produselor tradiționale în agroturism.

9.7. Agricultură PUNCTE TARI PUNCTE SLABE

Arendarea și lucrarea comasată în marea majoritate a terenurilor de către societăți agricole și în special culturi de cereale; Condiții favorabile practicării agriculturii care permit diversificarea culturilor; Zootehnie ( în special oi), apicultură, piscicultură dezvoltate;

Insuficiența fondurilor financiare pentru practicarea unei agriculturi intensive(tratamente fito-sanitare, îngrășăminte); Lipsa infrastructurii de irigații; Dotare tehnică scăzută și de slabă calitate; Lipsa centrelor de colectare a legumelor, fructelor și produselor animaliere - carne, lapte ; Populația are un nivelul de calificare - cunoștințe, precare în domeniul agriculturii ; Lipsa asociațiilor crescătorilor de animale Competitivitate și eficientă scăzută.

OPORTUNITĂȚI AMENINȚĂRI Existența programelor pentru agricultură – Concurenta produselor ecologice


32



“Dezvoltarea Capacităţii Administrative” PNDR 2014-2020 Proiect cofinanțat prin Fondul European pentru Pescuit din POP, ,,Sprijin pentru înființarea parteneriatelor public-private și elaborarea strategiilor de dezvoltare locală integrată a zonelor pescărești’’ în care este inclus și Grindu Diversificarea producției agricole: culturi pentru biocombustibili (rapiță,soia) și plante medicinale; Integrarea dezvoltării agriculturii în PACUE;

Capacitate slabă de absorbție a fondurilor ue; Schimbările climatice; Calamitățile naturale; Dificultăți în accesarea creditului agricol; Orientarea forței de muncă spre celelalte sectoare mai rentabile; Pierderea raselor de animale și soiurilor tradiționale datorata eficientei scăzute.

9.8. Alte activități economice PUNCTE TARI PUNCTE SLABE

Cariere pe raza comunei; Silvicultură dezvoltată;

Insuficiența fondurilor financiare pentru dezvoltare economică; Lipsa spiritului întreprinzător al populației; Majoritatea activităților desfășurate sunt cu caracter comercial; Lipsa unei coordonări în atragerea investitorilor.

OPORTUNITĂȚI AMENINȚĂRI Existența programelor pentru dezvoltare locală - PNDR 2014 - 2020 Interesul investitorilor pentru resursele disponibile Programe guvernamentale și europene de stimularea dezvoltării întreprinderilor mici; Oportunități de dezvoltare a energiei eoliene,solare;

Capacitate slabă de absorbție a fondurilor UE; Dificultăți în accesarea creditelor; Criza economică; Schimbările legislative; Fiscalitatea excesiva; Cadru legislativ insuficient pentru sprijinul IMM-urilor la start-up; Includerea în Natura 2000 împiedică realizarea parcului eolian.

9.9. Administrația publică și implicarea civică PUNCTE TARI PUNCTE SLABE

Strategii de dezvoltare locală în curs de elaborare; Personal cu experiență, calificat; Constituirea CDSE - participarea civică și dezvoltarea abilitaților de elaborare și implementare a strategiilor de dezvoltare durabilă ;

Insuficiența fondurilor financiare pentru a susține cofinanțarea proiectelor de dezvoltare; Personal insuficient pentru unele activități și lipsa personalului calificat pentru accesarea proiectelor; Nu există sistem informatic integrat în administrația locală;


33



“Dezvoltarea Capacităţii Administrative” Există serviciu voluntar pentru situații de urgență; Transparență în luarea deciziilor; Membra a ADDJ, ACR filiala Tulcea; Adresa e-mail; Participarea cetățenilor la adunările publice; Există un centru de informare al cetățenilor

Dotarea materiala precară a SVSU; Paza și ordinea nesatisfăcătoare Nu există ONG

OPORTUNITĂȚI AMENINȚĂRI

Existența programelor pentru perfecționarea resurselor umane din administrația locală; Existența programelor pentru dezvoltarea capacitații administrative și conștientizării actorilor locali - PNDR 2014-2020

Capacitate slabă de absorbție a fondurilor UE; Schimbările legislative; Lipsa motivării personalului din administrație datorat legii salarizării; Limitarea numărului de posturi în administrația locală;

9.10. Capitalul social PUNCTE TARI PUNCTE SLABE

Forța de muncă disponibila relativ ieftină; Participarea la cursuri de formare profesională organizate de AJOFM; Accesul la învățământul liceal, universitar a tinerilor (apropierea de orașul Galați)

Migrarea forței de muncă către mediul urban sau emigrarea în străinătate; Lipsa personalului calificat pentru activități de turism, agroturism și agricultură; Lipsa de loturi pentru case acordate de către administrația locală pentru atragerea tinerilor în comună;

OPORTUNITĂȚI AMENINȚĂRI Programe de calificare, recalificare derulate prin AJOFM; programe pentru calificare,formare profesionala,in sector agroalimentar și forestier -PNDR Axa 1 Măsuri 111,143,114.

Rata crescută a șomajului; Liberalizarea circulației forței de muncă în spațiul european; Reducerea ponderii populației active în totalul populației.

10.ANALIZA FACTORILOR DE DECIZIE (INTERESAȚI)

FACTORUL DE DECIZIE – ÎNTREBĂRI ȘI RĂSPUNSURI AUTORITATEA PUBLICĂ LOCALĂ Care sunt aşteptările factorului de decizie? Realizarea planului de dezvoltare strategică

Dezvoltarea durabilă a localităţii Ce facem pentru a îndeplini așteptările factorului de decizie?

Respectarea strategiei elaborate, oferirea de informaţii periodice despre stadiul


34



“Dezvoltarea Capacităţii Administrative” acţiunii Implicare activă

Ce se va întâmpla dacă așteptările acestuia nu sunt îndeplinite?

Nu va participa din punct de vedere financiar

În ce mod ne influențează factorul de decizie?

În mod esenţial. Fără contribuţia financiară / materială a acestuia nu se pot îndeplini obiectivele

Care sunt așteptările noastre față de factorul de decizie analizat?

Transparenţă Susţinere materială /financiară Cooperare

Importanța lui pentru succesul proiectului Puțin 1, Important 2, F. important 3

3

AGENȚI ECONOMICI Care sunt aşteptările factorului de decizie? Promovarea imaginii firmei Ce facem pentru a îndeplini așteptările factorului de decizie?

Accesarea de fonduri, finanţări, dezvoltare Informări despre dezvoltare şi proiecte, programe de finanţare Cooperare în realizarea proiectelor




Contribuţia financiară a acestora influenţează amploarea proiectelor Nu se va implica ; va pune în pericol prosperitate


Cooperare Publicitate realizarea unuia / mai multor proiecte, acţiunilor

Importanta lui pentru succesul proiectului Puțin 1, Important 2, F. important 3

2

ORGANIZAŢII NON GUVERNAMENTALE (ONG)

Care sunt aşteptările factorului de decizie? Promovarea obiectivelor acestora Ce facem pentru a îndeplini așteptările factorului de decizie?

Armonizare interese ONG / comunitate, discuții analize, solicitarea implicării și deciziei


Neimplicare în accesarea unor finanţări specifice


Riscul nerealizării impactului dorit asupra unor grupuri ţintă specifice


Indirect O bună colaborare


35



“Dezvoltarea Capacităţii Administrative” Importanta lui pentru succesul proiectului Puțin 1, Important 2, F. important 3

2

BISERICA Care sunt aşteptările factorului de decizie? O bună convieţuire a oamenilor Ce facem pentru a îndeplini așteptările factorului de decizie?

Solicitarea sprijinului ori de câte ori e necesar Implicare activă


Nu ne va ajuta în dezvoltarea spiritului civic al cetăţeanului


La nivelul mentalităţi grupului ţintă

Care sunt așteptările noastre fată de factorul de decizie analizat?

O bună implicare în viaţa comunităţii


3

INSTITUŢII DE ÎNVĂŢĂMÂNT Care sunt aşteptările factorului de decizie? Să promoveze și să educe tinerii în spiritul

competiţiei și al implicării în viața societăţii civile.

Ce facem pentru a îndeplini așteptările factorului de decizie?

Comunicare și informare permanentă


Generația tânără neimplicată


În mod esenţial. Implicarea acestui factor conduce la reuşită


Implicare activă în dezvoltarea imaginii comunei Conştientizare / implicarea directă a tinerilor – beneficiari direcţi ai dezvoltării durabile


3

MASS MEDIA Care sunt aşteptările factorului de decizie? Să se realizeze o campanie transparentă, amplă

și realistă, pe termen lung cu rezultate cuantificabile


Ne îndeplinim strategia mediatizând fiecare acţiune pe care o desfăşuram, facem publice planurile strategice


Riscul unei imagini deformate a procesului de dezvoltare durabilă Neimplicare activă a grupurilor ţintă, datorată lipsei comunicării


36



“Dezvoltarea Capacităţii Administrative” În ce mod ne influențează factorul de decizie?

În mod esenţial deoarece el este cel care influenţează în modul cel mai sigur și amplu grupul ţintă.


O colaborare fructuoasă


3

CONSILIUL JUDEŢEAN TULCEA Care sunt aşteptările factorului de decizie? Dezvoltarea durabilă a zonei Ce facem pentru a îndeplini așteptările factorului de decizie?

Implicare, informare, consultare permanentă Solicitarea sprijinului pentru proiecte locale


Întârzieri în realizarea unor proiecte


Direct Acordare de avize, aprobări


Implicare financiară


3

DIRECȚIA JUDEȚEANĂ DE CULTURĂ

Care sunt aşteptările factorului de decizie? Organizarea manifestărilor și evenimentelor culturale, conservarea patrimoniului și tradițiilor locale


Parteneriate și acțiuni comune;


Neimplicare


Indirect


Sprijin / colaborare


2

INSTITUTIA PREFECTULUI Care sunt aşteptările factorului de decizie? Dezvoltarea durabilă a zonei Ce facem pentru a îndeplini așteptările factorului de decizie?

Consultare și informare permanentă


Susținere insuficiență

În ce mod ne influențează factorul de Indirect


37



“Dezvoltarea Capacităţii Administrative” decizie? Care sunt așteptările noastre fată de factorul de decizie analizat?

Susținerea și promovarea zonei


2

DIRECŢIA DE MUNCĂ, SOLIDARITATE SOCIALĂ ŞI A FAMILIEI

Care sunt aşteptările factorului de decizie? Extinderea serviciilor sociale Ce facem pentru a îndeplini așteptările factorului de decizie?

Promovare proiecte de interes social


Neimplicare


Direct


Sprijin / cooperare


2

CETĂȚENII Care sunt aşteptările factorului de decizie? Realizarea planului de dezvoltare strategică

Dezvoltarea durabilă a comunei Ce facem pentru a îndeplini așteptările factorului de decizie?

Respectarea întocmai a strategiei elaborate, oferirea de informaţii periodice despre stadiul acţiunii Implicare activă




În mod esenţial Implicarea acestui factor conduce la reuşită


Implicare activa în dezvoltarea imaginii comunei Cooperare


3

COMPANIA Care sunt aşteptările factorului de decizie? Realizarea investiției, profit Ce facem pentru a îndeplini așteptările factorului de decizie?

Discuții, analize, reglementari Comunicarea evoluției proiectului în comunitate


Va solicita despăgubiri materiale pentru sumele investite


38





Majoritatea Sunt afectate toate domeniile vieții.


Acțiuni în beneficiul comunității, locuri de muncă, activitate responsabilă care să nu afecteze mediul și să creeze premisele dezvoltării pe termen lung


3

11. SEMINARUL VIZIUNILOR Întrebarea seminarului : Ce vedem realizat în comuna Grindu în anul 2020? Obiectivul seminarului : Identificarea realizărilor comunității comunei Grindu peste 6 ani (data 15 septembrie 2011)

Infrastructura realizată reabilitată extinsă Drumuri stradale asfaltate, reabilitate in toate localitățile Drumul județean 222M întreținut Rigole și podețe realizate pe străzile în pantă în toate localitățile Rețea de alimentare cu apă, extinsă, reabilitată, modernizată, contorizată, apă suficientă, permanentă și de calitate Canalizare și stație de epurare realizata Rețea de alimentare cu energie electrică extinsa Construcții publice de interes local realizate și dotări servicii Grădinița dotată cu spațiu de joacă Școala dotată cu laboratoare, materiale didactice Mașina de pompieri sau autospecialî și SVSU funcționabil și dotat Biserica reabilitată Cămin cultural reabilitat și dotat Sală de sport în cadrul școlii realizată Teren de sport Agricultura și alternative economice dezvoltate Pescuit și acvacultură dezvoltate Asociații ale crescătorilor de animale și pescari Mini fabrică pentru prelucrarea produselor animaliere și pește Specialiști în domeniul agricol, tineri fermieri care să practice o agricultură ecologică de performanță Piața agroalimentară pentru desfacerea produselor locale Valorificarea produselor locale centre de colectare, depozitare a produselor agricole și animaliere


39



“Dezvoltarea Capacităţii Administrative” Parc eolian realizat Utilizarea energiei solare la instituțiile publice: primărie, școala, grădiniță, centru social Parc eolian realizat Administrație publică modernă și implicare civică Administrație modernă cu program informatic integrat și funcționari pregătiți și suficienți care să vină în sprijinul cetățenilor Implicarea cetățenilor în luarea deciziilor de interes local. Participarea la realizarea unor proiecte de ecologizare, protecția mediului Adunări publice organizate periodic sau de câte ori se impune informarea și consultarea cetățenilor Locuri de muncă pentru tineri în special cetățeni cu venituri suficiente și încasarea taxelor și impozitelor la bugetul local Organizarea de întâlniri și discuții între reprezentanți ai mediului de afaceri și APL, stabilirea de soluții de promovare și facilități de dezvoltare a afacerilor Activități educative, recreative, culturale, tradiții promovate Funcționarea unui club al copiilor Meșteșuguri promovate-împletituri din papură, rogojini, coșulețe răchită, etc. Grup folcloric, vocal, dansuri, pentru promovare tradițiilor, Activități sportive desfășurate Organizarea unei sărbători a comunei Realizarea unei baze de pescuit sportiv Servicii de sănătate și sociale realizate Dispensar renovat cu servicii medicale permanente, stomatologie Centru social de zi pentru persoane defavorizate Acordarea de loturi pentru case tinerilor, atragerea în comună Atracții turistice puse în valoare Promovarea pensiunilor agroturistice Vecinătatea cu Delta Dunării fructificată Muzeul satului realizat Gastronomie și tradiții locale promovate Tineri pregătiți în domeniul turismului și agroturismului Revitalizarea tradițiilor și obiceiurilor Un mediu curat protejat, înfrumusețat Spații de depozitare a deșeurilor (coșuri de gunoi și tomberoane). Realizarea de spații betonate și împrejmuite pentru pubele Centura dig protecție interior localitate Zone ecologizate malul Dunării Renaturarea, ,Băltii Crapina”


40



“Dezvoltarea Capacităţii Administrative” 12. SEMINARUL CONTRADICŢIILOR Obiectiv general : identificarea obstacolelor care pot împiedica realizarea viziunilor comunităţii Grindu anul 2020 ? Întrebare generală : care sunt obstacolele care pot împiedica realizarea viziunilor comunităţii Grindu anul 2020 Surse financiare ineficiente la nivel local Surse financiare ineficiente la nivel local Lipsa specialiștilor în atragere fondurilor Strategie durabilă de dezvoltare incompletă a zonei Neidentificarea corectă a oportunităților și posibilităților de dezvoltare locală și zonală Strategie de prioritizare a investițiilor de infrastructură nedezvoltată Dotări insuficiente pentru cultură și educație Lipsa unui profesionalist care să se ocupe de activitățile culturale Cabinet medical nedotat și program nesatisfăcător Școala și grădiniță fără dotări moderne Parteneriate nedezvoltate la nivel local Colaborarea ineficientă între factorii de decizie în dezvoltarea comunității Divizarea colectivității locale datorită diferitelor interese Măsuri neidentificate pentru atragerea investitorilor Lipsa stimulării spiritului antreprenorial Strategia administraţiei de atragere a investitorilor precară Facilităţi locale nestabilite Capacităţi insuficiente în atragerea de investitori străini Lipsa spiritului întreprinzător al cetățenilor Implicare insuficientă a cetățenilor în dezvoltarea locală Priorităţile nu sunt identificate prin participarea cetățenilor Lipsa comunicării și implicării cetățenilor în elaborarea programelor de dezvoltare Nepăsarea și reticența la activități participative Lipsa spiritului civic, moral Neparticiparea prin voluntariat la acțiuni publice Locuri de muncă insuficiente Lipsa specialiștilor în domenii prioritare Migrația sătenilor la oraș Îmbătrânirea populației Absența măsurilor de reconversie profesională Lipsa facilităților pentru crearea de locuri de muncă Management defectuos al promovării comunei Promovarea insuficientă a localităţii (APL, comunitate) Lipsa informațiilor în legătură cu comuna Grindu Neconservarea corespunzătoare a valorilor locale Cadrul social, legislativ, politic


41



“Dezvoltarea Capacităţii Administrative” Izolarea comunei și imposibilitatea realizării unor proiecte comune cu APL vecine Instabilitatea politică Instabilitatea legislativă, lipsa de coerență, proceduri în domenii sensibile Lipsa motivării personalului din administrație și asigurarea stabilității Includerea în ,,Natura 2000” Criza economică Birocrație excesivă și proceduri greoaie pentru accesarea fondurilor Interesul personal este pus în fața interesului public

13. DIRECȚII STRATEGICE COMUNA GRINDU 2014-2020 13.1. Direcţia strategică : 1. Dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii Drumuri stradale asfaltate, reabilitate Drumuri limitrofe pentru atelaje Rigole și podețe realizate pe străzile inundabile Drum de acces în comună întreținut 222 M

Identificarea drumurilor din inventarul comunei și evaluarea stării acestora Plan de reabilitare Proiecte de finanțare depuse Realizare lucrări reabilitare drumuri

Realizare sistem de canalizare şi stație de epurare

Identificare fond de finanţare Elaborare cerere de finanţare Realizare lucrări canalizare staţie de epurare

Extindere rețea energie electrică Modernizarea sistemului de iluminat public în comună

Evaluare situaţie actuală Alocarea resurselor necesare Extindere rețea energie electrică Modernizarea sistemului de iluminat public cu lămpi economice

Rețea de alimentare cu apă, extinsă, reabilitată, modernizată, contorizată, apă suficientă, permanentă și de calitate

Evaluare situaţie actuală Alocarea resurselor necesare Extindere și contorizare

13.2 Direcţia strategică: 2. Construcția, modernizarea clădirilor de interes public a serviciilor publice și înființarea serviciilor necesare

Dotarea scolii şi grădiniţei/amenajare loc joacă

Evaluare situaţie actuală (stabilirea necesarului de dotări) Identificare fond de finanţare şi întocmirea cererii de finanţare Dotarea școlii și a grădiniței

Realizare sală de sport în cadrul scolii SF,PT Identificare fond de finanţare şi întocmirea cererii de finanţare

Achiziție mașină de pompieri sau autospecială și SVSU funcționabil și dotat

Identificare fonduri Achiziții și dotări

Dispensar renovat cu servicii medicale Identificare surse de finanțare reabilitare


42



“Dezvoltarea Capacităţii Administrative” permanente, punct farmaceutic și stomatologie

Atragere medic stomatolog spațiu Găsirea soluțiilor pentru asigurarea permanenței

Biserica reabilitată Centrală termică

Identificare surse de finanţare Realizare reparații Achiziție centrală

Utilizarea energiei solare la instituțiile publice: primărie, școală, grădiniță, centru social, cămin cultural

Identificare surse de finanţare Accesare fonduri Realizare

Pază și sistem de supraveghere centralizată a instituțiilor de interes public

Identificare surse de finanţare Realizare

Centru social de zi persoane defavorizate Studiu de fezabilitate Proiect tehnic Identificare surse de finanţare Realizare centru social

13.3. Direcţia strategică: 3. Revitalizarea activităților culturale educative și sportive Cămin cultural reabilitat Evaluare situaţie actuală

Alocare resurse necesare SF Elaborare Studiu de Fezabilitate Întocmire cerere de finanţare Realizare lucrări de reabilitare şi dotare

Reluarea și inițierea de activități culturale Organizarea de acțiuni culturale Angajare profesionist sau cadru didactic cu abilitați de instruire Atragerea tinerelor talente Formarea grupurilor folclorice vocale, de dansuri Promovarea grupurilor artistice locale Dezvoltarea de activități culturale locale

Realizarea unui teren de sport Alocare resurse necesare SF Elaborare Studiu de Fezabilitate Întocmire cerere de finanţare Realizare teren sport

13.4. Direcţia strategică: 4. Dezvoltare economica și crearea unui cadru favorabil investitorilor Stabilirea de facilităţi pentru investitori

Stabilirea de facilităţi pentru investitori prin Administraţia Publică Locală Acordarea prin hotărâre a Consiliului local a tuturor facilităţilor legale pentru


43



“Dezvoltarea Capacităţii Administrative” investitori(concesionare terenuri) Promovarea facilităţilor acordate pentru investitori care creeze locuri de muncă

Piață agroalimentară dotată/amenajată pentru desfacerea produselor locale

Identificare surse de finanțare Amenajare piață

Mini fabrică pentru prelucrarea produselor animaliere și pește

Identificarea potențialilor investitori, asociații de producători Organizare de instruiri și seminarii adresate întreprinzătorilor Evaluarea potențialului de produse Realizare mini fabrică Identificare piețe desfacere pentru produsele locale

Agricultura ecologică performanță Specialiști în domeniul agricol, tineri fermieri care să practice o agricultură ecologică de performanță Dotări utilaje moderne

Dezvoltarea pescuitului și acvaculturii Constituirea unui parteneriat public - privat și dezvoltarea durabilă a pescuitului Identificarea surselor de finanțare pentru dezvoltarea pescuitului (dotări scule, instalații frigorifice) Renaturarea Luncii Dunării

Realizarea unui parc eolian Realizarea demersurilor și obținerea avizelor de mediu Realizarea parteneriatului pentru energia eoliană

13.5. Direcţia strategică: 5. Dezvoltarea turismului, promovarea și conservarea tradițiilor și meșteșugurilor Promovarea imaginii comunei și a punctelor de atracție turistica

Promovarea imaginii comunei prin mass – media locală și naţionala Evaluarea oportunităților turistice a comunei Realizarea de pliante, broșuri și alte instrumente de promovare a comunei Realizarea unui plan de promovare a comunei la televiziune și radio Realizarea unui web site de promovare a comunității Identificarea potențialilor turiștilor interesați


44



“Dezvoltarea Capacităţii Administrative” de zone izolate

Încurajarea și atragerea întreprinzătorilor în turism și agroturism

Identificarea gospodăriilor care pot practica agroturismul Instruire întreprinzători în agroturism

Meșteșuguri promovate: împletituri din papură - rogojini, răchită - coșulețe etc.

Identificare meșteșugari: împletituri din papură - rogojini, răchită - coșulețe etc. Instruire elevi club, tineri interesați Identificare potcovari, fierari și colaborare cu APL Îndrumare turiști străini interesați: demonstrații

Muzeul satului realizat Identificarea spațiului Identificarea persoanelor care dețin piese tradiționale Atragerea și încurajarea elevilor în activitatea de colectare Deschidere

Organizarea unei sărbători a comunei HCL Sărbătoarea satului, fii satului, Organizarea de activități culturale, sportive în cadrul sărbătorii, promovarea produselor tradiționale, gastronomie locală, meșteșuguri.

Realizarea unei baze pentru pescuitul sportiv Atragere investitori Realizare parteneriat

13.6. Direcţia strategică: 6. Modernizarea administratiei publice și atragerea de fonduri Înființarea unui birou special de informare Accesare programe cu finanțare externă

Accesarea de fonduri externe prin biroul specializat din cadrul C.L. Formarea de specialiști (A.P.L.) pentru atragerea / implementarea proiectelor Informarea, îndrumarea cetățenilor către instituțiile specializate în accesarea programelor

Atragerea de finanţări Identificare/ diseminare surse de finanțare Realizare și actualizare baza de date surse de finanțare Stabilirea de parteneriate funcţionale la nivel


45



“Dezvoltarea Capacităţii Administrative” de comunitate

Realizarea unor schimburi de experiență cu alte comunități rurale din județ, țară şi străinătate

Stabilire parteneriate comunitare

Informatizarea APL - achiziția unui program integrat pentru toate compartimentele

Identificarea surse de finanțare Achiziție program

13.7. Direcţia strategică : 7. Implicarea cetăţenilor în viața comunității, cultivarea spiritului civic, protecția mediului și înfrumusețarea comunei Informarea / consultarea cetăţenilor și implicarea în actul decizional

Înființarea unor grupuri consultative cetățenești (străzi, zone) Realizare calendar cu întâlniri cetățenești periodice Identificarea necesitaților și prezentarea acțiunilor Organizare de adunări pentru informarea consultarea cetățenilor în procesul de adoptare al deciziilor publice Mediatizare exemple de bună practica din alte comunități Participarea și colaborarea factorilor interesați Realizare și amplasare de panouri publicitare și informative Realizarea unor forum-uri de discuții pe internet Informare cu scopul creșterii spiritului asociativ Participarea cetățenilor la acțiuni de pază în colaborare cu politia locală, întărirea disciplinei și ordinei în localitate și pe câmp

Conștientizarea cetățenilor în desfășurarea activităților de voluntariat și gestionarea deșeurilor

Campanie de informare în domeniul protecției mediului Întâlniri cetățenești pentru identificarea necesitaților (containere, amplasare) Participarea cetățenilor la acțiuni de ecologizare

Ecologizare malul Dunării-reducerea efectelor poluării

Dotarea cu saci de plastic, mânuși Participarea la activități, concursuri de ecologizare organizate de școală și APL

Renaturarea bălților Crapina Susținerea proiectelor pentru refacerea


46



“Dezvoltarea Capacităţii Administrative” biodiversității și dezvoltarea oportunităților pentru pescuit (Coridorul Verde) Refacerea ecologică a Luncii Dunării,inundarea terenurilor sărăturoase care nu pot fi utilizate pentru agricultură

DELTA REGIOPLAN

- planificarea strategică participativă a dezvoltării regionale rurale în judeţul Tulcea (SMIS: 17328)

CENTRALIZATOR CHESTIONAR PRELIMINAR STABILIRE NEVOI și MEMBRII CDSE

COMUNA GRINDU

1. NUMAR TOTAL PERSOANE CHESTIONATE: 58

2. PERSOANE CHESTIONATE PE SATELE AFERENTE:

GRINDU 58

3. CATEGORII SOCIO-PROFESIONALE patron 1 salariat 24 agricultor 13 somer 7 pensionar 4 elev-student 1 alta categorie 8

4. PERIODICITATE SOLICITARE SPRIJIN APL: o data 8 de două

ori 5

de mai multe ori 43

5. SITUAŢIE REZOLVATĂ * menţionaţi succint primele 3 situaţii rezolvate dpdv al frecvenţei răspunsurilor

Eliberare documente,asistenta de specialitate 18 Alimentare cu apă-racordare 8 Modernizari,dotări asistenta școală,grădiniță,biserica,EBC 7

6. SITUAŢIE NEREZOLVATĂ * menţionaţi succint primele 3 situaţii nerezolvate dpdv al frecvenţei răspunsurilor

Reparatii străzi și drum acces comuna 10 Titlu proprietate,amplasament pamant 2 Statie autobuz acoperita 1

7. INTERESUL AUTORITĂŢILOR LOCALE: insuficient 0


47



“Dezvoltarea Capacităţii Administrative” scazut 5 suficient 14 mare 13 foarte mare 26

8. CINE TREBUIE SA SE IMPLICE IN REZOLVAREA primarul 40 PROBLEMELOR consilierii 27

angajaţii primariei 17 preotul 8 cetăţenii 12 instituţiile judeţene 17

9. CE TREBUIE SA SE SCHIMBE * menţionaţi succint primele 3 tipuri de răspunsuri dpdv al frecvenţei

Crearea de locuri de munca 21 Acces drum judetean asfaltare și reparații străzi comunale 13 Guvernul,politica,presedintele,legile,conducere competenta 8

10. PROBLEME CE TREBUIE REZOLVATE PENTRU SAT

* menţionaţi succint primele 6 tipuri de probleme identificate dpdv al frecvenţei; bifaţi numărul frecvenţei

Asfaltare drum acces în comuna,reparații drumuri comunale 65 Canalizare și stație de epurare 29 Reparatii intarire dig național 13 Crearea de locuri de munca 11 Alimentarea cu gaze naturale 9 Facilități bolnavi:medicamente,asistentaProgram perman. 6

11. PROBLEME CE TREBUIE REZOLVATE PENTRU COMUNĂ * menţionaţi succint primele 6 tipuri de probleme identificate dpdv al frecvenţei; bifaţi numărul frecvenţei

Asfaltare drum acces comuna și reparare drumuri comunale 28 Alimentare cu apă rețea și calitatea apei 14 Transportul public program,condiții,stație autobuz acoperita 14 Digul de la Dunăre dalat,inaltat,impadurit 13 Ordine și liniste publică,implicare politie 10 Asistenta medicala,sociala,permanenta dispensar,stomatolog 10

12. NOMINALIZARE LIDERI FORMALI ŞI INFORMALI AI COMUNEI inserati numele primelor 10 - 15 persoane nominalizate de cetăţeni; bifaţi numărul frecvenţei

NEAGU NECULAI-primar 51 CRISTEA ION-secretar 19 COSERU VERGIL-viceprimar 12 RUSU COSTACHE-preot 11 DANILA NICU-consilier 9 SURIANU RALUCA-medic 9 COJOCARU ION-patron 7 STEFANESCU CATALINA-director școală 7 SEVASTIAN CONSTANTIN-consilier 6 CRETU DOREL-sef post politie 6 DANILA MARIA- educatoare 5 CRISTEA GHEORGHE-consilier 3 MOGOS NELU-consilier 3


48



“Dezvoltarea Capacităţii Administrative” PLETEA EUGEN-consilier 3 COSTEA DIMACHE-consilier 3 TRISCA IONEL-consilier 3 RUSU FLORIN- dascabiserica 3

GUVERNUL ROMANIEI Ministerul Administraţiei şi Internelor

49




14. PLANUL DE ACTIUNE COMUNA GRINDU 2014-2020 14.1. Direcţia strategică : 1. Dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii Persoane responsabile Neagu Neculai, Mogos Nelu, Cristea Ion, Trisca Ionel

Obiective specifice Activități de realizat Pași întreprinși

pentru realizarea activității

Termene de

implementare

Costuri Responsa

bili Din

surse locale

Din surse atrase

Total

1.Drumuri stradale asfaltate, reabilitate Drumuri limitrofe pentru atelaje

Rigole și podețe realizate pe străzile inundabile

Drum de acces în comuna întreținut 222 M

Identificarea drumurilor din inventarul comunei și evaluarea stării acestora

Realizat inventar Realizat

Neagu Neculai

Plan de reabilitare Plan de activități pentru lucrări cu eforturi locale realizat

Plan pentru atragere alte fonduri realizat

Realizat Neagu Neculai

Cristea Ion


50






Termene de

implementare

Costuri Responsa

bili Din

surse locale

Din surse atrase

Total

Proiecte de finanțare depuse

Cerere de finanțare formulată Cerere de finanțare depusă


Realizare lucrări reabilitare drumuri

Organizare licitație Contractare lucrări Reabilitare drumuri

Finalizat 2013

8.500.000 Finanțare FADR măsura 322 PNDR

8.500.500 Neagu Neculai

2.Realizare sistem de canalizare şi stație de epurare

Identificare fond de finanţare

Informare identificare sursă finanțare

Administrația fondului de mediu

Neagu Neculai

Elaborare cerere de finanţare

Cerere de finanțare formulată Cerere de finanțare depusă

2014-2020 Neagu Neculai


51






Termene de

implementare

Costuri Responsa

bili Din

surse locale

Din surse atrase

Total

Realizare lucrări canalizare staţie de epurare

Organizare licitație Contractare lucrări Realizare canalizare


3.Extindere rețea energie electrică Modernizarea sistemului de iluminat public în comuna

Evaluare situaţie

actuală

Inventar realizat Realizat

Alocarea resurselor necesare

Identificare sursă finanțare Alocare resurse necesare buget

Realizat 50.000 150.000 200.000 Neagu Neculai

Extindere rețea energie electrică

Contractare lucrare Realizare modernizare

Realizat 50.000 150.000 200.000 Neagu Neculai


52






Termene de

implementare

Costuri Responsa

bili Din

surse locale

Din surse atrase

Total

Modernizarea sistemului de iluminat public cu lămpi economice

Contractare lucrare Realizare modernizare

Realizat 5000 5000 Neagu Neculai

4.Retea de alimentare cu apă, extinsă, reabilitată, modernizată, contorizată, apă suficientă, permanentă și de calitate

Evaluare situaţie actuală

Inventariere pe străzi și prioritizare lucrări

2014-2020 Trisca Ionel

Alocarea resurselor necesare

Identificare surse de finanțare Cerere de finanțare depusă

2014-2020 Fonduri europene/fonduri guvernamentale/ fonduri naţionale-prin intermediul programelor existente sau care vor opera în perioada 2014-2020/finanțare prin ITI Delta Dunării

Cristea Ion Mogos Nelu


53






Termene de

implementare

Costuri Responsa

bili Din

surse locale

Din surse atrase

Total

Extindere și contorizare Organizare licitație Contractare lucrare Realizare

2014-2020 Trisca Ionel

14.2. Direcţia strategică: 2. Construcția, modernizarea clădirilor de interes public a serviciilor publice și înființarea serviciilor necesare Persoane responsabile :Stefanescu Catalina, Neagu Neculai, Costea Dimache, Surianu Raluca



Termene de

implementare

Costuri Responsab

ili Din

surse locale

Din surse atrase

Total

1.Dotarea scolii şi

grădiniţei/amenajare loc

Evaluare situaţie actuală (stabilirea necesarului de dotări)

Inventar realizat și propuneri dotări

2014-2020 Stefanescu Catalina


54






Termene de

implementare

Costuri Responsab

ili Din

surse locale

Din surse atrase

Total

joaca

Identificare fond de finanţare şi întocmirea cererii de finanţare

Realizare cerere de finanțare Depunere cerere


Stefanescu Catalina

Dotarea scolii și grădiniței

Evaluare potențial financiar local

2014-2020 idem Neagu Neculai

2.Realizare sală de sport în cadrul scolii

SF Realizare SF Aprobare HCL



55






Termene de

implementare

Costuri Responsab

ili Din

surse locale

Din surse atrase

Total

Identificare fond de finanţare şi întocmirea cererii de finanţare

Realizare cerere de finanțare Depunere cerere


Neagu Neculai Stefanescu Catalina

PT Achiziție PT 2014-2020 idem Neagu

Neculai

Realizare sală sport

Organizare licitație achiziție Contractare lucrare Realizare

2014-2020 idem Costea Dimache Neagu Neculai


56






Termene de

implementare

Costuri Responsab

ili Din

surse locale

Din surse atrase

Total

3.Achiziție mașină de pompieri sau autospecială și SVSU funcționabil și dotat

Identificare fonduri

Informare costuri Evaluare necesar


Cristea Ion

Achiziții și dotări Aprobare HCL si alocare fonduri Achiziții și dotări

2014-2020 50.000 idem 50.000 Neagu Neculai


57






Termene de

implementare

Costuri Responsab

ili Din

surse locale

Din surse atrase

Total

4.Dispensar renovat cu servicii medicale permanente,punct farmaceutic și stomatologie

Identificare surse de finanțare reabilitare

Identificare fonduri Alocare –Aprobare HCL Realizare reabilitare și amenajare spațiu


Neagu Neculai Surianu Raluca

Atragere medic stomatolog spațiu

Anunț oferta spațiu Facilitați acordate

2014-2020 idem Surianu Raluca

Găsirea soluțiilor pentru asigurarea permanentei

Organizarea discuțiilor cu personalul medical Asigurare permanenta cadru mediu

2014-2020 idem Surianu Raluca


58






Termene de

implementare

Costuri Responsab

ili Din

surse locale

Din surse atrase

Total

5.Biserica reabilitată Centrală termică

Identificare surse de finanţare

Identificare resurse de la populație și buget local Alocare sume buget

Realizat 400.000 - 400.000 Neagu Neculai

Realizare reparații Contractare lucrări Realizare reparații

Realizat 300.000 - 300.000 Neagu Neculai

Achiziție centrală Achiziție centrală Realizat 100.000 - 100.000 Neagu

Neculai


59






Termene de

implementare

Costuri Responsab

ili Din

surse locale

Din surse atrase

Total

6.Utilizarea energiei solare la instituțiile publice: primărie, școală, grădiniță, centru social, cămin cultural


Informare accesare fonduri


Neagu Neculai

Accesare fonduri Realizare cerere de finanțare Înaintare Cerere de finanțare Realizare SF /Aprobare HCL Achiziție-realizare PT

2014-2020 idem Neagu Neculai Stefanescu Catalina


60






Termene de

implementare

Costuri Responsab

ili Din

surse locale

Din surse atrase

Total

Realizare Achiziție lucrare

Contractare

Realizare

2014-2020 20.000 50.000 70.000 Neagu Neculai

7.Pază și sistem de supraveghere centralizată a instituțiilor de interes public


Evaluare și propuneri in colaborare APL cu celelalte instituții Stabilirea soluțiilor Identificarea surselor de finanțare

2014-2020 Neagu Neculai Surianu Raluca

Realizare Achiziție lucrare Contractare Realizare

2014-2020 10.000 30.000 40.000 Neagu Neculai

8.Centru social de zi persoane defavorizate

Studiu de fezabilitate

Realizare SF Aprobare HCL



61






Termene de

implementare

Costuri Responsab

ili Din

surse locale

Din surse atrase

Total


Realizare cerere de finanțare Înaintare cerere de finanțare Atragerea fondurilor


Proiect tehnic Contractare Realizare PT



62






Termene de

implementare

Costuri Responsab

ili Din

surse locale

Din surse atrase

Total

Realizare centru social

Organizare licitație Contractare lucrare Realizare centru social

Realizat 2014-2020

- 280.000 Fonduri europene/fonduri guvernamentale/ fonduri naţionale-prin intermediul programelor existente sau care vor opera în perioada 2014-2020/finanțare prin ITI Delta Dunării

280.000 Neagu Neculai


63




14.3. Direcţia strategică: 3.Revitalizarea activităților culturale educative și sportive Persoane responsabile : Neagu Neculai,Coseru Vergil, Danila Nicu,Cojocaru Ion, Serban Steluta



Termene de implementare

Costuri Responsa

bili Din

surse locale

Din surse atrase

Total

1.Cămin cultural reabilitat

Evaluare situaţie actuală

Inventariere și evaluare situație actuală Stabilirea planului de reabilitare Propuneri dotări

2014-2020 - Neagu Neculai Mogos Nelu

Alocare resurse necesare SF

Aprobare HCL resurse SF și PT

2014-2020 20.000 30.000 50.000 Neagu Neculai


64







Costuri Responsa

bili Din

surse locale

Din surse atrase

Total

Elaborare Studiu de Fezabilitate și PT

Achiziție și contractare SF Realizare SF și PT


Întocmire cerere de finanţare

Elaborare cerere de finanțare Depunere cerere de finanțare



65







Costuri Responsa

bili Din

surse locale

Din surse atrase

Total

Realizare lucrări de reabilitare şi dotare

Organizare licitație Contractare lucrare Realizare lucrări de reabilitare Realizare dotări

2014-2020 10.000 100.000 Fonduri europene/fonduri guvernamentale/ fonduri naţionale-prin intermediul programelor existente sau care vor opera în perioada 2014-2020/finanțare prin ITI Delta Dunării

110.000

Mogos Nelu

2.Reluarea și inițierea de activități culturale

Organizarea de acțiunii culturale

Invitarea la discuții a celor interesați Realizarea de propuneri și găsirea soluțiilor

2014-2020 Serban Steluta


66







Costuri Responsa

bili Din

surse locale

Din surse atrase

Total

Angajare profesionist sau cadru didactic cu abilități de instruire

Desemnarea persoanei cu abilități de instruire

2014-2020 Danila Maria

Atragerea tinerelor talente

Organizarea selecției elevilor talentați

anual Mogos Nelu

Formarea grupurilor folclorice vocale,de dansuri

Constituirea formațiilor de dansuri și talente vocale

anual Neagu Neculai

Promovarea grupurilor artistice locale

Promovarea grupurilor pe internet Participarea la concursuri și sărbători din alte comune

anual Robu Magdalena


67







Costuri Responsa

bili Din

surse locale

Din surse atrase

Total

Dezvoltarea de activități culturale locale

HCL sărbătoarea comunei Organizarea de activități culturale periodice și la sărbătorile tradiționale

Luna iunie anual

Neagu Neculai

3.Realizarea unui teren de sport

Alocare resurse necesare SF

Identificare și aprobare HCL


Elaborare Studiu de Fezabilitate

Realizare SF 2014-2020 Neagu Neculai

Întocmire cerere de finanţare

Întocmire cerere de finanțare Depunere cerere de finanțare



68







Costuri Responsa

bili Din

surse locale

Din surse atrase

Total

Realizare teren sport Organizare licitație Contractare lucrare Realizare

2014-2020 20.000 40.000 60.000 Neagu Neculai

14.4. Direcţia strategică: 4. Dezvoltare economica și crearea unui cadru favorabil investitorilor Persoane responsabile :Neagu Neculai, Cojocaru Ion, Cristea Ion, Danila Nicu




Costuri Responsa

bili Din

surse locale

Din surse atrase

Total

1.Stabilirea de facilităţi pentru investitori

Stabilirea de facilităţi pentru investitori prin Administraţia Publică Locală

Facilități identificate Criterii de acordare facilitați stabilite

2014-2020 Cojocaru Ion


69







Costuri Responsa

bili Din

surse locale

Din surse atrase

Total

Acordarea prin hotărâre a Consiliului local a tuturor facilităţilor legale pentru investitori(concesionare terenuri)

Dezbatere și aprobare HCL acordare facilitați


Promovarea facilităţilor acordate pentru investitori care creează locuri de muncă

Publicare HCL sediu primărie și pe site

2014-2020 Cristea Ion

2.Piață agroalimentară dotată/amenajată pentru desfacerea produselor locale

Identificare surse de finanțare

Identificare surse buget local Nota fundamentare lucrare



70







Costuri Responsa

bili Din

surse locale

Din surse atrase

Total

Amenajare piață Achiziție Contractare Execuție

2014-2020 10.000 200.000 Fonduri europene/fonduri guvernamentale/ fonduri naţionale-prin intermediul programelor existente sau care vor opera în perioada 2014-2020/finanțare prin ITI Delta Dunării

210.000 Neagu Neculai


71







Costuri Responsa

bili Din

surse locale

Din surse atrase

Total

3.Minifabrică pentru prelucrarea produselor animaliere si peste

Identificarea potențialilor investitori, asociații de producători

Identificare potențiali investitori Sprijinirea și orientarea pentru obținerea surselor de finanțare


Organizare de instruiri și seminarii adresate întreprinzătorilor

Plan de instruiri realizat Oportunități de instruire identificate Seminar surse de finanțare organizat Seminar plan afaceri organizat

2014-2020 Neagu Neculai Cojocaru Ion


72







Costuri Responsa

bili Din

surse locale

Din surse atrase

Total

Evaluarea potențialului de produse

Catalog realizat cu produse locale categorii cantități estimate


Realizare mini fabrică

Realizare 2014-2020 - 60000000

Fonduri europene/fonduri guvernamentale/ fonduri naţionale-prin intermediul programelor existente sau care vor opera în perioada 2014-2020/finanțare prin ITI Delta Dunării

60000000 Neagu

Neculai


73







Costuri Responsa

bili Din

surse locale

Din surse atrase

Total

Identificare piețe desfacere pentru produsele locale

Promovare produse Lansare pe piață

2014-2020 5.000 - 5.000 Cojocaru Ion

4.Agricultura ecologică performanță

Specialiști în domeniul agricol, tineri fermieri care să practice o agricultură ecologică de performanță

Identificare tineri specialiști Identificare oportunități cursuri de pregătire și accesare fonduri Îndrumare programe de instruire și accesare fonduri

2014-2020 Mogos Nelu

Dotări utilaje moderne Identificare oportunități de finanțare Achiziție utilaje



74







Costuri Responsa

bili Din

surse locale

Din surse atrase

Total

5.Dezvoltarea pescuitului și acvaculturii

Constituirea unui parteneriat public - privat si dezvoltarea durabilă a pescuitului

Identificare surse de finanțare și potențiali investitori Realizare parteneriat


Identificarea surselor de finanțare pentru dezvoltarea pescuitului(dotări scule, instalații frigorifice)

Realizare inventar necesar Identificare surse finanțare Realizare dotări


Renaturarea Luncii Dunării

Identificare surse de finanțare Realizare


6.Realizarea unui parc eolian

Realizarea demersurilor și obținerea avizelor de mediu

Întocmire documentație Obținere avize



75







Costuri Responsa

bili Din

surse locale

Din surse atrase

Total

Realizarea parteneriatului pentru energia eoliană

Publicare ofertă Organizare licitație Parteneriat realizat


Neagu Neculai


76




14.5. Direcţia strategică: 5. Dezvoltarea turismului, promovarea și conservarea tradițiilor și meșteșugurilor Persoane responsabile :Neagu Neculai, Stefanescu Catalina, Robu Magdalena, Cristea Ion




Costuri Responsa

bili Din

surse locale

Din surse atrase

Total

1.Promovarea imaginii comunei și a punctelor de atracție turistică

Promovarea imaginii comunei prin mass – media locală și naţionala

Realizarea unui catalog de promovare

2014-2020 2000 2000 Cristea Ion

Evaluarea oportunităților turistice a comunei

Realizare catalog locuri turistice

2014-2020 3000 3000 Stefanescu Catalina

Realizarea de pliante, broșuri și alte instrumente de promovare a comunei

Pliante realizate Broșuri realizate

2014-2020 1300 1300 Surianu Raluca


77







Costuri Responsa

bili Din

surse locale

Din surse atrase

Total

Realizarea unui plan de promovare a comunei la televiziune și radio

Interviu publicitar în presa locală și națională

2014-2020 1400 1400 Neagu Neculai

Realizarea unui web site de promovare a comuntatii Identificarea potențialilor

Pagina WEB realizata 2014-2020 2000 2000 Robu Magdalena

Identificarea potențialilor turiști interesați de zone izolate

Realizarea unui studiu și fructificarea includerii în,,Natura 2000”

2014-2020 1100 1100 Neagu Neculai

2.Incurajarea și atragerea întreprinzătorilor în turism și agroturism

Identificarea gospodăriilor care pot practica agroturismul

Realizarea unei liste Convocarea la discuții



78







Costuri Responsa

bili Din

surse locale

Din surse atrase

Total

Instruire întreprinzători în agroturism

Organizarea de cursuri de instruire și reconversie prin programe specifice

2014-2020 3000 3000 Neagu Neculai

3.Mestesuguri promovate: împletituri din papură - rogojini, răchită - coșulețe etc.

Identificare meșteșugari: împletituri din papură, rogojini, răchită - coșulețe etc. instruire elevi club, tineri interesați Identificare potcovari, fierari și colaborare cu APL

Realizare lista meșteșugari Convocare la discuții Promovarea acestora În cadrul sărbătorilor organizate

Luna septembrie anual

2000 2000 Cristea Ion

Îndrumare turiști străini interesați - demonstrații

Îndrumarea turiștilor prin intermediul APL

2014-2020 2100 2100 Cojocaru Ion


79







Costuri Responsa

bili Din

surse locale

Din surse atrase

Total

4.Muzeul satului realizat Identificarea spațiului Identificare spațiu Amenajare locație


Identificarea persoanelor care dețin piese tradiționale

Informare publică în vederea identificării persoanelor care dețin piese tradiționale

2014-2020 Coseru Vergil

Atragerea și încurajarea elevilor în activitatea de colectare

Informarea elevilor și organizarea activității de colectare Colectare pieselor și recondiționarea acestora


Deschidere Realizare publicitate Deschidere



80







Costuri Responsa

bili Din

surse locale

Din surse atrase

Total

5.Organizarea unei sărbători a comunei

HCL Sărbătoarea satului, fii satului,

Notă fundamentare privind organizarea și modul de desfășurare a sărbătorilor Aprobare HCL


Organizarea de activități culturale,sportive în cadrul sărbătorii,promovarea produselor tradiționale, gastronomie locală, meșteșuguri.

Desemnarea responsabililor pe activități organizate Identificarea posibililor participanți Organizare Desfășurare

2014-2020 1300 1300 Neagu Neculai

6.Realizarea unei baze pentru pescuitul sportiv

Atragere investitori Publicitate ofertă 2014-2020 1200 1200 Mogos Nelu


81







Costuri Responsa

bili Din

surse locale

Din surse atrase

Total

Realizare parteneriat Realizare parteneriat 2014-2020 Neagu

Neculai

14.6. Direcţia strategică: 6. Modernizarea administrației publice și atragerea de fonduri Persoane responsabile :Neagu Neculai, Cojocaru Ion, Danila Maria, Costea Dimache




Costuri Responsab

ili Din

surse locale

Din surse atrase

Total

1.Infiintarea unui birou special de informare Accesare programe cu finanțare externă

Accesarea de fonduri externe prin biroul specializat din cadrul C.L.

Locație birou identificată în cadrul PAPI

2014-2020 Robu Magdalena


82







Costuri Responsab

ili Din

surse locale

Din surse atrase

Total

Formarea de specialiști (A.P.L.) pentru atragerea / implementarea proiectelor

Identificare cursuri instruire Perfecționare funcționar


Informarea, îndrumarea cetățenilor către instituțiile specializate în accesarea programelor

Organizarea de adunări publice Invitarea de reprezentanți ai instituțiilor specializate Informarea factorilor interesați



83







Costuri Responsab

ili Din

surse locale

Din surse atrase

Total

2.Atragerea de finanţări Identificare/ diseminare surse de finanțare

Alcătuit portal surse de finanțare Informații diseminate persoanelor interesate Informații diseminate către APL

2014-2020 Robu Magdalena

Realizare și actualizare baza de date surse de finanțare

Baza de date electronica cu surse de finanțare realizata Actualizare permanentă a bazei de date


Stabilirea de parteneriate funcţionale la nivel de comunitate

Identificare parteneri si obiective comune



84







Costuri Responsab

ili Din

surse locale

Din surse atrase

Total

3.Realizarea unor schimburi de experiență cu alte comunități rurale din județ, țară şi străinătate

Stabilire parteneriate comunitare

Mediatizare exemple de bune practica Realizare parteneriate Întâlniri organizate și schimb de informații în toate domeniile

Anual luna mai Neagu Neculai

4.Informatizarea APL - achiziția unui program integrat pentru toate compartimentele

Identificarea surse de finanțare

Atragere de fonduri sau buget local


Achiziție program

Aprobare buget Achiziție Asigurare mentenanță

anual 1400 1400 Robu Magdalena


85




14.7. Direcţia strategică : 7. Implicarea cetăţenilor în viața comunității, cultivarea spiritului civic, protecția mediului și înfrumusețarea comunei Persoane responsabile : Neagu Neculai, Costea Dimache,Trisca Ionel, Danila Maria




Costuri Responsab

ili Din

surse locale

Din surse atrase

Total

1.Informarea / consultarea cetăţenilor și implicarea în actul decizional

Înființarea unor grupuri consultative cetățenești(străzi,zone)

Grupuri de interese identificate Grupuri vulnerabile identificate

anual Neagu Neculai

Realizare calendar cu întâlniri cetățenești periodice

Calendar întâlniri realizat pe comunități

anual Neagu Neculai

Identificarea necesitaților și prezentarea acțiunilor

Consultarea prin sondaje de opinie,chestionare aplicate

anual Neagu Neculai


86







Costuri Responsab

ili Din

surse locale

Din surse atrase

Total

Organizare de adunări pentru informarea consultarea cetățenilor în procesul de adoptare al deciziilor publice

Organizarea de adunări publice periodice Informarea asupra deciziilor și realizărilor

Luna oct anual Costea Dimache

Mediatizare exemple de bună practica din alte comunități

Întâlniri intercomunitare (1 pe an) Expunere exemple de bună practica din alte comunități-rezultate

anual Mogos Nelu

Participarea și colaborarea factorilor interesați

Invitarea la discutii și ședințele CL a factorilor interesați

anual Neagu Neculai


87







Costuri Responsab

ili Din

surse locale

Din surse atrase

Total

Realizare și amplasare de panouri publicitare și informative

Locuri de amplasare Tipuri de informații Panouri amplasate

permanent 2300 2300 Neagu Neculai

Realizarea unor forum-uri de discuții pe internet

Consultarea opiniilor cetățenilor privind deciziile și rezultatele APL

permanent Robu Magdalena

Informare cu scopul creșterii spiritului asociativ

Prezentarea oportunităților de accesare a fondurilor și dezvoltarea afacerilor Realizarea asociațiilor de producători

Anual luna iunie

Neagu Neculai


88







Costuri Responsab

ili Din

surse locale

Din surse atrase

Total

Participarea cetățenilor la acțiuni de paza în colaborare cu politia locală, întărirea disciplinei și ordinei în localitate și pe câmp

Realizarea unui plan de masuri și paza, În colaborare APL-politie și cetățeni, Monitorizarea evenimentelor și îmbunătățirea planului de măsuri, Conștientizarea cetățenilor în vederea colaborării

Anual Luna mai

Neagu Neculai


89







Costuri Responsab

ili Din

surse locale

Din surse atrase

Total

2.Constientizarea cetățenilor în desfășurarea activităților de voluntariat și gestionarea deșeurilor

Campanie de informare în domeniul protecției mediului

ONG-voluntar atras pentru realizare campanie informative Reguli și masuri stabilite pe plan local, urmărirea respectării lor Panouri publicitare care sa indemne la respectare protecției mediului

Anal luna iunie Neagu Neculai

Întâlniri cetățenești pentru identificarea necesitaților (containere, amplasare)

Organizare dezbateri si identificare necesitați achiziție, amplasare containere



90







Costuri Responsab

ili Din

surse locale

Din surse atrase

Total

Participarea cetățenilor la acțiuni de ecologizare

Conștientizarea,atragerea și participarea la acțiuni de ecologizare

Anual, Luna iunie

Mogos Nelu

3.Ecologizare malul Dunării-reducerea efectelor poluării

Dotarea cu saci de plastic, mânuși

Achiziție saci, mânuși Anual, Luna mai

2100 2100 Mogos Nelu

Participarea la activități, concursuri de ecologizare organizate de școală și APL

Desfășurarea de campanii de informare în școală Participarea elevilor la concursuri de colectare a deșeurilor

Anual Luna iulie

1400 1400 Costea Dimache


91







Costuri Responsab

ili Din

surse locale

Din surse atrase

Total

4.Renaturarea bălților Crapina

Susținerea proiectelor pentru refacerea biodiversității și dezvoltarea oportunităților pentru pescuit (Coridorul Verde) Refacerea ecologică a Luncii Dunării, inundarea terenurilor sărăturoase care nu pot fi utilizate pentru agricultura

Desfășurarea de către APL a campaniei de susținere a proiectelor ,,Coridorul Verde” Refacerea ecologică a Luncii Dunării

Luna august, anual

2100 2100 Neagu Neculai


Internelor

92




La elaborarea strategiei de dezvoltare durabilă în cadrul proiectului au participat:

Membri CDSE

1.Neagu Neculai - primar comună

2.Mogos Nelu - viceprimar comună

3.Cristea Ion-secretar UAT și reprezentant local proiect

4.Surianu Raluca - medic familie

5.Stefanescu Cătălina - director Școala generală Grindu

6.Cojocaru Ion - administrator SC,,Bonzo” SRL

7.Trisca Gh. Ionel - consilier local

8.Robu Marian - inspector RECL Grindu

9.Danila Nicu - consilier local

10.Serban Steluța - referent asistență socială primărie

11.Costea Dimache - consilier local

Consultant local,

Marin Maria

de dezvoltare durabilĂ a comunei grindu · pdf fileparcurgeţi această strategie de...

Documents