[Type text]

RE

ME

TE

A

MA

RE

Raport strategic PLANUL DE ACŢIUNE

PENTRU ENERGIA DURABILĂ

REMETEA MARE VIITORUL NOSTRU

ESTE VERDE

2013 — 2020

www.eumayors.eu

www.conurbant.eu

IEE/10/380/SI2.589427

2

Primăria Comunei Remetea Mare Ilie GOLUBOV – Primar Colectiv de elaborare: Domnul Ilie GOLUBOV - Primarul Comunei Remetea Mare;

Domnul Samoilă Liviu ŞERBAN – Viceprimarul Comunei Remetea Mare

Domnul Ion MORARIU – Consilier Responsabil de Mediu

Iudit BERE – SEMEREDI – Responsabil Proiect CONURBANT Daniel – Marius CORAŞ – Responsabil tehnic Cristian – Gabriel CĂRĂBAŞ – Responsabil tehnic Dumitru PETRIA – Responsabil tehnic din partea colectivului de implementare al Proiectului CONURBANT “An inclusive peer-to-peer approach to involve EU CONURBations and wide areas in participating to the CovenANT of Mayors” – IEE/10/380/SI 2.589427, co-finanţat de Uniunea Europeană prin Programul Intelligent Energy Europe Cu suportul tehnic de specialitate oferit de: DENKSTATT ROMÂNIA Timişoara Gabriela FISTIŞ – Managing Director

3

CUPRINS 1. INTRODUCERE 1.1. Convenţia Primarilor (Covenant of Mayors) şi Proiectul CONURBANT 1.2. Convenţia Primarilor şi Planul de Acţiune pentru Energia Durabilă 2. SCURTĂ PREZENTARE A COMUNEI REMETEA MARE 3. VIZIUNEA LOCALĂ 3.1. Viziune asupra schimbărilor climatice 3.2. Viziunea asupra dezvoltării sustenabile 4. PLANUL DE ACŢIUNE PENTRU ENERGIA DURABILĂ 4.1. Scopul dezvoltării Planului de Acţiune pentru Energia Durabilă 4.2. Obiectivul Planului de Acţiune pentru Energia Durabilă 4.3. Implicarea comunităţii 5. INVENTARUL DE REFERINŢĂ AL EMISIILOR 5.1. Anul de referinţă pentru Inventarul de Referinţă al Emisiilor 5.2. Realizarea Inventarului de Referinţă al Emisiilor 5.3. Evaluarea sectorială 5.3.1. Sectorul REZIDENŢIAL 5.3.2. Sectorul TRANSPORT 5.3.3. Sectorul ENERGIE 5.3.4. Sectorul INSTITUŢIONAL 5.3.5. Sectorul DEŞEURI 5.3.6. Sectorul SPAŢII VERZI şi AGRICULTURĂ 5.3.7. Sectorul APĂ 5.3.8. Sectorul INDUSTRIAL şi ECONOMIA LOCALĂ 5.4. Consumurile energetice ale Comunei Remetea Mare - Analiza Inventarului de Referinţă

al Emisiilor IRE (Baseline Emission Inventory) 5.5. Emisiile de carbon ale Comunei Remetea Mare 6. PLANUL DE ACŢIUNE PENTRU ENERGIA DURABILĂ A COMUNEI REMETEA

MARE 6.1. Viziunea pe termen lung 6.2. Obiective

Ţinte şi acţiuni propuse – analiza sectorială 6.3.1. Sectorul clădirilor şi echipamentelor din zona publică şi privată a comunei 6.3.2. Sectorul rezidenţial 6.3.3. Iluminatul public 6.3.4. Transportul local 6.3.5. Producţia locală de electricitate şi încălzirea 6.3.6. Planificarea teritoriului 6.3.7. Achiziţii publice de produse şi servicii 6.3.8. Comunicarea, educaţia şi lucrul cu cetăţenii şi părţile interesate 6.3.9. Gestiunea deşeurilor 6.3.10. Alte sectoare incluse în Planul de Acţiune privind Energia Durabilă a comunei -

Agricultura 7. COMBATEREA ŞI ADAPTAREA LA EFECTELE SCHIMBĂRILOR CLIMATICE 8. ASPECTE ORGANIZATORICE ŞI FINANCIARE 9. BUGETUL PENTRU IMPLEMENTAREA PAED ŞI SURSE DE FINANŢARE 10. MONITORIZARE ŞI RAPORTARE CONCLUZII BIBLIOGRAFIE

4

COMUNA REMETEA MARE

5

Ilie GOLUBOV Primarul Comunei REMETEA MARE

A venit momentul să acţionăm într-o manieră

fermă pentru siguranţa, eficienţa şi o

dezvoltare durabilă a localităţii noastre. Planul

de Acţiune pentru Energii Durabile a fost

elaborat abordând într-o manieră clară

problemele de mediu ale localităţii, având

drept scop includerea de acţiuni care să

sprijine managementul energiei la nivelul

comunei noastre.

Cunoaşterea impactului de mediu datorat

utilizării energiei la nivel local ne arată unde,

când şi cum să acţionăm

Schimbările climatice actuale (seceta,

inundaţiile) au afectat viaţa de zi cu zi şi a

comunei noastre, iar din această cauză

suntem direct interesaţi în a crea un mediu

sănătos pentru locuitorii actuali dar şi pentru

urmaşii acestora.

Obiectivele, ţintele şi măsurile propuse în

PAED sunt realizabile, comunitatea locală,

primăria şi consiliul local vor depune eforturi

în vederea implementării cu succes a

acestora, urmărindu-se atingerea obiectivului

general – diminuarea emisiilor de CO2 cu cel

puţin 20% la nivelul comunei până în anul

2020.

Prezentul Plan de Acţiune pentru Energii

Durabile a fost elaborat cu sprijinul financiar al

Uniunii Europene, în strânsă colaborare cu

Municipiul Timişoara, prin Proiectul "An

inclusive peer-to-peer approach to involve EU

CONURBations and wide areas in

participating to the CovenANT of Mayors",

acronim CONURBANT, cod

IEE/10/380/SI2.589427, finanţat prin

Programul Intelligent Energy Europe.

Aduc mulţumiri întregii echipe care a

colaborat la elaborarea PAED-ului şi îmi

exprim speranţa şi în alte colaborări viitoare

care să asigure comunei Remetea Mare un

viitor curat, o dezvoltare “verde” şi sustenabilă

a comunei noastre.

6

1. INTRODUCERE

1.1. Convenţia Primarilor (Covenant of Mayors) şi Proiectul CONURBANT

După adoptarea în 2008 a pachetului legislativ al Uniunii Europene privind clima şi

energia, Comisia Europeană a lansat Convenţia Primarilor pentru a susţine şi sprijini

eforturile depuse de autorităţile locale în punerea în aplicare a politicilor privind energia

durabilă. În aplicarea acestor politici, un rol esenţial le revine autorităţilor publice locale,

care deţin un rol crucial în atenuarea efectelor schimbărilor climatice, cu atât mai mult cu

cât 80% din consumul de energie şi emisiile de CO2 sunt asociate cu activităţile urbane.

Convenţia Primarilor reprezintă principala mişcare europeană în care sunt implicate

autorităţile locale şi regionale, care se angajează în mod voluntar pentru creşterea

eficienţei energetice şi utilizarea surselor de energie regenerabilă în teritoriile lor

administrative. Prin angajamentul lor, semnatarii Convenţiei îşi propun atingerea şi

depăşirea obiectivului Uniunii Europene de reducere cu 20% a emisiilor de CO2 până în

2020.

Convenţia Primarilor este o construcţie unică, ce mobilizează actori locali şi regionali în

jurul îndeplinirii obiectivelor UE. În acest sens, Convenţia Primarilor a fost descrisă de

instituţiile europene ca fiind un model excepţional de guvernanţă pe mai multe niveluri.

Angajamentul politic asumat prin semnarea Convenţiei Primarilor se transpune în măsuri

şi proiecte concrete. Semnatarii Convenţiei se angajează să elaboreze un inventar de

referinţă al emisiilor şi să transmită un plan de acţiune privind energia durabilă, care să

descrie acţiunile cheie pe care aceştia planifică să le implementeze.

Dacă la o primă analiză sunt relevate economiile de energie, rezultatele acţiunilor

semnatarilor Convenţiei Primarilor sunt multiple, constând în crearea de locuri de muncă

calificate, atractive şi stabile, un mediu înconjurător şi o calitate a vieţii mai ridicate,

competitivitate economică crescută şi independenţă energetică mai mare. Experienţa

acumulată în această perioadă, baza de date cuprinzând bunele practici la nivelul

întregii Europe şi rezultatele obţinute de semnatari, constituie o sursă reală de inspiraţie.

Comuna Remetea Mare este semnatară a Convenţiei Primarilor din anul 2011, fiind

invitată de Municipiul Timişoara să adere la această mişcare, în cadrul Proiectului "An

inclusive peer-to-peer approach to involve EU CONURBations and wide areas in

participating to the CovenANT of Mayors", acronim CONURBANT, cod proiect

IEE/10/380/SI2.589427, finanţat de Uniunea Europeană prin Programul Intelligent

Energy Europe.

Semnarea Convenţiei Primarilor a fost aprobată prin Hotărârea Consiliului Local a

Comunei Remetea Mare nr. 42/31.10.2011. Constrângerile financiare, de resurse

umane insuficiente şi gradul de încărcare a personalului din cadrul Primăriei a condus

la neîndeplinirea obligaţiei de finalizare a PAED, Comuna Remetea Mare primind o

prelungire cu 8 luni pentru depunerea planului.

7

Prin această adeziune, Comuna Remetea Mare se situează printre cele peste 4.500 de

semnatare ale Convenţiei Primarilor, cetăţenii comunei situându-se printre cei peste

166.805.701 cetăţeni care sunt angrenaţi în dezvoltarea unei comunităţi sustenabile.

Proiectul CONURBANT, având ca lider de proiect Municipalitatea din Vicenza (Italia)

reuneşte municipalităţi şi companii de consultanţă din 7 ţări europene: Bulgaria, Cipru,

Croaţia, Italia, Lituania, România şi Spania.

Proiectul are ca scop acordarea de sprijin oraşelor mari şi de mărime mijlocie precum

şi comunităţilor locale mai mici din jurul acestora şi întărirea capacităţii prin intermediul

Convenţiei Primarilor, utilizând un mod de abordare de la egal la egal – „peer-to-peer”,

suport şi instruire între oraşele mai puţin experimentate şi municipiile mai

experimentate. În cadrul acestui Proiectului CONURBANT, echipa de implementare a

proiectului a derulat împreună cu cele 16 semnatare ale Convenţiei Primarilor activităţi

de instruire, de evaluare a status-ului energetic al comunei, au realizat Inventarul de

Referinţă al Emisiilor, au organizat forumuri de energie, grupuri şi întâlniri de lucru,

susţinând activităţile proiectului.

Conurbaţia Timişoara, care cuprinde Municipiul Timişoara, Oraşul Jimbolia şi Comunele

Bucovăţ, Cărpiniş, Dudeştii Noi, Dumbrăviţa, Giarmata, Giroc, Moşniţa Nouă, Orţişoara,

Peciu Nou, Pişchia, Remetea Mare, Sânandrei, Sânmihaiu Român şi Remetea Mare, în

8

calitate de semnatare ale Convenţiei Primarilor îşi definesc astfel, obiectivele şi ţintele

de dezvoltare sustenabilă a localităţilor şi îşi definesc planul de acţiune care să conducă

la îndeplinirea obligaţiilor astfel asumate.

Localităţile Conurbaţiei Timişoara – Judeţul Timiş

9

FORMULARUL DE ADEZIUNE AL COMUNEI REMETEA MARE LA CONVENŢIA PRIMARILOR

10

1.2.Convenţia Primarilor şi Planul de Acţiune pentru Energia Sustenabilă

„Pactul primarilor este un instrument-cheie al politicii energetice a UE. Oraşele şi regiunile au capacitatea de a acţiona în cele mai relevante sectoare ale cererii de energie. Dacă majoritatea regiunilor şi oraşelor europene au aderat la Pactul Primarilor, mai mult de jumătate din munca pentru atingerea ţintei de 20% ar fi făcută!”

Günther OETTINGER

Comisar European pentru Energie

Uniunea Europeană este angrenată în lupta împotriva schimbărilor climatice, acesta fiind un obiectiv prioritar al UE.

Autorităţile locale - oraşele şi aglomerările urbane deţin un rol esenţial în atenuarea schimbărilor climatice, dat fiind faptul că acestea consumă trei sferturi din energia produsă în Uniunea Europeană şi sunt responsabile pentru un procent similar din emisiile de CO2. De asemenea, autorităţile locale sunt organizaţiile care au capacitatea şi posibilitatea de a schimba comportamentul cetăţenilor şi a aborda chestiunile legate de climă şi energie în mod exhaustiv, mai ales prin concilierea intereselor publice şi private şi prin integrarea chestiunilor privind energia durabilă în obiectivele globale de dezvoltare locală.

Aderarea la Convenţia Primarilor reprezintă o oportunitate pentru autorităţile locale de a-şi consolida eforturile de reducere a CO2 depuse în teritoriul lor, de a beneficia de sprijin şi recunoaştere europeană şi de a face schimb de experienţă cu omologii europeni.

Domeniul de acţiune al Convenţiei Primarilor se extinde dincolo de o simplă declaraţie de intenţii. Într-adevăr, pentru a atinge ţintele ambiţioase de reducere a CO2 pe care le-au stabilit, semnatarii Convenţiei Primarilor se angajează să urmeze o serie de paşi, să desfăşoare o serie de acţiuni şi activităţi şi să accepte să întocmească rapoarte şi să fie monitorizaţi în privinţa acţiunilor pe care le pun în practică. Într-un cadru de timp predefinit, aceştia se angajează oficial: să dezvolte structuri administrative adecvate, inclusiv să aloce resurse umane

suficiente în vederea punerii în practică a acţiunilor necesare; să elaboreze un Inventar de referinţă al emisiilor IRE (Baseline Emission

Inventory - BEI); să transmită un Plan de Acţiune privind Energia Durabilă (PAED) în

maximum un an de la aderarea oficială la iniţiativa Convenţia Primarilor, care să includă măsuri concrete menite să conducă la reducerea cu cel puţin 20% a emisiilor de CO2 până în 2020;

11

să transmită un raport de implementare cel puţin o dată la doi ani după transmiterea planului lor de acţiune privind energia durabilă, pentru evaluare, monitorizare şi verificare. Pentru a îndeplini nevoia esenţială de a mobiliza părţile interesate la nivel local în elaborarea planurilor de acţiune privind energia durabilă, semnatarii Convenţiei Primarilor se angajează: să împărtăşească experienţele şi know-how-ul cu alte autorităţi locale; să organizeze zile locale ale energiei, în scopul sensibilizării cetăţenilor în

privinţa dezvoltării durabile şi a eficienţei energetice; să participe sau să contribuie la ceremonia anuală, la atelierele de lucru şi la

întâlnirile grupurilor de discuţii ale Convenţiei Primarilor; să transmită mai departe mesajul Convenţiei în forurile corespunzătoare şi, în

special, să îi încurajeze pe ceilalţi primari să adere la Convenţie;

Pentru a atinge şi depăşi obiectivele ambiţioase ale Uniunii Europene privind energia şi clima, semnatarii Convenţiei primarilor se angajează să elaboreze un Plan de Acţiune privind Energia Durabilă (PAED) în maximum un an de la aderarea la iniţiativă. Acest plan de acţiune, aprobat de Consiliul local, descrie activităţile şi măsurile prevăzute de semnatari în vederea îndeplinirii angajamentelor asumate, precum şi calendarele şi responsabilităţile atribuite.

Semnatarii Convenţiei Primarilor nu deţin întotdeauna instrumentele, cunoştinţele şi resursele adecvate pentru a elabora Inventarul de referinţă al emisiilor şi planul aferent de acţiuni privind energia durabilă sau pentru a finanţa acţiunile prevăzute. Astfel, municipalităţile şi oraşele mai mari joacă un rol esenţial în acordarea de sprijin semnatarilor, astfel încât aceştia să îşi poată onora angajamentele. Suporterii Convenţiei sunt reţele europene, naţionale şi regionale şi asociaţiile de autorităţi locale care comunică, acordă sprijin şi stabileşte conexiuni pentru a promova iniţiativa Convenţia Primarilor şi a sprijini angajamentele asumate de semnatarii acesteia. În România, Suporterii Convenţiei Primarilor sunt: —Asociaţia „ORAŞE ENERGIE ROMÂNIA”; —Asociaţia Municipiilor din România;

Municipiul Timişoara în calitate de partener al Proiectului CONURBANT, care a asigurat sprijinul tehnic pentru semnarea Convenţiei Primarilor şi pentru dezvoltarea Planurilor de Acţiune pentru Energia Durabilă la nivelul Conurbaţiei Timişoara, fiind membră a celor două organizaţii suport a Convenţiei Primarilor a beneficiat şi de susţinerea specialiştilor din cele două organizaţii, în scopul elaborării unui Plan de Acţiune pentru Energia Durabilă cât mai performant, adaptat cerinţelor localităţilor şi cadrului general regional şi naţional. În activitatea de dezvoltare a Planului de Acţiune pentru Energia Durabilă, Municipiul Timişoara în calitate de partener al Proiectului CONURBANT, cofinanţat de Uniunea Europeană prin Programul Intelligent Energy Europe a conlucrat cu Asociaţia „ORAŞE ENERGIE ROMÂNIA” în vederea dezvoltării iniţiativei „Convenţia Primarilor” în România, OER fiind parte din consorţiul proiectului IEE „NET-COM” - Activităţi în reţea pentru Convenţia Primarilor, alături de alţi 11 parteneri europeni. În cadrul acestui proiect, pentru a crea şi disemina o viziune comună şi pentru a dezvolta priorităţi comune de acţiune în ceea ce priveşte descentralizarea energetică şi

12

coeziunea teritorială, Municipiul Timişoara şi Comuna Remetea Mare au participat la activităţile lansate în cadrul „Platformei Naţionale de Dialog a Convenţiei Primarilor din România”.

13

2. SCURTĂ PREZENTARE A COMUNEI REMETEA MARE

AŞEZAREA FIZICO-GEOGRAFICĂ

Comuna Remetea Mare este o comună de câmpie, situată în partea de est a Câmpiei

Timişului, pe malurile râului Bega în zona periurbană a Municipiului Timişoara, la

distanţă de 12 km de acesta, pe DN 6 , pe calea ferată RO 10 Timişoara – Bucureşti şi

la o distanţă de 49 km de municipiul Lugoj. Comuna se învecinează la Nord cu Pişchia,

la Est cu Recaş, la Sud - Est cu Bucovăţ, la Sud-Vest cu Ghiroda şi la Nord-Vest cu

Giarmata.

Remetea Mare (germană Grossremete, maghiară Temesremete, alternativ Olahremete) este o localitate în judeţul Timiş, Banat, România. Este centrul comunei cu acelaşi nume. Administrativ, comuna Remetea Mare are în componenţa sa localităţile Remetea Mare şi Ianova.

Comuna Remetea Mare pe Harta Judeţului Timiş

14

Comuna Remetea Mare este parte integrantă a Zonei metropolitană a municipiului Timisoara o unitate administrativă integrată între Timisoara şi localităţle din imediata apropiere. În acest sens s-a constituit un Consiliu Consultativ având ca scop consultarea autoritatilor administratiei publice locale din Timisoara si comunele periurbane Dumbrăviţa, Ghiroda, Moşnita Nouă, Giroc, Sânmihaiu Român, Săcălaz, Sânandrei, Giarmata, Ortişoara, Remetea Mare, şi Parţa în probleme de urbanism si amenajarea teritoriului.

Localitatea Remetea Mare este consemnată documentar în anul 1333 sub numele de

Remete, iar Ianova din anul 1332 sub numele de Ilyno, Ienev. Zona este locuită încă din

prima epocă a fierului( Hallstadt, cca 1200-300 î. Hr.), aşa cum atestă descoperirile

arheologice recente. Între 1723-1725 pe teritoriul actual al satului Remetea Mare existau

două mari domenii, din care unul aparţinea familiei grofului Ambrozy .Satul Ianova era

locuit doar de români. În anul 1820 Ianova este colonizată cu familii de germani şi unguri.

În anul 1820, la Remetea Mare se construieşte castelul Ambrozy, devenit ulterior hanul

„Privighetoarea Banatului “. În anul 1936 la Remetea Mare era şcoală primară, cor, casă

naţională, societate culturală, moară, oficiul poştal şi gară. În comuna Remetea Mare s-au

născut filozoful Mihai Şora, publiciştii şi scriitorii Liliana Ardelean şi Marcel Luca.

15

Remetea Mare în Harta Iosefină a Banatului, 1769-1772 [wikipedia.com]

Localităţile aparţinătoare comunei sunt Remetea Mare şi Ianova. Până în anul 2006 din

comuna Remetea Mare făceau parte şi localităţile Bazoşu Nou şi Bucovăţ. Din acest an

cele 2 localităţi s-au desprins de comună alcătuind o nouă comună de sinestătătoare –

Bucovăţ.

Localitatea Ianova este situată la o distanţă de 7 km faţă de localitatea de reşedinţă, fiind

legată de aceasta printr-un drum comunal asfaltat.

Faţă de principalul centru administrativ al judeţului - Timişoara, comuna Remetea Mare

se află în sud-vestul acestuia, pe coordonatele geografice de 45°46' latitudine nordică şi

21°22' longitudine estică.

Clima comunei se încadrează sectorului climatic bănăţean, cu puternice influenţe

mediteraneene, poziţia geografică ferind aşezarea de masele de aer rece, nordice. Clima

se caracterizează prin valori termice anuale de 10,7ºC şi precipitaţii medii de 570 mm/an,

marea lor majoritate fiind înregistrate iarna şi primăvara. Diferenţierile între anotimpuri nu

sunt foarte mari, maximul pluviometric fiind înregistrat în iunie.

Din punct de vedere hidrografic comuna Remetea Mare este strătută de râul Bega

(localitatea Remetea Mare) şi de o serie de pârâiaşe colectate într-un lac în localitatea

Ianova. Vegetaţia din localitatea Remetea Mare este cea de stepă influenţată de cea de

luncă, datorată prezenţei râului Bega. Localitatea Ianova are o vegetaţie de tranziţie între

cea de stepă şi cea de silvostepă, urmare a influenţei dealurilor Bencecului.

În ceace priveşte relieful acesta face parte din câmpia Timiş – Bega pentru localitatea

Remetea Mare şi din dealurile joase ale Bencecului pentru localitatea Ianova.

În ceea ce priveşte solurile acestea fac parte din categoria cernoziomurilor degradate în

localitatea Remetea Mare şi din cea a solurilor brun-roşcate de pădure în localitatea

Ianova. Suprafaţa intravilanului comunei este de 369 hectare, din care 193 ha Remetea

Mare şi 176 ha Ianova. Suprafaţa totală a comunei depăşeşte 47 km2

16

Deşi este o comună de mărime mijlocie şi se află la o distanţă mică faţă de Municipiul

Timişoara, Comuna Remetea Mare prezintă publicului vizitator un număr mare de

obiective turistice şi organizează activităţi culturale şi religioase menite să atragă publicul

interesat din întreaga zonă.

În acest sens enumerăm:

- Lacul de acumulare Ianova;

- Conacul Ambrozie Remetea Mare – monument istoric;

- Faleza Bega – agrement, distracţie, odihnă;

- Pescuit sportiv Ianova;

- Agrement şi odihnă în pădurile Ianova;

- Ruga în localităţile : Ianova( Prima vineri după Paşti) şi Remetea Mare( 15 august –

Adormirea Maicii Domnului);

- Festivalul Internaţional de Folclor” Busuiocul Remeţean” – luna septembrie.

Aşezarea geografică a localităţii Remetea Mare [Google Maps 2012]

17

Aşezarea geografică a localiţii Ianova [Google Maps 2012]

DATE DEMOGRAFICE

Cadrul natural favorabil de pe actualul teritoriu al comunei Remetea Mare a permis

aşezarea populaţiei încă din cele mai vechi timpuri.

În urma recensământului populaţiei din anul 2002, au rezultat următoarele date statistice:

populaţia totală a comunei a fost de 3521 persoane, din care 3263 români, 122 maghiari,

16 germani, 86 romi, 16 ucrainieni şi 18 alţii. În anul 2002 densitatea populaţiei la nivelul

comunei era de 28,0 locuitori/km2. Datele prezentate se referă la comuna Remetea Mare

având în componenţă localităţile Remetea Mare, Bazoşu Nou, Bucovăţ şi Ianova.

Clădirile din comună, conform acestui recensământ, au fost în număr de 1314, din care :

la Remetea Mare - 462, la Bazoşu Nou - 78, la Bucovăţ - 383 şi de 391 la Ianova.

Numărul gospodăriilor a fost de 1097. S-au înregistrat aproape 125 clădiri nelocuite. S-au

înregistrat 150 clădiri cu instalaţii de apă potabilă în interior şi 85 clădiri cu baie.

Recensământul general agricol a avut loc între 1 decembrie 2002 şi 31 ianuarie 2003,

înregistrându-se 10.541 ha. reprezentând suprafaţa totală a comunei, din care 8.897 ha.

teren agricol, 7.373 ha.arabil, 1307 ha.păşuni, 200 ha fâneaţă, 271ha. pădure, 240 ha

ape, 277 ha curţi+construcţii şi 644 ha. alte terenuri neagricole.

18

Drumurile, podurile şi străzile din comună totalizează 212 ha.

Proprietatea privată asupra pământului este de 9.473 ha.din care: 7.064 ha proprietate

privata a persoanelor fizice, 798 ha proprietatea privata a persoanelor juridice, 27 ha

proprietatea statului si 1784 ha proprietatea unitatii administrativ-teritoriale .

Cele mai recente date statistice le avem în urma recensământului populaţiei şi clădirilor

efectuat în anul 2011, după cum urmează:

Populaţia totală a comunei a fost de 2039 persoane, din care 1221 persoane în

localitatea Remetea Mare şi de 818 persoane în localitatea Ianova.

Numărul clădirilor a fost de 990 din care în Remetea Mare - 545 şi de 445 în

Ianova. Numărul gospodăriilor din comună este de 742, din care: 445 în Remetea

Mare şi de 297 în Ianova.

Din datele statistice locale, în anul 2012 comuna Remetea Mare avea o populaţie totală

de 2174 de locuitori , cu un număr de 839 gospodarii şi un număr de 1100 locuinţe, 2

grădiniţe şi 2 şcoli gimnaziale.

Evoluţia demografică a comunei Remetea Mare într-un deceniu (2002-2012)

CĂILE DE COMUNICAŢIE

Comuna Remetea Mare are legatură rutieră cu Timişoara prin DN 6 şi acces la reţeaua

de cale ferată pe ruta RO 10 Timişoara - Bucureşti, având o staţie CFR în localitatea

Remetea Mare . De asemenea comuna Remetea Mare are legături rutiere cu comuna

Ghiroda prin DN 6 , prin DJ 1265 cu comuna Bucovăţ, prin DC 394 cu comuna Pişchia,

prin DC 627 cu comuna Giarmata, iar cu oraşul Recaş prin DN 6 . Legătura între

localitatea Remetea Mare cu localitatea aparţinătoare Ianova se face prin DC 62 care are

o lungime de 7 km. .

0

500

1000

1500

2000

2500

3000

3500

4000

2002 2012Perioada

Nr.

lo

cu

ito

ri

Populatia

Gospodarii

Cladiri

19

Căi de comunicaţii – Sursa: Google Maps

Până în anul 2008, în comuna Remetea Mare doar 3 străzi au fost asfaltate şi anume: 2

pe Remetea Mare si 1 pe Ianova . Începând cu anul 2009, primarul comunei a demarat o

amplă campanie de modernizare a drumurilor din intravilan, ajungându-se în prezent ca,

în localitatea Remetea Mare, dintr-un număr total de 8 străzi, 2 să fie asfaltate, iar în

localitatea Ianova, dintr-un număr de 47 străzi, o stradă este asfaltată. Pe total comună

sunt 55 străzi, din care asfaltate 3 străzi şi neasfaltate, dar pietruite 52 străzi. A fost

asfaltată şi şoseaua de legătură între Remetea Mare şi Ianova, în lungime de 7 km.

20

0

5000

10000

15000

20000

25000

Remetea Mare Ianova Total comuna

Remetea Mare

Drumuri asfaltate

Strazi neasfaltate

Total lungime strazi

Situaţia străzilor în comuna Remetea Mare, anul 2012

Conform graficului prezentat mai sus, în comuna Remetea Mare lungimea totală a

străzilor este de 22.900 m., din care în localitatea Remetea Mare 10.500 m., iar în

localitatea Ianova 12.400 m. Din totalul lungimii străzilor, 3.500m. reprezintă străzi

asfaltate, adică 15.28% ( 2.300 m. în Remetea Mare sau 21,90 % din lungimea străzilor

din localitate şi 1.200m în localitatea Ianova sau 9,7 % din lungimea străzilor).

DEZVOLTAREA ŞI PLANIFICAREA URBANĂ

Conform datelor statistice locale din anul 2013, situaţia terenurilor din comuna Remetea

Mare se prezintă astfel:

- Suprafaţa terenuri extravilan: 4770 ha, din care 3928 ha terenuri arabile, 633 ha

păşuni, 192ha finete, 2ha vii, 15ha livezi şi 271 ha păduri şi alte terenuri cu vegetaţie

forestieră.

- Suprafaţa terenuri intravilan: - 369 ha, din care 193 ha pe Remetea Mare şi 176 ha pe

Ianova.

- Situaţia pe proprietăţi: 1163 proprietari din care 1.158 persoane fizice şi 5 persoane

juridice.

Suprafaţa totală a teritoriului administrativ a comunei Remetea Mare este de 5.139 ha

Strategia de dezvoltare locală la nivelul comunei a fost întocmită în anul 2007 pentru

perioada 2008-2013, pentru o perioadă de 7 ani, şi urmăreşte dezvoltarea durabilă prin

valorificarea potenţialului local, fiind un instrument de planificare a obiectivelor care

reflectă nevoile actuale ale comunităţii şi atingerea acestora în viitor.

La întocmirea strategiei de dezvoltare locală a comunei Remetea Mare s-au avut în

vedere cele şase domenii prioritare, care sunt cuprinse în priorităţile operaţionale ale

Planului Naţional de Dezvoltare 2007-2013, împărţite fiecare în categorii după cum

urmează:

21

Domenii Categorii

1. Agricultură, silvicultură şi dezvoltare

rurală

Agricultura

Producţia vegetală

Pomicultura

Zootehnia

Viticultura

2. Infrastructură şi Mediu

Infrastructura de transport

Infrastructura de utilităţi

Sanatate

Mediu

3. Economic

Economic

Comerţ şi servicii

Servicii publice

4. Turism Turism

5. Educaţie şi cultură Învăţământ

Cultura

6. Resurse Umane

Populaţia

Piaţa muncii

Servicii sociale

Principalele obiective ale dezvoltării durabile ale comunei Remetea Mare constau în: 1. dezvoltarea infrastructurii de bază a comunei; 2. protecţia mediului; 3. întărirea coeziunii sociale şi reducerea sărăciei; 4. regenerarea rurală, pornindu-se de la următoarele premise:

îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă ale populaţiei comunei;

ridicarea standardului calitativ al designului comunei, al construcţiilor, serviciilor şi al imaginii în general;

oferirea de oportunităţi pentru intervenţia sectorului privat în operaţiunile comunei, fie sub forma investiţiilor directe în proiecte izolate, fie sub forma parteneriatelor sau consultărilor permanente între parteneri;

adaptarea la schimbările care au loc în comună. La ora actuală este în curs de elaborare Strategia de dezvoltare locală 2014-2020, care

include şi un capitol specific referitor la Protecţia mediului şi eficienţa energetică. În cadrul

acestui capitol sunt cuprinse şi câteva măsuri din Planul de Acţiune Pentru Energii

Durabile şi anume:

Modernizarea sistemului de iluminat public prin aducerea acestuia la un înalt

standard de calitate

Modernizarea energetică a clădirilor administrative şi acordarea de facilităţi

cetăţenilor şi agenţilor economici pentru reabilitarea clădirilor rezidenţiale;

22

Împunerea unor standarde locale de calitate în domeniul noilor construcţii;

Modernizarea în totalitate a străzilor din comună prin asfaltarea acestora;

Înnoirea parcului auto al administraţiei publice locale cu autovehicule mai puţin

poluante;

Introducerea canalizării în cele doua localităţi ale comunei – Remetea Mare şi

Ianova;

Noi foraje şi introducerea apei curente în localitatea Ianova;

Introducerea gazului metan în localitatea Ianova ;

Organizarea de campanii de educare şi conştientizare adresate în mod direct

cetăţenilor şi agenţilor ecomomici pentru înţelegerea beneficiilor utilizării eficiente

a energiei şi a principiilor dezvoltării durabile.

PLANUL URBANISTIC

Planul urbanistic general al Comunei Remetea Mare a fost elaborat în anul 2007, a fost

aprobat prin Hotarârea Consiliului Local nr.16 din 20.03.2009 şi se referea doar la

localităţile Remetea Mare şi Ianova. . La vremea respectivă, documentaţia se referea la

cele 2 localitati studiind o suprafaţă de 369 ha din care 60 % reprezenta zona de

locuinţe şi funcţiuni complementare şi 40 % reprezenta zona centrală şi alte zone cu

funcţiuni complexe (hale depozitare, showroom, producţie nepoluantă).

În ciuda dezvolărilor ulterioare s-a putut constata că în cei aproape 6 ani de la întocmirea

primei strategii de dezvoltare urbană, gradul de dezvoltare nu a fost atins 100% în

niciuna din localităţi.

PUG localitatea Remetea Mare, anul 2009

23

PUG localitatea Ianova, anul 2009

Conform legislaţiei în vigoare, P.U.G.-ul comunei Remetea Mare este în curs de

elaborare, urmând ca la actualizarea lui, în anul 2015, aceste să includă toate studiile

urbanistice întocmite de persoane fizice sau juridice, elemente de eficienţă energetică,

precum şi planuri de amenajare a teritoriului întocmite de către Consiliul Judeţean Timiş.

Noile construcţii vor respecte normele europene în ceace priveşte eficienţa energetică şi

protecţia mediului.

Deşi realizarea prevederilor PUG-urilor sunt în mare măsură realizabile, în funcţie de

dezvoltarea economică a comunei, în mod etapizat comuna doreşte realizarea

infrastructurii edilitare în toată comuna prin finalizarea extinderilor de reţele apă – canal,

precum şi asfaltarea străzilor existente şi amenajarea zonelor verzi, astfel încât să se

atingă nişte parametrii de confort ambiental conform normativelor europene în domeniu.

24

PUG Caracter Director REMETEA MARE – Consiliul Judeţean TIMIŞ

STRUCTURA AUTORITĂŢII PUBLICE LOCALE

Primăria Comunei Remetea Mare este condusă de aparatul de specialitate al Primarului,

Domnul Ilie GOLUBOV

Organigrama Comunei Remetea Mare cuprinde următoarele compartimente de

specialitate:

- Compartimentul Financiar – Contabil, Impozite şi Taxe;

- Compartimentul Agricol;

- Compartimentul Cultură;

- Compartimentul Stare Civilă şi Asistenţă Socială;

- Compartimentul Urbanism şi Amenajarea Teritoriului;

- Compartimentul Juridic;

- Compartimentul administrativ.

Structura Organigramei şi a Statului de Funcţii a fost aprobată prin Hotărârea Consiliului

Local nr. 10 din anul 2012, având în componenţă 6 funcţii publice din care 1 de

conducere şi 5 de execuţie. Funcţiile contractuale de conducere sunt în număr de 0, iar

cele de execuţie 5. Numărul total de funcţii de demnitate publică - 2, iar numărul total de

funcţii în instituţie este de 13. .

25

STRUCTURA CONSILIULUI LOCAL REMETEA MARE

Structura Consililui Local Al Comunei Remetea Mare este următoarea:

Nr. crt.

Numele şi prenumele Apartenenţa politică

1. DRĂGHIA Emilian PSD

2. ŞERBAN Liviu Samoilă PC

3. CIOPLEA Adrian PSD

4. LĂPUŞE Emilia PSD

5. POPESCU Adina Maria PNL

6. STAN Paul PSD

7. BOŞOVSCHI Vasile PSD

8. RAŢCU Simona Daniela Uniunea pentru Timiş

9. CISMARU Ştefan Uniunea pentru Timiş

10. MIHAI Petre UNPR

11. MANE Alexandru PDL

3. VIZIUNEA LOCALĂ

VIZIUNEA administraţiei publice a Comunei Remetea Mare are drept scop

“Dezvoltarea durabilă a Comunei Remetea Mare, astfel încât să se asigure

tranziţia către următorul deceniu cu emisii de carbon reduse cu 20%, exemplu

pentru comunităţile mai mici din vestul României şi Euroregiune”.

Această viziune, din perspective Planului de Acţiune pentru Energia Durabilă

devine o MISIUNE, care presupune o abordare multisectorială, orientată spre

eficienţă energetică la nivelul comunei, în sectoarele de activitate în care

autoritatea public locală are autoritate sau influenţă, cât şi utilizarea surselor de

energie regenerabilă disponibile la nivel local.

OBIECTIVELE STRATEGICE ALE AUTORITĂŢII PUBLICE LOCALE REMETEA

MARE SUNT:

Dezvoltarea unei strategii locale care să promoveze măsuri de reducere a

emisiilor de GES printr-o planificare la nivel de sector, care să conducă la reducerea

emisiilor, pregătirea profesională în domeniu şi promovarea şi finanţarea unor

proiecte în domeniul energiei durabile;

Îmbunătăţirea performanţei energetice a clădirilor publice şi din sectorul terţiar

şi rezidenţial şi utilizarea energiei din surse regenerabile;

26

Transport public şi privat durabil;

Promovarea mobilităţii şi încurajarea transportului nemotorizat;

Creşterea suprafeţelor de spaţii verzi;

Management durabil al deşeurilor pe raza Comunei Remetea Mare;

Adaptarea la efectele schimbările climatice la nivelul Comunei Remetea Mare;

Programe de educare şi constientizare a populaţiei în spiritul dezvoltării

sustenabile;

Industrie cu emisii reduse de gaze cu efect de seră la teritoriul administrativ al

Comunei Remetea Mare;

Agricultură ecologică în Comuna Remetea Mare;

Intenţia autorităţii locale vizează următoarele OBIECTIVE SPECIFICE:

Eficienţa energetică în clădirile public şi private prin încurajarea dezvoltării de

proiecte ce vizează casele „verzi” pasive şi/sau active;

Încurajarea consumatorilor pentru achiziţionarea de echipamente electrice şi

electrocasnice cu eficienţă energetică crescută;

Generarea de energie din surse cu emisii de carbon scăzute;

Utilizarea surselor de energie regenerabilă şi asigurarea utilizării energiei în

proporţie crescândă din astfel de surse;

Susţinerea sectorului rezidenţial prin diseminarea informaţiilor, metodelor,

tehnologiilor disponibile pe piaţă, a celor mai bune practici, în vederea implementării

de investiţii în domeniul eficienţei energetice şi utilizării surselor de energie

regenerabilă, inclusiv asupra oportunităţilor de finanţare a proiectelor în sectorul

rezidenţial;

Asigurarea unui cadrul reglementativ local în vederea încurajării iniţiativelor de

eficienţă energetică;

Planificare şi dezvoltare urbană sustenabilă;

Încurajarea achiziţiilor publice verzi cu analizarea ciclului de viaţă al produsului;

Prevenirea producerii deşeurilor şi reducerea cantităţilor de deşeuri organice

depozitate - minimizare, reducere, reutilizara şi reciclare;

Creşterea gradului de conştientizare şi resposabilizare a cetăţenilor,

reprezentanţilor companiilor şi industriei cu privire la respectarea legislaţiei de mediu;

Stimularea generării de noi locuri de muncă „verzi”, sprijinirea investiţiilor,

industriei şi serviciilor cu emisii reduse de carbon sau care utilizează tehnologie

avansate, cu emisii reduse;

Implementarea de măsuri pentru mobilitatea urbană;

Realizarea unui parteneriat cu părţile interesate şi societatea civilă, în vederea

tranziţiei către o economie, industrie şi un mod de locuire cu emisii cât mai reduse şi

derularea în comun a unor campanii;

Educaţia ecologică a tinerei generaţii;

Pregătirea pentru efectele schimbărilor climatice;

27

Asigurarea alocării resurselor financiare, materiale şi umane pentru

îndeplinirea acţiunilor prioritare de eficienţă energetică;

Monitorizarea şi controlul implementării acţiunilor vizate de eficientizare

energetică;

3.1. VIZIUNEA ASUPRA SCHIMBĂRILOR CLIMATICE

Încălzirea globală este un fenomen cu caracter global, acceptat în unanimitate de

comunitatea ştiinţifică internaţională, fiind analizat pe parcursul unor lungi perioade,

rezultatele şi datele astfel colectate constituind un suport în punerea în evidenţă a

fenomenului schimbărilor climatice. Modelelor climatice globale au făcut posibilă

punerea în evidenţă a faptului că principalii factori determinanţi ai acestui fenomen sunt

atât cei naturali (variaţii ale radiaţiei solare, activitatea vulcanică) cât şi cei antropogeni

(datoraţi activităţilor umane).

Explicaţia schimbărilor observate în ceea ce priveşte temperatura medie globală în

ultimii 150 de ani este pusă pe seama efectului cumulat al celor doi factori: naturali şi

antropogeni. Rezultatul constă în creşterea concentraţiei gazelor cu efect de seră în

atmosferă, în mod special a dioxidului de carbon, cauza principală a încălzirii pronunţate

din ultimii 50 de ani ai secolului XX, cu 0,13ºC, de aproximativ 2 ori valoarea din ultimii

100 de ani, aşa cum este prezentat în AR4 al IPCC (http://www.ipcc.ch).

„Temperatura medie globală a aerului a crescut cu aproximativ 0,74ºC în ultimii 100 de

ani (1906 -2005) comparativ cu 0.6ºC în perioada 1901-2000. 11 din ultimii 12 ani au

fost cei mai calzi din şirul de date înregistrate după anul 1850”.1

Clima Europei s-a încălzit cu aproximativ un grad C în ultimii 100 ani, fiind mai ridicată

decât media globală, iar cantităţile de precipitaţii au crescut considerabil în partea de

nord a Europei, în detrimentul zonei de sud a continentului, unde perioadele de secetă

au devenit din ce în ce mai frecvente.

La nivelul continentului, dar şi a ţării şi regiunii noastre, s-au înregistrat temperaturi

extreme, manifestate prin valuri de caniculă (exemplu, vara anilor 2003 şi 2007). Aceste

valuri de caniculă conexate cu creşterea incidenţei a unor fenomene meteorologice

extreme au condus la concluzia prezenţei fără de tăgadă că, acestea sunt o consecinţă

a efectelor schimbărilor climatice. Analizele statistice, realizate de specialişti au arătat

faptul că riscul apariţiei unor astfel de fenomene meteorologice extreme, periculoase

este din ce în ce mai crescută, fiind datorate efectelor schimbărilor climatice.

Scenariile climatice realizate cu diferite modele climatice globale au realizat o prognoză,

care indică o creştere a temperaturii medii globale pană la sfârşitul secolului XXI (2090-

1 Ghidul privind adaptarea la efectele schimbărilor climatice (GASC) aprobat prin Ordinul Ministrului

nr.1170/29.09.2008, pag.5

28

2099) faţă de perioada 1980-1990 între 1.8oC şi 4.0oC, în funcţie de scenariul privind

emisiile de gaze cu efect de seră considerat.

Sistemului climatic manifestă o inerţie specifică, astfel încălzirea globală va continua să

evolueze chiar dacă se aplică la nivel global măsuri de reducere a emisiilor, însă

creşterea temperaturii va fi influenţată în mod esenţial de nivelul de reducere aplicat.

Perioada următoare este foarte probabil ca precipitaţiile să devină mai abundente la

latitudini înalte şi ca acestea să se diminueze în cea mai mare parte a regiunilor

subtropicale. Configuraţia acestor schimbări este similară cu cea observată în cursul

secolului XX. Este “foarte probabil” ca tendinţa de creştere a valorilor temperaturilor

maxime extreme şi de creştere a frecvenţei valurilor de căldură să continue.2

Clima României este influenţată de poziţia pe glob (străbătută de paralela de 45° lat.N),

precum şi de poziţia sa geografică pe continent. Aceste particularităţi conferă climei din

România un caracter temperat continental.

În ceea ce priveşte temperatura aerului, comparativ cu creşterea temperaturii medii

anuale globale de 0,60C pentru perioada anilor 1901-2000, în România, media anuală a

înregistrat o creştere de doar 0,30C. Pentru perioada anilor 1901-2006 creşterea a fost

de 0,50C faţă de 0,740C la nivel global (1906-2005).

BUCURESTI

BRASOV

CONSTANTA

SULINA

CALARASI

IASI

BISTRITA

OCNA SUGATAG

BAIA MARE

SIBIU

DROBETA

TURNU SEVERIN

TIMISOARA

ROMAN

TARGU JIU

M O L D A V I A N R E P U B L I C

Fig. 1 Tendinţa temperaturii medii anuale în România (°C) pe perioada 1901-2000 Sursa: Ghidul privind adaptarea la efectele schimbărilor climatice (GASC)

Din punct de vedere pluviometric, pe perioada 1901-2000, la cele 14 staţii cu şiruri lungi

de observaţie, s-a evidenţiat o tendinţă generală de scădere a cantităţilor anuale de

precipitaţii. De asemenea datele au relevat o intensificare a fenomenului de secetă în

29

sudul ţării după anul 1960. În concordanţă cu acest rezultat s-a identificat o creştere a

duratei maxime a intervalelor fără precipitaţii în sud-vest (iarna) şi vest (vara). Pe lângă

fenomenele de aridizare a zonei de sud a ţării, în anumite regiuni s-a înregistrat în

perioada 1946-1999 o creştere a frecvenţei anuale a zilelor foarte ploioase (cele mai

mari 12% cantităţi zilnice) şi extrem de ploioase (cele mai mari 4% cantităţi zilnice). De

asemenea, în perioada 2000-2007, la nivelul ţării s-au înregistrat două evenimente

pluviometrice extreme opuse (seceta din anii 2000 şi 2007 şi inundaţiile din 2005). În

anul 2007 a fost înregistrat un eveniment termic extrem, iarna 2006-2007 fiind de

asemenea neobişnuit de caldă (cea mai caldă iarnă de când există măsurători

observaţionale în România (fig.2), când, abateri pronunţate ale temperaturii

maxime/minime faţă de regimul mediu multianual au persistat pe perioade lungi de timp.

Fig.2 Media pe ţară a temperaturii din timpul iernii (14 staţii) pe perioada 1901-2007

Sursa: Ghidul privind adaptarea la efectele schimbărilor climatice (GASC)

Toate aceste rezultate confirmă una dintre concluziile AR4 al IPCC, conform căreia s-a

evidenţiat o creştere a frecvenţei şi intensităţii fenomenelor meteorologice extreme ca

urmare a intensificării fenomenului de încălzire globală.

Analiza altor fenomene, cum ar fi cele din sezonul rece, relevă faptul că asistăm la o

creştere semnificativă a frecvenţei anuale a zilelor cu brumă, scădere a numărului de

zile cu strat de zăpadă a avut, şi o tendinţa de încălzire din timpul iernii. Toate aceste

fenomene au repercusiuni semnificative asupra agriculturii, economiei şi nu în ultimul

rând asupra stării de sănătate a populaţiei.

Schimbările în regimul climatic din România se încadrează în contextul global, acela de

creştere a temperaturii în timpul verii. După estimările prezentate în AR4 al IPCC, în

România se aşteaptă o creştere a temperaturii medii anuale faţă de perioada 1980-

1990, după cum urmează:

între 0,5°C şi 1,5°C pentru perioada 2020-2029;

între 2,0°C şi 5,0°C pentru 2090-2099, în funcţie de scenariu (ex. între 2,0°C şi

2,5°C în cazul scenariului care prevede cea mai scăzută creştere a temperaturii medii

globale şi între 4.0°C şi 5.0°C în cazul scenariului cu cea mai pronunţată creştere a

temperaturii).3

30

Din punct de vedere pluviometric, modelele climatice prognozează pentru perioada

2090-2099 secete pronunţate în timpul verii în zona României, în special în sud şi sud-

est.

Clima este o sinteză a vremii pe o perioadă mare de timp şi pentru un anumit spaţiu

geografic şi poate fi definitǎ prin distribuţii ale probabilităţilor asociate fenomenelor de

vreme specifice acelui spaţiu geografic. Calcularea probabilităţii de apariţie a unor valori

ai parametrilor ce descriu fenomenele meteorologice, şi realizarea unor statistici, se face

pe baza unor şiruri de observaţii cât mai îndelungate şi de o perioadă de referinţǎ.

Organizaţia Mondialǎ a Meteorologiei recomandǎ calcularea normalelor climatice pe

intervalul de referinţǎ 1961-1990, însă în practicǎ sunt folosite şi alte intervale. Stabilirea

perioadei de 30 de ani ca perioadă climatică de referinţǎ este în mare măsură

convenţională, dar adoptarea ei a ţinut cont de faptul că mediile lunare, calculate pentru

variabilele meteorologice pe aceasta perioadă, au o stabilitate suficientă, inclusiv în

cazul zonelor temperate.

Studiile cercetǎtorilor români au contribuit la rafinarea unor metodologii de proiecţie

regionalǎ a semnalului încǎlzirii globale. Au fost folosite metode de modelare statisticǎ

aplicate rezultatelor modelelor climatice globale dar şi realizarea de experimente

numerice cu modele climatice regionale şi analiza rezultatelor acestora împreunǎ cu

datele observate pentru a evidenţia mecanisme prin care factorii locali contribuie la

modificările climatice.

Raportarea la normalele standard a valorilor diverşilor parametri meteorologici pune în

evidenţă variabilitatea climaticǎ prin fluctuaţiile acestora situate de-o parte sau alta a

mediilor calculate pe perioada de referinţǎ. Cauzele variabilităţii climatice sunt multiple,

dar în esenţă ele sunt legate de o distribuţie neuniformǎ a energiei atât la scară mare

cât şi la scară regionalǎ şi localǎ.

Ciclul sezonier al temperaturilor corespunzǎtoare intervalelor 1961-

1990 (albastru), 2001-2030 (roşu), 2031-2060 (portocaliu) şi 2061-

2090 (verde) în cazul mediei pentru teritoriul României (în ºC),

Sursa: Administraţia Naţională de Meteorologie

31

Ciclul sezonier al precipitaţiilor pentru corespunzǎtoare intervalelor 1961-1990 (albastru), 2001-2030 (roşu), 2031-2060 (portocaliu) şi 2061-2090 (verde) în cazul mediei lunare, mediatǎ pentru teritoriul României, a ratei zilnice a cantitatii de precipitatii (în mm), Sursa: Administraţia Naţională de Meteorologie

Schimbarea în cantitatea anualǎ de precipitaţii estimatǎ pentru 2001-2030 (în %) (interval de referinta – 1961-1990). S-au folosit rezultatele unui ansamblu de 11 experimente climatice cu modele regionale realizate in proiectul FP6 ENSEMBLE Sursa: Administraţia Naţională de Meteorologie

32

3.2. Viziunea asupra dezvoltării sustenabile

Planul de Acţiune privind Energia Durabilă a Comunei Remetea Mare îşi propune o

viziune focalizată pe atingerea unor obiective pe termen lung, care transced actualele

orizonturi şi cicluri electorale, fiind în perfectă consonanţă cu criteriile şi principiile de

sustenabilitate stipulate de Directivele Europene, Strategiile şi Planurile de dezvoltare

sustenabilă a României şi tendinţelor care se conturează la nivel mondial.

Aceast plan are menirea de a orienta şi promova o viziune realistă şi responsabilă

asupra perspectivelor de dezvoltare în plan local:

O strategie locală de dezvoltare durabilă care stabileşte obiectivele pe termen

mediu şi lung;

Un Plan de acţiune cu priorităţi şi paşi de urmat pe termen scurt şi mediu

pentru îndeplinirea obiectivelor strategiei, conţinând o evaluare a costurilor,

identificarea surselor de finanţare şi a modalităţilor de accesare a acestora;

Un portofoliu de proiecte considerate de întreaga comunitate drept priorităţi

pentru asigurarea dezvoltării durabile a Comunei Remetea Mare, a Zonei

Metropolitane Timişoara şi a Judeţului Timiş;

4. PLANUL DE ACŢIUNE PENTRU ENERGII DURABILE

Planul de Acţiune pentru Energia Durabilă este documentul de planificare strategică

care indică modul în care Comuna Remetea Mare, în calitate de semnatară a

Convenţiei Primarilor îşi va respecta angajamentul asumat, până în anul 2020 şi

dincolo de anul 2020, până în anul 2030.

PAED cuprinde astfel o serie de măsuri concrete de reducere a emisiilor de CO2 pe

teritoriul administrativ al Comunei Remetea Mare, calendarul şi responsabilităţile de

aducere la îndeplinire, bazate pe Inventarul de Referinţă al Emisiilor elaborat.

4.1. Scopul dezvoltării Planului de Acţiune pentru Energia Durabilă

Comuna Remetea Mare a beneficiat în ultimii ani de rezultate în implementarea unor

proiecte de modernizare, reabilitare şi extindere reţele. Şi în prezent sunt în derulare

proiecte, altele sunt în curs de pregătire ori preconizate. Oportunităţile de asumare a

unui plan de reducere a emisiilor pe teritoriul administrativ al Comunei Remetea

Mare există în fiecare din proiectele iniţiate şi dezvoltate la nivelul comunei Remetea

Mare. Considerăm că, oportunităţile legate de luarea în considerare a aspectelor

legate de eficienţa energetică, utilizarea surselor de energie din surse regenerabile şi

reducerea emisiilor de GES nu trebuiesc neglijate.

Dezvoltarea PAED pentru Comuna Remetea Mare, este considerată esenţială,

având menirea de a constitui un document cheie în dezvoltarea sustenabilă a

comunei şi atingerea ţintei de reducere a emisiilor de CO2.

33

4.2. Obiectivul Planului de Acţiune pentru Energia Durabilă

Planul de Acţiune pentru Energia Durabilă, va implica atât sectorul public cu

vizare a măsurilor menite să reducă emisiile de CO2 care cad în competenţa

autorităţii locale cât şi cel privat, prin măsuri de reducere a consumului de energie

de către consumatorii finali. Aceste măsuri vizează teritoriul administrativ al

Comunei Remetea Mare. Planul de Acţiune privind Energia Durabilă va acoperi

domenii ca: energia, clădirile şi echipamentele municipale, planificarea urbană,

managementul deşeurilor, transporturile şi mobilitatea, achiziţiile publice,

educaţia, spaţiile verzi şi mediul urban, precum şi întreaga comunitate a urbei şi

locuitorii ei.

Comuna Remetea Mare are astfel posibilitatea să stabilească şi ţinta de

reducere a emisiilor de CO2 , în sensul stabilirii unei ţinte de „reducere absolută”

sau „reducere per cap de locuitor”.

PAED va reprezenta un important instrument pentru administraţia publică locală,

stabilind măsurile şi acţiunile la nivelul fiecărui sector, cu stabilirea de termene

clare de implementare, definirea măsurilor şi setarea priorităţilor ţinând cont de

criteriile economice, de protecţia mediului, tehnice şi organizatorice, astfel încât

să se poată cuantifica exact importanţa, aplicabilitatea pe termen scurt (1-3 ani),

mediu (3-7 ani) şi lung (7-17 ani) cu beneficiile aduse din punct de vedere al

mediului prin aportul în reducerea cantităţii de CO2 la nivel de sector şi mai apoi

la nivel de municipalitate (ca ţintă globală).

La stabilirea măsurilor şi acţiunilor în vederea atingerii obiectivelor globale

de scădere a cantităţii de CO2 la nivel local, s-a ţinut cont de priorităţile astfel

stabilite, prin alocarea unui termen rezonabil de implementare, corelate cu

situaţia economică actuală şi nu va contura sarcini excesive autorităţii locale.

Aceste măsuri sunt în perfectă corelaţie cu prevederile Pachetului legislativ

„Energie – Schimbări Climatice” care prevede :

— reducerea, până în anul 2020, cu cel puţin 20% a emisiilor de gaze cu efect de

seră (GES);

— creşterea, în acelaşi interval de timp, cu 20% a ponderii energiilor regenerabile

în totalul consumului energetic;

— creşterea eficienţei energetice cu 20%.

Numeroase din posibilităţile disponibile de reducere a cantităţii de CO2 sunt de

fapt oportunităţi de zi cu zi, care pot genera beneficii sociale şi de mediu multiple.

În general aceste măsuri vizează fiecare cetăţean în parte, de la elevi la

adolescenţi şi adulţi. Măsurile simple, care pot începe cu educaţia ecologică la

nivelul unităţilor şcolare şi la autoeducaţia pentru segmentul adult, generează

implicit reduceri ale consumurilor la nivel de familie, gospodărie, instituţie,

companie şi în final la scăderea cantităţii CO2 la nivelul localităţii, unele măsuri

neavând nevoie de alocări financiare.

34

Cele mai multe soluţii de reducere a cantităţii de CO2 pe teritoriul administrativ al

localităţii vizează:

- folosirea cu eficienţă maximă a resurselor energetice şi a energiei de orice fel;

- promovarea utilizării energiei din surse regenerabile;

- asigurarea mobilităţii în localitate şi a conexiunii cu localităţile din zonă şi cu

Municipiul Timişoara;

- reducerea emisiilor de dioxid de carbon generate de autoturismele vechi şi

promovarea achiziţionării unor autovehicule cu consum redus de combustibil;

- îmbunătăţirea tehnologiilor utilizate/adoptarea de tehnologii „verzi”, nepoluante;;

- achiziţii verzi (Green Public Procurement);

- amenajare şi îmbunătăţirea spaţiilor verzi;

- management al deşeurilor durabil;

- reducerea consumului de apă pentru uz casnic şi instituţional;

- creşterea gradului de conştientizare a populaţiei privind schimbările climatice,

asupra măsurilor de combatere şi adaptare la efectele acestora;

- accesarea de fonduri pentru mediu, prin diversele instrumente de finanţare

disponibile la nivel naţional, fonduri ale Uniunii Europene, în special pentru proiecte

care vizează domeniul eficienţei energetice, producerii şi utilizării energiei din surse

regenerabile, transportului durabil şi mobilitate;

Beneficiile dezvoltării şi implementării Planului de Acţiune pentru Energia Durabilă

sunt multiple. Pentru că este un document strategic, toate acţiunile şi măsurile sale

converg către o reducere a emisiilor de CO2, la o dezvoltare durabilă a localităţii, cu

beneficiile de mediu, sociale şi economice corespunzătoare.

4.3. Implicarea comunităţii

Implicarea comunităţii este esenţială în dezvoltarea şi implementarea unor programe

şi planuri locale. Planul de Acţiune pentru Energia Durabilă a Comunei Remetea

Mare a fost dezvoltat în strânsă legătură cu comunitatea locală. Forumurile locale

pentru energie, grupurile de lucru şi dezbaterile publice, au constituit o excelentă

oportunitate de implicare a comunităţii în programele de interes public local.

Susţinerea comunităţii, a actorilor locali şi a tuturor părţilor interesate este indisolubil

legată de implementarea cu succes al Planului de Acţiune pentru Energia Durabilă a

Comunei Remetea Mare.

În vederea asigurării transparenţei actului decizional, sunt folosite mijloace de

informare/comunicare şi consultare a populaţiei.

Informarea societăţii civile se realizează atât prin modalităţi de comunicare directă,

cât şi prin instrumente de comunicare mediată.

Pe parcursul elaborării PAED au fost organizate întâlniri publice în cadrul primăriei la

care au participat reprezentanţi din domeniul social, protecţia mediului, mediul de

afaceri, social, cultural, etc. Unele dintre aceste întâlniri au avut rol de consultare. În

cadrul lor, cei interesaţi şi-au putut exprima părerea, de a formula sugestii privind

35

identificarea priorităţilor de dezvoltare durabilă a Comunei Remetea Mare pe termen

mediu şi lung.

Comunicarea mediată s-a realizat prin promovarea activităţilor din etapele

premergătoare şi de elaborare a Planului de Acţiune pentru Energia Durabilă:

organizarea de conferinţe de presă, comunicate de presă, anunţuri şi informări.

Identificarea principalelor probleme, nevoi şi oportunităţi de la nivelul Comunei

Remetea Mare s-a realizat printr-o consultare prealabilă, prin dezbatere publică,

organizată în data de 15.07.2013.

Pentru informare şi promovare viitoare a măsurilor şi acţiunilor incluse în PAED

se vor folosi diverse intrumente de comunicare:

emiterea de comunicate de presă, anunţuri privind lansarea şi derularea

proiectelor;

emiterea la finalizarea acţiunilor a unor informări asupra rezultatelor

implementării, după evaluarea minuţioasă a acestora;

organizarea de conferinţe de presă;

interviuri şi emisiuni în mass-media locală (radio, televiziune);

articole referitoare la PAED Remetea Mare în presa scrisă;

În acest mod, prin participarea directă a locuitorilor Comunei Remetea Mare la

procesul de elaborare şi implementare a Planului de Acţiune pentru Energia Durabilă,

prin informarea şi consultarea continuă a acestora, cetăţenii vor fi angajaţi direct în

procesul de shimbare, vor accepta costurile acestei schimbări, iar coeziunea socială

astfel creată va asigura succesul implementării.

Forum local pentru energie şi grupul de lucru în cadrul Proiectului CONURBANT

36

37

INVENTARUL DE REFERINŢĂ AL EMISIILOR

Orice autoritate publică locală ar trebui să

adopte metodologii riguroase de

management al Inventarului de emisii de

GES, pornind de la analiza iniţială a

emisiilor de gaze cu efect de seră (GES),

elaborând Planul de Acţiune privind

Energiile Durabile - strategia de dezvoltare

şi de implementare a măsurilor de reducere

a emisiilor şi încheind cu stabilirea

metodelor de monitorizare şi raportare.

Inventarul de emisii de GES trebuie să

cuprindă două componente majore: emisiile

rezultate din activitatea operaţională a

autorităţii publice locale şi emisiile produse

de comunitate, graniţa considerată pentru

acest demers fiind cea administrativ-

teritorială.

Analiza emisiilor la nivelul comunităţii

presupune existenţa unor provocări

semnificative.

Autorităţile publice locale sunt responsabile

pentru administraţia la nivel local şi, pentru

acest motiv, nu pot accesa sursele de

informaţii naţionale pentru pregătirea

Inventarelor Naţionale în scopul raportării acestora către UNFCCC. După înţelegerea

fenomenului schimbărilor climatice şi cauzelor acestuia, este necesară identificarea

activităţilor din responsabilitatea autorităţii publice locale şi comunităţii care constituie

surse ale emisiilor de gaze cu efect de seră.

Din experienţa acumulată în cadrul Proiectului CONURBANT, un pas esenţial în

constituie CREAREA UNEI STRUCTURI ADMINISTRATIVE, o echipă formate din

persoane competente, motivate, sub conducerea unei persoane din vârful

managementului organizaţiei care, să coordoneze, organizeze şi să motiveze

întreaga echipă şi să coaguleze grupul de părţi interesate.

În cadrul Primăriei Comunei Remetea Mare, numărul redus de personal a presupus

implicarea a cel puţin 5 angajaţi – funcţionari publici şi funcţii de demnitate publică.

Cunoştinţele acestora în domeniul administraţiei şi sesiunile de instruire centralizată

în cadrul Proiectului CONURBANT, forumurile pentru energie şi grupurile de lucru au

condus la înţelegerea paşillor care trebuiesc parcurşi, metodologia de lucru, actele şi

datele care trebuiesc analizate, extrase şi compilate pentru promovarea Planului de

Acţiune pentru Energia Durabilă.

38

În cadrul Primăriei Comunei Remetea Mare,

etapele parcurse în cadrul Proiectului

CONURBANT pentru dezvoltarea şi

implementarea Planului de Acţiune pentru

Energia Durabilă s-a realizat în 4 paşi,

urmând ca pasul 5 să îl constituie procesul

de implementare al PAED propriu – zis.

Etapele au fost parcurse pas cu pas. Echipa

Primăriei Comunei Remetea Mare,

constituită prin Dispoziţia Primarului, sub

coordonarea echipei de implementare a

Proiectului CONURBANT, a participat la

sesiuni de instruire şi formare la care s-au

prezentat în mod concret modul de

elaborare al unui inventar de emisii, entităţile

care deţin datele şi informaţiile şi modul de

colectare al acestora. S-au prezentat bunele

practici în domeniul eficienţei energetice,

utilizării surselor de energie regerabilă şi

modalităţile aflate la îndemâna primăriilor în

ceea ce priveşte reducerea consumurilor

energetice şi producerea de energie din

surse de energie regenerabilă.

Primăria Comunei Remetea Mare a fost

îndrumată în analiza amprentei de carbon, la

estimarea diferenţei dintre costuri şi

beneficiile stării actuale şi a scenariilor de

reducere a emisiilor de CO2, pentru a

identifica oportunităţile de îmbunătăţire a

managementului emisiilor şi de atenuare a

efectelor schimbărilor climatice.

Implicarea factorilor interesaţi a fost

esenţială pentru cunoaşterea de către

aceştia a tuturor aspectelor teoretice şi

practice. Comunicarea internă şi externă cu echipa Proiectului CONURBANT a fost

esenţială.

Stabilirea situaţiei în care se afla comuna Remetea Mare la momentul întocmirii

Inventarului de Referinţă al Emisiilor a constituit un punct crucial în cunoaşterea

exactă a statusului, al nivelurilor şi tendinţelor consumurilor şi formularea unor

obiective şi ţinte pe termen scurt şi mediu. S-au analizat cauzele generatoare de

emisii CO2 la nivel local, angajamentele în care comunitatea este deja angrenată,

39

tendinţele emisiilor şi impactul financiar al consumului de energie şi al emisiilor de

carbon, modalităţi de finanţare a proiectelor şi desigur, viziunea şi obiectivele

administraţiei publice locale pe termen lung.

Structura de colaborare între Conducerea Primăriei Comunei Remetea Mare, Echipa de Proiect CONURBANT din cadrul Primăriei Municipiului Timişoara, structura administrativă internă, actorii locali şi părţile interesate

S-au realizat la nivel local previziuni ale emisiilor, bazate pe tendinţele de dezvoltare,

situaţia demografică actuală, liniile directoare ale PUG şi ale planurilor de urbanism,

care susţin dezvoltarea locală.

Luând în considerare o serie de aspecte legate de aceste previziuni, în care

consumurile şi emisiile de CO2 aferente vor prezenta în viitor tendinţe ascendente,

prognozate la 2-3%/an, s-a procedat la estimarea aspectelor financiare pe care

PAED le-ar presupune, costurile de conformare şi beneficiul de imagine al comunei în

dezvoltarea unui angajament de reducere al emisiilor de CO2 la nivel local.

Astfel, s-a concuzionat că orice an care se încheie fără luarea unor măsuri concrete

de reducere a emisiilor va conduce la costuri suplimentare pe termen lung.

Inventarul este realizat prin compilarea datelor referitoare la consumul de energie şi

la managementul deşeurilor şi utilizând factorii de emisie corespunzători. Fiecare

dintre cele două tipuri de analize este divizat în sectoare care corespund standardelor

internaţionale referitoare la clasificarea emisiilor de GES şi care reflectă activităţile

autorităţii publice locale şi ale comunităţii locale. Un inventar complet al emisiilor

necesită urmărirea cu acurateţe a locaţiilor (generatoare de emisii GES), a gradului

de control asupra tipurilor de emisii precum şi soliditatea şi complexitatea

metodologică a surselor de date. Administraţia locală trebuie să facă eforturi pentru

40

identificarea unor indicatori pentru fiecare sector, astfel încât să poată oferi o imagine

a rezultatelor. Includerea indicatorilor specifici fiecărui sector permite compararea

nivelurilor de emisii pe baza intensităţii energetice a fiecărei activităţi prin generarea

unor rapoarte sistematice comparative de către administratorii programului

La calculul emisiilor de GES şi al reducerilor de emisii, acestea sunt convertite în

dioxid de carbon echivalent, în aşa fel încât să se calculeze un singur indicator.

Aceste gaze cu efect de seră au Potenţiale de Încălzire globală (PIG) diferite,

evidenţiate în cel de-al doilea Raport IPCC (organism de lucru al UNFCCC).

Cele mai frecvent utilizate PIG sunt prezentate în tabelul de mai jos:

Gazul Potenţial de Încălzire Globală

(PIG)

CO2 1

CH4 21

N2O 310

Gazul Potenţial de Încălzire Globală (PIG)

CO2 1

CH4 21

N2O 310

4.3. Anul de referinţă pentru Inventarul de Referinţă al Emisiilor (Baseline

Emmision Inventory)

Anul de referinţă pentru UNFCCC şi pentru Protocolul de la Kyoto este anul 1990.

Totuşi, practic este imposibil să se colecteze datele provenind din anul 1990.

Inventarul de emisii trebuie să includă toate emisiile generate pe parcursul unui an

calendaristic.

Înaintea începerii colectării datelor, s-a examinat aria resurselor de date disponibile

şi s-a selectat anul pentru care există înregistrări fidele şi suficient de detaliate pentru

a construi un inventar. Pentru Comuna Remetea Mare s-a preferat ca anul de

referinţă să fie situat cu câţiva ani în trecut, pentru a putea beneficia de reducerile de

emisii generate, prin cuantificarea măsurilor recent adoptate.

Astfel, anul de referinţă luat în calcul este anul 2008.

Având în vedere că priorităţile unui sistem de management al GES sunt de ordin

practic, s-a considerat că este mai important ca anul de referinţă să fie documentat la

un nivel de detaliere ridicat decât să se realizeze un Inventar de Referinţă al Emisiilor

(Baseline Emission Inventory) pentru un an de referinţă obligatoriu.

Deşi unele practici recomandă să se aleagă un an ce poate fi considerat

reprezentativ din punct de vedere al nivelului de emisii, pentru o perioadă mai mare.

Totuşi, consumul de energie într-un an în care s-au înregistrat temperaturi ridicate

sau foarte scăzute ar putea să difere mult de cel al unui an mediu, datorită utilizării

pe perioade mai mari a sistemelor de încălzire.

41

Decizia în alegerea anului 2008 ca an de referinţă este justificată şi de buna

cunoaştere a variaţiilor climatice locale care asigură în cazul de faţă un an de

referinţă reprezentativ.

4.4. Realizarea Inventarului de Referinţă al Emisiilor IRE la nivelul Comunei

Remetea Mare

Inventarul de Referinţă al Emisiilor întocmit la nivelul Comunei Remetea Mare,

constituie baza pe care s-a fundamentat Planul de Acţiune pentru Energia Durabilă

a Comunei Remetea Mare - pentru atingerea obiectivelor stabilite de UE - de

reducere cu cel puţin 20% a emisiilor de CO2 până în anul 2020, prin aplicarea

măsurilor planului de acţiune care intră în competenţa şi domeniile de activitate ale

autorităţii locale.

Convenţia Primarilor pune la dispoziţie un formular standard de examinare şi

centralizare a emisiilor de energie şi a emisiilor asociate, cu o preocupare deosebită

asupra emisiilor care rezultă din utilizarea combustibililor fosili decât de celelalte

gaze cu efect de seră enumerate mai sus.

În acest Inventar de Referinţă al Emisiilor sunt evaluate consumurile de energie şi

energie de CO2 ale diferitelor sectoare şi pe teritoriul administrativ al Comunei

Remetea Mare, factorii care influenţează consumul de energie, impactul asociat cu

consumul de energie, eforturile realizate deja de către comunitate până în prezent,

barierele care trebuiesc depăşite şi gradul de conştientizare al actorilor locali în ceea

ce priveşte consumul de energie.

42

Pentru realizarea Inventarului emisiilor s-au aplicat normele metodologice şi ghidul

stabilit de Oficiul Convenţiei Primarilor, disponibil pe www.eumayors.eu.

Astfel, a fost aleasă metoda factorilor de emisie standard IPCC, iar consumurile

finale de energie analizate în următoarele domenii:

- clădirile municipale, echipamente/facilităţi

- clădirile terţiare, echipamente/facilităţi

- locuinţe (sectorul rezidenţial)

- iluminatul public orăşenesc;

- transportul municipal (flotă proprie)

- transportul privat şi comercial;

- deşeurile;

Deşi s-au centralizat şi consumurile energetice din industrie, sectorul industrial nu

este o ţintă a acţiunilor Planului de Acţiune pentru Energia Durabilă (PAED) al

Comunei Remetea Mare autoritatea publică locală neavând posibilitatea influenţării

directe, semnificative a acestui sector.

De asemenea, Comunei Remetea Mare nu îi sunt aplicabile emisiile de CO2

datorate generării de electricitate şi producţiei centralizate de căldură/răcire, acestea

nefiind dezvoltate în prezent.

Colectarea datelor a avut ca punct de pornire baza de date existentă la nivelul

Primăriei Comunei Remetea Mare: baza de date fiscală, de urbanism şi amenajare

a teritoriului, infrastructura locală.

De asemenea, consumurile aferente energiei electrice utilizate in iluminatul public au

fost disponibile din evidenţele primăriei.

Pentru compilarea datelor privind consumurilor energetice (electricitate, gaze

naturale, apă, deşeuri) s-au solicitat datele de la companiile furnizoare de utilităţi şi

servicii:

- Societetea „ENEL DISTRIBUŢUIE BANAT” S.A. – compania furnizoare a energiei

electrice şi furnizoare a serviciului de iluminat public;

- „E-ON Gaz” – compania furnizoare a gazului metan;

- S.C. „RETIM ECOLOGIC SERVICE” S.A. Timişoara – operatorul serviciului public

de servicii de salubrizare;

Recensământul Populaţiei şi al Locuinţelor 2011, demers statistic de importanţă

strategică pentru România, desfăşurat în perioada 20-31 Octombrie 2011, prin

rezultatele parţiale furnizate a relevat o serie de aspecte legate de comunele

României.

A rezultat indubitabil faptul că, preocupările actuale ale demografiei se orientează tot

mai mult spre cunoaşterea, descrierea şi analiza evoluţiei familiilor şi a gospodăriilor,

ca formă esenţială a modului de convieţuire umană, suport informaţional statistic

esenţial pentru construirea politicilor de dezvoltare economică şi socială a ţării.

43

Prin strategia elaborată cu privire la Recensământul Populaţiei şi al Locuinţelor s-a

extins fondul de date şi informaţii care să caracterizeze evoluţia în timp a familiilor,

respectiv a gospodăriilor – componentele de bază ale convieţuirii umane.

Aceste date obţinute vor contribui la descrierea în viitor a tendinţelor principale ale

evoluţiei familiilor şi gospodăriilor, din care să se desprindă prin studiu aspecte

privind:

fenomenul de îmbătrânire a populaţei;

creşterea gospodăriilor de persoane singure sau a familiilor monoparentale;

evaluarea numărului şi structurii generaţiilor care convieţuiesc în cadrul

familiei;

structura familiilor după numărul de copii şi cel al copiilor întreţinuţi;

componenţa familiilor după relaţiile de rudenie sau parentale;

statutul femeilor în cadrul familiei;

fenomenul migraţiei, în special al migraţiei temporare, la muncă în străinătate

şi altele.

În perspectiva următorilor ani, se preconizează o dezvoltare umană durabilă în care

trebuie subliniat rolul pe care familia îl are şi îl va avea în evoluţia societăţii.

Recensământului Populaţiei şi al Locuinţelor 2011, a asigurat informaţii

pertinente şi detaliate, care să poată fi utilizate în lucrări şi cercetări asupra unor

aspecte prioritare ale dezvoltării durabile, cum sunt cele privind dezvoltarea reţelei

aşezărilor umane şi ale amenajării teritoriului (inclusiv a studiilor de urbanism), cele

ale aspectelor calităţii vieţii legate de condiţiile de locuit (inclusiv ale utilizării fondului

unităţilor de locuit), privind fundamentarea dezvoltării construcţiilor de locuinţe şi a

dotărilor edilitare necesare, cele legate de mediul ambiant.

În vederea completitudinii şi corectitudinii datelor privind consumurile energetice,

baza de date a fost completată de către funcţionarii Primăriei Comunei Remetea

Mare. Metodologia utilizată a fost aceea a chestionării directe a cetăţenilor. Această

metodă a fost aplicată pentru evaluarea consumurilor energetice în gospodăriile

populaţiei care utilizează lemnul în vederea producerii de căldură pe timp de iarnă şi

a consumului de gaze lichefiate (Buthan Gaz) pentru prepararea hranei la bucătărie.

Estimarea şi calculele realizate în calcului consumurilor determinate de utilizarea

combustibililor fosili s-a realizat de către personal experimentat, bun cunoscător a

situaţiei locale, pentru ca datele să aibă un grad de acurateţe ridicat.

Aceeaşi metodă a fost aplicată şi consumurilor de energie din utilizarea

combustibililor pentru transport. Companiile care comercializează produse petroliere

(motorină, benzină) nu pun la dispoziţia autorităţii publice sau a terţelor părţi

interesate date cu privire la vânzări, cantităţi, tipuri de combustibili, datele fiind

considerate confidenţiale, având caracter comercial.

Dacă obţinerea datelor privitoare la consumul de energie electrică şi gaze naturale,

defalcat pentru consumatori casnici şi sectorul industrial, a fost relativ facilă, o

44

perioadă deosebit de lungă a fost acordată obţinerii şi centralizării datelor cu privire

la cantităţile de lemn, buthan gaz şi combustibil.

Astfel, pentru monitorizarea consumurilor, în scopul monitorizări implementării

măsurilor şi acţiunilor PAED, se va realiza o bază de date electronică, actualizată

permanent. Acesta va constitui instrumentul de bază în faza de monitorizare a

implementării PAED.

Datele de consum specifice (pe locuinţe, pe mp. de clădire) au fost procesate, şi

verificate calitativ prin verificări de documente cu furnizorii de servicii şi utilităţi

publice, analizate, interpretate şi comparate cu date similare de la nivelul Conurbaţiei

Timişoara şi cu cele regionale şi naţionale, fiind astfel elaborate concluzii privind

zonele principale de intervenţie din planul de acţiuni.

În cazul sectoarelor în care s-au înregistrat consumuri energetice ridicate, s-a

încercat interpretarea datelor şi înţelegerea acestora din perspectiva

comportamentului populaţiei, intensificării unor activităţi, starea echipamentelor

electrice, electronice şi electrocasnice, lipsei unor alternative privitoare la transportul

public/privat, a mobilităţii, etc.

45

Subliniem încă o dată faptul că, în compilarea Inventarului de emisii problemele

deosebite au fost înregistrate în colectarea unor date de consumuri în domeniul

clădirilor din sectorul terţiar, precum şi în domeniul transportului privat şi comercial.

Experienţa Municipiului Timişoara în elaborarea Strategiei privind schimbările

climatice şi a Planului de acţiune privind combaterea, atenuarea şi adaptarea la

efectele schimbărilor climatice au fost împărtăşite tuturor localităţilor Conurbaţiei

Timişoara, alături de experienţa altor municipii experimentate din cadrul consorţiului

Proiectului CONURBANT. Astfel s-au analizat unele măsuri ale Municipiului

Timişoara şi efectele acestora după 2 ani de implementare.

46

5.3 . Evaluarea sectorială

5.3.1. Sectorul REZIDENŢIAL

La nivelul comunei Remetea Mare în anul 2008 numărul clădirilor a fost de 990, din

care 575 în Remetea Mare şi 415 în Ianova. Numărul total al gospodăriilor a fost de

913 din care 514 în Remetea Mare şi 399 în Ianova.

Încălzirea acestor locuinţe se realizează în proporţie de 73% cu lemn, 27% cu gaze

naturale şi 0% cu alţi combustibili. În ultimii 10 ani, 20% din populaţia Comunei

Remetea Mare a optat pentru centrale termice pe gaz sau pe lemn.

Recensământului Populaţiei şi al Locuinţelor 2011 oferă date importante cu privire

la tipologia locuinţelor.

Din datele parţiale furnizate de Institutul Naţional de Statistică rezultă următoarele

date:

Datele statistice Valoare

Numărul de locuinţe convenţionale: 997

Alimentarea cu apă în locuinţă:

Număr:

547

% faţă de total: 54,9

Instalaţia de canalizare în

locuinţe:

(locuinţe are au instalaţie de canalizare

la o reţea publică, la un sistem propriu

sau altă situaţia)

Număr: 546

% faţă de total: 54,9

Instalaţia electrică: Număr: 950

% faţă de total: 95,3

Încălzire centrală:

(centrală termică proprie)

Număr: 300

% faţă de total: 30,1

Bucătărie în locuinţă: Număr: 881

% faţă de total: 88,4

Baia în locuinţă: Număr: 486

% faţă de total: 48,7

47

5.3.2. Sectorul TRANSPORT

Până în anul 2008, în comuna Remetea Mare doar 3 străzi au fost asfaltate şi anume: 2

pe Remetea Mare si 1 pe Ianova . Începând cu anul 2009, primarul comunei a demarat o

amplă campanie de modernizare a drumurilor din intravilan, ajungându-se în prezent ca,

în localitatea Remetea Mare, dintr-un număr total de 8 străzi, 2 să fie asfaltate, iar în

localitatea Ianova, dintr-un număr de 47 străzi, o stradă este asfaltată. Pe total comună

sunt 55 de străzi, din care asfaltate 3 străzi şi neasfaltate, dar pietruite 52 străzi. A fost

asfaltată şi şoseaua de legătură între Remetea Mare şi Ianova, în lungime de 7 km.

În comuna Remetea Mare lungimea totală a străzilor este de 22900 m., din care în

localitatea Remetea Mare 10500 m., iar în localitatea Ianova 12400 m. Din totalul lungimii

străzilor, 3500m. reprezintă străzi asfaltate, adică 15.28% ( 2300 m. în Remetea Mare sau

21,90 % din lungimea străzilor din localitate şi 1200m în localitatea Ianova sau 9,67 %

din lungimea străzilor).

O viitoare provocare în acest domeniu o reprezintă modernizarea tuturor străzilor prin

asfaltarea acestora, asigurarea unor piste de biciclete pentru susţinerea ciculaţiei

nemotorizate şi asigurarea siguranţei traficului auto şi velo pe drumurile comunale.

Modernizarea tuturor drumurilor va contribui indubitabil la creşterea calităţii factorului

de mediu aer, prin reducerea pulberilor în suspensie şi sedimentabile în aer.

Realizarea unui transport modern şi economicos de către firma care asigură

transportul în Comuna Remetea Mare şi asigurarea unei bune conexiuni prin

intermediul transportului public spre şi dispre Municipiul Timişoara, va contribui la

reducerea transportului cu autoturismele private şi utilizarea unui mijloc de transport

public atractiv, cu emisii scăzute de CO2.

5.3.3.Sectorul ENERGIE

Iluminatul public al comunei este realizat de către S.C. „ENEL DISTRIBUŢIE BANAT”

S.A. pe tot traseul străzilor din intravilan, excepţie facând zonele din PUZ-urile noi

create, acestea urmând a fi alimentate cu energie electrică în viitorul apropiat.

Conform datelor din arhiva primăriei, în anul de referinţă 2008 consumul de energie

electrică pentru domeniul public a fost de 188.000 kWh/an.

Posibilitatea de a reduce consumurile de energie la nivelul sectorului public va fi

suprinsă în studii pilot, având în vedere tehnlogia de ultimă oră apărută pe piaţa de

energie. Astfel, în perioada imediat următoare, pe lângă anveloparea construcţiilor,

sediul primăriei va beneficia de un sistem de management integrat a consumurilor de

energie prin instalarea unor panouri fotovoltaice şi corpuri de iluminat cu tehnologie

LED plus o automatizare a consumului de gaze naturale diferenţiat pe ciclul zi-noapte,

zile lucrătoare - zile nelucrătoare. Se aşteapă o astfel o reducere a consumului cu

25%. Pe de altă parte se are în vedere un proiect de iluminat stradal prin tehnologie

LED, combinată cu tehnologie fotovoltaică într-un parc public.

48

5.3.4. Sectorul INSTITUŢIONAL

CLĂDIRILE APARŢINÂND AUTORITĂŢII PUBLICE LOCALE:

SEDIUL PRIMĂRIEI COMUNEI REMETEA MARE, cu o suprafaţă construită

desfăşurată de 180m2, se află pe strada Principala nr. 112 fiind reprezentat de 1

corpuri de clădiri, cu regim de înălţime P. Numărul total de birouri este de 10,

încălzirea acestora realizându-se prin intermediul unei centrale moderne cu gaz

metan. Sistem de climatizare nu exista.

CĂMINUL CULTURAL cu BIBLIOTECA COMUNALĂ REMETEA MARE situat în

localitatea Remetea Mare, str. Principala nr.114, cu o suprafaţă construită desfăşurată

de 200 m2, pe un regim de înălţime P+1E, are ca surse energetice gazul metan pentru

sistemul de încălzire . Sistemul de climatizare nu exista

CĂMINUL CULTURAL IANOVA este situat pe str. Principala nr. 182, are suprafata

de180m2, fără etaj, încălzirea se realizează cu centrala cu lemne, nu este climatizat.

DINSPENSARUL UMAN REMETEA MARE este situat pe str. Principala nr 113, are

suprafata de 80m2, 1 corp de cladire, încalzit cu gaz metan ,neclimatizat.

DISPENSARUL UMAN IANOVA este situat în Ianova la nr. 186, are suprafata de

35m2, 1 corp de cladire este încălzit cu lemne, neclimatizat.

ŞCOLI ŞI INSTITUŢII DE ÎNVĂŢĂMÂNT

ŞCOALA CU CLASELE I-VIII REMETEA MARE, este situata pe str. Principala nr. 48

cu un regim de înălţime P şi P+1E, este alcătuită din 2 corpuri de clădire, din care

corpul principal cu o suprafaţă de 500 m2 găzduieşte 10 săli de clasă şi 1 laboratator

cu o suprafaţă totală de 25m2. Sistemul de încălzire este disponibil pentru corpul

principal fiind alcătuit din central termică alimentată cu gaze naturale, neclimatizată.

Şcoala cu clasele I-VIII Remetea Mare [google.com]

49

ŞCOALA CU CLASELE I-IV IANOVA, cu un regim de înălţime P, este situată în Ianova

nr. 187, este alcătuită din 5 săli de clasă, având o suprafaţă totală de 400m2 . Sistemul

de încălzire este alcătuit din centrală termică pe lemne, neclimatizată

GRĂDINIŢA CU PROGRAM NORMAL REMETEA MARE din Remetea Mare, str.

Principala nr. 50 , cu un regim de înălţime P este alcătuită din 3 săli de clasă având o

suprafaţă totală de 120 m2. Sistemul de încălzire este alcătuit din centrală termică

alimentată cu gaze naturale, neclimatizată.

GRĂDINIŢA CU PROGRAM NORMAL IANOVA din localitatea Ianova nr.187, situată în

corpul de clădire al şcolii, cu un regim de înălţime P este alcătuită din 2 săli de clasă

având o suprafaţă totală de 35 m2. Sistemul de încălzire este alcătuit din centrală

termică pe lemne, neclimatizată.

Toate instituţiile prezentate mai sus sunt racordate la sistemul public de alimentare cu

apă.

În ceea ce priveşte dinamica elevilor, datele disponibile arată ca în anul şcolar

2004/2005 erau 160 de elevi la şcoala generală, iar în anul şcolar 2012/2013 numărul

acestora este de 170 atât în ciclul primar cât şi în cel gimnazial. Se poate observa o

creştere a numărului de elevi, direct proporţional cu creşterea numărului de locuitori.

În afara clădirilor mai sus enumerate, pe teritoriul administrativ al Comunei Remetea

Mare se găsesc şi următoarele clădiri, baze sportive şi de agrement, biserici şi lăcaşe

de cult, monumente:

- Cabinet stomatologic Remetea Mare;

- Farmacia Umană Remetea Mare;

- Farmacia Veterinară şi Cabinet Veterinar Remetea Mare;

- Postul de Poliţie Remetea Mare;

- Biserica Ortodoxă Română Remetea Mare;

- Biserica Penticostală Remetea Mare;

- Biserica Baptistă Remetea Mare;

- Biserica Ortodoxă Română Ianova;

- Biserica Catolică Ianova;

- Biserica Baptistă Ianova;

- Baza Sportivă Remetea Mare;

- Baza Sportivă Ianova;

- Monumentul eroilor din Primul Război Mondial.

50

5.3.5. Sectorul DEŞEURI

Gestionarea deşeurilor în comuna Remetea Mare se realizează pe bază de contract

încheiat cu SC RETIM SA TIMISOARA în anul.2006

De asemenea, se realizează colectarea selectivă a deşeurilor în instituţiile publice (

hârtie, plastic, sticlă), conform Legii 132/2010, privind colectarea selectivă a deşeurilor

în instituţiile publice.

Primăria Comunei Remetea Mare a încheiat contract cu SC VIELLE SRL pentru

colectarea selectivă a deşeurilor din ambalaje de la populaţie (carton, PET-uri, plastic,

doze de aluminiu, alte deşeuri din ambalaje) în acest scop urmând a fi amplasate un

număr de 10 containere din plasă pe raza comunei, în prezent existând un număr de 4

containere.

De asemenea, în comuna Remetea Mare s-au derulat campanii de colectare a

deşeurilor electrice, electronice şi electrocasnice, începând cu anul 2009.

Pentru a creşte gradul de colectare selectivă, s-a introdus începând cu ianuarie 2011

Programul “Sacul galben” la nivelul comunei şi s-au pus în aplicare prevederile Legii

nr.132/2010, la nivelul tuturor instituţiilor de pe teritoriul administrativ al comunei.

Pentru colectarea deşeurilor din construcţii, au fost amplasate 4 containere de mare

capacitate.

Din datele pe care le deţinem, în anul 2011 a fost colectată o cantitate totală de 348,00

tone deşeuri menajere din care: 290 t din sectorul rezidenţial şi 58 t din sectorul

industrial. A fost colectată şi cantitatea de 8,2 t de deşeuri reciclabile, precum şi

cantitatea de 0,25 t deşeuri electronice.

5.3.6.Sectoarele SPAŢII VERZI şi AGRICULTURĂ

Bega la Remetea Mare

51

AGRICULTURA

Din punct de vedere fitogeografic, perimetrul cercetat aparţine Provinciei geobotanice

central-europene, fiind puternic influenţat de vecinătatea Provinciei geobotanice sud-

europene.

Vegetaţia caracteristică este cea de trecere de la cea stepă la cea de silvostepă.

Vegetatia naturală a fost în cea mai mare parte schimbată în urma acţiunii omului, fiind

înlocuită cu cultura plantelor (mai ales cerealiere). Interventia omului asupra vegetaţiei

a fost hotărâtoare.

Esenţele care predomină sunt: Quercus robur, Ulmus glabra, Frasinus excelsior, Acer

campestris, Pirus piraster , Malus silvestris.

Subarboretul din pădure este reprezentat mai ales prin : Crataegus monogyna ,

Cornus sanguineus, Corylus avellana, Cornus mas, Rhamnus frangula, Prunus

spinosa, Cornus sanguineus, Evonymus verucosa, Lygustrum vulgare. Frecvent se

întâlnesc şi speciile de plante agăţătoare Hedera helix şi Climatis vitalba.

De-a lungul cursului de apă (Bega) se întâlnesc specii de arbori cum sunt sălciile

(Salix alba, Salix fragolis - salcia fragedă) , plopi şi arini. În prundişuri, izolat, apare şi

răchita roşie (Salix purpureea), măceşul (Rosa canina) şi salcâmul (Robinia

pseudacacia).

Agricultura comunei Remetea Mare este aproape în totalitate privată. Terenurile

agricole sunt grupate în asociaţii agricole mari sau în asociaţii particulare mai mici.

Asocierea proprietarilor de terenuri permite aplicarea unei agriculturi moderne, cu

rezultate de producţie bune. În zonă se cultivă cu precădere cerealele păioase(grâu,

orz,orzoaică,triticale, etc.,), plante tennice (soia, floarea soarelui, rapiţă, etc.,) şi

legume.

În agricultura comunei Remetea Mare îsi desfăşoară activitatea urmatoarele societăţi:

- SC Pământul Viitorului,

- SC Agromad ,

- SC Stiloconsult ,

- SC Remodet,

- SC Geofran .

52

SPAŢIILE VERZI

Parcul din Remetea Mare

Populaţia Comunei Remetea Mare conform Recensământului din anul 2002 era de

3.521 persoane, comuna fiind alcătuită din localităţile Remetea Mare, Bazoşu Nou,

Bucovăţ şi Ianova. In anul 2008 populatia Comunei Remetea Mare era de 1.975 locuitori ,

aceasta scăzând din cauza desprinderii din comună a localităţilor Bucovăţ şi Bazoşu Nou.

Spaţii verzi intravilan existente conform PUG în anul 2008 era de 45 ha, constituite din

zonele verzi amenajate( parcuri) şi de cele situate în aliniamentele stradale din comună.

Conform O.U.G. nr.114/17.10.2007, aceste suprafeţe nu asigură necesarul de 26

mp/locuitor preconizat pt anul 2013.

Diferenţa până la 6,35 ha zone verzi, preconizate a fi asigurate în intervalul 2010 – 2013,

va fi asigurată din cele 369 ha teren arabil din intravilan, odată cu finalizarea studiilor de

urbanism aflate în lucru, cel târziu până la finele anului 2013. În situaţia în care se iau în

calcul şi cele 271 ha ocupate cu pădure, necesarul de spaţiu verde pe cap de locuitor este

asigurat şi chiar depăşit.

5.3.7. Sectorul APĂ

Alimentarea cu apă şi reţeaua de canalizare apă uzată menajeră

În comuna Remetea Mare reţeaua totală de alimentare cu apă curentă are o lungime

de 11,5 Km ( 7,5 km în localitatea Remetea Mare şi 4 km în localitatea Ianova),

aducţiunea se realizează prin intermediul a 3 foraje de adâncime cu staţii hidrofor.

Comuna Remetea Mare este asociată în Asociaţia de dezvoltare intercomunitară apă

– canal Timiş, gestiunea serviciilor publice de alimentare cu apă şi canalizare fiind

preluată de către operatorul regional S.C. Aquatim S.A. începând cu data de

01.02.2010

Reţeaua de canalizare din comuna Remetea Mare - nu există. Este făcută

documentaţia, a fost înaintată şi se aşteaptă finanţarea.

53

5.3.8.Sectorul INDUSTRIE şi ECONOMIE LOCALĂ

În Comuna Remetea Mare sectoarele principale de activitate ale agenţilor economici

sunt: agricultura, prelucrarea şi exploatarea lemnului, industria confecţiilor textile şi

serviciile.

Industria de prelucrare şi exploatare a lemnului : SC Holver SC Romgarden;

Industria mobilei : SC Frischier

Industria confecţii textile: SCBumerang ;SC CHP-prelucrarea pieilor

Centrul Logistic : Log Center

Staţie Peco

Servicii:(magazine alimentare, mixte, materiale de construcţii, atelier reparaţii

auto) -10

Cultura plantelor în solarii.

Datorită faptului că influenţa autorităţii publice locale în sectorul economic şi industrial

este limitat, iar consumul de energie electrică se ridică la 1.166.113KWh/an acest

sector nu a fost luat în analiza şi abordarea Planului de Acţiune pentru Energii

Durabile.

5.4. CONSUMURILE ENERGETICE ALE COMUNEI REMETEA MARE - Analiza

Inventarului de Referinţă al Emisiilor IRE (Baseline Emission Inventory)

În realizarea Inventarului de Referinţă al Emisiilor s-au utilizat factori de emisie

”standard”, în conformitate cu principiile Comitetului Interguvernamental pentru

Schimbările Climatice IPCC5 (Intergovernmental Panel on Climate Change) – care

acopera toate emisiile de CO2 generate ca urmare a consumului de energie pe

teritoriul Comunei Remetea Mare, fie acestea directe sau indirecte. Factorii de emisie

standard se bazează pe conţinutul de carbon al fiecărui combustibil, la fel ca în cazul

inventarelor naţionale de emisii de gaze cu efect de seră GES elaborate in contextul

protocolului de la Kyoto. CO2 este considerat cel mai important gaz cu efect de seră,

iar calcularea emisiilor de CH4 nu este necesară.

Calculul emisiilor de CO2 de pe teritoriul administrativ al Comunei Remetea Mare s-a

efectuat prin înmulţirea cantităţii de energie consumată în fiecare sector de activitate

(cantitate exprimată în MWh) cu factorii de emisie corespunzători. Pentru emisiile

directe s-au transformat în unităţi de energie cantităţile de combustibil consumate.

54

Tabel de echivalare a combustibililor în energie (MWH) şi apoi din energie de fiecare

tip (exprimată în MWh) în emisii de CO2.

Tip de combustibil Factor de emisie tip

standard [tCO2/MWh]

Benzină pentru motoare 0,249

Gazolină/Diesel 0,267

Gaz natural 0,202

Deşeuri municipale 0,330

Lemn 0-0,403

Pentru electricitate, în compilarea Inventarului de Referinţă a Emisiilor nu s-a utilizat Factorul de emisie naţional.

Electricitate Factor de emisie standard naţional

[tCO2/MWh]

ROMÂNIA 0,583

Factorul de conversie pentru compilarea IRE a fost Eticheta pentru energie electrică a S,C. „ENEL ENERGIE” S.A. pentru anul 2008, adică 0,5325 tCO2/MWh, după cum urmează:

55

Procesul de colectare a datelor a vizat în principal elaborarea unui formular de

colectare de date, care pe parcurs a fost completată prin recepţionarea datelor de la

diferiţii actori locali/judeţeni orin naţionali – furnizori de servicii publice şi utilităţi:

S.C. „E-ON GAZ”S.A., „ENEL DISTRIBUŢIE” S.A., S.C. „RETIM ECOLOGIC

SERVICE” S.A., Institutul Naţional de Statistică – Direcţia Regională de Statistică

Timiş.

O sursă importantă de date şi informaţii a constituit-o Primăria Comunei Remetea

Mare care, prin serviciile de specialitate au completat datele corespunzătoare anului

de referinţă 2008 cu informaţii privitoare la locuire, consumuri energetice, transport

public şi comercial, agricultură şi spaţii verzi.

Formularul de colectare de date realizată pentru compilarea IRE va fi utilizat în viitor

pentru a asigura constanţa de-a lungul anilor în ceea ce priveşte metodologia de

colectare a datelor.

56

Exemple de fişe de colectare de date: ex. Sectorul deşeuri, rezidenţial, instituţional şi industrial

utilizate în colectarea de date pentru Inventarul de Referinţă al Emisiilor

Fişa de colectare a datelor pentru Inventarul de Referinţă al Emisiilor a vizat

următoarele sectoare:

- Sectorul energie – consumul de energie pentru clădirile, echipamentele şi

instalaţiile municipale, iluminat public, echipamentele şi instalaţiile terţiare;

- Sectorul instituţional – definirea acestuia şi identificarea tuturor clădirilor şi

instalaţiilor deţinute de Comuna Remetea Mare;

- Sectorul transport privat şi comercial, inclusiv flota auto a municipalităţii;

- Sectorul rezidenţial;

- Sectorul apă;

- Sectorul deşeuri;

- Sectorul agricultură şi spaţii verzi;

Sectorul industrial nu a fost inclus, dat fiind faptul că, autoritatea publică locală are

puţine pârghii de a influenţa acest sector.

57

Datele prelucrate au fost integrate în cuprinsul formularului pus la Dispoziţie de

platforma www.eumayors.eu, după cum urmează:

-Clădiri, echipamente/instalaţii municipale. Nu s-au putut separa datele

energetice privind clădirile, echipamentele/instalaţii terţiaere (ne-municipale);

- Clădiri rezidenţiale:

- Iluminat public;

Toate aceste sectoare acoperă clădirile , echipamentele şi instalaţiile consumatoare

de energie pe teritoriul administrativ al Comunei Remetea Mare,

Deosebit de aceste sectoare s-au integrat şi datele cu privire la deşeurile

comunale;

Datele colectate au fost verificate de către echipa de implementare a Proiectului

CONURBANT, prin solicitarea datelor de la funizorii de energie, servicii publice şi

utilităţi, în vederea comparării unor eventuale discrepanţe.

Comuna Remetea Mare fiind o comunitate mică, sub 1.000 de gospodării, s-au

colectat date şi pe baza unui chestionar cu întrebări, acestea constituind o sursă

importantă de date şi informaţii privitoare la configurarea Inventarului de Referenţă al

Emisiilor.

S-a urmărit dispunerea clădirilor faţă de Sud, dacă locuinţele au fost izolate termic

sau nu, dacă există montate panouri solare pentru prepararea apei calde menajere

ori panouri fotovoltaice pentru producerea energiei electrice pentru consumul

individual, precum şi întrebări despre sistemul de climatizare, obiceiuri de

transport/mobilitate.

S-au solicitat şi date orientative cu privire la structura gospodăriei, organizarea

familiei, veniturile, echipamentele din gospodărie şi cu privire la monitorizarea

consumurilor energetice şi al interesului pentru reducerea emisiilor de CO2. Aceste

întrebări au fost o resursă importantă în evaluarea gradului în care, populaţia -

sectorul rezidenţial poate să contribuie la reducerea emisiilor de CO2 pe teritoriul

administrativ, numeroase măsuri depinzând de nivelul veniturilor unei familii şi a

58

cheltuielilor acestea, în special în condiţiile constrângerilor economice datorate crizei

economice.În consemnarea datelor, operaţiune extrem de dificilă, cetăţenii au fost

asiguraţi cu privire la confideţialitatea informaţiilor.

Date cheie ale Inventarului de Referinţă a Emisiilor: An de Referinţă: anul 2008; Populaţia: 1.073 locuitori; A: Consumul de energie: 23.150 MWh; B: Emisiile de CO2: 8.417 tone CO2;

59

Analiza Inventarului de Referinţă al Emisiilor IRE (Baseline Emission Inventory) Consumul de energie funcţie de utilizatori:

Nr. crt.

Utilizator

Consum final de energie (MWh)

1 Clădiri, echipamente, instalaţii municipale 164

2 Clădiri, echipamente şi instalaţii terţiare (nemunicipale) 0

3 Clădiri rezidenţiale 20072

4 Iluminatul public municipal 188

5 Parcul auto municipal + transport public 102

6 Transportul privat şi comercial 2624

TOTAL 23150

Câteva consideraţii se impun din analiza acestor date şi a graficului:

consumul energetic cu cea mai ridicată pondere se înregistrează în

domeniul clădirilor rezidenţiale şi anume peste 86 %;

60

sectorul de transport privat şi comercial prezintă un consum de aproximativ

11% din totalul consumurilor inventariate;

Analiza Inventarului de Referinţă al Emisiilor IRE (Baseline Emission Inventory) Consumul de energie funcţie de sursă:

Nr. crt.

Categoria Consum final de energie (MWh)

1 Electricitate 1246

2 Gaz natural 4087

3 Buthan gaz 1091

4 Motorină 1507

5 Benzină 1219

6 Biomasă 14000

TOTAL 23150

Câteva consideraţii se impun din analiza datelor energetice şi a graficului:

lemnul este principala sursă de energie, 60,5%, fiind utilizat în prin7,7%;

consumul de energie electrică reprezintă aproximativ 5,4% din consumul

energetic total.

61

Analiza Inventarului de Referinţă al Emisiilor (Baseline Emission Inventory) Emisii CO2 funcţie de utilizatori:

Nr. crt.

Utilizator

Consum final de energie (tCO2)

1 Clădiri, echipamente, instalaţii municipale 56

2 Clădiri, echipamente şi instalaţii terţiare (nemunicipale) 0

3 Clădiri rezidenţiale 7140

4 Iluminatul public municipal 100

5 Parcul auto municipal + transport public 27

6 Transportul privat şi comercial 679

7 Deşeuri 415

TOTAL 8417

62

Analiza Inventarului de Referinţă al Emisiilor (Baseline Emission Inventory) Emisii CO2 funcţie de sursă:

Nr. crt.

Categoria Consum final de energie (t CO2)

1 Electricitate 663

2 Gaz natural 826

3 Buthan gaz 165

4 Motorină 402

5 Benzină 304

6 Biomasă 5642

7. Deşeuri 415

TOTAL 8417

63

La calculul emisiliilor s-au utilizat şi instrumente de calcul, de ex. pentru Buthan Gaz

Estimările privind consumurile energetice arată că în viitor, consumul de energie va

creşte, ca urmare a achiziţionării de produse electrocasnice noi, de autoturisme, în

special second - hand şi a instalării de unităţi de răcire (aer condiţionat) în sectorul

rezidenţial.

La nivel local nu se produce centralizat energie termică/răcire prin climatizare.

De asemenea, Comuna Remetea Mare nu dispune de unităţi/staţii locale de

producere/generare a energiei electrice.

5.5. Emisiile de carbon ale Comunei Remetea Mare

La nivelul anului 2008, populaţia comunei a fost de 1.973 locuitori.

Evoluţia populaţiei Comunei Peciu Nou, potrivit Institutului Naţional de Statistică -

Direcţia Regională de Statistică Timiş, în perioada 2008 – 2012 a înregistrat o

tendinţă crescătoare, după cum urmează:

2008 – 1973

2009 – 1999

2010 – 2033

2011 – 2090

2012 – 2174

64

Evoluţia populaţiei Comunei Remetea Mare în perioada 2008 - 2012

În anul 2013, populaţia Comunei Remetea Mare este de 2.267 locuitori (date la 1

Ianuarie).

Astfel, Emisiile de CO2 la nivelul Comunei Remetea Mare, sunt de 8.417 tone,

ceea ce reprezintă 4,27 tone emisii CO2 pe cap de locuitor.

Potrivit angajamentelor asumate prin semnarea Convenţiei Primarilor, Planul de

Acţiune pentru Energii Durabile pentru Comuna Remetea Mare trebuie să ia în

considerare măsuri şi acţiuni capabile să asigure o reducere cu cel puţin 20% a

emisiilor de CO2 până în anul 2020 raportat la anul de referinţă 2008 (adică

minuc 1683,4 t.CO2), astfel încât, la nivelul Comunei Remetea Mare să se

înregistreze emisii totale de CO2 de 6.734,6 tone, respectiv 3,41 tone CO2 pe cap

de locuitor.

5. PLANUL DE ACŢIUNE PENTRU ENERGIA DURABILĂ A COMUNEI

REMETEA MARE

Prin măsuri de eficientizare a energiei şi investiţii în producţia şi utilizarea surselor de

energie regenerabilă, Comuna Remetea Mare, ca semnatară a Convenţiei Primarilor

se angajează să reducă emisiile de CO2 pe teritoriul administrativ al comunei, cu cel

puţin 20% până în 2020.

65

Din punct de vedere al etapelor parcurse pentru elaborarea PAED, după etapa

de stabilire a unui nivel de referinţă pentru consumul de energie şi emisiile de

CO2 corespunzătoare, s-au urmărit următoarele etape:

—Definirea ţintelor globale şi sectoriale de reducere a emisiilor de CO2, în

termeni măsurabili;

—Pregătirea Planului de Acţiuni pentru Energia Durabilă axat pe termen lung,

în colaborare cu cetăţenii şi organismele direct interesate, în decurs de un an

de la semnarea Convenţiei;

Pe lângă aceste etape, s-au luat în considerare aspectele legate de implementarea

Planului de Acţiune pentru Energia Durabilă care va presupune:

—Prezentarea unui Raport de implementare aprobat de Consiliul Local, cel puţin o

dată la doi ani de la data aprobării Planului de Acţiune pentru Energia Durabilă în

scopul evaluării, monitorizării şi verificării;

De asemenea, s-a luat în calcul faptul că, pe lângă contribuţia la Strategia Locală de

Energie şi Mediu, Convenţia Primarilor oferă autorităţilor publice locale posibilitatea:

—Angajării în scopul atingerii unor obiective precise în teritoriul administrativ;

—Oferirea unei dimensiuni europene pentru strategia locală,

—Să îşi unească forţele cu omologi europeni, de exemplu pentru a obţine un acord

internaţional privind schimbările climatic;

Misiunea Strategiei de dezvoltare sustenabilă a Comunei Remetea Mare este

direcţionată către dezvoltarea durabilă, în scopul creşterii calităţii vieţii

cetăţenilor la standarde europene, într-un mediu prosper, participativ şi

sănătos.

Direcţiile dezvoltării strategice sustenabile a Comunei Remetea Mare sunt:

- Crearea unui habitat care să asigure calitatea vieţii prin dezvoltarea unui

ecosistem sănătos şi a unor facilităţi la standarde europene;

Obiectivele specifice ale acestui domeniu sunt:

- asigurarea calităţii mediului înconjurător la nivelul standardelor europene, în

vederea reducerii poluării atmosferice, solului, realizarea de studii asupra zonelor

poluate;

- modernizarea şi extinderea infrastructurii edilitare, de comunicaţie şi energetice,

extinderea sistemului de drumuri, alimentare cu apă şi canalizare, crearea unor

infrastructuri de agrement;

- Dezvoltarea economică a Comunei Remetea Mare, în scopul realizării unui

sistem integrat de valorificare a resurselor locale şi regionale într-un mediu

economic competitiv şi prosper;

- Asigurarea unui mediu comunitar inclusiv şi participativ pentru un trai decent

şi sănătos tuturor categoriilor sociale;

66

- Dezvoltarea Comunei Remetea Mare, ca un centru social, cultural, de

învăţământ şi educaţie, aliniat la standardele europene, capabil să asigure

integrarea economică, socială şi culturală;

- Dezvoltarea unui mediu cultural diversificat şi modern, valorificând tradiţia,

caracterul multicultural şi etnic ale comunei, racordat la circuitele culturale

regionale, naţionale şi internaţionale.

Trebuie subliniat faptul că, direcţiile şi obiectivele de dezvoltare sustenabilă a

Comunei Remetea Mare, se integrează perfect în spiritul Planului de Acţiune pentru

Energii Durabile, care reuşeşte să dea coerenţă şi consistenţă acţiunilor în domeniul

energiei şi protecţiei mediului ale autorităţii publice locale.

De asemenea, demersurile Primăriei Comunei Remetea Mare se integrează în

demersul Agenţiei pentru Managementul Energiei Timiş, organism care în anul 2013

a demarat activităţile pentru realizarea Masterplanului Energetic al Judeţului Timiş.

Asociaţia pentru Managementul Energiei Timiş (AMET) este persoană juridică de

drept privat, fără scop patrimonial, de interes local, autonomă şi apolitică, care s-a

format în urma asocierii membrilor fondatori (Consiliul Judeţean Timiş, Municipiul

Timişoara, Compania Locală de Termoficare „COLTERM” S.A., Federaţia Asociaţiilor

de Locatari Timişoara, Camera de Comerţ, Industrie şi Agricultură Timiş şi

Universitatea Politehnica din Timişoara) şi în baza Contractului de finanţare

IEE/08/Agencies/430/SI2.529244, încheiat între EACI (Agenţia Executivă pentru

Competitivitate şi Inovare a Comisiei Europene) şi Consiliul Judeţean Timiş.

Scopul Asociaţiei pentru Managementul Energiei Timiş AMET este:

- promovarea conceptului de energie durabilă şi a principiilor de management al

energiei la nivelul autorităţilor locale, instituţiilor de învăţământ, sănătate, agenţilor

economici etc.;

- promovarea în plan local, regional şi naţional a acquis-ului comunitar al politicii

energetice europene;

- încurajarea pătrunderii pe piaţa locală a tehnologiilor regenerabile şi a tehnologiilor

de eficientizare energetică;

- schimbarea mentalităţii şi comportamentului utilizatorilor de energie;

- promovarea la nivel local, regional, naţional, european şi internaţional a intereselor

locale şi atragerea de finanţatori pentru programele şi proiectele locale de dezvoltare

economică şi socială specifice domeniului energiei, protejării mediului, precum şi

altor domenii în legătură cu acestea;

- promovarea mecanismelor de finanţare existente (programe naţionale, FREE,

BERD, etc.).

Atingerea obiectivelor şi ţintelor incluse în prezentul Plan de Acţiune pentru Energii

Durabile este strâns legată şi de suportul pe care AMET îl poate acorda Comunei

Remetea Mare în găsirea celor mai bune soluţii, a colaborării între cele două entităţi

juridice şi de găsire a surselor de finanţare pentru implementarea de proiecte în

domeniu energiei.

67

6.1. VIZIUNEA ŞI STRATEGIA PE TERMEN LUNG ÎN DOMENIUL ENERGIEI A

COMUNEI REMETEA MARE

Asigurarea siguranţei energetice a Comunei Remetea Mare, atât pentru

sectorului public, în scopul bunei funcţionări a instituţiilor publice, cât şi în

sectorul rezidenţial pentru asigurarea unui mod de viaţă civilizat, la standarde

înalte pentru toţi cetăţenii, prin promovarea eficienţei energetice, utilizarea

energiei din surse de regenerabilă, astfel încât Remetea Mare să devină un

exemplu al dezvoltării sustenabile.

6.2.OBIECTIVE

Obiectivul general de reducere a emisiilor de CO2 anunţat de Comuna

Remetea Mare este de 20% până în 2020, raportat la cantitatea de emisii de

CO2 evaluată pentru anul de referinţă 2008.

În conformitate cu analiza realizată prin inventarul consumurilor energetice şi a

emisiilor din anul de referinţă pentru atingerea ţintei de reducere propusă pentru anul

2020, sunt necesare pachete de acţiuni în următoarele sectoare:

6. 3. ŢINTE ŞI ACŢIUNI PROPUSE:

6.3.1. Sectorul CLĂDIRILOR ŞI ECHIPAMENTELOR, DIN ZONA PUBLICĂ ŞI

PRIVATĂ A COMUNEI REMETEA MARE

Atât din analiza Inventarului de Referinţă al Emisiilor, cât şi din analiza comparativă

evaluărilor naţionale şi europene, sectorul clădirilor, echipamentelor şi facilităţilor

asociate acestora au ponderea cea mai mare în volumul consumurilor şi emisiilor

eferente.

Astfel, în acest sector există şi cel mai ridicat potenţial de reducere a consumurilor

de energie. Posibilităţile sunt multiple, însă în elaborarea acţiunilor care să fie incluse

în Planul de Acţiune pentru Energii Durabile trebuie incluse acele măsuri care

conduc la o cât mai mare reducere de consumuri, prin realizarea de investiţii cu

implicaţii financiare cât mai reduse şi cu efecte pe termen lung.

Cu toată că autoritatea locală a identificat acţiuni în domeniul eficienţei energetice şi

a utilizării surselor de energie regenerabilă, unele nu pot fi implementate datorită

costurilor foarte ridicate. Astfel de acţiuni pot fi realizate doar cu accesarea de

fonduri nerambursabile.

68

Directiva europeană 31/2010 privind performanţa energetică a clădirilor, Planul de

acţiune pentru eficienţă energetică, stabilesc niveluri ridicate de performanţă

energetic aplicabile clădirilor publice, fiind instituite măsuri ferme de reducere a

consumurilor specifice de energie, care să conducă până în anul 2020 la atingerea

ţintei de reducere cu 20% a consumului final de energie.

La fel ca în toate oraşele şi comunele României şi Comuna Remetea Mare se

confruntă cu un nivel ridicat al consumurilor specifice de energie în clădiri, datorate

în special vechimii acestora şi materialelor de construcţie utilizate, dar şi de

dificultatea de a accesa fondurile necesare pentru lucrări de creştere a performanţei

energetice a clădirilor.

Clădirile publice pot fi însă foarte diferite prin gama de servicii pe care le oferă,

mărime, formă, materiale din care sunt construite, vechime diferită. Toate acestea

influenţează în mod diferit consumul de energie şi posibilităţile de economisire a

energiei. Totuşi, există anumite lucruri comune: consumul uneori excesiv de energie,

determinate în special de pierderi. Aceste pierderi se înregistrează în domenii cum ar

fi: iluminatul, încălzirea, sistemul de ventilaţie, condiţionarea aerului, echipamentele

de birou.

Standardele de consum pentru clădirile comunei pot oferi indicii pentru orice tip de

clădire, în evaluarea performanţei reale, prin comparaţii ale consumurilor anuale ale

energie exprimate în KWh/mp/an. Realizarea unui benchmarking este un instrument

de poziţionare al clădirii în comparaţie cu altele dar şi un stimulent important de

acţiune. De aceea certificarea energetică a clădirilor este esenţială.

Soluţiile cele mai la îndemâna comunei sunt cele în care sunt implicaţi angajaţii.

Economiile administraţiei publice pot surveni fără a implica cheltuieli suplimentare ci

doar urmărirea unor oportunităţi. Angajaţii trebuie să cunoască faptul că,

managementul responsabil şi o atitudine corectă aduce cu sine beneficii, cum ar fi:

Sănătate şi condiţii de muncă mai bune;

Reduceri de costuri;

Beneficii pentru mediu;

O imagine bună a primăriei, care devine astfel un model pentru cetăţeni;

Soluţiile sunt:

Îmbunătăţirea performanţei energetice a clădirilor atât în clădirile publice cât şi

în cele private, prin reabilitarea termică a clădirilor existente cât şi încurajarea

dezvoltării de proiecte de case ecologice, case pasive şi chiar active

Responsabilizarea şi angajarea personalului – de la top management până la

ultima linie a angajaţilor, atitudine ce poate fi susţinută de primar în calitate de om

politic şi conducător al instituţiei. Implicarea angajaţilor se realizează prin

conştientizarea cu privire la risipa şi economia de energie, despre modul de

utilizare al echipamentelor de birou sau din dotare, prin încurajaerea revizuirii

69

practicilor de lucru. Reamintirea avantajelor pentru îmbunătăţirea condiţiilor de

muncă şi a principiilor de management al energiei pot aduce rezultate importante.

Verificările administrative pe parcursul zilei prin notare şi implementarea oricărei

măsuri pentru evitarea unor costuri va conduce la o cunoaştere a modului şi locului

unde energia este risipită şi poate fi economisită.

Monitorizarea consumurilor de energie, în ritm lunar, conduce la cunoaşterea

consumului de energie şi al rezultatelor măsurilor implementate.

Programe de educare şi conştientizare a populaţiei – societatea civilă fiind

factorul cheie în reducerea consumurilor şi a emisiilor GES;

Echipamentele de birou, în special cele IT din administraţia locală contribuie la

factura de eneregie a Comunei Remetea Mare. Regulile cele mai simple propuse de

administraţie sunt:

Oprirea şi scoaterea din priză a echipamentele neutilizate – conduce la

reducerea consumului de energie, a căldurii degajate de echipament, extinderea

duratei de viaţă a echipamentului şi a costurilor de răcire;

Folosirea echipamentului potrivit pentru orice sarcină;

Reducerea încălzirii spaţiilor şi programarea termostatelor ambientale;

Întreţinerea echipamentelor pentru a opţine performanţele optime în funcţionare,

inclusiv cele energetice;

Creşterea nivelului de conştientizare al angajaţilor – de cunoaştere a politicii de

dezactivare a echipamentelor şi a informaţiilor cu privire la costurile şi beneficiile

de mediu determinate de aceste practici;

Aprovizionarea funcţie de necesitate, cu o bună estimare a necesarului,

corespunzătoare nevoilor actuale şi celor previzionate pentru viitor;

6.3.2. Sectorul REZIDENŢIAL

Sectorul rezidenţial oferă cele mai mari posibilităţi

de reducere a consumurilor, şi cele mai variate

oportunităţi de eficientizare energetică.

Pentru clădirile publice se vor promova investiţii şi

lucrări dedicate reabilitării termice, modernizării

instalaţiilor de producere a căldurii şi de instalare

a unor sisteme de automatizare a echipamentelor

de utilizare energie electrică/termică. Pentru

clădirile noi, se vor aplica reglementările legale

astfel încât, toate clădirile noi să fie proiectate şi executate cu performanţe

energetice superioare.

Locuinţele individuale vor putea beneficia de oportunităţile oferite de Programul

naţional ”Casa Verde”, prin finanţarea asigurată din Fondul de Mediu, în condiţiile

reluării acestei finanţări. Proiectele vor viza introducerea sistemelor de încălzire din

surse regenerabile şi se vor propune facilităţi fiscale, constând în scutirea la plata

70

impozitului pentru clădire pentru proprietarii care

realizează lucrări de reabilitare termică.

Primăria Comunei Remetea Mare îşi doreşte să

promoveze proiecte care să promoveze producerea

energiei electrice din surse regenerabile solare,

fotovoltaice atât pentru aplicaţii publice cât şi pentru mici

proiecte demonstrative, menite să stimuleze aplicarea lor

pe scară largă de către populaţie.

Pentru locuinţele care nu sunt încălzite cu centrale

termice moderne, va fi promovată producerea de energie

termică prin arderea biomasei din agricultură pentru

alimentarea cu energie a locuinţelor de tip familial – case unifamiliale

Cazanele pe biomasă, sunt disponibile pe piaţă începând cu 2kW, fiind oportună

înlocuirea sobelor de teracotă ori a sobelor pe lemne vechi, cu ocazia renovării

clădirilor, fără a fi necesară înlocuirea instalaţiei interioare existente. Performanţa

arderii recomandă înlocuirea sobelor existente cu unele pe biomasă performante.

De asemenea, cazanele cu condensare reprezintă o opţiune atât în sectorul public cât

şi în cel rezidenţial, acestea având capacitatea de a extrage mai multă energie din

gazele de ardere prin condensarea vaporilor de apă produse de ardere, eficienţa

putând fi mai mare cu aprox. 12% decât a unui cazan convenţional.

6.3.3. ILUMINATUL PUBLIC

Modernizarea iluminatului public şi aducerea lui la parametrii adecvaţi este primul

deziderat al autorităţii publice locale, urmând a fi promovate măsurile de eficientizare a

consumurilor. Eficienţa energetică în iluminatul public prezintă un potenţia uriaş pentru

comună.

Asigurarea şi întreţinerea sistemului public de iluminat este reposnabilitatea autorităţii

publice locale, fiind un domeniu important în privinţa consumului de energie. Totuşi, în

Comuna Remetea Mare consumul alocat iluminatului public nu are o pondere

importantă, în principal datorită insuficientei dezvoltări a acestui sistem. Dezvoltarea

viitoare a acestui sector, prin noile reţele care urmează a fi dezvoltate trebuie să

vizize alegerea unor echipamente şi surse de lumină eficiente energetic, de preferinţă

LED, astfel încât să fie satisfăcute atât cerinţele de lumină dar şi consumurile aferente.

De asemenea, instalarea unor celule fotovoltaice la semnele de circulaţie sau zonele

mai puţin circulate ori izolate se vor lua în considerare.

Tehnologia LED nu numai că reduce consumul de energie, ci permite şi reglarea

funcţie de necesitate. Foto-întrerupătoarele electronice reduc consumul de electricitate

prin reducerea orelor de consum iar, un sistem de telemanagement permite sistemului

de iluminat să reacţioneze automat la parametrii externi cum ar fi condiţiile

meteorologice, densitatea traficului, etc. Sistemul poate fi folosit şi pentru reducerea

costurilor de întreţinere, iar datele colectate de sistem, care contorizează fiecare

71

lampă în parte, poate fi folosit pentru solicitarea înlocuirii produsului aflat în perioada

de garanţie. Prin înlocuire se pot obţine următoarele valori de eficienţă energetică:

Becuri Tugsten

Iluminat general şi iluminat pentru anumite scopuri. Folosit de regulă în gospodărie.

Înlocuire cu becuri economice.

Reducere de 75% plus durata de viaţă mult mai mare.

Neoane fluorescente de 38 mm (T12)

Iluminat general folosit de regulă în clădirile publice, adăposturi, centre comunitare şi bliblioteci.

Înlocuire cu neoane fluorescente cu trifosfor de 26 mm (T8), cu putere echivalentă dar consum mai mic

Reducere de 8% plus durata de viaţă mai mare.

Lămpi cu filament de putere mare, sau lămpi Tungsten cu halogen folosite în iluminat de mare capacitate

Folosite pentru a ilumina zonele exterioare, faţadele clădirilor sau monumentele

Înlocuire cu metal halide sau becuri economice de putere mare.

Reducere de 65%-75% plus durată de viaţă mai mare.

Reflectoare cu filament sau de capacitate crescută

Folosit pentru iluminarea punctuală sau a unor zone care au nevoie de lumină mai puternică sau de evidenţiere mai clară a culorilor. Sunt frecvent folosite în zone de recepţie, spaţii publice şi muzee.

Înlocuire cu becuri cu halogen şi tungsten, de voltaj redus sau cu metal halide.

Reducere cu 30% - 80% pentru performanţă de iluminare echivalentă.

Echipamente cu lămpi fluorescente de 40W şi 125W

Iluminatul general folosit de regulă în clădirile publice, adăposturi, centre comunitare, biblioteci.

Înlocuire cu sisteme eficiente folosind reflectoare sau elemente prismatice, dotate cu echipament electronic de frecvenţă înaltă sau cu pierderi reduse.

30%-40% economie şi o calitate superioară. Echipamentele electronice de mare frecvenţă elimină neclaritatea, intermitenţa şi efectul stroboscopic.

Sisteme fluorescente cu difuzori opaci sau sisteme de control prismatic care pierd din culoare

Iluminatul general în clădirile vechi care ar necesita recondiţionări, cum ar fi: birouri administrative, primărie, biblioteci, etc.

Nici o reducere a consumului de energie dar creşterea puterii luminii cu 30% până la 60%. Îmbunătăţeşte iluminatul şi mediul de lucru.

Opţiuni de iluminare pentru eficienţă energetică

Sursa: „AUTORITĂŢI LOCALE – Cum să economisism energia în clădirile publice?” – publicaţie tradusă de Asociaţia ALMA-RO în cadrul Proiectului „Building bridges between ccivil society and decision makers for a post-Kyoto agreement”, finanţat de Ambasada Britanică la Bucureşti (Saving energy in local authority builidings” – www.carbontrust.co.uk

72

SECTORUL de acţiune

Acţiuni şi măsuri cheie

CLĂDIRI, ECHIPAMENTE ŞI INSTALAŢII :

Clădiri, echipamente şi instalaţii municipale

A.1. Realizarea auditurilor energetice pentru clădirile publice deţinute de autoritatea locală şi etichetarea lor energetică până în anul 2016.

A.2 Izolarea termică a clădirilor publice (2014-2020) în proporţie de10%/an A.3. Modernizarea instalaţiilor de iluminat interior utilizând echipamente eficiente energetic la clădirile unităţilor de învăţământ din comună.

Clădiri, echipamente/ instalaţii terţiare (nemunicipale)

A.4. Reabilitarea termică a cel puţin 5 clădiri din sectorul terţiar

Clădiri rezidenţiale

A.5. Izolarea termică a clădirilor private (2014-2020)

A.6. Promovarea instalării termostatelor în clădirile rezidenţiale care utilizează gazul natural ca sursă de încălzire

A.7. Promovarea posibilităţii de aplicare la Programul Naţional „CASA VERDE” pentru locuinţe şi la alte programe naţionale care au ca obiectiv utilizarea surselor de energie regenerabilă, prin suport informaţional şi tehnic

A.8. Promovarea modernizării sistemelor de încălzire individuală a locuinţelor, prin înlocuirea sobelor clasice pe centrale cu biomasă

A.9. Promovarea instalării a cel puţin 1 colector solar pentru încălzirea apei calde pe clădirile rezidenţiale, cu un ritm de 5%/an raportat la totalul gospodăriilor cu acoperişuri orientate spre sud

A.10. Promovarea unui instrument de automonitorizare a consumurilor de energie în locuinţe

Iluminatul public municipal

A.11. Realizare unui audit energetic al sistemului de iluminat public al Comunei Remetea Mare

A.12. Reabilitarea şi modernizarea iluminatului public urban în zona centrală şi pe arterele principale ale comunei Remetea Mare, prin înlocuirea anual a 10% din corpurile de iluminat existente cu unele eficiente energetic/echipamente, tehnologie LED

SECTORUL CLĂDIRILOR ŞI ECHIPAMENTELOR, DIN ZONA PUBLICĂ ŞI

PRIVATĂ A COMUNEI REMETEA MARE cuprinde un număr de 11 măsuri, pe 3

sectoare de acţiune, după cum urmează:

Clădiri, echipamente şi instalaţii municipale şi nemunicipale - 3 măsuri;

Clădiri rezidenţiale – 6 măsuri;

Iluminat public municipal – 2 măsuri;

73

6.3.4. TRANSPORTUL LOCAL

Sursa: www.shutterstock.com

SECTORUL de acţiune

Acţiuni şi măsuri cheie

TRANSPORT:

Transportul public

B.1. Mobilitate urbană prin extinderea reţelei pentru circulaţia velo la nivelul

Comunei Remetea Mare şi promovarea mobilităţii prin cilculaţia velo

Transportul privat şi comercial

B.2. Promovarea achiziţionării unor mijloace de transport noi, cu consum de

combustibil şi emisii reduse

SECTORUL TRANSPORT LOCAL cuprinde un număr de 2 măsuri, pe 2

sectoare de acţiune, după cum urmează:

Transportul public – 1 măsură;

Transportul privat şi comercial – 1 măsură;

Acţiunile şi măsurile care vor fi luate de administraţia Comunei Remetea Mare sunt

astfel concepute pentru ca administraţia locală să fie un fie un exemplu pentru

utilizarea eficientă a parcului auto propriu, de utilizarea a bicicletelor în activitatea

curentă a instituţiei (în deplasările pe teren) şi în utilizarea unor autovehicule cu

emisii reduse.

Transformarea Comunei Remetea Mare într-o comună circulată preponderant cu

bicicleta, o va aduce mai aproape de comunele europene, în care circulaţia cu

bicicleta este un mod de viaţă util, sănătos şi un concept de dezvoltare durabilă.

74

Promovarea mersului pe jos, este de natură să reducă noxele, zgomotul şi să

asigure o calitate a factorilor de mediu urbani ridicată, prin localităţi mai liniştite, cu

aer mai curat şi atractiv locuitorilor.

Lucrările ample de infrastructură rutieră finanţate de la bugetul de stat, bugetul local

dar şi din fonduri structurale europene, vor fluidiza traficul auto în perioadele de vârf

de trafic. Aceste lucrări de modernizare şi investiţiile în infrastructura rutieră vor

aduce îmbunătăţirea semnificativă a sistemului rutier actual şi a calităţii aerului în

comună.

În domeniul transportului local, vor fi întreprinse acţiuni în vederea introducerii

transportului public local care să asigure conexiunea cu Municipiul Timişoara. Acest

mijloc de transport public local atractiv, va reduce consumurile de combustibil, în

special pentru persoanele care realizau naveta pe relaţia Timişoara – Remetea Mare

Cu toate că tradiţional, locuitorii Comunei Remetea Mare utilizează în mod frecvent

transportul velo, se vor promova, în special în rândul tinerei generaţii modalitatea de

transport actuale: mersul pe bicicletă şi mersul pe jos. Se intenţionează realizarea în

viitor a unor piste de biciclete care să realizeze conexiunea cu localităţile din

proximitate şi cu municipiul Timişoara.

Pe străzile unde realizarea de piste de biciclete nu se justifică, se vor impune

restricţii de viteză pentru circulaţia autoturismelor, în vederea asigurării siguranţei

participanţilor la trafic.

Modalităţi de influenţare a conducătorilor auto cu privire la conceptul ECO DRIVING – material de informare şi conştientizare realizat de Municipiul Timişoara în cadrul ZILELOR ENERGIEI TIMIŞOARA 2013

75

6.3.5. PRODUCŢIA LOCALĂ DE ELECTRICITATE ŞI ÎNCĂLZIREA:

Harta solară a României Sursa: www.minind.ro - “Studiu privind evaluarea potenţialului energetic actual al surselor regenerabile de energie în romania (solar, vânt, biomasă, microhidro, geotermie), identificarea celor mai bune locaţii pentru dezvoltarea investiţiilor în producerea de energie electrică neconvenţională

SECTORUL de acţiune

Acţiuni şi măsuri cheie

PRODUCŢIA LOCALĂ DE ELECTRICITATE:

Fotovoltatică

C.1. Promovarea unui parteneriat public - privat pentru realizarea unui parc fotovoltaic (min 1MWp, cu min 5% participare Consiliul Local)

C.2. Asigurarea iluminatului public al unor parcuri/scuaruri prin unităţi de iluminat public alimentate de la panouri fotovoltaice

C.3. Promovarea instalaţiilor de panouri fotovoltaice în sectorul rezidenţial şi sectorul public, într-un procent de 2% pe an, cu o medie de 3KW

ÎNCĂLZIREA:

Asigurarea biomasei din surse sustenabile

C.4. Crearea unui centru de furnizare a biomasei necesare producţiei de căldură în sectorul rezidenţial, în special la case, biomasă provenită din exploatările forestiere sustenabile, controlate, sau asigurarea unei liste cu furnizori de biomasă, material lemnos propice utilizării acestuia în centrale termice individuale, furnizori care livrează/distribuie lemne pentru foc din surse sigure de exploatare forestieră sustenabilă

76

SECTORUL PRODUCŢIA LOCALĂ DE ELECTRICITATE cuprinde un număr de 4

măsuri, pe 2 sectoare de acţiune, după cum urmează:

Fotovoltaică - 3 măsuri;

Asigurarea biomasei din surse sustenabile – 1 măsură; Sursele de energie regenerabilă sunt:

Energia solară;

Energia eoliană;

Energia derivată din biomasă: bioetanol, biodiesel, biogaz;

Energia apei;

Energia geotermală:

În cadrul prezentului Plan de Acţiune pentru Energia Durabilă sunt luate în

considerare sursele de energie regenerabilă solară şi biomasa. Potenţialul de

energie eoliană la nivel local este redus, iar cea a apei nu este posibilă. Costurile

ridicate ale exploatării energiei geotermale nu o recomandă în acest moment ca

abordare în acest moment, urmând ca în viitor să fie analizate şi măsuri cu luarea în

considerare a acestei resurse.

Energia solară reprezintă una dintre potenţialele viitoare surse de energie, care

urmează să fie folosită pentru înlocuirea surselor

convenţionale de energie, cum ar fi: cărbune, petrol,

gaze naturale. Energia solară va constitui o

alternativă atractivă la utilizarea surselor de energie

convenţionale, mai ales pe timpul verii. Avantajul

major este acela de a nu produce poluarea mediului

înconjurător, fiind o sursă de energie curată, verde.

Un alt avantaj al energiei solare este faptul că sursa de energie pe care se bazează

este gratuită. Dintre toate sursele de energie care intră în categoria surse ecologice

şi regenerabile, cum ar fi energia eoliană, energia geotermală, sistemele bazate pe

energia solară se remarcă prin instalaţiile simple şi cu costuri reduse ale acestora la

nivelul unor temperaturi în jur de 100 °C, temperatură folosită pentru încălzirea apei

cu peste 40 de grade peste temperatura mediului ambiant, instalaţii folosite la

încălzirea apei menajere sau a clădirilor. De aceea, este deosebit de atractivă ideea

utilizării energiei solare în scopul încălzirii locuinţelor şi, în viitor, acesta va fi unul

dintre cele mai atractive domenii de aplicaţie a energiei solare la nivel local.

Judeţul Timiş se găseşte într-o zonă geografică cu acoperire solară bună, cu un flux

anual de energie solară cuprins între 1.000 şi 1.300 kWh/mp/an, din care se pot

capta între 600 şi 800 kWh/mp/an. Radiaţia medie zilnică poate să fie de 5 ori mai

intensă vara decât iarna. Deşi iarna, radiaţia medie zilnică este mult redusă, în

decursul unei zile de iarnă cu cer senin, se pot capta 4 – 5 kWh/mp/zi.

Energia generată solară îşi poate găsi aplicaţii în vederea:

- Preparării apei calde menajere (acm);

- Încălzirii spaţiilor de locuit, birourilor, spaţiilor publice;

77

- Iluminatul casnic, de la alimentarea unor aparate casnice mici consumatoare de

energie electrică şi până la independenţă energetică;

- Iluminatul public stradal în anumite zone, iluminatul unor curţi, grădinii, parcuri şi

scuaruri;

Premisele în vederea utilizării energiei solare, în special pentru prepararea apei

calde de consum sunt deosebit de atractive şi avantajoase. Un sistem corect

dimensionat poate să acopere aproximativ 50% din necesarul anual de apă caldă

de consum (prin rata de acoperire solară), vara acoperirea fiind de cele mai multe ori

de 100 %. Sistemele solare termice moderne pot fi încadrate fără dificultate în

instalaţiile din cadrul construcţiilor şi au o durată de viaţă estimată de peste 20-25 de

ani, fiind astfel ideale pentru integrarea lor în tehnica modernă de încălzire.

Pe lângă reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, utlizarea surselor de energie

regenerală RES contribuie la:

Creşterea duratei de viaţă a rezervelor actuale de combustibili fosili;

Asigurarea energiei din surse curate, regenerabile;

Locuri de muncă noi, aferente procesului de instalare, operare, mentenanţă a

instalaţiilor:

Diversificarea sursei de energie;

Cu toate că primăria Comunei Remetea Mare îşi doreşte realizarea unui parc solar,

resursele financiare nu îi permit acest lucru. La nivel local realizarea unui parc solar

este posibilă doar prin investiţie privată, pe terenuri aparţinând persoanelor private.

Sprijinirea unei astfel de investiţii este binevenită.

Primăria Comunei Remetea Mare nu exclude însă ca anumite facilităţi ale comunei,

cum ar fi panouri fotovoltaice pentru iluminatul public al unor parcuri, scuaruri, locuri

publice mai puţin centrale, inclusiv prin instalarea unor senzori de prezenţă.

Primăria Comunei va face demersuri ca viitoarele clădiri, clădiri noi să fie prevăzute

încă din faza de proiectare cu tehnologii de producere a energiei din surse

regenerabile: panouri fotovoltaice şi panouri solare pentru apă caldă menajeră. De

asemenea, în cazul reabilitării unei clădiri vechi se va analiza integrarea unor astfel

de sisteme în structura clădirilor.

Sistemenele Fotovoltaice atât cele on-grid, cu conectare la reţea, cât şi cele off-grid

reprezintă soluţii viabile, în vederea asigurării independenţei energetice. Primăria

Comunei Remetea Mare, printr-un parteneriat cu societăţi de consultanţă şi prin

capacitarea companiilor specializate în domeniu va putea facilita şi sprijini montarea în

sectorul rezidenţial a unor astfel de sisteme fotovoltaice de diferite puteri. Sprijinul ar

putea consta în informarea, punerea la dispoziţie a informaţiilor, datelor şi avantajelor

unor astfel de investiţii şi facilitarea pentru livrarea, instalarea, punerea în funcţiune,

întocmirea documentaţiilor pentru obţinerea avizului tehnic de racordare de la compania

de furnizare a energiei electrice.

Componentele unui sistem fotovoltaic on-grid constă în:

- Grupul de panouri fotovoltaice;

- Invertor;

78

- Sistem de montaj;

- Accesorii (cabluri, conecotri, tablou electric);

- Sistem de monitorizare locală prin internet.

În general, datele tehnice ale unei aplicaţii pentru sistem fotovoltaic potrivite pentru o

casă cu consum mediu lunar de 300 kWh pe lună, sunt:

- Tensiune nominală la ieşire invertor 230Vca;

- Putere invertor: 3 KW, 230 Vca;

- Energia produsă medie pe zi: 10kWh;

- Energia produsă medie pe an: 3.600 KWh – 3,6 MWh;

- Panouri fotovoltaice – 245 – 250 Wp;

Avantajele sistemului constau în eliminarea până la 100% a facturii de energie electrică,

posibilitatea de amplasare pe orice tip de acoperiş sal la sol, mentenaţă scăzută, costuri

de întreţinere şi de exploatare reduse şi durata de viaţă mare, peste 25 ani a sistemului.

Sistemele pot fi realizate în diferite variante de puteri, de la 1KW până la 100 KW.

Clădirile pasive sunt capabile să se lipsească de sistemele de încălzire convenţionale,

ceea ce nu presupune lipsa totală a încălzirii, multe din casele pasive incluzând un

sistem care să furnizeze energia necesară încălzirii. Necesarul de energie termică al

unei astfel de clădiri trebuie să fie de maximum 15 kWh/mp/an, spre deosebire de 250–

400 kWh/mp/an pentru o clădire obişnuită. Casa pasivă are un grad ridicat de izolare

termică şi un număr redus la minim de punţi termice şi infiltraţii scăzute şi utilizează

resursele solare şi recuperarea căldurii pentru a îndeplini aceste nivele de conservare a

energiei.

În planificarea clădirilor, regulamentele de urbanism trebuiesc să includă cerinţe de

măsuri „pasive”, în vederea minimizării cantităţii de energie necesară punerii în funcţiune

şi exploatării unei clădiri:

Încălzirea „pasivă”, prin utilizarea sursei solare şi al potenţialului său de încălzire. Designul corespunzător al unei clădiri va permite captarea căldurii pe timp de iarnă şi va minimiza supraîncălzirea pe timp de vară, reducând necesarul de încălzire, respectiv de răcire.

Ventilaţia „pasivă” se realizează tot printr-un design atent planificat, determinat de flotabilitatea naturală a aerului cald din interior şi de mişcarea aerului din exterior, pentru a menţine fluxul de aer proaspăt în clădire, fără a fi necesară intervenţia echipamentelor de ventilaţie ori de condiţionare a aerului.

Lumina naturală se poate utiliza printr-o planificare a folosirii luminii naturale, prin umbrare, jaluzele, optimizarea prin luarea în considerare a direcţiei în care ferestrele sunt aşezate.

Cele mai la îndemână măsuri care se pot propune prin regulamentele de urbanism şi documentele de autorizare a unei construcţii noi, pe care Primăria Comunei Remetea Mare le va lua în considerare sunt:

Bilanţul energetic al construcţiilor noi şi monitorizarea post implementare;

Panourile fotovoltaice pe acoperişul clădirilor amplasate spre Sud şi cu o bună expunere solară;

Colectoare solare pentru prepararea apei calde menajere şi ca aport pentru încălzirea locuinţei;

79

Pompe de căldură pentru încălzirea interioarelor;

Încălzirea cu biomasă, bazată pe tehnologii combinate, de înaltă performanţă

energetică;

Energia derivată din biomasă - Biomasa este reprezentată de componentele organice

care s-au format prin fotosinteză, utilizând energia solară, precum şi fixarea azotului şi a

CO2. De aceea, biomasa este considerată un acumulator de energie.

Având convingerea că achiziţiile publice şi private în materie de lemn trebuie să

respecte standardele europene de achiziţie a lemnului în mod corect, printr-o exploatare

durabilă a pădurilor, pentru creşterea suprafeţelor forestiere de pădure exploatate de o

manieră sustenabilă şi încurajarea accesului pe piaţă al produselor din lemn obţinut prin

exploatarea sustenabilă a pădurilor, Primăria Comunei Remetea Mare propune o nouă

abordare în ceea ce priveşte utilizarea lemnului pentru încălzirea, în special, a clădirilor

rezidenţiale.

Pentru Comuna Remetea Mare, un obiectiv important este crearea unui centru de

furnizare a biomasei necesare producţiei de căldură în sectorul rezidenţial, în

special la case, biomasă provenită din exploatările forestiere realizate de o manieră

sustenabilă, controlată.

O alternativă la această măsură o constituie realizarea unei baze de date şi a unei liste

cu furnizori de biomasă, material lemnos propice utilizării acestuia în centrale termice

individuale, cu furnizori care livrează ori distribuie lemne pentru foc din surse sigure de

exploatare forestieră de manieră sustenabilă.

6.3.6. PLANIFICAREA TERITORIULUI

SECTORUL de acţiune

Acţiuni şi măsuri cheie

PLANIFICAREA TERITORIULUI:

Planificarea urbană strategică şi Planificarea transporturilor şi a mobilităţii

D.1. Includerea în Planul Urbanistic General şi Regulamentele locale de urbanism a aspectelor legate de eficienţa energetică, utilizarea surselor de energie regenerabilă (panouri fortovoltaice, colectoare solare)

D.2. Abordarea planificării urbane strategice prin abordarea aspectelor legate de atenuarea şi adaptarea la efectele schimbărilor climatice, pentru asigurarea unui grad ridicat de pregătire a teritoriului şi infrastructurii publice pentru riscurile climatice

D.3. Creşterea atractivităţii teritoriale comunale şi a funcţionalităţii domeniului public

D.4. Emiterea Autotizaţiilor de construire numai după întocmirea şi depunerea de către beneficiar a documentaţiei de execuţie a clădirilor noi, care au calculată prin proiect de performanţă energetică, conform Legii nr. 372/2005

D.5. Emiterea certificatelor de performanţă energetică pentru imobilele supuse vânzării/ cumpărării/ închirierii, conform prevederilor Legii nr.372/2005

Spaţii verzi D.6. Plantarea pe domeniul public al comunei a unui număr de cel puţin 50 de arbori anual, din specii de arbori rezistenţi la secetă şi stres termic

SECTORUL PLANIFICAREA TERITORIULUI cuprinde un număr de 6 măsuri, pe

2 sectoare de acţiune, după cum urmează:

80

Planificare urbană strategică şi planificarea transportului şi mobilităţii - 5 măsuri;

Spaţii verzi – 1 măsură; Măsurile de planificare urbană vor contribui la precizarea dezvoltării spaţiale viitoare

a comunei Remetea Mare în scopul asigurării unei optime distribuţii a categoriilor de

suprafeţe: zone rezidenţiale, zone comercial/administrative, infrastructură, spaţii

verzi; aceasta va avea impact direct la reducerea poluării cu emisii şi particule în

suspensie ori sedimentabile.

În planificarea urbană şi utilizarea terenurilor se va urmări planificarea dezvoltării

spaţiale a teritoriului cu conservarea şi extinderea spaţiilor urbane verzi.

Direcţiile în care autoritatea publică locală va acţiona în domeniul spaţiilor verzi vizează

realizarea unei perdele forestiere pe lângă drumul comunal care duce la Ianova,

mărirea suprafeţelor de spaţii verzi şi îmbunătăţirea calitativă a celor existente. Se va

acorda o atenţie deosebită spaţiilor verzi în vederea asigurării cadrului necesar

conservării şi protecţiei biodiversităţii zonei. Spaţiile verzi vor fi astfel concepute încât să

asigurarea culoare de circulaţie pentru speciile de animale şi păsări specifice zonei,

dinspre comună spre exterior şi viceversa.

Starea de sănătate a unei localităţi este indisolubil legată de prezenţa biodiversităţii –

floră şi faună. Studiul acestuia, evaluarea status-ului acestui sunt importante, fiind de

natură să semnaleze orice modificare în repartiţia teritorială, lanţurile trofice create,

autoritatea publică locală putând lua măsuri pe cale de consecinţă, cu sprijinul

asociaţiilor, ONG-urilor şi instituţiilor de învăţământ specializate.

În gestionarea corectă a spaţiilor verzi, ca şi în agricultură, se vor combate speciile

invazive, alergene sau care afectează sănătatea populaţiei.

În dezvoltarea viitorului plan urbanistic general vor fi promovate criterii clare de protejare

a mediului, precum şi reglementări de sustenabilitate energetică, de protecţie şi

conservare a biodiversităţii.

6.3.7. ACHIZIŢII PUBLICE DE PRODUSE ŞI SERVICII:

SECTORUL de acţiune

Acţiuni şi măsuri cheie

ACHIZIŢII PUBLICE DE PRODUSE ŞI SERVICII:

Cerinţele şi standardele de eficienţă energetică în achiziţii publice

E.1. Achiziţia de echipamente IT, electronice şi electrice cu clasă de eficienţă energetică ridicată şi înlocuirea cu o rată de 10%pe an a celor vechi

E.2. Achiziţia a cel puţin 75% a hârtiei de scris utilizată şi achiziţională din bugetul local, din hârtie reciclată, etapizat până în anul 2020

E.3. Includerea în caietele de sarcini pentru achiziţia publică a unor servicii, lucrări a unor cerinţe/criterii verzi, privitoare la utilaje, echipamente, economia de energie, modul de gestiune, transport şi neutralizare a deşeurilor, protecţia mediului

81

SECTORUL ACHIZIŢII PUBLICE DE PRODUSE ŞI SERVICII cuprinde un număr

de 3 măsuri.

În ceea ce priveşte achiziţiile publice de servicii şi produse, autoritatea publică

locală intenţionează să introducă cerinţe de achiziţii publice ”verzi” (GPP – Green

Public Procurement) pentru cel puţin 25% din produsele şi serviciile achiziţionate.

Lucrările publice vor fi achiziţionate prin caiete de sarcini cu prevederi clare privind

soluţii neagresive în raport cu mediul (cum ar fi managementul deşeurilor rezultate

din lucrări, transportul de materiale, consumurile energetice).

Achiziţia publică a serviciilor de utilitate publică, dar şi a unor servicii şi lucrări se vor

realiza doar cu includerea unor cerinţe de respectarea a prevederilor privind protecţia

mediului, gestiune corectă a deşeurilor, eficienţă energetică.

Luarea în considerare a factorilor de mediu atunci când se cumpără produsele

(exemplu: produse de curăţenie şi întreţinere) este extrem de important. Achiziţiile

verzi oferă pe lângă un exemplu de urmat pentru ceilalţi consumatori şi un sprijin

pentru dezvoltarea pieţelor produselor şi serviciilor „prietenoase cu mediul”.

Politica de achiziţii publice verzi poate ţine cont de:

Produse ce pot fi reciclate sau refolosite (parţial sau integral) ori care au

încorporate deja materiale reciclate;

Achiziţia de produse luând în considerare costurile pe întreaga durată de viaţă

a echipamentului, atât pentru energie cât şi pe cele de operare (analiza

ciclului de viaţă) şi de amprenta de carbon a produselor;

Acordarea priorităţii furnizorilor care s-au angajat ca prin acţiunile lor să

îmbunătăţească mediul şi sunt certificaţi ai unor sisteme de management de

mediu (exemplu ISO 14001, EMAS);

Luarea în considerare a etichetei ecologice în achiziţionarea de produse şi

servicii;

82

6.3.8. COMUNICAREA, EDUCAŢIA ŞI LUCRUL CU CETĂŢENII ŞI PĂRŢILE

INTERESATE

SECTORUL de acţiune

Acţiuni şi măsuri cheie

COMUNICAREA, EDUCAŢIA ŞI LUCRUL CU CETĂŢENII ŞI PĂRŢILE INTERESATE

Sensibilizar

e şi networking la nivel local

F.1. Organizarea anuală a Zilei Energiei în Comuna Remetea Mare, ca eveniment circumscris European Sustainable Energy Week.

F.2. Achiziţia serviciilor de consultanţă specializate pentru asigurarea celor mai bune soluţii tehnice pentru implementarea unor măsuri de eficienţă energetică, utilizare a surselor de energie regenerabile – proiectare şi execuţie.

F.3. Constituirea Forumului Local pentru Energie - ca organism consultativ pentru implementarea Planului de Acţiune pentru Energia Durabilă şi organizarea anuală a cel puţin două întâlniri de lucru, pentru discutarea aspectelor legate de implementarea PAED,

F.4. Conştienizarea cetăţenilor cu privire la oportunităţile de reducere a consumurilor de energie, utilizând cele mai bune practici şi tehnologii disponibile pe piaţă – o campanie pe an până în anul 2020, F.5. Organizarea unei campanii de conştientizare a cetăţenilor cu privire la posibilitatea tratării deşeurilor biodegradabile prin compostare în gospodării şi reducerea cantităţii de deşeuri supuse depozitării finale pe an până în anul 2020,

Formare profesională şi educare

F.6. Instruirea unui angajat din cadrul Primăriei Comunei Remetea Mare, responsabil cu monitorizarea consumurilor energetice la nivelul comunei.

F.7.Organizarea la fiecare doi ani a unui curs de instruire pentru eficienţă energetică în clădiri.

F.8. Promovarea în instituţiile de învăţământ şcolar, gimnazial a unui Program de educaţie ecologică pe an, cu participarea a cel puţin 100 elevi/an.

F.9. Organizarea unui concurs/competiţii şcolare pe teme de responsabilitate faţă de mediu, focusate pe reducerea consumului de energie, eficienţă energtică şi surse de energie regenerabilă.

SECTORUL COMUNICAREA, EDUCAŢIA ŞI LUCRUL CU CETĂŢENII ŞI

PĂRŢILE INTERESATE cuprinde un număr de 9 măsuri, pe 2 sectoare de

acţiune, după cum urmează:

Sensibilizare şi networking local - 5 măsuri;

Formare profesională şi educare – 4 măsuri;

Comunicarea cu cetăţenii, educaţia, conştientizarea

Organizarea Zilei Energiei în Comuna Remetea Mare este una din obligaţiile

asumate de autoritatea publică locală prin semnarea “Convenţiei Primarilor”.

83

Evenimentul va fi organizat anual, ca un eveniment organizat în cadrul European

Sustainable Energy Week - EUSEW. Acest eveniment va fi organizat în mod atractiv,

fiind o oportunitate pentru manifestări publice, cu participarea largă a comunităţii.

Formele de manifestare pot fi variate: work-shop-uri, acţiuni ecologice, concursuri

tematice, prezentări sau lansări de proiecte locale în domeniul energiei, ori de

prezentare a rezultatelor acestora, expoziţii şi spectacole.

Toate aceste manifestări vin să releve populaţiei cele mai importante probleme,

soluţii şi rezultate aflate în strânsă conexiune cu mediul comunei Remetea Mare şi

cu utilizarea durabilă a energiei.

Activităţile educaţionale, de informare şi conştientizare sunt prognozate a se

realizeze împreună cu unităţile de învăţământ din Remetea Mare. În aceste activităţi

vor fi angrenaţi şi reprezentanţii Consiliului Local Remetea Mare. Aceste activităţi

educaţionale vor asigura cadrul pentru conştientizarea unor largi categorii de public:

elevi, tineri, adulţi şi segmentul în vârstă al populaţiei, în probleme legate de

economia de energie, protejarea mediului înconjurător, managementul corect al

deşeurilor şi asupra modului de achiziţie corectă a aparaturii electrice, electronice din

aplicaţii casnice sau publice.

Promovarea de concursuri şi competiţii şcolare, dedicate ciclului primar, gimnazial

sau liceal vor face posibilă implicarea directă a copiilor participanţi în domenii în care

pot ei interveni facil: gospodărirea corectă a deşeurilor, modalitatea de economisire a

energiei în şcoală şi acasă. Vor fi utilizate material didactice concepute la nivelul

fiecărei şcoli, cu sprijinul primăriei.

Educaţia ecologică în şcoli este cea mai bună metodă de schimbare în atitudine,

obiceiuri şi acţiune a segmentului adult, reprezentat de părinţi.

Ciclul comunicării

84

Modalităţi de comunicare cu cetăţenii propus de Municipiul Timişoara – pentru

CONURBAŢIA TIMIŞOARA în cadrul ZILELOR ENERGIEI TIMIŞOARA 2013

Formarea profesională, prin responsabilizarea unei persoane din cadrul instituţiei

publice cu rolul de Responsabil energetic este extrem de importantă, acesta fiind

un factor cheie în monitorizarea şi facilitarea implementării măsurilor energetice. În

general, managementul energetic nu este pe agenda zilnică a conducerii comunei,

sarcinile acestea trebuind să fie alocate unei persoane care are cunoştinţe în

domeniu, astfel încât, conducerea comunei să fie pusă la curent cu privire la

consumuri, resursele financiare, deficienţe şi măsuri. Coordonarea întregului proces

al producerii, distribuirii şi consumului energetic este esenţial, iar managerul sau

responsabilul ebegetic asigurând implementarea durabilă şi de succces a planului

energetic local.

Responsabilul energetic va avea sarcina de a iniţia, dezvolta, organiza, implementa,

coordona şi raporta implementarea PAED conducerii primăriei comunei.

6.3.9. GESTIUNEA DEŞEURILOR

SECTORUL de acţiune

Acţiuni şi măsuri cheie

GESTIUNEA DEŞEURILOR

Gestiunea deşeurilor

G.1. Creşterea gradului de reciclare a deşeurilor comunale cu 5% pe an.

G.2. Reducerea cu 20% a cantităţii de deşeuri supuse depozitării finale.

G.3. Organizarea unui număr de 2 campanii anuale de colectare a deşeurilor electrice, electronice şi electrocasnice DEE. G.4. Promovarea colectării selective a deşeurilor biodegradabile din gospodării şi a transformării în compost, prin procedura de compostare aerobă în compostiere, în gospodăriile populaţiei. G.5. Creşterea gradului de conştientizare a populaţiei în ceea ce priveşte gestionarea corectă a deşeurilor şi colectarea selectivă, prin realizarea unei activităţi anuale de conştientizare la nivelul populaţiei.

85

Gestionarea deşeurilor este unul din sectoarele asupra cărora autoritatea publică locală

poate interveni în mod direct, prin crearea cadrului reglementativ local privind

gestionarea serviciului public de gestiune a deşeurilor cât şi prin posibilităţile de

corectare a unor conduite necorespunzătoare, prin măsuri coercitive.

Obiectivele Planului de acţiune pentru energia durabilă în acest sector vizează:

Reducerea cantităţilor de deşeuri;

Recuperarea materialelor reciclabile prin colectare selectivă;

Creşterea gradului de informare şi conştientizare a cetăţenilor;

Măsurile spre care se focusează autoritatea publică locală în prezentul Plan de Acţiune

pentru Energia Durabilă sunt:

creşterea gradului de colectare selectivă a deşeurilor;

reducerea cantităţilor de deşeuri supuse depozitării finale;

o gestiune corectă a fracţiei biodegradabile în aplicaţii gospodăreşti, prin

compostare;

colectarea DEEE şi a deşeurilor periculoase (baterii, acumulatori, corpuri de

lumină);

conştientizare şi responsponsabilizarea cetăţenilor, beneficiari ai serviciului de

salubrizare locală;

86

ORA PĂMÂNTULUI 2013 SĂRBĂTORITĂ LA TIMIŞOARA ŞI CONURBAŢIA TIMIŞOARA – exemplu de comunicare şi conştientizare a cetăţenilor sub sloganul WWF „Fiecare dintre noi are puterea de a schimba lumea în care trăim”

Strategia de comunicare a Comunei Remetea Mare urmează a fi construită în

jurul celor 5 elemente majore:

- Grupul ţintă – va fi bine definit, întreaga construcţie a comunicării urmând să fie

edificată pe structura grupului ţintă – Populaţia ca şi consumator, funcţie de vârstă,

cunoştinţe, aşteptări, comportament, obiceiuri, dorinţă de schimbare şi acceptare a

unor măsuri;

- Ţinta - Aşteptările pe care autoritatea publică le are, în rol de comunicator, faţă de

grupul ţintă, va lua în considerare ceea membrii grupului ţintă ar trebuie să simtă, să

cunoască, să facă în legătură cu subiectul dezbătut, comunicat sau problema supusă

sensibilizării.

87

- Mesajul – trebuie să fie explicit, abordat în mod deschis, uşor de înţeles, astfel

încât grupul ţintă selectat să recepţioneze, înţeleagă şi să se conformeze conduitei

aşteptate;

-Organizarea trebuie să revină persoanelor, organizaţiilor şi grupurilor de acţiune

cele mai potrivite, pentru ca mesajul să fie credibil şi acceptat. Primăria Comunei

Remetea Mare va asigura o planificare, o repartizare a sarcinilor şi va aloca resurse

financiare corespunzătoare, în vederea atingerii ţintelor stabilite.

- Mijloacele – cele mai bune sunt relevate după evaluarea grupului ţintă şi a ţintei.

Mijloacele media, deşi au o bună penetrare a informaţiei vor fi înlocuite ori de câte ori

există posibilitatea comunicării directe, nemijlocite cu cetăţenii.

Consumului de energie şi emisiile de CO2 cele mai mari revin sectorului privat,

consumurile, respectiv emisiile fiind asociate locuinţelor şi locuirii. Creşterea gradului

de conştientizare şi responsabilizare a cetăţenilor în vederea implicării active,

susţinute în demersul de economisire a energiei trebuie să fie sprijinit permanent de

autoritatea publică locală, prin acţiuni specifice: informare, comunicare, educaţie,

implicare în acţiuni locale, etc.

Pentru gestionarea corectă a problemelor energetice la nivelul unei clădiri publice

sau din sectorul terţiar, ori private (asociaţii de proprietari, companii), instruirea

responsabililor/agenţilor energetici care se ocupă de înregistrarea consumurilor şi de

constatarea şi soluţionarea diferitelor aspecte în funcţionarea unor instalaţii,

echipamente utilizate în exploatarea imobilelor, este extrem de importantă. Acest

transfer de cunoştinţe se poate realiza fie prin schimburi de experienţă/vizite de

lucru, fie prin cursuri de instruire cu specialişti în domeniul managementului energiei.

6.3.10. ALTE SECTOARE INCLUSE ÎN PLANUL DE ACŢIUNE PRIVIND ENERGIA DURABILĂ A COMUNEI REMETEA MARE: AGRICULTURA

SECTORUL de acţiune

Acţiuni şi măsuri cheie

AGRICULTURA:

Promovarea agriculturii durabile

H.1. Stimularea realizării unor culturi energetice cu salcie energetică (Salix viminalis) în comuna Remetea Mare, exploatarea sustenabilă şi utilizarea biomasei în încălzirea clădirilor publice şi private din Comuna Remetea Mare - cel putin 1 hectare/an, până în anul 2020 – pentru protecţia drumurilor

H.2. Adoptarea unor măsuri stimulative în vederea înlocuirii a 25% din parcul de tractoare existent cu tractoare noi, cu un consum redus de combustibil până în anul 2020

Un alt sector considerat important pentru dezvoltarea durabilă a comunei este

agricultura. Utilajele existente la nivel local sunt extrem de vechi, neeconomice, cu un

grad de uzură ridicată. Promovarea unor măsuri de stimulare în vederea înlocuirii

parcului de tractoare cu unele noi, cu consum redus de combustibil, va contribui la

diminuarea consumului de combustibil şi la îmbunătăţirea calităţii aerului.

88

Direcţiile în care autoritatea publică locală va acţiona sunt promovarea culturilor de

salcie energetică ori, după caz, al plopului energetic.

Cultură de salcie energetică (Salix viminalis)

Sursa: S.C. „REBINA AGRAR” S.R.L. Ghilad, Judeţul Timiş,

Catalog „Salcia Energetică” www.rebina.ro şi www.salix-viminalis.ro

Salcia energetică (Salix viminalis) este o specie arbustivă ce creşte sub formă de tufă

a cărei lujeri lungi şi erecţi ating o înălţime de cca 4-8 m, functie de cât de rar sau des se

recoltează. Actualmente, în judeţul Timiş se află în cultură hibrizi a acestei specii,

aclimatizaţi condiţiilor pedo-climatice ale României şi în special zonei de Vest.

Salcia energetică este o specie forestieră cu ciclu de rotaţie scurt de regenerare

vegetativă, o plantă lemnoasă sub formă de tufă, cu o creștere rapidă (de până la 3-3,5

cm/zi în perioada de creştere activă) şi o mare putere de regenerare, putând produce

începând cu anul II-III de la plantare în medie 30 tone de biomasă anual/hectar.

Salcia energetică se poate utiliza drept biocombustibil cu o mare putere calorică (~4900

Kcal/kg ~ 18-20 MJ/kg ~ 5,5 KW). De asemenea se poate utiliza în industria lemnului şi

hârtiei, în industria farmaceutică, pentru constituirea unor perdele de protecție, atât a

culturilor cât şi a căilor de comunicație, la ameliorarea terenurilor degradate, etc. Din

biomasă se pot obține brichete şi peleţi.

Salcia energetică are capacitatea de a valorifica bine terenurile improprii altor culturi – în

primul rând terenuri cu exces de umiditate, dar şi terenuri degradate şi poluate. Cultura

se poate exploata cca. 25 de ani. Pentru această cultură sunt recomandate terenuri

plane, cu aport freatic, cu pH cuprins între 5,5- 7,5.

Edificarea unei plantaţii vizează o succesiune de operaţiuni agricole. Terenul se

pregăteşte din toamnă şi se plantează toamna târziu ori primăvara devreme, în martie-

aprilie. Pregătirea terenului se realizează ca pentru orice altă cultură agricolă (erbicidare

totală, scarificare sau minim o arătură la adâncimea de 30 cm, fertilizare de bază,

discuit, frezat, marcare/trasare a rândurilor în teren pentru plantare manuală).

89

Începând cu anul II-III, în funcție de tehnologia aplicată, se trece la recoltarea culturii

sub formă de lujeri sau de aşchii, utilizând combine autopropulsate sau tractate.

Recoltarea se face în perioada de repaus vegetativ, după căderea frunzelor, din

noiembrie până în maxim luna martie.

Cooperarea cu Asociaţia Cultivatorilor de Salcie Energetică din România, cu

producătorii de butaşi de salcie energetică din Judeţul Timiş şi cu specialiştii din cadrul

Universităţii de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară a Banatului Timişoara, va

contribui la cultivarea cu succes a plantelor energetice pe teritoriul administrativ al

comunei, pe terenuri private sau de-a lungul căilor de comunicaţie, drumuri de

exploatare şi de, de ce nu, în scopul împrejmuirii terenurilor şi delimitării parcelelor.

Beneficiile pentru biodiversitate sunt inestimabile, transformarea unor terenuri în

plantaţii arbustive, contribuind la protecţia şi conservarea biodiversităţii – cu precădere

faună. O astfel de plantaţie poate asigura pe lângă loc de cuibărit pentru păsări şi un

spaţiu propice pentru unele specii de animale mici.

7. COMBATEREA ŞI ADAPTAREA LA EFECTELE SCHIMBĂRILOR CLIMATICE

În procesul de combatere a schimbărilor climatice, o ameninţare cu potenţial ireversibil

pentru societate şi planetă, adoptarea măsurilor pentru reducerea emisiilor de gaze cu

efect de seră, cu respectarea obiectivelor şi principiilor Convenţiei – cadru a Naţiunilor

Unite privind Schimbările Climatice şi a protocolului de la Kyoto şi, la nivel local,

implementarea Planului de Acţiune pentru Energia Durabilă, costituie o componentă a

politicii de mediu în domeniu schimbărilor climatice.

Întrucât reducerea emisiilor de GES într-un orizont de timp apropiat nu implică o

atenuare a fenomenului de încălzire globală, adaptarea la efectele schimbărilor climatice

reprezintă un demers obligatori pentru autorităţile publice locale.

Adaptarea este abilitatea sistemelor naturale şi antropice, de a răspunde efectelor

schimbărilor climatice, incluzând variabilitatea climatică şi evenimente meteorologice

extreme, pentru a reduce potenţialele pagube, a beneficia de oportunităţi sau a

reacţiona adecvat la consecinţele schimbărilor climatice, având în vedere faptrul că,

societatea şi ecosistemele resimt efectul individual şi cumulat al tuturor acestor

componente.

Adaptarea poate fi anticipativă şi reactivă, privată şi publică, autonomă sau programată.

Adaptarea la efectele climatice este un proces complex, de durată, care depind de

expunerea, vulnerabilitatea fizică, gradul de dezvoltare socio-economică, capacitatea

naturală şi umană de adaptare, servicii de sănătate şi mecanismele de monitorizare a

dezastrelor.

Adaptarea implică măsuri şi la nivel local. Capacitatea de adaptare a comunei depinde

de instrumentele, resursele şi structura instituţională dedicată aspectelor legate de

adaptarea la efectele schimbărilor climatice şi de identificarea vulnerabilităţii comunei şi

aplicarea măsurilor de adaptare corespunzătoare.

90

Schimbările climatice regionale şi cele locale vor influenţa ecosistemele, aşezările

omeneşti şi întreaga infrastructură. Modificările de temperatură şi ale precipitaţiilor vor

contribui la evenimente meteorologice extreme tot mai frecvente, cum ar fi valurile de

căldură, secetă, precipitaţii abundente, furtuni, cu riscuri mari pentru pagube asociate. În

acest context, adaptarea la efectele schimbărilor climatice va constitui un element

important al politicii locale, care va fi corelată cu politicile şi măsurile de adaptare la

efectele climatice naţionale.

În adaptarea la efectele schimbărilor climatice, abordarea şi rezolvarea multisectorială,

interconectată la unele probleme sau oportunităţi legate de schimbările climatice,

managementul apei, investiţiile în mediul natural, dezvoltarea unor activităţi recreative

este superioară abordării separate şi neconcordantă.

Abordarea în acest domeniu trebuie să fie rapidă, întârzierile putând conduce la

reducerea oportunităţilor pentru soluţii viabile. Cooperarea cu ONG-uri, cu comunitatea

ştiinţifică şi mediul de afaceri este importantă, pentru a asigura expertiza, resursele şi

cunoştinţele în vederea difuzării şi implementării bunelor practici în sectoarele

considerate prioritare.

Potrivit Strategiei Naţionale a României privind schimbările climatice 2013-2020,

autoritatea publică locală este responsabilă de rezultatele măsurilor de diminuare a

efectelor schimbărilor climatice în fiecare sector cu referire la protecţia împotriva

inundaţiilor, calitatea vieţii, vitalitatea economică şi ecologică, vulnerabilitatea reţelelor

de transport şi energie, şi alte asemenea şi au datoria de a analiza şi implementa

propriile măsuri, acţiuni şi soluţii de diminuare a impactului efectelor schimbărilor

climatice. În acest scop, cooperarea instituţională este esenţială.

Graficul de cooperare instituţională

Sursa: Strategia Naţională a României privind schimbările climatice 2013-2020

91

Din cele 13 sectoare prioritare stabilite de Strategia Naţională a României privind

schimbările climatice 2013-2020, care încurajează luarea deciziilor la nivel local, în

acest moment au fost identificate la nivel local următoarele aspecte, care trebuiesc

analizate în vederea abordării celor mai bune măsuri de adaptare la efectele

schimbărilor climatice:

Identificarea principalelor amenintări rezultând din schimbările climatice, a zonelor

vulnerabile şi a factorilor care pot influenţa adaptarea la efectele schimbărilor

climatice;

Crearea hărţilor de risc şi prioritizarea măsurilor de adaptare la efectele

schimbărilor climatice;

Identificarea principalelor oportunităţi;

Identificarea barierelor instituţionale, politice, financiare, tehnice/ştiinţifice şi

analiza posibilităţilor de surmontare a acetora prin colaborare instituţională

eficientă;

Identificarea instituţiilor cu care primăria comunei trebuie să colaboreze,

identificarea rolului, responsabilităţilor şi concretizarea acestora în documente

de acţiune privind adaptarea la efectele schimbărilor climatice, fixarea de

termene şi alocări bugetare necesare;

Urmărirea îndeplinirii obligaţiei legale privind asigurarea obligatorie a locuinţelor

împotriva unor dezastre naturale de către populaţie şi agenţii economici;

Promovarea de noi standarde pentru locuinţele existente şi viitoare, în vederea

corespunderii cu viitoarele condiţii climatice şi evenimente meteorologice

extreme;

Promovarea criteriilor de eficienţă energetică (în principal sisteme de încălzire şi

răcire mai eficiente) în clădirile noi, dar şi în cele existente prin reabilitări, pentru

asigurarea confortului locuitorilor pe parcursul întregului an;

Mai multe spaţii verzi care să asigure un grad de umbrire mai ridicat în perioada

de vară;

Combaterea speciilor de plante invazive şi a celor alergene din spaţiile publice şi

private de pe teritoriul comunei şi asigurarea unui cadru reglementativ local în

acest sens;

Intensificarea procesului de împădurire, cu specii de arbori corespunzătoare

condiţiilor pedo-climatice locale;

Management al terenurilor orientat către natură;

Infrastructură adaptată noilor condiţii climatice – infrastructură durabilă, din

materiale rezistente la fluctuaţiile de temperatură;

Promovarea bicicletei ca vehicul multifuncţional şi ecologic de transport, uşor

adaptabil infrastructurii existente, prin reorganizarea spaţiului urban;

Protecţia apei şi asigurarea rezervelor de apă strategice pentru comună (pe timp

de secetă), inclusiv promovarea colectării şi utilizării apei din precipitaţii;

92

Utilizarea mai eficientă a apei şi conservarea apei, precum şi utilizarea în anumite

aplicaţii a apelor de calitate inferioară;

Menţinerea diversităţii genetice şi a speciilor în cadrul ecosistemului comunei,

prin reducerea presiunilor exercitate asupra acestora;

Aplicarea măsurilor prevăzute în „Studiul de specialitate pentru evaluarea

biotopurilor urbane şi a Planului strategic pentru protejarea şi conservarea

biodiversităţii” elaborat de Municipiul Timişoara în cadrul Proiectului

"Biodiversitatea şi protecţia naturii - o abordare responsabilă a problemelor de

mediu a două oraşe înfrăţite", acronim BIOTOWNS, cod proiect

HURO/0901/128/1.3.4.

Prevenirea inundaţiilor prin reabilitarea digurilor şi a sistemelor de protecţie a

râurilor;

Promovarea ghidurilor de bune practici pentru agricultură;

Protejarea zonelor umede, a cursurilor râului Bega în vederea diminuării efectelor

negative generate de excesul de apă sau de lipsa acesteia;

Încurajarea asigurărilor pentru culturi şi ferme;

Dezvoltarea infrastructurii şi tehnologiei pentru intervenţia rapidă în combaterea

locală a fenomenelor meteorologice extreme pentru protecţia culturilor şi

comunităţii locale;

Cooperarea cu instituţiile de învăţămând şi instituţiile de specialitate în vederea

combaterii vulnerabilităţilor existente şi modificării structurii culturilor, pentru

dezvoltarea unei agriculturi cât mai puţin expusă la schimbările climatice;

Promovarea schimburilor de experienţă (perioade optime de desfăşurare a unor

lucrări agricole, adoptarea de soluţii tehnice noi, alegerea unor culturi şi soiuri mai

bine adaptate, cu rezistenţă la boli, dăunători şi la noile condiţii climatice,

adaptarea culturilor prin utilizarea diversităţii genetice existente şi a noilor

oportunităţi oferite de bio-tehnologie, management bun al soluţiilor,

managementul peisajului, etc);

Consultanţă agricolă şi promovarea informaţiilor pentru managementul

exploataţiilor agricole;

Prevenirea degradării terenurilor şi reabilitarea suprafeţelor degradate;

Activităţi de conştientizare – activităţi educaţionale în scopul conştientizării

publice cu privire la efectele schimbărilor climatice, pentru formarea de cetăţeni

capabili să deţină capacitatea şi cunoştinţele necesare promovării unui spirit

responsabil în ceea ce priveşte adaptarea la efectele schimbărilor climatice;

Promovarea politicilor publice privitoare la adaptarea la efectele schimbărilor

climatice, şi a acţiunilor acesteia, pentru pentru schimbarea atitudinii şi

comportamentului generaţiei viitoare.

93

8. ASPECTE ORGANIZATORICE ŞI FINANCIARE

La nivelul Comunei Remetea Mare se va crea o structură de monitorizare a

implementării Planului Local de Acţiune pentru Energii Durabile.

Structura de monitorizare va avea în componenţă atât angajaţi ai Primăriei cât şi

persoane cu funcţii de demnitate publică şi consilieri locali.

Pe lângă această structură, se va crea Forumul local de energie al Comunei

Remetea Mare, cu rol consultativ, care va avea menirea să analizeze, evalueze şi să

contribuie prin idei, soluţii şi expertiză la implementarea PAED.

Grupurile de lucru stabilite pe parcursul întâlnirilor de lucru avute cu echipa

Proiectului CONURBANT s-a considerat benefică, în acest moment crearea a patru

mari grupuri de lucru:

- Grupul de lucru pentru sectorul clădiri publice, terţiare şi rezidenţiale;

- Grupul de lucru pentru sectorul energie;

- Grupul de lucru pentru sectorul transport;

- Grupul de lucru pentru sectorul spaţii verzi, agricultură şi biodiversitate.

9. BUGETUL ESTIMAT PENTRU IMPLEMENTAREA PAED ŞI SURSE DE

FINANŢARE

Conform datelor privitoare la structura bugetelor anuale ale comunei Remetea Mare,

se poate observa o creştere a veniturilor (taxe, impozite etc), putându-se implementa

astfel numeroase proiecte de mediu şi de dezvoltare durabilă, cum ar fi:

Valorificarea superioară a terenurilor neproductive( terenuri cu exces de

umiditate,ochiurile de sărătură, etc.,) prin cultivatea de plante energetice;

Achiziţionarea a peste 1.000 de arbori şi arbuşti, care să fie distribuiţi

populaţiei în vederea plantării lor pe domeniul public;

Înfiinţarea de noi spaţii verzi în comună (parcuri, zone de promenadă etc);

Extinderea reţelei de apă potabilă în localitatea Remetea Mare;

Realizarea de noi foraje şi extinderea reţelei de apă curentă în localitatea

Ianova;

Realizarea reţelei de canalizare în Comuna Remetea Mare;

Introducerea gazului metan în localitatea Ianova;

Construirea unui Complex Sportiv pentru elevii Şcolii cu clasele I-VII Remetea

Mare;

Amenajarea lacului de acumulare şi a pădurii de la Ianova pentru activităţi

sportive şi de agrement;

Stimularea folosirii mijloacelor de transport în comun, diminuându-se astfel

gradul de utilizare a mijloacelor proprii, prin acordare de facilităţi fiscale unor

anumite categorii sociale;

Modernizarea drumurilor şi străzilor comunale prin asfaltarea acestora,

scazând gradul de poluare cu particulele angrenate prin praf.

94

O analiză a evoluţiei sumelor bugetului local al Comunei Remetea Mare indică o

creştere a sumelor bugetului public:

Buget local aprobat în anul 2010: 5.073.600 lei

Buget local aprobat în anul 2011: 5.589.380 lei

Buget local aprobat în anul 2012: 5.047.750 lei

Bugetul alocat protecţiei mediului şi dezvoltării durabile pe anul 2012 a fost de

200.000 lei, o valoare relativ modestă, dar care dovedeşte angajamentul comunei în

transformarea arealului construit într-un spaţiu curat şi sănătos, prin măsuri durabile,

cu efect vizibil pe termen mediu şi lung.

Estimarea preliminară a costurilor indică faptul că, pentru implementarea tuturor

măsurilor prevăzute în PAED, este necesară alocarea în total a sumei de

aproximativ 1.227.100 EURO, care se vor asigura de la bugetul local precum şi prin

aporturile bugetelor private ale societăţilor comerciale, a cetăţenilor cât şi prin

proiecte cu finanţare naţională, europeană ori Parteneriate Publice – Private (PPP).

Se analizează în viitor abordarea Contractelor de Performanţă Energetică (EPC) cu

Companii pentru Servicii Energetice (ESCO).

Un rol esenţial îl va avea în implementarea PAED populaţia comunei, prin investiţiile,

îmbunătăţirile aduse locuinţelor şi facilităţilor acestora, schimbarea mentalităţii şi

responsabilizarea privind impoartanţa eficienţei energetice şi utilizării cumpătate a

resurselor epuizabile. O mare pondere a surselor de finanţare a măsurilor PAED, în

special în domeniul rezidenţial şi al surselor de energie regenerabilă cade în sarcina

acestora, autorităţii publice locale revenindu-i rolul de model, suport şi de promovare

a celor mai bune practici în domeniu.

Bugetul este posibil să fie insuficient, motiv pentru care primăria comunei, prin

conducerea ei, va trebui să formuleze priorităţi, să împartă activităţile pe etape

individuale, pentru a împărţi costurile pe o perioadă mai lungă de timp, să identifice

surse alternative de finanţare şi să coopereze cu alţi actori locali, regional şi

naţionali.

10. MONITORIZARE ŞI RAPORTARE

Monitorizarea constantă este foarte importantă pentru asigurarea implementării

eficiente a Planului de Acţiune pentru Energia Durabilă.

Monitorizarea progresului oferă autorităţii publice locale şi implicit comunităţii

posibilitatea de a măsura eficienţa activităţii sale de a gestiona emisiile de gaze cu

efect de seră. Procesul oferă, de asemenea, posibilitatea de a evidenţia realizările,

de a evalua procesele de învăţare şi de a oferi noi direcţii de acţiune.

Pentru a asigura acurateţea procesului de monitorizare, se consideră important ca

analizele realizate în fiecare an să fie comparabile. S-a stabilit astfel că, în cazul în

care administraţia publică locală a închis una dintre activităţi, acest fapt trebuie

precizat în raport, în aşa fel încât orice creştere sau descreştere a emisiilor ca

urmare a unei astfel de situaţii să nu conducă spre o interpretare greşită.

95

Procesul de monitorizare va urmări obţinerea de răspunsuri la următoarele întrebări:

— Ce acţiuni de politică planificate au fost realizate?

— Ce acţiuni de politică planificate nu au fost realizate?

— Implementarea PAED se desfăşoară conform programării (starea lucrărilor privind

măsurile de implementare şi respectiv rezultatele)?

— Resursele investite (şi dacă disponibilitatea resurselor este necesară pentru

actualizarea periodică a PAED şi pentru identificarea necesităţilor în viitor) au fost

suficiente?

Rezultatele activităţilor vor fi evaluate în privinţa:

rezultatelor pozitive;

rezultatelor negative;

eficienţa investiţiilor.

Obiectivele şi rezultatele cuantificate (mai ales din punct de vedere economic)

reprezintă o cerinţă prealabilă pentru evaluarea eficienţei monitorizării şi aceasta va fi

realizată prin stabilirea unor indicatori specifici.

Monitorizarea stadiului de implementare al PAED va da posibilitatea evaluării

periodice a eficienţei măsurilor de adaptare la efectele schimbărilor climatice

adoptate urmate de continuarea, amendarea sau promovarea unor noi măsuri. PAED

este un document care va fi supus actualizărilor periodice, în funcţie de dezvoltarea

economică a ţării şi a evoluţiei scenariilor climatice.

Convenţia Primarilor are ca cerinţe transmiterea şi înregistrarea unui Inventar de Monitorizare a Emisiilor, un Raport de Implementare şi un Raport al Acţiunilor implementate. Aceste furnizează următoarele informaţii:

Inventarul de Monitorizare a Emisiilor

Va conţine o raportare a emisiilor de CO2

similară cu Inventarul de Referinţă al Emisiilor

elaborate cu ocazia dezvoltării PAED

Se realizează cel puţin la 4 ani de la

înregistrarea PAED.

Raportul de Implementare

Va conţine informaţii cuantificate cu privire la măsurile implementate şi impactul lor asupra consumului de energie şi asupra emisiilor de CO2. De asemenea, raportul va cuprinde o analiză a procesului de implementare a PAED, incluzând acţiuni corective şi preventive, dacă acestea sunt necesare.

Se realizează cel puţin la 2 ani de la înregistrarea PAED.

Raportul Acţiunilor implementate

Raportul va conţine informaţii calitative asupra implementării PAED. Acesta include o analiză a acţiunilor corective şi măsurile preventive implementate.

96

Monitorizarea implementării măsurilor cuprinse în Planul de Acţiune privind

Energia Durabilă constituie sarcina Echipei de Management a PAED.

Această echipă are o structură suplă, dinamică, fiind formată de persoane cu funcţii

de demnitate publică şi personal tehnic din cadrul Primăriei Comunei Remetea

Mare. De asemenea, vor fi incluşi în echipă membrii ai Consiliului Local al Comunei

Remetea Mare, desemnaţi prin Hotărâre a Consiliului Local.

În vederea implementării, monitorizării şi evaluării gradului de implementare a

măsurilor şi acţiunilor Planului de Acţiune privind Energiile Durabile, prin Dispoziţie a

Primarului Comunei Remetea Mare se va aproba o Procedură de lucru, specifică

activităţii de „Implementare, monitorizare şi evaluarea măsurilor şi acţiunilor incluse

în Planul de Acţiune pentru Energia Durabilă a Comunei Remetea Mare”.

Din partea Primăriei Comunei Remetea Mare, sunt membri în Echipa de

Management a PAED:

Domnul Ilie GOLUBOV - Primarul Comunei Remetea Mare;

Domnul Liviu Şerban SAMOILĂ – Viceprimarul Comunei Remetea Mare

Domnul Ioan MORARU – Responsabil mediu.

Programul de monitorizare a implementării PAED la nivelul Comunei Remetea Mare şi

de Raportare a rezultatelor

2013

Aprobarea PAED şi Înregistrarea Planului de

Acţiune pentru Energii Durabile al Comunei

Remetea Mare pe portalul ofocoal al

Convenţiei Primarilor www.eumayors.eu

August 2013

2015 Elaborarea Raportul de Implementare al PAED 2 ani de la înregistrarea PAED

August 2015

2017

Elaborarea Raportul de Implementare al PAED şi Realizarea Inventarului de Monitorizare a Emisiilor

4 ani de la înregistrarea PAED August 2017

2019 Elaborarea Raportul de Implementare al PAED 6 ani de la înregistrarea PAED

August 2019

2020

Elaborarea Raportul de Implementare al PAED şi Realizarea Inventarului de Monitorizare a Emisiilor

7 ani de la înregistrarea PAED August 2020

Raport final pentru reducerea cu 20% a emisiilor de CO2

ECHIPELE DE PROIECTE:

Fiecare acţiune din Planul de Acţiune pentru Energia Durabilă va avea un responsabil şi

în funcţie de gradul de complexitate va avea desemnată o echipă de implementare.

Această structură va raporta echipei de management a PAED toate aspectele legate de

stadiul de progres tehnic şi financiar al implementării măsurii din PAED.

97

CONCLUZII

Acţiunile prezentate în cadrul Planului de Acţiune pentru Energia Durabilă au fost

identificate după analiza rezultatelor din evaluarea Inventarului de Referinţă a

emisiilor IRE, care cuprinde consumurile energetic şi de resurse, pentru anul de

referinţă 2008, a forumurilor pentru energie şi a grupurilor de lucru pentru

dezvoltarea PAED.

Străduinţa de a acoperi sectoarele cele mai relevante, care cad în competenţa şi aria

de influenţă a autorităţii publice locale a Comunei Remetea Mare, atât în ceea ce

priveşte consumurile cât şi emisiile, precum şi estimarea rezultatelor care pot fi

înregistrate ca urmare a implementării lor, sunt de natură să conducă la economiile

de energie preconizate şi, pe cale de consecinţă, la reducerea emisiilor de CO2 cu

cel puţin 20% până în anul 2020 în Comuna Remetea Mare.

Conştienţi că, în situaţia economică actuală, implementarea PAED şi punerea lui în

operă va ridica numeroase probleme legate de identificarea atât de soluţii tehnice cât

mai ales de resurse financiare pentru asigurarea accesului la un nivel de finanţare

necesar, considerăm că susţinerea angajamentului politic asupra implementării

PAED este esenţial.

Se impune în acest sens un angajament administrativ serioas în ceea ce priveşte

monitorizarea continuă a implementarii acţiunilor PAED şi a rezultatelor obţinute în

procesul de implementarte, şi periodic – la 2 ani – realizarea unei evaluări şi

trimiterea unui raport de implementare la Comisia Europeană – la Oficiul Convenţiei

Primarilor. Planul de Acţiune pentru Energia Durabilă este un document suplu,

flexibil. Evaluarea periodică va trebui să ducă la regândirea unor acţiuni, însă nu se

va exclude posibilitatea ca pe parcurs, unele măsuri şi acţiuni să nu mai fie actuale/

necesare sau fezabile.

Angajamentul asumat trebuie să rămână neschimbat, în vederea îndeplinirii

angajamentului asumat, acela de reducere a emisiilor cu cel puţin 20% până în anul

2020, de atingere a unor performanţe locale privitor la măsurile de eficienţă

energetic şi utilizarea energiei din surse regenerabilă, în vederea asigurării

dezvoltării sustenabile a Comunei Remetea Mare, a judeţului Timiş şi a întregii

regiuni.

98

BIBLIOGRAFIE

Ghidul „Cum să pregăteşti un PAED – Plan de Acţiune privind Energia

Durabilă” – ediţia în limba română, realizată de Asociaţia OER, disponibilă pe:

http://www.covenantofmayors.eu/IMG/pdf//SEAPGuidebook_ro.pdf;

„Studiu privind eficienţa utilizării soluţiilor de energie alternativă”

elaborată de Camera de Comerţ, industrie şi Agricultură Timiş în cadrul

Proiectului de Cooperare Transfrontalieră Ungaria – România 2007-2013 –

www.greenpower.store.ro;

„Mobilizarea tuturor actorilor pentru atingerea obiectivelor 3x20”

publicaţie elaborată în cadrul Proiectului NET-COM – „ NETworking the

Covenant of Mayors”- elaborat de Asociaţia OER;

Strategia Naţională pentru Dezvoltare Durabilă orizont de timp 2013-

2020-2030;

Strategia naţională a României privind Schimbările Climatice 2013- 2020,

Ministerul Mediului şi Schimbărilor Climatice;

Strategia Energetică a României pentru Perioada 2007-2020, aprobată

prin H.G. nr.10069/2007;

Ghidul privind adaptarea la efectele schimbărilor climatice (GASC);

Planul Naţional de Acţiune în Domeniul Energiei din Surse Regenerabile

(PNAER), Bucureşti, 2010;

Strategia privind schimbările climatice şi Planul strategic de acţiuni

privind compaterea, atenuarea şi adaptarea la efectele schimbărilor

climatice a Municipiului Timişoara;

Studiul de specialitate pentru evaluarea biotopurilor urbane şi a Planului

strategic pentru protejarea şi conservarea biodiversităţii elaborat de

Municipiul Timişoara în cadrul Proiectului "Biodiversitatea şi protecţia naturii -

o abordare responsabilă a problemelor de mediu a două oraşe înfrăţite",

acronim BIOTOWNS, cod proiect HURO/0901/128/1.3.4.;

„Planificare energetică municipală” – Ghid pentru factorii de decizie şi

experţii municipali – Metodologie Cadru Comună – publicaţie elaborată

în limba română, dezvoltat de EnEffect în cadrul Proiectului MODEL –

„Managementul Domeniilor Energetice în cadrul Autorităţilor Locale,

finanţat de Comisia Europeană prin Programul Intelligent Ebergy

Europe;

„AUTORITĂŢI LOCALE – Cum să economisism energia în clădirile

publice?” – publicaţie tradusă de Asociaţia ALMA-RO în cadrul Proiectului

99

„Building bridges between ccivil society and decision makers for a post-Kyoto

agreement”, finanţat de Ambasada Britanică la Bucureşti (Saving energy in

local authority builidings” – www.carbontrust.co.uk;

„Introducere în managementul emisiilpor de carbon pentru autorităţile

publice”, publicaţie tradusă de Fundaţia TERRA Mileniul III, în cadrul

Proiectului „Building bridges between ccivil society and decision makers for a

post-Kyoto agreement”, implementat de Asociaţia ALMA-RO, finanţat de

Ambasada Britanică la Bucureşti (Saving energy in local authority builidings” –

www.carbontrust.co.uk;

„Urban adaptation to climate change in Europe – Challanges and

opportunities for cities together with supportive national and European

policies” – EAA Report no.2, 2012;

PAGINI WEB:

Pagina oficială a Convenţiei Primarilor - http://www.eumayors.eu

Pagina Oficială a Proiectului CONURBANT - http://www.conurbant.eu

Comisia Europeană – Direcţia Generală Mediu

http://ec.europa.eu/environment/index_en.htm

European Commission Climate Action site - http://ec.europa.eu/climateaction/

European Environment Agency - www.eea.europa.eu/themes/climate

United Nations Framework Convention on Climate Change and Kyoto Protocol

www.unfccc.int/

Intergovernmental Panel on Climate Change - www.ipcc.ch/

United Nations Environment Programme - www.unep.org/themes/climatechange/

WWF - http://panda.org/about_wwf/what_we_do/climate_change/index.cfm

Greenpeace - www.greenpeace.org/international/campaigns/climate-change

http://www.euractiv.com/en/climate-change/mayors-commit-exceeding-eu-climate-

goals/article-179356

Administraţia Naţională de Meteorologie - http://www.meteoromania.ro

Primăria Municipiului Timişoara – www.primariatm.ro, www.dmmt.ro;

Pagina web a Proiectului "Biodiversitatea şi protecţia naturii - o abordare

responsabilă a problemelor de mediu a două oraşe înfrăţite", acronim

BIOTOWNS, cod proiect HURO/0901/128/1.3.4. – www.biotowns.ro.