0

Comuna Sascut județul Bacău

STRATEGIE DE DEZVOLTARE LOCALĂ

2014-2020

1

STRATEGIE DE DEZVOLTARE LOCALĂ

2014-2020 variantă actualizată septembrie 2017

COMUNA SASCUT, JUDEȚUL BACĂU

Str. Principală, localitatea Sascut, comuna Sascut, județul Bacău, cod poștal: 607520

Tel: 0234/280408, Fax: 0234/280639

E-mail: primariasascut@yahoo.com

ELABORATOR: SC TQM MANAGEMENT SRL

Telefon: 0742.739.609, Fax: 0367.815.932

E-mail: consultanta.tqm@gmail.com

2

Elemente introductive 3

Dezvoltare locală durabilă 4

Metodologia de elaborare a strategiei 6

Posibilități de îmbunătățire a metodologiei de elaborare pentru actualizarea strategiei 9

Analiza situației existente 12

Localizare și accesibilitate 13

Repere istorice 16

Cadrul natural 18

Caracteristici climatice 21

Resurse primare și secundare 22

Situația demografică 27

Mediul economic local 40

Infrastructura 48

Educație 60

Sănătate 74

Cultură și artă 76

Mediu 81

Analiza SWOT 85

Introducere 86

Metodologie 87

Dezvoltarea durabilă a comunei 95

Viziunea strategiă de dezvoltare 96

Obiective, măsuri, planuri de acțiune 98

Managementul și monitorizarea strategiei de dezvoltare 111

Bibliografie 115

Cuprins

3

1

Dezvoltare locală durabilă

Metodologia de elaborare a strategiei

Posibilități de îmbunătățire a

metodologiei de elaborare pentru

actualizarea strategiei

Elemente introductive

4

Dezvoltare locală durabilă

Aderarea României la Uniunea Europeană în anul 2007 a făcut ca politica națională de dezvoltare a

României să se conformeze politicilor comunitare și acquis-ului comunitar (drepturile și obligațiile unui

stat membru), în scopul dezvoltării durabile și eliminării disparităților existente la nivelul statelor

membre. În acest sens, importanța programării strategice este tot mai evidentă, devenind principiul de

alocare a fondurilor europene.

Planificarea strategică este un proces în mai

multe etape, prin care comunitatea poate să își

creeze o imagine asupra viitorului pornind de

la condițiile prezente.

Strategia de dezvoltare locală trebuie

fundamentată pe o analiză relevantă a situației

socio-economice și demografice existente.

Această analiză a resurselor de care dispune

comunitatea relevă punctele tari și punctele

slabe ale comunității și mediului ei,

oportunitățile de dezvoltare și posibilele riscuri

ce trebuie evitate.

5

Planificarea strategică este cea care oferă comunității un scop și o direcție de

dezvoltare.

Strategia de dezvoltare a unei comunități reprezintă atât un document de

cercetare, cât și un ghid care orientează liderii administrației publice,

comunitatea de afaceri, investitorii, dar și comunitatea civilă în ansamblu.

Planificarea strategică este utilizată tot mai frecvent de autoritățile locale

pentru a întări potențialul economic al unei localități, pentru a îmbunătăți

climatul investițional, pentru a crește nivelul de competitivitate al

întreprinderilor locale, al antreprenorilor și forței de muncă deopotrivă.

Existența unei planificări strategice pe termen mediu și lung va spori

încrederea mediului de afaceri în eficiența administrației publice locale și va

contribui la creșterea atractivității zonei pentru investitori.

Necesitatea actualizării „Strategiei de dezvoltare locală a comunei Sascut

pentru perioada 2014-2020”, decurge în primul rând din faptul că prin

intermediul acesteia se completează prioritățile investiționale din domeniul

economic și social.

Pornind de la viziunea comunității, strategia de dezvoltare stabilește

prioritățile și măsurile strategice, reprezentând un ghid ce trebuie urmat

pentru îndeplinirea obiectivelor propuse.

Prin prezentul document se îmbunătățește cadrul de politici și strategii, ceea

ce conduce în mod direct și la o îmbunătățire a performanței administrative.

Strategia furnizează cadrul necesar coordonării pe termen lung al gândirii,

planificării activităților strategice comune și dezvoltării parteneriatului între

sectorul public și privat.

Strategia de dezvoltare a comunei Sascut a fost elaborată pentru a oferi

administrației publice locale un instrument metodologic care să stea la baza

implementării unor măsuri concrete de dezvoltare.

„” Strategia de dezvoltare

locală a comunei Sascut,

pentru orizontul de

timp 2014-2020,

propune un model de

dezvoltare economic

care să susțină

rezolvarea problemelor

sociale, precum și

exploatarea rațională a

resurselor, protejarea

mediului ambient și

folosirea tuturor

oportunităților locale.

6

Metodologia de elaborare a

strategiei

Documentul aferent actualizării „Strategiei de dezvoltare durabilă a comunei Sascut, pentru perioada

2014-2020” a fost elaborat respectând cu strictețe criteriile cheie de calitate utilizate în evaluarea

documentelor strategice la nivel european:

Relevanță;

Eficacitate;

Eficiență;

Consecvență și coerență;

Pragmatism;

Sustenabilitate;

Aranjamente de management și monitorizare.

În ceea ce privește metodologia de elaborare a

„Strategiei de dezvoltare durabilă a comunei

Sascut pentru perioada 2014-2020”, se remarcă

următoarele etape importante:

1. Diagnosticarea stării actuale

Elaborarea acestei etape a presupus culegerea de

date primare și secundare și analiza acestora.

Etapa de audit a pornit de la o analiză atentă a

documentelor de programare strategică

sectoriale de la nivel local, județean, dar și a celor

de la nivel regional și național, în scopul

evidențierii tendințelor de dezvoltare.

Astfel, documentul aferent actualizării Strategiei

de dezvoltare a comunei Sascut este realizat în

concordanță cu alte documente strategice precum

Strategia de dezvoltare a județului Bacău cu

orizontul de timp 2014-2020, Planul de

Dezvoltare Regională 2014-2020 al Regiunii

Nord-Est și cu Strategia Națională pentru

Dezvoltare Durabilă a României Orizonturi 2013-

2020-2030.

7

„” Metodologia de

elaborare a Strategiei

de dezvoltare locală a

comunei Sascut, pentru

orizontul de timp 2014-

2020 cuprinde

următoarele etape:

1. Diagnosticarea stării

actuale

2. Elaborarea

planificării strategice .

În analiza stării socio-economice a comunei Sascut, un rol important au avut-o

informațiile obținute de la instituții publice importante, precum:

Oficiul Național al Registrului Comerțului;

Agenția Județeană pentru Ocuparea Forței de Muncă Bacău;

Poliția locală a comunei Sascut;

Institutul Național de Statistică Bacău;

Inspectoratul Județean pentru Situații de Urgență Bacău;

Primăria comunei Sascut;

Inspectoratul Școlar Județean Bacău, etc.

Astfel, caracterul consultativ participativ al elaborării documentului strategic a

fost asigurat prin consultarea părților interesate prin intermediul

consultărilor/solicitărilor de informații.

În urma demersurilor întreprinse a fost realizată analiza indicatorilor socio-

economice și demografici de la nivelul comunei Sascut, sintetizată și în

matricea SWOT (puncte tari, puncte slabe, amenințări, oportunități).

2. Elaborarea planificării strategice

Pe de altă parte, actualizarea documentul strategic a fost elaborată plecând de

la experiența procesului de planificare și de implementare a strategiei de

dezvoltare a comunei pentru perioada 2014-2020, în vederea eliminării

aspectelor problematice întâmpinate în această perioadă de raportare.

În condițiile în care portofoliul de proiecte din vechea strategie a fost unul

disproporționat se dorește realizarea unui portofoliu cât mai diversificat de

proiecte, care să satisfacă nevoile identificate la nivelul principalelor domenii

de analiză și care să asigure premisele atragerii unui volum suplimentar de

resurse financiare (din fonduri U.E., de la bugetul de stat, parteneriate public-

private, etc.).

De asemenea, se urmărește asigurarea unei structuri logice a documentului

strategic (cunoscută ca „logica intervenției”), în care să existe o corelare clară

între punctele slabe, amenințările, punctele tari și oportunitățile rezultate din

profilul comunității, sintetizate în analiza SWOT.

O astfel de structură este în același timp, mai ușor de parcurs de către orice tip

de utilizator al documentului. În final, portofoliul de proiecte de

8

dezvoltare din documentul strategic actualizat cu

sursele de finanțare din fonduri externe și proprii,

precum și cu capacitatea reală de finanțare a

comunității, astfel încât indicatorii strategiei să fie

atinși.

Documentul strategic actualizat este unul

pragmatic, în sensul în care evidențiază măsuri și

proiecte mature și realizabile (pentru care au fost

realizate deja demersuri - studii, consultări,

expertize, au fost rezolvate unele aspecte legate

de proprietate, etc.) și asupra cărora există un

larg consens la nivelul actorilor interesați de la

nivel local.

În acest fel, gradul de atingere al indicatorilor de

realizare ai strategiei va fi unul mai ridicat ca în

perioada de programare 2007-2013, iar comuna

Sascut va avea un avantaj competitiv în fața altor

comunități, unde demersurile de identificare a

nevoilor de dezvoltare și a proiectelor prioritare

nu au fost demarate, ceea ce le va afecta negativ

inclusiv capacitatea de absorbție a fondurilor

europene sau de la bugetul de stat.

Nu în ultimul rând, strategia actualizată este una

bine fundamentată științific, bazată pe

instrumente de planificare moderne și agreate la

nivel european, datele de input provenind

exclusiv din surse oficiale, verificabile, credibile

(Institutul Național de Statistică, Direcția de

Finanțe Publice, Oficiul Național al Registrului

Comerțului, etc.) și care permit monitorizarea

dinamicii socio-economice a comunei Sascut, în

faza de implementare a documentului strategic.

9

Posibilități de îmbunătățire a metodologiei

de elaborare pentru actualizarea strategiei

de dezvoltare locală

Dezvoltarea durabilă a comunităţilor locale

reprezintă o prioritate pentru că modul în care se

dezvoltă localitatea îi afectează prezentul şi

șansele de viitor. O comunitate durabilă apreciază

şi promovează un mediu înconjurător sănătos,

utilizează eficient resursele, dezvoltă şi asigură o

economie locală viabilă. Comunitatea durabilă are

o viziune asupra dezvoltării, susţinută şi

promovată de toţi membrii ei.

Strategia de dezvoltare locală reprezintă un

instrument participativ ce are drept scop

asigurarea progresului economic, echitabil pe

plan social, protejând, în acelaşi timp, resursele şi

mediul pentru generaţiile viitoare. Este un

demers pe termen lung, un proiect de viitor. Este

viziunea viitorului comunităţii, viziune

împărtăşită la nivel local şi transpusă în obiective

complementare şi interdependente şi planuri de

acţiune concrete.

Dezvoltarea durabilă este „dezvoltarea care

satisface nevoile prezentului, fără a compromite

posibilitatea generațiilor viitoare de a-și satisface

propriile nevoi”. În acest sens, prin proiectele și

investițiile propuse a fi finanțate trebuie să se

genereze creștere economică și crearea de noi

locuri de muncă, cu condiția ca respectiva

creștere să nu pericliteze posibilităţile de creştere

ale generaţiilor viitoare. Dezvoltarea durabilă

include trei aspecte – un aspect economic, unul

social şi unul de mediu.

Strategia de dezvoltare durabilă a UE implică

următoarele obiective: ¸

Limitarea schimbărilor climatice, a

costurilor şi efectelor sale negative pentru

societate şi mediu;

Asigurarea că sistemul nostru de

transport satisface nevoile economice,

sociale şi de mediu ale societăţii noastre,

minimizând impactul nedorit asupra

economiei, societăţii şi mediului;

Promovarea modelelor de productie şi

consum durabile;

Îmbunătăţirea managementului şi

evitarea supraexploatării resurselor

naturale, recunoscând valoarea serviciilor

ecosistemelor;

Promovarea unei bune sănătăţi publice în

mod echitabil şi îmbunătăţirea protecţiei

împotriva ameninţărilor asupra sănătăţii;

10

Crearea unei societăţi a includerii sociale

prin luarea în considerare a solidarităţii

între şi în cadrul generaţiilor, asigurarea

securităţii şi creşterea calităţii vieţii

cetăţenilor ca o precondiţie pentru

păstrarea bunăstării individuale.

Strategia de dezvoltare locală a comunei Sascut

trebuie fundamentată pe o analiză relevantă a

stării de fapt a comunităţii. Această analiză a

resurselor de care dispune comunitatea va releva

punctele tari şi punctele slabe ale comunităţii şi

mediului ei, oportunităţile de dezvoltare şi

posibilele riscuri ce trebuie evitate.

Analiza situaţiei actuale trebuie să fie cât mai

realistă, motiv pentru care colectarea datelor din

teritoriu trebuie efectuată în colaborare cu

autoritatea locală, instituţiile locale şi membrii

comunităţii locale. De asemenea, definirea

obiectivelor de dezvoltare trebuie realizată prin

metoda participativă, adică prin consultarea

tuturor partenerilor şi a grupurilor interesate sau

direct influenţate de rezultatele acestor obiective.

Existența unei strategii de dezvoltare locală

constituie condiția de bază pentru accesarea

fondurilor structurale. Spre exemplu, FEDR

sprijină dezvoltarea durabilă prin strategii care

stabilesc acțiuni integrate pentru a aborda

provocări economice, sociale, climatice,

demografice și de mediu care, ținând seama de

nevoia de a promova legăturile dintre zonele

rurale și cele urbane. De altfel, anumite programe

de finanțare au printre condițiile generale

prevăzut faptul că, în scopul facilitării unei

planificări integrate la nivel local, de la începutul

perioadei de programare, care să permită

autorităților publice să își planifice investițiile pe

o perioadă medie de timp și care să ia în

considerare toate sursele de finanțare (fonduri

publice naționale, fonduri europene structurale și

de investiții etc.) și, acolo unde este posibil, toate

tipurile de beneficiari, inclusiv din categoria

beneficiarilor privați (agenți economici, ONG-uri

etc.), se va acorda prioritate la finanțare în cadrul

apelurilor de proiecte.

În acest context, având în vedere faptul că

Strategia de Dezvoltare Locală a comunei Sascut a

fost realizată pe parcursul anului 2014, iar

necesitățile comunității locale s-au schimbat,

implicit posibilitățile de finanțare, prin lansarea

altor programe ce nu erau active la acea dată, a

apărut necesitatea revizuirii documentului

strategiei și actualizării/completării acesteia.

Metodologia realizării documentului revizuit al

Strategiei de dezvoltare locală a comunei Sascut,

va urmări elemente cheie, precum:

1. Obţinerea unui document complex,

realizat cu respectarea criteriilor cheie de

calitate utilizate în evaluarea

documentelor strategice la nivel

european: a) relevanţă, b) eficacitate, c)

eficienţă, d) consecvenţă şi coerenţă e)

pragmatism, f) sustenabilitate şi g)

aranjamente de management şi

monitorizare.

2. Participarea şi implicarea activă a tuturor

actorilor locali relevanți în procesul de

planificare strategică pentru a construi

11

susţinerea necesară în vederea

implementării ulterioare şi stimularea

construirii de relaţii de parteneriat

adresării în comun a unor probleme de

importanţă majoră pentru comunitate.

3. Raportarea strategiei de dezvoltare locală

la sursele de finanţare existente,

disponibile prin accesarea de finanţări

europene nerambursabile şi/sau

mobilizarea unor instrumente de

creditare municipale şi/sau investiţii

private.

12

2

Localizare și accesibilitate Repere istorice Cadrul natural Caracteristici climatice Resurse primare și secundare Situația demografică Mediul economic local Infrastructura Educație Sănătate Cultură și artă Mediu

Analiza situației existente

13

Localizare și accesibilitate

Comuna Sascut este situată în extremitatea sudică a judeţului Bacău, în lunca şi pe terasele de pe

dreapta râului Siret, la poalele de sud-est ale Culmii Pietricica, pe pâraiele Conţeşti şi Valea

Păncești, la o distanță de 46 km de Municipiul Bacău și la 42 km de Municipiul Onești.

Comuna Sascut face parte din Regiunea Nord-

Est, regiune de dezvoltare cu cea mai mae

suprafață din România (36.850 km). Din punct de

vedere administrativ, comuna Sascut se află la

marginea de sud a judeţului, la limită cu judeţul

Vrancea, pe malul drept al Siretului, în dreptul

lacului de acumulare Bereşti, acolo unde Siretul

primeşte apele afluenţilor Râul Fântânele şi

Conţeşti, care curg în întregime pe teritoriul ei.

Figura nr. 1 – Localizarea comunei Sascut la nivel de județ Sursa: http://www.dadrbacau.ro/bacau.php

14

Vecinătățile teritoriului comunei sunt:

La Nord – comuna Valea Seacă;

La Vest – comuna Căiuți și comuna Coțofănești;

La Sud-Vest – comuna Urechești;

La Sud-Est – comuna Tătărăști;

La Sud - județul Vrancea;

La Nord-Est – comuna Corbasca.

Potrivit împărțirii administrative, comuna Sascut este formată din șapte

localități. Acestea sunt:

Localitatea Sascut – sat reședință de comună, localitate de rang IV;

Localitatea Berești - localitate de rang V, situată la aproximativ 4,4 km

față de centrul administrativ al comunei, spre est;

Localitatea Conţeşti - localitate de rang V, situată la aproximativ 7 km

față de centrul administrativ al comunei, spre sud;

Localitatea Pănceşti - localitate de rang V, situată la aproximativ 3,3

km față de centrul administrativ al comunei, spre vest;

Localitatea Sascut-Sat - localitate de rang V, situată la aproximativ 4

km față de centrul administrativ al comunei, spre sud-vest;

Localitatea Schineni - localitate de rang V, situată la aproximativ 2,4

km față de centrul administrativ al comunei, spre sud;

Localitatea Valea Nacului - localitate de rang V, situată la aproximativ

6 km față de centrul administrativ al comunei, spre sud-vest1

Până în data de 16 februarie 1968 comuna Sascut s-a numit Sascut-Târg.

Din punct de vedere al accesibilității rutiere, comuna Sascut este traversată de

1 drum național și 1 drum județeam, respectiv:

DN 2: limită jud. Vrancea – Sascut -Bacău – Filipești - limită jud. Neamț

DJ119A: Urechești (DN 11A) – Conțești -Sascut Sat - Sascut – Berești –

Limita jud. Vrancea (Cornii de Jos)2.

1 https://maps.google.com 2 HG nr. 782/2014 pentru modificarea anexelor la HG nr. 540/2000 privind aprobarea încadrării în

categorii funcționale a drumurilor publice și a drumurilor de utilitate privată deschise circulației publice

„” Comuna Sascut are în

componență șapte

sate: Sascut, Bereşti,

Conţeşti, Pănceşti,

Sascut-Sat (cu cătunele

Balcuta şi Fântânele),

Schineni şi Valea

Nacului.

„” Comuna Sascut este

traversată de şoseaua

naţională DN2, care

leagă Bacăul de

Focşani. La Sascut,

acest drum se

intersectează cu

şoseaua judeţeană

DJ119A, care duce spre

sud-vest la Urecheşti

(unde se termină în

DN11A) şi spre sud-est

în judeţul Vrancea la

Homocea.

15

„” Buna conectivitate cu

exteriorul, alături de

accesibilitatea internă,

reprezintă una dintre

importantele premise

de dezvoltare locală,

acestea înlesnind

accesul producătorilor

și produselor locale la

principalele piețe de

desfacere externe și la

centrele de dezvoltare

și asigurând fluxul și

potențialul de

cooperare al acestora

în cadrul teritoriului

Pe cale feroviară, legăturile naționale se realizează prin rețeaua CFR,

magistrala 500, ce străbate județele: Ilfov, Prahova, Buzău, Vrancea, Bacău,

Neamț, Iași, Suceava.

Distanța către municipiile și orașele din județul Bacău3:

Bacău: 46 km;

Onești: 42 km;

Moinești: 83 km;

Comănești: 79 km;

Buhuși: 74 km;

Dărmănești: 73 km;

Târgu Ocna: 54 km;

Slănic-Moldova: 73 km.

Cel mai apropiat aeroport de comuna Sascut este cel de la Bacău. Distanța

dintre Comuna Sascut și Aeroportul Bacău este de 46 km și poate fi parcursă

cu mașina în aproximativ o oră. Rutele directe disponibile de pe aeroportul

Bacău spre oraşe europene din cadrul unor ţări dezvoltate economic,

reprezintă un real suport pentru atragerea investitorilor străini în zonă cu

efecte directe asupra impulsionării mediului de afaceri şi a diversificării

domeniilor investiţionale.

O alternativă mai îndepărtată pentru rute aeriene este şi Aeroportul

Internaţional din Iaşi, aflat la o distanţă de 174 km de comuna Sascut. Acesta

operează zboruri atât pe rute interne cât şi pe rute externe.

3 https://maps.google.com

Fotografia nr. 1 – Gara Sascut

16

Repere istorice

Prima atestare documentară a comunei Sascut

datează din 11 aprilie 1639. Sascut era un sat

răzeşesc dar, prin pătrunderea marilor familii

boiereşti, satul a devenit o localitate de clacaşi.

Dafina Buhuş, soţia domnitorului Moldovei,

Eustatie Dabija, a cumpărat aproape tot satul

Sascut. În primele decenii ale sec. al XIX-lea,

Costache Aslan, rudă cu domnitorul Moldovei,

Ioniţă Sandu Sturdza, obţine un hrisov domnesc

pentru a-şi deschide târg pe moşia sa de la

Sascut4.

La sfârşitul sec. al XIX-lea, comuna făcea parte din

plasa Răcăciuni a judeţului Putna şi era formată

din satele Bălcuţa, Conţeşti, Fântânele, Sascut,

Schineni şi Valea Nacului, având în total 2.414

locuitori. În comună erau o fabrică de zahăr, trei

biserici şi o şcoală mixtă cu 109 elevi5.

La acea vreme, pe teritoriul actual al comunei mai

funcţionau în aceeaşi plasă şi comunele Bereşti şi

Pănceşti. Comuna Păncești era formată din satele

Fântânele, Păncești şi Târgu Păncești, cu 2.069 de

locuitori ce trăiau în 548 de case; aici existau o

biserică şi o şcoală mixtă cu 77 de elevi6.

4 www.bacaul.ro 5 Lahovari, George Ioan (1902). „Sascut, com. rur.”. Marele Dicționar Geografic al Romîniei. 5. București: Stab. grafic J. V. Socecu. pp. 320 6 Lahovari, George Ioan (1901). „Păncești, com. rur., în județul Putna”. Marele Dicționar Geografic al Romîniei. 4. București: Stab. grafic J. V. Socecu. pp. 652.

Fotografia nr. 2 – Fabrica de zahăr Sascut Sursa: http://www.desteptarea.ro

Fotografia nr. 3 – Recoltarea sfeclei de zahăr Sursa: http://www.desteptarea.ro

17

Comuna Bereşti avea doar satul de reşedinţă, o

biserică şi o populaţie de 872 de locuitori ce

trăiau în 205 case7.

Anuarul Socec consemnează comunele în plasa

Trotuş a aceluiaşi judeţ. Comuna Sascut avea

2.621 de locuitori în satele Bălcuţa, Conţeşti,

Fântânele, Sascut, Schineni, Târgu Sascut şi Valea

Nacului8; comuna Păncești avea aceeaşi alcătuire

şi 2.494 de locuitori9; iar comuna Bereşti, cu

unicul ei sat, avea 868 de locuitori10.

În anul 1950, comuna a fost transferată raionului

Adjud din regiunea Putna, apoi (după 1952) din

regiunea Bârlad şi (după 1956) din regiunea

Bacău. În 1968, comunele au trecut la judeţul

Bacău, iar comunele Păncești şi Bereşti au fost

desfiinţate, iar satele lor au trecut la comuna

Sascut; au fost desfiinţate satele Bălcuţa şi

Fântânele (comasate cu Sascut-Sat), iar satele

Pănceşti-Târg şi Sascut-Târg au fost comasate şi

au format satul Sascut11.

Comuna Sascut ocupa o suprafaţă totală de

10.783,79 ha.

Conform Listei monumentelor istorice anexate la

Ordinul Ministrului Culturii nr. 2.828/2015,

pentru modificarea anexei nr. 1 la Ordinul

ministrului culturii și cultelor nr. 2.314/2004

privind aprobarea Listei monumentelor istorice,

7 Lahovari, George Ioan (1898). „Berești, com. rur., în jud. Putna”. Marele Dicționar Geografic al Romîniei. 1. București: Stab. grafic J. V. Socecu. pp. 378–379. 8 „Comuna Sascut în Anuarul Socec al României-mari”. Biblioteca Congresului SUA. 9 „Comuna Păncești în Anuarul Socec al României-mari”. Biblioteca Congresului SUA. 10 „Comuna Răchitoasa în Anuarul Socec al României-mari”. Biblioteca Congresului SUA 11 „Decretul nr. 799 din 17 decembrie 1964 privind schimbarea denumirii unor localități”. Monitoruljuridic.ro.

actualizată și a Listei Monumentelor Istorice

dispărute, cu modificările ulterioare din

24.12.2015, în comuna Sascut se regăsesc

următoarele monumente istorice12:

BC-I-s-B-00745 - Aşezare medievală, sat

SASCUT, comuna SASCUT, în dreapta

șoselei Sascut-Berești, pe terasa

superioară a râului Siret, în spatele fermei

zootehnice, datată din sec. XIV - XV;

BC-II-m-B-00790 - Biserica "Sf.

Pantelimon”, sat BEREŞTI, comuna

SASCUT, datează din anul 1859;

BC-II-m-B-00896 - Conacul Elias, sat

SASCUT, comuna SASCUT, datează din sec.

XIX;

BC-II-m-B-00898 - Biserica "Sf. Nicolae”,

sat SASCUT, comuna SASCUT, datează din

anul 1809;

BC-II-m-B-00897 - Şcoală, sat SASCUT,

comuna SASCUT, Str. Jaques M. Elias 2,

datează din anul 1906;

BC-IV-m-B-00941 - Monumentul eroilor

din războiul pentru independență, sat

SASCUT, comuna SASCUT, datează din

anul 1910;

12 http://www.cultura.ro/lista-monumentelor-istorice

18

Cadrul natural

Teritoriul administrativ al comunei din punct de vedere geomorfologic face parte din platforma Pănceşti

şi Lunca Siretului şi se desfăşoară pe trei unităţi de relief distincte şi anume:

Lunca Siretului;

Terasele Siretului;

Sectorul colinar premontan.

Figura nr. 2: Harta fizică a județului Bacău Sursa: http://pe-harta.ro/bacau/

19

Relieful și geomorfologia

Teritoriul comunei Sascut se încadrează geografic între terminația sudică a

Culmei Pietricica și lunca râului Siret.

Geomorfologic, teritoriul cuprinde atât zona de luncă, formată din roci

sedimentare aluvionare, cât și zona de terasă, formată din sedimente eoliene

sau nisipoase-argiloase și zona deluroasă, formată din roci sedimentare de

origine lacustră, roci care formează fundamentul Sarmațian și Pliocen al zonei

subcarpatice. Relieful este în procent de aproximativ 40% deluros, cu înălțimi

de cca. 250 metri în zona central-vestică, cu folosință în majoritate agricolă și

cu înălțimi mai mari în partea vestică, în majoritate împădurit. Despărțirea de

teritoriul comunelor de pe valea Trotușului (Coțofănești, Căiuți și Ștefan cel

Mare), se face în general pe culmea dealurilor cu înălțimi de 350-400 metri13.

Zona deluroasă este brăzdată de multe văi de mică întindere, toate colectate de

cele două văi principale – pârâurile Pănceștilor și Fântânelelor, cu lungimea de

cca. 14 km pe direcția vest-est, afluenți de mal drept ai Siretului.

În general, zona intravilană este ușor accesibilă drumurile principale din și

dintre sate sunt destul de bine întreținute, iar ulițele sunt scurte și cu pante

reduse.

Rețeaua hidrografică

Hidrografia teritoriului comunei Sascut este direct legată de râul Siret, care

delimitează, prin lacul de acumulare Berești, partea estică a extravilanului;

această legătură se exprimă atât prin apele de suprafață – toate văile sunt

colectate spre valea Siretului, cât și prin apele subterane, care în partea estică,

pe terasele inferioară și medie sunt legate de pânza de infiltrație a luncii

Siretului.

Lacul Bereşti are o lungime de aproximativ 15 kilometri şi lăţimi medii de 1

kilometru14. Caracteristic acestui lac este acumularea redusă a poluanţilor, fapt

deosebit de favorabil faunei din zonă. Acesta este supus unui proces de

colmatare mai lent, fapt ce conduce la existenţa unui relief subacvatic

accentuat şi la prezenţa unor zone întinse cu adâncimi mari, de peste 10 metri.

13 Planul Urbanistic General al comunei Sascut, anul 2004, p. 6 14 http://cre.naturabacau.ro

„” Intravilanul celor șapte

sate ale comunei, se

dezvoltă în principal pe

un relief plan, orizontal

sau cu înclinări de 5-

10%, cu stabilitatea

foarte bună.

„” Lacului Bereşti oferă

vizitatorilor peisaje

deosebite în care

alternează pădurea

specifică zonei de deal,

golfuri sălbatice sau

versanţi abrupţi.

20

Luciul de apă și zonele din coada lacului sunt

incluse în aria naturală protejată „Lacurile de

acumulare Buhuși – Bacău – Berești”, făcând parte

integrantă din rețeaua europeană de arii

protejate Natura 2000. Suprafața totală a zonei

inclusă în sit este de 2.253,7 ha. Lacul are o

importanță deosebită pentru cele aproximativ

160 de specii de păsări identificate aici, planul de

management desemnând un perimetru de 221,4

ha ca fiind zona de cuibărit și o suprafață de

1441,5 ha ca zona de iernare și pasaj. Habitatele

prielnice oferă condiții deosebite pentru fauna

piscicolă, amfibieni sau mamifere acvatice, în

zonă fiind semnalate inclusiv vidre15.

Caracteristici geotehnice

La nivelul comunei Sascut există patru unități

stratigrafice, care cuprind atât intravilanul cât și

extravilanul și anume:

15 http://cre.naturabacau.ro/?p=2235

a. Complexul aluviunilor grosiere, care

alcătuiește în totalitate terasa inferioară a

Siretului;

b. Complexul nisipos-argilos, care

alcătuiește o fâșie ce se identifică terasei

medii;

c. Complexul pământurilor loessoide,

asimilat terasei superioare; de remarcat

că în special în zona Păncești, erosiunea a

îndepărtat în mare parte acest strat,

indetificând până în apropierea

suprafeței, stratul grosier de pietriș cu

nisip, din baza terasei superioare;

d. Complexul argilos deluvial, care

alcătuiește stratigrafia cuaternarului

zonei deluroase și a văilor din partea

vestică, precum și rocile de bază ale

acestor zone16.

16 Planul Urbanistic General al comunei Sascut, anul 2004, p. 7

Fotografia nr. 4 – Lacul Berești Sursa: http://cre.naturabacau.ro

21

Caracteristici climatice

Comuna Sascut se încadrează într-un climat

temperat continental caracteristic zonei de

silvostepă; aceasta se datorează predominării

influenţei directe a maselor de aer continental, de

origine asiatică, care în general, iarna sunt uscate

şi reci, iar vara sunt calde sau chiar foarte calde şi

uscate. Ca urmare, precipitaţiile sunt reduse;

iarna acestea cad sub formă de zăpadă care este

frecvent viscolită. Pe parcursul anului repartiţia

precipitaţiilor este neuniformă, înregistrându-se

perioade secetoase cu o frecvenţă mai mare vara.

În anotimpurile de tranziție se resimt influențele

maselor de aer temperat-oceanice, iar în

anotimpul cald cele tropical-uscate. În timpul

iernii, sunt frecvente advecțiile de aer temperat-

continental din nord-est și est.

Un factor important care accentuează caracterul

excesiv al climatului din sezonul rece este

substratul, dominant neted și cu pondere ridicată

a suprafețelor acvatice. Acestea favorizează

intensificările vântului și scăderile accentuate de

temperatură.

Temperatura medie anuală de 9,1 grade Celsius

şi media precipitaţiilor în jur de 500 ml/mp/an17.

Luna cu cele mai bogate precipitaţii este luna

iunie, iar luna cea mai săracă fiind luna februarie.

Precipitațiile medii anuale sunt relativ reduse.

Vânturile cele mai frecvente sunt cele din nord-

vest. Vânturile sunt puternic influenţate de relief

atât în privinţa direcţiei, cât şi a vitezei.

Zona este străbătută de curenți reci, în special în

partea estică, unde acționează curenții din lungul

văii Siretului. Climatul zonei se caracterizează

prin alternanțe de ierni viscolite și apoi moderate.

Adâncimea maximă de îngheț este de 0,80-0,90

m, conform STAS 6054/77, „Adâncimi maxime de

îngheț”.

Încărcarea dată de zăpadă pe sol, pentru o

perioadă de revenire IMR = 50 ani: 2,5 kN/mp.

17 Strategia de dezvoltare a comunei Sascut pentru perioada 2008-2015, p. 13

22

Resurse primare și secundare

Resurse naturale

Resusele naturale constituie o componentă importantă a bogăției unei țări. De aceea, valorificarea

acestor resurse prin exploatarea atât a materiilor prime neregenerabile, cât și a celor regenerabile și

prelucrarea lor în procese necesare vieții, determină în mare măsură stadiul de dezvoltare economică și

socială, starea mediului și condițiile de trai ale populației.

Resurse naturale neregenerabile

În strânsă legătură cu condiţiile geologice şi

geomorfologice locale, subsolul comunei Sascut

este destul de limitat de resurse energetice

(petrol, gaze).

Resurse naturale regenerabile

Flora

Flora spontană este caracterizată de: mentă,

muşeţel, galbenele. Aceste plante la ora actuală se

găsesc în anumite zone ale păşunilor terenurilor

agricole, recoltarea lor se face neorganizat însă

uşor, uşor ele devin plante aducătoare de venit

pentru populaţie care timid încep să le cultive în

grădini sau terenuri proprietate.

Tot ca floră spontană se găsește și coada

şoricelului, pojarniţa, potbalul, pelinul, tătăneasa,

hreanul, şocul, măceşul, cătina18.

18 Strategia de dezvoltare a comunei Sascut pentru perioada 2008-2015, p. 13

Flora cultivată este reprezentată de: grâul,

porumbul, secara, mazărea, fasolea, lucerna,

zarzavatul, floarea soarelui, trifoiul, vița de vie,

inul, cânepa. Condiţiile pedoclimatice ce

caracterizează teritoriul comunei sunt prielnice

culturilor agricole ca cerealele, culturi tehnice şi

furajere care se regăsesc în zonele de câmpie, de

luncă, iar pe versanţii corespunzători ca expunere

şi valoare a pantei se pretează foarte bine

culturile viti-pomicole19.

Fauna

Cadrul natural, cu o bogată vegetaţie, se remarcă

printr-o diversitate ridicată. În pădurile comunei

se găsesc cerbi, căprioare, vulpi, jderi şi veveriţe.

În zona dealurilor: iepuri, viezuri, bursuci,

mistreţi şi în zonele mai joase, şoareci de pădure,

nevăstuici, raşi, pârşi.

19 Ibidem, p. 14

23

Bogată este şi categoria păsărilor, începând cu

neamul ciorilor şi continuând cu corbii, pupezele,

ciocănitoarele, piţigoii, mierlele, sturzii, gaiţele,

turturelele, prepeliţele, etc. Primăvara apar berze,

rândunele şi lăstuni, vin apoi privighetorile,

ciocârliile, cucii, cintezele. Între păsările de

noapte, amintim, bufniţa, huhurezul şi cucuveaua.

Dintre răpitoare, îşi fac deseori apariţia ulii.

Vin la rând reptilele (şerpi, broaşte, salamandre)

şi familiile greu de cuprins ale insectelor,

fluturilor, furnicilor şi altor numeroase gângănii

de tot felul.

În apele Siretului se întâlnesc şi o serie de specii

de interes piscicol: crap, ştiucă, șalău, fitofag.

Resursele de apă

Resursele de apă cuprind potenţialul hidrologic

format din apele de suprafaţă şi subterane, în

regim natural şi amenajat.

Resursele disponibile la nivelul localităţii Sascut

sunt reprezentate de:

râul Siret, care traversează teritoriul

comunei Sascut în partea de est a

acestuia;

reţeaua hidrografică este completată prin

mici cursuri de apă care au debit numai

la topirea zăpezilor şi la viituri şi care

formează afluenţi ai râului Siret;

surse de apă subterană, din care se

asigură alimentarea localităţilor

comunei20.

20

Strategia de dezvoltare a comunei Sascut pentru perioada 2008-2015, p. 81

Corpul de tip poros permebil se dezvoltă în

depozitele din lunca şi terasele râului Siret şi a

afluenţilor acestuia şi este de vârstă cuaternară.

Acviferul freatic este cantonat în nisipuri şi

pietrişuri cu bolovănişuri, acoperite de depozite

de argile, argile siltice sau nisipoase. Stratele

permeabile au grosimi medii de circa 5 metri.

Grosimi mai mari ale formaţiunilor acvifere se

înregistrează în zona staţiilor hidrogeologice

Hârleşti şi Gherăeşti, Bacău şi Sascut, unde

acestea ajung la circa 10 metri grosime, precum şi

la staţiile Adjud şi Ciorani unde grosimile

pietrişurilor sunt de 20 metri.

Între Răcăciuni şi Sascut, aluviunile se găsesc la

adâncimi de 0-14 m, nivelul apei subterane

situându-se la 1-5 m sub cota terenului. Debitele

au valori de 4,5-13,5 l/s, pentru denivelări de 0,2-

7,2 m, iar permeabilitatea este de 8-200 m/zi.

Ape de suprafaţă

Teritoriul comunei Sascut este traversat la limita

estică a acestuia (satul Bereşti) de râul Siret,

acesta colectând toate cursurile de apă minore

care străbat teritoriul analizat21.

Siretul, cel mai mare râu din ţară ca debit (222

m3/s la vărsare) străbate România pe direcţia

generală N – S pe o distanţă de 596 km (din

totalul de 706 km). Între intrarea în ţară (oraşul

Siret) şi sud de Adjud el străbate Podişul

Moldovei; la sud de Adjud intră în Câmpia

Română, menţinându-se în această unitate până

la vărsarea în Dunăre.

21 Idem

24

Ape subterane

Pe teritoriul aferent comunei Sascut, captările de

ape subterane sunt relativ reduse având 4 captări

subterane care alimentează cu apă 4 sate. Alte

câteva captări subterane sunt folosite de agenţi

economici care exploatând, calitatea de excepţie a

apei, cu un PH natural foarte mare au dezvoltat

afaceri de îmbuteliere şi comercializare.

În satul Sascut, pe teritoriul unei societăţi, există o

captare de apă subterană, ce se comercializează.

Apa naturală “PERLA MOLDOVEI” provine dintr-

un zăcământ de apă plată hidrogen-carbonatată,

sodică şi oligominerală (slab mineralizată) şi cu

un pH de 9,2 la sursă, aflat la 210 metri adâncime,

în dealurile din jurul localităţii Sascut22.

Apa este filtrată natural prin straturi de nisip,

pietriş cu nisip, bolovănişuri, argile siltice şi

nisipoase, pământ vegetal. Datorită acestei filtrări

22 http://www.apaalcalinapura.ro/despre-apa-alcalina-perla-moldovei

naturale şi a alcalinităţii ridicate “PERLA

MOLDOVEI” este microbiologic pură.

Conform buletinului de analiză efectuat de la-

boratorul SNAM (Societatea Nationala a Apelor

Minerale) sub numărul 624/21.05.2011 apa a fost

încadrată în rândul apelor alcaline cu beneficii

asupra sănătăţii corpului uman, astfel:

reduc secreţia, aciditatea şi motilitatea

stomacului;

fluidifică bila, favorizează depunerile de

glicogen în ficat;

scad colesterolul, alcalinizează urina;

fluidifică secreţiile mucoasei căilor

respiratorii.

Apă potabilă

La nivelul comunei, alimentarea cu apă potabilă

este asigurată de Serviciul Primăriei, sursele fiind

reprezentate de forajele amplasate pe teritoriul

satului Sascut pentru satele Sascut, Sascut-Sat şi

Fotografia nr. 5 – Râul Siret în comuna Sascut Sursa: https://maps.google.com/

25

Schineni, la Pănceşti alimentarea cu apă

realizându-se prin drenuri de suprafaţă, la

Conteşti este în lucru o reţea, iar în satul Bereşti

localnicii folosesc doar fântâni.

Indici de nepotabilitate s-au constatat în cazul

apei distribuite prin instalaţii mici sau surse

locale (fântâni, izvoare captate)23.

Ape uzate

Colectarea şi epurarea apelor uzate din satele

Sascut şi Schineni se face prin staţia de epurare

Sascut, staţie de epurare a căror lucrari de

modernizare au fost finalizate în cursul anului

2014.

Aerul

Calitatea aerului, la nivelul comunei, se

încadrează în limitele admise pentru indicatorii

monitorizaţi.

Resurse antropice

Regiunea Nord-Est este cea mai mare regiune de

dezvoltare a României în ceea ce privește

numărul de locuitori și suprafața deținută. Deși

regiunea Nord-Est are cea mai mare populație

dintre toate regiunile de dezvoltare, contribuția la

Produsul Intern Brut național este de numai

10,6% în 2010. Produsul Intern Brut al Regiunii

Nord-Est se cifra la 55.669 milioane lei în anul

2010, reprezentând doar 10,63% din PIB-ul

României.

Infrastructura rutieră a comunei Sascut este

reprezentată de drumul național DN 2, drumul

23 Strategia de dezvoltare locală a comunei Sascut, județul Bacău, 2014-2020 (variantă anul 2014), p. 82

județean DJ 119 și drumurile comunale care

asigură circulația în interiorul comunei. Cea mai

mare parte a drumurilor locale sunt asfaltate sau

pietruite, reţeaua acestora fiind în continuă

extindere ca urmare a dezvoltării rezidenţiale pe

care localitatea o cunoaşte în ultimii ani.

Suprafața totală a comunei Sascut este de 10.784

ha, din care 7.163 ha reprezintă suprafața

agricolă24.

La sfârșitul anului 2016, fondul locativ al comunei

Sascut se cifra la un număr de 4.19425 locuințe,

din care 25 proprietăți publice.

Comuna Sascut beneficiază de un sistem de

alimentare cu apă, canalizare și gaze naturale.

În comună există 12 unități de învățământ,

printre care și Liceul Tehnologic "Jacques M.

Elias".

În ceea ce privește domeniul sanitar, în comună

există 4 cabinete medicale (medicină de familie),

3 cabinete stomatologice și 4 farmacii.

Principalele obiective turistice din comuna Sascut

sunt: Biserica "Sf. Pantelimon”, Biserica "Sf.

Nicolae”, Conacul Elias, Lacul de acumulare

Bereşti.

24 Date furnizate de Primăria comunei Sascut 25

INS România, Baza de date Tempo-Online

26

Resurse energetice

Conform ”Studiului privind evaluarea potențialului energetic actual al surselor regenerabile de energie în

România (solar, vânt, biomasă, microhidro, geotermie), identificarea celor mai bune locații pentru

dezvoltarea investițiilor în producerea de energie electrică neconvențională” publicat de Ministerul

Economiei, Comerțului și Mediului de Afaceri în 2010, Regiunea Nord-Est dispune de potențial important

în producerea de energie solară, energie eoliană și biomasă.

Comuna Sascut deține un potențial bun în ceea ce

privește valorificarea resurselor de energie

regenerabilă. De aceea, profitând de dinamica

vânturilor fie în interiorul văilor, unde masele de

aer se canalizează, fie pe înălțimile descoperite,

comuna are un potențial crescut în ceea ce

privește energia eoliană, care poate fi utilizată la

producerea electricității.

Studiind harta solară a României, se constată că

Sascut se află în zona de însorire galbenă

(4.781,2-4.891.9 MJ/mp), propice reținerii

energiei solare, care este gratuită, în totalitate

ecologică, nu emite noxe, nu produce reziduuri,

este inepuizabilă și nu implică instalații de

prelucrare sau transport a resurselor.

Figura nr. 3: Harta solară a României Sursa: http://energystreet.ro

27

Situația demografică

Populaţia nu este doar un agregat statistic, o sumă de indivizi, un număr sau un sistem relativ autonom

determinat de naşteri şi de decese; populaţia se caracterizează printr-o mare complexitate, prin

interdependenţe în care factorii biologici se înlănţuiesc cu cei sociali, economici, culturali. Mai mul decât

atât, dimensiunii cantitative a populaţiei i se adaugă tot mai pregnant caracteristici calitative, pe măsura

progresului social-economic. Este deci pe deplin explicabil de ce pe primul plan se situează astăzi calitatea

populaţiei, calitatea vieţii, iar măsura cea mai deplină a acesteia ne dau indicatorii sociali.

Structura demografică a populației

Evoluția populației – scurt istoric

La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna făcea

parte din plasa Răcăciuni a județului Putna și era

formată din satele Bălcuța, Conțești, Fabrica

Zaharină, Fântânele, Sascut, Schineni și Valea

Nacului, având în total 2.414 locuitori.

În comună era o fabrică de zahăr, trei biserici și o

școala mixtă cu 109 elevi. La acea vreme, pe

teritoriul actual al comunei mai funcționau în

aceeași plasă și comunele Berești și Păncești.

Comuna Păncești era formată din satele

Fântânele, Păncești și Târgul Păncești, cu 2.069

de locuitori ce trăiau în 548 de case; aici existau

o biserică și o școală mixtă cu 77 de elevi.

Comuna Berești avea doar satul de reședință, o

biserică și o populație de 872 de locuitori ce

trăiau în 205 case.

Anuarul Socec consemnează comunele în plasa

Trotuș a aceluiași județ. Comuna Sascut avea

2.621 de locuitori în satele Bălcuța, Conțești,

Fântânele, Sascut, Schineni, Târgu Sascut și Valea

Nacului; comuna Păncești avea aceeași alcătuire

și 2.494 de locuitori; iar comuna Berești, cu

unicul ei sat, avea 868 de locuitori.

În anul 1950, comuna a fost transferată raionului

Adjud din regiunea Putna, apoi (după 1952) din

regiunea Bârlad și (după 1956) din regiunea

Bacău. În anul 1968, comunele au trecut la

județul Bacău, iar comunele Păncești și Berești au

fost desființate, iar satele lor au trecut la comuna

Sascut; au fost desființate satele Bălcuța și

Fântânele (comasate cu Sascut-Sat), iar satele

Păncești-Târg și Sascut-Târg au fost comasate și

au format satul Sascut.

28

Tabel nr. 1 – Evoluția populației pe localități componente în perioada 1977-2002

Localitatea Anul

1977

Anul

1992

Anul

1995

Anul

1997

Anul

1998

Anul

1999

Anul

2000

Anul

2001

Anul

2002

Sascut 1.518 2.418 2.438 2.436 2.436 2.444 2.464 2.467 2.434

Berești 1.512 1.435 1.455 1.468 1.580 1.646 1.465 1.468 1.432

Conțești 820 674 694 696 676 684 684 685 598

Păncești 3.558 2.997 3.014 3.019 3.009 3.017 3.027 3.027 2.828

Sascut-Sat 2.702 2.178 2.198 2.197 2.187 2.195 2.203 2.209 2.143

Schineni 645 589 608 605 602 10 610 610 582

Valea

Nacului 274 213 215 216 206 214 214 210 150

TOTAL 11.029 10.504 10.622 10.637 10.574 10.628 10.667 10.676 10.167

Sursa datelor: Planul Urbanistic General al comunei Sascut, anul 2004

Începând cu anul 2008,

populația comunei Sascut a

înregistrat scăderi anuale

continue până la nivelul

anului 2016, înregistrând o

mică creștere la nivelul

anului 2012. În ceea ce

privește distribuția pe sexe a

populației comunei, se poate

observa o pondere mai mare

a populației de sex masculin,

mai puțin la nivelul anilor

2011-2014 când numărul

persoanelor de sex feminin îl

depășește pe cel al

persoanelor de sex masculin.

Tabel nr. 2 - Volumul populației comunei Sascut (2006-2016)

Anul Număr total

locuitori Număr locuitori pe sexe

2006 10.346 5.180 Masculin

5.166 Feminin

2007 10.396 5.218 Masculin

5.178 Feminin

2008 10.448 5.248 Masculin

5.200 Feminin

2009 10.395 5.216 Masculin

5.179 Feminin

2010 10.323 5.174 Masculin

5.149 Feminin

2011 10.262 5.129 Masculin

5.133 Feminin

2012 10.311 5.146 Masculin

5.165 Feminin

2013 10.237 5.115 Masculin

5.122 Feminin

2014 10.161 5.071 Masculin

5.090 Feminin

2015 10.092 5.048 Masculin

5.044 Feminin

2016 9.980 4.993 Masculin

4.987 Feminin

Sursa datelor: INS România, Baza de date Tempo-Online

29

Figura nr. 4 - Evoluția populației comunei Sascut (2006-2016)

Sursa datelor: INS România, Baza de date Tempo-Online

Figura nr. 5 - Evoluția populației comunei Sascut și a jud. Bacău în

perioada anilor 2006-2016

Sursa datelor: INS România, Baza de date Tempo-Online

Figura nr. 1 vine să

evidențieze și din punct de

vedere grafic trendul

ascendent al numărului de

locuitori de la nivelul

comunei Sascut. Concret, se

evidențiază o scădere cu

aproximativ 5 procente în

2016, față de valorile

înregistrate în anul 2008.

Analizând din punct de

vedere comparativ, evoluția

populației comunei Sascut cu

cea a populației județului

Bacău se poate observa o

evoluție similară începând

cu anul 2008, și anume una

de scădere continuă a

numărului de locuitori, cu

mică creștere înregistrată în

anul 2012 la nivelul comunei

Sascut.

30

Densitatea populației

Densitatea populației reprezintă numărul de persoane pe unitatea de suprafață, măsurându-se, în

general, în persoane pe kilometru pătrat și obținându-se prin împărțirea numărului de locuitori la

suprafață în kilometri pătrați.

Tabel nr. 3 - Densitatea populației comunei Sascut și a județului Bacău (2006, 2016)

Suprafața

totală

(km2)

Număr

locuitori 2006

Densitatea

populației 2006

Număr locuitori

2016

Densitatea

populației

2016

Comuna Sascut 107,84 10.346 96 9.980 93

Județul Bacău 6.620 761.003 115 745.279 113

Sursa datelor: INS România, Baza de date Tempo-Online

În strânsă legătură cu evoluția pe care a avut-o

populația la nivelul anilor 2006-2016 este și

densitatea acesteia. Densitatea populației

comunei Sascut a înregistrat o scădere continuă

de-a lungul anilor. Dacă la nivelul anului 2006

înregistra 96 de locuitori/km2, în anul 2016

ajunsese la mai puțin de 93 locuitori/km2.

Situația este similară și la nivelul județului

Bacău, densitatea populației județului

înregistrând o scădere în perioada 2006-2016,

de la 115 locuitori/km2 la mai puțin de 113

locuitori/km2.

Structura populației pe sexe

Distribuţia pe sexe a populaţiei comunei Sascut este puțin diferită față de cea a județului Bacău, în

comună ponderea persoanelor de sex masculin aflându-se într-o proporție puțin mai mare. Se poate

observa un echilibru între ponderea populaţiei feminine – 49,97% (4.987 femei) şi a celei masculine –

50,03% (4.993 bărbaţi) de la nivelul comunei Sascut, la nivelul judeţului Bacău, populaţia feminină

predominând cu 50,55% (376.702 femei) în fața populaţiei de sex masculin 49,45% (368.577 bărbați).

Tabel nr. 4 - Structura populației pe sexe (2016)

Număr %

Comuna Sascut

Total 9.980 100

Masculin 4.993 50,03

Feminin 4.987 49,97

Județul Bacău

Total 745.279 100

Masculin 368.577 49,45

Feminin 376.702 50,55

Sursa datelor: INS România, Baza de date Tempo-Online

31

Structura populației pe grupe de vârstă

Tabel nr. 5 - Structura populației comunei Sascut pe vârste (2006, 2016)

Grupe de vârstă Număr %

Anul 2006 Anul 2016 Anul 2006 Anul 2016

0-14 ani 1.621 1.446 15,67 14,49

15-64 ani 6.755 6.644 65,29 66,57

65+ ani 1.970 1.890 19,04 18,94

Sursa datelor: INS România, Baza de date Tempo-Online

La nivelul anului 2006, datele evidențiază, pe

ansamblul comunei Sascut, următoarea

distribuție pe principalele grupe de vârstă:

populaţia cu vârste cuprinse între 0-14 ani -

populaţie tânără - reprezenta 15,67% din total,

proporţia celor în vârstă de muncă era de 65.29%,

iar cei cu vârste de peste 65 de ani – vârstnicii -

reprezentau 19,04%.

Conform ultimelor date statistice, structura

populației pe grupe mari de vârstă la nivelul

anului 2016 avea următoarea structură:

ponderea populaţiei tinere (0-14 ani) – 14,49%,

ponderea populaţiei în vârstă de muncă –

66,57%, iar a celei vârstnice – 18,94%.

Comparativ cu anul 2006, ponderea populaţiei

tinere a cunoscut, până în anul 2016, o

descreștere cu aproximativ 11%.

Din punct de vedere procentual, grupa de vârstă

care a înregistrat creșteri, a fost cea cu vârste

cuprinse între 15 și 64 de ani (populația aptă de

muncă). Deși ca număr populația aptă de muncă

s-a diminuat de la 6.755 persoane la 6.644

persoane, ponderea din populația totală a crescut

datorită descreșterii numărului de tineri și de

vârstnici între anii 2006 și 2016.

Scăderea ponderii populaţiei tinere şi existența

unui număr considerabil de persoane cu vârste

peste 65 de ani, pun în evidenţă fenomenul de

îmbătrânire demografică. Analiza populaţiei

comunei pe grupe mici de vârstă în perioada

2006-2016, evidenţiază reduceri importante ale

populaţiei pe grupele de vârstă 0-39 ani, 45-54

ani și 50-74 ani. Simultan se înregistrează creșteri

importante de populație cu vârste cuprinse între

40 și 49 ani și peste 74 ani. Se poate observa și

faptul că evoluția natalității indică un trend

descendent a acesteia.

Piramida vârstelor

Compoziţia pe vârstă şi sexe a populaţiei are o

importanţă deosebită din punct de vedere

demografic, ea determinând, într-o măsură

decisivă, potenţialul biologic de creştere a unei

populaţii şi influenţând nivelul tuturor

componentelor schimbării populaţiei. Din punct

de vedere socio-economic ea condiţionează

32

semnificativ mărimea potenţială a forţei de

muncă, structura cererii de bunuri şi servicii,

structura ocupaţională a populaţiei, etc.

Cunoaşterea structurii populaţiei pe vârste

permite anticiparea tendinţei de dezvoltare a

unor fenomene demografice deja instalate, dintre

care cel mai important este îmbătrânirea

demografică.

Conform piramidei vârstelor, populația comunei

Sascut este mai mult de 50% de sex masculin

acest fapt fiind cel mai bine reprezentat la nivelul

grupelor de vârsta între 0-4 ani și 15-59 ani, adică

în rândul persoanelor apte de muncă. Femeile

sunt mai bine reprezentate în cadrul grupelor de

vârsta 5-14 ani și peste 60 de ani, adică în rândul

tinerilor și a vârstnicilor.

De asemenea, în anul 2016 se înregistrează o

valoare mare în rândul populației adulte, baza

piramidei (populația tânără, copiii) tinzând să se

îngusteze. Astfel, în viitor se prevede o micșorare

a numărului persoanelor adulte, respectiv a

persoanelor apte de muncă și o explozie a

populației vârstnice, aspect nu tocmai pozitiv,

raportul de dependență crescând substanțial.

Cea mai mare proporție a populației este

înregistrată în cadrul grupei de vârstă 40-49 ani,

aspect ce s-ar putea justifica prin celebrul decret

770 din 1966 dat de Nicolae Ceaușescu, decret

prin care interziceau întreruperile de sarcină,

“liberalizate” de către Dej în 1957. Consecinţele

decretului s-au văzut din anul imediat următor,

respectiv anul 1967.

Figura nr. 6 – Piramida vârstelor la nivelul anului 2016

Sursa datelor: INS România, Baza de date Tempo-Online

33

Creşterea previzionată a populaţiei în vârstă,

apreciem că va conduce la sporirea nevoilor din

domeniul asistenţei sociale şi medicale,

învăţământul fiind chemat să răspundă prin

oferta de formare la această realitate, atât prin

planurile de şcolarizare cât şi prin curriculum

adaptat.

Ponderea mare a populaţiei cu vârsta între 25-49

de ani va conduce la o creşterea a nevoilor de

formare continuă. Acest fapt reprezintă o

importantă oportunitate pentru unităţile şcolare

interesate în compensarea diminuării populaţiei

şcolare.

Amploarea şi ritmul vieţii socio-economice în

zona studiată sunt direct influenţate de evoluţia

demografică în general şi de mişcarea naturală,

dar mai ales de procesul de îmbătrânire

demografică. Efectele acestora pot fi puse în

evidenţă de raportul de dependenţă după vârstă.

Dezvoltarea socio-economică este direct

influenţată de evoluţia demografică în general

precum şi de mişcarea naturală, migratorie şi de

procesul de îmbătrânire demografică în special.

Efectele acestora pot fi puse în evidenţă de

raportul de dependenţă după vârstă care exprimă

raportul dintre populaţia în vârstă de muncă (15-

64 ani) şi restul populaţiei şi ne arată sarcina

socială pe care o suportă segmentul populaţiei

adulte care are cea mai importantă contribuţie la

realizarea bugetului familial şi are de asemenea

un rol activ în formarea tinerei generaţii.

Raportul de dependență

Raportul de dependenţă după vârstă reprezintă

raportul (exprimat în procente), dintre numărul

populaţiei de vârstă tânără (0 - 14 ani) şi al

populaţiei de vârstă bătrână (peste 65 ani) şi

numărul populaţiei de vârstă adultă (15 - 64 ani).

Acest raport exprimă presiunea populaţiei tinere

şi a celei vârstnice, numărul de dependenți minori

și vârstnici care revin în medie la 1000 de

persoane aflate în vârsta de muncă (potențial

activ economic). Trebuie făcută aici precizarea că,

pe de o parte, nu toți cei în vârstă de până la 15

ani și, mai ales, în vârstă de peste 65 ani sunt

economic inactivi, după cum nici toți cei în vârstă

de 15-64 ani sunt economic activi.

Raportul de dependenţă după vârstă, în anul

2006, stabilea la nivelul comunei un număr de

532 dependenţi minori şi vârstnici ce revin la

1000 de persoane în vârstă de muncă, valoarea

acestui indicator înregistrând o scădere în 2016,

și ajungând la 502 dependenţi minori şi vârstnici

la 1000 persoane în vârstă de muncă.

Cum era de aşteptat, scăderea valorii raportului

de dependenţă demografică în cei 10 ani are loc

pe seama unui număr redus de tineri cu vârste

cuprinse între 0-14 ani în anul 2016.

Tabel nr. 6-Raportul de dependență (2006, 2016)

Anul 2006

Anul 2016

Persoane cu vârste cuprinse între 15 și 64 ani – apte de muncă

6.755 6.644

Restul populației 3.591 3.336

Raportul de dependență (%0)

532 502

Sursa datelor: INS România, Baza de date Tempo-Online

34

Structura populației după etnie

Tabel nr. 7 - Structura populației după etnie (anul 2011)

Etnie Comuna

Sascut

Județul

Bacău România

Comuna

Sascut %

Județul

Bacău %

România

%

Români 7.866 558.507 16.792.868 91,8 90,6 83,4

Maghiari 5 4.208 1.227.623 0,1 0,7 6,1

Rromi 227 15.284 621.573 2,7 2,5 3,1

Alte etnii 466 38.169 1.479.577 5,4 6,2 7,4

Sursa datelor: Recensământul populaţiei, gospodăriilor şi locuinţelor - 2011

Conform tabelului de mai sus, cel mai bine

reprezentată este populaţia de etnie română

(92%), medie superioară celor înregistrate la

nivel de judeţ (90,6%) și la nivel național

(83,4%). Populația de etnie maghiară este slab

reprezentată la nivel de comună, doar 5 locuitori

fiind de această etnie.

În ceea ce privește populația de etnie romă,

aceasta este în proporție de 2,7% la nivelul

comunei Sascut, procent superior celui de la

nivelul județului Bacău (2,5%) și inferior celui de

la nivel național (3,1%). Prezenţa minorităţii

rome impune soluţii pentru asigurarea accesului

la educaţie şi formare profesională şi sprijinirea

acestui grup defavorizat.

Structura populației după limba maternă

Tabel nr. 8 - Structura populației după limba maternă (anul 2011)

Limba maternă

Comuna Sascut

Județul Bacău

România Comuna Sascut %

Județul Bacău %

România %

Română 8.114 567.584 17.263.561 99,8 97,3 90,7

Maghiară 3 5.152 1.268.444 0,04 0,9 6,6

Romani 9 8.933 247.058 0,1 1,5 1,3

Altă limbă maternă

2 1.921 264.704 0,02 0,3 1,4

Sursa datelor: Recensământul populaţiei, gospodăriilor şi locuinţelor - 2011

Pentru majoritatea locuitorilor comunei Sascut

(99,8%), limba maternă este limba română, mai

puțin pentru 9 locuitori a căror limbă maternă

este limba romani și 3 locuitori vorbitori de limbă

maghiară.

33

Structura populației după religie

Tabel nr. 9 - Structura populației după religie (anul 2011)

Religie Comuna Sascut

Județul Bacău

România Comuna Sascut %

Județul Bacău %

România %

Ordodoxă 7.249 473.673 16.367.267 89,2 81,1 85,9

Romano-catolică

522 95.220 869.246 6,4 16,3 4,6

Greco-catolică

3 365 160.275 0,04 0,1 0,8

Baptistă 4 662 118.003 0,05 0,1 0,6

Penticostală 36 5.444 367.938 0,4 0,9 1,9

Adventistă de ziua a șaptea

8 2.194 85.902 0,1 0,4 0,5

Alte religii 306 6.032 1.075.136 3,8 1,1 5,7

Sursa datelor: Recensământul populaţiei, gospodăriilor şi locuinţelor - 2011

Religia cea mai reprezentativă atât la nivel de

comună, cât şi la nivel judeţean și național este

cea ortodoxă, ponderile înregistrate fiind peste

80%. Cel mai mare procentaj se înregistrează la

nivelul comunei Sascut 89,2%.

La nivelul comunei Sascut au fost declarate 522

persoane de religie romano-catolică, 3 persoane

de religie greco-catolică. 4 persoane de religie

baptistă, 36 penticostali, 8 persoane de religie

adventistă de ziua a șaptea, și 306 persoane au

alte religii.

Mișcarea naturală

Cele două tipuri de mişcări care determină volumul şi structura unei populaţii sunt: mişcare naturală cu

cele două fenomene pe care le surprinde – natalitate şi mortalitate – sintetizată prin sporul natural şi

mişcarea migratorie.

Natalitatea, ca fenomen demografic, este măsurată prin rata natalităţii care reprezintă numărul de copii

născuţi vii la 1000 de locuitori într-o perioadă determinată (un an calendaristic).

Tabel nr. 10 - Evoluția numărului de născuți vii în perioada anilor 2007-2016

Evoluția numărului de născuți vii

2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016

Comuna Sascut

99 73 101 84 94 102 94 64 68 72

Județul Bacău

8,067 7,880 7,542 7,305 6,858 6,981 7,620 6,576 6,857 5,979

Sursa datelor: INS România, Baza de date Tempo-Online

36

Tabel nr. 11 - Evoluția ratei natalității în perioada anilor 2007-2016

Evoluția ratei natalității (%0) Media (%0) 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016

Comuna Sascut

9.52 6.99 9.72 8.14 9.16 9.89 9.18 6.30 6.74 7.21 8.28

Județul Bacău

10.61 10.38 9.95 9.66 9.10 9.28 10.16 8.79 9.17 8.02 9.51

Sursa datelor: INS România, Baza de date Tempo-Online

În perioada 2007-2016, conform datelor furnizate

de INSSE (Baza Tempo-Online), în comuna Sascut

rata medie a natalităţii a avut valoarea de 8,28‰,

situându-se la un nivel inferior față de media

județeană (9,81‰). Valorile anuale înregistrate

în această perioadă au variat între 6,30‰, în

2014 (când s-au înregistrat doar 64 născuți vii) şi

9,89‰, în 2012.

Mortalitatea se măsoară tot cu ajutorul unei rate care reprezintă numărul celor decedaţi la 1000 de

locuitori într-o perioadă determinată (un an calendaristic), iar importanţa acestui fenomen demografic

derivă din faptul că el este şi un indicator al calităţii vieţii, fiind direct influenţat de factori socio-

economici, precum accesul la serviciile de sănătate şi nivelul de educaţie, dar şi de factori ecologici.

Tabel nr. 12 - Evoluția numărului de decese în perioada anilor 2007-2016

Evoluția numărului de decese

2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016

Comuna Sascut

139 167 151 155 151 153 140 141 160 170

Județul Bacău

8,154 8,147 8,260 8,627 8,134 8,309 8,471 8,465 8,569 8,637

Sursa datelor: INS România, Baza de date Tempo-Online

Tabel nr. 13 - Evoluția ratei mortalității în perioada anilor 2007-2016

Evoluția ratei mortalității (%0) Media (%0) 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016

Comuna Sascut

13.37 15.98 14.53 15.02 14.71 14.84 13.68 13.88 15.85 17.03 14.89

Județul Bacău

10.73 10.73 10.90 11.41 10.79 11.05 11.29 11.31 11.46 11.59 11.13

Sursa datelor: INS România, Baza de date Tempo-Online

Rata medie a mortalităţii în comuna Sascut a fost

de 14,89‰, rată net superioară mediei. Acest fapt

poate fi pus pe seama diferențelor determinate la

nivelul structurii pe vârste a populaţiei (populație

tânără în număr mic și populație cu vârsta de

peste 60 de ani, numeroasă).

În ceea ce priveșe evoluția ratei mortalității la

nivel județean, putem observa că aceasta

înregistrează un trend ascendent între anii 2007

și 2016. Această evoluție poate fi justificată de

creșterea numărului de decese datorate

caracteristicilor serviciilor de sănătate, precum

calitatea şi acccesibilitatea acestora și a

fenomenului de îmbătrânire demografică.

36

Sporul natural este un indicator care reflectă echilibrul existent între cele două fenomene: natalitate şi

mortalitate. El evidenţiază creşterea naturală a unei populaţii şi se calculează ca diferenţă între numărul

de naşteri şi cel de decese care au avut loc într-un an raportat la volumul populaţiei.

Tabel nr. 14 – Evoluția ratei sporului natural în perioada anilor 2007-2016

Evoluția sporului natural (%0) Media (%0) 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016

Comuna Sascut

-3.85 -9.00 -4.81 -6.88 -5.55 -4.95 -4.49 -7.58 -9.12 -9.82 -6.60

Județul Bacău

-0.11 -0.35 -0.95 -1.75 -1.69 -1.77 -1.13 -2.52 -2.29 -3.57 -1.61

Sursa datelor: INS România, Baza de date Tempo-Online

Cea mai mică medie a ratelor sporului natural

este de -6,60%0 înregistrată la nivelul comunei

Sascut, în timp ce media ratelor sporului natural

județean are o valoare de -1,61%0.

Media ratelor sporului natural de la nivelul

comunei Sascut înregistrează o valoare dramatic

de mică, aceasta datorându-se unui număr foarte

mare de decese comparativ cu numărul

nașterilor, populația comunei fiind foarte

îmbătrânită.

În ceea ce privește evoluția sporului natural la

nivel județean, acesasta cunoaște un trend

descendent negativ pe perioada anlizată,

respectiv 2007-2016, cu o mică creștere în anul

2013. Acest regres general are loc din cauza

fenomenului de îmbătrânire demografică ce este

din ce în ce mai prezent la nivelul țărilor

dezvoltate și a celor în curs de dezvoltare.

Dacă la nivel județean, rata sporului natural

urmează o traiectorie relativ descrescătoare pe

perioada anilor 2007-2016, la nivelul comunei

Sascut, rata sporului natural oscilează cu

fluctuații mari pe perioada analizată (vezi figura

4).

Figura nr. 7 – Evoluția sporului natural în perioada

anilor 2007-2016

Sursa datelor: INS România, Baza de date Tempo-Online

Cea mai mare valoare a ratei sporului natural, -

3,85%0, s-a înregistrat la nivelul anului 2007,

urmând ca în anul 2008 să scadă brusc la 9%0.

Cea mai scăzută rată a sporului natural s-a

înregistrat la nivelul anului 2016, respectiv -

9,82%0.

38

Mișcarea migratorie

Evoluţia volumului populaţiei este influenţată nu

doar de mişcarea naturală a acesteia, ci şi de

mişcarea migratorie. Migraţia reprezintă

totalitatea stabilirilor şi plecărilor cu domiciliu

înregistrate la nivelul unei unităţi administrativ-

teritoriale.

Până în anul 1990, se înregistra o migraţie către

centrele urbane apropiate: Bacău, Comănești,

Onești, Adjud, Focșani (ca centre economice

polarizante). Tinerii, plecau mai întâi pentru a

studia (în general licee cu profil industrial şi şcoli

profesionale), apoi primeau locuinţă şi loc de

muncă. Exista şi o migraţie zilnică, cunoscută sub

numele de navetism, practicată de către elevi şi

de populaţia activă (ca forţă de muncă) către

centrele urbane.

După 1990, graniţele s-au deschis şi tinerii au

migrat în căutarea unui loc de muncă, pentru

asigurarea existenţei zilnice şi a unor venituri

substanţiale, mai întâi în ţări precum Turcia şi

Italia. Începând cu anii 1998 şi 2000 populaţia din

comună, a cunoscut o scădere accentuată. Tinerii

au plecat în special în Italia, Spania şi Anglia, dar

au ajuns şi în Grecia, Cipru, Norvegia, Austria,

Germania etc. Cei mai mulţi dintre aceştia,

prestează o muncă brută (în construcţii) sau

servicii neagreate de populaţia autohtonă a ţării

respective (asistenţă socială – îngrijire bătrâni).

Evoluția numărului plecărilor cu domiciliul pe

perioada 2006-2015 din comuna Sascut urmează

trendul celei de la nivel județean.

În principal cele două evoluții oscilează, numărul

plecărilor din anul 2006 nefiind cu mult diferit de

cel din anul 2015, acesta din urmă fiind puțin

superior.

Cele mai multe plecări cu domiciliul din comuna

Sascut au avut loc în anul 2010, 175 de persoane

plecând din localitate, iar cele mai puține plecări

cu domiciliul, 122 la număr, s-au înregistrat la

nivelul anului 2011.

Tendinţa actuală este de migraţie a populaţiei, cu

domiciliul sau cu reşedinţa, şi se manifestă

dinspre marile centre urbane, către periferia lor.

Mulți dintre aceştia s-au stabilit definitiv, au

întemeiat familii mixte, au cumpărat case. Unii şi-

au construit locuinţe în localitatea de unde au

plecat, iar alţii s-au întors şi au deschis afaceri de

familie.

Figura nr. 8 – Evoluția numărului plecărilor cu

domiciliul în perioada anilor 2006-2015 Sursa datelor: INS România, Baza de date Tempo-Online

39

Ca în situația plecărilor, evoluțiile stabilirilor cu

domiciliul în comuna Sascut și în județul Bacău

sunt în cea mai mare parte similare, dar în acest

caz până la nivelul anului 2013.

Cele mai multe stabiliri cu domiciliul în comuna

Sascut, 242 la număr, s-au înregistrat în anul

2008, iar cele mai puține, 117 de stabiliri cu

domiciliul, au avut loc în anul 2013.

Analizând tabelul de mai jos, se poate observa că

media ratei migrației la nivelul comunei Sascut

este net superioară mediei județene, pe perioada

anilor 2006-2015, înregistrându-se mai multe

stabiliri cu domiciliul decât plecări. Cea mai mare

rată a migrației s-a înregistrat în anul 2008

(8,23%0), iar cea mai mică, la nivelul anului 2013

(-2,64%0). Un aspect pozitiv este reprezentat de

faptul că la nivelul comunei Sascut în majoritatea

anilor s-au înregistrat valori pozitive ale ratei

migrației.

Nu putem spune același lucru și despre media

ratei migrației de la nivelul județului Bacău, unde

aceasta se înregistrează cu o valoare negativă pe

tot parcursul perioadei analizate, exceptând anul

2014, acest fapt reflectând scăderea volumului

populației pe baza migrației.

Tabel nr. 15 - Evoluția ratei migrației în perioada anilor 2006-2015

Evoluția ratei migrației (%0) Media (%0) 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015

Comuna Sascut

2.80 6.25 8.23 -1.54 0.29 2.92 5.24 -2.64 0.59 1.19 2,33

Județul Bacău

-0.21 -0.13 -0.13 -0.14 -0.27 -0.13 -0.10 -0.07 0.17 -0.06 -0,11

Sursa datelor: INS România, Baza de date Tempo

40

Mediul economic local

Potrivit Strategiei Europa 2020, recenta criză economică a afectat într-o mare măsură întregul

continent, „progresele constante în materie de creştere economică şi de creare de locuri de muncă

înregistrate în ultimii zece ani fiind anulate”.

O analiză viabilă a contextului economic actual al comunei Sascut impune o trecere informațională de la

contextul național către cel regional, județean și local și o analiză comparativă a indicatorilor economici

reprezentativi în acest sens.

Aspecte generale

Conform datelor transmise de Primăria Comunei

Sascut în cadrul sectorul economic al comunei

activează un numar de 98 agenți economici, ce

dețin punctul de lucru/sediul social în comună.

Repartizarea după forma de organizare este

evidențiată în tabelul de mai jos.

Tabel nr. 16 - Distribuţia agenţilor economici din comuna Sascut pe forme de organizare

Forma juridică de organizare Numărul agenților

economici

PFA 4

PF 3

II 18 AF 3

IF 4

SRL 58

SA 4

TOTAL 98 Sursa datelor: Date furnizate de Primăria comunei Sascut

La nivelul anului 2016, densitatea

întreprinderilor din comuna Sascut era de 9,81

de unități la 1.000 de locuitori.

Activitățile economice sunt majoritar concentrate

în sectorul terțiar – servicii, ocupând 84% din

sectoarele economice, sectorul secundar –

industrii – are o pondere de 9%, pe când restul

întreprinderilor își desfășoară activitatea în

sectorul primar – agricultură, silvicultură,

pescuit (într-un procent de 7%).

41

Repartiția întreprinderilor din comuna Sascut, pe sectoare ale economiei

respectă următoarea distribuție:

Figura nr. 9 – Repartiția întreprinderilor pe principalele sectoare ale economiei

Sursa datelor: Date furnizate de Primăria Comunei Sascut

Dezvoltarea economică este încă defectuoasă, datorită lipsei unei strategii de

dezvoltare a întreprinderilor, a managementului, a resurselor de menținere a

investițiilor, cu pierderea piețelor de desfacere și reducerea nivelului de

competitivitate al produselor.

În ceea ce priveşte numărul mediu de salariaţi din comuna Sascut, aceştia

erau în număr de 543 în anul 2015, având o pondere de doar 8% din totalul

populaţiei apte de muncă, ceea ce reflectă insuficienţa ofertei locurilor de

muncă de pe plan local pentru a absorbi forța de muncă disponibilă în

comuna Sascut.

Tabel nr. 17 – Numărul mediu de angajați din comuna Sascut

2012 2013 2014 2015

Comuna Sascut 578 615 563 543 Sursa datelor: INS România, Baza de date Tempo

Se constată un declin de circa 12% la nivelul anului 2015, a populației

angajate, față de anul 2013. Această situaţie a fost determinată printre altele,

de instabilitatea economică ce şi-a pus amprenta asupra activităţii

întreprinderilor dar şi de numărul mic de întreprinderi din comuna Sascut

raportat la forța de muncă existentă.

„” Densitatea

întreprinderilor din

comuna Sascut era de

9,81 de unități la 1.000

de locuitori.

„” Ponderea numărului de

salariați înregistrați la

nivelul anului 2015

reprezenta doar 8% din

totalul populației apte

de muncă.

42

„” În perioada 2012-2016,

numărul șomerilor

înregistrați la nivelul

comunei Sascut a

înregistrat un parcurs

oscilant.

„” În prezent, agricultura

nu este îndejuns

valorificată în comuna

Sscut, aceasta putând

constitui o oportunitate

în vederea dezvoltării

zonei.

Mai mult decât atât, de evidențiat este și evoluția numărului de șomeri

existenți la nivelul comunei Sascut, care a înregistrat un parcurs oscilant în

perioada 2012-2016, cu o ușoară scădere în intervalul 2014-2015, urmată de

o creștere la nivelul anului 2016.

Tabel nr. 18 – Numărul șomerilor din comuna Sascut

2012 2013 2014 2015 2016

Comuna Sascut

125 150 86 69 95

Sursa datelor: Adresa nr. 4893 din 10.08.2017 transmisă de ANOFM

Agricultura

Lumea satului prezintă dezechilibre socio-economice importante, ceea ce face

din mediul rural românesc un spațiu expus riscurilor sociale.

Evidenta subdezvoltare a celor mai multe dintre sate, supraocuparea agricolă

a populației rurale sau deficitul de calificare înregistrat de segmente

importante ale locuitorilor domiciliați la sate reprezintă consecințe ale

situației economice precare înregistrate la nivel național. 26

Agricultura, sector economic de bază al județului Bacău, a cunoscut

schimbarea prin reforma proprietății, care a dus la distrugerea vechilor

structuri atât în sectorul culturii plantelor, cât şi în zootehnie, silvicultură.

Ţăranii au devenit proprietari de terenuri, fără a dispune de mijloace

financiare necesare cultivării acestora. Factorii negativi pentru piaţa

produselor agricole au fost creşterea preţurilor carburanţilor, a seminţelor,

utilajelor şi altor produse industriale necesare producţiei agricole,

insustenibile de micul proprietar de pământ, dar şi inexistența unei cereri

constante de produse agricole de către industria prelucrătoare

Pentru comuna Sascut, agricultura poate reprezenta una din oportunitățile de

dezvoltare a zonei, însă în prezent, aceasta nu este îndeajuns valorificată.

26

Flavius Mihalache, O analiză critică asupra dezvoltării agriculturii și zonelor rurale, p. 1

43

Ca și resurse existente pe plan local care pot constitui baza pentru dezvoltarea

socio-economică a comunei Sascut, terenurile agricole prezintă un potențial

ridicat. În prezent, agricultura nu este exploatată suficient însă oportunitatea

fondurilor europene în acest sector de activitate poate reprezenta un

stimulent în creșterea interesului antreprenorial pentru realizarea de proiecte

investiționale în acest domeniu. Micii producători agricoli, dar și societățile

private din agricultură constituie un fundament al revitalizării agriculturii

locale.

În prezent, suprafața totală a comunei Sascut totalizează 10.784 ha, din care

7.163 ha constituie suprafaţa agricolă iar 3.621 ha suprafaţa terenurilor

neagricole27. Cea mai mare parte a suprafeței agricole este reprezentată de

suprafața arabilă (75,47%), acesteia adăugându-i-se viile în proporție de

13,19 % şi pășunile și fânețele (11,17%). Livezile ocupă doar 0,17% din

suprafața agricolă a comunei.

Figura nr. 10 – Suprafața agricolă a comunei Sascut Sursa datelor: Date furnizate de Primăria Comunei Sascut

27

Date furnizate de Primăria Comunei Sascut

„” Suprafața agricolă a

comunei Sascut se

întinde pe 7.163 ha.

„” Comuna Sascut deține o

piață agroalimentară.

44

„” Suprafața forestieră

ocupă doar 3,7% din

suprafața totală a

comunei Sascut.

„” Sistemul de irigații din

comuna Sascut se

întinde pe o suprafață

de 5.028 ha.

.

În vederea comercializării produselor locale, în comuna Sascut este amenajată

o piață agroalimentară.

Pădurea poate fi o resursă foarte importantă a unei zone având un rol

economic şi social deosebit. Conform datelor furnizate de Primăria comunei

Sascut pe teritoriul comunei există o suprafață forestieră de 400 ha28,

reprezentând 3,7% din suprafața totală a comunei.

Perimetrul silvic existent, pe lângă rolul important pe care îl are prin crearea

unei protecții naturale a mediului înconjurător, poate conferi și un cadru

natural deosebit de pitoresc, propice turismului, a cărui dezvoltare este însă

condiționată de modernizarea infrastructurii.

Sistemul de irigații de la nivelul comunei Sascut are o suprafață amenajată de

5.028 ha și este structurat pe patru ploturi (Sascut, Schineni, Păncești,

Conțești).

Alimentarea cu apă se face din Lacul de acumulare Berești de pe râul Siret,

prin sifonare.

Cerințele de apă pentru irigații conform autorizației de gospodărire a apelor

nr. 200/19.07.2016 emisă de ABA Siret:

28 Date furnizate de Primăria comunei Sascut

Fotografia nr. 6 – Piața Sascut

45

„” Alimentarea cu apă

necesară sistemelor de

irigații se realizează

din Lacul de acumulare

Berești

Volume de apă autorizate la sursă:

max anual = 6.958,9 mii mc;

max lunar = 993,9 mii mc;

max zilnic = 33,12 mii mc;

mediu zilnic = 27,6 mii mc;

Norma brută de irigare:

an secetos (p=80%): 3.256 m3/ha an;

an cu umiditate medie (p=50%): 3.131 m3/ha an.

Norma medie de irigare: 1.086 mc/s;

Metoda de udare, care caracterizează suprafața (ha): aspersiune prin conducte

și canale.

Norma de udare porumb = 800 mc/ha;

Norma de irigare porumb = 800 mc/ha x 3-5 udări/an = 2400-4000 mc/ha;

Norma de udare grâu, orz = 700 mc/ha;

Norma de irigare porumb = 700 mc/hax3-5 udări/an = 2100-3500 mc/ha.

Norma de udare floarea soarelui, rapiță = 600 mc/ha;

Norma de irigare floarea soarelui, rapiță = 600 mc/ha x 3-5 udări/an = 1800-

3000 mc/ha.

Timpul efectiv de irigare = 210 zile/an29.

29 Autorizație de mediu nr. 26/07.03.2017 emisă de APM Bacău către ANIF-FTMS Unitatea de Administrare Bacău.

46

Zootehnia

Efectivul de animale de la nivelul comunei

Sascut cifra, în anul 2015, 23.162 de capete.

Creșterea animalelor se practică atât în ferme de

exploatare, dar și în gospodării mici, în general

pentru uzul familiilor. Sunt așa numitele

exploatații de semi-subzistență, dar mai ales de

subzistență în care producția agricolă este

destinată consumului propriu, foarte puține fiind

acele gospodării care reușesc să disponibilizeze

mici cantități de produse pentru piață. În fermele

de semisubzistență fermierii desfășoară diverse

activități agricole de cultivare a plantelor și

creșterea animalelor, bazate pe tradiții specifice

zonei. Aceste ferme se caracterizează printr-o

structură de producție foarte diversificată,

determinată de necesitățile gospodăriei, precum

și printr-o dotare tehnică redusă și

necorespunzătoare ceea ce împiedică creșterea

productivității și obținerea unui surplus de

produse destinate vânzării.

Orientarea acestor ferme către piață necesită

schimbarea sistemului de producție și implicit

cheltuieli financiare suplimentare, pe care

fermierii nu și le pot permite.

Efectivele de animale de la nivelul comunei

Sascut la nivelul anului 2015, este prezentată în

tabelul de mai jos:

Tabel nr. 18 – Efectivele de animale din comuna Sascut – anul 2015

Bovine Ovine și caprine

Porcine Cabaline Păsări

Comuna Sascut 792 5.661 1.273 296 15.140

Sursa datelor: Planul de analiză și acoperirea riscurilor de pe teritoriul Bacău - 2015, p. 45

La nivelul comunei Sascut, în anul 2015, se remarcă următoarele categorii de animale existente:

păsări 65,37%, ovine și caprine 24,44%, porcine 5,50%, bovine 3,42% și cabaline 1,28%.

Figura nr. 11 – Efectivul de animale din comuna Sascut Sursa datelor: PAAR județul Bacău - 2015

47

Turism

Angrenând sub diverse forme și celelalte sectoare economice din comună, cu precădere comerțul,

serviciile și construcțiile, turismul și dezvoltarea acestuia trebuie susținute și la nivelul comunei Sascut,

chiar dacă potențialul de dezvoltare este estompat de situația actuală a infrastructurii de turism. Deși nu

deține un patrimoniu turistic bogat, există puncte de interes turistic, disponibile pentru vizitare dar și

vestigii aparținând mai multor epoci.

Harta principalelor obiective turistice la nivelul

comunei Sascut, include:

Biserica "Sf. Pantelimon”: datează din

anul 1859 și este monument istoric,

având cod BC-II-m-B-00790;

Biserica "Sf. Nicolae”: are o așezare

pitorească pe o culme de deal ce domină o

bună parte din lunca Siretului.

Conacul Elias: a fost folosit de către Elias

de-a lungul timpului, atunci când venea în

zonă. Conacul este înconjurat de viță de

vie și de o livadă de meri, ambele ale

fundației, care dau dealului un farmec

aparte.

Lacul de acumulare Bereşti: face parte

din aria protejată "Natura 2000".

Caracteristic acestui lac este acumularea

redusă a poluanţilor, fapt deosebit de

favorabil faunei din zonă.

Malul estic al Lacului Bereşti oferă

vizitatorilor peisaje deosebite în care

alternează pădurea specifică zonei de

deal, golfuri sălbatice sau versanţi abrupţi.

Aria natrală protejată se caracterizează

printr-o mare diversitate a faunei, aici

fiind semnalate 19 specii de mamifere,

148 specii de păsări, 13 specii de reptile şi

amfibieni, şi 23 specii de peşti.

Lacul Bereşti este bine cunoscut

pescarilor sportivi pentru ihtiofauna

deosebit de bogată: Cyprinius carpio –

crap, Silurus glanis – somn, Stizosteidon

lucioperca – şalău, etc30.

Referitor la structurile de cazare turistică din

Comuna Sascut, din datele furnizate de Primărie,

nu există înregistrate unități de cazare.

30 http://www.naturabacau.ro

Fotografia nr. 7 – Conacul Elias

Sursa: http://www.digistoria.net/

Fotografia nr. 8 – Lacul Berești

Sursa: http://www.romanianresorts.ro

41

Infrastructură

Zonele rurale din România prezintă o deosebită importanţă din punct de vedere economic, social și din

punct de vedere al dimensiunii, diversității, resurselor naturale și umane pe care le deţin.

Infrastructura şi serviciile de bază neadecvate constituie principalul element care menţine decalajul

accentuat dintre zonele rurale şi zonele urbane din România şi care, cu atât mai mult, reprezintă o

piedică în calea egalităţii de şanse şi a dezvoltării socio-economice a zonelor rurale. Așadar,

nfrastructura joacă un rol important în dezvoltarea locală, fiind necesară îndreptarea atenţiei către

acţiuni de modernizare şi de creştere a accesibilităţii populaţiei la aceasta. Regiunea Nord-Est face parte

din zonele cu un grad scăzut de modernizare a infrastructurii, acest lucru având implicaţii directe şi

asupra comunei Sascut.

Infrastructura rutieră

În zonele rurale, cum este și în cazul comunei

Sascut, drumurile locale dețin un rol cheie în

asigurarea accesului la rutele de comunicare

naționale și, prin urmare, la principalele centre

economice, sociale și culturale ale județului și

obiective de interes general.

Între infrastructura de transport a unei regiuni

şi dezvoltarea sa economică există o influenţă

reciprocă, starea necorespunzătoare a

infrastructurii provocând un regres al

dezvoltării locale din punct de vedere economic

şi nu numai.

Fotografia nr. 9 – Drum principal spre

localitatea Berești

49

Comuna Sascut are o poziţie importantă din punct de vedere al infrastucturii

rutiere fiind străbătută de DN 2 care pe harta TEN-T a coridoarelor europene

de transport rutier, traseul DN 2 (E 85) face parte din reţeaua "core", în

categoria drumurilor care urmează să fie upgradate. CNADNR are în plan (într-

un viitor incert) construcţia unei autostrăzi ”Moldova”, care ar urma traseul

Culoarului Siretului şi care ar lega coridorul IX pan-european (în zona Focşani

– Mărăşeşti) de autostrada Târgu Mureş – Iaşi în apropiere de Târgu Neamţ.

Așadar, la nivelul comunei Sascut infrastructura rutieră este reprezentată de

următoarele categorii de drumuri:

DN 2: limită jud. Vrancea – Sascut -Bacău – Filipești - limită jud. Neamț,

pe o distanță de 2,7 km

DJ119A: Urechești (DN 11A) – Conțești -Sascut Sat - Sascut – Berești –

Limita jud. Vrancea (Cornii de Jos), pe o distanță de 19,2 km;

DC 102A: Sascut (DN2)-DC102, pe o distanță de 2,9 km;

DC 104: Sascut (DN2)-Schineni, pe o distanță de 1,8 km;

DC 105: Sascut (DN2)-Păncești, pe o distanță de 6,3 km;

DC 105A: DJ 119A (Sascut-Sat)-Valea Nacului, pe o distanță de 5 km;

DC 105B: Păncești (DC105)-Sascut Sat, pe o distanță de 2,6 km31;

Drumuri sătești și străzi

Drumuri de exploatație agricolă

Cea mai mare parte a drumurilor locale sunt asfaltate sau pietruite, reţeaua

acestora fiind în continuă extindere ca urmare a dezvoltării rezidenţiale pe

care localitatea o cunoaşte în ultimii ani. În vederea realizării unei diagnoze a

stării actuale a infrastructurii rutiere de la nivelul comunei Sascut, se pot aduce

în evidență datele din tabelul de mai jos:

Tabelul nr. 19 – Starea infrastructurii rutiere de la nivelul comunei Sascut

Nr crt. Stare infrastructură rutieră Lungime (km)

2. Asfaltate 36

3. Pietruite 45

4. Pământ 8

Sursă: Date furnizate de Primăria comunei Sascut

31 Planul de analiză și acoperirea riscurilor de pe teritoriul județului Bacău, 2015, pag. 29

„” Din totalul de

aproximativ 89 km de

drumuri rutiere de la

nivelul comunei Sascut,

aprox. 51 % sunt

acoperite cu pietriș, iar

aprox 9.% sunt din

pământ.

„” În ultimii ani,

autoritățile publice

locale au depus eforturi

în vederea atragerii de

fonduri pentru

modernizarea

infrastructurii rutiere

50

Așadar, din totalul de aprox. 89 km de drumuri

rutiere de la nivelul comunei Sascut, aprox. 51 %

sunt acoperite cu pietriș, iar aprox 9.% sunt din

pământ.

În ultimii ani, autoritățile publice locale au depus

eforturi în vederea atragerii de fonduri pentru

modernizarea infrastructurii rutiere.

Prin programul FEADR, Măsura 322, s-a obţinut

la nivelul comunei Sascut o finanţare

nerambursabilă pentru proiectul ,,Modernizare

drumuri comunale şi săteşti din comuna Sascut;

construire centru ,,After school” sat Pănceşti,

comuna Sascut; dotarea Serviciului public de

gospodărie comunală şi locativa şi a Serviciului

voluntar pentru situaţii de urgenţă comuna Sascut;

achiziţionarea de costume populare pentru

ansamblul folcloric Mugurelul şi dotarea căminului

cultural Pănceşti în vederea conservării specificului

local şi a moştenirii culturale în comuna Sascut,

judeţul Bacău". Astfel, în cadrul componentei ,,Modernizare

drumuri comunale şi săteşti din comuna Sascut” s-

au modernizat următoarele drumuri:

drum sătesc în satul Valea Nacului, de la

Avrămescu Grigore la Radu Gică, racordat

cu drumul judeţean DJ 119 A;

drum sătesc în satul Valea Nacului, de la

Radu Gică la păşune comunală, drum aflat

în prelungirea celui de la poziţia 183 şi

prin care se racordează la drumul

judeţean DJ 119A;

drum sătesc în satul Sascut Sat, de la

Lascarescu Gheorghe la Stan Gheorghe,

racordat la drumul judeţean 119A;

drum comunal care face legătura între

satele Sascut Sat şi Pănceşti şi care se

racordează în drumul judeţean 119 A în

satul Sascut Sat;

drumul comunal DCL 825, face legătura

între satele Pănceşti şi Sascut şi se

racordează în drumul naţional DN2.

De asemenea, în prezent comuna Sascut deține un

obiectiv de investiții ce vizează infrastructura

rutieră, care urmează a fi finanțat prin

intermediul Programului Național de

Dezvoltare Locală – etapa a II-a (2017-2020),

respectiv ”Construire poduri în comuna Sascut,

judeţul Bacău”, în valoare de 5,114,278 lei32.

Mai mult decât atât, autoritățile publice locale ale

comunei Sascut urmăresc atragerea de fonduri în

vederea finanțării următoarelor obiective de

investiții, pentru care au fost aprobate cheltuielile

eligibile și neeligibile, respectiv necesitatea,

oportunitatea și potențailul economic al

investițiilor prin Hotărâre de Consiliu Local:

”Modernizare drumuri de interes local în

sat Contești, comuna Sascut, județul

Bacău”;

”Modernizare drumuri de interes local în

sat Berești, comuna Sascut, județul

Bacău”;

”Modernizare drumuri de acces la

exploatațiile agricole în comuna Sascut,

județul Bacău”33.

Important de pecizat este faptul că străzile

principale din localitate sunt dotate cu trotuare,

32 www.csjbacau.ro 33 www.primaria-sascut.ro

51

acestea formând obiectul unor lucrări de

reabilitare executate în ultimii ani.

O situaţie deficitară în ceea ce priveşte

amenajările specifice pentru circulaţia pietonală

se face remarcată la nivelul zonelor rezidenţiale

nou construite unde este necesară realizarea unor

căi de acces rutier corespunzătoare, inclusiv a

trotuarelor adiacente.

Pe de altă parte, la nivelul comunei Sascut nu

există piste special amenajate pentru bicicliști,

circulaţia acestora realizându-se pe partea

carosabilă şi trotuare, ceea ce contribuie la

creşterea riscului producerii unor accidente.

În perspectiva dezvoltării agriculturii este

importantă starea infrastructurii drumurilor de

acces spre exploataţiile agricole care sunt

destinate circulaţie vehiculelor agricole. În

prezent, în comuna Sascut drumurile de

exploatație agricolă sunt în totalitate din pământ,

prezentându-se într-o stare mediocră. De aceea,

lipsa unor drumuri de exploatație agricolă

reprezintă o problemă atât pentru agricultori cât

şi pentru participanţii la trafic. Lungimea totală a

drumurilor de exploatație agricolă din comuna

Sascut este de 10,050 km.

În acest sens, Comuna Sascut a depus în sesiunea

2017 un proiect ce urmărește modernizarea

drumurilor agricole, în vederea accesării de

fonduri nerambursabile asugurate prin PNDR

2014-2020, Sub-măsura 4.3 ”Investiţii pentru

dezvoltarea, modernizarea sau adaptarea

infrastructurii agricole şi silvice”. Drumurile

agricole ce au fost propuse spre modernizare sunt

următoarele:

DE 2863 și DE 2805, pe o lungime de

1.800 ml;

DE 2.734, pe o lungime de 1.082 ml;

DE 2.735, pe o lungime de 1.920 ml;

DE 4.767, pe o lungime de 1.298 ml.

Fotografia nr. 10 – Drum sătesc pietruit Schineni

52

Infrastructura de hidro-edilitară

Dezvoltarea activităților socio-economice de la nivelul comunei, precum și

calitatea vieții cetățenilor este în mare măsură datorată gradului de

accesibilitate la serviciile de utilități publice.

În prezent, comuna Sascut dispune de o reţea centralizată de alimentare cu

apă, respectiv de un sistem public de canalizare și epurare a apelor uzate.

Alimentarea cu apă

Comuna Sascut dispune de un sistem de alimentare cu apă ce deservește

localitățile Sascut, Schineni, Sascut Sat și Păncești. Acest lucru a fost posibil

prin obținerea unei finanțări prin intermediul SAPARD și din fonduri ale

Bugetului Local.

Principalele caracteristici ale rețelei de alimentare cu apă Sascut 34

Sursa de apă este asigurată de un front de captare constituit din 3 puțuri forate

amplasate în Sascut (Q1foraj=3,5 l/s), un foraj amplasat în Păncești (Q = 2l/s) și 3

drenuri (Qtotal = 7,38 l/s).

În ceea ce privește tratarea apei, schema de alimentare include următoarele

gospodăriri de apă:

Gospodărire de apă Sascut – dezinfecție cu UV, Q=46 m3/h;

Gospodărire de apă Sascut-Sat – dezinfecție cu UV, Q=23 m3/h;

2 Gospodării de apă Păncești – 2 instalații de dezinfecție cu clor.

Schema de alimentare cu apă cuprinde următoarele:

Sascut: V=500 m3, subteran;

Sascut-Sat: V=200 m3, subteran;

Păncești: V1=100 m3, V2=200 m3 – rezervoare subterane, necesită

lucrări de reabilitare.

Sistemul de alimentare cu apă deservește un număr de 2.533 gospodării, după

cum urmează:

Sascut Sat și Schineni: 1.088 gospodării;

Păncești: 1100 gospodării;

Sascut-Sat: 345 gospodării.35

34 Master Plan „Extinderea şi reabilitarea infrastructurii de apă și apă uzată în județul Bacău”, Cap 2 ”Analiza situației curente” 35 Date furnizate de Primăria comunei Sascut

„” Comuna Sascut dispune

de o reţea centralizată

de alimentare cu apă,

respectiv de un sistem

public de canalizare și

epurare a apelor uzate

„” Sistemul de alimentare

cu apă din comuna

Sascut se întinde pe o

lungime de

aproximativ 32 km, și

deservește un număr de

2.533 gospodării.

53

„” Sistemul de

alimentare cu apă

din comună

deservește doar

localitățile Sascut,

Schineni, Sascut Sat

și Păncești.

„” În prezent, se derulează

lucrări de realizare a

unei rețele de

distribuție a apei în

localitatea Contești

Principalele caracteristici ale conductelor de aducțiune sunt prezentate în

tabelul de mai jos:

Tabelul nr. 20 – Caracteristici conducte de aducțiune – sistem comuna Sascut

Traseu Lungime (km) Material Diametru

Sascut 2,1 PEID 140

Sascut-Sat 2,69 PEID 140

Sascut-Sat 2,5 OL 110

Păncești 9,50 OL 110

Păncești 5,00 OL 110

Păncești 3,5 OL 110

Reţeaua de distribuţie a apei este descrisă în cele ce urmează:

Sascut şi Schieni: L=15.4 km, materialele utilizate sunt oţel, PEID şi

azobociment; diametrele utilizate sunt cuprinse în intervalul De 90 mm

şi De 240 mm;

Sascut Sat: L=6.7 km, din care 5 km din ţevi de oţel cu Dn 100 mm, iar

1.7 km conducte din PEID cu diametru De 110 mm realizate prin

programul SAPARD în 2006, ce asigură alimentarea cu apă a două

cartiere din sat;

Păncești: L=10 km, cu diametre cuprinse între De 90mm şi De 110 mm,

conducte din oţel; necesită înlocuire datorită uzurii avansate.

În prezent, se derulează lucrări de realizare a unei rețele de distribuție a apei

în localitatea Contești, din fonduri ale Bugetului Local:

Foraj (H=115 m), complet echipat, cu un debit de 3.12 l/sec;

Conducta de aducţiune va fi realizată din conducte de PEID pe o

lungime de cca. 4,900 m, cu diametre cuprinse între 140-75 mm;

Gospodăria de apă va include o instalatie de dezinfecţie cu UV şi un

rezervor de înmagazinare V=200 m3;

Reţeaua de distribuţie va fi realizată din conducte de PEID pe o lungime

de cca. 1,800 m, cu diametru de 90 mm

54

Deficienţele sistemului de alimentare cu apă sunt:

sistemul de alimentare cu apă nu asigură grad de deservire 100%.

în localitatea Conteşti, sistemul de alimentare nu include sistem de

dezinfecţie cu clor.

rezervoarele din Păncești necesită lucrări de reabilitare, fiind în stare

avansată de degradare.

În ceea ce privește sistemul de alimentare de la nivelul comunei Sascut,

conform Planului de investiții pe termen lung aferent Master Plan „Extinderea

şi reabilitarea infrastructurii de apă și apă uzată în județul Bacău”, pentru

perioada 2014-2020 sunt cuprinse următoarele investiții:

Realizarea staţiilor de corectie a durității apei în satele Sascut, Păncești

şi Contești;

Realizarea unei staţii de clorinare în Contești;

Extinderea/realizarea reţelelor de distribuţie în satele Sascut, Păncești

şi Contești, Valea Nacudlui (L=19.5km);

Reabilitarea rezervoarelor de înmagazinare Păncești.

Canalizare

În ceea ce privește rețeaua de canalizare aceasta există doar la nivelul

localității Sascut, emisarul atat pentru apă uzată cat şi pentru cea pluviala fiind

pârâul Fântânele. Lungimea totală a reţelei de canalizare este de 9.95 km,

deservind un număr de 87636 gospodării.

Principalele caracteristici ale rețelei de canalizare sunt prezentate în tabelul de

mai jos:

Tabelul nr. 21 – Caracteristici rețea de canalizare comuna Sascut

Lungime (km) Material Diametru

2,1 Beton 200-400

0,8 Beton 300-600

5,8 PAFSIN 200

0,6 PAFSIN 250

1,2 PAFSIN 300

0,24 PAFSIN 400

Sursa: Master Plan „Extinderea şi reabilitarea infrastructurii de apă și apă uzată în județul Bacău”, Cap 2 ”Analiza situației curente”

36 Date furnizate de Primăria comunei Sascut

„” Rețeaua de canalizare

din comuna Sascut se

întinde pe o lungime de

aproximativ 10 km, și

deservește un număr de

876 gospodării.

„” În localitatea Sascut se

există o nouă staţie de

epurare a apelor uzate

cu treapta biologică

55

„” Comuna Sascut dispune

de o rețea centralizată

de distribuție și

furnizare gaz doar la

nivelul localităților:

Sascut, Schineni și

Sascut Sat.

„” Sistemul de alimentare

cu gaze naturale există

doar la nivelul satelor

Sascut, Schineni și

Sascut Sat

În localitatea Sascut a fost realizată o nouă staţie de epurare (prin OG 7) a

apelor uzate cu treapta biologică secundară formată din:

staţie cu epurare biologică cu două module compacte monobloc;

staţia de epurare veche va fi parţial reabilitată va avea rol de

preepurare şi va fi compusă din:

- grătar rar

- grătar des cu instalaţie de sitare mecanică automată, site plane cu

marimea ochiurilor de 3 mm;

- decantor primar longitudinal existent reabilitat

- decantor secundar ce se va transforma în bazin de acumulare,

omogenizare şi amestec echipat cu mixer cu jet şi 2 pompe

submersibile cu tocator având Q=26m3/h care vor trimite apă

uzată în cele două module în care se va desfasura procesul biologic.

modulele de epurare având Q=2x210 m3/zi vor fi formate din decantor

primar, 4 bazine de aerare cu bule fine şi sistem de aerare cu difuzori

poroşi, decantor secundar lamelar longitudinal şi biofiltre;

linia tehnologică este compusă atat pentru funcţionarea simultană a

celor 2 module cat şi o funcţionare alternativă;

linia nămolului, îngroşătorul de nămol, staţia de pompare nămol,

instalaţia de deshidratare în saci.

Dupa dezinfecţie apele vor fi evacuate printr-un colector din PVC, Dn 300 m şi

o lungime de 150 m.

Staţia de epurare este dimensionată la Qmax= 374,62 m3/zi.

Alimentarea cu gaz metan

Comuna Sascut dispune de o rețea centralizată de distribuție și furnizare gaz.

În prezent, sistemul de alimentare cu gaze naturale există doar la nivelul

satelor Sascut, Schineni și Sascut Sat.

Întrucât sistemul de alimentare cu gaze naturale nu asigură un grad de

deservire de 100%, o mare parte din locuitorii comunei utilizează sisteme

individuale bazate pe combustibili lichizi, solizi (lemn, cărbune, petrol), gazoși

(butelii cu gaze lichefiate) și energie electrică.

56

Alimentarea cu energie termică

La nivelul comunei Sascut nu există un sistem centralizat de producție și

distribuție a energiei termice. Aceasta este asigurată pentru consumatorii

publici și privați prin sisteme individuale de încălzire ce folosesc ca și

combustibil gazul metan, lemnul, peleți.

Agenții economici locali îşi asigură energia necesară proceselor tehnologice în

instalaţii proprii care funcţionează în general pe bază de combustibil gazos sau

deşeuri din lemn.

Încălzirea clădirilor aparţinând autorităţilor publice şi instituţiilor locale se

realizează prin intermediul centralelor termice care funcţionează cu precădere

pe combustibil gazos (gaz metan), dar și cu deșeu lemnos, produse petroliere,

etc.

Din cauza utilizării acestor sisteme clasice de alimentare cu energie termică, se

înregistrează un nivel scăzut al gradului de performanțe atât din punct de

vedere al randamentelor cât și al gradului de protejare al factorilor de mediu,

bazate pe arderea combustibilului lemnos și al combustibilului fosil pentru

prepararea hranei și furnizarea energiei termice.

Așadar, este necesar ca administrația locală să urmărească implementarea

unor soluții tehnice care să asigure accesul la astfel de servicii care conferă pe

de o parte, condiții decente de viață și de muncă comunității locale și

satisfacerea nevoilor sociale ale acestora și, pe de altă parte, conservarea

resurselor primare, protecția și conservarea mediului, fără a afecta echilibrul

ecosferei și accesul generațiilor viitoare la resursele energetice primare.

Alimentarea cu energie electrică

Alimentarea cu energie electrică a comunei Sascut este realizată printr-o rețea

de distribuție de joasă tensiune dezvoltată în cadrul fiecărei localități și

racordată la rândul ei la rețelele de transport de medie tensiune existente.

Aceasta este pozată pe stâlpi de beton.

Pe teritoriul comunei Sascut, rețeaua de energie electrică asigură electricitatea

pentru 95% din numărul total al locuințelor din comună.

„” În prezent, în Sascut nu

există un sistem

centralizat de

producție și distribuție

a energiei termice

„” 95% din totalul

locuințelor din comuna

Sascut sunt racordate

la rețeaua de energie

electrică.

57

„” Rețeaua de iluminat

public a comunei

Sascut se întinde pe o

lungime de 52,750 km.

„” La nivelul comunei

Sascut, populația

beneficiază de un acces

foarte bun la serviciile

de comunicații

Iluminatul public are un rol important în buna funcționare și dezvoltare a

comunei Sascut și este, totodată, un sector cu un potențial mare de

îmbunătățire și eficientizare.

Iluminatul public se întinde pe o lungime totală de 52,750 km37.

Din cei 1.051 stâlpi existenți doar 955 sunt echipați cu aparate de iluminat.

De asemenea, există în prezent 955 aparate de iluminat stradale vechi și foarte

vechi (tip Norris, PVB, PVT), echipate cu surse de lumina economice și cu

vapori de mercur.

Consumul anual cu energia electrică la nivelul anului 2016 facturate către

Primăria Comunei Sascut a fost de 138.200 lei cu TVA.

Nu există un program de întreținere corectivă sau preventivă a sistemului de

iluminat existent. În funcție de resursele financiare ale Primăriei, se comandă

înlocuirea unor surse de lumină. Există numeroase deficiențe în funcționarea

corectă a sistemului de iluminat public.

Din sumele raportate în 2016 s-au inregistrat cheltuieli cu mentenanță de

58.000 lei, schimbându-se un numar de aproximativ 950 becuri și 332

lămpi.

Având în vedere nivelul necorespunzător al iluminatului public stradal din

Comuna Sascut, vârsta înaintată pentru majoritatea echipamentelor precum și

problemele specifice semnalate anterior, se impune:

îmbunătățirea calității sistemului de iluminat stradal pentru a

corespunde normativelor în vigoare.

scăderea consumului și a cheltuielilor cu energia electrică.

Lucrările de modernizare a iluminatului public din Comuna Sascut, cuprind în

principal:

înlocuirea aparatelor de iluminat vechi,

suplimentarea numărului de corpuri de iluminat de la 955 la 1.000

corpuri de iluminat38,

37 Date furnizate de Primăria comunei Sascut 38 Audit iluminat public realizat de Direct Group Solutions SRL

58

scoaterea punctelor de aprindere în afara

posturilor de transformare ale E-ON.

În ceea ce privește extinderea sistemului de

iluminat se va ține cont ca toate extinderile să se

realizeze cu aparate de iluminat moderne, stâlpi

de beton și retea electrică subterană / aeriană.

Extinderea unui punct luminos presupune

realizarea următoarelor operații:

Realizarea rețelei electrice;

Plantarea stâlpului;

Echiparea stâlpului cu aparat de iluminat

și coloana de alimentare a acestuia.

Pentru comuna Sascut sunt necesare

următoarele: 8.000m rețea nouă, 200 stâlpi

noi pentru rețeaua de iluminat public, 200

corpuri noi de iluminat și 3 noi puncte de

transformare39.

Infrastructura de telecomunicații

Dezvoltarea comunității este într-o relație de

interdependență cu facilitarea pe piață a accesului

la informație. Motiv pentru care infrastructura de

comunicații are un rol la fel de important precum

dezvoltarea infrastructurii de bază.

Telefonie și poștă

La nivelul comunei Sascut, populația beneficiază

de un acces foarte bun la serviciile de comunicații,

fiind disponibile serviciile principalilor operatori

naționali de telefonie fixă și mobilă. Racordarea la

rețeaua telefonică este realizată prin centrale

automate din centrul localităților comunei,

39 Audit iluminat public realizat de Direct Group Solutions SRL

asigurând întreg necesarul de legături telefonice

cu capacitatea de deservire a solicitanților.

În ceea ce priveşte telefonia mobilă, comuna

Sascut beneficiază de acoperire integrală cu reţele

de telefonie mobilă, cei mai importanţi operatori

de telefonie mobilă care funcţionează în zonă

fiind Vodafone, Orange şi Telekom. De altfel,

evoluţia acestui tip de reţele, în ultimii ani, a fost

extrem de dinamică, ducând la scăderea

importanţei telefoniei fixe.

În ceea ce privește serviciile poștale, acestea sunt

asigurate de Poșta Română, ce deține un oficiu și

în comuna Sascut.

Fotografia nr. 11 – Oficiu poștal

Sascut

59

Radio, televiziune și internet

Televiziunea şi radioul sunt bine reprezentate

pe tot teritoriul localităţii, ca şi serviciile TV

prin cablu, Internet şi transmisii date. În ceea

ce privește gradul de acoperire al serviciile de

transfer de date și internet din comună, acesta

este în continuă creștere prin dezvoltarea

infrastructurii specifice.

Concluzii

Comuna Sascut a făcut progrese în ultimii ani în

ceea ce privește dezvoltarea și îmbunătățirea

infrastructurii de bază, dovadă fiind şi

proiectele realizate sau cele în curs de derulare

amintite. Este foarte important ca procesul de

modernizare a infrastructurii să fie continuat,

pentru a elimina decalajele existente faţă de

celelalte state membre ale Uniunii Europene,

efectele răsfrângându-se şi asupra dezvoltării

socio-economice locale.

În perspectiva viitorului, comuna Sascut

trebuie să se plaseze într-o poziție competitivă

pentru investiții, oferind în același timp

populației locale standarde adecvate de viață în

comunitate și servicii sociale corespunzătoare.

În vederea poziționării comunei Sascut ca piață

de desfacere pentru produsele locale și

generatoare de locuri de muncă cu potențial

turistic și atractiv pentru locuitori,

infrastructura reprezintă baza acestui proces

de dezvoltare.

Diferențele dintre mediul urban și cel rural din

județul Bacău sunt semnificative, iar o

interconectare a nivelului de dezvoltare impun

o aliniere a căilor de transport la standarde

normale, care să confere un nivel ridicat de

mobilitate a populației. O infrastructură

modernă poate contribui pe de o parte la

atragerea investitorilor în mediul rural iar pe

de altă parte la atragerea populației din mediul

urban spre cel rural.

60

Educație

În contextul actual se constată o creștere semnificativă a rolului

ocupat de resursa umană în cadrul elaborării planurilor și

strategiilor de dezvoltare economică. Aceasta este un factor decisiv

în atragerea investitorilor și asigurarea dezvoltării economice,

decizia de a investi într-o anumită zonă fiind de multe ori

condiționată de calitatea, nivelul de instruire și specificul forței de

muncă.

Motiv pentru care, una din preocupările principale ale autorităților

comunei Sascut trebuie să fie creșterea actului de instruire prin

îmbunătățirea și menținerea unui nivel adecvat al infrastructurii

școlare și al facilităților aferente educației.

„” Educaţia are un rol important

asupra dezvoltării socio-

economice locale. O evoluţie

favorabilă a nivelului de

educaţie contribuie la sporirea

participării pe piaţa muncii, la

consolidarea fiscală şi

sustenabilitatea financiară pe

termen lung. (Strategia Europa

2020)

Fotografia nr. 12 – Liceul tehnologic “Jacques M. Elias” Sascut

Sursa: http://www.liceul-elias.ro/

61

Istoric

Liceul Tehnologic “Jacques M. Elias”

A fost înfiinţat în anul 1976, prin Ordinul Ministrului Educaţiei

nr.74/1976, sub numele Liceul Agroindustrial Sascut. Clădirea

internatului şi cantina liceului sunt inaugurate în anul 1978.

Prima promoţie de absovenţi termină studiile în anul 1979.

În anul 1997, prin Ordinul Ministrului Învăţământului nr.

3659/1997, numele instituţiei se schimbă în Grupul Şcolar

Agricol "Jacques M. Elias".

În anul școlar 1997-1998 sunt inaugurate laboratorul fonic, cu

dotări ultramoderne pentru acea perioadă, precum şi primul

laborator de informatică al şcolii, ambele finanţate de către

Fundaţia "Elias" a Academiei Române.

În perioada 2000-2001, clădirea liceului este consolidată şi

reabilitată cu finanţare de la Banca Mondială, valoarea totală a

lucrărilor fiind de 5,6 mil lei vechi. În cadrul aceluiaşi proiect, s-a

construit şi centrala termică proprie, alimentată cu gaz metan.

După lucrările de reabilitare,

baza materială a instituției s-a

modernizat continuu,

finanţarea fiind asigurată fie

prin fonduri de la Ministerul

Educaţiei, fie de la Fundaţia

"Elias", fie cu fonduri proprii.

Începând cu 1.09.2012, ca

urmare a OMECTS nr.

6564/13.12.2011, instituţia îşi

schimbă numele în Liceul

Tehnologic "Jacques M.

Elias", care este numele său

actual.

Dotări actuale:

4 laboratoare: fizică, chimie şi

2 laboratoare de informatică/

TIC/AeL

cabinet fonic (limbi străine),

cu 24 de posturi de lucru,

computerizat

cabinete de specialitate:

economie, biologie,

matematică, lb. română,

zootehnie/tehnică veterinară

cabinet de asistenţă

psihopedagogică

sală de tratamente

medicale/izolator

simulator de conducere auto

ateliere: mecanică generală,

mecanică auto

bază sportivă: sală şi teren de

sport

15 săli de clasă

bibliotecă cu peste 10.000 de

volume

internat cu 150 de locuri

cantină cu 100 locuri/schimb

spaţii administrative

internet de mare viteză, prin

fir şi wireless, atât în clădirea

liceului, cât şi în internat

microbuz şcolar cu 18 locuri

Fotografia nr. 13 – Fondator Liceu

tehnologic ” “Jacques M. Elias” Sursa: http://www.liceul-elias.ro/

62

Dotări actuale

numărul spațiilor școlare:

31, din care: 23 săli de

clasă, 7 cabinete, 1

laborator, 1 bibliotecă;

numărul spațiilor sanitare

– la fiecare etaj, separat

fete/băieți;

numărul spațiilor

administrative: 3;

sală și teren de sport: 1;

material didactic – școala

este dotată satisfăcător cu

material didactic modern;

acces la rețeaua internet.

Nivelul dotărilor cu resurse

educaționale

Școala are în dotare planșe,

hărți, aparate de proiecție (2

videoproiectoare), materiale

didactice specifice

laboratoarelor de fizică-chimie,

biologie și cabinetelor de

specialitate, un televizor, fax,

copiatoare și imprimante. În mai

multe săli de clasă există

computere, imprimante, Cd

playere.

Există un laborator de

informatică (laborator AeL) cu

15 calculatoare care prezintă o

uzură avansată.

Biblioteca are un număr de 4140

de volume, însă fondul de carte

este inestetic și insuficient

Școala Gimnazială Sascut

Prima atestare documentară a localităţii Sascut datează din data de

11 aprilie 1639. Sascutul era un sat răzeşesc dar, odată cu trecerea

anilor, orânduirile sociale în schimbare au dezvoltat economia

localității. Școala Gimnazială Sascut, "mezina" școlilor din comună,

a fost construită spre finalul anilor '70, începutul anilor '80, fiind

inaugurată în anul 1982. Personalități marcante precum Ioan

Athanasiu (n.27 aprilie 1868, Sascut, d.20 iulie 1926, București)

medic veterinar și fiziolog român, membru corespondent al

Academiei Române, sunt la loc de cinste în istoricul cultural al

comunei. Din relatările primilor profesori și dascăli care au educat

încă de la început generații de copii (amintim aici, înv. Costea

Nicolae, Tofan Constantin, prof. Coman Lenuța, Gruber George,

Turcu Georgeta, Corobană Elena), școala dispunea de trei

laboratoare complet utilate: fizică, chimie și biologie.

Astăzi, recent renovată și modernizată, laboratoarele CDI, AeL, sala

de sport si baza sportivă de aproximativ 2000 m2 completează

resursele didactice puse la dispoziția elevilor.

Starea clădirii

Școala a fost renovată în perioada martie 2012-aprilie 2013, fiind

înlocuită toată lemnăria, instalația electrică, instalația sanitară și

alte îmbunătățiri cu fonduri de la Banca Mondială.40

40

Proiect de dezvoltare instituțională 2013-2017, Școala Gimnazială Sascut, revizuit octombrie 2014, octombrie 2015, septembrie 2016, p. 16

Fotografia nr. 14 – Școala Gimnazială Sascut

63

Școala Gimnazială Sascut-Sat

Clădirea școlii a fost construită în anul 1971 sub atenta

îndrumare și supraveghere a domnului primar Minea Ion și a

domnului director, prof. Apostu Neculai. Școala este situată în

centrul satului, fiind compusă din parter și două etaje totalizând

20 de încăperi (săli de clasă, laboratoare, cabinete).

Dintre personalitățile marcante care s-au născut și au învățat în

Sascut-Sat amintim pe savantul UNESCO Ion Athanasiu (1868-

1925), și pe exploratorul polar Theodor Gheorghe Negoiță (1947-

2011). Dintre profesorii remarcați ai școlii dar care din păcate nu

mai sunt printre noi amintim: Crețu Alecu, Florea Ion, Florea

Maria, Vetrea Maricica, Apostu Neculai, Apostu Gheorghen și

Maria, Negoiță Iftimie și Elena, Cândea Gheorghe și Mărioara,

Dumitrescu Mihai, Bunea Dumitru, Bejan Constantin și Maria,

Vetrea Maricica, Tuhan Ion și Aurica, Scutaru Maria, Țarălungă

Maria.

Starea clădirii

Școala a fost renovată recent, fiind izolată cu polistiren și văruită

la exterior. S-au realizat numeroase amenajări interioare cu

ajutorul elevilor, părinților și a comunității locale cu ocazia

desfășurării proiectului Comenius “So different…and so alike,

everybody needs a chance”.41

41

Ibidem, p. 17

Dotări actuale

numărul spațiilor școlare: 16,

din care: 11 săli de clasă, 3

cabinete. 1 laborator, 1

bibliotecă;

numărul spațiilor sanitare: 2;

numărul spațiilor

administrative: 3;

sală și teren de sport nu există,

ora de educație fizică și sport

se desfășoară în curtea școlii;

material didactic – școala este

dotată satisfăcător cu material

didactic modern;

acces la rețeaua internet.

Nivelul dotărilor cu resurse

educaționale

Școala are în dotare planșe, hărți,

aparate de proiecție (două

videoproiectoare), materiale

didactice specifice laboratoarelor

de fizică, chimie, biologie și

cabinetelor de specialitate, un

televizor, fax, copiatoare și

imprimante. În mai multe săli de

clasă există computere, Cd playere.

Există un laborator de

informatică/laborator AeL, cu 20

de calculatoare.

Biblioteca are un număr de

aproximativ 4000 de volum

Fotografia nr. 15 – Elevi ai Școlii Gimnaziale Sascut înainte de 1989

Sursa: http://www.scoalasascut.ro/

64

Dotări actuale

numărul spațiilor școlare: 11,

dintre care: 8 săli de clasă, 1

cabinet, 1 laborator, 1

bibliotecă;

numărul spațiilor sanitare: 2;

numărul spațiilor

administrative: 2;

sală și teren de sport – nu

există spațiu propriu-zis, ci

un spațiu improvizat;

material didactic: școala este

dotată satisfăcător cu

material didactic modern;

acces la rețeaua internet.

Nivelul dotărilor cu resurse

educaționale

Școala are în dotare planșe,

hărți, aparate de proiecție (două

videoproiectoare), un televizor,

fax, copiatoare, imprimante. În

mai multe săli de clasă există

computer.

Există un laborator de

informatică (laborator AeL)cu

20 de calculatoare. Biblioteca

are un număr de 6700 de

volume.

Școala Gimnazială Păncești

Situată în centrul satului, Școala Gimnazială Păncești este o mândrie

a locuitorilor satului răzeșesc. Aceasta, împreună cu Grădinița cu

program normal Nr.1 și Grădinița cu program normal Nr.2 sunt

structuri arondate Școlii Gimnaziale Sascut.

Şcoala primară din Pănceşti a fost înfiinţată in anul 1864, iniţial

într-o casă veche. Clădirea construită ulterior în 1868, avea 4 săli

de clasă în care invăţau 71 de copii după cum reiese din "Marele

Dicţionar Geografic al României" din 1902. Mai târziu, s-a impus

construirea altei şcoli, formată din 8 săli de clasă, aceasta fiind o

mare realizare a pănceştenilor. Astfel, toamna anului 1968 a

însemnat pentru mulţi dascăli şi elevi începutul activităţii didactice,

într-o unitate şcolară nouă. Măiestria, tactul, şi răbdarea de care au

dat dovadă dascălii şcolii, dar şi ambiţia elevilor au făcut posibilă

obţinerea a numeroase premii la concursuri şcolare, la admiterea

în licee şi şcoli profesionale, dar şi la concursurile cultural-artistice

şi sportive. Mulţi elevi s-au realizat profesional, unii dintre ei

devenind medici, ingineri, profesori, economişti, sau buni meseriaşi.

Grădiniţa Nr.1 îşi desfăşoară activitate într-o clădire nouă,

modernă, iar Gradiniţa Nr 2, situată la 3 km distanţă, în vechea

clădire a Şcolii Primare Nr. 2.

Starea clădirii

Școala se află într-o stare bună, a fost recent văruită la exterior,

când au fost montate geamuri și uși de termopan. Încălzirea se face

cu sobe, ceea ce este un neajuns, deoarece acestea trebuie anual

verificate, scot fum, iar rezultatul nu este tocmai cel mai bun – au fost

alocate fonduri de primărie pentru centrală și calorifere, care au

fost montate în octombrie-noiembrie 2015.42

42

Ibidem, p. 19

65

Școala Primară Berești

Deși nu se cunoaște data apariției satului Berești, denumirea

acestuia se regasește într-o monografie din anul 1904, numele

provenind de la boierul Bereșteanu, ce stapânea moșiile din zonă.

Primele începuturi de școlarizare a copiilor de vârstă școlară se

amintesc în deceniul al VII-lea din secolul XIX. Până atunci, cititul

și scrisul erau cunoscute de preotul satului.

Școala Primară a fost înființată la 20 martie 1879, primul

învățător fiind preotul Vasile Catană. Alți învătători, înscriși în

Cartea Școlii, în perioada 1962-1963, sunt: Ichim Gheorghe, Ichim

Maria, Nițescu Elena, Cândea Mărioara, Cândea Gheorghe, Vetrea

Valeria, Istrate Veta, Corobană Eugen.

Starea clădirii

corpul vechi: satisfăcătoare

corpul nou: bună.43

43

Ibidem, p. 20

Dotări actuale

numărul spațiilor școlare: 8,

dintre care: 7 săli de clasă și o

bibliotecă;

numărul spațiilor sanitare: -

numărul spațiilor

administrative: -

sală și teren de sport; -

material didactic: școala este

dotată nesatisfăcător cu

material didactic;

acces la rețeaua internet.

Nivelul dotărilor cu resurse

educaționale

Școala are în dotare planșe, hărți,

aparate de proiecție (un

videoproiector), un televizor, fax,

un copiator, o imprimantă. În

ăatru săli de clasă există

computer.

Există un laborator de informatică

(laborator AeL) cu 26 de

calculatoare.

Biblioteca are un număr de 2000

de volume

Fotografia nr. 16 – Școala Primară Berești

66

Populația școlară

Având în vedere dinamica demografică şi social-

economică a Comunei Sascut se poate constata o

reducere semnificativă a numărului de elevi

în ultimii ani, precum şi plecarea multor

locuitori în afara ţării. Cu toate acestea,

învăţământul din Comuna Sascut a funcţionat,

conform următoarei structuri:

Liceul Tehnologic "Jacques M. Elias"

Şcoala Gimnazială Sascut – şcoală cu

personalitate juridică;

Şcoala Gimnazială Sascut-Sat –

structură;

Şcoala Gimnazială Păncești – structură;

Şcoala Primară Berești – structură;

Grădiniţa cu program normal Sascut;

Grădiniţa cu program prelungit Sascut;

Grădiniţa cu program normal Nr. 1

Sascut-Sat;

Grădiniţa cu program normal Nr. 2

Sascut-Sat;

Grădiniţa cu program normal Nr. 1

Păncești;

Grădiniţa cu program normal Nr. 2

Păncești;

Grădiniţa cu program normal Berești.

Populația școlară reprezintă totalitatea copiilor

din grădinițe și creșe, a elevilor și studenților

cuprinși în procesul de instruire și educare

dintr-un an școlar/universitar din cadrul

educației formale, indiferent de formele de

învățământ pe care le frecventează (de zi, seral,

cu frecvență redusă și la distanță), programul de

studii și de vârstă.

În tabelul de mai jos se regăsesc date legate de

evoluția numărului de copii/elevi înscriși în

unitățile școlare mai sus menționate:

Tabel nr. 22 - Evoluția populației școlare pe niveluri de educație în perioada anilor 2006-2015

Anul

2006

Anul

2007

Anul

2008

Anul

2009

Anul

2010

Anul

2011

Anul

2012

Anul

2013

Anul

2014

Anul

2015

Copii înscriși în

învățământul preșcolar 361 326 325 315 339 311 219 215 235 247

Elevi înscriși în

învățământul primar 448 416 403 390 364 361 454 445 438 421

Elevi înscriși în

învățământul

gimnazial

441 452 438 435 419 378 352 337 331 327

Elevi înscriși în

învățământul

profesional

136 122 123 53 21 0 0 0 15 37

Elevi înscriși în

învățământul liceal 264 287 283 358 351 335 315 303 301 232

TOTAL 1650 1603 1572 1551 1494 1385 1340 1300 1320 1264

Sursa datelor: INS România, Baza de date Tempo-Online

67

Figura nr. 12 – Evoluția populației școlare pe niveluri de educație în perioada anilor 2006-2015

Sursa datelor: INS România, Baza de date Tempo-Online

Pe baza datelor regăsite pe site-ul Institutului

Național de Statistică a fost realizat graficul de

mai sus care prezintă evoluția populației școlare

din comuna Sascut pe niveluri de educație.

În ceea ce privește evoluția numărului de

copii/elevi încadrați în cele cinci niveluri de

învățământ în perioada 2006-2015, se poate

observa că acesta a oscilat de-a lungul anilor,

numărul copiilor/elevilor înscriși în instituțiile

de învățământ din comuna Sascut fiind mai mic

în anul 2015 decât în anul 2006.

De asemenea, se poate observa că numărul

elevilor înscriși în învățământul profesional este

cel mai scăzut la nivelul tuturor anilor, în timp

ce numărul elevilor înscriși în învățământul

primar depășește începând cu anul 2012

numărul elevilor înscriși în învățământul

gimnazial.

Numărul elevilor înscriși în învățământul liceal,

începând cu anul 2010, cunoaște un trend

descendent.

68

Luând în considerare că interesul elevilor în

ceea ce privește frecventarea orelor de curs este

influențată și de profilul educațional al familei

din care provine, se constată că predomină

familiile în cadrul căreia cel puțin un părinte are

fie studii generale, fie studii medii. Situația este

similară la toate școlile/liceele din comuna

Sascut.

Tabel nr. 23 – Distribuția elevilor din Şcoala Gimnazială Sascut și din structurile subordonate, în funcție de nivelul

educațional al familiei în anul școlar 2014-2015

Număr %

Copii în

grădiniță

Elevi în

școală

Copii în

grădiniță

Elevi în

școală

Cel puțin un părinte are studii generale (8 clase absolvite) 65 483 28% 63%

Cel puțin un părinte are studii medii (liceu absolvit) 120 223 51% 29%

Cel puțin un părinte are studii superioare 25 47 10,5% 6%

Nici un părinte nu are studii generale (sub 8 clase absolvite) 25 17 10,5% 2%

Total 235 770

Sursa datelor: Raportul anual de evaluare internă a calității pentru anul școlar 2014-2015 Școala Gimnazială Sascut

Tabel nr. 24 – Distribuția elevilor din Liceul Tehnologic “J.M.Elias” Sascut, în funcție de nivelul educațional al

familiei în anul școlar 2014-2015

Număr %

Cel puțin un părinte are studii generale (8 clase absolvite) 156 49%

Cel puțin un părinte are studii medii (liceu absolvit) 133 42%

Cel puțin un părinte are studii superioare 10 3%

Nici un părinte nu are studii generale (sub 8 clase absolvite) 17 6%

Total 316

Sursa datelor: Raportul anual de evaluare internă a calității pentru anul școlar 2014-2015 Liceul Tehnologic “J.M.Elias” Sascut

Analizând datele prezentate în tabelul de mai jos

se constată faptul că aproximativ 22% din

numărul total al elevilor înscriși la una din

unitățile de învățământ din comuna Sascut, în

anul școlar 2014-2020, aparțin unui grup

vulnerabil.

Tabel nr. 25 – Distribuția elevilor din Şcoala Gimnazială Sascut și din structurile subordonate, în funcție de

grupurile vulnerabile din care provin, în anul școlar 2014-2015

În școala număr elevi

Grup vulnerabil Unitate

coordonatoare Structuri

subordonate

Elevi instituționalizați sau în plasament familial 2 4

Elevi care trăiesc în familii monoparentale 5 47

Elevi cu nevoi speciale (CES) 1 4

Elevi care trăiesc în grija bunicilor sau a altor rude 15 42

Total 23 97 Sursa datelor: Raportul anual de evaluare internă a calității pentru anul școlar 2014-2015 Școala Gimnazială Sascut

69

Tabel nr. 26 – Distribuția elevilor din Liceul Tehnologic “J.M.Elias” Sascut, în funcție de grupurile vulnerabile din

care provin, în anul școlar 2014-2015

În școala număr elevi

Grup vulnerabil Unitate

coordonatoare Structuri

subordonate

Elevi instituționalizați sau în plasament familial 1 0

Elevi care trăiesc în familii monoparentale 49 0

Elevi din familii cu nivel economic scăzut, pentru care s-a întocmit dosarul pentru bursă socială, indiferent dacă beneficiază de aceasta, sau nu i s-a putut acorda restricții financiare

99 0

Elevi care trăiesc în grija bunicilor sau a altor rude 22 0

Total 171 0 Sursa datelor: Raportul anual de evaluare internă a calității pentru anul școlar 2014-2015 Liceul Tehnologic “J.M.Elias” Sascut

Tabel nr. 27 – Distribuția elevilor din Şcoala Gimnazială Sascut și din structurile subordonate, în funcție de

domiciliul acestora în anul 2014-2015

Număr elevi %

Cu domiciliul în aceeași localitate cu școala 601 78%

Cu domiciliul în altă localitate, care fac naveta zilnică 169 22%

Total 770 Sursa datelor: Raportul anual de evaluare internă a calității pentru anul școlar 2014-2015 Școala Gimnazială Sascut

În ceea ce privește distribuția elevilor în funcție

de domiciliul acestora, se constată că în cazul

Școlii Gimnaziale Sascut și a structurilor

subordonate, 22% din numărul elevilor înscriși

fac naveta zilnic. În schimb, în cazul Liceului

Tehnologic “J.M.Elias” Sascut situația este

diferită, întrucât 79% din elevii înscriși fac

naveta zilnic.

Tabel nr. 28 – Distribuția elevilor din Liceul Tehnologic “J.M.Elias” Sascut, în funcție de domiciliul acestora în anul

2014-2015

Număr elevi %

Cu domiciliul în aceeași localitate cu școala 42 13%

Cu domiciliul în altă localitate, care fac naveta zilnică 248 79%

Din alte localități care stau în gazdă sau la internat 26 8%

Total 316 Sursa datelor: Raportul anual de evaluare internă a calității pentru anul școlar 2014-2015 Liceul Tehnologic “J.M.Elias” Sascut

70

Personalul didactic

Personalul didactic reprezintă persoanele fizice

care sunt angajate în sistemul de învățământ și

predau în cadrul procesului educațional și de

instruire (cu normă întreagă și cu normă

parțială). Fiecare cadru didactic este înregistrat

o singură dată, numai la unitatea școlară la care

are funcția de bază sau la care predă numărul

cel mai mare de ore didactice.

Tabel nr. 29 - Evoluția personalului didactic pe niveluri de educație în perioada anilor 2006-2015

Anul 2006

Anul 2007

Anul 2008

Anul 2009

Anul 2010

Anul 2011

Anul 2012

Anul 2013

Anul 2014

Anul 2015

Nr. cadre didactice în învățământul preșcolar

19 19 19 18 16 16 13 13 13 13

Nr. cadre didactice în învățământul primar

25 23 23 22 18 18 23 25 24 24

Nr. cadre didactice în învățământul gimnazial

35 35 35 36 30 24 27 31 31 27

Nr. cadre didactice în învățământul liceal

25 23 30 31 31 23 22 23 25 23

TOTAL 104 100 107 107 95 81 85 92 93 87

Sursa datelor: INS România, Baza de date Tempo-Online

Evoluția numărului personalului didactic pe

toate nivelurile de educație a oscilat de-a lungul

anilor 2006-2015, mai puțin evoluția numărului

personalului didactic din învățământul

preșcolar care începând cu anul 2011, a

înregistrat un trend descendent. De menționat

este faptul că numărul cadrelor didactice ce

profesează în cadrul tuturor nivelurilor de

educație, a înregistrat un trend descendent, în

anul 2015 fiind mai redus decât în anul 2006.

Figura nr. 13 – Evoluția personalului didactic pe niveluri de educație în perioada anilor 2006-2015

Sursa datelor: INS România, Baza de date Tempo-Online

71

Tabel nr. 30 - Distribuția pe grade didactice a personalului didactic angajat în Şcoala Gimnazială Sascut și în

structurile subordonate, în anul școlar 2014-2015

Număr cadre didactice %

Număr cadre didactice cu gradul I 52 ∼74%

Număr cadre didactice cu gradul II 7 ∼10%

Număr cadre didactice cu definitivat 6 ∼9%

Număr cadre didactice fără definitivat 4 ∼6%

Număr personal didactic necalificat 1 ∼1%

TOTAL 70

Sursa datelor: Raportul anual de evaluare internă a calității pentru anul școlar 2014-2015 Școala Gimnazială Sascut

Tabel nr. 31 - Distribuția pe grade didactice a personalului didactic angajat în Liceul Tehnologic “J.M.Elias” Sascut,

în anul școlar 2014-2015

Număr cadre didactice %

Număr cadre didactice cu gradul I 10 40%

Număr cadre didactice cu gradul II 5 20%

Număr cadre didactice cu definitivat 4 16%

Număr cadre didactice fără definitivat 5 20%

Număr personal didactic necalificat 1 4%

TOTAL 25

Sursa datelor: Raportul anual de evaluare internă a calității pentru anul școlar 2014-2015 Liceul Tehnologic “J.M.Elias” Sascut

Tabel nr. 32 - Valori medii ale indicatorilor privind

elevi/cadru didactic

Nivel teritorial Elevi/cadru didactic

Comuna Sascut 14,5

Județul Bacău 15,2 Sursa datelor: INS România, Baza de date Tempo-Online

Analizând datele prezentate mai sus se poate

observa că raportul dintre numărul de elevi și

numărul cadrelor didactice din județul Bacău

este mai mare decât cel al comunei Sascut.

Valorile indicatorului număr mediu de elevi pe

cadru didactic, atât la nivel comunal, cât și la

nivel județean, sunt adecvate pentru instruirea

de către un singur cadru didactic, fără a avea

consecinţe negative asupra calităţii procesului

educaţional.

72

Infrastructura educațională

Unitățile școlare sunt în stare bună de funcționare astfel încât activitatea instructiv – educativă se

desfășoară conform legislației în vigoare la standarde europene. Sălile de clasă, laboratoarele,

cabinetele și celelalte spații specifice activității cu școlarii și preșcolarii sunt dotate cu mobilier adecvat,

material didactic și aparatura IT conformă cu cerințele unui învățământ modern.

Tabel nr. 33 - Valori medii ale indicatorilor privind

elevi/săli de clasă

Nivel teritorial Elevi/săli de clasă

Comuna Sascut 23,0

Județul Bacău 27,5 Sursa datelor: INS România, Baza de date Tempo-Online

În ceea ce privește raportul dintre numărul de

elevi și numărul sălilor de clasă, se înregistrează

o valoare mai mică la nivelul comunei Sascut

față de cea a județului, aspect ce este justificat

de numărul redus de săli de clasă de la nivelul

județului Bacău.

Tabel nr. 34 – Numărul de computere din Şcoala Gimnazială Sascut și din structurile subordonate, în anul școlar

2014-2015

Unitatea

cordonatoare Structuri

subordonate Total

Număr de calculatoare utilizate în administrație (cabinet director, cancelarie, secretariat, bibliotecă)

5 1 6

Număr de calculatoare utilizate exclusiv de cadrele didactice

3 5 8

Număr de calculatoare utilizate în activități cu elevii și de către elevi

23 53 76

din care: număr de calculatoare cu acces la internet, utilizate în activități cu elevii și de către elevi

31 47 78

TOTAL 31 59 90

Sursa datelor: Raportul anual de evaluare internă a calității pentru anul școlar 2014-2015 Școala Gimnazială Sascut

Tabel nr. 35– Numărul de computere din Liceul Tehnologic “J.M.Elias” Sascut, în anul școlar 2014-2015

Unitatea cordonatoare

Număr de calculatoare utilizate în administrație (cabinet director, cancelarie, secretariat, bibliotecă)

7

Număr de calculatoare utilizate exclusiv de cadrele didactice 3

Număr de calculatoare utilizate în activități cu elevii și de către elevi 44

din care: număr de calculatoare cu acces la internet, utilizate în activități cu elevii și de către elevi

44

TOTAL 54

Sursa datelor: Raportul anual de evaluare internă a calității pentru anul școlar 2014-2015 Liceul Tehnologic

“J.M.Elias” Sascut

73

Conform adresei numărul 1940 din 28.08.2017, emisă de Școala Gimanzială Sascut, situația privind dotarea cu

utilități a unităților de învățământ aflate în administrarea acesteia este prezentată în tabelul de mai jos:

Tabel nr. 36– Dituația privind dotarea cu utilități a unităților de învățământ

Unitate școlară Sistemul de

încălzire Aprovizionare cu apă potabilă

Iluminat Canalizare

Școala Gimnazială Sascut Centrală termică gaz metan

Rețea publică da da

Școala Gimnazială Sascut Sat Rețea publică da da

Școala Gimnazială Păncești Centrală termică lemn

Rețea publică da da

Școala Primară Berești Centrală termică lemn

Puț da da

Grădinița cu program normal Sascut Centrală termică gaz metan

Rețea publică da da

Grădinița cu program normal nr. 1 Sascut Sat

Centrală termică gaz metan

Rețea publică da da

Grădinița cu program normal nr. 2 Sascut Sat

Centrală termică gaz metan

Rețea publică da da

Grădinița cu program normal nr. 1 Păncești

Centrală termică lemn

- da da

Grădinița cu program normal nr. 2 Păncești

Sobe cu lemne - da nu

Grădinița cu program normal Berești Centrală termică lemn

Puț da da

Grădinița cu program prelungit Sascut Centrală termică gaz metan

Rețea publică da da

Sursa datelor: Adresa nr. 1940 din 28.08.2017, emisă de Școala Gimnazială Sascut

În ceea ce privește numărul bibliotecilor din comună, acestea sunt în număr de 6 din care una este

publică. Volumele existente în acestea sunt 46.870 la număr, dintre care 8.882 au fost eliberate la

nivelul anului 2015. Cititorii activi din comuna Sascut sunt în număr de 1.304 persoane.

74

Sănătate

”Atingerea unor parametrii apropiați de nivelul decent al stării de sănătate a populației și al calității

serviciilor medicale rurale” reprezintă obiectivul principal al strategiei naționale Orizont 2020. În acest

context creșterea accesibilității la serviciile medicale presupune implementarea unor investiții majore în

spațiul rural, care să răspundă problemelor de sănătate publică prioritare și nevoilor grupurilor

vulnerabile. Prin urmare, creșterea finanțării serviciilor sanitare și un management mai eficient al

resurselor existente reprezintă priorități ce trebuie implementate, având în vedere că dezvoltarea socială

este influențată direct de investirea în capitalul uman.

„” Comuna Sascut dispune

de 4 cabinete de

medicină de familie, 3

cabinete stomatologice

și 4 farmacii.

În prezent, sistemul sanitar al comunei Sascut este format din 4 cabinete

medicale de familie, care deservesc locuitorii din cele șapte localități

aparținătoare comunei. Sub acest aspect, se poate preciza că 5 cadre medicale

oferă servicii de specialitate locuitorilor comunei Sascut.

Este evident faptul că personalul medical din comună este insuficient, întrucât

se constată faptul că un medic deservește un număr de 1.996 de locuitori.

Această problemă se identifică și la nivel regional (la nivelul Regiunii Nord-Est

se înregistrează o valoare de 18,3 medici/10.000 locuitori). Activitatea

cadrelor medicale ce asigură servicii medicale în cele 4 cabinete de medicină

de familie este sprijinită și de personalul medical mediu (asistente medicale) în

număr de 6.

Cadrele de specialitate efectuează triaje epidemiologice periodice la școlile din

comună, în vederea prevenirii și tratării bolilor infecțioase și parazitare, des

întâlnite în rândul copiilor. De asemenea, personalul medical se implică în

educația sanitară a elevilor, efectuând vizite educative cu rol de

preîntâmpinare a diverselor epidemii sau afecțiuni de sezon.

Important de precizat este faptul că, în caz de urgență, pentru a se acorda

primul ajutor, comuna Sascut deține dotările necesare pentru astfel de cazuri,

întrucât în anul 2015 a fost înființat în comună un centru de ambulanță

SMURD.

75

Echipajul SMURD aparține Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă „Mr.

CONSTANTIN ENE” al judeţului Bacău și efectuează intervenţii de acordare a

primului ajutor calificat şi de transport al pacienţilor la unităţile de primiri

urgenţe din judeţ.

Gradul de acces la serviciile medicale este reflectat în primul rând prin prisma

distanţelor ce trebuie parcurse de către locuitori până la locaţia unităţilor

spitaliceşti/sanitare. Majoritatea punctelor sanitare sunt amplasate cu

precădere în centrul localităților, ceea ce înlesnește accesul tuturor locuitorilor

comunei la serviciile medicale. Cu toate acestea, în doar 3 localități din cele 7

aparținătoare comunei se întâlnesc astfel de puncte sanitare, precum44:

localitatea Sascut: 2 cabinete medicale (medicină de familie), 1 cabinet

stomatologic, 2 farmacii;

localitatea Păncești: 1 cabinet medical (medicină de familie), 1 cabinet

stomatologic, 1 farmacie;

localitatea Berești - 1 cabinet medical (medicină de familie), 1 cabinet

stomatologic, 1 farmacie.

În ceea ce priveşte distanţa până la cea mai apropiată unitate spitalicească

locuitorii comunei Sascut trebuie să parcurgă o distanţa de 15 km, unde pot

beneficia de serviciile Spitalului Municipal Adjud, organizat pe 11 secții de

specialitate, dotat cu 185 de paturi.

Pentru realizarea unei infrastructuri sanitare eficiente și pentru a crește

calitatea serviciilor trebuie să se creeze condiții pentru îmbunătățirea stării de

sănătate a populației prin investiții în extinderea portofoliului de servicii

oferite, dar și dotarea și modernizarea infrastructurii sanitare deja existente.

44

Date furnizate de Primăria comunei Sascut

„” În comuna Sascut

există un centru de

ambulanță SMURD, ce

efectuează intervenții

de acordare a primului

ajutor și de transport al

pacienţilor la unităţile

de primiri urgenţe din

judeţ

Fotografia nr. 17 – Dispensar uman sat Berești

75

Cultură și artă

Valorificarea patrimoniului cultural reprezintă un factor important în dezvoltarea comunei Sascut,

contribuind totodată la consolidarea identităţii locale. Este importantă asigurarea unei dezvoltări

durabile a patrimoniului cultural, pentru ca şi generaţiile următoare să beneficieze de aceste resurse

dobândite de la înaintaşi. Având în vedere caracterul lor neregenerabil, acestea trebuie protejate,

deoarece risipirea lor este ireversibilă, nemaiputând fi ulterior recuperate.

Patrimoniul cultural

Comuna Sascut are un patrimoniu cultural bogat

și cu o tradiție îndelungată. Deși nu reprezintă o

zonă puternic reprezentată sub aspectul valorii

istorice sau arhitectural-arheologice, există

totuși câteva edificări reprezentative de interes

istoric şi arhitectural cât şi arheologi, precum:

Biserica "Sf. Pantelimon”

Biserica Sfântul Pantelimon este situată în

comuna Sascut, sat Bereşti, la 2 km de albia

râului Siret, făcând parte dintr-un peisaj

armonios. Această Biserică datează din anul

1859 și este monument istoric, având cod BC-

II-m-B-00790. Are o vechime de 158 de ani şi

este zidită din cărămidă, are formă de navă,

îmbinând stilul vechi creştin, cu elemente gotice

şi apusene, cu o singură turlă pe pridvor, ce a

fost folosită ca şi clopotniţă până în anul 1980,

când s-a construit una nouă la intrare în curtea

bisericii.

Biserica prezintă încă o particularitate, având

dedesubt, în partea sudică o criptă de 2x3 metri

cu intrare prin pridvor, care probabil ar fi avut

scopul să fie folosită drept cavou pentru ctitori,

dar care nu a fost folosită niciodată în acest

scop.

Până în momentul de faţă, numele arhitectului şi

al meşterilor au rămas necunoscute, dar se

poate bănui după caracterele specifice că sunt

de origine străină.

În interior biserica a fost pictată în stil

neobizantin de pictorul Vasile Pascu din

Focşani, lucrarea fiind executată în anul 1957,

sub păstorirea preotului de atunci, Vasile

Armencea. În urma cutremurului din 1977

pereţii bisericii au fost fisuraţi şi tindeau să

cadă. Totul a fost refăcut pe timpul preotului

paroh Dumitru Isvoranu, iar în perioada 1980-

1983 a fost efectuată repictarea in fresco, dar de

data aceasta de către tânărul pictor Sorin Belciu

şi soţia sa Monica. A fost resfințătă în anul

1983 de către P.S. Etimie al Romanului și Hușilo

77

Fotografia nr. 18 – Biserica "Sf. Pantelimon” sat Berești Sursa: http://concurs.cristis.ro

Biserica "Sf. Nicolae”

Biserica cu hramurile „Sf. Ierarh Nicolae” are o

așezare pitorească pe o culme de deal ce domină

o bună parte din lunca Siretului. Vechimea

bisericii parohiale ”Sf. Ierarh Nicolae” se pierde

în timp. Din mărturiile celor vârstnici reiese că

”pe vremuri aici a fost mănăstire, având și chilii

construite împrejurul ei, care au dispărut în

timp”.

Potrivit unei inscripții de pe un clopot existent și

astăzi. ”Acest clopot s-a dat bisericii de soții

Iștgatar și soția sa Teodorovna și s-a pus în

biserica ”Sf. Nicolae” din Sascut în anul 1796”

ne putem da seama de vechimea ei.

Biserica este construită din cărămidă pe temelie

de piatră în formă de cruce, acoperită cu tablă

zincată, fațada exterioară îmbinând stilul

armean și rus. În anul 1958 P.C. Pr. Paroh

Străistaru Alexe, începe la interior o reparație

capitală constând în tencuirea pereților și apoi

pictarea lor, în tehnică frescă terminată în 1960.

În exterior biserica este reparată radical în anul

1966. Vrednicii credincioşi păstoriţi de către P.C

Pr. Paroh Laurenţiu Stan au început din anul

1994, cu binecuvântarea Prea Sfințitului Episcop

EFTIMIE al Romanului, lucrări de reparaţie

capitală a sfântului lăcaş, care au constat în

subzidirea şi fortificarea temeliei cu fier beton,

pentru susținerea zidurilor slăbite de intemperii

și trecerea timpului, turnarea unor stâlpi de

rezistenţă pentru consolidarea biserici,

refacerea în totalitate a bolţilor, a acoperişului,

prin înlocuirea lemnăriei şi acoperirea cu tablă

zincată. Totodată, s-a refăcut Sfânta Masă din

beton şi s-a adus o nouă catapeteasmă, străin şi

78

iconostase din stejar sculptate de meşterul

Costică Tănase din Vânători-Neamţ. La interior

pereţii au fost acoperiţi cu o nouă pictură în

tehnica fresco, iar la exterior au fost tencuiţi în

praf de piatră. Biserica a fost dotată cu încălzire

termică.

Toate lucrările s-au executat prin contribuţia

benevolă a credincioşilor parohiei care au dorit

să continue strădaniile ctitoriceşti ale

înaintaşilor şi să-și înscrie, astfel, numele în

veşnicie. Cu binecuvântarea lui Dumnezeu, pe

17 septembrie 2006, în Duminica după înălţarea

Sfintei Cruci încununarea efortului tuturor se

vede finalizat, prin săvârşirea slujbei de

resfinţire de către Prea Sfinţitul Ioachim

BĂCĂUANUL, arhiereu vicar al Episcopiei

Romanului. Începând cu data de 1 martie 2011,

a fost numit ca paroh P.C. Pr. Abageru.

Figura nr. 19 – Biserica "Sf. Nicolae” Sursa: www.protoieriasascut.ro

79

Conacul Elias

Conacul a fost folosit de către Elias de-a lungul

timpului, atunci când venea în zonă. Clădirea

este modestă, construită în stil țărănesc, cu o

verandă înaltă și temelie de piatră. Vederea spre

valea Siretului este superbă. De asemenea,

conacul este înconjurat de viță de vie și de o

livadă de meri, ambele ale fundației, care dau

dealului un farmec aparte.

Fotografia nr. 20 – Conacul Elias Sursa: http://concurs.cristis.ro

Monumentul eroilor din războiul de independenţă

Amplasat în centrul satului, lângă Şcoala

generală şi Căminul Cultural, obeliscul a fost

dezvelit în anul 1910 din iniţiativă locală. Are o

înălţime de 5.30 metri, fiind împrejmuit cu un

gard metalic. Alcătuit din piatră, mozaic şi beton,

monumentul are un postament pătrat pe care se

ridică un soclu şi un obelisc care se termină în

vârf cu un vultur metalic.

Acest monument a fost ridicat în cinstea eroilor

căzuţi în urma războiului. Încheierea victorioasă

a războiului pentru independentă a avut o

însemnătate deosebită în istoria poporului

român.

80

Activitatea culturală a comunei Sascut este susținută și de cele patru cămine culturale din cadrul

comunei. De-a lungul timpului autoritățile publice locale au depus eforturi în vederea atragerii de

fonduri nerambursabile pentru dezvoltarea / modernizarea infrastructurii culturale (dotarea

căminului cultural din localitatea Păncești, lucrări de renovare a căminului cultural din localitatea

Sascut Sat).

Evenimente culturale

Comuna Sascut prezintă o activitate culturală

plină de evenimente, multe din acestea fiind

organizate cu sprijinul cadrelor didactice dar și

al personalului administrației publice locale. Cu

toate acestea, lipsa unei promovări adecvate,

amploarea scăzută a evenimentelor nu au

ridicat nivelul de interes al publicului din alte

localități. Activitatea culturală se desfășoară cu

precădere pentru comunitatea locală, însă

reluarea unor activități cu impact pozitiv asupra

comunității locale și a dezvoltării sectorului

culturale precum meșteșugurile populare

(fierăria, țesutul, împletitul din nuiele) pot

determina o creștere a gradului de popularitate

a comunei și a consolidării identității culturale.

Printre activitățile culturale derulate anual de

autoritățile locale în colaborare cu unitățile de

învățământ, se remarcă următoarele:

15 august – Ziua comunei

24 Ianuarie – Unirea Principatelor

Române;

1 Martie – Ziua Mărțișorului;

9 Mai – Ziua Europei;

1 Iunie – Ziua internațională a copilului;

26 Iunie – Ziua drapelului internațional

al României;

29 Iulie – Ziua imnului național al

României;

13 Septembrie – Ziua pompierilor din

România;

1 Octombrie – Ziua internațională a

persoanelor în vârstă.

Fotografia nr. 21 – Cămin Cultural Sascut-Sat

Fotografia nr. 22 – Cămin Cultural Păncești

81

Mediu

Pentru a diminua decalajele existente faţă de celelalte ţări membre ale Uniunii Europene, este esenţială

gestionarea responsabilă a resurselor naturale, prin regenerarea mediului natural, respectiv prin

reciclarea şi refolosirea materialelor. Prin urmare, este importantă educarea comunităţii locale în scopul

valorificării factorilor de mediu şi a resurselor naturale, fiind avute în vedere conservarea, protecţia şi

ameliorarea acestora.

Calitatea globală a factorilor de mediu din comuna Sascut, este apreciată ca fiind bună, pe teritoriul

comunei neexistând surse majore de poluare a factorilor de mediu.

Calitatea aerului

În urma analizei situației actuale a factorului de

mediu aer în comuna Sascut, au rezultat

următoarele aspecte relevante pentru mediu:

emisii de pulberi provenite de la traficul

rutier pe drumurile neasfaltate și din

activitățile agricole;

emisii de gaze de ardere/pulberi din

surse rezidențiale.

Luând în considerare intensitatea activităților

derulate la nivelul localităților aparținătoare

comunei Sascut, se poate aprecia că aerul la

nivelul comunei este în stare naturală, nefiind

afectat semnificativ de activități umane.

Pe de altă parte, este necesar a se ține cont de

posibilitatea dezvoltării de noi obiective, noi

activități la nivelul județului Bacău, care pot

afecta calitatea aerului. Natura și gradul de

dezvoltare a acestor obiective, precum și

dinamica creșterii economice nu se cunosc, dar

se impun măsuri care să diminueze poluarea

aerului prin:

respectarea legislației pe linie de mediu

existentă, astfel încât viitoarele obiective

să nu funcționeze decât în baza

acordului de mediu obținut prin

evaluarea impactului asupra mediului;

obiectivele existente sa fie supuse

reevaluării din punct de vedere al

emisiilor obținându-se de către acestea

autorizația de mediu, eventual

reautorizarea pentru cele care dispun

deja de acest document;

orientarea în viitor pentru

implementarea de tehnologii cu

potențial redus de poluare sau

nepoluante;

la amplasarea în teritoriu a obiectivelor

trebuie sa se tina cont şi de faptul ca

unele dintre condițiile mediului

82

geografic local pot asigura procesele de

autoepurare naturala a aerului.

Fenomenele meteorologice care pot influenta

nivelul de poluare al aerului sunt:

curenții de aer (vanturile) au un caracter

puternic depoluator la viteze > 3 m/sec.;

calmul atmosferic favorizează stagnarea

noxelor atmosferice în jurul surselor de

emisie;

inversiunile termice, însoțite de stări de

calm atmosferic, ceata și depuneri de

chiciura, sunt mai frecvente și au o

intensitate mai mare iarna, în condițiile

stratificării aerului rece deasupra

culoarului de vale.

Calitatea apei

Apa este elementul esențial al vieții, iar

resursele de apă, în ciuda tuturor variațiilor de

temperatură din ultimii ani, cu perioade de

secetă întrerupte de perioade cu precipitații

abundente trebuie să asigure folosința pentru o

perioadă cât mai îndelungată.

Resursele de apă de la nivelul comunei Sascut

pot și folosite în mai multe scopuri: pentru

asigurarea cerințelor gospodărești, stingerea

incendiilor, irigațiile terenurilor agricole,

piscicultură etc. Resursele de apă din spațiul

analizat este asigurat de apele de suprafață, în

special din râuri, volumul apelor stătătoare fiind

nesemnificativ și din ape subterane și freatice,

având în vedere parametrii cantitativi și

calitativi ale acestora.

Apele de suprafață și adâncime reprezintă

resursele de bază pentru menținerea sănătății

populației și dezvoltarea tuturor sectoarelor

economice din spațiul rural: agricultură,

piscicultură, silvicultură, asigurarea serviciilor

de bază prin transport, turism, comerț ș.a.

Calitatea acestora determină asigurarea

condițiilor optime de viață, iar poluarea lor prin

diverse activități amenință securitatea

populației.

Apele uzate menajere încărcate cu substanțe

organice și chimice, infiltrațiile provenite de la

grupurile sanitare de tip uscat și grajduri pot

ajunge în stratul acvifer, ceea ce poate influența

negativ calitatea surselor de apă potabilă.

Calitatea solului și subsolului

Solul este rezultatul acțiunii a diferite procese

determinate de factorii de mediu, adaptându-se

continuu la schimbările naturale și/sau

artificiale ale mediului, înregistrând și

memorând prin anumite fenomene, procese și

caracteristici principalele momente de evoluție.

În condiții antropice, datorită unei anumite

utilizări, amenajări teritoriale, chimizări etc,

sistemul sol poate fi perturbat, iar funcționarea

lui deranjată, afectând calitatea solului. În

asemenea situații, diferitele soluri se comportă

diferit, în funcție de proprietățile lor.

Pentru monitorizarea solului trebuie să se

execute studii pedologice și agrochimice în

vederea inițierii unor lucrări de ameliorare și

eliminare a fenomenelor de degradare a solului.

Pe de altă parte, monitorizarea urmărește

83

degradarea solurilor prin recomandarea și

stabilirea lucrărilor de ameliorare pentru

eliminare excesului de umiditate, stabilirea

alunecărilor de teren, reducerea proceselor de

degradare.

Riscul alunecărilor de teren este definit ca

probabilitatea de apariţie a unor fenomene

geodinamice de restabilire a stării de echilibru a

versanţilor, prin deplasarea lentă sau violentă a

maselor de pământ, stare de echilibru pierdută

în urma unor fenomene fizice, chimice şi

mecanice de durată.

În urma controlelor efectuate de personal din

cadrul ISUJ Bacău, la nivelul judeţului Bacău, în

comuna Sascut nu au fost identificate

zone/obiective expuse riscului de alunecări /

prăbuşiri de teren45.

Biodiversitate

În România au fost desemnate, în scopul

asigurării măsurilor speciale de protecție şi

conservare in situ a bunurilor patrimoniului

natural, următoarele categorii de arii naturale

protejate:

de interes județean sau local: stabilite

numai pe domeniul public/privat al

unităților administrativ-teritoriale, după

caz;

de interes național: rezervaţii ştiinţifice,

parcuri naţionale, monumente ale

naturii, rezervaţii naturale, parcuri

naturale;

45 www.isubacau.ro

de interes comunitar sau situri "Natura

2000": SAC-uri (Special Areas for

Conservation – Arii Speciale de

Conservare) desemnate pentru: habitate

naturale şi specii de floră şi faună

sălbatică; SPA-uri (Special Protection

Areas – Arii de Protecţie Specială

Avifaunistică) desemnate pentru specii

de păsări SCI -uri (Sites of Community

Importance - Situri de importanţă

comunitară) reprezintă un sit care, în

cadrul regiunii sau regiunilor

biogeografice cărora le aparţine,

contribuie în mod semnificativ la

menţinerea sau readucerea unui habitat

din anexa 2 sau a unei specii din anexa 3

din OUG nr. 57/2007 privind regimul

ariilor naturale protejate, conservarea

habitatelor naturale, a florei şi faunei

sălbatice, cu modificările şi completările

ulterioare, la un stadiu corespunzător de

conservare şi, în acelaşi timp, la coerenţa

sistemului Natura 2000, precum şi/sau

la menţinerea diversităţii biologice a

regiunii sau regiunilor biogeografice

respective;

de interes internaţional: situri naturale

ale patrimoniului natural universal,

geoparcuri, zone umede de importanţă

internaţională, rezervaţii ale biosferei.

Teritoriul administrativ al comunei Sascut se

suprapune unei arii naturale protejate de

interes comunitar, unul din siturile ”Natura

2000”, numit ”Lacurile de acumulare Buhuși -

Bacău – Beres - ROSPA0063. Suprafața totală a

84

sitului este de 4.993.345,87 mp2, iar pe teritoriul

comunei Sascut se întinde pe 4,9 km46.

Managementul deșeurilor

Deșeurile reprezintă o problemă presantă de

mediu, socială și economică. Creșterea

consumului și economia în dezvoltare continuă

să genereze cantități mari de deșeuri – ceea ce

necesită eforturi mai mari pentru a reduce

cantitatea acestora și pentru a le preveni. Dacă

în trecut se considera că deșeurile nu erau

refolosibile, în prezent acestea sunt recunoscute

din ce în ce mai mult ca fiind resurse; acest lucru

se reflectă în gestionarea deșeurilor, unde s-a

trecut de la eliminarea deșeurilor la reciclarea şi

recuperarea acestora.

Astfel, conservarea resurselor naturale şi

gestionarea deșeurilor reprezintă una din cele

patru arii prioritare ce definesc direcţiile de

acţiune şi politicile de mediu UE, care

evidenţiază în principal importanţa unei

abordări integrate în gestionarea deşeurilor,

dezvoltând o serie de măsuri axate pe

prevenirea generării de deșeuri şi a impactului

negativ al acesteia, coordonarea, reglementarea

şi organizarea activităţilor de tratare, reciclare

şi valorificare a deșeurilor, precum şi

depozitarea finală sigură a deşeurilor, acolo

unde nu există posibilitatea recuperării.

La nivelul comunei Sascut, autoritatea

responsabilă de gestionarea deșeurilor solide

46 Lista ariilor naturale protejate – Natura 2000

este UAT Sascut, prin Serviciul de Gospodărire

Comunală și Locativă.

Cantitatea de deșeuri generată la nivelul

comunei Sascut în anul 2014 este de 144.630

kg, din care:

4.021 kg – deșeuri tip plastic;

67.369 kg – deșeuri tip metale feroase;

740 kg – deșeuri tip echipamente

electrice și electronice;

72.500 kg – deșeuri tip deșeu organic47.

În ceea ce privește containerele de depozitare a

deșeurilor, atât cele de uz individual, cât și cele

de uz comunal sunt din plastic.

Important de precizat este faptul că, Sascut

aparține Asociației de Dezvoltare

Intercomunitară pentru Salubrizare Bacău

(A.D.I.S Bacău), care s-a constituit în scopul

înființării, organizării, reglementării, exploatării,

monitorizării și gestionării în comun a

serviciului de salubrizare pe raza de competență

a unităților administrative (UAT-uri) membre,

precum și realizarea în comun a unor proiecte

de investitii publice de interes zonal sau

regional destinate înființării, modernizării

și/sau dezvoltării, după caz, a sistemelor de

utilități publice aferente Serviciului, pe baza

strategiei de dezvoltare a Serviciului. Serviciul

are în vedere acoperirea activităților de

salubrizare a localităților48.

47 http://www.infocons.ro 48 http://www.adisbacau.ro

85

3

Analiza SWOT

86

Analiza SWOT

Introducere

Pornind de la premisa că orice entitate are o

viziune proprie, pe care o promovează în scopul

reiterării perspectivei acesteia asupra viitorului,

cunoașterea punctelor tari şi slabe, a

amenințărilor și oportunităților ce privesc

Comuna Sascut este esențială.

Orice comună trebuie să asimileze și să

promoveze o viziune strategică în ceea ce

privește dezvoltarea sa în viitor. Lipsa unei

asemenea viziuni duce la o activitate

administrativă haotică, în cadrul căreia se pot

rata oportunități și se consumă irațional resurse

prețioase.

Folosindu-se instrumente de cercetare, precum

observația, consultarea diverselor publicații de

specialitate, publicate de Institutul Național de

Statistică, Registrul Comerțului, AJOFM, şi a

informațiilor furnizate în mod oficial de

Primărie, Poliție, Unități de învățământ şi

Biserică s-a reușit elaborarea analizei SWOT a

unității administrativ teritoriale Sascut.

Procesul de planificare strategică (PPS) a vizat

definirea reperelor strategice de dezvoltare a

comunității pe o perioadă de 6 ani.

Doar identificând şi conștientizând situația

actuală, reflectată în punctele tari şi punctele

slabe ale comunei Sascut, aceasta va putea

identifica oportunitățile şi amenințările din

prezent și viitor.

Analiza SWOT poate fi utilizată ca o fișă de

prezentare a untății administrativ-teritoariale,

mai ales la momentul consultării programelor

de finanțare naționale și europene.

Pentru a da roade, însă, planificarea strategică

trebuie însoțită de promovarea, la nivelul

administrației publice, a unui management

strategic integrat, la toate nivelurile, capabil să

identifice și să speculeze oportunitățile aparute

în beneficiul comunității.

Pentru a avea certitudine ca politicile și

programele existente corespund necesităților de

dezvoltare a comunei Sascut, în cadrul

limitărilor impunse de resursele locale

disponibile și pentru accesarea fondurilor prin

care Uniunea Europeana susține politică de

dezvoltare regională s-a impus elaborarea

strategiei de dezvoltare locală pentru perioada

2014 - 2020.

87

Metodologie

Experiența internațională a arătat că proiectele

și programele operaționale funcționează cel mai

bine atunci când fac parte dintr-un cadru

coerent și când există o coordonare la nivel

strategic.

Analiza situației economice, sociale și

instituționale se realizează utilizând matricea

SWOT. Pe baza profilului comunitar sau a

resurselor pe care localitatea le deține se

realizează matricea SWOT. Este vorba de un

diagnostic din care să poată fi extrase

obiectivele viitoare.

Matricea expune într-o dispunere vizuală și

concentrează în formulări cât mai precise și

concise :

punctele forte (S = strengths)

punctele slabe (W = weaknesses)

oportunitățile (O = opportunities)

amenințările (T = threats)

Etapele metodologice principale ale procesului

de planificare strategică (PPS) au fost

următoarele:

1. realizarea unei analize preliminare;

2. stabilirea viziunii asupra dezvoltarii

strategice a comunității;

3. analiza sectorială a domeniilor

strategice principale;

4. articularea documentului strategic.

Principiile care au stat la baza PPS au fost

asigurarea validității științifice, implicarea

comunității, transparența, obiectivitatea,

coerența și continuitatea demersului.

Pentru a da roade, însă, planificarea strategică

trebuie însoțită de promovarea, la nivelul

administrației publice, a unui management

strategic integrat, la toate nivelurile, capabil să

identifice și să speculeze oportunitățile aparute

în beneficiul comunității.

Pentru a avea certitudine ca politicile și

programele existente corespund necesităților de

dezvoltare a comunei Sascut, în cadrul

limitărilor impunse de resursele locale

disponibile și pentru accesarea fondurilor prin

care Uniunea Europeana susține politica de

dezvoltare regională s-a impus elaborarea

strategiei de dezvoltare locală pentru perioada

2014 – 2020.

Punctele forte și cele slabe țin exclusiv de

mediul intern al comunității, de resursele

acesteia. Oportunitățile și amenințările vin

din mediul extern și țin de cadrul legal, de

actorii externi ce pot avea o influență pozitivă

sau, dimpotrivă, negativă asupra comunității.

Pentru o caracterizare cât mai completă a

localității, analiza a luat în considerare cele mai

importante trăsături ale domeniului social si

economic, exprimate printr-un ansamblu de

criterii de analiză.

Utilizarea unei astfel de metode permite:

identificarea disparităților existente în

dezvoltarea economică şi socială a

localității şi a domeniilor de intervenție;

88

identificarea stadiului de dezvoltare şi a

resurselor necesare pentru asigurarea

unei dezvoltări durabile;

facilitarea realizării unei percepții

asupra necesităților de dezvoltare la

nivel local.

Analiza acestor domenii permite identificarea

stadiului de dezvoltare și a resurselor necesare

pentru asigurarea unei dezvoltări durabile.

În cele ce urmează este prezentată analiza

SWOT a unor domenii generale, precum

agricultura, silvicultura, dezvoltarea durabilă,

populația și forța de muncă, infrastructura şi

utilitățile publice, economia și mediul de afaceri,

educația, cultura și mediul.

89

AGRICULTURA, SILVICULTURA ȘI DEZVOLTAREA DURABILĂ

PUNCTE TARI PUNCTE SLABE

existența condițiilor și tradiției pentru dezvoltarea

activităților zootehnice în comună;

condiții favorabile pentru producția agricolă;

teren arabil în suprafață totală de 7.163 ha;

zonă prielnică pentru dezvoltarea producțiilor

agricole: soluri fertile;

existența sistemelor de irigat;

experiența locuitorilor comunei în domeniul

zootehnic și vegetal;

păşunile şi fâneţele permit dezvoltarea sectorului

zootehnic;

existenţa forţei de muncă pregătită în domeniul

activităţilor agricole;

existența unui lac de acumulare - Lacul Berești care

asigură producția piscicolă din comună.

fragmentarea suprafețelor agricole ce

conduce la practicarea unei agriculturi

tradiționale slab competitive economic;

lipsa marilor unități productive și de cercetare

de tip agricol;

existența unor suprafețe agricole necultivate;

infrastructura fizică de acces și socială slab

dezvoltată;

ponderea redusă a activităților non-agricole;

lipsa investițiilor în agricultură;

efectivele de animale din comună au scăzut

substanțial în ultimii ani din cauza

dificultăților economice cu care se confruntă

fermierii și a migrației forței de muncă;

lipsa unor spațiilor de depozitare a

produselor agricole de mari dimensiuni.

OPORTUNITĂȚI AMENINȚĂRI

existența alocărilor financiare din partea Uniunii

Europene pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală;

existența PNDR, care facilitează accesarea

fondurilor europene de către locuitorii din mediul

rural;

facilități legislative privind arendarea suprafețelor

agricole;

existența în cadrul PNDL a unor măsuri/programe

de dezvoltare a agriculturii, zootehniei și

agroturismului;

condiții favorabile de obținere a produselor

ecologice ce pot fi destinate exportului;

subvenții de la UE și Guvern.

exploatarea excesivă a pământului prin

cultivarea unui singur tip de cultură;

creşterea suprafeţelor necultivate şi

reducerea continuă a efectivelor de animale

datorită posibilităţilor reduse de valorificare a

produselor;

eroziunea și degradarea calității solurilor ce

pot conduce la scăderea productivității;

slaba informare a agricultorilor cu privire la

normele europene;

gradul ridicat al birocrației ce îngreunează

accesarea fondurilor europene;

migrarea forţei de muncă calificate în zona

urbană şi în străinătate;

pierderea identităţii culturale şi a tradiţiilor

specifice;

taxe și impozitele mari.

90

POPULAȚIA ȘI FORȚA DE MUNCĂ

PUNCTE TARI PUNCTE SLABE

persoane apte de muncă în proporție

majoritară;

populația masculină majoritară;

rata infracționalității extrem de redusă;

comuna are un număr ridicat de locuitori,

respectiv 9.980 de persoane;

creșterea numărului de decese înregistrate

în ultimii ani;

creșterea numărului de îmbolnăviri;

scăderea natalității;

îmbătrânirea populației (spor natural

negativ și migrarea tinerilor spre centre

urbane);

gradul redus de pregătire profesională a

populației;

numărul șomerilor ridicat.

OPORTUNITĂȚI AMENINȚĂRI

revigorarea mediului rural prin

reducerea migrației externe a tinerilor;

implementarea unor proiecte care să

conducă la incluziunea socială a

persoanelor defavorizate;

organizarea de cursuri de formare și

reconversie profesională;

existența programelor de accesare

fonduri europene care încurajează

deschiderea unei afaceri în mediul rural;

susţinerea natalităţii la nivel naţional

prin stimulente guvernamentale

(ajutoare pentru copii, alocaţii, etc.);

dezvoltarea economică sustenabilă a

zonei poate determina reîntoarcerea

populaţiei plecată la muncă în

străinătate.

continuarea fenomenului de migrare a

populației pe fondul situației economice

actuale;

îmbătrânirea populației pe fondul scăderii

numărului de nou născuți;

scăderea numărului de persoane calificate

odată cu ieșirea acestora din viața activă;

creșterea fenomenului de muncă la negru;

acutizarea problemelor sociale.

91

INFRASTRUCTURA ȘI UTILITĂȚILE PUBLICE

PUNCTE TARI PUNCTE SLABE

rețea bine dezvoltată de drumuri județene și

naționale care asigură accesul în comună;

acces la transportul feroviar;

existența rețelei de alimentare cu apă și

canalizare;

existența rețelei de alimentare cu gaz

metan;

acces facil la rețelele de telefonie mobilă;

gradul scăzut de conectare a populației la

rețeaua de apa potabilă;

gradul scăzut de conectare a locuințelor la

rețeaua de canalizare;

gradul scăzut de conectare a locuințelor la

rețeaua de gaz metan;

grad avansat de degradare a sistemului de

iluminat public;

OPORTUNITĂȚI AMENINȚĂRI

existența programelor guvernamentale de

susținere a unor investiții în domeniul

reabilitării și extinderii rețelelor de apă,

canalizare și epurare a apelor uzate;

extinderea și reabilitarea infrastructurii

rutiere prin intermediul finanțărilor

europene nerambursabile;

lucrări de reabilitare a rețelei de iluminat

public;

deteriorarea condițiilor de trai și mediu;

reducerea investiţiilor publice în

infrastructură ca urmare a crizei economico-

financiare;

reducerea capacităţii autorităţilor publice

locale în implementarea proiectelor de

dezvoltare a infrastructurii rutiere şi tehnico-

edilitare;

reducerea veniturilor populaţiei şi

imposibilitatea plăţii serviciilor de utilităţi

publice; interes scăzut din partea

investitorilor datorat lipsei infrastructurii

fizice și sociale.

92

ECONOMIA ȘI MEDIUL DE AFACERI

PUNCTE TARI PUNCTE SLABE

potențial agricol și zootehnic ridicat;

preocuparea autorităților locale pentru

stimularea și sprijiniriea mediului de

afaceri;

potențial ridicat pentru obținerea de

produse ecologice;

forță de muncă aptă;

existența resurselor naturale și antropice

din comună;

continuarea tradițiilor de către populația

comunei.

utilizarea unor tehnologii vechi, cu

productivitate și eficiență economică

scăzută;

lipsa canalelor de colectare a produselor

agricole;

lipsa marketingului și a promovării locale;

slaba dezvoltare a sectorului de servicii (cu

atenție sporită asupra turismului);

slaba dezvoltare a spiritului antreprenorial;

lipsa investitorilor privați;

informarea precară cu privire la

programele europene.

OPORTUNITĂȚI AMENINȚĂRI

dezvoltarea și creșterea competivității

sectorului economic;

posibilitatea accesării fondurilor

europene pentru dezvoltarea mediului

antreprenorial și dezvoltarea

infrastructurii;

încurajarea și dezvoltarea parteneriatelor

de tip public-privat;

existența programelor guvernamentale de

susținere a sectorului IMM;

diversificarea activităților economice;

cooperarea mediului privat cu autoritățile

publice locale, cu instituțiile de

învățământ superior și centrele de

cercetare și dezvoltare.

cadrul legislativ instabil și complex;

gradul redus de absorbție a fondurilor

europene;

interes redus al investitorilor pentru

demararea de afaceri din cauza

infrastructurii fizice și sociale neadecvate;

continuarea procedurilor birocratice și

complexe;

lipsa de receptivitate și flexibilitate a

populației cu privire la cerințele pieței;

greutățile întâmpinate în obținerea de

finanțare;

pierderea ocupațiilor tradiționale;

creșterea ratei șomajului și a inflației.

93

EDUCAȚIA ȘI CULTURA

PUNCTE TARI PUNCTE SLABE

existența Liceului tehnologic "Jacques M.

Elias" care atrage elevi și din localitățile

învecinate.

rezultate bune obținute de elevii

unităților de învățămât;

rata scăzută a abandonului școlar;

existența a 6 biblioteci, dintre care 1

publică;

existența în comună a patru cămine

culturale;

existenţa unor obiective culturale de

importanţă deosebită (situri arheologice,

aşezări, monumente istorice etc.);

trendul descrescător al numărului de elevi

înmatriculați;

gradul ridicat de acoperire al posturilor din

școli cu cadre didactice fără definitivat;

procentajul ridicat de elevi școlarizați în

învățământul cu clase simultane;

scăderea numărului de cadre didactice:

numărul ridicat al elevilor cu domiciliul în

altă localitate decât cea a școlii, elevi care

fac naveta zilnică.

OPORTUNITĂȚI AMENINȚĂRI

existența de programe și fonduri alocate

dezvoltării infrastructurii educaționale

prin construirea, renovarea și dotarea

clădirilor dedicate activităților școlare;

existența de programe și fonduri alocate;

construirea, renovarea și dotarea

căminelor culturale;

existența de fonduri disponibile pentru

amenajarea și dotarea unei baze sportive

în comună;

existența de fonduri disponibile pentru

amenajarea și dotarea unor săli de sport

în cadrul școlilor care nu dețin deja una;

instituirea unor programe de instruire a

persoanelor necalificate prin parteneriate

între autoritățile locale, instituțiile de

învățămant și mediul de afaceri.

numărul redus de absolvenți de studii

superioare;

reducerea populației școlare datorată

declinului natalității;

slaba motivare a cadrelor didactice ce poate

duce la plecarea profesorilor bine pregătiți

din sistem;

creșterea ratei abandonului școlar pe fondul

insuficiențelor materiale și financiare.

94

MEDIU

PUNCTE TARI PUNCTE SLABE

cadru natural cu potențial deosebit;

potențialul de dezvoltare a agroturismului;

grad redus de poluare al solului și a

aerului;

utilizarea îngrășămintelor în agricultura la

o scară redusă.

poluarea cauzată de gradul scăzut de

conectare a populației la rețeaua de

canalizare;

vulnerabilitatea solurilor către ariditate sau

inundații;

existența unor suprafețe de teren ce pot fi

afectate de alunecări;

poluare generată de lipsa unui sistem de

colectare și tratare a deșeurilor;

poluare generată de arderea

combustibililor solizi și a deșeurilor

agricole pentru încălzire;

lipsa unei preocupări pentru agricultura de

tip ecologic;

slaba conștientizare a populației și a

agenților economici în problematica

protecției mediului.

OPORTUNITĂȚI AMENINȚĂRI

dezvoltarea unei tehnologii performante

în domeniul colectării deșeurilor, dar și de

reciclare a acestora;

oportunitatea adoptării unei măsuri ce

vizează împădurirea unor suprafețe;

informarea populației și implicarea

acesteia în dezvoltarea durabilă și

protecția mediului;

disponibilitatea fondurilor europene

destinate protejării mediului înconjurător;

existența fondurilor structurale pentru

managementul integrat al deșeurilor;

dezvoltarea de parteneriate în vederea

protecției mediului.

creșterea presiunii asupra mediului prin

deversarea necontrolată a apelor menajere;

incapacitatea susținerii cofinanțării

proiectelor în acest domeniu;

extinderea suprafețelor construite în

defavoarea spațiilor verzi;

efectele negative ale poluării asupra

populației dar și a mediului economic.

95

Dezvoltarea durabilă a comunei

4

96

Viziunea strategică

de dezvoltare

Dezvoltarea durabilă urmărește și încearcă să

găsească un cadru teoretic stabil, pentru luarea

deciziilor în orice situație în care se regăsește

un raport de tipul om/mediu, fie că e vorba de

mediul înconjurător, economic, social sau

administrativ.

În acest context, strategia locală, prin structura

și orientarea ei, urmărește integrarea

aspirațiilor de dezvoltare a comunei în

contextul strategiei de aderare a României la

Uniunea Europeană. Elaborată pe baza unei

abordări logice, structura strategiei este bazată

pe punctele tari și oportunitățile identificate cu

privire la comunitate.

Viziunea comunei Sascut reprezintă dezideratul

care se doreşte să fie atins în anul 2020, prin

implementarea planului de măsuri şi proiecte.

La formularea acesteia s-a plecat de la premisa

că baza dezvoltării comunei în toate sectoarele

ține de dezvoltarea economică, motiv pentru

care creşterea economică sustenabilă joacă un

rol central.

„”

Comuna Sascut va oferi locuitorilor săi condiţii bune de trai prin

creşterea calităţii serviciilor publice, a infrastructurii şi prin

dezvoltarea activităţilor economice în concordanţă cu protecţia

mediului înconjurător.

97

Cu un orizont temporar până în 2020, comuna

Sascut va deveni o comunitate generatoare a

unui mediu participativ, ecologic, favorabil

dezvoltării economice, bazat pe transfer

tehnologic și care să ofere condiții de trai

decente și bunăstare locuitorilor săi (Un loc în

care oamenii aleg să locuiască). Enunțată într-o

manieră clară, posibil de atins prin intermediul

obiectivelor, viziunea va pune accent pe

dezvoltarea mai multor domenii, precum cel

economic, social, cultural sau turistic.

În primul rând, comuna Sascut va răspunde

celor mai mari probleme ale comunității de la

momentul actual și va crea premisele unei

dezvoltări solide pentru generațiile viitoare,

oferind în acest sens locuitorilor săi un trai

decent prin servicii publice de calitate, într-un

mediu lipsit de poluare.

De asemenea, va oferi un grad sporit de

atractivitate pentru investitori, dispunând de un

cadru prosper și competitiv. Atragerea acestora

va contribui la crearea de noi locuri de muncă,

având efecte pozitive asupra nivelului de trai al

populației; emigrarea tinerilor către alte

localității putând fi astfel stopată.

Nu în ultimul rând, comuna Sascut va pune

accent pe valorificarea resurselor de care

dispune, prin dezvoltarea sectoarelor de

activitate și printr-o activitate adecvată de

promovare. În acest sens, se va putea sprijini

dezvoltarea sectorului agricol (prin

implementarea metodelor și tehnologiilor noi,

mai puțin costisitoare și nepoluante),

dezvoltarea activităților locale din domeniul

industriei alimentare sau energiilor verzi.

98

Obiective de dezvoltare, măsuri,

planuri de acțiune

OBIECTIV GENERAL

Îmbunătățirea calității vieții populației comunei Sascut prin valorificarea resurselor existente.

Prioritizarea investiţiilor este un demers important pentru administraţia publică locală, deşi

implementarea proiectelor este condiţionată de disponibilitatea fondurilor de finanţare (tipuri de

fonduri, perioade de accesare, condiţii de eligibilitate, etc.). Astfel, condiţionată de deschiderea liniilor

de finanţare într-un anumit domeniu, administraţia publică va implementa un proiect a cărui prioritate

este mai scăzută decât cea a altui proiect pentru care nu există încă linii de finanţare deschise. Cu toate

acestea, Primăria Sascut şi-a stabilit un set de priorităţi pe care le are în vedere în perioada 2014-

2020:

Prioritatea 1. Dezvoltarea economică

Prioritatea 2. Dezvoltarea infrastructurii și serviciilor publice locale

Prioritatea 3. Protecția mediului

Prioritatea 4. Dezvoltarea capacității administrative și implicarea comunității în

luarea deciziilor

99

PRIORITATEA 1 – DEZVOLTAREA ECONOMIEI LOCALE

Obiectiv specific 1.1: Dezvoltarea unei economii locale durabile, capabilă să absoarbă factorul

uman local şi să creeze locuri de muncă

Obiectiv specific 1.2: Creșterea productivității sectorului agrozootehnic

Măsuri OS 1.1:

1.1.1 Dezvoltarea infrastructurii de sprijinire a afacerilor

1.1.2 Crearea unui mediu antreprenorial atractiv pentru investiţii şi investitori

1.1.3 Sprijinirea creării de noi afaceri şi dezvoltarea spiritului antreprenorial local

1.1.4 Dezvoltarea factorului uman în acord cu oportunităţile existente pe piaţa muncii

Măsuri OS 1.2:

1.2.1 Sprijinirea dezvoltării afacerilor locale bazate pe valorificarea resurselor existente

1.2.2 Susţinerea dezvoltării agriculturii şi valorificarea produselor agroalimentare

100

Obiectiv 1.1 - Dezvoltarea unei economii locale durabile, capabilă să absoarbă factorul uman local

şi să creeze locuri de muncă

MĂSURĂ ACȚIUNI

1.1.1 Dezvoltarea

infrastructurii de sprijinire a

afacerilor

1. Realizarea de investiţii pentru viabilizarea zonelor destinate

extinderii şi plasării investiţiilor (căi de acces, reţea de apă,

canalizare)

2. Amenajarea de locaţii pentru comercializarea permanentă a

produselor autohtone

1.1.2 Crearea unui mediu

antreprenorial atractiv pentru

investiţii şi investitori

1. Identificarea oportunităţilor locale şi promovarea acestora

2. Asocierea comunei Sascut cu operatorii economici interesaţi să

investească în proiecte de interes public

1.1.3 Sprijinirea creării de noi

afaceri şi dezvoltarea spiritului

antreprenorial local

1. Organizare sesiuni de informare cu privire la oportunităţile

oferite de comuna Sascut

2. Dezvoltarea serviciilor specializate de sprijin şi consultanţă în

afaceri pentru start-up-uri

1.1.4 Dezvoltarea factorului

uman în acord cu

oportunităţile existente pe

piaţa muncii

1. Crearea şi implementarea de diverse programe destinate

perfecţionării, calificării şi recalificării în domeniile cu potenţial

de dezvoltare economică la nivel de regiune

2. Adaptarea ofertei educaţionale la cerinţele ofertei de pe piaţa

muncii prin crearea de specializări relevante mediului economic

local

3. Încheierea unui parteneriat între instituţiile locale de

învăţământ şi mediul de afaceri local în vederea efectuării de

stagii de practică a elevilor în cadrul firmelor.

101

Obiectiv 1.2 - Creșterea productivității sectorului agrozootehnic

MĂSURĂ ACȚIUNI

1.2.1 Sprijinirea dezvoltării

afacerilor locale bazate pe

valorificarea resurselor existente

1. Organizarea de târguri/expoziţii de promovare a

produselor locale

2. Sprijnirea participării producătorilor locali la pieţe şi

târguri specializate organizate la nivel naţional şi

internaţional pentru a promova produsele locale

3. Integrarea produselor locale în consumul intern al

comunităţii, educarea populaţiei în a consuma cu

preferinţă produse locale

4. Identificarea produselor autentice locale şi sprijinirea

înregistrării acestora ca mărci locale

5. Stimularea/sprijinirea înfiinţării de pensiuni agro-turistice

6. Organizare sesiuni de instruire a tinerilor şi creare ateliere

pentru practicarea meşteşugurilor în vederea asigurării

conservării artei populare locale

1.2.2 Susţinerea dezvoltării

agriculturii şi valorificarea

produselor agroalimentare

1. Sprijinirea înfiinţării şi dezvoltării de ferme zootehnice

2. Modernizarea fermelor existente şi dotarea lor tehnologică

conform normelor europene

3. Sprijinirea şi încurajarea tinerilor în vederea practicării

agriculturii

4. Amenajarea de pieţe agro - alimentare în comună

5. Adaptarea exploataţiilor agricole pentru practicarea

agriculturii în sistem ecologic

6. Sprijinirea participării producătorilor agricoli locali la

târguri şi expoziţii naţionale şi internaţionale

7. Promovarea şi informarea privind condiţiile de acordare a

subvenţiilor de stat deţinătorilor de terenuri agricole

8. Promovarea proiectelor şi programelor cu finanţare

europeană destinate modernizării sectorului agricol

9. Practicarea unor condiţii flexibile de concesionare a

terenurilor agricole/păşunilor aflate în proprietatea

autorităţilor publice

102

PRIORITATEA 2 – DEZVOLTAREA INFRASTRUCTURII ȘI SERVICIILOR

PUBLICE LOCALE

Obiectiv specific 2.1: Creșterea accesibilității la infrastructura de bază

Obiectiv specific 2.2: Dezvoltarea infrastructurii sociale

Obiectiv specific 2.3: Sporirea atractivității generale a comunei

Obiectiv specific 2.4: Dezvoltarea serviciilor publice locale

Măsuri OS 2.1:

2.1.1 Dezvoltarea infrastructurii rutiere

2.1.2 Îmbunătăţirea calităţii infrastructurii tehnico-edilitare şi creşterea gradului de acces şi

conectare la aceasta

Măsuri OS 2.2:

2.2.1 Asigurarea unor servicii educaţionale, sociale şi de sănătate conforme standardelor

europene

2.2.2 Dezvoltarea echilibrată a fondului locativ în acord cu nevoile comunităţii

Măsuri OS 2.3:

2.3.1 Dezvoltarea și diversificarea infrastructurii recreative şi de petrecere a timpului liber

2.3.2 Consolidarea identităţii locale și dezvoltarea patrimoniului cultural

Măsuri OS 2.4:

2.4.1 Organizarea, modernizarea și eficientizarea serviciului de iluminat public

2.4.2 Dezvoltarea serviciilor publice (inclusiv de siguranță și ordine publică)

103

Obiectiv 2.1 - Creșterea accesibilității la infrastructura de bază

MĂSURĂ ACȚIUNI

2.1.1 Dezvoltarea infrastructurii

rutiere

1. Reabilitarea şi modernizarea infrastructurii rutiere de

legătură între mediul rural şi cel urban

2. Modernizarea şi reabilitarea drumurilor locale de acces

în interiorul satelor aparţinătoare comunei

3. Amenajarea de trotuare

4. Modernizarea şi completarea infrastructurii de

semnalizare, protecţie şi siguranţă rutieră

5. Modernizarea drumurilor de exploatație

agricolă/forestieră

2.1.2 Îmbunătăţirea calităţii

infrastructurii tehnico-edilitare şi

creşterea gradului de acces şi

conectare la aceasta

1. Reabilitarea şi extinderea reţelei existente de furnizare a

apei potabile

2. Reabilitarea şi extinderea reţelei existente de furnizare a

apei potabile

3. Realizare reţea pentru colectarea apelor pluviale

4. Campanii de promovare şi informare a cetăţenilor

privind avantajele racordării la reţelele publice de

utilităţi

5. Extinderea reţelei centralizate de gaz metan

104

Obiectiv 2.2 - Dezvoltarea infrastructurii sociale

MĂSURĂ ACȚIUNI

2.2.1 Asigurarea unor servicii

educaţionale, sociale şi de sănătate

conforme standardelor europene

1. Modernizarea infrastructurii unităţilor educaţionale

2. Dotarea şcolilor cu tehnică informaţională modernă

3. Dotarea unităţilor de învăţământ cu sisteme de

supraveghere şi securitate

4. Dezvoltarea infrastructurii de furnizare a serviciilor

sociale (înființarea unor centre de bătrâni, centre sociale

pentru categoriile defavorizate, centru after-school etc.)

5. Dotarea tehnică medicală modernă a dispensarelor din

comună

6. Amenajarea de cabinete medicale şi farmacii în satele

aparţinătoare comunei

7. Atragerea de capital privat în dezvoltarea sectorului

medical

8. Derularea de proiecte privind protecţia socială a copiilor

ai căror părinţi lucrează în străinătate

9. Programe de consiliere, orientare şi reorientare

profesională pentru tineri şi adulţi

10. Derularea de proiecte de incluziune socială în instituţiile

de învăţământ a grupurilor vulnerabile

11. Dezvoltarea de parteneriate de tip public-privat în

procesul educaţional

12. Sprijin pentru derularea de campanii de evaluare a stării

de sănătate a populaţiei

2.2.2 Dezvoltarea echilibrată a

fondului locativ în acord cu nevoile

comunităţii

1. Alocarea de terenuri în vederea construirii de locuinţe

care au asigurate racordarea la utilităţi publice

2. Dezvoltarea de programe de locuinţe sociale pentru

tineri

3. Campanii de conştientizare a riscurilor produse de

sistemele improvizate de încălzire a imobilelor

105

Obiectiv 2.3 - Sporirea atractivității generale a comunei

MĂSURĂ ACȚIUNI

2.3.1 Dezvoltarea și diversificarea

infrastructurii recreative şi de

petrecere a timpului liber

1. Amenajarea unor spații publice de recreere și de

petrecere a timpului liber

2. Amenajarea unor parcuri/spații de joacă pentru copii

3. Amenajarea unui teatru de vară

4. Dezvoltarea infrastructurii sportive (bază sportivă)

5. Amenajare unei zone turistice și de agrement în zona

lacului Berești

2.3.2 Consolidarea identităţii locale

și dezvoltarea patrimoniului

cultural

1. Modernizarea și dotarea căminelor culturale din comună

2. Reabilitarea clădirilor şi obiectivelor de patrimoniu

cultural local

3. Susţinerea ansamblurilor/formaţiilor artistice din mediul

rural şi promovarea acestora la nivel naţional

4. Dezvoltarea de relaţii de parteneriat la nivelului

instituţiilor de cultură, educaţie

5. Organizarea de evenimente sportive

106

Obiectiv 2.4 – Dezvoltarea serviciilor publice locale

MĂSURĂ ACȚIUNI

2.4.1 Organizarea, modernizarea și

eficientizarea serviciului de iluminat

public

1. Reabilitarea şi modernizarea sistemului de iluminat

public

2. Extinderea sistemului de iluminat public unde se impune

3. Adaptarea sistemului de iluminat stradal în vederea

utilizării energiei din surse regenerabile pentru a

acoperi parţial cosumul energetic al reţelei

2.4.2 Dezvoltarea serviciilor publice

(inclusiv de siguranță și ordine

publică)

1. Dotarea tehnică a Serviciului de Gospodărire Comunală

Sascut (utilaje de profil)

2. Dotarea tehnică a Serviciului pentru Situații de Urgență

Sascut (autospeciale de profil)

3. Dotarea cu sisteme de monitorizare video a spaţiilor

publice

4. Dezvoltarea infrastructurii și dotărilor administrației

publice locale

107

PRIORITATEA 3 – PROTECȚIA MEDIULUI

Obiectiv specific 3.1: Crearea unor condițiie calitative de viață locuitorilor comunei

Măsuri OS 3.1

3.1.1 Protecţia mediului şi promovarea utilizării eficiente a resurselor şi patrimoniului natural

3.1.2 Protecţia zonelor expuse la risc de degradare

108

Obiectiv 3.1 – Crearea unor condițiie calitative de viață locuitorilor comunei

MĂSURĂ ACȚIUNI

3.1.1 Protecţia mediului şi

promovarea utilizării eficiente a

resurselor şi patrimoniului natural

1. Ecologizarea şi amenajarea zonelor afectate de deșeuri

2. Îmbunătățirea managementului deșeurilor solide

3. Realizarea de lucrări de îmbunătățiri funciare

4. Educarea cetățenilor cu privire la colectarea selectivă a

deșeurilor

5. Informarea fermierilor cu privire la beneficiile utilizării

în agricultură a deşeurilor naturale generate de

compostarea deşeurilor biodegrabile

6. Încurajarea soluţiilor alternative de producere a energiei

electrice

7. Promovarea acţiunilor de îmbunătăţire a factorilor de

mediu

8. Încurajarea soluţiilor alternative de producere a energiei

electrice

9. Încurajarea consumului raţional de energie în instituţiile

publice (campanii de informare, montare de becuri

economice, implementare sisteme care produc energie

din surse regenerabile)

10. Construirea şi modernizarea arhitecturală şi peisagistică

a spaţiilor verzi stradale şi parcurilor

3.1.2 Protecţia zonelor expuse la risc

de degradare

1. Lucrări de combatere a torenţilor în zonele cu risc de

eroziune

2. Lucrări de îndiguire în zonele cu risc de inundaţii

3. Realizare lucrări de împădurire a terenurilor/zonelor

degradate sau a zonelor cu risc de alunecare teren

109

PRIORITATEA 4 – DEZVOLTAREA CAPACITĂȚII ADMINISTRATIVE ȘI IMPLICAREA

COMUNITĂȚII ÎN LUAREA DECIZIILOR

Obiectiv specific 4.1: Asigurarea unui management instituţional şi strategic orientat spre

dezvoltarea economico-socială comună

Obiectiv specific 4.2: Îmbunătăţirea capacităţii administraţiei publice şi creşterea eficienţei

actului decizional

Măsuri OS 4.1

4.1.1 Crearea de parteneriate strategice de dezvoltare

4.1.2 Facilitarea implementării de investiţii comune

Măsuri OS 4.2

4.2.1 Consolidarea relaţiei dintre administraţia publică locală şi comunitatea locală

110

Obiectiv 4.1 – Asigurarea unui management instituţional şi strategic orientat spre

dezvoltarea economico-socială comună

MĂSURĂ ACȚIUNI

4.1.1 Crearea de parteneriate

strategice de dezvoltare

1. Sprijinirea activităţii comunităţilor partenere şi

asociaţiilor de dezvoltare intercomunitara (ADI)

2. Crearea de asociaţii/parteneriate de dezvoltare la

nivel microregional în vederea facilitării şi

implementării coerente a proiectelor comune

4.1.2 Facilitarea implementării de

investiţii comune

1. Iniţierea de proiecte investiţionale comune cu alte

UAT-uri pentru dezvoltarea durabilă a zone

2. Campanii de promovare la nivel microregional a

proiectelor investiţionale implementate cu impact

Obiectiv 4.2 – Îmbunătăţirea capacităţii administraţiei publice şi creşterea eficienţei

actului decizional

MĂSURĂ ACȚIUNI

4.2.1 Consolidarea relaţiei dintre

administraţia publică locală şi

comunitatea locală

1. Organizarea de consultări publice periodice între

autorităţile locale şi mediul de afaceri în ceea ce

priveşte luarea deciziilor cu impact asupra mediului

economic

2. Crearea de pagini de internet în vederea facilitării

schimbului informaţional pe teme de interes public

3. Publicarea pe site-ul primăriei a bugetului comunei şi a

planului anual de achiziţii precum şi a justificării

cheltuirii fondurilor publice

4. Realizarea de rapoarte anuale de activitate de către

compartimentele aflate în subordinerea administraţiei

locale şi publicarea acestora pe site-ul primăriei

111

Managementul și monitorizarea

strategiei de dezvoltare

Viziunea şi obiectivele Strategiei Actualizate de

Dezvoltare Durabilă a Comunei Sascut sunt

ambiţioase şi vor fi realizate numai dacă factorii

implicaţi şi membrii comunităţii sunt angajaţi

activ, îşi asumă responsabilitatea şi proprietatea

procesului schimbării.

Implementarea proiectelor şi aplicarea

măsurilor aferente fiecărei direcţii strategice de

acţiune va asigura succesul planificării integrate

a dezvoltării Comunei Sascut.

Planificarea integrată este o soluţie modernă

pentru dezvoltarea iniţiativelor şi acţiunilor

instituţionale, administrative şi socio-

economice, care duc la optimizarea folosirii

resurselor, în scopul administrării schimbării şi

maximizării impactului pozitiv al schimbării,

conform strategiei stabilite. Planificarea

integrată va ajuta autorităţile locale să deruleze

proiecte care au impact multiplu, coerența inter-

sectorială şi sunt justificate pentru finanţarea şi

sprijinul oferit de fondurile judeţene,

guvernamentale sau europene.

În vederea implementării Strategiei de

Dezvoltare Locală, concretizată prin

transpunerea în practică a măsurilor aferente

fiecărei direcţii strategice de acţiune vor acţiona

următoarele componente instituţionale:

Consiliul Local Sascut va asigura legitimitatea

procesului de implementare a strategiei şi va

ghida acest proces, prin intermediul comisiilor

de specialitate. Consiliul Local are capacitatea de

a încuraja efectiv societatea civilă, grupurile

politice şi comunitatea de afaceri să participe la

procesul de implementare a strategiei. De

asemenea, acesta va colabora îndeaproape cu

alte consilii locale, Consiliul Judeţean Bacău şi

asociaţiile de dezvoltare intercomunitara,

pentru realizarea unei armonizări a dezvoltării

Sascutului cu evoluţia celorlalte comunităţi.

Membrii aparatului de specialitate al primarului

(coordonaţi şi conduşi de Primarul Comunei

Sascut), vor organiza procesul de implementare

a strategiei. Primarul Comunei Sascut, ca şi

autoritate executivă a Consiliului Local, va

asigura funcţia de conducere generală în cadrul

112

procesului de implementare a Strategiei.

Personalul din subordinea sa va coordona şi

administra procesul de implementare în toate

stadiile, începând cu planificarea procesului de

implementare, activităţile operaţionale

programate, alocarea sarcinilor etc.

Societatea civilă şi comunitatea oamenilor de

afaceri – comunitatea locală îşi poate exprima

eficient aspiraţiile şi interesele prin intermediul

participării la implementarea strategiei. Atât

persoanele cât şi organizaţiile vor fi încurajate şi

provocate să gândească strategic, să stabilească

priorităţi şi să devină parteneri în procesul de

implementare Comunităţile partenere şi

asociaţiile de dezvoltare intercomunitara (ADI).

În acest context, un rol esenţial îl vor avea ADI

din care Sascutul face parte.

Deoarece pentru atingerea obiectivelor stabilite

este necesară o bună cooperare cu furnizorii

externi (de bunuri, lucrări şi servicii), în mod

special cu executanţii lucrărilor de

infrastructură, schimbul de informaţii cu aceştia

va fi o constantă a procesului de implementare a

SDD.

Parteneriatele Strategice Locale vor fi iniţiate şi

menţinute prin participarea principalilor factori

implicaţi în diferitele domenii ale dezvoltării

durabile, ai organizaţiilor din comună, din

zonele învecinate şi din judeţ, pentru a se

asigura că intervenţiile realizate conform

planurilor de măsuri adoptate vor corespunde

priorităţilor şi măsurilor naţionale, regionale şi

locale, privind dezvoltarea socio-economică,

implementarea politicilor, modernizarea

instituţională şi administrativă, regenerarea

infrastructurii industriei şi protecţia mediului.

Aceste parteneriate sunt instrumentele de

asigurare a coerenței inter-sectoriale şi a

implicării tuturor factorilor şi a membrilor

comunităţii din Sascut şi din zonele învecinate

în procesul de implementare. Aceste

parteneriate vor juca un rol activ, fiind

mecanisme colective de asumare a

responsabilităţii pentru implementarea SDL.

Actorii identificaţi în cadrul acestui acestui

capitol vor colabora în derularea următoarelor

activităţi:

Actualizarea periodică a strategiei de

dezvoltare durabilă

Strategia de Dezvoltare Locală a Comunei Sascut

reprezintă un document necesar dezvoltării

coordonate, coerente a teritoriului în ansamblul

său. Din punct de vedere practic, strategia de

dezvoltare reprezintă un instrument de

coordonare a demersurilor de dezvoltare

derulate de diferite persoane sau organizaţii.

Strategia de Dezvoltare Locală trebuie să poată

răspunde nevoilor de dezvoltare, nevoi ce

evoluează în permanenţă. Prezenţa Comunei

Sascut pe traseul Drumului Naţional 2 care leagă

capitala Bucureşti de frontiera cu Ucraina prin

punctul vamal Siret, străbătând de la sud la nord

partea de est a României şi trecând prin oraşele:

Urziceni, Buzău, Râmnicu Sărat, Focşani, Adjud,

Bacău, Roman, Fălticeni, Suceava, Siret

(formează o parte din drumul european E85)

face ca ritmul dezvoltării şi implicit al evoluţiei

nevoilor de dezvoltare să fie unul foarte

113

accelerat. Din acest motiv, actualizarea

periodică a acestui document reprezintă o

necesitate în perspectiva unui proces de

dezvoltare continuu. În acest sens, textul

Strategiei de Dezvoltare durabilă trebuie să fie

în permanenţă accesibil către publicul larg.

Această deschidere a administraţiei publice faţă

de procesul de dezvoltare reprezintă o premisă

pentru actualizarea eficientă a strategiei de

dezvoltare.

Chiar şi după adoptarea documentului de către

Consiliul Local al Comunei Sascut, posibilitatea

furnizării de sugestii şi comentarii trebuie să

rămână deschisă. În această manieră,

administraţia publică locală are la îndemână un

instrument facil pentru a identifica modificarea

nevoilor de dezvoltare în funcţie de sugestiile de

modificare venite din partea publicului larg.

Monitorizarea/evaluarea procesului de

implementare a strategiei de dezvoltare

La baza procesului de actualizare periodică sta

un proces continuu de monitorizare şi evaluare

a procesului de dezvoltare, atât pe teritoriul

administrativ al Comunei Sascut cât şi pe

teritoriile comunităţilor învecinate.

Strategia de dezvoltare locală a Comunei Sascut

va fi monitorizata prin intermediul unor

rapoarte anuale elaborate de către persoane

desemnate din cadrul administraţiei publice

locale. Raportul de monitorizare va include:

Stadiul de implementare al diverselor

componente incluse în portofoliul de

măsuri din cadrul Strategiei de

Dezvoltare Locală;

Problemele identificate pe parcursul

implementării strategiei;

Propuneri de revizuire a strategiei, dacă

este cazul;

Alte aspecte relevante în cadrul

procesului de implementare a strategiei

de dezvoltare durabilă.

Raportul de evaluare trebuie apoi discutat în

cadrul unei dezbateri publice.

Dezbaterea trebuie organizată de către

administraţia publică locală. Toate persoanele

sau organizaţiile, publice sau private, care sunt

implicate în orice fel în procesul de dezvoltare

trebuie să fie invitate la aceste dezbateri.

Strategia de dezvoltare durabilă a Comunei

Sascut va fi evaluată pe bază:

Raportului de monitorizare

Concluziilor din cadrul dezbaterilor

publice

Monitorizarea şi evaluarea strategiei de

dezvoltare durabilă sunt procese care se

derulează continuu, cu participarea publicului

larg, în vederea asigurării unei corelări cât mai

puternice între documentul de planificare

strategică şi realităţile existente în comunitate.

O modalitate complementară de monitorizare şi

evaluare a strategiei de dezvoltare durabilă o

reprezintă introducerea în regulamentul de

organizare şi funcţionare a Consiliului Local

Sascut a unei proceduri de asigurare a

conformităţii între Hotărârile de Consiliu Local

şi strategia de dezvoltare durabilă. Astfel, în

114

cadrul referatului de specialitate/expunerii de

motive necesare pentru orice hotărâre de

Consiliu Local poate fi introdusă obligativitatea

de a menţiona căror obiective sau măsuri din

strategia de dezvoltare se subscrie proiectul de

hotărâre de consiliu local. O astfel de relaţie nu

trebuie să afecteze votul consilierilor locali.

De cealaltă parte, o astfel de procedura ar avea,

printre altele, următoarele efecte pozitive:

Ar permite consilierilor locali să

evalueze proiectele de hotărâre de

consiliu local şi din punctul de vedere al

corelării cu strategia de dezvoltare

durabilă.

Ar facilita în mare măsură elaborarea

raportului anual de monitorizare de

către personalul primăriei.

Actualizarea periodică a listei de proiecte

prioritare un instrument important de verificare

periodică a legitimităţii şi relevanței Strategiei

de Dezvoltare Locală a comunei este

actualizarea periodică a portofoliului de

proiecte prioritare. La un interval de 12-18 luni,

cade în sarcina executivului primăriei de a

evalua fiecare proiect din lista de priorităţi pe

baza unor criterii cum ar fi impactul estimat la

nivelul comunei, posibilitatea de a atrage

sursele de finanţare, orizontul de timp necesar

pentru finalizarea investiţiei, etc. Pe baza

analizei efectuată de executivul Primăriei,

Consiliul Local ia decizia de menţinere sau

actualizare a listei de proiecte prioritare.

115

Bibliografie

[1] Adresa nr. 4893 din 10.08.2017 transmisă de ANOFM

[2] Adresa nr. 1940 din 28.08.2017, emisă de Școala Gimnazială Sascut

[3] Audit iluminat public realizat de Direct Group Solutions SRL

[4] Autorizație de mediu nr. 26/07.03.2017 emisă de APM Bacău către ANIF-FTMS Unitatea de

Administrare Bacău

[5] „Comuna Sascut în Anuarul Socec al României-mari”. Biblioteca Congresului SUA.

[6] „Comuna Păncești în Anuarul Socec al României-mari”. Biblioteca Congresului SUA.

[7] „Comuna Răchitoasa în Anuarul Socec al României-mari”. Biblioteca Congresului SUA

[8] „Decretul nr. 799 din 17 decembrie 1964 privind schimbarea denumirii unor localități”.

Monitoruljuridic.ro.

[9] HG nr. 782/2014 pentru modificarea anexelor la HG nr. 540/2000 privind aprobarea încadrării în

categorii funcționale a drumurilor publice și a drumurilor de utilitate privată deschise circulației

publice

[10] Institutul Național de Statistică - Baza de date Tempo-online

[11] Inventarul bunurilor ce aparțin domeniului public al comunei Sascut

[12] Lahovari, George Ioan (1902). „Sascut, com. rur.”. Marele Dicționar Geografic al Romîniei. 5.

București: Stab. grafic J. V. Socecu

[13] Lahovari, George Ioan (1901). „Păncești, com. rur., în județul Putna”. Marele Dicționar Geografic al

Romîniei. 4. București: Stab. grafic J. V. Socecu.

[14] Lahovari, George Ioan (1898). „Berești, com. rur., în jud. Putna”. Marele Dicționar Geografic al

Romîniei. 1. București: Stab. grafic J. V. Socecu

[15] Lista ariilor natural protejate – Natura 2000

[17] Master Plan „Extinderea şi reabilitarea infrastructurii de apă și apă uzată în județul Bacău”, Cap 2

”Analiza situației curente”

[18] F. Mihalache, O analiză critică asupra dezvoltării agriculturii și zonelor rurale

[19] Planul de analiză și acoperirea riscurilor de pe teritoriul Bacău – 2015

[20] Planul Urbanistic General al comunei Sascut, anul 2004

116

[21] Proiect de dezvoltare instituțională 2013-2017, Școala Gimnazială Sascut, revizuit octombrie

2014, octombrie 2015, septembrie 2016

[22] Raportul anual de evaluare internă a calității pentru anul școlar 2014-2015 Școala Gimnazială

Sascut

[23] Recensământul populaţiei, gospodăriilor şi locuinţelor 2011

[24] Strategia de dezvoltare a comunei Sascut pentru perioada 2008-2015

Surse web

[25] http://statistici.insse.ro/shop/

[26] www.primaria-sascut.ro

[27] www.csjbacau.ro

[28] http://www.dadrbacau.ro/bacau.php

[29] https://maps.google.com

[30] http://www.desteptarea.ro

[31] www.bacaul.ro

[32] http://www.cultura.ro/lista-monumentelor-istorice

[33] http://pe-harta.ro/bacau/

[34] http://cre.naturabacau.ro

[35] http://www.apaalcalinapura.ro/despre-apa-alcalina-perla-moldovei

[36] http://www.digistoria.net/

[37] http://www.romanianresorts.ro

[38] http://www.liceul-elias.ro/

[39] http://www.scoalasascut.ro/

[40] http://www.naturabacau.ro

[41] http://energystreet.ro

[42] http://concurs.cristis.ro

[43] www.protoieriasascut.ro

[44] http://www.infocons.ro

[45] http://www.adisbacau.ro

[46] www.isubacau.ro