Enache Claudia AlinaGrupa 303

DEZVOLTAREA DURABILĂ A AGRICULTURII

CUPRINS

• Introducere • DEZVOLTAREA DURABILĂ A AGRICULTURII• Definirea conceptului de dezvoltare durabilă rurală• Dezvoltarea economică durabilă din mediul rural• Funcţia de mediu ( protectia mediului si a peisajisticului)• CADRUL NATIONAL STRATEGIC PENTRU DEZVOLTARE DURABILA A SECTORULUI AGRICOL SI AL SPATIULUI RURAL IN PERIOADA 2014 -2020 -2030• Principalele obiective ale strategiei Europa 2014-2020• Obiectivele strategice ale proiectului EUROPA 2014-2020• Concluzii• Bibliografie

Ce este dezvoltarea, dezvoltarea durabila si ce include ea?• Dezvoltarea este, o acţiune cu caracter strategic, care are ca scop creşterea durabilă a productivităţii individuale, comunitare şi internaţionale, şi asigurarea unor venituri mai mari pentru indivizi. • Programele de dezvoltare au ca scop schimbarea condiţiilor fundamentale, ceea ce necesită un timp îndelungat, iar problemele rurale sunt extrem de complexe şi nu pot fi rezolvate prin acţiuni pe termen scurt.• Dezvoltarea rurală durabilă a devenit o prioritate a programelor U.E. şi tinde să devină un principiu şi un factor primar al dezvoltării globale. O parte a resurselor globale disponibile trebuies dirijate şi folosite pentru realizarea scopurilor de dezvoltare rurală şi protecţia mediului.

Dezvoltarea durabilă ( sustenabilă )include :

• menţinerea proceselor biologice şi ecologice esenţiale şi a sistemelor care susţin viaţa de care depind

• conservarea diversităţii genetice

• utilizarea eco – compatibilă sau sustenabilă a speciilor şi ecosistemelor care formează biosfera

• cultura şi civilizaţia

DEZVOLTAREA DURABILĂ A AGRICULTURII

Modernizarea, în noile condiţii create de globalizare şi de exigenţele faţă de mediu, este strâns legată de promovarea dezvoltarii durabile a agriculturii şi a întregului spaţiu rural.

Agricultura durabilă este :

• agricultura viabilă din punct de vedere economic

• răspunde exigenţelor cererii de alimente sănătoase şi de calitate superioară

• garantează protecţia şi ameliorarea resurselor naturale pe termen lung şi le transmite nealterate generaţiilor viitoare

• determină şi diversitatea activităţii economice, deoarece materiile prime se prelucrează prioritar în zonele rurale.

• dezvoltă infrastructura şi potenţialul economic al satelor.

Obiective U.E. pentru anii 2014-20201) investiţiile în fermele agricole, care vizează, cu precădere, ameliorarea calitativă a producţiei, reducerea costurilor, protejarea mediului şi ameliorarea peisajului (agrosilvic), asigurarea bunului tratament şi a bunăstării animalelor, încurajarea pluriactivităţii;

2) cheltuieli pentru resursele umane cu trei componente: susţinerea fermierilor tineri, încurajarea pensionării anticipate şi stimularea formării profesionale.

3) finanţarea fermierilor din zonele defavorizate şi cu restricţii de mediu, constă în plăţi compensatorii pentru un management al fermei adecvat programului de protecţie a mediului înconjurător

4) finanţarea măsurilor de agromediu constă în plăţile efectuate către fermierii care se angajează în acorduri de mediu pentru protejarea mediului agricol.

5) finanţarea investiţiilor în procesarea şi marketingul produselor agricole.

6) finanţarea măsurilor forestiere concretizate în înfiinţarea de noi suprafeţe împădurite, investiţii pentru procesarea lemnului, sporirea valorii materiei prime lemnoase ş.a.;

7) finanţarea măsurilor de dezvoltare a unor zone rurale cum sunt: comasarea, reparcelarea şi reorgnizarea terenului agricol al fermelor;

Obiective ale strategiei Europa 2014-2020 • Ocuparea forţei de muncă• o rată de ocupare a forţei de muncă de 75 % în rândul populaţiei cu vârste cuprinse

între 20 şi 64 de ani

•  Cercetare şi dezvoltare • alocarea a 3% din PIB-ul UE pentru cercetare şi dezvoltare

•  Schimbările climatice şi utilizarea durabilă a energiei• reducerea cu 20% a emisiilor de gaze cu efect de seră (sau chiar cu 30%, în condiţii

favorabile) faţă de nivelurile înregistrate în 1990• creşterea ponderii surselor de energie regenerabile până la 20%• creşterea cu 20% a eficienţei energetice

• Educaţie• Reducerea sub 10% a ratei de părăsire timpurie a şcolii• creşterea la peste 40% a ponderii absolvenţilor de studii superioare în rândul

populaţiei în vârstă de 30-34 de ani

•  Lupta împotriva sărăciei şi a excluziunii sociale• reducerea cu cel puţin 20 de milioane a numărului persoanelor care suferă sau

riscă să sufere de pe urma sărăciei şi a excluziunii sociale

• Dezvoltarea spaţiului rural se bazează pe conceptul de dezvoltare rurală durabilă, extinderea şi diversificarea economiei rurale presupunând îmbinarea armonioasă între componenta agricolă (şi forestieră) şi componenta economică rurală agroalimentară şi neagricolă, fundamentată pe următoarele principii:• P1. Agricultura, în zonele preponderent agricole şi silvicultura, în zonele rurale montane, reprezintă coloana vertebrală a spaţiului rural. Cu toate că au intervenit mutaţii importante, în ultimul timp, în rolul şi funcţiile agriculturii, aceasta rămâne componenta principală a oricărei strategii de dezvoltare rurală

• P2. Având în vedere faptul că resursa naturală regenerabilă cea mai valoroasă a României este solul (fondul funciar agricol), decidenţii majori ai ţării au obligaţia politică şi economică, dar şi morală, faţă de generaţia actuală şi faţă de generaţiile viitoare, să asigure, prin politici agricole adecvate, exploatarea durabilă a solului la nivelul potenţialului său productiv. Creşterea producţiei agroalimentare şi a economiei forestiere nu trebuie privită ca un „obiectiv în sine”, ci atât ca un obiectiv al asigurării siguranţei alimentare a populaţiei ţării cât şi ca un obiectiv de perspectivă al României având în vedere prognoza demografică mondială estimată la circa 9 miliarde de locuitori ai Terrei pentru următoarele două–trei decenii. Creşterea producţiilor agricole la nivelul potenţialului natural (ecologic) al solului, trebuie corelată, în mod obligatoriu, cu potenţialele de absorbţie ale pieţelor agricole interne şi externe.

• P3. Prioritatea modernizării agriculturii şi a economiei rurale conform Cadrului naţional strategic, în concepţia noastră, trebuie să se fundamenteze pe funcţiile economice şi sociale vitale ale sistemului agroalimentar: asigurarea alimentaţiei echilibrate a populaţiei (deci implicit a siguranţei alimentare), a necesarului de materii prime pentru activităţile neagricole şi a unui export activ şi profitabil de produse agroalimentare, sporirea capitalului peisagistic al spaţiului rural, asigurarea unui standard de viaţă decent (comparabil cu nivelul european mediu) şi protejarea mediului înconjurător. În acelaşi timp, economia rurală, în general, şi agricultura, în special, reprezintă o imensă piaţă de desfacere pentru ramurile din amonte şi aval de aceasta, contribuind direct la dezvoltarea unor ramuri neagricole, precum şi a sectoarelor conexe agriculturii (şi silviculturii).

Bibliografie• Ghiga, C., Bulearca, M., “Dezvoltarea durabilă şi protecţia mediului – noi abordări practice şi conceptuale”, Ed. Printech, Bucureşti, 2009• http://ec.europa.eu/europe2020/index_ro.htm• http://ec.europa.eu/europe2020/europe-2020-in-a-nutshell/targets/index_ro.htm• http://ec.europa.eu/europe2020/europe-2020-in-your-country/romania/index_ro.htm• http://www.fonduri-structurale.ro/Detaliu.aspx?t=dezvoltarerurala