strategia de dezvoltare durabilă a comunei răuseni...

Strategia de dezvoltare durabilă a comunei Răuseni, perioada 2014-2020

2 | Strategia de dezvoltare durabilă a comunei Răuseni, perioada 2014-2020

Cuprins

Capitolul I 3

Analiza situaţiei existente 3

I.1. Cadrul natural 4

I.2. Demografie 10

I.3. Dezvoltare economică 16

I.4. Terenuri şi locuinţe 29

I.6. Servicii publice 38

I.7. Mediu 44

I.8. Aprecieri generale privind situaţia din comuna Răuseni 47

I.9. Analiza SWOT 49

I.10. Analiza PESTEL 55

Capitolul II 59

Strategia de dezvoltare 59

II.1. Viziune. Obiective strategice. Obiective specifice 60

II.2. Priorităţi de dezvoltare, măsuri şi direcţii de acţiune* 64

II.3. Portofoliu de proiecte* 84

II.4. Surse de finanţare a proiectelor de dezvoltare 114

II.5. Implementarea şi monitorizarea strategiei 117

II.6. Coerenţa cu politicile existente 120

II.7. Analiza factorilor interesaţi 125

../Strategia%20Rauseni%202014-2020%2018%20DEC.doc#_Toc375132236




















Capitolul I Analiza situaţiei existente


Scurt istoric

Cea mai veche asezare din componenţa comunei Răuseni este

atestată documentar din 14 decembrie 1433, conform datelor

menţionate în lucrarea “Documentele Moldoveneşti - înainte de

Ştefan Cel Mare”, volumul 1 pagina 373, anul 1931, unde autorul

Mircea Costăchescu vorbeşte de “Răusenii pe Jijia”, unde este

casa lui Micle, aşezare care îşi trage numele de la satul Huseni

sau Husoieni, situat pe malul drept al râului Jijia ce străbate

comuna pe o lungime de circa 12 km, pe direcţia Nord-Vest,

Sud-Est.

Comuna a purtat iniţial denumirea de Comăndăreşti, după

numele satului Comăndăreşti, mai dezvoltată şi mai populată

până în anul 1924, când va primi denumirea actuală de

Răuseni, după datele istorice menţionate mai sus.

I.1. Cadrul natural

Analiza situaţiei existente | 5

Localităţile componente sunt următoarele:

- Răuseni;

- Doina;

- Pogorăşti;

- Rediu;

- Stolniceni.


Amplasare şi accesibilitate

Comuna Răuseni este situată în partea sud-estică a

judeţului Botoşani, şi în partea de N-E a ţării, în

Câmpia Jijiei Inferioare, fiind limita sudică a judeţului,

la 47º33’ latitudine nordică şi 27º11’ longitudine estică.

Comuna este situată la aproximativ 14 km de râul

Prut (limita estică a judeţului), 5 km faţă de limita

vestică, 80 km faţă de limita nordică.

Comuna Răuseni, judeţul Botoşani este situată în Sud-Estul judeţului Botoşani, având ca vecini:

- comuna Călărași la Nord-Est; - comuna Șipote, judetul Iasi la Sud-Vest; - comuna Hlipiceni la Nord-Est; - comuna Andrieșeni, judeţul Iași la Sud-Est.

Comuna are o poziţie relativ favorabilă, fiind situată la întretăierea unor vechi drumuri, însă este situată relativ la depărare de principalele centre urbane ale zonei, respectiv municipiile Botoșani sau Iași. Principalele căi de acces din localitate sunt

- calea ferata Iaşi – Dorohoi - Botoşani, construită în anul 1826, deservită pe teritoriul comunei de două staţii C.F.R. (singura comună din judeţ cu două staţii), Gara Rediu (pentru călători şi marfă) Halta Răuseni, împreună deservind pentru mărfuri şi călători comunele: Răuseni, Călăraşi, Santa-Mare, Todireni, Hlipiceni (aproximativ toate comunele din partea sudică a judeţului Botoşani), precum şi comunele Andrieşeni şi Şipote din judeţul Iaşi;

- drumul judeţean 282 (Suliţa - Răuseni cu legatură spre Iaşi prin Şipote – Vlădeni, judeţul Iaşi);

- drumul judeţean 282 A – o bifurcaţie din centrul satului Răuseni a drumului judeţean 282 spre Călăraşi, Santa –Mare, făcând legătura cu drumul naţional: Botoşani-Ştefăneşti şi Bivolari-Iaşi.

În ceea ce priveşte accesul prin intermediul căilor

aeriene, comuna Răuseni se află la o distanţa de

circa 77 km de Aeroportul Internaţional Iaşi.

Din punct de vedere geografic, teritoriul comunei nu

formează o unitate distinctă în cadrul Câmpiei

Moldovei deoarece condiţiile naturale, şi legat de

aceasta şi economia comunei, prezintă caracteristici

comune pentru întreaga vale a Jijiei.

Limitele comunei sunt date la N-E de Dealul

Ciornohal (247 m), cea mai mare altitudine din zonă,

iar la V de Dealul Ursu şi Dealul Rupturii.

Jumătatea estică a teritoriului comunei este

străbătută de râul Jijia, al cărui curs este orientat la

început NV-SE, apoi NS. Străbătând aproximativ prin

centru Câmpia Moldovei, Jijia şi-a format o vale, care

pe teritoriul comunei este aproape închisă, în partea

de NV de Podişul Ceargău, fapt ce influenţează

climatul zonei studiate.


Suprafaţă

Comuna Răuseni deţine o suprafaţă administrativă

de 5099 ha, din care, peste jumătate, reprezintă

teren arabil (3104 ha).

Raportat la suprafaţa judeţului Botoşani, suprafaţa

comunei Răuseni reprezintă 1,02%.

Teritoriul comunei Răuseni este alcătuit din

localitatea Răuseni (1573 ha), localitatea Doina (594

ha), localitatea Pogorăşti (242 ha), localitatea Rediu

(692) și localitatea Stolniceni (405 ha).

Relief

Comuna Răuseni este situată în Câmpia Jijiei

Inferioare, parte componentă a Câmpiei Moldovei şi

include în aria sa forme de relief specifice câmpiei, cu

forme domoale, favorabile agriculturii.

Înclinările pantei variază în funcţie de tipul solului,

influenţele reţelei hidrografice, structurile litologice

(tipurile de roci), lungimea versantului şi activităţilor

antropice.

Peisajele de câmpie sunt influenţate de climatul

continental (parţial pontic subdunărean), cu terenuri

agricole, rare pajişti stepice puternic modificate, şi

pajişti cu plante halofile şi pâlcuri de stejar

pedunculat cu arţar tătăresc.

Câmpia Jijiei Inferioare, este forma de relief alcătuită

din formaţiuni marno-argiloase uşor monoclinale

care asigură condiţii pentru numeroase degradări.

Relieful este aplatizat, văi largi (lunci, terase) care

au, în mod frecvent, versantul drept cu caracter

structural; climatul este puternic continentalizat, ce

asigură trecerea de la silvostepă la stepă.

Hidrografie

Comuna Răuseni face parte din bazinul hidrografic

al râului Prut, având o reţea de ape sărăcăcioasă.

Râul Jijia și Mihăeasa sunt înregistrate în apropierea

comunei Răuseni. Teritoriul comunei nu prezintă

lacuri naturale sau artificiale.

Conform Institutului Naţional de Statistică, doar circa

1,5% din teritoriul administrativ al comunei Răuseni

este ocupată de ape şi bălţi (80 ha).

Climă

Clima este temperat continentală de tranziţie,

specifică Europei Centrale, cu patru anotimpuri

distincte şi cu temperatură medie anuală de 9º C.

Vara se caracterizează prin valori termice ridicate

care ajung până la 38-40ºC, cu ploi puţine şi sub

formă de aversă.

Precipitaţiile medii anuale au valori cuprinse între

420-550 mm şi se situează cu mult sub nivelul


evapotranspiraţiei potenţiale. Deficitul de umiditate

în acest caz urcă până în jur de 160-170 mm.

Masele de aer care se deplasează dinspre nord

determină apariţia vânturilor puternice (crivăţul pe

timpul iernii), care, asociate regiunilor depresionare,

influenţează temperaturile foarte scăzute şi

precipitaţiile slabe din luna ianuarie. Astfel, iarna se

înregistreză temperaturi care ating şi maxim -27 ºC.

Alte fenomene meteorologice întâlnite frecvent în

această zonă sunt: secetele, brumele târzii şi

furtunile.

Temperaturile extreme absolute au valori mari.

Temperatura maximă absolută înregistrată la staţia

Răuseni a fost de 38,1º C la 13 iulie 1889, iar

temperatura minimă absolută a fost de -29,9º C

înregistrată la 18 ianuarie 1899. Amplitudinea

maximă absolută la Răuseni este de 68º C şi aceasta

ne arată încă o dată caracterul continental cu nuanţă

excesivă a climei din această zonă.

Soluri

Pe raza comunei întâlnim practic toate categoriile de

sol favorabile agriculturii, culturii viţei-de-vie, pomilor

fructiferi, păşunatului. Solurile comunei sunt în

prezent molisolurile (75%), între care un rol

preponderent îl au cernoziomurile. Lor li se adaugă

soluri hidromorfe (lăcovişti) şi o serie de soluri

neevoluate (regosolurile).

Râurile din zona comunei Răuseni şi-au creat văi largi

şi asimetrice şi o serie de terase bine dezvoltate cum

se observă în largul văii Jijiei.

Floră şi faună

Condiţiile edafice şi climatice au impus o vegetaţie

mult schimbată datorită influenţei omului. De altfel,

putem spune că teritoriul comunei Răuseni se

suprapune în cea mai mare parte arealelor

terenurilor agricole şi pajiştilor stepice. Vegetaţia s-a

dezvoltat sub influenţa climatului stepic al

silvostepei caracterizat prin amplitudini termice mari

și precipitaţiile reduse.

Vegetaţia şi fauna sunt specifice zonei de silvostepă.

Se găsesc câteva păduri în satele Doina şi Rediu, cu

stejar, gorun, carpen, ulm, frasin, arţar, salcâm şi tei.

În luminişul pădurilor apar frecvent arbuşti de felul

cornului, păducelului, porumbarului, trandafirului

sălbatic. Primăvara înfloresc ghioceii, vioreaua,

brebenelul şi laleaua de pădure.

Suprafaţa cu păduri şi alte terenuri cu vegetaţie

forestieră reprezintă 2,84% din totalul comunei

Răuseni (145 ha), din care 50 ha sunt ocupate cu

păduri aflate în proprietate privată, iar 95 ha sunt în

proprietatea ocolului silvic.

Ca şi specii de plante şi animale, pe teritoriul

comunei Răuseni se pot identifica cu preponderenţă

plantele agricole, livezile, păşunile, fâneţele,


animalele fiind porcii mistreşi, căprioarele, dihori,

vulpi, jderi, iepuri, prepeliţe.

Mare parte din suprafaţa comunei este acoperită de

pajişti folosite ca păşuni pentru animale.

Resurse naturale

Nu au fost identificate materii prime de interes

economic, însă pânza freatică prezintă în

componenţa sa cantităţi şi tipologii diverse de săruri

minerale, unele izvoare din zonă fiind recunoscute

pentru calitatea apei.

Din punct de vedere economic, vegetaţia comunei

Răuseni, pe lângă resursele sale forestiere şi furajere,

conţine un bogat sortiment de plante tehnice şi

medicinale.


Evoluţia populaţiei stabile

I.2. Demografie

Conform Primăriei Răuseni, numărul locuitorilor,

respectiv distribuţia locuitorilor din comuna Răuseni

este diferită faţă de datele statistice oferite de Institutul

Naţional de Statistică şi faţă de cele oferite de

Recensământul din anul 2011. Numărul total de locuitori

în anul 2013 este de 2787 persoane conform

informaţiilor furnizate de către Primăria Răuseni. Datele

oferite de Recensământul Populaţiei şi Locuinţelor sunt

uşor diferite, 2817 persoane locuiesc în comuna Răuseni.

Astfel localitatea Răuseni are o populaţie stabilă de 1193

persoane, localitatea Doina 563 persoane, localitatea

Pogorăşti are 151 persoane, localitatea Rediu are 610

persoane, iar localitatea Stolniceni 270 persoane.


Analizată de-a lungul unei perioade mai lungi,

distribuţia populaţiei sexe este una echilibrată, puţin

peste 50% din locuitori fiind de sex feminin (1415

persoane) şi 49,2% de sex masculin (1372 persoane).

În anul 2012, densitatea populaţiei era de 58,6

locuitori pe km2, această valoare fiind inferioară celei

de la nivel naţional (84,4 locuitori/km2). Pe de altă

parte, densitatea populaţiei din judeţul Botoşani este

de 82,76 locuitori/km2, această valoare fiind puternic

influenţată de densitatea populaţiei din localităţile

urbane.

Conform datelor Primăriei Comunei Răuseni, cele

mai populate sate sunt: Răuseni, Rediu şi Doina, în

anul 2013 aproximativ jumătate din locuitorii

comunei având domiciliul în aceste sate. Pe de altă

parte, cele mai puţin populate sate sunt Pogorăşti şi

Stolniceni.

În comuna Răuseni, 97,2% din locuitori sunt de etnie

română, 0,50% de etnie romă, iar în cazul a 2,3% din

populaţie informaţiile cu privire la etnie au fost

nedisponibile.

Din cei 2787 locuitori din Răuseni, 97,4% sunt de

religie ortodoxă, 0,1% sunt de religie penticostală,

0,2% de religie adventistă, iar pentru 2,3% din

populaţie informaţia este nedisponibilă.


În ceea ce priveşte încadrarea populaţiei în funcţie

de nivelul de studii absolvite, 51 de persoane au

studii superioare, din care 49 au şi diploma de

licenţă. În categoria de studii postliceale sunt 31 de

persoane, iar 527 absolvenţi de studii secundare. 212

persoane din populaţia stabilă de 10 ani şi peste sunt

absolvenţi de şcoală primară si ciclu de învăţământ

inferior.

Piramida vârstelor demonstrează apariţia

fenomenului de îmbătrânire a populaţiei la nivelul

comunei Răuseni. Numărul persoanelor tinere este

aproximativ egal cu cel am persoanelor vârstnice.

Structura populaţiei pe grupe de vârstă relevă, de

asemenea, o pondere de 20,34% a populaţiei tinere

(0-14 ani), din totalul populaţiei stabile a comunei.

Acest procent este superior celui de la nivel naţional,

unde tinerii reprezintă doar 15,9% din totalul

populaţiei.


Populaţia adultă este formată din 1776 persoane cu

vârsta cuprinsă între 15 şi 64 ani, reprezentând

59,44% din totalul populaţiei comunei. De asemenea,

persoanele cu vârsta peste 65 de ani deţin o pondere

destul de mare de 20,21%, acest procent fiind

aproximativ egal cu cel al tinerilor din comuna

Răuseni.

Indicatori statistici demografici Faptul că în cazul comunei Răuseni ponderea

persoanelor cu vârsta între 0-14 ani este aproximativ

egală cu cea de peste 65 de ani conduce la concluzia

ca fenomenul de îmbătrânire a populaţiei este

evident. Acest lucru este demonstrat şi de anumiţi

indicatori statistico-demografici. Spre exemplu,

gradul de îmbătrânire al populaţiei în anul 2012 este

de 993,4‰, însemnând că la 1.000 de persoane tinere

cu vârsta de până la 14 ani revin aproximativ 993

persoane vârstnice cu vârsta de 65 ani şi peste.

Comparativ cu gradul de îmbătrânire a populaţiei la

nivelul judeţului Botoşani, valoarea înregistrată în

comuna Răuseni este mai crescută (993,4‰, faţă de

912,7‰). Mai mult decât atât, gradul de îmbătrânire a

populaţiei din Răuseni este apropiat faţă de nivelul

înregistrat la nivel naţional (1018,2‰).

Rata de dependenţă demografică din comuna

Răuseni în anul 2012 este de 682,3‰. Acest indicator

măsoară presiunea exercitată de populaţia inactivă

(tânără şi vârstnică) asupra populaţiei active

(populaţia adultă). Aşadar, în comuna Răuseni, la

1.000 de persoane cu vârsta cuprinsă între 15-64 de

ani revin aproximativ 682 persoane tinere (0-14 ani)

şi persoane vârstnice (65 ani şi peste). Rata de

dependenţă demografică din comună este

superioară celei din judeţul Botoşani (517,5) ca

urmare a numărului mare de tineri, superioară şi celei

din regiune (536,7‰), sau celei de la nivel naţional

(470,4‰).

Raportul de dependenţă al tinerilor reprezintă

raportul dintre persoanele de vârstă 0-14 ani şi

persoanele adulte cu vârsta cuprinsă între 15 şi 64 ani

şi are o valoare de 342,3‰. Conform calculelor

statistice, în anul 2012, în comuna Răuseni la 1.000 de

persoane adulte revin aproximativ 342 persoane

Indicatori statistico-demografici, în anul 2012

Gradul de

îmbătrânire demografică

Rata de dependenţă demografică

Raportul de dependenţă al

tinerilor

Rata de înlocuire a forţei de

muncă

Răuseni 993,4 682,4 342,3 1027,0

Judeţul Botoşani 912,7 517,5 270,5 811,6

Regiunea Nord-Est 876,1 536,7 286,1 858,3

România 1018,2 470,4 233,1 699,3

Sursa: Recensământul Populaţiei şi Locuinţelor, anul 2011, calcule proprii


tinere. Această valoare este superioară raportului de

dependenţă al tinerilor din judeţul Botoşani

(270,5‰), din Regiunea Nord-Est (286,1‰), dar şi celei

la nivel naţional (233,1‰).

Rata de înlocuire a forţei de muncă la nivelul

comunei Răuseni este de 1027‰. Această valoare

înseamnă că 1.000 de persoane adulte (15-64 ani) vor

fi înlocuite peste 15 ani de 1027 persoane.

Mişcarea naturală a populaţiei

Tendinţa generală de la nivel naţional este de

scădere a numărului de nou născuţi şi creştere a

numărului de decese – fapt ce determină existenţa

unui spor natural negativ. În comuna Răuseni, în anul

2011, s-a înregistrat un spor natural de -1,4‰ (rata

natalităţii este 11‰, rata mortalităţii este 12,4‰). De

altfel, în perioada 1990-2011 rata sporului natural la

nivel local a fost aproape în permanenţă negativ,

excepţie făcând anii 1994 şi 1996, când rata sporului

natural a fost de 0‰, iar în anul 2003 rata sporului

natural a fost pozitivă, resectiv 5,6‰.

În ceea ce priveşte mortalitatea infantilă în comuna

Răuseni, în perioada post-comunistă s-a înregistrat

un număr destul de redus de cazuri de decese în

vârstă de sub 1 an. Din anul 2009 nu s-a mai

înregistrat niciun caz de mortalitate infantilă. Din

2007 până în 2009 au fost înregistraţi 3 decedaţi în

vârstă sub 1 an, rata mortalităţii infantile fiind de

aproape 1‰.

Potrivit INS, în anul 2012 au fost înregistrate 4

căsătorii la nivel local, rata nupţialităţii fiind de

1,34‰. Această valoare este inferioară celei din

judeţul Botoşani (4,52‰), Regiunea Nord-Est (5‰)

sau de la nivel naţional (4,9‰). Pe de altă parte, în

Răuseni s-au înregistrat 2 divorţuri în anul 2012, ceea

ce înseamnă că rata divorţialităţii este de 0,66. La

nivelul judeţului Botoşani rata divorţialităţii a fost de

1,13‰, iar la nivelul Regiunii Nord-Est de 1,65‰.


Mişcarea migratorie a populaţiei

Soldul migratoriu (soldul schimbărilor de reşedinţă şi

soldul schimbărilor de domiciliu) are o contribuţie

semnificativă, la determinarea trendului populaţiei

stabile a comunei Răuseni. Astfel, în anul 2013 s-au

stabilit cu domiciliul în Răuseni 5 persoane şi au

plecat cu domiciliul 43 persoane. Astfel, soldul

schimbărilor de domiciliu este de -38 persoane.

Comuna Răuseni este astfel o localitate afectată de

plecarea cu domiciliul a persoanelor care au

resedinţă stabilă.

Soldul schimbărilor de reşedinţă sau soldul

migraţiei flotante (indicator care reprezintă

diferenţa algebrică între numărul persoanelor sosite

şi plecate într-o unitate administrativ-teritorială

pentru care viza de stabilire a reşedinţei este valabilă

la data de 1 I sau 1 VII) este de -10 persoane în anul

2009. 34 de persoane s-au stabilit cu reşedinţa în

comună şi 44 de persoane au plecat cu reşedinţa în

alte localităţi.

În ceea ce priveşte migraţia externă, conform

datelor oficiale, fluxul înregistrat în ultimii ani este

destul de scăzut. Astfel, în anul 2005 o singură

persoană din această comună a emigrat în

străinătate .


Statistica întreprinderilor

NOTĂ: Analiza demografiei întreprinderilor din

comuna Răuseni cuprinde întreprinderile care au

sediul social în comuna Răuseni, nu şi cele care au

un punct de lucru în această localitate.

Numărul întreprinderilor

Conform Primăriei Răuseni, în anul 2013 în comuna

Răuseni aveau sediul social 43 firme. Din acestea, 9

firme funcţionează ca şi Societăţi cu Răspundere

Limitată, Societăţi Comerciale, iar restul sunt

Intreprinderi individuale. Aproximativ 88,9% erau

active din punct de vedere economic, înregistrând

cifră de afaceri.

În ceea ce priveşte distribuţia firmelor din Răuseni

pe sate componente, cele mai multe întreprinderi

sunt în Răuseni (7 firme), Rediu (1 firmă) şi Doina (1

firmă).

I.3. Dezvoltare economică


În ceea ce priveşte distribuţia firmelor pe sectoare

economice, 4 firme din acestea îşi desfăşoară

activitatea în sectorul „Comerţ cu ridicata şi cu

amănuntul” (44,4% din total firme), 1 în Activităţi

profesionale, ştiinţifice şi tehnice (11,1% din total

firme), 2 în sectorul Hoteluri şi restaurante şi 2 în

Agricultură, silvicultură şi pescuit (22,2% din total

firme).

Cifra de afaceri

În ceea ce priveşte cifra de afaceri a firmelor care au

sediul social în comuna Răuseni, aceasta era de

2.568.566 mii lei în anul 2012. Sectorul economic în

cadrul căruia s-a înregistrat cea mai mare cifră de

afaceri este Comerţ cu ridicata şi cu amănuntul,

veniturile totale fiind de 1.333.683 lei în anul 2012. O

mare parte din această valoare se datorează

companiei SC Genion SRL, care a avut o cifră de

afaceri de 1.013.774 lei. Alt sector cu cifra de afaceri

mare este Agricultură, silvicultură şi pescuit cu

1.117.351 lei.

Distribuţia firmelor cu sediul social în comuna Răuseni pe sectoare, în anul 2012

Sector Număr firme

Comerţ cu ridicata şi cu amănuntul 4

Activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice 1

Hoteluri şi restaurante 2

Agricultură, silvicultură şi pescuit 2

Sursa: Primăria Răuseni

Distribuţia cifrei de afaceri a firmelor cu sediul social în comuna Răuseni pe sectoare, în anul 2012 UM:lei

Sector Cifra de afaceri

Total 2568566

Comerţ cu ridicata şi cu amănuntul 1333683

Activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice 36462

Hoteluri şi restaurante 81070

Agricultură, silvicultură şi pescuit 1117351



Numărul de salariaţi

Conform Primăriei Răuseni, numărul total de salariaţi

din firmele care au sediul social în comuna Răuseni în

anul 2012 este de 24 persoane. Din acestea, jumătate

îşi desfăşoară activitatea în Comerţul cu ridicata şi cu

amănuntul, în cadrul căreia cel mai mare agent

economic este SC Genion SRL .

În alte sectoare economice, numărul mediu de

salariaţi pe firmă este cu mult mai scăzut, oscilând

între 1 şi 9 persoane.

Productivitatea muncii – calculată prin raportarea

cifrei totale de afaceri la numărul de salariaţi – este

de 107.023,6 lei/salariat/an.

Profitul net

În ceea ce priveşte profitul net al firmelor care au

sediul social în comuna Răuseni, în anul 2012 acesta

era de 293.542 lei. Cel mai profitabil sector economic

este, de departe, Agricultura, silvicultura şi pescuitul,

aceasta deţinând circa 88% din profitul net total al

firmelor de la nivel local (293.542 lei).

Poziţia secundă este ocupată de Comerţ cu ridicata şi

cu amănuntul (30.006 lei), iar pe poziţia a treia se

situează Activităţile profesionale, ştiinţifice şi tehnice

(19.255 lei).

Distribuţia profitului net al firmelor cu sediul social în comuna Răuseni pe sectoare, în anul 2012 UM:lei

Sector Profitul net

Total 293.542

Comerţ cu ridicata şi cu amănuntul 30.006

Activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice 19.255

Hoteluri şi restaurante -15.255

Agricultură, silvicultură şi pescuit 259.726



Prezentarea firmelor cu sediul social din comuna

Răuseni

SC GENION SRL este cea mai mare companie care

are sediul social în comuna Răuseni. Potrivit datelor

Ministerului Finanţelor Publice, această întreprindere

a înregistrat în anul 2012 o cifră de afaceri de

1.013.774 lei. Totodată profitul net al exerciţiului a

fost de 27.456, SC GENION SRL deţinând 9 angajaţi.

CEREAL AGROMAS SRL este o altă companie cu

sediu social în comuna Răuseni. În anul 2012, cifra de

afaceri înregistrată de această companie este de

875.610 lei, profitul net de 236.132 lei. Conform

Ministerului Finanţelor Publice, 1 persoană lucrează,

ca angajat, în această firmă.

SSL AGROMAR SRL are, de asemenea, sediul social

în comuna Răuseni. Cifra de afaceri din anul 2012 este

de 241.741 lei, iar profitul net 23.594 lei. Firma are un

număr de 9 salariaţi.

COSTI & CELLA SRL are sediul în comuna Răuseni şi 1

persoană lucrează în această companie; a înregistrat

în anul 2012 o cifră de afaceri de 172.505 lei şi un

profit net de 3.675 lei.

SOCIETATEA AGRICOLĂ PRODAC, cu domeniu de

activitate în morărit, presă de ulei. Conform Primăriei

comunei Răuseni, această firmă are un salariat.

MIA BISNISS SRL este o altă companie de la nivel

local, cu sediul social în localitatea Doina, domeniul

de activitate Bar, servire băuturi. Cifra de afaceri a

companiei înregisrat în 2012a fost de 59.730 lei iar

profitul net de 645 lei.

ROSU VET SERVICII VETERINARE are ca domeniu de

activitate medicina veterinară. Potrivit datelor

Ministerului Finanţelor Publice, această întreprindere

a înregistrat în anul 2012 o cifră de afaceri de 36.462

lei. Totodată în cadrul acestei firme îşi desfăşoară

activitatea 2 salariaţi, iar profitul net a fost de 19.255

lei.

BALAN SRL a avut o cifră de afaceri de 21.340 lei în

anul 2012. Având ca domeniu de activitate servirea

de băuturi, barul deţine un număr de 1 salariat, iar în

anul 2012 a înregistrat o pierdere de 16.090 lei. Barul

îşi desfăşoara activitatea în localitatea Rediu.

Notă: Analiza de mai sus a fost realizată luând în calcul

unităţile economice organizate ca societăţi

comerciale. La nivelul comunei există însă și alte

unităţi economice active organizate ca Întreprinderi

individuale, persoane fizice autorizate etc.


Forţa de muncă

În anul 2012 numărul mediu al salariaţilor (numărul

de salariaţi angajaţi cu contracte individuale de

muncă, plătiţi de întreprindere pentru o durată

medie normală a timpului de lucru) din comuna

Răuseni era de 72 de persoane, cu 13 persoane mai

puţine decât în anul precedent (18%)

Un salt important s-a înregistrat în anul 2008, an în

care numărul mediu al salariaţilor din comună a

crescut cu 28 de persoane, faţă de anul anterior: 107

salariaţi în anul 2008, faţă de 79 salariaţi în anul 2007.

În ceea ce priveşte numărul de şomeri, în luna

august a anului 2013 erau înregistraţi 17 şomeri la

nivel local, din care 11 persoane erau de sex masculin

(64,71%) şi 6 persoane de sex feminin (35,29%). Per

ansamblu, în perioada ianuarie 2011 - august 2013

trendul înregistrat de numărul de şomeri din comună

este unul descendent, cu o mică creştere a

numărului de şomeri în lunile iulie şi august 2013

Astfel, de la 55 de şomeri înregistraţi în februarie

2011 s-a ajuns la doar 17 şomeri în august 2013.

97

7974 78 75 75 74

79

107 110

9585

72

0

20

40

60

80

100

120

2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012

Numărul mediu al salariaţilor în comuna Răuseni în perioada 2000-2012


Agricultură

Condiţiile naturale menţionate la cadrul natural al

comunei oferă posibilitatea utilizării diverse a

teritoriului.

Agricultura reprezintă unul dintre sectoarele

economice cu cel mai ridicat potenţial de dezvoltare

în comuna Răuseni, fiind principalul actor în

realizarea de venituri. În anul 2012, terenurile

agricole din comună reprezentau peste trei sferturi

din suprafaţa totală a acesteia (86%). De altfel, se

poate observa o scădere a suprafeţei terenurilor

agricole în anul 2012, în comparaţie cu anul 1990

(6152 ha în anul 1990, faţă de 4389 ha în anul 2012).

Din totalul suprafeţei agricole, 70,7% reprezintă teren

arabil (3104 ha), 26,2% păşuni (1150 ha), 2,6% fâneţe

(112 ha), 0,1% livezi şi pepiniere pomicole (6 ha) şi

0,4% vii şi pepiniere pomicole (17 ha).

Analizând evoluţia suprafeţei terenurilor agricole din

ultimii ani, observăm că cele mai mari schimbări au

avut loc în ceea ce priveşte livezile şi pepinierele

pomicole şi viile şi pepinierele viticole.

În ceea ce privește suprafaţa cultivată pe principalele

culturi în ultimii ani, conform Primăriei Comunei

Răuseni, o pondere ridicată din terenul agricol este

utilizată pentru cultivarea porumbului boabe: 1280

ha în anul 2012 și 1270 ha în anul 2013. Practic,

aproape 29% din suprafaţa agricolă este utilizată

pentru cultivarea porumbului.

Din suprafaţa agricolă totală a comunei, 0,8% este

suprafaţă utilizată pentru cultivarea de floarea

soarelui (35 ha), 0,7% pentru cultivarea grâului și

secarei (30 ha), 0,5% pentru cultivarea cartofului (20

ha) şi 0,5% este utilizată pentru cultivarea legumelor

(20 ha).

Evoluţia anuală arată o scădere semnificativă a

suprafeţei cultivate la toate tipurile de culturi de la

1740 ha în anul 2012 la 1375 ha în anul 2012.

Suprafaţa cultivată pe principalele culturi UM: ha

Culturi Anul 2012 Anul 2013

Grâu și secară 18 30

Porumb boabe 1280 1270

Floarea soarelui 360 35

Cartofi 30 20

Legume 52 20

Sursa: Primăria Comunei Răuseni


În ceea ce privește producţia agricolă vegetală pe

principalele culturi la nivelul comunei Răuseni, cele

mai mari producţii s-au înregistrat la porumb boabe

(3810 tone), legume (320 tone) și cartofi (280 tone).

De asemenea, producţia de grâu și secară a fost de

105 tone, iar cea de floarea soarelui de 52,5 tone.

Producţia agricolă vegetală la principalele culturi

UM: tone

Culturi Anul 2012 Anul 2013

Grâu și secară 27 105

Porumb boabe 950 3810

Floarea soarelui 22 52,5

Cartofi 210 280

Legume 825 320


În ceea ce privește suprafaţa cultivată cu pomi

fructiferi, cea mai mare parte din terenul agricol este

alocată cultivării de mere (2 ha), cireșe și vișine (1 ha)

și prune (1 ha). De asemenea, 1 ha este ocupat cu

caise și zarzăre, 1 ha cu nuci și 1 ha cu alte fructe.

Suprafaţa cultivată cu pomi fructiferi UM: ha

Pomi Anul 2011 Anul 2012

Prune 1 1

Mere 2 5

Cireșe şi vișine 1 1

Caise şi zarzăre 1 1

Nuci 1 25

Alte fructe 1 1


Conform Primăriei Răuseni, în anul 2013 s-au produs

10 tone de prune, 10 tone de mere, 8 tone de cireșe

și vișine, 7 tone de caise și zarzăre, 10 tone de nuci și

6 tone de alte fructe. În anul 2012 producţia de fructe

a fost identică cu cea din anul 2013.

Producţia de fructe UM: tone

Pomi Anul 2011 Anul 2012

Prune 10 10

Mere 15 15

Cireșe şi vișine 8 8

Caise şi zarzăre 7 7

Nuci 10 10

Alte fructe 6 6


Producţia medie de fructe la hectar este mai scăzută

în comuna Răuseni decât la nivel judeţean, regional

sau naţional, în cazul tuturor pomilor fructiferi.

Suprafaţa totală a viilor altoite pe rod din comuna

Răuseni este de 17 ha în anul 2013. În afara acestora

există un număr însemnat de suprafeţe mici sau

foarte micic cu vii hibride, care însă deservesc

nevoile individuale ale gospodăriilor.

Suprafaţa viilor pe rod UM: ha

Suprafaţa viilor pe rod Anul 2012 Anul 2013

Total - vii pe rod 17 17

Vii hibride pe rod 17 17



Producţia totală de struguri UM: tone

Producţia totală de struguri Anul 2012 Anul 2013

Total - vii pe rod 68 102

Vii hibride pe rod 68 102


Producţia totală de struguri pe rod a fost de 102 tone

în anul 2013, cu 34 tone mai mult decât în anul

precedent.

În ceea ce privește efectivele de animale, în anul 2013

erau 13.600 păsări, 3652 ovine, 1120 bovine, 820

porcine, 390 cabaline şi 180 familii de albine. În

comparaţie cu anul 2012, toate efectivele de animale

au prezentat o creştere a numărului de capete.

În anul 2012, greutatea în viu a animalelor destinate

sacrificării pentru consum a fost de 180 tone

greutate vie. De asemenea, s-au înregistrat 1810

hectolitri de lapte de vacă, 5.000 kilograme de lână și

38.000 ouă.

Efectivele de animale, pe principalele categorii de animale

Animale Anul 2011

Anul 2012

Bovine 1070 1120

Porcine 762 820

Ovine 3219 3652

Păsări 12577 13600

Cabaline 386 390

Familii de albine 180 180


Turism

Potenţialul natural şi antropic deţinut de comuna

Răuseni este relativ limitat. În condiţiile în care

investiţiile în turism şi agrement au fost practic

inexistente, sunt disponibile pentru vizitare câteva

situri arheologice de importanţă istorică.

Puncte de interes turistic:

- 15 movile - descoperiri arheologice din

antichitate;

- 14 situri arheologice .

Descoperirile arheologice sunt localizate în toate

localităţile din comuna Răuseni, cu vechime diferită,

din epoca bronzului, neolitic, paleolitic, epoca

medievală.

- Movila lui Rădulescu de la Doina. Movila

este situată în extravilan, la 1850 m S-SV de

biserica satului Doina, pe culmea dealului

Pârlita, aflat între văile Broaştei la E şi Doina

la V.

- Movila Vatra Răuseni de la Răuseni. Movila

este situată în extravilan, la 1400 m est de

Movila Imaşul Răuseni şi la 1000 m sud de

albia râului Jijia.

- Movila Pogorăşti Vest de la Pogorăşti.

Movila este situată extravilan, la 420 m vest

de şcoala din sat şi la 450 m nord-est de

cursul Jijiei.

- Movila Ursu de la Rediu. Movila este situată

extravilan, la 1330 m S-Se de biserica satului


Rediu şi la 1040 m SV de calea ferată

Dorohoi-Iaşi.

- Movila Imaşul Răuseni de la Răuseni. Movila

este situată în extravilan, la 1550 m NE de

Movila Armeanului şi la 1200 m SV de albia

râului Jijia.

- Movila Armeanului de la Răuseni. Movila

este situată în extravilan, la 1550 m SV de

Movila Imaşul Răuseni şi la 3000 m V-NV de

Movila Hârlăului.

- Movila Turda II de la Răuseni. Movila este

situată extravilan, la 1300 m E-SE de Biserica

satului şi la 200 m SV de Movila Turda I.

- Movilă Turda I de la Răuseni. Movila este

situată în extravilan, la 350 m E de sat, pe

partea stângă a drumului Răuseni-Rediu.

- Necropola din epoca bronzului de la Răuseni

- Gârla Morii. Necropola este situată

extravilan, la 250 m NV de halta Răuseni, în

partea dreaptă a drumului care duce la Gârla

Morii.

- Movila din Podişul Curcanului II de la

Pogorăşti. Movila este situată la 2200 m V-

NV de şcoala din sat şi la 1200 m V-SV de

Movila din Dealul Mihăiasa.

- Movila din Podişul Curcanului I de la

Pogorăşti. Movila este situată la 2200 m V-

NV de şcoala din sat şi la 1200 m V-SV de

Movila din Dealul Mihăiasa.

- Movila din Dealul Mihăiasa de la Pogorăşti.

Movila este situată în extravilan, la 1450 m

NV de Movila Pogorăştii Noi şi la 1050 m V-

SV de Movila Pogorăşti Nord.

- Movila Pogorăşti Nord de la Pogorăşti.

Movila este situată în extravilan, la 1700 m N

de şcoala din sat, pe culmea dealului aflat

între văile Ciornohal la E şi Vulturului la V.

- Movila Pogorăştii Noi de la Pogorăşti. Movila

este situată în extravilan, la 550 m N-NE de

şcoala din sat, pe pantele sudice ale unui

deal aflat între văile Ciornohal la E şi

Vulturului la V.

- Movila Doina de la Doina. Movila este

situată în extravilan, la 1560 m E-SE de

biserica satului şi la marginea de V a pădurii

Hidrei.

- Movila Hârlăului de la Doina. Movila este

situată în extravilan, la 1050 m N de biserica

satului, la 400 m NE de cimitirul satului.

- Situl arheologic de la Stolniceni - Scruntarul

de la Vest de Sat. Situl se află extravilan, la

1500 m V de şcoala din sat, pe un scruntar

aflat în albia majoră de pe partea stângă a

Jijiei.

- Situl arheologic de la Pogorăşti - Malu

Galben. Situl se află în extravilan, la 550 m V-

SV de sat, pe un martor de eroziune de

formă prelung-ovală orientat spre S, pe

terasa din stânga Jijiei.

- Situl arheologic de la Doina - Valea Doinei.

Situl se află în extravilan, la 1000 m SV de

satul Doina, pe partea dreaptă a Văii Doina.

- Situl arheologic de la Rediu - La Cimitir. Situl

se află extravilan, la 300 m NV de cartierul

Comândăreşti, la 1300 m V de râul Jijia.

- Situl arheologic de la Rediu - La Ponoare.

Situl se află în extravilan, la 700 m SE se


staţia CFR Rediu şi la 1000 m N-NE de Movila

Ursu.

- Situl arheologic de la Rediu - La Movilă. Situl

se află în extravilan, la SE de sat şi la N de

Movila Ursului.

- Situl arheologic de la Răuseni - Pe Podiş.

Situl se află în extravilan, la 1800 m NV de

sat, de o parte şi alta a şoselei Hlipiceni-

Răuseni, pe terasa din partea dreaptă a

Jijiei.

- Situl arheologic de la Răuseni - La Ruptură.

Situl se află extravilan, la 800 m SV de sat, la

1000 m V-NV de Movila Hârlău.

- Situl arheologic de la Răuseni - La Odaie.

Situl se află în extravilan, în marginea de NV

a satului, pe terasa din dreapta Jijiei, pe

stânga liniei ferate Dorohoi-Iaşi.

- Situl arheologic de la Răuseni - Vatra satului.

Situl se află atât în extravilan cât şi în

intravilan, în marginea de N a satului, pe un

martor din terasa inferioară a Jijiei.

- Situl arheologic de la Pogorăşti - Cotu Nou.

Situl se află atât în extravilan cât şi

intravilan, în sectorul nord-estic al satului, pe

ambele părţi ale văii Vulturului şi şoselei

Răuseni-Călăraşi.

- Situl arheologic de la Pogorăşti - La Lutărie.

Situl se află în extravilan, la NV de sat, pe

pantele line din sud-estul dealului Mihăiasa,

în dreptul unei lutării.

- Situl arheologic de la Pogorăşti - La Gârlă.

Situl se află extravilan, la 1000 m V de sat. Pe

terasa din partea stângă a Jijiei.

- Situl arheologic de la Pogorăşti - Ciargău.

Situl se află extravilan, la 2500 m V de satul

Pogorăşti, pe pantele line ale dealului

flancat la S şi V de apele Jijiei.

- Situl arheolgic de la Doina - Dealul Pârlita.

Situl se află în extravilan, la 1800 m S de

satul Doina, pe un deal cuprins între valea

Broaştei la E şi valea Doina la V.

În ceea ce priveşte structurile de cazare turistică din

comuna Răuseni, conform Primăriei Răuseni nu

există înregistrate unităţi de cazare pe teritoriul

comunei.

Structuri de sprijin a afacerilor

Agenţia pentru Dezvoltare Regională Nord Est. ADR

Nord-Est este o organizaţie neguvernamentală, non-

profit, de utilitate publică, care oferă, la nivel

regional, servicii gratuite în următoarele domenii:

Managementul Programului Operaţional Regional

2007-2013, Managementul Programului Operaţional

Sectorial Creșterea Competitivităţii Economice - Axa

1 (Operaţiunile 1.1.1, 1.1.2, 1.1.3, 1.3.2 ), Planificare şi

Programare Regională, Cooperare Externă şi

Promovare Regională.

ADR Nord-Est sprijină autorităţile publice locale din

Regiunea Nord-Est în vederea dezvoltării unor

proiecte relevante, mature şi cu impact şi furnizarea

suportului tehnic pentru identificarea, definirea,

dezvoltarea de propuneri de proiecte (elaborarea de

fise şi documentaţii specifice, documentare,


parteneriate în proiectele de infrastructură etc.)

pentru portofoliul regional. De asemenea, agenţia îşi

propune stimularea dezvoltării mediului

antreprenorial prin facilitarea asocierii la nivel local şi

regional, furnizarea de informaţii privind

oportunităţile de finanţare prin site-ul propriu,

dezvoltarea reţelelor de sprijin pentru investitori şi a

turismului

Camera de Comerţ şi Industrie Botoşani este o

organizaţie autonomă, neguvernamentală, de

utilitate publică, apolitică, fără scop patrimonial,

non-profit, cu personalitate juridică, creată pentru a

reprezenta, apăra şi susţine interesele membrilor săi

şi ale comunităţii de afaceri în raport cu autorităţile

publice şi cu organismele din tară şi din străinătate.

În atribuţiile generale ale Camerei de Comerţ şi

Industrie Botoşani menţionăm:

- reprezintă şi apără interesele comunităţii de

afaceri în raport cu autorităţile române şi cu

organizaţii similare din străinătate;

- sprijină membrii săi în relaţia economică cu

reprezentantele oficiale ale altor state,

consulatele şi organismele din străinătate,

similare Camerei;

- elaborează studii privind evoluţia economică a

regiunii / judeţului, prin mijloace proprii, în

colaborare, după caz, cu alţi parteneri din

domeniul public şi/sau privat;

- realizează şi administrează infrastructura de

afaceri de interes judeţean: parcuri industriale

știinţifice şi tehnologice, incubatoare de afaceri

şi tehnologice, centre de transfer şi informare

tehnologică, centre de afaceri, centre

comerciale, complexe expoziţionale, pieţe

virtuale, burse de mărfuri şi valori, case de

licitaţii;

- sprijină şi desfășoară activităţi de cercetare-

dezvoltare, în interesul comunităţii de afaceri;

- desfășoară activităţi de informare şi

documentare în interesul membrilor săi şi al

economiei judeţene;

- organizează, singure sau în colaborare cu alte

instituţii, în condiţiile legii, instituţii de

învăţământ preuniversitar, ca: şcoli comerciale,

şcoli industriale şi de meserii;

- organizează cursuri de formare profesională

(iniţiere, calificare, specializare, perfecţionare).

Direcţia pentru Agricultură Botoşani DADR Botoşani

este subordonată MADR - Direcţia Generală

Dezvoltare Rurală care îndeplineşte funcţia de

Autoritate de Management pentru Programul

Naţional de Dezvoltare Rurală 2007-2013 (PNDR) şi

asigură gestionarea corespunzătoare a fondurilor

comunitare, stabilind priorităţile şi măsurile concrete

de acţiune.

Camera Agricolă Judeţeană Botoşani. Camera

Agricolă Judeţeană Botoşani are următoarele

atribuţii principale:

- elaborează planul judeţean de servicii de

consultanţă agricolă, cu aprobarea Ministerului

Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, respectiv

Consiliului Judeţean Botoşani, asigurând

aplicarea acestuia;

- întocmește planul judeţean de formare

profesională, pe baza solicitărilor şi a


prognozelor, cu Ministerului Agriculturii şi

Dezvoltării Rurale, respectiv Consiliului Judeţean

Botoşani;

- furnizează formare profesională de specialitate,

în colaborare cu instituţiile specializate, publice

sau private;

- asigură informare şi consultanţă agricolă pentru

lucrătorii din domeniile agriculturii şi conexe;

- sprijină organizarea şi consolidarea formelor

asociative şi a filierelor pe produs;

- asigură asistenţă tehnică de specialitate tuturor

persoanelor care desfăşoară activităţi în

domeniile agricole şi conexe în aplicarea

tehnologiilor agricole moderne şi a metodelor

noi de conducere a fermelor;

- susţine şi asigură activitatea de inovare în

domeniul asistenţei tehnice acordate

agricultorilor şi identifică noi surse de finanţare;

- asigură asistenţă tehnică la întocmirea

documentaţiei privind accesarea fondurilor

europene, acordarea de sprijin financiar din

fonduri naţionale sau europene;

- organizează seminarii, simpozioane, târguri,

expoziţii şi manifestări ştiinţifice de profil;

- se implică în promovarea produselor şi serviciilor

din domeniile agriculturii şi conexe, inclusiv a

produselor locale şi a celor ecologice;

- colaborează cu instituţiile din domeniul

cercetării agricole în scopul creşterii

competitivităţii agriculturii şi cercetării

aplicative;

- implementează standardele minime de calitate

şi standardele minime de cost pentru serviciile

publice descentralizate;

- contribuie la elaborarea actelor normative

sectoriale, a strategiilor şi planurilor specifice

domeniilor de competenţă, cu consultarea

Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale.

APIA Botoşani. Începând cu 1 ianuarie 2007, APIA

derulează fondurile europene pentru implementarea

măsurilor de sprijin finanţate din Fondul European

pentru Garantare în Agricultură (FEGA). Subvenţiile

se acordă sub formă de plăţi directe la hectar

gestionate de Sistemul Integrat de Administrare şi

Control (IACS) şi în cadrul măsurilor de piaţă pentru

implementarea mecanismelor comerciale conform

Politicii Agricole Comune (PAC). Astfel, Agenţia de

Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură administrează

sistemul de certificate de export-import şi garanţii

pentru importul şi exportul produselor agricole,

elaborează şi implementează procedurile privind

aplicarea sistemului de intervenţie pentru produsele

agricole.

OJPDRP Botoşani Oficiul Judeţean de Plăţi pentru

Dezvoltare Rurală şi Pescuit (OJPDRP) reprezintă o

structură organizatorică la nivel judeţean a APDRP

(la nivel naţional există 42 Oficii judeţene) şi asigură

implementarea tehnică şi financiară a Fondului

European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR)

De asemenea, asistă beneficiarii pentru realizarea și

depunerea de proiecte sau cereri de plată după

semnarea contractului de finanţare.


Opiniile comunităţii

Potrivit Sondajului de opinie realizat în rândul

reprezentanţilor administraţiei publice locale, pe o

scală de la 1 la 10 (1 însemnând prioritate minimă, iar

10 prioritate maximă), dezvoltarea economică a

comunei Răuseni a fost evaluată cu 7,7 (echivalentă cu

prioritate peste medie).

Lipsa locurilor de muncă reprezintă cea mai stringentă

problemă a populaţiei la nivel local, pe o scală de la -3

(necesitate minimă), la +3 (necesitate maximă),

necesitatea îmbunătăţirii situaţiei locurilor de muncă

din Răuseni fiind evaluată cu +2,36.

Conform Sondajului de opinie realizat în rândul

reprezentanţilor administraţiei publice locale, cele mai

mari probleme întâmpinate de mediul de afaceri fac

referire atât la cadrul general economic de la nivel

naţional cât și la problemele de la nivel local. Astfel,

cele mai mari probleme ale mediului de afaceri din

comuna Răuseni sunt: lipsa fondurilor/investiţiilor,

legislaţia stufoasă/birocraţia, lipsa de informare, lipsa

pieţelor de desfacere.

Principala direcţie de dezvoltare economică propusă

de reprezentanţii administraţiei publice locale este

agricultura, respondenţii considerând că atât

creșterea animalelor, cât și cultivatul pământului ar

trebui încurajate la nivel local.

În ceea ce privește activităţile economice cu cel mai

ridicat potenţial de dezvoltare la nivelul comunei

Răuseni, Construcţiile, Industria și Comerţul ar avea cel

mai mare potenţial de dezvoltare. La polul opus se află

turismul, industria de maşini şi serviciile, respondenţii

considerând că aceste sectoare au un potenţial mai

redus de dezvoltare în comună.

90% din reprezentanţii mediului de afaceri chestionaţi

au afirmat că terenurile agricole reprezintă principala

resursă pe care se poate baza dezvoltarea socio-

economică a comunei Răuseni, următoarea fiind forţa

de muncă.


I.4. Terenuri şi locuinţe

Terenuri

Suprafaţa totală a comunei Răuseni este de 5099 ha,

din care 14% reprezintă terenuri neagricole. Dintre

acestea, 20% este ocupată de păduri şi altă vegetaţie

forestieră, în anul 2012 suprafaţa pădurilor din

comună fiind de 145 ha.

Din suprafaţa totală a comunei, 426 ha (8,36%)

reprezintă terenul intravilan şi 4672 ha (91,63%) teren

extravilan.

Din totalul fondului funciar, 38% reprezintă terenuri

degradate şi neproductive (266 ha), 18% sunt

terenuri ocupate de construcţii (125 ha), 11% terenuri

ocupate cu ape, bălţi (80 ha) şi 13% terenuri ocupate

de căi de comunicaţii şi căi ferate (94 ha).


Locuinţe

În comuna Răuseni există, în prezent, 1148 locuinţe.

Fondul de locuinţe din comuna Răuseni cuprindea în

anul 2012 un număr de 1629 locuinţe, însemnând că

în anul 2013 s-a înregistrat o scădere semnificativă de

481 locuinţe faţă de anul precedent.

Suprafaţa locuibilă existentă din Răuseni se cifrează

la 37.079 mp în anul 2012, cu aproximativ 277 mp mai

mult decât în anul precedent. Datele statistice

relevă, astfel, faptul că nu au fost construite multe

locuinţe în ultima perioadă, în anul 2012 fiind doar 5

locuinţe finalizate. În aceste condiţii şi suprafaţa

locuibilă medie per locuinţă a crescut nesemnificativ

de la un an la altul. Dacă în anul 2010 suprafaţa

locuibilă medie per locuinţă era de 31,9 mp, în anul

2012 valoarea înregistrată era de 32,5 mp. De altfel,

comuna Răuseni are cea mai mică suprafaţa locuibilă

medie per locuinţă în comparaţie cu judeţul Botoşani

şi Regiunea Nord-Est.

Suprafaţa medie locuibilă per persoană în anul 2011

este de 12,1 mp, cu 0,5 mp mai puţin decât în anul

2012.

Situaţia fondului de locuinţe din comuna Răuseni

2008 2009 2010 2011 2012 2013

Fondul de locuinţe 1156 1157 1157 1156 1161 1148

Suprafaţa locuibilă existentă (mp) 36804 36920 36868 36802 37709 37709

Suprafaţa locuibilă medie per locuinţă (mp)

31,8 31,9 31,9 31,8 32,5 32,8

Suprafaţa medie locuibilă per persoană (mp)

11,9 11,9 12,0 12,1 12,6 13,5

Numărul mediu de persoane ce revin unei locuinţe

2,7 2,7 2,7 2,6 2,6 2,4

Numărul locuinţelor terminate 8 3 2 1 5 5

Sursa: INS, calcule proprii


În medie, la o locuinţă revin 2,4 persoane. Numărul

mediu de persoane ce revin unei locuinţe a scăzut

uşor începând cu anul 2010. În comuna Răuseni

numărul mediu de persoane pe locuinţă este

aproape egal cu numărul mediu de persoane ce revin

la o locuinţă din judeţul Botoşani şi ușor mai ridicat

decât cel de la nivel naţional (2,4 persoane/locuinţă

faţă de 2,36 persoane/locuinţă). Trendul numărului

de locuinţe terminate în comuna Răuseni în ultimii

ani este unul descendent. Astfel, din anul 2008 până

în anul 2011 a scăzut numărul considerabil la 1 (una)

locuinţă terminată, ceea ce sugerează tendinţele

demografice existente la nivel local.

Condiţii de locuire

Confortul locuinţelor. În anul 2012, 33,6% din

locuinţele din comuna Răuseni dispun de bucătărie în

locuinţă, acest procent fiind jumătate din cel de la

nivel judeţean (70,5%).

Pe de altă parte, doar 4,4% din locuinţele din

comună dispun de baie interioară, acest procent

fiind inferior atât celui din judeţ (36,1%), cât şi celui

de la nivel naţional (61,9%).

Spaţii de joacă pentru copii. Conform Primăriei

Comunei Răuseni, la nivel local sunt amenajate 4

spaţii de joacă pentru copii, în incinta şcolilor. În

comuna Răuseni nu există un parc amenajat pentru

recreere.

Reţea comercială. Locuitorii comunei Răuseni pot

cumpăra din magazinele comunei atât produse

alimentare cât şi nealimentare, dar îşi pot face

cumpărăturile şi din pieţele organizate în satele

componente.

Reţea bancară. În comuna Răuseni există o unitate

bancară, Cooperativa de Credit „Răscoala”.


De asemenea, locuitorii se pot adresa oficiului poştal

din comună, unde pot accesa cele 2 ghişee de

furnizare pensii și pentru transmitere

corespondenţă, tranzacţii monetare, difuzare presă.

Telecomunicaţii. În comuna Răuseni este asigurată

reţeaua de telefonie, televiziune şi internet.

Activitatea de telefonie cuprinde atât telefonia fixă,

cât şi mobilă, iar accesul la televiziune este asigurat

de firme care fac distribuţie prin cablu sau prin

intermediul antenelor.

Accesul la internet este asigurat de firme de

specialitate, gradul de acoperire şi calitatea

serviciilor fiind sub nivelul nevoilor şi cerinţelor.



Potrivit Sondajului de opinie realizat în rândul

reprezentanţilor administraţiei publice locale, pe o


10 prioritate maximă), Dezvoltarea capacităţii

administrative a comunei Răuseni a fost evaluată cu

8,5. Aceasta este una dintre cele mai importante

priorităţi ale comunei, alături de Asistenţa socială și

Serviciile publice (transport, iluminat, salubrizare,

siguranţă şi ordine publică, utilităţi).

De asemenea, potrivit aceluiași Sondaj, la nivel local,

este nevoie în primul rând de îmbunătăţirea situaţiei

locurilor de muncă, pe o scală de la -3 (necesitate

minimă), la +3 (necesitate maximă) acest aspect fiind

evaluat cu 2,36. Totodată, reprezentanţii

administraţiei publice locale susţin necesitatea

îmbunătăţirii situaţiei spaţiilor de joacă pentru copii

(scor 2,09), echiparea edilitară (scor 2,08) și

reducerea poluării (scor 2,08).


Infrastructura rutieră

Principalele căi rutiere din localitate sunt:

- DJ 282

- DJ 282 A

Lungimea drumurilor publice din comuna Răuseni

este de 151,03 km. Cea mai mare pondere o

reprezintă drumurile de pământ - 103 km (68,2%),

urmată de drumurile pietruite - 38,68 km (25,6%) şi

asfaltate - 9,35 km (6,2%).

Calea ferată din comuna Răuseni are o lungime de

9,4 km. În localitatea Rediu se află staţia de tren, iar

în localitatea Răuseni este localizată halta.

Distanţa faţă de aeroportul internaţional Iaşi este de

77 de km, iar faţă de municipiul Botoşani este de 67

km.

I.5. Infrastructura şi echiparea teritoriului


Alimentarea cu apă potabilă

În anul 2013, 4,3% din locuinţele din comuna Răuseni

erau racordate la reţeaua de furnizare a apei

potabile. Astfel, din 1148 locuinţe existente, 70 erau

conectate la reţeaua de apă potabilă. Lungimea

reţelei de distribuire a apei potabile este de 12 km.

Conform Primăriei Răuseni, în perioada 2014-2020 se

dorește extinderea reţelei de apă potabilă pe raza

localităţilor Rediu şi Stolniceni, în vederea deservirii

gospodăriilor cu apă curentă.

Canalizarea şi epurarea apelor uzate

În comuna Răuseni, 4,3% din locuinţele erau

racordate la reţeaua de canalizare. Astfel, din 1148

locuinţe existente, 50 erau conectate la reţeaua de

canalizare.

Conform Primăriei Răuseni, în perioada 2014-2020 se

dorește extinderea sistemului de canalizare și

construirea de staţii de epurare


Alimentarea cu gaze naturale

Comuna Răuseni nu beneficiază de reţea de

distribuire a gazelor naturale.

Locuitorii din comuna Răuseni beneficiază de

încălzire centrală într-un procent de 0,6% din totalul

locuinţelor (7 locuinţe), funcţionarea acestora fiind

pe lemne.

Reţeaua electrică

Un procent de 76,7% din locuinţele din comuna

Răuseni erau conectate la reţeaua de electricitate.

Astfel, din totalul de 1148 gospodării, 881 erau

conectate la reţeaua de electricitate, conform

datelor furnizate de Recensământul Populaţiei şi

Locuinţelor.




reprezentanţilor administraţiei publice locale

Infrastructura şi echiparea edilitară reprezintă una

dintre priorităţile actuale ale comunei Răuseni. Pe o


10 prioritate maximă), Infrastructura și echiparea

edilitară a fost evaluată cu 7,8. Extinderea și

reabilitarea infrastructurii și echipării edilitare este

importantă atât pentru bunăstarea populaţiei, cât și

pentru dezvoltarea mediului de afaceri.

Starea tehnică a reţelei de apă reprezintă aspectul de

care respondenţii sunt cel mai mulţumiţi, pe o scală de

la -3 (situaţie negativă), la +3 (situaţie pozitivă) starea

reţelei de apă fiind evaluată cu 0,4, procentul fiind

totuşi extrem de scăzut. Pe aceeaşi scală, Gradul de

acoperire cu reţeaua de apă are un scor de 0,15.

O situaţie relativ favorabilă este întâlnită și în ceea ce

privește starea drumurilor (scor -0,15), un scor negativ

totuşi.

La polul opus, o situaţie negativă prezintă Gradul de

acoperire cu reţeaua de gaz (scor -2,92), Gradul de

acoperire cu reţeaua de termoficare (scor -2,92) și

Starea tehnică a reţelei de termoficare (scor -2,84).


I.6. Servicii publice

Educaţie

Infrastructura şcolară. În comuna Răuseni

funcţionează 3 şcoli care gestionează activitatea

desfăşurată în ciclul primar şi gimnazial. De

asemenea, există şi 3 grădiniţe.

Şcoala gimnazială Răuseni are înscrişi 354 de elevi,

din care 192 în învăţământ primar şi 163 în

învăţământ gimnazial, iar în grădiniţe sunt inscrişi 138

copii.

Infrastructura şcolară din comuna Răuseni cuprinde

22 săli de clasă şi cabinete şcolare, 1 laborator şcolar,

1 atelier şcolar şi 35 PC-uri. Numărul sălilor de clasă şi

cabinetelor şcolare a fost constant în ultimii 3 ani.


Suficienţa infrastructurii educaţionale nu este însă

reflectată de numărul brut al sălilor de clasă,

laboratoarelor sau altor astfel de categorii, ci de

raportarea populaţiei şcolare la aceste elemente de

infrastructură şcolară. Astfel, la nivel local la o sală

de clasă revin 17 elevi, această valoare fiind inferioară

celei de la nivel judeţean (24 elevi/sală), regional (31

elevi/sală) sau naţional (22 elevi/sală).

Comparativ cu situaţia de la nivel judeţean sau

regional, în cazul laboratoarelor se poate observa o

lipsă a acestora, media fiind de 177,5 elevi/laborator.

Această valoare este cu peste 20% mai scăzută decât

media de elevi/laborator şcolar de la nivel judeţean.

În anul 2013 la un atelier şcolar din comuna Răuseni

reveneau 354 elevi, iar la un PC reveneau 10 elevi.

Ambele valori sunt mai scăzute decât mediile de la

nivel judeţean, regional sau naţional ceea ce

înseamnă că solicitarea infrastructurii educaţionale

este mai redusă în Răuseni

Personalul didactic

În ceea ce priveşte personalul didactic din comuna

Răuseni, în anul 2013 activau în unităţile şcolare de la

nivel local 25 cadre didactice. În comparaţie cu anul

precedent, numărul de cadre didactice din 2011 a

înregistrat o creştere cu o persoană.

Din cele 25 de cadre didactice, 5 (20%) deservesc

nivelul preşcolar, 8 (32%) nivelul primar şi 12 (48%)

nivelul gimnazial.

În anul 2013, la un cadru didactic din comuna Răuseni

revin 14 elevi.

Sănătate

Prezentarea gradului de asigurare a populaţiei cu

asistenţă medicală reprezintă un aspect extrem de

important în analiza nivelului de trai. În comuna

Răuseni funcţionează un cabinet medical

(proprietate privată) în care activează un medic de

familie şi un asistent medical.

Există de asemenea şi un medic veterinar, a cărui

activitate se desfăşoara în cadrul Primăriei Răuseni,

din cauza lipsei unui cabinet propriu.


O situaţie nesatisfăcătoare se înregistrează și în ceea

ce priveşte numărul locuitorilor care revin la un

medic în comuna Răuseni. În cazul de faţă, un singur

medic asigură nevoile medicale ale locuitorilor.

Servicii sociale

Asistenţa socială presupune un ansamblu complex

de măsuri şi acţiuni realizate pentru a răspunde

nevoilor sociale individuale, familiale sau de grup, în

vederea prevenirii şi depăşirii unor situaţii de

dificultate, vulnerabilitate sau dependenţă, pentru

prevenirea marginalizării şi excluderii sociale, în

vederea promovării incluziunii sociale având ca scop

creşterea calităţii vieţii.

Pe plan local, rezultatele activităţii în domeniul

asistenţei sociale sunt satisfăcătoare, urmărindu-se

ca toate cazurile apărute să fie rezolvate la nivelul

Primăriei Răuseni. În cadrul Primăriei îşi desfăşoară

activitatea 1 funcţionar public cu studii medii.

Potrivit Primăriei Comunei Răuseni în anul 2012 la

nivel local 3 copii au beneficiat de măsura de

protecţie specială prin plasament familial. De altfel,

în intervalul 2008-2012 numărul copiilor din

plasament familial a rămas constant.

Evoluţia beneficiarilor de servicii sociale, în perioada 2008-2012

2008 2009 2010 2011 2012

Copii care beneficiază de măsura de protecţie specială plasament familial 3 3 3 3 3

Persoane cu handicap grav 23 23 23 21 21

Persoane cu handicap accentuat şi mediu 21 21 21 25 25

Familii beneficiare de ajutor social 77 51 34 9 9

Familii beneficiare de ajutor de încălzire cu lemne 628- 590 604 615 145

Familii beneficiare de ajutor de încălzire cu gaz - - - - -

Copii aflaţi la asistenţi maternali în plasament 1 1 1 1 1

Minori care au săvârșit fapte antisociale - - - - -

Familii care au copii în centre de plasament 4 4 4 4 4

Familii care au copii în scoli speciale 4 4 3 3 3

Sursa: Primăria Municipiului Răuseni


În ceea ce privește numărul persoanelor cu handicap

din comună, în anul 2012 erau 25 persoane cu

handicap accentuat și mediu și 21 de persoane cu

handicap grav.

În rândul familiilor care beneficiază de diverse servicii

sociale intră 9 familii care primesc ajutor social şi 145

familii beneficiare de ajutor de încălzire cu lemne. În

ultimii ani, numărul acestora a scăzut simţitor. Spre

exemplu, dacă în anul 2010 604 familii beneficiaseră

de ajutor de încălzire cu lemne, în anul 2012 numărul

acestora era de aproape 4 ori mai mic. De asemenea,

numărul familiilor beneficiare de ajutor social a

scăzut de aproape 4 ori.

În anul 2012, 16 copii se aflau în plasament la asistenţi

maternali, numărul acestora fiind în scădere în ultima

perioadă. La nivel local 28 familii au copii în centre de

plasament, iar 6 familii au copii în școli speciale.

Cultură

În comuna Răuseni funcţionează 4 biblioteci, din

care 3 în cadrul şcolilor, iar una este cea comunală.

În localitatea Rediu există un Mausoleu ridicat în

cinstea soldaţilor germani căzuţi în luptă în primul

Război Mondial.

Salubrizare

Poluarea teritoriului comunei Răuseni este

determinată de zonele cu riscuri naturale de

inundabilitate şi alunecări de teren, precum şi de

depozitarea la întâmplare a gunoiului menajer,

situaţie ce ar putea fi controlată prin înfiinţarea de

puncte de colectare a gunoaielor şi a platformelor

ecologice.

Dezvoltarea economico - industrială din ultimii ani nu

a ţinut seama de raţiunile specifice protecţiei

mediului. Din acest motiv comuna Răuseni nu

beneficiază de infrastructura corespunzătoare

pentru protecţia mediului şi nici de o educaţie civică

la nivelul cerinţelor standardelor europene.

Comuna Răuseni a fost inclusă în proiectul

desfăşurat în perioada 2009-2010 în colaborare cu

alte 8 comune din judeţul Botoşani, unde au fost

achiziţionate maşini de colectare şi selectare deşeuri

menajere.

Amplasamentele necorelate cu distanţele optime

fată de vecinătăţi şi faţă de direcţia vânturilor

dominante şi dimensionarea necorespunzătoare a

dotărilor de salubritate, cât şi inexistenţa sistemului

de colectare şi tratare a apelor uzate, constituie

factori generatori de inconvenienţe pentru protecţia

şi conservarea mediului.




reprezentanţilor administraţiei publice locale,

serviciile publice ar trebui să reprezinte o prioritate la

nivel local. Transportul public (introducerea

transportului public), iluminatul public, salubrizarea,

siguranţa și ordinea publică sunt serviciile publice la

care ar trebui aduse îmbunătăţiri cu prioritate (scor

7,92).

Asistenţa socială are un scor peste medie de 8,07 pe

scala priorităţilor.

Investigarea aspectelor legate de serviciile publice ce

ar trebui dezvoltate în vederea îmbunătăţirii situaţiei

din comuna Răuseni, a relevat faptul că diferenţele de

prioritizare între serviciile publice sunt mici.

Astfel, sunt necesare îmbunătăţiri pe toate

segmentele: Infrastructura de învăţământ şi dotarea

specifică (scor 2), Calitatea actului medical (scor 2),

Managementul deşeurilor (scor 1,9), Calitatea actului

de învăţământ (scor 1,6), Infrastructura şi serviciile

medico-sanitare (scor 1,54), Servicii de salubritate

(scor 1,53) și Infrastructura şi activităţile culturale

(case de cultură, biblioteci, muzee, săli de spectacole)

(scor 1). În ceea ce privește cele mai importante

fenomene sociale negative ale comunei Răuseni, 50%

dinrespondenţi menţionează consumul de alcool al

cetăţenilor, 25% menţionează neimplicarea locuitorilor

în comunitate, 12,5% menţionează comunicarea

defectuoasă între autorităţile locale şi cetăţeni şi lipsa

locurilor de muncă.


Alte fenomene sociale negative amintite sunt:

abandonul şcolar, slaba pregătire a locuitorilor şi

lipsa interesului pentru ocuparea unui loc de

muncă.

În ceea ce privește elementele reprezentative

pentru comuna Răuseni, respondenţii au enumerat

Şcoala Răuseni, Primăria Răuseni şi Monumentul

eroilor germani.


I.7. Mediu

Calitatea aerului

Sub aspectul poluării atmosferei, comuna Răuseni nu

se confruntă cu probleme deosebite, datele

rezultate din determinările asupra emisiilor în

principalele localităţi confirmând acest fapt.

Valorile înregistrate ca urmare a monitorizării

principalilor poluanţi atmosferici: dioxid de sulf, oxizi

de azot şi pulberi în suspensie/sedimentabile

(SO2,NO2,NH3, H2S), s-au situat sub limitele maxime

admisibile stabilite de legislaţia în vigoare.

Calitatea apei

Calitatea apelor de suprafaţă este monitorizată de

Sectorul de Gospodărire a Apelor din Judeţul

Botoşani, în cadrul campaniilor lunare şi trimestriale.

Analizele efectuate au pus în evidenţă depăşiri ale

indicatorilor analizaţi, cele mai grave situaţii

înregistrându-se pe râul Jijia.

Calitatea râului este afectată de deversările de ape

uzate insuficient epurate provenite de la staţiile de

epurare orăşeneşti, precum şi de deversările de ape

uzate neepurate, provenite din localităţile rurale

(depozitări necontrolate de deşeuri menajere pe

malurile cursurilor de apă).

În comuna Răuseni, nu există pericole deosebite

privind contaminarea apelor ce străbat teritoriul

comunei.


Calitatea solului

Calitatea solurilor din comuna Răuseni este afectată

atât de factori naturali (climă, caracteristici edafice

etc.), cât şi de acţiuni antropice agricole.

Principalele restricţii ale calităţii solurilor agricole

sunt: eroziune, alunecări de teren, inundabilitate,

compactare, deficit de elemente nutritive,

sărăturate, gleizare, depozitarea neadecvată a

deşeurilor menajere în extravilanul localităţilor.

Riscuri naturale

Teritoriul comunei Răuseni este afectat de

următoarele tipuri de riscuri:

- Incendii, în mod deosebit cele produse în

gospodăriile individuale ale populaţiei în mediul

rural, la obiective şi instituţii cu aglomerări de

persoane şi bunuri;

- Inundaţii: datorate căderilor pluviometrice

abundente, în mod deosebit în bazinele

hidrografice ale râurilor: Jijia, Miletin şi Băşeu,

precum şi ca urmare a unor avarii la amenajările

hidrotehnice şi piscicole;

- Accidente grave pe căile de comunităţii rutiere

şi feroviare, inclusiv în cazul transporturilor de

substanţe periculoase;

- Alunecări sau prăbuşiri de teren.




reprezentanţilor administraţiei publice locale, mediul

natural nu reprezintă un domeniu de maximă

prioritate pentru dezvoltarea comunei Răuseni, cel

mai probabil, ca urmare a lipsei unei probleme majore

de mediu. Astfel, pe o scală de la 1 (prioritate minimă)

la 10 (prioritate maximă), mediul natural a fost

evaluat cu 2,23. Cu toate acestea, respondenţii

consideră că sunt necesare adoptarea unor măsuri de

reducere a poluării sau îmbunătăţirea situaţiei

spaţiilor verzi, parcurilor și grădinilor de la nivel local.

Respondenţii au considerat ca un element

reprezentativ pentru comuna Răuseni poate fi chiar

agricultura sau aşezarea geografică a comunei.

Ele pot fi considerate puncte forte în vederea

dezvoltarii economice şi ca o primă direcţie pentru

îmbunătăţirea situaţiei din comuna Răuseni.



reprezentanţilor administraţiei publice locale,

principala problemă a comunei Răuseni este slaba

dezvoltare a reţelei de apă-canalizare, 53,8% din

respondenţi afirmând că aceasta este una din

deficienţele majore de la nivel local.

Proiectele viitoare au în vedere extinderea reţelei de

apă potabilă, atât în satele în care există deja reţea

de apă, dar insuficient dezvoltată, cât şi în satele în

care nu există în prezent apă curentă în gospodăriile

localnicilor.

De asemenea, lipsa reţelei de gaz este o problemă

reală a locuitorilor din comuna Răuseni, fiind unul din

proiectele vizate în viitorul apropiat. Racordarea

locuitorilor la reţeaua de furnizare a gazelor naturale

ar permite instalarea unor centrale termice în

gospodăriile acestora.

O altă problemă majoră este cea a lipsei locurilor de

muncă, persoanele chestionate susţinând că situaţia

locurilor de muncă trebuie rezolvată cu prioritate.

Tinerii agricultori trebuie susţinuţi şi motivaţi pentru

a dezvolta afacerile proprii, asociaţiile de producători

trebuie încurajate pentru a promova produsele

agricole şi pentru a fi comercializate pe pieţele de

desfacere de la nivel local şi naţional.

Starea precară a infrastructurii rutiere este

considerată o problemă de către 30,8% din

participanţii la sondajul de opinie realizat.

I.8. Aprecieri generale privind situaţia din comuna Răuseni


Alte probleme menţionate au fost: lipsa fondurilor la

nivelul autorităţilor publice, neimplicarea

autorităţilor în acţiunile comunităţii, lipsa de

informare privind oportunităţile de dezvoltare, slaba

pregătire a populaţiei. Astfel, 30,8% dintre

persoanele chestionate consideră ca una dintre

problemele cele mai grave ale comunei o reprezintă

slaba finanţare din partea autorităţilor centrale.

Atragerea de fonduri europene reprezintă cea mai

importantă modalitate de rezolvare a problemelor

de la nivel local, în opinia participanţilor la acest

studiu. De asemenea, încurajarea investitorilor străini

şi implicarea autorităţilor publice ar putea susţine

diminuarea problemelor existente în comuna

Răuseni.

În ceea ce privește principalele proiecte/acţiuni pe

care respondenţii le-ar întreprinde în sensul

îmbunătăţirii contextului socio-economic al comunei

Răuseni, majoritatea au susţinut extinderea

infrastructurii tehnico-edilitare, extinderea

infrastructurii rutiere, accesul la formare

profesională continuă a populaţiei.


I.9. Analiza SWOT

PUNCTE TARI PUNCTE SLABE

Populaţie

- Distribuţia echilibrată a populaţiei pe sexe: 49,5% de

sex feminin şi 50,5% de sex masculin;

- Valoarea ridicată a ratei de înlocuire a forţei de

muncă (1027‰), ceea ce înseamnă că deficitul de

forţă de muncă ce va apărea peste 10-15 ani va fi

foarte scăzut.

Economie

- Diversitatea economică cu potenţial de dezvoltare

a comunei Răuseni;

- Trendul descendent al numărului de şomeri

înregistraţi în perioada ianuarie 2011 – iulie 2013;

- Potenţialul agricol ridicat al zonei: soluri fertile,

productivitate ridicată, forţă de muncă;

- Ponderea ridicată a terenurilor agricole din totalul

fondului funciar;

Populaţie

- Valoarea mare a ratei de dependenţă demografică

(682,4‰), cauzată în principal de numărul ridicat

de tineri;

- Evoluţia negativă a populaţiei stabile a comunei în

perioada 1990-2012;

- Nivelul crescut de îmbătrânire demografică a

populaţiei (grad de îmbătrânire de 993‰);

- Rata negativă a sporului natural al populaţiei din

perioada 1997-2011;

- Soldul negativ al schimbărilor de domiciliu şi al

schimbărilor de reşedinţă;

- Numărul mic de locuri de muncă în rândul

microintreprinderilor sau administraţiei locale.



Terenuri şi locuinţe

- Ponderea ridicată a pădurilor în totalul fondului

funciar;

- Creşterea semnificativă a fondului de locuinţe de la

nivel local în perioada 2007-2011;

- Creşterea numărului de locuinţe terminate în ultimii

ani;

- Creşterea suprafeţei locuibile medii per locuinţă şi a

suprafeţei medii locuibile pe persoană în anul 2011,

faţă de anul precedent;

Infrastructură şi echiparea teritoriului

- Existenţa reţelei de distribuţie a apelor potabile în

locuinţe;

- Existenţa instalaţiei de canalizare în locuinţe;

Servicii publice

- Existenţa şcolilor în majoritatea satelor pentru a

uşura deplasare elevilor;

- Reabilitarea și extinderea unităţilor educaţionale în

ultimii ani;

- Numărul mai redus de elevi ce revine la un

laborator şcolar, atelier şcolar, sală de clasă, etc.,

comparativ cu situaţia de la nivel naţional;

- Existenţa unor obiective culturale de importanţă

deosebită (situri arheologice, aşezări, monumente

istorice etc.);

- Existenţa a 4 biblioteci pe teritoriul comunei dintre

care 3 se afla în cadrul şcolilor.

Economie

- Slaba dezvoltare a infrastructurii turistice (unităţi

de cazare, unităţi de alimentaţie publică,

infrastructură de petrecere a timpului liber);

- Existenţa unui număr relativ mic de firme cu sediul

social în comuna Răuseni;

- Scăderea numărului mediu al salariaţilor în

perioada 2000 – 2012;

- Capacitatea scăzută a mediului de afaceri de a

susţine investiţii pentru dezvoltare;

- Slaba dezvoltare a spiritului antreprenorial;

- Producţia medie la hectar a principalelor culturi

agricole este mai redusă decât cea de la nivel

judeţean, regional sau naţional;

- Producţia medie de fructe la hectar este mai

redusă decât cea de la nivel judeţean, regional sau

naţional;


- Ponderea scăzută a locuinţelor care dispun de baie

interioară;


- Gradul scăzut de conectare a populaţiei la reţeaua

de apă potabilă;

- Gradul scăzut de conectare a populaţiei la reţeaua

de canalizare;

Servicii publice

- Scăderea numărului de cadre didactice începând cu

anul 2007;

- Numărul mare al cadrelor didactice navetiste;

- Trendul descendent al populaţiei şcolare în ultimii

ani;

- Costurile ridicate ale transportului elevilor navetiști;



- Numărul ridicat de elevi ce revine la un cadru

didactic din nivelul preşcolar;

- Numărul insuficient de cadre medicale (medici de

familie, stomatologi, farmacişti, etc.), raportat la

populaţia stabilă;

- Infrastructura sanitară slab dezvoltată în

comparaţie cu necesităţile populaţiei;

- Slaba promovare a patrimoniului cultural local;

- Receptivitatea scăzută a populaţiei vis-à-vis de

colectarea selectivă a deşeurilor;

- Recuperarea materială şi energetică redusă a

deşeurilor, principala modalitate de eliminare a

acestora fiind depozitarea;

Mediu

- Poluarea cauzată de gradul scăzut de conectare a

populaţiei la reţeaua de canalizare;

- Se regăsesc terenuri afectate de nitraţi din activităţi

agricole;

- Existenţa unor suprafeţe de teren afectate de

alunecări;


OPORTUNITĂŢI AMENINŢĂRI

Populaţie

- Susţinerea natalităţii la nivel naţional prin

stimulente guvernamentale (ajutoare pentru copii,

alocaţii, etc.);

- Dezvoltarea economică sustenabilă a zonei poate

determina reîntoarcerea populaţiei plecată la

muncă în străinătate;

- Existenţa unor obiective cultural-istorice care pot fi

valorificate din punct de vedere turistic;

Economie

- Amplasarea comunei Răuseni în apropierea

drumurilor către cele 2 judeţe apropiate, Iaşi şi

Botoşani;

- Fondurile europene care sprijină dezvoltarea

mediului antreprenorial şi dezvoltarea

infrastructurii;

- Potenţialul de dezvoltare logistică a comunei, ca

urmare a poziţionării în vecinătatea graniţei

României cu Republica Moldova;

- Forţa de muncă ieftină şi calificată poate conduce

la înfiinţarea de noi antreprize;

- Încurajarea şi dezvoltarea parteneriatelor de tip

public-privat;

- Cooperarea mediului privat cu autorităţile publice

locale, cu instituţiile de învăţământ superior şi

centrele de cercetare şi dezvoltare;

- Existenţa programelor guvernamentale de

susţinere a sectorului IMM;

Populaţie

- Migrarea populaţiei în străinătate pe fondul crizei

economice mondiale;

- Reducerea cuantumului indemnizaţiei de

maternitate poate determina reducerea ratei

natalităţii;

- Îmbătrânirea populaţiei pe fondul scăderii

numărului de nou născuţi;

Economie

- Apariţia fenomenelor meteorologice extreme,

precum secete, ploi abundente, ce pot periclita

producţia agricolă;

- Nivel ridicat de fiscalitate şi birocraţie excesivă;

- Lipsa lichidităţilor poate conduce la falimentarea

unităţilor locale active de tip microîntreprinderi şi

chiar a celor medii;

- Lipsa informării populaţiei cu privire la procedura

de înfiinţare a unei afaceri;

- Creşterea ratei inflaţiei şi creşterea ratei şomajului

vor conduce implicit la scăderea puterii de

cumpărare a produselor şi serviciilor în rândul

populaţiei;

- Resurse financiare insuficiente pentru finanţarea

şi co-finanţarea proiectelor europene;

- Instabilitate legislativă;

- Migraţia forţei de muncă calificată în afara

judeţului şi în afara graniţelor ţării;




- Programele de reabilitare termică a clădirilor care

pot duce la o îmbunătăţire a aspectului general al

comunei, pe lângă considerentele de mediu care

impun astfel de acţiuni;

- Programele guvernamentale de îmbunătăţire a

fondului locativ, precum Programul naţional de

sprijinire a construirii de locuinţe proprietate

personală;

- Dezvoltarea de locuinţe sociale;

- Existenţa terenurilor neexploatate în prezent, dar

care ar fi oportune pentru desfăşurarea unor

investiţii;


- Apartenenţa la Asociaţia Grupul de Acţiune Locală

„ Colinele Moldovei”;

- Existenţa programelor guvernamentale de

susţinere a unor investiţii în domeniul reabilitării şi

extinderii reţelelor de apă, canalizare şi epurare a

apelor uzate;

- Extinderea şi reabilitarea infrastructurii rutiere

prin intermediul finanţărilor europene

nerambursabile;

Servicii publice

- Posibilitatea accesării fondurilor structurale sau

fondurilor guvernamentale în vederea dezvoltării

unităţilor de învăţământ;

- Posibilitatea dezvoltării de parteneriate între

instituţiile educaţionale din comună şi alte unităţi

din ţară şi străinătate;


- Ritmul haotic al construcţiilor care poate afecta

potenţialul natural al comunei;

- Apariţia unor hazarde naturale (inundaţii,

alunecări de teren) poate duce la afectarea

fondului locativ.


- Reducerea investiţiilor publice în infrastructură ca

urmare a crizei economico-financiare;

- Reducerea capacităţii autorităţilor publice locale

în implementarea proiectelor de dezvoltare a

- Reducerea veniturilor populaţiei şi imposibilitatea

plăţii serviciilor de utilităţi publice;

Servicii publice

- Slaba motivare a cadrelor didactice poate duce la

plecarea profesorilor bine pregătiţi din sistem;

- Creşterea ratei abandonului şcolar pe fondul

insuficienţelor materiale şi financiare cauzate de

criza economică;

- Modificările repetate ale legislaţiei în vigoare pot

duce la scăderea performanţelor şcolare;

- Incapacitatea susţinerii co-finanţării proiectelor de

dezvoltare a infrastructurii educaţionale;

- Scăderea interesului populaţiei pentru cultură pe

fondul dificultăţilor financiare întâmpinate în

ultimii ani;

- Lipsa interesului tinerilor pentru menţinerea

tradiţiilor şi obiceiurilor din comună;

- Posibilităţile limitate ale autorităţilor publice

locale de susţinere financiară a investiţiilor din



- Posibilitatea preluării şi adaptării modelelor de

bună practică din ţările Uniunii Europene cu

privire la activităţile didactice;

- Dezvoltarea infrastructurii culturale (înfiinţare de

muzee, cămine culturale, etc.);

- Îmbunătăţirea promovării evenimentelor şi

patrimoniului cultural din comună;

- Posibilitatea accesării fondurilor europene

nerambursabile pentru activităţi culturale;

- Existenţa politicilor de stimulare a medicilor de a

practica în mediul rural, precum Programul

Renaşterea Satului Românesc;

- Accesarea fondurilor europene pentru înfiinţarea,

reabilitarea şi dotarea corespunzătoare a

structurilor sanitare;

- Dezvoltarea voluntariatului şi a spiritului civic;

- Existenţa cadrului legislativ ce creează facilităţi

pentru mediul economic ce angajează persoane

din grupurile vulnerabile în vederea integrării

acestora în societate;

- Implementarea de campanii de conştientizare a

populaţiei privind beneficiile colectării selective a

deşeurilor;

Mediu

- Existenţa unui cadru naţional privind protecţia

mediului: legislaţie, instituţii, strategii şi planuri de

implentare a Directivelor UE;

- Implicarea populaţiei în activităţile de educaţie

ecologică;

- Dezvoltarea de parteneriate în vederea protecţiei

mediului.

domeniul sanitar;

- Creşterea numărului de persoane asistate social

ca urmare a crizei economice mondiale;

- Lipsa ofertelor de muncă pentru grupurile

vulnerabile;

- Capacitatea redusă a instituţiilor publice de a

cofinanţa proiecte sociale;

- Incapacitatea financiară a agenţilor economici de

a implementa reţele proprii de valorificare

energetică şi materială a deşeurilor (co-procesare,

reciclare, reutilizare);

Mediu

- Reducerea suportabilităţii de plată a populaţiei

pentru serviciile de salubrizare, alimentare cu apă

şi canalizare;

- Creşterea presiunilor asupra mediului prin

deversarea necontrolată a apelor uzate menajere

în condiţiile dezvoltării reţelelor de canalizare şi

facilităţilor de epurare într-un ritm inferior celui de

dezvoltare a reţelelor de alimentare cu apă

potabilă;

- Incapacitatea susţinerii cofinanţării proiectelor în

acest domeniu.


I.10. Analiza PESTEL

PESTEL este acronimul englezesc de la Political,

Economic, Social, Technical, Environment şi

Legislative. Acest tip de analiză are în vedere

influenţele externe generate de factorii politici şi

legislativi, de mediul socio-economic, de modificările

tehnologice şi de mediu de la nivel regional, naţional

şi chiar internaţional asupra dezvoltării comunei

Răuseni.

Factorul politic

Există mai mulţi factori politici care pot influenţa

dezvoltarea comunei Răuseni. Unul dintre cei mai

importanţi este reprezentat de formaţiunile politice

aflate la guvernare si de programul de guvernare a

acestora. Priorităţile stabilite de aceştia pot

direcţiona dezvoltarea comunei Răuseni spre un

sector sau altul sau pot favoriza dezvoltarea altor

localităţi în detrimentul Răuseniului.

Actualul program de guvernare 2013-2016 prevede o

serie de obiective şi direcţii de acţiune în toate

sectoarele importante precum: agricultură, apărare,

apă şi păduri, buget, comunicaţii, cultură, dezvoltare

şi administraţie, educaţie, energie, externe, finanţe,

fonduri europene, industrie, comerţ şi

competitivitate, interne, justiţie, infrastructură,

mediu, muncă, sănătate, tineret şi sport,

transporturi, turism, IMM şi mediu de afaceri sau

minorităţi. Implementarea direcţiilor de acţiune din

sectoarele anterior enunţate poate influenţa

semnificativ dezvoltarea comunei Răuseni. Spre

exemplu în domeniul agriculturii se propune inclusiv

stabilirea filierelor pe produse – altfel, multe produse

de calitate nu vor ajunge la piaţă sau se vor vinde la

preţuri derizorii, încurajarea agriculturii de nişă (de

ex. agricultura ecologică şi produse tradiţionale),

Dezvoltarea sectorului de producere a fructelor,

Crearea platformelor de preluare, sortare,


condiţionare, păstrare, ambalare şi analiză a

legumelor şi fructelor, precum şi funcţionarea

corectă a pieţelor acestora, etc.

Un alt factor politic care poate influenţa dezvoltarea

comunei Răuseni este reprezentat de criza politică

care caracterizează România în ultimii ani. Corelaţiile

acesteia cu dezvoltarea economică au fost deseori

demonstrate, cunoscându-se faptul că momentele

de maximă tensiune de pe scena politică au dus, spre

exemplu, la deprecierea cursului valutar. Alte

probleme ce pot apărea sunt: instabilitate legislativă,

diminuarea investiţiilor străine, favorizarea

intereselor directe ale partidelor în detrimentul

interesului public, blocarea programelor şi

obiectivelor guvernamentale, etc.

Factorul economic

Criza economică mondială reprezintă unul dintre cei

mai importanţi factori economici care pot interveni

în dezvoltarea comunei Răuseni. Resimţită în

România începând cu trimestrul III al anului 2008,

criza a produs o serie de efecte nefaste la nivelul

economiei locale: creşterea ratei inflaţiei, creşterea

numărului de şomeri, scăderea numărului

întreprinderilor active, diminuarea investiţiilor, etc.

Prelungirea crizei în perioada următoare va afecta

din punct de vedere socio-economic şi comuna

Răuseni.

Guvernul României prin politica macroeconomică

adoptată joacă un rol foarte important în

dezvoltarea comunei Răuseni. Intervenţia guvernului

poate influenţa atât mediul public, cât şi mediul

privat. Politica monetară a României reprezintă un

factor major de influenţă prin acţiunile pe care

autorităţile le realizează pentru a interveni pe piaţă:

stabilirea cantităţii de masă monetară aflată în

circulaţie, stabilirea unui prag maxim a inflaţiei,

stabilirea nivelului ratei dobânzii, etc. Pe de altă

parte, politica fiscală are implicaţii directe asupra

dezvoltării companiilor de la nivel local. Nivelul

fiscalităţii impus de administraţia centrală este

determinantă pentru comuna Răuseni.

Nu trebuie omise din lista factorilor economici nici

alte reglementări care constrâng mediul de afaceri,

precum salariul minim brut pe economie. În prezent,

conform Hotărârii nr.23 din 22 ianuarie 2013 pentru

stabilirea salariului de bază minim brut pe ţară

garantat în plată, nivelul acestuia este de 800 RON,

ceea ce înseamnă că orice angajator este obligat să

plătească un salariat cu cel puţin 800 RON pentru un

program complet de lucru de 170 ore pe lună.

Pentru administraţia publică locală modificarea

principalilor indicatori macroeconomici pe parcursul

anului bugetar poate determina rectificări ale

bugetului iniţial aprobat pentru anul în curs.

Pentru dezvoltarea comunei Răuseni este important

de luat în considerare şi sistemul bancar, în special

politica de creditare adoptată. Accesul la creditare a

reprezentat una dintre principalele bariere ale

antreprenorilor din România în ultimii ani.


Factorul socio-cultural

Unul dintre cei mai importanţi factori socio-culturali

este politica demografică adoptată de România, deşi

sintagma de „politică demografică” este impropriu

utilizată în prezent existând doar măsuri izolate de

susţinere a natalităţii. Odată cu reducerea bugetară

cauzată de criza economică o serie de măsuri de

susţinere au fost eliminate. Spre exemplu, s-a

renunţat la subvenţionarea tinerelor familii

(eliminarea ajutorului financiar de 200 Euro la

constituirea familiei, acordat conform Legii

396/2006) ori la subvenţionarea tinerelor mame la

naşterea copiilor (eliminarea ajutorului de 230 RON

acordat la naştere).

Sistemul de protecţie socială reprezintă un alt factor

extern care poate influenţa dezvoltarea comunei

Răuseni. În prezent, gama de servicii şi prestaţii

sociale este foarte vastă, existând destul de multe

persoane la nivel local care beneficiază de acestea.

Reglementările pornite de la nivel central pot avea

influenţe la nivel local. Un exemplu în acest sens este

scăderea numărului beneficiarilor de ajutoare pentru

încălzirea locuinţei ca urmare a înăspririi condiţiilor

de acordare.

Factorul tehnologic

Există mai mulţi factori tehnologici care pot influenţa

dezvoltarea sustenabilă a comunei Răuseni:

finanţarea cercetării, nivelul de dotare tehnologică,

rata de înnoire a produselor tehnologice, tehnologia

informaţiei şi comunicării, accesul la reţelele

electronice de comunicare rapide, etc.

Un alt factor extern este tehnologia societăţii

informaţionale. Creşterea accesibilităţii populaţiei la

internet poate duce la o dezvoltare a vânzărilor on-

line inclusiv pentru firmele din Răuseni.

Dezvoltarea tehnologiilor informaţionale şi

posibilitatea achiziţionării acestora este un factor

important cu influenţă directă asupra administraţiei

publice locale, aplicarea celor mai bune tehnologii

(hardware şi software) putând reduce costurile de

funcţionare şi stimulând creşterea calităţii serviciilor

publice furnizate.

Factorul mediu

Hazardele naturale reprezintă unul dintre factorii de

mediu cel mai greu de controlat. În cadrul factorilor

de mediu ce pot influenţa dezvoltarea viitoare a

comunei Răuseni, trebuie luate în considerare

seismele, fenomenele meteorologice extreme, dar şi

alte tipuri de catastrofe naturale precum inundaţiile

sau alunecările de teren.

Normele europene privind protecţia mediului sunt

un alt factor extern. Spre exemplu, de la 1

septembrie 2010 a fost interzisă comercializarea

becurilor incandescente de 75 waţi, după ce în urmă

cu un an s-a dispus aceeaşi măsură în ceea ce

priveşte becurile de 100 waţi. Astfel, magazinele din

întreaga Uniune Europeana nu au mai putut

comercializa becurilor incandescente, populaţia


fiind nevoită să cumpere becuri ecologice,

fluorescente.

Şi politicile publice de la nivel naţional pot afecta

dezvoltarea comunei.

Unul dintre cele mai importante programe

implementate în ultimele luni este Programul de

stimulare a înnoirii Parcului Auto Naţional (Rabla)

care vizează şi diminuarea poluării cauzate de

autoturisme prin înnoirea Parcului auto naţional.

Factorul legislativ

Un prim factor este legislaţia europeană în vigoare,

cele mai importante documente care trebuie avute

în vedere în acest sens fiind: Constituţia Europeană,

Tratatul de Aderare a României la Uniunea

Europeană şi Tratatele Uniunii Europene (Tratatul de

la Lisabona, Tratatul de la Nisa, Tratatul de la

Amsterdam, etc.).

Un alt factor juridic este legislaţia naţională, cu

modificările şi completările ce pot apărea. Conform

Constituţiei României, parlamentul adoptă legi

constituţionale, legi organice şi legi ordinare.

Strategia de dezvoltare | 59

Capitolul II Strategia de dezvoltare


II.1. Viziune. Obiective strategice. Obiective specifice

Scenarii de dezvoltare

Scenariile de dezvoltare sunt o etapă importantă în

elaborarea strategiei de dezvoltare a comunei Răuseni,

reprezentând calea care se doreşte a fi urmată, care

pune cel mai bine în valoare resursele locale şi care

poate aduce cele mai mari beneficii comunităţii locale.

În cadrul Strategiei de dezvoltare a comunei Răuseni s-

au conturat următoarele scenarii:

A. Scenariul dezvoltării inerţiale

B. Scenariul dezvoltării preponderente a sectorului

agricol

C. Scenariul dezvoltării preponderente a industriei

prelucrătoare.

În cazul scenariului dezvoltării inerţiale sau a

menţinerii status-quo-ului, comuna Răuseni va continua

să se dezvolte din punct de vedere economic ca până în

prezent. Administraţia publică locală nu va realiza o

prioritizare a sectoarelor economice în sensul susţinerii

dezvoltării unui anumit cluster. Acest scenariu este mai

puţin favorabil, întrucât nu se va ţine cont de

potenţialul de dezvoltare al comunei, de resursele şi

oportunităţile existente la nivel local. Deşi se aşteaptă

ca menţinerea demersurilor curente şi în perioada

următoare să ducă la dezvoltarea comunei, ritmul

mediu anual de creştere al indicatorilor socio-

economici va fi mai puţin alert.

În cadrul celui de-al doilea scenariu – cel al dezvoltării

preponderente a sectorului agricol – comuna Răuseni

se va axa în perioada următoare pe agricultură, punând

celelalte ramuri economice (precum industria) pe o

poziţie secundară. Astfel, autorităţile publice locale vor

susţine în principal atragerea de investitori în domeniul


agricol. Între principalele motive care ar susţine acest

scenariu amintim:

- Ponderea ridicată a terenurilor agricole din

comună;

- Terenurile agricole sunt considerate, de cea mai

mare parte a reprezentanţilor administraţiei

publice locale care au fost chestionaţi, principala

resursă pe care se poate baza dezvoltarea

socioeconomică a comunei Răuseni;

- Existenţa tradiţiei în agricultură şi zootehnie;

- Existenţa forţei de muncă.

Pe de altă parte, scenariul dezvoltării preponderente a

sectorului agricol are şi anumite limitări. Un prim aspect

este faptul că agricultura nu reprezintă un sector

economic cu o plusvaloare ridicată, existând alte forme

mai profitabile de valorificare a produselor agricole

(industria prelucrătoare). Astfel, în locul susţinerii

agriculturii şi zootehniei, se poate recurge la susţinea

procesării produselor agricole şi zootehnice care poate

aduce mai multe beneficii socio-economice la nivel

local. Aceasta cu atât mai mult cu cât la nivelul judeţului

Botoşani există mai multe comune cu potenţial agricol

ridicat care pot furniza materia primă.

De asemenea, dezvoltarea la cele mai înalte standarde

ale sectorului agricol (agricultură ecologică) presupune

limitarea dezvoltării industriei uşoare, care în prezent

creează cele mai multe locuri de muncă la nivel local.

Astfel, cel de-al treilea scenariu este cel al dezvoltării

preponderente a industriei prelucrătoare, agricultura

având un rol secundar. Acest scenariu aduce cele mai

mari beneficii vis-a-vis de crearea de locuri de muncă,

întreprinderile industriale generând un număr mai mare

de locuri de muncă decât cele din comerţ sau

agricultură.

Din cele trei scenarii, considerăm că cel care aduce

cele mai mari avantaje pentru comuna Răuseni este

scenariul dezvoltării preponderente a agriculturii,

acesta presupunând valorificarea tuturor resurselor

locale: forţă de muncă, terenuri agricole, poziţionare

geografică, etc.


Viziune 2020

Viziunea comunei Răuseni reprezintă dezideratul care

se doreşte să fie atins în anul 2020 prin implementarea

planului de măsuri şi proiecte.

La formularea viziunii s-a plecat de la premisa că baza

dezvoltării comunei în toate sectoarele ţine de

dezvoltarea economică, motiv pentru care creşterea

economică sustenabilă joacă un rol central.

Astfel, în vederea îmbunătăţirii calităţii vieţii populaţiei

(obiectiv general) comuna Răuseni trebuie să îşi

consolideze poziţia economică, socială şi culturală.

Atragerea de investitori care să creeze locuri de muncă

bine remunerate are un rol central în îndeplinirea

obiectivului general şi a obiectivelor strategice şi

specifice. Aceştia nu doar că vor oferi locuri de muncă

populaţiei din comună, dar vor contribui semnificativ şi

la creșterea bugetului local, susţinând astfel finanţarea

investiţiilor din alte sectoare: infrastructură rutieră,

infrastructură tehnico-edilitară, educaţie, cultură,

sănătate, etc.

Până în anul 2020 se doreşte şi creşterea calităţii

serviciilor publice, astfel încât populaţia să beneficieze

de servicii publice – educaţie, cultură, sănătate, servicii

sociale, salubrizare, siguranţă şi ordine publice - la

standarde europene.

Pe de altă parte atât dezvoltarea economică cât şi

îmbunătăţirea calităţii vieţii populaţiei trebuie să se

realizeze sustenabil, ţinând cont de principiile

dezvoltării durabile. Atragerea unui număr mai mare de

investitori nu trebuie să compromită calitatea mediului

din comuna Răuseni. Din contră, până în anul 2020 se

vor aduce îmbunătăţiri în ceea ce priveşte poluarea de

la nivel local, fie prin acţiuni de ecologizare, fie prin

împăduriri sau implementarea unui sistem viabil de

managementul deşeurilor.


Obiective specifice: OS I.1. – Atragerea investitorilor români şi străini OS I.2. - Creşterea productivităţii sectorului agrozootehnic OS I.3. – Îmbunătăţirea colaborării dintre agenţii economici şi dintre aceştia şi autorităţile publice locale Obiective specifice: OS II.1. – Dezvoltarea infrastructurii de utilităţi OS II.2. – Modernizarea reţelei de drumuri Obiective specifice: OS III.1. - Îmbunătăţirea serviciilor de învăţământ şi educaţie OS III.2. - Îmbunătăţirea serviciilor de sănătate OS III.3. - Îmbunătăţirea serviciilor sociale OS III.4. – Sprijinirea activităţilor culturale

Obiective specifice: OS IV.1. - Îmbunătăţirea capacităţii de dezvoltare şi de implementare proiecte OS IV.2. - Implicarea cetăţenilor şi actorilor locali în dezvoltarea zonei Obiective specifice: OS V.1. - Realizarea de lucrări de îmbunătăţiri funciare OS V.2. - Îmbunătăţirea managementului deşeurilor

solide

OS V.3. - Protejarea solului, apei şi cadrului natural

OS V.4. - Utilizare resurse energetice regenerabile

Obiectiv strategic I - Dezvoltarea

economiei locale

Îmbunătăţirea calităţii vieţii populaţiei prin valorificarea sustenabilă a resurselor existente

Obiectiv strategic II - Dezvoltarea infrastructurii tehnico-edilitare

Obiectiv strategic III – Creşterea calităţii serviciilor publice

Obiectiv strategic IV - Dezvoltarea capacităţii administrative şi implicarea comunităţii în luarea deciziilor

Obiectiv strategic V - Protecţia mediului


II.2. Priorităţi de dezvoltare, măsuri şi direcţii de acţiune*

Priorităţi de dezvoltare

Prioritizarea investiţiilor este un demers important

pentru administraţia publică locală, deşi implementarea

proiectelor este deseori condiţionată de

disponibilitatea fondurilor de finanţare (tipuri de

fonduri, perioade de accesare, condiţii de eligibilitate,

etc.). Astfel, condiţionată de deschiderea liniilor de

finanţare într-un anumit domeniu, administraţia publică

va implementa un proiect a cărui prioritate este mai

scăzută decât a altui proiect pentru care nu există încă

linii de finanţare deschise. Cu toate acestea, Primăria

Răuseni şi-a stabilit un set de priorităţi pe care le are în

vedere în perioada 2014-2020:

Prioritate 1 - Dezvoltarea infrastructurii;

Prioritate 2 - Dezvoltarea economică;

Prioritate 3 - Dezvoltarea serviciilor publice;

Prioritate 4 - Protecţia mediului.

Dezvoltarea infrastructurii este considerată prioritatea

1 a comunei Răuseni întrucât completează profilul

locaţiei ideale pentru atragerea investiţiilor. Comuna

Răuseni dispune de poziţionare geografică favorabilă,

fiind amplasată la distanţă relativ mică faţă de

municipiul Iaşi şi în apropiere de graniţa cu Republica

Moldova şi de resurse importante (forţă de muncă,

terenuri), însă este nevoie şi de îmbunătăţirea situaţiei

infrastructurii (drumuri, apă, canalizare, gaz metan,

electricitate).

* Acest capitol va fi reactualizat în conformitate cu noile surse de finanţare disponibile pentru perioada 2014-2020


Pe de altă parte, dezvoltarea infrastructurii este impusă

nu doar pentru atragerea investitorilor şi susţinerea

mediului de afaceri local, ci şi pentru îmbunătăţirea

calităţii vieţii populaţiei. Se urmăreşte creşterea

gradului de conectare a populaţiei la utilităţi şi

reducerea pierderilor cauzate de reţelele învechite.

Cele mai importante modernizări sunt la reţeaua de apă

şi canalizare, măsurile luate în acest sens având un

impact semnificativ şi asupra stării mediului.

Prioritatea nr.2 la nivelul comunei Răuseni este

Dezvoltarea economică, administraţia publică locală

urmând a lua măsuri pentru atragerea de noi

investitori. Se vizează diversificarea economiei locale şi

crearea de locuri de muncă bine remunerate pentru

populaţia din comună. În acest fel, vor putea fi

susţinute şi investiţiile publice din Răuseni, mediul

economic contribuind la formarea unui buget local

suficient de generos pentru a susţine îmbunătăţirea

serviciilor publice.

Dezvoltarea serviciilor publice este considerată

prioritatea 3 a comunei Răuseni, aici fiind incluse

educaţia, sănătatea, serviciile sociale (asistenţă şi

protecţie socială), salubrizarea, siguranţa şi ordinea

publică. Principalele investiţii ce trebuie realizate

pentru dezvoltarea serviciilor publice ţin atât de

modernizarea cât şi de dezvoltarea infrastructurii

existente (unităţi educaţionale, dispensare, instituţii

culturale). În cadrul serviciilor publice un rol aparte îl

are salubrizarea, rezolvarea problemelor întâmpinate

din acest punct de vedere fiind stringentă.

Prioritatea 4 la nivelul comunei Răuseni este protecţia

mediului. Pe de o parte, anumite probleme de mediu

vor fi rezolvate odată cu implementarea proiectelor de

investiţii în infrastructură tehnico-edilitară, însă trebuie

preîntâmpinate şi problemele ce vor apărea odată cu

dezvoltarea economică, creşterea populaţiei stabile,

creşterea traficului rutier prin comună.


Planuri sectoriale de acţiune

Sector 1 - Dezvoltare economică şi competitivitatea mediului de afaceri

Plan de măsuri

Măsura 1.1. Atragerea investiţiilor la nivel local

Măsura 1.2. Sprijinirea dezvoltării de microintreprinderi în domeniul agricol

Măsura 1.3. Dezvoltarea sectorului agricol

Măsura 1.4. Îmbunătăţirea colaborării dintre mediul de afaceri şi autorităţile publice locale

Măsura 1.1. Atragerea investiţiilor la nivel local

Proiecte - Oferirea de facilităţi fiscale pentru investiţii noi, în condiţiile legislative în vigoare - Elaborarea unui plan strategic de atragere a investiţiilor

- Promovarea oportunităţilor de investiţii prin intermediul mijloacelor online (Pagina web) şi offline (Ghid al investitorului, broşuri, pliante, etc.)

Obiective: - Creşterea numărului de investitori (străini)

din comună - Creşterea numărului de IMM-uri

- Creşterea numărului de locuri de muncă

Ţinte cheie: - Atragerea a cel puţin unei societăţi cu participare străină la

capital - Creşterea numărului de întreprinderi cu cel puţin 25% - Reducerea numărului de şomeri cu minim 25%

- Creşterea cu 15% a investiţiilor brute în economia locală - Minim 1 campanie de promovare a oportunităţilor de investiţii - Elaborarea unui 1 plan de atragere a investiţiilor

Perioada de implementare: 2014-2020 Valoare estimată: 1.000.000 € Responsabili: - Consiliul Local Răuseni - Consiliul Judeţean Botoşani

- Camera de Comerţ şi Industrie și Agricultură Botoșani

Posibile surse de finanţare:

- Programul Naţional de Dezvoltare Rurală 2007-2013, sau echivalent 2014-2020;

- Programul Operaţional Sectorial Creşterea Competitivităţii Economice, sau echivalent 2014-2020;

- Programul Operaţional Dezvoltarea Capacităţii Administrative, sau echivalent 2014-2020;

- Programul Operaţional Comun Romania-Ucraina-Republica Moldova 2007-2013, sau echivalent 2014-2020;

- Bugetul local.


Măsura 1.2. Sprijinirea dezvoltării de microintreprinderi în domeniul agricol

Proiecte - Organizarea de campanii de informare pentru accesare de fonduri europene - Implementarea de programe de formare antreprenorială şi perfecţionare profesională - Promovarea mărcilor locale pe plan naţional şi internaţional - Promovarea activităţilor de servicii/mică producţie/meşteşuguri la nivel local

Obiective: - Creşterea numărului de IMM-uri - Diversificarea activităţilor economice de la

nivel local

- Creşterea numărului de locuri de muncă

Ţinte cheie: - Creşterea numărului de întreprinderi cu cel puţin 25% - Reducerea numărului de şomeri cu minim 25% - Creşterea numărului de investiţii realizate prin accesarea

fondurilor europene de către mediul de afaceri

Perioada de implementare: 2015-2020 Valoare estimată: 200.000 €

Responsabili: - Consiliul Local Răuseni - Consiliul Judeţean Botoşani




- Programul Operaţional Sectorial Creşterea Competitivităţii Economice, sau echivalent 2014-2020;


- Programul Operaţional Comun Romania-Ucraina-Republica Moldova 2007-2013, sau echivalent 2014-2020

- Bugetul local.


Proiecte - Dezvoltarea infrastructurii de acces spre exploataţiile agricole - Înfiinţarea unui siloz agricol/centru de depozitare a produselor agricole - Organizarea de pieţe/târguri agroalimentare pentru producători, de tip en-gros - Organizarea periodică de târguri de produse agroalimentare ecologice

Obiective:

- Valorificarea superioară a potenţialului agricol existent

Ţinte cheie: - Creşterea producţiei agricole vegetale şi animale cu 15% - Creşterea suprafeţei terenurilor agricole valorificate cu minim

10% - Creşterea cifrei de afaceri a producătorilor agricoli locali cu

minim 30% - 1 siloz agricol/centru de depozitare a produselor agricole


- Înfiinţarea/reabilitarea a minim 5 km de drumuri de exploatare agricolă;

Perioada de implementare: 2014-2018 Valoare estimată: 2.500.000 € Responsabili: - Consiliul Local Răuseni - Direcţia pentru Agricultură a Judeţului

Botoşani - Camera Agricolă Judeţeană - Consiliul Judeţean Botoşani



- Bugetul local.


Proiecte - Organizarea de consultări publice periodice între autorităţile locale şi mediul de afaceri - Promovarea parteneriatelor de tip public-privat

Obiective:

- Creşterea numărului de parteneriate de tip public-privat

Ţinte cheie: - Minim 2 consultări publice ale mediului de afaceri local anuale; - Creşterea cu minim 10% a numărului de parteneriate de tip

public-privat dintre Primăria Răuseni şi mediul de afaceri;


Responsabili: - Consiliul Local Răuseni - Mediul de afaceri local



- Bugetul local


Sector 2 – Infrastructură Plan de măsuri Măsura 2.1. Modernizarea şi extinderea infrastructurii rutiere

Măsura 2.2. Modernizarea şi extinderea infrastructurii tehnico-edilitare

Măsura 2.3 Modernizarea drumurilor de exploatare

Măsura 2.1. Modernizarea şi extinderea infrastructurii rutiere

Proiecte - Reabilitarea şi extinderea drumurilor comunale - Reabilitarea şi extinderea reţelei de drumuri colectoare - Reabilitarea trotuarelor existente şi amenajarea de trotuare şi alei acolo unde nu există - Reabilitarea şi extinderea reţelei de canalizare pluvială - Modernizarea şi extinderea sistemelor de protecţie şi siguranţă rutieră - Îmbunătăţirea sistemelor de marcaje rutiere

Obiective: - Creşterea lungimii drumurilor comunale

modernizate

- Creşterea siguranţei rutiere

Ţinte cheie:

- Asfaltarea sau pietruirea tuturor drumurilor din comună; - Extinderea sau înlocuirea marcajelor rutiere.

Perioada de implementare: 2014-2020 Valoare estimată: 5.000.000 €

Responsabili: - Consiliul Local Răuseni - Poliţia Rutieră

- CNADNR

Posibile surse de finanţare


- Bugetul local.


Proiecte - Modernizarea şi extinderea reţelei de furnizare a apei potabile - Modernizarea şi extinderea reţelei de canalizare a apelor uzate

- Extindere reţelei de energie electrică la terenurile nou intrate în intravilan - Susţinerea extinderii reţelei de gaz

Obiective:

- Creşterea gradului de conectare al populaţiei la reţelele tehnico-edilitare

Ţinte cheie:

- Creşterea cu minim 30% a numărului de gospodării conectate la reţeaua de apă potabilă;

- Creşterea cu minim 30% a numărului de gospodării conectate la reţeaua de canalizare;

- Creşterea cu minim 5% a numărului de gospodării conectate la


reţeaua de electricitate. Perioada de implementare: 2014-2020 Valoare estimată: 10.000.000 €

Responsabili: - Consiliul Local Răuseni

- Consiliul Judeţean Botoşani - Furnizorii de utilităţi publice



- Programul Operaţional Sectorial de Mediu 2007-2013, sau echivalent 2014-2020;

- Bugetul local. Măsura 2.3. Modernizarea drumurilor de exploatare

Proiecte - Reabilitarea şi extinderea drumurilor de exploatare

Obiective: - Creşterea lungimii drumurilor de exploatare

modernizate

- Creşterea siguranţei rutiere

Ţinte cheie:

- Recondiţionarea sau pietruirea tuturor drumurilor de exploatare din comună;

- Extinderea sau înlocuirea marcajelor rutiere. Perioada de implementare: 2014-2020 Valoare estimată: 5.000.000 €

Responsabili: - Consiliul Local Răuseni - Poliţia Rutieră

- CNADNR



- Bugetul local.


Sector 3 – Educaţie şi cultură Plan de măsuri

Măsura 3.1. Dezvoltarea infrastructurii şi serviciilor educaţionale

Măsura 3.2. Dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii culturale

Măsura 3.3. Sprijinirea activităţilor culturale

Măsura 3.4. Reabilitarea clădirilor cu valoare istorică şi culturală

Măsura 3.1. Dezvoltarea infrastructurii şi serviciilor educaţionale

Proiecte - Reabilitarea şi modernizarea unităţilor educaţionale din comună - Dotarea unităţilor educaţionale din comună - Înfiinţarea şi dotarea de laboratoare şcolare - Modernizarea şi îmbunătăţirea dotărilor laboratoarelor şcolare existente - Modernizarea şi dotarea sălilor de gimnastică existente - Amenajarea de terenuri de sport

Obiective: - Îmbunătăţirea condiţiilor de desfăşurare a

activităţilor educaţionale - Creşterea performanţelor şcolare

Ţinte cheie: - Creşterea numărului de săli de clasă cu minim 10 săli; - Reabilitarea unui număr de minim 2 unităţi educaţionale; - Înfiinţarea şi dotarea unui număr de minim 2 laboratoare

şcolare; - Amenajarea a minim 1 sală de sport.


Responsabili: - Consiliul Local Răuseni - Ministerul Educaţiei Naţionale - Mediul de afaceri



- Programul Operaţional Regional 2007-2013, sau echivalent 2014-2020;


- Bugetul local.



Proiecte - Reabilitarea şi îmbunătăţirea dotărilor Bibliotecii

- Reabilitarea şi îmbunătăţirea dotărilor Căminului Cultural

Obiective: - Asigurarea unor condiţii optime pentru

desfăşurarea activităţilor culturale

- Îmbunătăţirea condiţiile de depozitare a fondului de carte din Biblioteca Publică

- Diversificarea activităţilor culturale

Ţinte cheie: - Creşterea cu minim 15% a fondului de carte din Biblioteca

Publică; - Creşterea cu minim 15% a numărului de abonaţi ai Bibliotecii

Publice; - Creşterea cu minim 25% a numărului de evenimente culturale

anuale organizate la nivel local; - Reabilitarea a minim 1 Cămin Cultural.


Responsabili: - Consiliul Local Răuseni - Instituţiile culturale





- Bugetul local.


Proiecte - Organizarea de evenimente culturale cu participarea publicului larg - Susţinerea înfiinţării de trupe, ansambluri, cenacluri, formaţii, etc.

Obiective: - Conservarea patrimoniului cultural local - Creşterea notorietăţii comunei Răuseni la

nivel regional și naţional

Ţinte cheie: - Creşterea cu minim 25% a numărului de evenimente culturale

anuale organizate la nivel local; - Creşterea numărului de trupe, ansambluri, formaţii etc. cu

minim 10%.








- Bugetul local.


Proiecte - Reabilitarea obiectivelor cultural-religioase - Reabilitarea/modernizarea obiectivelor cu valoare istorică - Amenajarea de locuri de parcare în vecinătatea obiectivelor culturale

Obiective: - Conservarea patrimoniului cultural local - Creşterea notorietăţii comunei Răuseni la

nivel naţional

Ţinte cheie: - Minim 1 obiectiv cultural-religios reabilitat - Minim 1 obiectiv cu valoare istorică reabilitat






- Bugetul local.


Sector 4 – Sănătate şi servicii sociale Plan de măsuri

Măsura 4.1. Dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii şi serviciilor de sănătate

Măsura 4.2. Dezvoltarea serviciilor sociale

Măsura 4.3. Dezvoltarea economiei sociale

Măsura 4.4. Dezvoltarea parteneriatelor dintre instituţiile publice, instituţiile de cult şi sectorul nonguvernamental

Măsura 4.1. Dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii şi serviciilor de sănătate

Proiecte - Reabilitarea unităţilor medicale de la nivel local

- Înfiinţarea de noi dispensare în satele din comună Obiective: - Îmbunătăţirea stării de sănătate a

populaţiei

- Îmbunătăţirea condiţiilor de desfăşurare a activităţilor medicale

Ţinte cheie: - Reducerea cu 5% a incidenţei bolilor frecvente - Reabilitarea a minim 1 unitate medicală

- Înfiinţarea a minim 1 dispensar medical


Responsabili: - Consiliul Local Răuseni - Mediul de afaceri - Direcţia de Sănătate Publică Botoşani

- Ministerul Sănătăţii




- Bugetul local.


Proiecte - Înfiinţarea unui centru integrat de servicii sociale pentru sprijinirea persoanelor aflate în situaţii de risc

- Construirea de locuinţe sociale

Obiective: - Îmbunătăţirea capacităţii de furnizare a

serviciilor sociale - Reducerea numărului de persoane asistate

social

Ţinte cheie: - Reducerea cu 50% a cazurilor de abandon şcolar - Reducerea cu 20% a cazurilor de violenţă domestică - Reducerea cu 20% a cazurilor de abandon familial - Creşterea gradului de acoperire cu servicii sociale pentru copii

proveniţi din medii defavorizat cu minim cu 20%


- Construirea a minim 10 locuinţe sociale


Responsabili: - Consiliul Local Răuseni - DGASPC Botoșani

- ONG-urile care activează în domeniul serviciilor sociale




- Bugetul local.


Proiecte - Sprijinirea înfiinţării de întreprinderi sociale

Obiective: - Creşterea gradului de integrare /

reintegrare profesională a persoanelor defavorizate

- Crearea de noi locuri de muncă destinate persoanelor defavorizate

Ţinte cheie: - Scăderea ratei şomajului în rândul persoanelor defavorizate

cu minim 15% - Înfiinţarea unui număr de minim 2 întreprinderi sociale

Perioada de implementare: 2017-2020 Valoare estimată (a confinanţării): 50.000 €


- AJOFM Botoșani - ONG-urile care activează în domeniul

serviciilor sociale


- Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013, sau echivalent 2014-2020;


- Bugetul local.

Măsura 4.4. Dezvoltarea parteneriatelor dintre instituţiile publice, instituţiile de cult şi sectorul nonguvernamental

Proiecte - Identificarea posibilităţilor de stabilire a parteneriatelor locale pentru furnizarea şi dezvoltarea serviciilor sociale

- Promovarea parteneriatelor locale de tip public-privat în domeniul social

Obiective: Ţinte cheie:


- Îmbunătăţirea capacităţii de furnizare a serviciilor sociale

- Minim 2 parteneriate de tip public-privat încheiate


Responsabili: - Consiliul Local Răuseni - DGASPC Botoșani - Instituţiile de cult

- ONG-urile care activează în domeniul serviciilor sociale


- Bugetul local


Sector 5 – Servicii publice Plan de măsuri

Măsura 5.1. Dezvoltarea serviciilor de transport public școlar

Măsura 5.2. Îmbunătăţirea managementului serviciilor administraţiei publice locale

Măsura 5.3. Modernizarea şi extinderea iluminatului stradal

Măsura 5.4. Îmbunătăţirea serviciilor de siguranţă şi ordine publică

Măsura 5.5. Dezvoltarea infrastructurii de petrecere a timpului liber

Măsura 5.1. Dezvoltarea serviciilor de transport public

Proiecte - Contractarea unei companii private pentru servicii de transport public

- Amenajarea staţiilor de transport în comun Obiective:

- Facilitarea transportului elevilor din satele fără şcoli către unităţile de învăţământ.

Ţinte cheie: - Minim 4 trasee de transport public - Minim 4 staţii de transport în comun amenajate



- Mediul de afaceri




- Bugetul local.


Proiecte - Organizarea de consultări publice periodice pentru identificarea problemelor cetăţenilor - Studiu de evaluare a oportunităţii externalizării unor servicii publice - Perfecţionarea personalului administrativ - Schimburi de experienţă cu autorităţi locale din România şi/sau din Uniunea Europeană în scopul

adoptării modelelor de bună practică

Obiective:

- Creşterea eficienţei serviciilor publice locale Ţinte cheie: - Organizarea unui număr de minim 2 consultări publice cu

populaţia pe an;

- 1 studiu de evaluare a oportunităţii externalizării serviciilor publice;


- Perfecţionarea a minim 20% din aparatul de specialitate Perioada de implementare: 2014-2020 Valoare estimată: 150.000 €






- Bugetul local.


Proiecte - Extinderea şi modernizarea reţelei de iluminare stradală - Utilizarea energiei din surse alternative pentru iluminatul public

Obiective: - Îmbunătăţirea calităţii serviciilor publice

furnizate

- Creşterea siguranţei populaţiei

Ţinte cheie: - Creşterea numărului de stâlpi de iluminare stradală cu minim

5%;

- Reducerea consumului de energie electrică necesară pentru iluminarea stradală cu minim 15%;


Responsabili:

- Consiliul Local Răuseni - Mediul de afaceri



- Programul sectorial de mediu; - Bugetul local

Măsura 5.4. Îmbunătăţirea serviciilor de siguranţă şi ordine publică

Proiecte - Dotarea cu sisteme de monitorizare video a locurilor publice cu infracţionalitate ridicată - Îmbunătăţirea dotării serviciului public de poliţie cu echipamente şi infrastructură specifică - Organizarea de campanii de informare cu privire la siguranţa cetăţeanului - Conectarea Poliţiei Locale la Sistemul Naţional de Prelucrare a Datelor cu Caracter Personal

Obiective:

- Creşterea siguranţei populaţiei din comună Ţinte cheie: - Asigurarea supravegherii video a locurilor publice cu

infracţionalitate ridicată; - Reducerea ratei infracţionalităţii cu minim 25%;

- Creşterea gradului de informare a populaţiei privind siguranţa


publică. Perioada de implementare: 2014-2017 Valoare estimată: 100.000 €


- Poliţia Locală



- Bugetul local;


Proiecte - Extinderea şi modernizarea spaţiilor verzi - Crearea spaţiilor de joacă pentru copii - Construirea unei baze sportive multifuncţionale

Obiective: - Îmbunătăţirea aspectului general al

comunei Răuseni

- Diversificarea posibilităţilor de petrecere a timpului liber

Ţinte cheie: - Asigurarea unei suprafeţe de 26 mp spaţiu verde pe cap de

locuitor; - Creşterea suprafeţei spaţiilor de joacă pentru copii cu minim

30%; - Minim 1 spaţiu de joacă pentru copii modern amenajat - 1 bază sportivă multifuncţională



- Mediul de afaceri local





- Bugetul local.


Sector 6 – Mediu Plan de măsuri

Măsura 6.1. Dezvoltarea serviciilor de colectare şi transport al deşeurilor Măsura 6.2. Intervenţii pentru îmbunătăţirea factorilor de mediu

Măsura 6.1. Dezvoltarea serviciilor de colectare şi transport al deşeurilor

Proiecte - Sprijinirea operatorului de salubritate prin identificarea în comun a soluţiilor optime privind managementul deşeurilor

- Extinderea serviciilor de colectare a deşeurilor - Dezvoltarea infrastructurii necesare pentru colectarea selectivă a deşeurilor - Desfăşurarea de campanii de educaţie şi conştientizare a populaţiei cu privire la importanţa şi

colectării selectivă a deşeurilor - Amenajarea spaţiilor publice cu pubele de gunoi - Conştientizarea agenţilor economici cu privire la importanţa şi procedurile de colectare selectivă a

deşeurilor - Promovarea colectării selective a deşeurilor de echipamente electrice şi electronice

Obiective:

- Reducerea efectelor negative ale activităţilor umane asupra mediului

Ţinte cheie: - Creşterea cu 20% a gradului de acoperire a serviciilor de

salubrizare;

- Minim 1 campanie de educaţie şi conştientizare a populaţiei; - Creşterea cantităţii de deşeuri de echipamente electrice şi

electronice colectată selectiv pe locuitor;

- Creşterea cu minim 20% a numărului de pubele de gunoi din spaţiile publice.


Responsabili: - Consiliul Local Răuseni - Operatorul de salubrizare - Agenţia pentru Protecţia Mediului Botoşani - Garda de mediu





- Bugetul local.


Măsura 6.2. Intervenţii pentru îmbunătăţirea factorilor de mediu

Proiecte - Organizarea de campanii de ecologizare a cadrului natural - Realizarea de acţiuni de împădurire

Obiective: - Îmbunătăţirea calităţii mediului

- Creşterea gradului de conştientizare al populaţiei vis-à-vis de problemele de mediu

Ţinte cheie: - Organizarea a minim 4 acţiuni de ecologizare;

- Creşterea suprafeţei împădurite din comuna Răuseni cu cel puţin 10 ha.


Responsabili: - Consiliul Local Răuseni - Unităţile educaţionale - Agenţia pentru Protecţia Mediului Botoşani - Societatea civilă - Ministerul Mediului şi Pădurilor

- Direcţia Silvică a Judeţului Botoşani





- Bugetul local.


Legături cros-sectoriale

Legăturile care se creează între sectoarele planului de acţiuni prin interferenţa măsurilor este prezentată în tabelul de mai jos. Sunt indicate măsurile care, prin

implementarea lor, contribuie la atingerea atât a obiectivelor sectorului din care fac parte, dar şi a obiectivelor altui sector din planul de acţiune.

S.1. S.2. S.3. S.4. S.5. S.6.

S.1. Dezvoltare economică şi competitivitatea mediului de afaceri M 2.1. M 2.2.

M 3.1. M 3.2. M 3.3. M 3.4.

M 4.1. M 4.2. M 4.3.

M 5.1. M 5.2. M 5.3. M 5.4. M 5.5.

M 6.1. M 6.2.

S.2. Infrastructură M 3.1. M 3.2.

M 4.1. M 4.2. M 4.3.

M 5.1. M 5.3. M 5.5.

M 6.2.

S.3. Educaţie şi cultură M 4.2. M 4.4.

M 5.2. M 5.4. M 5.5.

M 6.2.

S.4. Sănătate şi servicii sociale

M 5.2.

S.5. Servicii publice

M 6.1.

S.6. Mediu


Lista măsurilor sectoriale

Sector 1 - Dezvoltare economică şi competitivitatea mediului de afaceri Măsura 1.1. Atragerea investiţiilor la nivel local

Măsura 1.2. Sprijinirea dezvoltării de microintreprinderi în demoniul agricol



Sector 2 – Infrastructură Măsura 2.1. Modernizarea şi extinderea infrastructurii rutiere


Sector 3 – Educaţie şi cultură Măsura 3.1. Dezvoltarea infrastructurii şi serviciilor educaţionale




Sector 4 – Sănătate şi servicii sociale Măsura 4.1. Dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii şi serviciilor de sănătate



Măsura 4.4. Dezvoltarea parteneriatelor dintre instituţiile publice, instituţiile de cult şi sectorul

nonguvernamental

Sector 5 – Servicii publice Măsura 5.1. Dezvoltarea serviciilor de transport public



Măsura 5.4. Îmbunătăţirea serviciilor de siguranţă şi ordine public


Sector 6 – Mediu Măsura 6.1. Dezvoltarea serviciilor de colectare şi transport al deşeurilor

Măsura 6.2. Intervenţii pentru îmbunătăţirea factorilor de mediu


II.3. Portofoliu de proiecte* În urma procesului de consultare publică au fost selectate proiectele prioritare pentru dezvoltarea comunei Răuseni. Astfel, portofoliul de proiecte ce se vor desfăşura în comuna Răuseni este următoarul:

1. Alimentare cu apă în satele Rediu şi Stolniceni

2. Asfaltarea tuturor drumurilor comunale și uliţelor din comună

3. Alimentarea cu gaz în toate satele

4. Extinderea reţelei de canalizare în toate satele

5. Dezvoltarea domeniului sanitar

6. Construirea de baze sportive

7. Sprijinirea înfiinţării de întreprinderi non-agricole

8. Înfiinţarea unor ferme zootehnice

9. Înfiinţare spaţii de joacă şi recreere pentru copii

10. Înfiinţare parc auto (maşini agricole)

11. Reabilitare şi îmbunătăţire logistică şcoli, grădiniţe, cămin cultural

12. Formaţii artistice, muzee, cluburi, cultură

13. Înfiinţării unui centru de prelucrare resturi vegetale

14. Achiziţionarea de utilaje şi autospeciale de gospodărie comunală

15. Achiziţionarea autospecială pentru Pompieri



1. ALIMENTARE CU APĂ ÎN SATELE REDIU ŞI STOLNICENI

Scopul proiectului Creşterea calităţii vieţii populaţiei prin asigurarea accesului permanent la

infrastructură tehnico-edilitară modernă

Obiective specifice

- Furnizarea utilităţilor de bază la parametrii optimi pentru desfăşurarea

activităţilor economice;

- Creșterea gradului de conectare al populaţiei la reţeaua de apă potabilă;

- Creșterea gradului de conectare al populaţiei la reţeaua de canalizare;

Problema identificată şi necesitatea intervenţiei

Accesibilitatea ridicată la infrastructura de apă și canalizare este importantă nu doar

pentru populaţia din comună, ci și pentru mediul de afaceri existent sau potenţial.

În prezent, aproximativ jumătate din gospodării sunt racordate la reţeaua de apă și

canalizare, din cauza acestui procent scăzut apărând și o serie de probleme de

mediu (spre exemplu, starea necorespunzătoare a foselor septice, poluarea cauzate

de latrine, etc.).

Conform Sondajului de opinie realizat în rândul reprezentanţilor administraţiei

publice locale Infrastructura şi echiparea edilitară reprezintă una dintre priorităţile

actuale ale comunei Răuseni. Gradul de acoperire cu reţeaua de apă și reţeaua de

canalizare sunt câteva aspecte de care populaţia este cel mai nemulţumită.

Modalitatea de rezolvare a problemelor

Proiectul de faţă propune extinderea reţelelor de apă şi canalizare în noile zone

rezidenţiale sau în satele care nu beneficiază în prezent de aceste reţele tehnic0-

edilitare.

Grupuri ţintă

- Populaţia comunei Răuseni;

- Mediul de afaceri din comună;

- Potenţialii investitori;

- Instituţiile publice din comună;

Buget estimat Contribuţia minimă a solicitantului / beneficiarului la valoarea totală a cheltuielilor

eligibile este de 2%, la care se adaugă cheltuielile neeligibile (printre care şi TVA).

Surse de finanţare



- Fonduri guvernamentale;

- Bugetul local;

Posibili parteneri - Consiliul Judeţean Botoșani


- Furnizorii de utilităţi publice

Perioada de implementare 2014-2020

Sustenabilitate Extinderea reţelelor de utilităţi implică o creştere a numărului de utilizatori,

însemnând şi o creştere a veniturilor furnizorilor.

Coerenţa cu politicile europene, naţionale, regionale

Strategia Naţională de Dezvoltare Durabilă a României. Obiectiv specific:

Îmbunătăţirea calităţii şi accesului la infrastructura de apă şi apă uzată prin

asigurarea serviciilor de alimentare cu apă şi canalizare în majoritatea zonelor

urbane până în 2015 şi stabilirea structurilor regionale eficiente pentru

managementul serviciilor de apă/apă uzată.

Planul Naţional de Dezvoltare 2007-2013. Prioritate 3 – Protecţia și îmbunătăţirea

calităţii mediului.

Strategia de Dezvoltare Regională Nord-Est 2007-2013. Prioritate 1 - Infrastructura şi

mediul. Măsura 1.4 - Reabilitarea si modernizarea infrastructurii de mediu.

Coerenţa cu strategia de dezvoltare a judeţului Botoşani

Strategia de Dezvoltare Economică și Socială a judeţului Botoşani pentru perioada

2008-2013. 1.2. Modernizarea şi îmbunătăţirea infrastructurii sociale, culturale şi

educaţionale acţiuni.

Documente necesare

- Studii de fezabilitate

- Studiu al impactului asupra mediului

- Proiect tehnic

- Cerere de finanţare


2. ASFALTAREA TUTUROR DRUMURILOR COMUNALE ȘI ULIŢELOR DIN COMUNĂ

Scopul proiectului Îmbunătăţirea accesibilităţii comunei Răuseni prin reabilitarea şi modernizarea

infrastructurii de transport şi a infrastructurii conexe

Obiective specifice

- Creşterea gradului de modernizare a drumurilor comunale;

- Îmbunătăţirea aspectului general al comunei Răuseni;

- Creşterea atractivităţii comunei Răuseni pentru desfăşurarea activităţilor

economice;

- Reducerea poluării rutiere din comuna Răuseni.


Starea proastă a infrastructurii rutiere este una din problemele stringente ale comunei

Răuseni, având consecinţe majore atât de ordin economic, cât şi de ordin social sau

chiar estetic.

Conform Sondajului de opinie realizat în rândul reprezentanţilor administraţiei publice

locale Infrastructura şi echiparea edilitară reprezintă una dintre priorităţile actuale ale

comunei Răuseni.


Proiectul propune lucrări ample de reabilitare şi extindere a infrastructurii de drumuri,

odată cu reabilitarea şi extinderea reţelelor edilitare din corpul drumului. Având în

vedere că necesitatea extinderii reţelei rutiere este periodică, într-o primă etapă este

vizată asfaltarea drumurilor existente.

Grupuri ţintă



- Instituţiile publice din comună.



Surse de finanţare



- Bugetul local;

Posibili parteneri

- Consiliul Judeţean Botoșani

- Ministerul Transporturilor;

- CNADNR.



Sustenabilitate

După ce vor fi modernizate, drumurile nu vor necesita fonduri suplimentare pentru

întreţinere faţă de situaţia dinainte de modernizare. Ele vor constitui însă premise

pentru dezvoltarea economică a comunei.


Strategia Naţională de Dezvoltare Durabilă a României. Orizont 2020. Obiectiv naţional:

Atingerea nivelului mediu actual al UE în privinţa eficienţei economice, sociale și de

mediu a transporturilor și realizarea unor progrese substanţiale în dezvoltarea

infrastructurii de transport.

Planul Naţional de Dezvoltare 2007-2013. Prioritate 2 – Dezvoltarea și modernizarea

infrastructurii de transport.


mediul. Măsura 1.1 - Modernizarea infrastructurii locale si regionale de transport rutier.


Strategia de Dezvoltare Economică și Socială a judeţului Botoşani pentru perioada 2008-2013. Prioritatea 1 „Dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii fizice şi sociale, cu respectarea şi prezervarea condiţiilor de mediu”

Documente necesare



- Studiu de trafic

- Proiect tehnic



3. ALIMENTAREA CU GAZ ÎN TOATE SATELE

Scopul proiectului Dezvoltarea economico-socială a comunei Răuseni prin racordarea populaţiei la

reţeaua de gaze naturale

Obiective specifice



- Creșterea gradului de conectare al populaţiei la reţeaua de gaze naturale.


Potrivit cetăţenilor din comuna Răuseni, existenţa unei conducte de gaz ar facilita

munca acestora, ar crea posibilitatea montării unor centrale pe gaze naturale, s-ar

îmbunătăţi semnificativ calitatea vieţii acestora. Prin dezvoltarea acestui proiect s-ar

facilita , de asemenea şi încălzirea instituţiilor publice, în special şcolile şi grădiniţele.


Proiectul de faţă propune racordarea comunei Răuseni la conducta de gaz.

Grupuri ţintă




- Instituţiile publice din comună



Surse de finanţare




- Bugetul local.

Posibili parteneri - Consiliul Judeţean Botoşani;

- Furnizorii de utilităţi publice.





Strategia Naţională de Dezvoltare Durabilă a României.





mediul. Măsura 1.4 - Reabilitarea si modernizarea infrastructurii de mediu


Strategia de Dezvoltare Economică și Socială a judeţului Botoşani pentru perioada 2008-2013. Prioritatea 1 „Dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii fizice şi sociale, cu respectarea şi prezervarea condiţiilor de mediu”

Documente necesare



- Proiect tehnic



4. EXTINDEREA REŢELEI DE CANALIZARE ÎN TOATE SATELE

Scopul proiectului Creşterea calităţii vieţii populaţiei prin asigurarea accesului permanent la

infrastructură tehnico-edilitară modernă

Obiective specifice



- Creșterea gradului de conectare al populaţiei la reţeaua de apă potabilă;

- Creșterea gradului de conectare al populaţiei la reţeaua de canalizare;


Accesibilitatea ridicată la infrastructura de apă și canalizare este importantă nu doar

pentru populaţia din comună, ci și pentru mediul de afaceri existent sau potenţial.

În prezent un procent foarte mic dintre gospodării este racordat la reţeaua de apă și

canalizare, din cauza acestui procent scăzut apărând și o serie de probleme de

mediu (spre exemplu, starea necorespunzătoare a foselor septice, poluarea cauzate

de latrine, etc.).

Conform Sondajului de opinie realizat în rândul reprezentanţilor administraţiei

publice locale Infrastructura şi echiparea edilitară reprezintă una dintre priorităţile

actuale ale comunei Răuseni. Gradul de acoperire cu reţeaua de apă și reţeaua de

canalizare sunt câteva aspecte de care populaţia este cel mai nemulţumită.


Proiectul de faţă propune extinderea reţelelor de apă şi canalizare în toate satele din

comună.

Grupuri ţintă




- Instituţiile publice din comună;



Surse de finanţare




- Bugetul local;

Posibili parteneri - Consiliul Judeţean Botoșani;


- Furnizorii de utilităţi publice.





Strategia Naţională de Dezvoltare Durabilă a României. Obiectiv specific:

Îmbunătăţirea calităţii şi accesului la infrastructura de apă şi apă uzată prin

asigurarea serviciilor de alimentare cu apă şi canalizare în majoritatea zonelor

urbane până în 2015 şi stabilirea structurilor regionale eficiente pentru

managementul serviciilor de apă/apă uzată.




mediul. Măsura 1.4 - Reabilitarea si modernizarea infrastructurii de mediu



2008-2013. Prioritatea 1 „Dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii fizice şi sociale,

cu respectarea şi prezervarea condiţiilor de mediu.

Documente necesare



- Proiect tehnic



5. DEZVOLTAREA SISTEMULUI SANITAR

Scopul proiectului Îmbunătăţirea condiţiilor de desfăşurare a activităţii medicale din comuna Răuseni

Obiective specifice - Creșterea capacităţii unităţilor medicale de la nivel local;

- Creșterea numărului de de unităţi medicale.


În comuna Răuseni funcţionează un cabinet medical, în cadrul căruia activează un

medic şi o asistentă medicală, resurse insuficiente pentru populaţia întregii comune.

Pentru acoperirea tuturor nevoilor medicale din comuna Răuseni se consideră

necesar modernizarea sau construirea unui nou cabinet medical, pentru a atrage

personalul medical.


Ținând cont de situaţia existentă și de posibilitatea ca numărul bolnavilor să crească

în perioada următoare, se impune construirea unui nou dispensar și dotarea

corespunzătoare a acesteia.

Grupuri ţintă - Populaţia comunei Răuseni;

- Cadrele medicale din comuna Răuseni;


eligibile este de 2%

Surse de finanţare

- Programul Naţional de Dezvoltare Rurală 2007-2013, sau echivalent 2014-2020

- Programul Operaţional Regional 2007-2013, sau echivalent 2014-2020

- Bugetul local

Posibili parteneri

- Ministerul Sănătăţii;

- Mediul de afaceri;

- Unităţile medicale.


Sustenabilitate Proiectul nu va presupune creşterea cheltuielilor cu serviciile medicale ci dimpotrivă,

va contribui la reducerea cheltuielilor.


Strategia Naţională de Dezvoltare Durabilă a României.

Planul Național de Dezvoltare 2007-2013.

Coerenţa cu strategia de dezvoltare a judeţului Iași





Documente necesare



- Proiect tehnic



6. SPRIJINIREA ÎNFIINŢĂRII DE ÎNTREPRINDERI NON-AGRICOLE

Scopul proiectului Sprijinirea dezvoltării mediului de afaceri prin valorificarea potenţialului deţinut

Obiective specifice

- Promovarea oportunităţilor de afaceri în comună

- Creşterea atractivităţii economice a comunei Răuseni

- Creșterea numărului de întreprinderi active la nivel local

- Crearea de noi locuri de muncă


Potenţialul de dezvoltare economică al comunei Răuseni este destul de ridicat,

nivelul actual nereușind să acopere necesităţile populaţiei. Apropierea de municipiul

Iași, poziţionarea în vecinătatea graniţei României cu Republica Moldova reprezintă

avantaje care trebuie fructificate în vederea creșterii numărului de întreprinderi

active, creșterii numărului de locuri de muncă, reducerii șomajului, creșterii

veniturilor bugetului local, etc.

Potrivit Sondajului de opinie realizat în rândul reprezentanţilor administraţiei publice

locale, lipsa locurilor de muncă reprezintă cea mai stringentă problemă a populaţiei

la nivel local.


În prezent, comuna Răuseni nu poate fi recunoscută ca o zona activă din punct de

vedere economic, însă înfiinţarea unor întreprinderi poate reprezenta primul pas

spre dezvoltarea comunei.

Grupuri ţintă


- Mediul de afaceri local;

- Populaţia din comuna Răuseni;

- Administraţia publică locală.

Activităţi principale - Promovarea oportunităţilor de afaceri în comună



Surse de finanţare


- Parteneriat Public - Privat;

- Bugetul local

Posibili parteneri - Mediul de afaceri local;


- Consiliul Judeţean Botoşani;


Sustenabilitate

Implementarea acestui proiect nu presupune creșterea cheltuielilor anuale ale

bugetului local. Din contra, înfiinţarea întreprinderilor va genera creşterea bugetului

local prin achitarea taxelor şi impozitelor locale obligatorii.


EUROPA 2020, O strategie europeană pentru o creștere inteligentă, ecologică și

favorabilă incluziunii. Priorităţi:

- creștere inteligentă: dezvoltarea unei economii bazate pe cunoaștere și

inovare;

- creștere durabilă: promovarea unei economii mai eficiente din punctul de

vedere al utilizării resurselor, mai ecologice și mai competitive;

- creștere favorabilă incluziunii: promovarea unei economii cu o rată ridicată a

ocupării forţei de muncă, care să asigure coeziunea socială și teritorială.

Strategia Naţională pentru Dezvoltarea Durabilă a României – Orizonturi 2013-2020-

2030. Orizont 2013. Obiectiv naţional: Sprijinirea dezvoltării economice şi sociale

echilibrate teritorial şi durabile a regiunilor României corespunzător nevoilor şi

resurselor lor specifice prin concentrarea asupra polilor urbani de creştere.

Planul Naţional de Dezvoltare 2007-2013 - Obiectivul general al Priorităţii 1 - creşterea

productivităţii întreprinderilor româneşti pentru reducerea decalajelor faţă de

productivitatea medie la nivelul Uniunii.





Documente necesare

- Studiu de fezabilitate;

- Studiu al impactului asupra mediului;



7. CONSTRUIREA DE BAZE SPORTIVE

Scopul proiectului Încurajarea desfăşurării de activităţi sportive prin oferirea unor condiţii optime

pentru practicarea sporturilor.

Obiective specifice

- Îmbunătăţirea condiţiilor pentru desfăşurarea activităţilor sportive;

- Creşterea numărului de competiţii sportive organizate la nivelul comunei

Răuseni;

- Crearea de noi locuri de muncă.


Între deficienţele importante ale comunei Răuseni se numără și lipsa diversităţii

posibilităţilor de petrecere a timpului liber și lipsa infrastructurii pentru activităţi

sportive. Construirea unei baze sportive pentru elevii și tinerii din comuna Răuseni

are un impact pozitiv asupra întregii comunităţi, inclusiv asupra cadrelor didactice,

cărora le va facilita accesul pentru orele de sport.


Pentru diversificarea posibilităţilor de petrecere a timpului liber o soluţie este

înfiinţarea unei baze sportive multifuncţionale. Această facilitate este importantă

atât pentru elevi cât şi pentru locuitorii comunei.

Grupuri ţintă




Activităţi principale

- Pregătirea terenului pentru construcţie;

- Construirea sălii de sport;

- Amenajarea şi dotarea sălii cu mobilier şi aparatură specifice

Rezultate aşteptate



Surse de finanţare



- Bugetul local.

Posibili parteneri - Consiliul Judeţean Botoşani

- Mediul de afaceri


Sustenabilitate Sustenabilitatea financiară a bazei sportive poate fi asigurată prin resurse proprii,


proiectul fiind unul generator de venit. În aceste condiţii, locurile de muncă create

se vor menţine şi ulterior finalizării finanţării nerambursabile. Prin generarea de

profit, baza sportivă poate reprezenta o sursă pentru viitoarele investiţii din

comună.


Strategia Naţionale pentru Dezvoltare Durabilă a României. Orizonturi 2013-2020-2030. Creșterea speranței de viața si a speranței de viața sănătoasa prin dezvoltarea serviciilor de sănătate de calitate, precum și a campaniilor de informare și a programelor naționale de promovare a activităților sportive si a alimentației

echilibrate.


Strategia de Dezvoltare Economică și Socială a judeţului Botoşani pentru perioada 2008-2013. 1.2. Modernizarea şi îmbunătăţirea infrastructurii sociale, culturale şi educaţionale acţiuni

Documente necesare

- Cerere finanţare

- Plan Urbanistic Zonal (PUZ)

- Planul de amenajare al locaţiei / teritoriului

- Proiect execuţie

- Autorizaţie construcţie

- Documentaţia tehnico-economice

- Raport - evaluarea impactului asupra mediului (acordul de mediu)


8. ÎNFIINŢAREA UNOR FERME ZOOTEHNICE

Scopul proiectului Sprijinirea dezvoltării mediului de afaceri prin valorificarea potenţialului agricol

Obiective specifice

- Dezvoltarea structurilor locale de sprijin a afacerilor;

- Creşterea atractivităţii economice a comunei Răuseni;

- Creșterea numărului de întreprinderi active de la nivel local;



Potenţialul agricol al comunei Răuseni este destul de ridicat, nivelul actual nereușind

să acopere necesităţile populaţiei. Necesitatea înfiinţarii unei ferme zootehnice

porneşte de la faptul că în comuna Răuseni sunt mulţi locuitori care cresc animale

sau sunt implicaţi în activităţi agricole, de aceea, crearea unui mediu propice

creşterii sau comercializării produselor finite ar facilita dezvoltarea comunei.

Ar fi create, de asemenea, şi un număr semnificativ de locuri de muncă.

În urma consultării opiniei publice din comuna Răuseni, prioritate ar avea înfiinţarea

unor puncte de colectare a laptelui în tancuri de răcire şi înfiinţarea unui centru de

prelucrare a laptelui.



vedere economic, însă înfiinţarea unor ferme poate reprezenta primul pas spre

dezvoltarea comunei.

Grupuri ţintă






- Delimitarea şi împrejmuire terenului necesar;

- Lotizarea terenului;

- Extinderea reţelelor de utilităţi;

- Amenajarea infrastructurii de acces;

- Amenajarea căilor interne de circulaţie;



Surse de finanţare - Programul Operaţional Regional 2007-2013, sau echivalent 2014-2020;



- Bugetul local



Perioada de implementare 2014 - 2020

Sustenabilitate


bugetului local. Din contra, înfiinţarea fermei va genera creşterea bugetului local

prin achitarea taxelor şi impozitelor locale aferente activităţii economice prestate.





inovare;














2008-2013. Prioritatea 3 „Dezvoltarea mediului de afaceri”

Documente necesare





9. ÎNFIINŢAREA UNOR PARCURI ŞI ZONE DE RECREERE PENTRU COPII

Scopul proiectului Încurajarea desfăşurării de activităţi recreative pentru locuitorii comunei Răuseni

Obiective specifice - Îmbunătăţirea condiţiilor pentru desfăşurarea activităţilor sportive;

- Diversificarea posibilităţilor de recreere a copiilor din comuna Răuseni.



posibilităţilor de petrecere a timpului liber și lipsa infrastructurii pentru activităţi

sportive.



înfiinţarea unui parc şi a unui loc de joacă pentru copii. Această facilitate este

importantă pentru locuitorii comunei. Un astfel de centru ar dezvolta mai multe

categorii de servicii complementare activităţii.

Grupuri ţintă




Activităţi principale - Pregătirea terenului pentru înfiinţarea parcului;

- Dotarea parcului cu mobilier și echipamente specifice;




Surse de finanţare



- Bugetul local


- Mediul de afaceri.

Perioada de implementare

Sustenabilitate

Prin investirea în parcuri şi zone de recreere pentru copii se susţine desfăşurarea de

activităţi sportive pentru toţi locuitorii comunei şi pentru diversificarea posibilităţilor

de petrecere a timpului liber.


Strategia Naţionale pentru Dezvoltare Durabilă a României. Orizonturi 2013-2020-

2030. Creșterea speranţei de viaţă și a speranţei de viaţă sănătoasă prin dezvoltarea

serviciilor de sănătate de calitate, precum și a campaniilor de informare și a


programelor naţionale de promovare a activităţilor sportive și a alimentaţiei

echilibrate.



2008-2013.Prioritatea 1- 1.4 Modernizarea şi dezvoltarea mediului urban

Documente necesare

- Cerere finanţare



- Proiect execuţie





10. ÎNFIINŢAREA UNUI PARC AUTO (UTILAJE AGRICOLE)

Scopul proiectului Creşterea numărului de utilaje şi maşini agricole din comuna Răuseni

Obiective specifice

- Dezvoltarea parcului auto al comunei Răuseni;


- Creșterea productivităţii agricole din comuna Răuseni;



În prezent, în comuna Răuseni, nu există un parc auto funcţional. De aceea,

agricultorii şi asociaţiile de producători sunt nevoiţi să apeleze la utilaje închiriate.

Existenţa unor utilaje la dispoziţia localnicilor ar spori productivitatea şi ar micşora

costurile.


Achiziţionarea de utilaje performante şi numeroase pentru a acoperi necesarul

comunei Răuseni reprezintă un plus pentru locuitori sau persoanele ocupate în

agricultură.

Grupuri ţintă



- Potenţialii investitori.

Surse de finanţare - Programul Naţional de Dezvoltare Rurală 2007-2013, sau echivalent 2014-2020;L

- Buget local.




Sustenabilitate

Sustenabilitatea financiară a parcului auto poate fi asigurată prin resurse proprii,



profit, parcul auto poate reprezenta o sursă pentru viitoarele investiţii din comună.


Strategia Naţionale pentru Dezvoltare Durabilă a României. Orizonturi 2013-2020-2030.




Documente necesare - Cerere finanţare




- Proiect execuţie





11. REABILITARE ŞI ÎMBUNĂTĂŢIRE LOGISTICĂ ŞCOLI, GRĂDINIŢE, CĂMIN CULTURAL

Scopul proiectului Îmbunătăţirea condiţiilor de desfăşurare a activităţii educaţionale din comuna

Răuseni

Obiective specifice

- Creșterea capacităţii unităţilor educaţionale de la nivel local;

- Creșterea numărului de săli de clasă;

- Creșterea numărului de laboratoare școlare;


În comuna Răuseni funcţionează 3 şcoli, dar sunt sate în care nu sunt prezente şcoli

sau grădiniţe, datorită populaţiei școlare reduse. Este însă necesară reabilitarea şi

dotarea școlilor existente pentru o desfăşurare în condiţii normale a activităţilor

didactice.


Reabilitarea şi dotarea școlilor existente.

Grupuri ţintă - Populaţia şcolară a comunei Răuseni;

- Cadrele didactice din comuna Răuseni;


- Reabilitarea şi dotarea școlilor existente;

- Dotarea cu mobilier a instituţiei;

- Dotarea cu aparatură şi echipamente didactice necesare.




Surse de finanţare



- Bugetul local

Posibili parteneri

- Ministerul Educaţiei Naţionale

- Mediul de afaceri

- Unităţile educaţionale


Sustenabilitate

Ulterior finalizării investiţiei, costurile întreţinerii vor fi suportate de Consiliul Local

Răuseni. Proiectul nu va presupune creşterea cheltuielilor cu serviciile de învăţământ

ci, dimpotrivă, va contribui la reducerea cheltuielilor cu încălzirea faţă de situaţia


actuală, prin îmbunătăţirea sistemelor de izolaţie şi încălzire.


Strategia Naţională de Dezvoltare Durabilă a României. Orizont 2020. Obiectiv

naţional: Promovarea consecventă, în noul cadru legislativ si instituţional, a

normelor și standardelor UE cu privire la incluziunea socială, egalitatea de șanse și

sprijinirea activa a grupurilor defavorizate; punerea în aplicare, pe etape, a Strategiei

Naţionale pe termen lung privind populaţia și fenomenele migratorii.

Planul Național de Dezvoltare 2007-2013. Prioritatea 4 - Dezvoltarea resurselor umane,

promovarea ocupării şi incluziunii sociale şi întărirea capacităţii administrative


Strategia de Dezvoltare Economică și Socială a judeţului Botoşani pentru perioada 2008-2013. 1.2. Modernizarea şi îmbunătăţirea infrastructurii sociale, culturale şi educaţionale acţiuni

Documente necesare

- Cerere Finanţare

- Documente statutare

- Plan Urbanistic de Detaliu (PUD)

- Studiu Fezabilitate

- Proiect execuţie


- Raport - evaluarea impactului asupra mediului (acordul de mediu).


12. FORMAŢII ARTISTICE, MUZEE, CLUBURI, CULTURĂ

Scopul proiectului Susţinerea mediului cultural şi artistic din comuna Răuseni

Obiective specifice - Îmbunătăţirea condiţiilor pentru desfăşurarea activităţilor artistice şi culturale;

- Diversificarea posibilităţilor de creaţie a locuitorilor din comuna Răuseni.



posibilităţilor de petrecere a timpului liber și lipsa infrastructurii pentru activităţile

de creaţie. Dat fiind faptul că în unele zone ale comunei mai există tradiţii şi obiceiuri

străvechi, activităţile întreprinse de locuitori pot fi susţinute prin diverse acţiuni ale

consiliului local.



susţinerea acţiunilor artistice şi culturale. Această facilitate este importantă pentru

locuitorii comunei. Înfiinţarea de formaţii artistice sau deschiderea unui muzeu pot

crea o dezvoltare culturală a comunei Răuseni.

Grupuri ţintă




Activităţi principale - Pregătirea locaţiilor pentru înfiinţarea muzeului;

- Pregătirea de ansambluri folclorice.




Surse de finanţare



- Bugetul local

Posibili parteneri


- Consiliul Local Răuseni;



Sustenabilitate

Cultura şi tradiţiile străvechi pot reprezenta o modalitate de dezvoltare a economiei

unei localităţi prin atragerea de turişti sau prin oportunitatea recunoaşterii unor

produse tradiţionale la nivel naţional sau internaţional.



Strategia Naţionale pentru Dezvoltare Durabilă a României. Orizonturi 2013-2020-2030. Creșterea speranței de viață și a speranței de viață sănătoasă prin dezvoltarea serviciilor de sănătate de calitate, precum și a campaniilor de informare și a programelor naționale de promovare a activităților sportive și a alimentației

echilibrate. Coerenţa cu strategia de dezvoltare a judeţului Botoşani



Documente necesare

- Cerere finanţare



- Proiect execuţie





13. ÎNFIINŢĂRII UNUI CENTRU DE PRELUCRARE A RESTURILOR VEGETALE

Scopul proiectului Sprijinirea dezvoltării mediului de afaceri prin valorificarea potenţialului deţinut

Obiective specifice

- Promovarea oportunităţilor de afaceri în comună

- Creşterea atractivităţii economice a comunei Răuseni

- Creșterea numărului de întreprinderi active la nivel local

- Crearea de noi locuri de muncă


Potenţialul de dezvoltare economică al comunei Răuseni este destul de ridicat,

nivelul actual nereușind să acopere necesităţile populaţiei. Apropierea de municipiul

Iași, poziţionarea în vecinătatea graniţei României cu Republica Moldova reprezintă

avantaje care trebuie fructificate în vederea creșterii numărului de întreprinderi

active, creșterii numărului de locuri de muncă, reducerii șomajului, creșterii

veniturilor bugetului local, etc.

Potrivit Sondajului de opinie realizat în rândul reprezentanţilor administraţiei publice

locale, în comuna Răuseni este utilă înfiinţarea unui centru de prelucrare a resturilor

vegetale şi obtinerea unor produse finite cum ar fi peleţi sau brichete care se

utilizează ca şi combustibil.



vedere economic, însă înfiinţarea unor întreprinderi poate reprezenta primul pas

spre dezvoltarea comunei. Achiziţionarea de utilaje şi instalaţii de brichetare

reprezintă o posibilitate de reciclare a resturilor vegetale.

Grupuri ţintă






- Promovarea oportunităţilor de afaceri în comună;

- Pregătirea terenului aferent întreprinderii;

- Construcţia propriu-zisă a centrului;

- Achiziţia de utilaje şi instalaţii.




Surse de finanţare



- Bugetul local




Sustenabilitate


bugetului local. Din contra, înfiinţarea întreprinderilor va genera creşterea bugetului

local prin achitarea taxelor şi impozitelor locale obligatorii.





inovare;
















Documente necesare





14. ACHIZIŢIONAREA DE UTILAJE ŞI AUTOSPECIALE DE GOSPODĂRIE COMUNALĂ

Scopul proiectului Creşterea numărului de utilaje şi autospeciale pentru UAT Răuseni

Obiective specifice

- Dezvoltarea parcului auto al Primăriei comunei Răuseni;




În prezent, în comuna Răuseni, nu există un parc auto funcţional în gestiunea

Primăriei. De aceea, utilarea cu autospeciale este o prioritate în vederea dezvoltării

teritorial administrative.

Existenţa acestor utilaje permite ecologizarea zonelor afectate şi intervenţia promta

a autorităţilor.


Achiziţionarea de utilaje performante şi numeroase pentru a acoperi necesarul

comunei Răuseni reprezintă un plus pentru locuitori.

Grupuri ţintă





- Buget local.




Sustenabilitate

Sustenabilitatea financiară a parcului auto poate fi asigurată prin resurse proprii,



profit, parcul auto poate reprezenta o sursă pentru viitoarele investiţii din comună.






Documente necesare - Cerere finanţare




- Proiect execuţie





15. ACHIZIŢIONAREA AUTOSPECIALĂ PENTRU POMPIERI

Scopul proiectului Eficientizarea serviciilor publice din comuna Răuseni

Obiective specifice

- Creşterea eficienţei în cazul situaţiilor de urgenţă;




În comuna Răuseni este necesară dotarea cu maşini de intervenţie în cazul situaţiilor

de urgenţă. De aceea, se propune achiziţionarea unor autospeciale de Pompieri cu

multiple facilităţi, destinată primei intervenţii pentru stingerea incendiilor în mediul

rural, salvarea persoanelor, acordarea primului ajutor medical şi transportul

acestora, punându-se accentul pe deplasarea rapidă în diferite medii de teren.


Achiziţionarea de autospeciale performante.

Grupuri ţintă





- Buget local.




Sustenabilitate

Sustenabilitatea financiară va fi susţinută de Primăria comunei Răuseni. În aceste

condiţii, locurile de muncă create se vor menţine şi ulterior finalizării finanţării

nerambursabile..






Documente necesare

- Cerere finanţare

- Proceduri de achiziţie



Finanţarea proiectelor care pot contribui la

dezvoltarea economică a comunei Răuseni poate

avea drept sursă bugetul propriu, fondurile

nerambursabile guvernamentale şi/sau europene sau

fondurile rambursabile (de genul creditelor). La

aceste surse de finanţare se adaugă posibilitatea

dezvoltării parteneriatelor de tip public-privat, care

s-au dovedit a fi soluţia potrivită pentru rezolvarea

anumitor probleme comunitare în multe dintre

statele europene dezvoltate.

Surse de finanţare nerambursabilă

Fondurile structurale şi de coeziune sunt

instrumente financiare prin care Uniunea Europeană

acţionează pentru realizarea obiectivelor Politicii de

Coeziune prin implementarea Programelor

Operaţionale, Instrumentele structurale ale Uniunii

Europene au rolul de a stimula creşterea economică

a statelor membre ale Uniunii şi de a conduce la

reducerea disparităţilor dintre regiuni. Ele nu

acţionează însă singure, necesitând asigurarea unei

contribuţii din partea statelor membre implicate. Ele

sunt co-finanţate în principal din resursele publice

ale statului membru, însă în multe domenii este

necesară şi contribuţia financiară privată, aceasta

fiind încurajată în cele mai multe cazuri.

Instrumentele financiare cunoscute ca Fonduri

Structurale sunt Fondul European de Dezvoltare

Regională (FEDR), Fondul Social European (FSE) şi

Fondul de Coeziune (FC), la care se adaugă Fondul

European pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală

(FEADR) şi Fondul European pentru Pescuit (FEP), ca

acţiuni complementare. Aceste instrumente sunt

aplicate prin intermediul programelor operaţionale şi

sectoriale disponibile pentru o anumită perioadă de

programare. Perioada de programare curentă este

2007-2013.

II.4. Surse de finanţare a proiectelor de dezvoltare


Fondurile nerambursabile prezintă dezavantajul

costurilor (financiare şi temporale) aferente

documentaţiilor pentru cererea de finanţare şi

raportărilor tehnice şi financiare. În plus, este

necesară cofinanţarea locală a proiectelor şi

finanţarea în totalitate a cheltuielilor neeligibile

(printre care şi TVA), ceea ce pentru administraţia

publică poate reprezenta o problemă, mai ales în

cazul programelor de finanţare care prevăd cote

mari ale contribuţiei locale. Dar marele avantaj al

surselor de finanţare nerambursabilă prin programe

ale Uniunii Europene este că, pentru administraţiile

publice locale, procentul de cofinanţare este de doar

2% (pentru majoritatea programelor), iar valorile

investiţiilor sunt mari şi chiar foarte mari, raportat la

nevoile comunităţilor şi la posibilitatea de

cofinanţare.

Parteneriatele de tip public-privat

Parteneriatele de tip public-privat sunt o soluţie

general recomandată şi promovată pentru

rezolvarea problemelor sau eficientizarea serviciilor

publice. Apariţia Legii nr. 178/2010 (cu modificările și

completările ulterioare) care reglementează

parteneriatul public-privat este privită drept o

oportunitate reală de a implementa proiectele

propuse.

La nivelul administraţiilor publice există posibilitatea

dezvoltării parteneriatelor de tip public-privat în

diverse domenii. În urma adoptării legii

parteneriatului public-privat s-ar putea externaliza o

serie de servicii şi activităţi publice, partenerii locali

putând fi atât mediul de afaceri, cât şi sectorul non-

profit.

Creditarea

Din punct de vedere procedural, creditarea este o

modalitate relativ simplă, de obţinere a finanţării

pentru proiectele de investiţii. Costurile aferente

creditelor sunt mari şi implică şi un anumit grad de

risc vis-à-vis de posibilitatea de rambursare a

datoriilor, mai ales într-o situaţie de incertitudine

cum este cea generată de criza financiară. În plus, un

grad ridicat de îndatorare poate reprezenta o

blocare a posibilităţilor de investiţii pe termen scurt

şi mediu, cu atât mai mult cu cât o organizaţie cu

datorii mari devine neeligibilă atât pentru accesarea

altor credite, cât şi pentru atragerea de fonduri

nerambursabile.

Guvernul României stabileşte anual limitele pentru

finanţările rambursabile care pot fi contractate de

administraţiile locale, pentru încadrarea în nivelul

deficitului bugetului general consolidat. Conform

Hotărârii nr. 1182/2012 privind aprobarea limitelor

anuale, aferente anilor 2013, 2014 şi 2015, pentru

finanţările rambursabile care pot fi contractate şi

pentru tragerile din finanţările rambursabile

contractate sau care urmează a fi contractate de

unităţile/subdiviziunile administrativ-teritoriale,

pentru încadrarea în nivelul anual al deficitului

bugetului general consolidat, limitele anuale privind

finanţările rambursabile care pot fi contractate de

unităţile/subdiviziunile administrativ-teritoriale,

reprezentând datorie publică locală, sunt în sumă de


800 milioane lei pentru fiecare dintre anii 2013, 2014

şi 2015. De asemenea, pentru încadrarea în nivelul

anual al deficitului bugetului general consolidat,

limitele anuale privind tragerile din finanţările

rambursabile contractate sau care urmează a fi

contractate de unităţile/subdiviziunile administrativ-

teritoriale sunt în sumă de 1.200 milioane lei pentru

fiecare dintre anii 2013, 2014 şi 2015.

Legislaţia naţională care plafonează tragerile din

fonduri rambursabile contractate sau noi, precum şi

gradul maxim de îndatorare de 30%, nu este

aplicabilă creditelor contractate pentru cofinanţarea

proiectelor europene.


II.5. Implementarea şi monitorizarea strategiei

Monitorizarea şi evaluarea implementării Strategiei

pentru dezvoltare durabilă a comunei Răuseni are

drept scop atât aprecierea gradului de realizare al

proiectelor propuse de document, per ansamblu, cât

şi fundamentarea eventualelor revizuiri şi modificări

ale obiectivelor, ţintelor, planurilor de măsuri şi

acţiuni.

Monitorizarea reprezintă un procesul continuu de

culegere a informaţiilor relevante despre modul de

implementare a Strategiei pentru dezvoltarea

durabilă a comunei Răuseni , în timp ce evaluarea

este un proces care foloseşte informaţiile obţinute

pe parcursul monitorizării pentru a stabili dacă

strategia şi-a atins ţinta şi a avut eficienţa scontată:

şi-a îndeplinit viziunea şi obiectivele strategice şi

specifice menţionate.

Monitorizarea implementării strategiei va fi realizată

în permanenţă de către un departament al Primăriei

Comunei Răuseni, desemnat prin decizie a Primarului

Comunei Răuseni. Monitorizarea va consta în

verificarea implementării în perioada programată a

activităţilor, colectarea datelor necesare pentru

popularea bazei de date a indicatorilor de evaluare

etc. Această activitate contribuie şi la o îmbunătăţire

a coordonării proiectelor realizate la nivel local cu

cele realizate la nivel judeţean şi regional.

Evaluarea implementării strategiei se bazează pe

compararea gradului de atingere a ţintelor propuse

iniţial cu situaţia dezvoltării comunei la diferite

momente. Pentru aceasta trebuie avută în vedere

evoluţia indicatorilor de evaluare şi a stadiului la care

aceştia se află în funcţie de ţintele aferente stabilite

în cadrul obiectivelor specifice.


Evaluarea va fi efectuată de către departamentul

care va realiza şi activitatea de monitorizare. La o

perioadă stabilită de Primarul Comunei Răuseni (se

recomandă perioade nu mai mici de 1 an), acest

departament va prezenta în plenul Consiliului Local

un raport de evaluare a implementării strategiei care

va conţine situaţia indicatorilor de evaluare. În baza

acestei situaţii, departamentul va propune eventuale

modificări sau actualizări ale prevederilor strategiei.

Se recomandă ca în cazul unor schimbări socio-

economice sau administrative majore să se

efectueze o revizuire a documentului strategic.

Pentru perioada de implementare a Strategiei pentru

dezvoltarea durabilă a comunei Răuseni (2014-2020)

se recomandă ca o primă revizuire a documentului

să fie realizată în anul 2014, mai exact în momentul

în care vor fi disponibile toate informaţiile cu privire

la disponibilitatea fondurilor europene pentru

următoarea perioadă de programare.

Se estimează că programele de finanţare din cadrul

Perioadei de programare 2014-2020 vor fi publicate

la mijlocul anului 2014, astfel încât se recomandă o

primă revizuire a strategiei ulterior publicării

acestora. Această revizuire nu va fi, însă, una majoră

care să aducă modificări majore de conţinut (viziune,

obiective strategice, obiective specifice) şi va consta

în modificarea/completarea Planului de măsuri şi

acţiune pentru a identifica exact programele de

finanţare care pot susţine fiecare proiect din cadrul

strategiei.

Indicatori de evaluare a implementării strategiei

comunei Răuseni

Dezvoltare economică şi competitivitatea mediului

de afaceri

Numărul întreprinderilor

Numărul societăţilor cu participare străină la

capital

Densitatea IMM-urilor (număr IMM-uri la 1.000

de locuitori)

Cifra de afaceri totală

Numărul şomerilor înregistraţi

Numărul mediu al salariaţilor

Producţia agricolă vegetală şi animală

Suprafaţa terenurilor agricole valorificate

Număr silozuri agricole

Km de drumuri de exploatare agricolă

înfiinţate/reabilitate

Numărul de parteneriate de tip public-privat dintre Primăria Răuseni şi mediul de afaceri

Infrastructură

Lungimea drumurilor comunale modernizate

Lungime trotuare modernizate

Lungime reţea de apă potabilă

Lungime reţea de canalizare

Grad de conectare la reţeaua de apă potabilă

Grad de conectare la reţeaua de canalizare

Grad de conectare la reţeaua de electricitate


Educaţie şi cultură

Numărul sălilor de clasă

Unităţi de învăţământ reabilitate

Numărul laboratoarelor şcolare

Numărul sălilor de sport

Numărul volumelor din Biblioteca Publică

Numărul de abonaţi ai Bibliotecii Publice

Numărul așezămintelor culturale reabilitate/

construite

Evenimente culturale organizate

Numărul obiectivelor cultural-religioase

reabilitate

Numărul obiectivelor cu valoare istorică

reabilitate

Numărul de locuri de parcare în vecinătatea

obiectivelor culturale

Sănătate şi servicii sociale

Unităţi medico-sanitare reabilitate

Incidenţa bolilor frecvente

Numărul de parteneriate în domeniul furnizării

serviciilor sociale

Numărul cazurilor de abandon şcolar

Numărul cazurilor de violenţă domestică

Numărul cazurilor de abandon familial

Gradul de acoperire cu servicii sociale pentru

copii proveniţi din medii defavorizat

Rata şomajului în rândul persoanelor

defavorizate

Numărul întreprinderilor sociale

Servicii publice

Numărul traseelor de transport public școlar

Numărul staţiilor de transport în comun

amenajate pentru transportul public școlar

Funcţionari publici beneficiari ai sesiunilor de

specializare şi perfecţionare în domenii de

interes (achiziţii publice, management de

proiect, furnizarea serviciilor publice, ECDL etc);

Numărul studiilor de evaluare a oportunităţii

externalizării serviciilor publice

Numărul stâlpilor de iluminare stradală

Zone publice supravegheate video

Rata infracţionalităţii (număr infracţiuni la

10.000 de locuitori)

Numărul echipamentelor în parcurile de joacă

pentru copii

Numărul băncilor instalate în spaţiile publice

Numărul de coşuri de gunoi montate în spaţiile

publice

Numărul bazelor sportive

Numărul zonelor de agrement

Mediu

Cantitatea de deşeuri menajere generate

Gradul de acoperire a serviciilor de salubrizare

Cantitatea de deşeuri de echipamente electrice

şi electronice colectată selectiv pe locuitor

Numărul de acţiuni de ecologizare

Suprafaţa împădurită


II.6. Coerenţa cu politicile existente

Obiective strategice Obiective specifice Politici existente

OS.1. Dezvoltarea

economiei locale

- Atragerea investitorilor

români şi străini

- Creşterea productivităţii

sectorului agrozootehnic

- Îmbunătăţirea colaborării

dintre agenţii economici şi

dintre aceştia şi

autorităţile publice

EUROPA 2020, O strategie europeană pentru o creștere

inteligentă, ecologică și favorabilă incluziunii propune

trei priorităţi:

- creștere inteligentă: dezvoltarea unei economii

bazate pe cunoaștere și inovare;

- creștere durabilă: promovarea unei economii mai

eficiente din punctul de vedere al utilizării

resurselor, mai ecologice și mai competitive;

- creștere favorabilă incluziunii: promovarea unei

economii cu o rată ridicată a ocupării forţei de

muncă, care să asigure coeziunea socială și

teritorială.



-

Strategia Naţională pentru Dezvoltarea Durabilă a

României – Orizonturi 2013-2020-2030. Orizont 2013.

Obiectiv naţional: Sprijinirea dezvoltării economice şi

sociale echilibrate teritorial şi durabile a regiunilor

României corespunzător nevoilor şi resurselor lor

specifice prin concentrarea asupra polilor urbani de

creştere.


României – Orizonturi 2013-2020-2030. Obiectiv 2013:

Gestionarea eco-eficientă a consumului de resurse şi

valorificarea maximală a acestora prin promovarea

unui model de consum şi producţie care să permită o

creştere economică sustenabilă pe termen lung şi

apropierea treptată de nivelul mediu de performanţă al

ţărilor UE.

Planul Naţional de Dezvoltare 2007-2013 - Obiectivul

general al Priorităţii 1 - creşterea productivităţii

întreprinderilor româneşti pentru reducerea decalajelor

faţă de productivitatea medie la nivelul Uniunii.

OS.2. Dezvoltarea

infrastructurii tehnico-

edilitare

- Dezvoltarea infrastructurii

de utilităţi

- Modernizarea reţelei de drumuri



Obiectiv naţional: îmbunătăţirea condiţiilor

infrastructurale şi a mediului de afaceri pentru a face

din regiunile României, în special cele rămase în urmă,

locuri mai atractive pentru a locui, a le vizita, a investi

şi a munci.

Strategia pentru transport durabil pe perioada 2007-2013

şi 2020, 2030. Obiectiv general - dezvoltarea echilibrată

a sistemului naţional de transport care să asigure o


infrastructură şi servicii de transport moderne şi

durabile, dezvoltarea sustenabilă a economiei şi

îmbunătăţirea calităţii vieţii.


general al Priorităţii 2 - asigurarea unei infrastructuri de

transport extinse, moderne şi durabile, precum şi a

tuturor celorlalte condiţii privind dezvoltarea

sustenabilă a economiei şi îmbunătăţirea calităţii vieţii,

astfel încât volumul activităţii de transport în PIB să

crească de la 3,6 miliarde euro (în prezent) la minimum

7,0 miliarde euro până în 2015.

OS.3. Creşterea calităţii

serviciilor publice

- Îmbunătăţirea serviciilor

de învăţământ şi educaţie


de sănătate


sociale

- Sprijinirea activităţilor culturale



Obiectiv naţional: Promovarea consecventă, în noul

cadru legislativ şi instituţional, a normelor şi

standardelor UE cu privire la incluziunea socială,

egalitatea de şanse şi sprijinirea activă a grupurilor

defavorizate; punerea în aplicare, pe etape, a Strategiei

Naţionale pe termen lung privind populaţia şi

fenomenele migratorii.



Obiectiv naţional: Atingerea unor parametri apropiaţi

de nivelul mediu actual al stării de sănătate a populaţiei

şi al calităţii serviciilor medicale din celelalte state

membre ale UE; integrarea aspectelor de sănătate şi

demografice în toate politicile publice ale României.



Obiectiv naţional: Atingerea nivelului mediu de


performanţă al UE în domeniul educaţiei şi formării

profesionale, cu excepţia serviciilor în mediul rural şi

pentru grupurile dezavantajate, unde ţintele sunt cele

ale UE pentru 2010.


României – Orizonturi 2013-2020-2030. Orizont 2013:

Dezvoltarea capitalului uman şi creşterea

competitivităţii prin corelarea educaţiei şi învăţării pe

tot parcursul vieţii cu piaţa muncii şi asigurarea

oportunităţii sporite pentru participarea viitoare pe o

piaţă a muncii modernă, flexibilă şi incluzivă.


general al Priorităţii 3 - dezvoltarea capitalului uman şi

creşterea competitivităţii acestuia pe piaţa muncii, prin

asigurarea oportunităţilor egale de învăţare pe tot

parcursul vieţii şi dezvoltarea unei pieţe a muncii

moderne, flexibile şi inclusive care să conducă, până în

2015, la integrarea durabilă pe piaţa muncii a 900.000

persoane.

OS.4 Dezvoltarea

capacităţii

administrative şi

implicarea comunităţii în

luarea deciziilor

- Îmbunătăţirea capacităţii

de dezvoltare şi de

implementare proiecte

- Implicarea cetăţenilor şi actorilor locali în dezvoltarea zonei

Planul Naţional de Dezvoltare 2007-2013. Sub-prioritate

din cadrul priorităţii 4 - Dezvoltarea unei administraţii

locale descentralizate capabile să furnizeze servicii

publice de calitate şi eficiente va urmări ducerea la bun

sfârşit a unei transformări fundamentale în furnizarea

serviciilor publice, în conformitate cu obiectivele UE

pentru dezvoltare socio-economică locală, o dezvoltare

regională echilibrată şi îmbunătăţirea condiţiilor

generale de viaţă pentru cetăţeni.


OS.5. Protecţia mediului

- Realizarea de lucrări de îmbunătăţiri funciare

- Îmbunătăţirea managementului deşeurilor solide

- Protejarea solului, apei şi cadrului natural

- Utilizare resurse energetice regenerabile

Strategia de Dezvoltare Durabilă a Uniunii Europene -

Obiectiv principal: Protejarea capacităţii Pământului de

a menţine viaţa în toată diversitatea ei, respectarea

limitelor resurselor naturale ale planetei şi asigurarea

unui înalt nivel de protecţie şi îmbunătăţire a calităţii

mediului. Prevenirea şi reducerea poluării mediului şi

promovarea producţiei şi consumului durabile, pentru a

determina distrugerea legăturii dintre creşterea

economică şi degradarea mediului.



Obiectiv naţional: Asigurarea funcţionării eficiente şi în

condiţii de siguranţă a sistemului energetic naţional,

atingerea nivelului mediu actual al UE în privinţa

intensităţii şi eficienţei energetice; promovarea şi

aplicarea unor măsuri de adaptare la efectele

schimbărilor climatice şi respectarea principiilor

dezvoltării durabile.


general al Priorităţii 3 - protejarea şi îmbunătăţirea

calităţii mediului, în conformitate cu nevoile economice

şi sociale ale României, conducând astfel la

îmbunătăţirea semnificativă a calităţii vieţii prin

încurajarea dezvoltării durabile.


II.7. Analiza factorilor interesaţi

Stakeholderii (factori interesaţi) sunt indivizii sau

grupurile care pot influenţa o anumită politică, ori

care pot fi afectaţi de aceasta. Un factor interesat

poate fi o persoană (un cetăţean), o instituţie (aici

incluzând diferitele departamente ale

administraţiei), grupuri specifice sau categorii de

persoane (ca de exemplu tineri, bătrâni, bogaţi,

săraci), un sat sau chiar întreaga comunitate.

Populaţia este unul dintre principalii stakeholderi ai

Strategiei de dezvoltare durabilă a comunei Răuseni,

perioada 2014-2020, atât datorită numeroaselor

domenii în care vor avea beneficii în urma acestei

strategii, cât şi datorită capacităţii de a influenţa

anumite resurse pentru implementarea ei.

Per ansamblu, interesul populaţiei în urma strategiei

este de a avea condiţii mai bune de viaţă, locuri de

muncă diversificate şi bine remunerate şi servicii

publice de calitate. Şi, într-adevăr, principalii

beneficiari ai tuturor planurilor sectoriale de acţiune

sunt locuitorii comunei Răuseni, aceştia urmând a se

bucura de parcuri şi spaţii de joacă pentru copii bine

amenajate, zone noi de agrement, drumuri

modernizate, infrastructură tehnico-edilitară

reabilitată, servicii de transport public moderne,

siguranţă şi ordine publică, servicii educaţionale şi de

sănătate mai eficiente, mediu mai curat, activităţi

culturale mai frecvente, etc.

Pe de altă parte, populaţia poate avea un impact

fundamental asupra bunei implementări a strategiei,

gradul de acceptabilitate al populaţiei vis-à-vis de

măsurile şi acţiunile propuse fiind determinant. Mai

mult decât atât, implicarea populaţiei este necesară

pentru crearea unei societăţi civile puternice, un pion


esenţial în deciziile luate la de autorităţile publice

nivel local.

Un alt stakeholder cheie este mediul de afaceri.

Interesul principal al antreprenorilor locali este de a

fi rezolvate obstacolele/dificultăţile întâmpinate de

aceştia în prezent: infrastructura rutieră şi tehnico-

edilitară, colaborarea dintre mediul de afaceri şi

autorităţile publice, birocraţia, etc. De asemenea,

mediul de afaceri va beneficia de infrastructură de

afaceri mai dezvoltată în urma implementării

strategiei.

Mediul de afaceri joacă un rol cheie în Strategia de

dezvoltare durabilă a comunei Răuseni, perioada 2014-

2020 şi datorită capacităţii de a mobiliza anumite

resurse financiare pentru implementarea planurilor

de acţiune propuse în acest document.

Autorităţile publice locale (Consiliul Local şi

Primăria Răuseni) reprezintă unul dintre cei mai

importanţi stakeholderi în implementarea Strategiei

de dezvoltare durabilă a comunei Răuseni, perioada

2014-2020. Strategia de dezvoltare presupune

realizarea unor investiţii majore care pot fi demarate

doar de autorităţile publice locale. De altfel, pentru

realizarea investiţiilor din fonduri europene este

necesară implicarea autorităţilor publice ca principal

beneficiar şi contribuitor financiar (pentru co-

finanţare).

Mai mult decât atât, autorităţile publice locale deţin

nu doar resursele financiare, ci şi cele de legitimitate

pentru implementarea strategiei de dezvoltare, între

atribuţiile Consiliului Local fiind următoarele

elemente:

avizează sau aprobă studii, prognoze şi

programe de dezvoltare economico-socială, de

organizare şi amenajare a teritoriului,

documentaţii de amenajare a teritoriului şi

urbanism, inclusiv participarea la programe de

dezvoltare judeţeană, regională, zonală şi de

cooperare transfrontalieră;

aprobă bugetul local, împrumuturile, virările de

credite şi modul de utilizare a rezervei

bugetare; aproba contul de încheiere a

exerciţiului bugetar; stabileşte impozite şi taxe

locale, precum şi taxe speciale, în condiţiile

legii;

stabileşte măsurile necesare pentru

construirea, întreţinerea şi modernizarea

drumurilor, podurilor, precum şi a întregii

infrastructuri aparţinând căilor de comunicaţii

de interes local;

aproba documentaţiile tehnico-economice

pentru lucrările de investiţii de interes local şi

asigură condiţiile necesare în vederea realizării

acestora;

asigură condiţiile materiale şi financiare

necesare pentru buna funcţionare a instituţiilor

şi serviciilor publice de educaţie, sănătate,

cultură, tineret şi sport, apărarea ordinii

publice, apărarea împotriva incendiilor şi

protecţia civilă, de sub autoritatea sa;

urmăreşte şi controlează activitatea acestora;

acţionează pentru protecţia şi refacerea

mediului înconjurător, în scopul creşterii calităţii


vieţii; contribuie la protecţia, conservarea,

restaurarea şi punerea în valoare a

monumentelor istorice şi de arhitectură, a

parcurilor şi rezervaţiilor naturale, în condiţiile

legii;

contribuie la realizarea măsurilor de protecţie şi

asistenţă socială; asigură protecţia drepturilor

copilului, potrivit legislaţiei în vigoare; aprobă

criteriile pentru repartizarea locuinţelor sociale;

înfiinţează şi asigură funcţionarea unor instituţii

de binefacere de interes local;

înfiinţează şi organizează târguri, pieţe, oboare,

locuri şi parcuri de distracţie, baze sportive şi

asigură buna funcţionare a acestora.

Şi Primarul are competenţe ce pot influenţa

implementarea Strategiei de dezvoltare durabilă a

comunei Răuseni, perioada 2014-2020, având rolul de a

întocmi proiectul bugetului local şi contul de

încheiere a exerciţiului bugetar şi de a le supune spre

aprobare consiliului local. Astfel, prin atribuţiile

deţinute, atât Consiliul Local Răuseni cât şi Primarul

Comunei Răuseni joacă un rol cheie în

implementarea acţiunilor propuse în cadrul

strategiei.

Pe de altă parte, autorităţile publice locale vor avea

şi o serie de beneficii directe ca urmare a

implementării strategiei, precum dezvoltarea

resurselor umane.

Un alt stakeholder în implementarea Strategiei de


2020 este Consiliul Judeţean Botoşani. Una dintre

modalităţile prin care această instituţie poate

influenţa dezvoltarea comunei Răuseni este prin

includerea în strategia judeţeană a unor investiţii în

comuna Răuseni. De asemenea, una dintre atribuţiile

Consiliului Judeţean Botoşani este de a aproba

bugetul propriu al judeţului, împrumuturile, virările

de credite şi modul de utilizare a rezervei bugetare,

de a stabili impozite şi taxe, precum şi taxe speciale,

în condiţiile legii şi de a hotărî repartizarea pe

comune, oraşe şi municipii a cotei din sumele

defalcate din unele venituri ale bugetului de stat sau

din alte surse, în condiţiile legii. Astfel, asemenea

autorităţilor publice locale, Consiliul Judeţean

Botoşani dispune atât de resurse financiare, cât şi de

legitimitate pentru a influenţa implementarea

Strategiei de dezvoltare a comunei Răuseni.

Prefectura este un alt stakeholder al Strategiei de de


2020, Prefectul fiind reprezentantul Guvernului pe

plan local care asigură legătura operativă dintre

fiecare ministru, respectiv conducător al organului

administraţiei publice centrale din subordinea

Guvernului şi conducătorul serviciului public

deconcentrat din subordinea acestuia. O primă

modalitate prin care Prefectul poate influenţa

implementarea strategiei este prin efectuarea de

lobby la nivel central pentru realizarea de investiţii în

comuna Răuseni şi rezolvarea problemelor

întâmpinate de locuitori şi mediul de afaceri. De

altfel, una dintre atribuţiile Prefecturii este

acţionarea pentru realizarea în judeţ a obiectivelor

cuprinse în Programul de guvernare şi dispunerea

măsurile necesare pentru îndeplinirea lor, în


conformitate cu competenţele şi atribuţiile ce îi

revin, potrivit legii.

O altă atribuţie a Prefecturii este aceea de a colabora

cu autorităţile administraţiei publice locale pentru

determinarea priorităţilor de dezvoltare teritorială.

În acest fel, Prefectura Botoşani poate reprezenta şi

comuna Răuseni şi necesităţile de dezvoltare din

localitate.

În judeţul Botoşani există mai multe servicii publice

deconcentrate: AJOFM Botoşani, ITM Botoşani, Casa

de Pensii Botoşani, Administraţia Finanţelor Publice,

Direcţia Sanitar-Veterinară şi pentru Siguranţa

Alimentelor, etc. Toate serviciile deconcentrate

reprezintă un alt stakeholder al Strategiei de


2020, principala modalitate prin care pot influenţa

dezvoltarea comunei fiind prin parteneriate cu

autorităţile publice locale. De asemenea, serviciile

publice deconcentrate pot contribui prin furnizarea

de informaţii privind situaţia din comuna Răuseni şi a

necesităţilor de dezvoltare identificate pe fiecare

domeniu în parte.

Instituţiile publice de cultură reprezintă un alt factor

interesat în Strategia de dezvoltare durabilă a

comunei Răuseni, perioada 2014-2020. Prin

implementarea strategiei, se va dezvolta şi

moderniza infrastructura în care îşi desfăşoară

activitatea în prezent instituţiile culturale şi se va

recurge la sprijinirea activităţilor culturale. Pe de altă

parte, instituţiile publice culturale pot contribui la

dezvoltarea comunei Răuseni prin co-participare la

proiectele de finanţare şi prin furnizarea de

informaţii privind situaţia din teren.

Şi instituţiile publice de sănătate vor avea o serie de

beneficii în urma implementării strategiei, aceasta

presupunând dezvoltarea şi modernizarea

infrastructurii de sănătate în scopul îmbunătăţirii

serviciilor de sănătate. De îmbunătăţiri la capitolul

infrastructură vor avea parte şi instituţiile publice de

învăţământ. Atât acestea, cât şi instituţiile din

domeniul sănătăţii pot participa ca parteneri în

cadrul investiţiilor ce se vor realiza la nivelul comunei

Răuseni.

Organizaţiile non-guvernamentale pot contribui la

dezvoltarea serviciilor sociale din comuna Răuseni

prin efectuarea de parteneriate cu autorităţile

publice locale ori prin dezvoltarea unor proiecte

finanţate prin fonduri nerambursabile. Prin natura

activităţilor desfăşurate, însă, ONG-urile pot

contribui şi la dezvoltarea altor sectoare.

Mass-media este un alt stakeholder important în

dezvoltarea comunei Răuseni. Principalul rol al său

este de a comuna atât pentru a atrage investitori, cât

şi pentru a creşte numărul turiştilor din localitate. Ca

mediator – informator între autorităţile publice

locale şi populaţie, mass-media are un rol esenţial în

influenţarea opiniei publice şi a acceptabilităţii

acesteia privind investiţiile din comună. În acest fel,

mass-media poate determina apariţia unor presiuni

la nivelul administraţiei publice locale şi introducerea

unor probleme pe agenda publică.

strategia de dezvoltare durabilă a comunei răuseni...

Documents