strategia localĂ de dezvoltare durabilĂ a comunei … file2 strategia locală de dezvoltare...

1 Strategia locală de dezvoltare durabilă a comunei Hidișelu de Sus – Perioada dereferință 2014-2020

„Dezvoltarea durabilă este dezvoltarea careurmăreşte satisfacerea nevoilor prezentului,fără a compromite posibilitatea generaţiilorviitoare de a-şi satisface propriile nevoi"

Lester Brown

JUDEȚUL BIHORCOMUNA HIDIȘELU DE SUS

România, jud. Bihor, nr.328Tel.0259/335855; Fax:0259/335855

[email protected]

STRATEGIA LOCALĂ DEDEZVOLTARE DURABILĂ A

COMUNEI HIDIŞELU DE SUSPENTRU PERIOADA

2014 – 2020


CUVÂNT ÎNAINTE

Anul 2013, a impus elaborarea noii Strategiide Dezvoltare a Comunei Hidişelu de Suspentru următoarea perioadă programatică2014-2020. Programarea dezvoltării localedurabile a fost deosebit de complexă și apresupus consultări cu toți actorii dinunitatea teritorial-administrativă a comunei.Planificarea strategică a fost un procesrealizat în mai multe etape prin care ComunaHidişelu de Sus și-a creat imaginea viitoruluipornind de la condiţiile prezente de potenţialal resurselor şi oportunităţilor, trasând căi derealizare a acelui viitor prin elaborareaStrategiei de Dezvoltare Locală Durabilă.

Politica actuală a Uniunii Europene este concentrată pe dezvoltarea durabilă a societăţiidin toate punctele de vedere asigurând statelor membre diverse instrumente financiare pentrurezolvarea problemelor economice şi sociale. Pentru a atrage aceste fonduri în vederea finanţăriiproiectelor de dezvoltare locală, este absolut necesară elaborarea strategiei de dezvoltare a fiecăreicomunităţi din România.

Identificarea problemelor şi a nevoilor la nivelul comunităţii, stabilirea planului de acţiunelocală pentru dezvoltare durabilă, stabilirea domeniilor prioritare care au nevoie de finanţare şipregătirea portofoliului local de proiecte au în vedere direcţiile perioadei 2014-2020 de programarefinanciară a fondurilor Uniunii Europene.

Cred că fiecare generaţie îşi are propriile provocări, iar de-a lungul istoriei acestea s-auconfruntat cu responsabilităţi diferite. Responsabilitatea generaţiei actuale este de a crea osocietate durabilă. Trebuie să asigurăm generaţiilor care ne vor urma posibilitatea de a se bucurade minimum de cerinţe pentru o viaţă sănătoasă.

Strategia de Dezvoltare a Comunei Hidişelu de Sus 2014 – 2020 oferă o imagine cât maiclară a obiectivelor pe care administraţia locală si le-a fixat în următorii 7 ani. Acest documentreprezintă rezumatul muncii depuse de echipa de consultanţi şi de toţi factorii implicaţi constituitîn vederea elaborării strategiei.

Implementând împreună Strategia de dezvoltare a comunei Hidişelu de Sus vom dacetăţenilor posibilitatea de a-şi aduce contribuţia la creşterea gradului de bunăstare, de a luaatitudine şi de a avea un cuvânt de spus - acţionând împreună cu toate sectoarele comunităţiipentru a crea un viitor cât mai durabil. Vom reveni asupra acestei strategii în mod regulat pentrua-i aduce îmbunătăţiri astfel încât ajustarea să corespundă schimbării continue. Acest documenteste un răspuns al comunităţii şi oferă oportunitatea reală de a identifica şi de a adopta practicialedezvoltării durabile locale.

Mulţumesc pe această cale întregii comunităţi, cetăţeni, instituţii, firme, ONG-uripentru solidaritatea, puterea şi energia alocată finalizării acestui document .

ADRIAN PETROIPrimarul Comunei Hidişelu de Sus


Cuprins

1. Contextul elaborării Strategiei de Dezvoltare Locală

1.1. Principii de dezvoltare locală

1.2. Etapele principale în planificarea strategiei

1.3. Noutăţi şi soluţii pentru perioada de programare 2014-2020 din perspectiva

Strategiei “Europa 2020”

2. Descrierea zonei

2.1. Prezentarea generală a Regiunii de Nord-Vest

2.1.1 Structura aşezărilor Regiunii de dezvoltare Nord-Vest

2.1.2 Populația

2.1.3 Infrastructura rutieră

2.1.4 Strategia de dezvoltare regionala

2.2. Prezentare generală a judeţului Bihor

2.2.1. Organizarea administrativă a judeţului Bihor

2.2.2. Populaţia judeţului Bihor

2.2.3. Economia judeţului Bihor

2.2.4. Rețeaua hidrografică

2.2.5. Turismul

2.2.6. Cadrul Natural

2.2.7. Strategia de Dezvoltare a judetului Bihor

2.3. Prezentarea Comunei Hidişelu de Sus

2.3.1. Istoricul comunei

2.3.2. Geografia

2.3.3. Hidrografia

2.3.4. Populaţia comunei Hidişelu de Sus

2.3.5. Infrastructura

2.3.6. Sănătatea


2.3.7. Educația

2.3.8. Asigurarea ordinii si linistii publice

2.3.9. Utilizarea terenurilor

3. Analiza SWOT

3.1. Introducere

3.2. Analiza SWOT Social

3.3. Analiza SWOT Economie Locala

3.4. Analiza SWOT Mediu

3.5. Analiza SWOT Educaţie şi cultură

3.6. Analiza SWOT Infrastructură

3.7. Analiza SWOT Administrație Locală

4. Strategia locală de dezvoltare durabilă a comunei Hidișelu de Sus

4.1. Viziune de dezvoltare

4.2. Direcţia strategică de dezvoltare 1



4.5. Corelarea direcții strategice-obiective-măsuri

4.6. Portofoliul de proiecte prioritare pentru perioada 2014-2020

4.7. Managementul implementării strategiei de dezvoltare

4.8. Monitorizarea/evaluarea procesului de implementare a strategiei de dezvoltare


1. Contextul elaborării Strategiei de dezvoltare a comunei Hidişelu deSus

1.1 Principii de dezvoltare locală durabilă

Dezvoltarea durabilă reprezintă realizarea unei calităţi mai bune a vieţii în prezent,fără a compromite şansa generaţiilor viitoare la un trai cât mai bun. Aceasta înseamnărealizarea unui echilibru între dezvoltarea economică, cea socială şi protecţia mediuluiînconjurător. Conform viziunii dezvoltării durabile, progresul integrează obiective imediate şipe termen lung, acţiuni locale şi globale, probleme economice şi de mediu, toate fiindinseparabile. Dezvoltarea durabilă urmăreşte şi încearcă să găsească un cadru teoretic stabilpentru luarea deciziilor în orice situaţie în care se regăseşte un raport de tipul om/mediu, fiecă e vorba de mediul înconjurător, economic sau social.

În 1992 (Summitul Mondial din Rio de Janeiro) liderii din majoritatea ţărilor lumii aurecunoscut importanţa centrală a acţiunilor locale pentru atingerea dezideratelor dezvoltăriidurabile. Începând cu acel moment “Agenda 21” a devenit catalizatorul a numeroase proiecteşi iniţiative ce promovează dezvoltarea durabilă la nivel local. Agenda 21 are propriulmecanism de implementare prin strategiile de dezvoltare durabilănaţionale, regionale şi“Agenda 21 locală”.

Dezvoltarea durabilă înseamnă în primul rând asigurarea unei calităţi mai bune a vieţiipentru toţi, în prezent şi pentru generaţiile viitoare. Dezvoltarea durabilă mai înseamnărecunoaşterea faptului că economia, mediul şi bunăstarea socială sunt interdependente şianume faptul că un mediu afectat din punct de vedere al calităţii va influenţa negativ, mairepede sau mai târziu, dezvoltarea economică şi mai ales calitatea vieţii fiecăruia dintre noi.

Dezvoltarea durabilă înseamnă şi asigurarea satisfacerii nevoilor de bază aleoamenilor: locuinţe, străzi sigure, oportunitatea de împlinire prin educaţie, informare,participare, sănătate, şi loc de muncă. Toate acestea necesită o economie robustă, sănătoasăcapabilă să creeze mijloacele necesare satisfacerii acestor nevoi, atât în prezent cât şi pentruviitor.

De ce Este Nevoie de o Strategie de Dezvoltare Locala?

Necesitatea strategiei pentru dezvoltarea comunităţii locale:

• Stabilirea direcţiilor de dezvoltare economică, în conformitate cu posibilităţile şi potenţialullocal al fiecărei localităţi şi în armonie cu dezvoltarea economică a celorlalte comunităţiadiacente• Planificarea proiectelor de investiţii, conform necesităţilor populaţiei locale• Elaborarea şi aplicarea politicilor publice privind amenajarea eficientă a teritoriului• Stabilirea politicilor publice de acţiune privind protejarea mediului• Elaborarea şi aplicarea unor politici publice în domeniul social, care să asigure evoluţiapozitivă în domeniul demografic, fixarea şi dezvoltarea forţei de muncă locale


• Stabilirea politicilor publice de acţiune privind siguranţa populaţiei

Necesitatea strategiei pentru luarea deciziei:

•Dezvoltarea planificată a fiecărei localităţi, conform nevoilor concrete şi a cerinţelorexprimate de populaţie•Integrarea dezvoltării localităţilor în Strategia de Dezvoltare Durabilă Integrată a judeţuluiBihor şi a Regiunii Nord-Vest•Strategia reprezintă un instrument de lucru pentru aleşii locali şi asigură continuitateaprocesului de dezvoltare•Strategia reprezintă un instrument de monitorizare şi evaluare a dezvoltării durabile

Necesitatea strategiei pentru implementare

•Strategia oferă cadrul orientativ de dezvoltare durabilă integrată şi asigură prin proiectele pedomenii de dezvoltare un plan concret de acţiune pentru fiecare localitate

Necesitatea strategiei pentru accesarea fondurilor structurale şi de coeziune

•Strategia reprezintă viziunea şi planul de acţiune concretă pentru dezvoltarea grupurilor decomunităţi şi este baza de justificare a propunerilor de finanţare•Strategia este un document indispensabil pentru justificarea finanţării proiectelor, indiferentde sursa de finanţare•Localizează în timp şi spaţiu proiectul pentru care se solicită finanţare şi demonstreazălegătura cu alte proiecte, cu elementele dezvoltării comunităţii şi cu dezvoltarea regională

Necesitatea strategiei privind armonizarea cu alte strategii de dezvoltare

•Strategia de dezvoltare durabilă integrată este indispensabilă pentru armonizarea proiectelorde dezvoltare a comunităţii în relaţie cu alte localităţi vecine, cu judeţul Bihor şi cu RegiuneaNord-Vest

Pe scurt, dezvoltarea durabilă presupune:

• Un nou rol pentru autorităţile locale şi leaderii comunitari

• Promovarea bunăstării sociale şi economice a membrilor comunităţii şi a calităţiimediului în zonele de rezidenţă

• Implicarea şi consultarea localnicilor şi a formelor de organizare a acestora

• Dezvoltarea unei viziuni şi a unui plan pentru zonă împreună cu comunitatea locală

• Dezvoltarea şi oferirea serviciilor care îmbunătăţesc bunăstarea şi calitatea vieţiilocuitorilor în zona de rezidenţă

Autorităţile locale, organizaţiile neguvernamentale, organizaţiile comunitare şi deafaceri au nevoie în acest moment de facilitatori comunitari care să fie capabili să creezepuntea de legătură dintre politicile guvernamentale de dezvoltare şi nevoile şi dorinţelecomunităţilor locale.


1.2 Etapele principale în planificarea strategiei

Planificarea strategică este un proces în mai multe etape, prin care comunităţile pot să îşicreeze imaginea viitorului pornind de la condiţiile prezente de potenţial şi resurse şi să îşitraseze căi de realizare a acelui viitor.

Pe baza profilului economico-social al zonei, cei care au contribuit la realizareaStrategiei de Dezvoltare au sintetizat obiectivele strategiei şi au identificat direcţiilestrategice şi domeniile prioritare de acţiune pentru următorii 7 ani. Strategia de dezvoltareurmăreşte ,,Creşterea bunăstării comunităţii locale în ansamblul ei”.

Pentru aceasta este nevoie de:- o economie locală diversificată, dinamică şi eficientă;- locuri de muncă şi câştiguri decente pentru toată populaţia activă;- stabilitate politică şi deschidere din partea autorităţii locale şi centrale;- încurajarea iniţiativei şi creşterea libertăţii de opţiune în toate domeniile;- condiţii favorabile existenţei umane şi servicii de bună calitate: locuinţe, asistenţă

socială şi medicală, climat social echilibrat, posibilităţi pentru activităţi educaţionale,culturale, sportive, recreative, religioase şi o calitate bună a mediului înconjurător.Pentru a putea participa la realizarea obiectivelor cuprinse în programul naţional şi

regional de dezvoltare, Primăria comunei Hidişelu de Sus îşi va desfăşura activitatea înurmătoarele direcţii:

1. Identificarea programelor naţionale şi externe de finanţare şi depunerea deproiecte în vederea atragerii de resurse financiare în zonă.

2. Înfiinţarea unor zone economice pentru crearea unor întreprinderi care săabsoarbă forţa de muncă existentă pe piaţă.

3. Atragerea altor localităţi în programe de dezvoltare zonale cu beneficii pentrutoţi partenerii implicaţi.

4. Investiţii în infrastructură care să permită deschiderea zonei.5. Valorificarea resurselor naturale, a potenţialului turistic cultural-istoric, a celui

de agrement şi utilizarea forţei de muncă disponibile.

Pentru realizarea tuturor celor menţionate mai sus e nevoie de aportul fiecăruia dintrenoi. Toţi suntem responsabili, fie că reprezentăm autorităţile, fie că suntem simpli cetăţeni,angajaţi sau mici întreprinzători, fie că suntem organizaţi în grupuri locale formale sauinformale sau nu. Autorităţile locale, ca puncte nodale şi leaderi ai comunităţilor locale, au unrol extrem de important. Realizarea dezvoltării durabile trebuie să fie dezideratul oricăreiadministraţii moderne şi trebuie să se reflecte în pregătirea Strategiilor Locale deDezvoltare Durabilă pentru a promova şi/sau îmbunătăţi bunăstarea socială şi economică şicalitatea mediului în zonele de rezidenţă şi astfel să contribuie la dezvoltarea durabilă aRomâniei per ansamblu.

Uniunea Europeană acordă o importanţă majoră spaţiului rural, importanţă reflectatăde politicile şi programele promovate de acest for. Unul din documentele ce stă la bazatuturor acestor politici şi programe este Programul de dezvoltare rurală al UniuniiEuropene.

Pentru a utiliza cu succes fondurile neramburabile ale UE comunităţile rurale dinRomânia trebuie să fie pregătite, iar un prim pas în acest proces de pregătire este formulareaunor strategii de dezvoltare durabilă care să dea măsura nevoilor şi oportunităţilor pe carefiecare comunitate le are în parte.


Documentul de faţă este o asemenea încercare şi un început de drum la care aucontribuit toţi cei care sunt interesaţi de prezentul dar mai ales de viitorul lor, atât celindividual cât şi cel comun.

1.3 Noutăţi şi soluţii pentru perioada de programare 2014-2020 din perspectivaStrategiei “Europa 2020”

Strategia „Europa 2020” - Obiectivul general al acestei strategii este transformareaUE intr-o economie inteligentă, ecologică şi favorabilă incluziunii, pentru a oferi un nivelridicat al ocupării forţei de muncă, al productivităţii şi pentru a asigura coeziunea economică,socială şi teritorială.

Strategia EUROPA 2020 îşi propune să asigure o creştere economică:

inteligentă durabilă favorabilă incluziunii

Strategia se concentrează asupra a cinci obiective privind:

Ocuparea forţei de muncă: 75 % (70%) pentru populaţia între 20 şi 64 deani

Cercetarea: 3% din PIB-ul UE pentru cercetare şi dezvoltare (România 2%)

Educaţia: sub 10% (11,3 %) rata de părăsire timpurie a şcolii și 40%(26,7%) din populația între 30-34 de ani cu studii superioare

Reducerea sărăciei: cu cel puţin 20 de milioane pentru cei care suferă de peurma sărăciei şi a excluziunii sociale (România 200.000)

Energia/clima:

- reducerea cu 20% (19%) a emisiilor de gaze cu efect de seră ( faţă de1990)

- creşterea ponderii surselor de energie regenerabile până la20% (24%)- creşterea cu 20% a eficienţei energetice

De asemenea, strategia include şi 11 obiective tematice care se doresc a fi realizate inperioada 2014-2020:

- Intărirea cercetării, dezvoltării tehnologice şi a inovării- Imbunătăţirea accesului la şi a utilizării şi calităţii tehnologiilor informaţiilor

şi comunicaţiilor- Creşterea competitivităţii intreprinderilor mici şi mijlocii- Sprijinirea tranziţiei spre o economie cu emisii scăzute de carbon in toate

sectoarele- Promovarea adaptării la schimbările climatice, prevenirea şi gestionarea

riscurilor- Protejarea mediului şi promovarea utilizării eficiente a resurselor- Promovarea transportului durabil şi eliminarea blocajelor in reţelele cheie- Promovare ocupării şi sprijinirea mobilităţii forţei de muncă


- Investiţii în competenţe, educaţie şi invăţare continuă- Promovarea incluziunii sociale şi combaterea sărăciei- Imbunătăţirea capacităţii instituţionale şi a eficienţei în administraţia publică.

Ţintele Strategiei Europa 2020 asumate de România sunt:- rata de ocupare a populaţiei cu vârsta cuprinsă între 20 şi 64 de ani de 70%- nivelul investiţiilor în cercetare şi dezvoltare de 2% din PIB-ul României- obiectivul 20/20/20 în materie de energie şi schimbări climatice:- emisiile de gaze cu efect de seră cu 20% sub nivelul înregistrat în 1900- 24% din energia produsă să provină din surse regenerabile- creşterea cu 19% a eficienţei energetice- rata de părăsire timpurie a şcolii sub 11,3%- ponderea tinerilor cu vârsta între 30-34 ani, absolvenţi ai unei forme de

învăţământ terţiar, de cel puţin 26,7%- scăderea numărului de persoane expuse sărăciei cu 580.000.

Dezideratul principal pentru perioada 2014-2020 este de a construi un viitor mai bunpentru România. Acordul de Parteneriat – este un document programatic pentru perioada deprogramare 2014-2020 care analizează nevoile de dezvoltare în cadrul a cinciPROVOCĂRI:

Competitivitatea economică Oamenii și societatea Infrastructura Resursele Administrația și guvernarea propune priorități de finanțare prin

implementarea cărora vor fi atinse aspirațiile de creştere economică

Obiectivul tematic1: Consolidarea cercetării, a dezvoltării tehnologice și a inovăriiPriorități de investiții care au ca obiectiv îmbunătățirea utilizării rezultatelor CDI de

către IMM-uri dar și care ajută IMM-urile de avea activitate proprie de cercetare-inovare:◦ sprijinirea investițiilor private în CDI◦ îmbunătățirea colaborării dintre întreprinderi și organizații de cercetare pentru a

permite dezvoltarea de produse şi servicii în sectoarele economice cu potenţial de creştere;◦ promovarea instrumentelor financiare care să stimuleze start-up-urile și spin-off-

urile inovatoare;◦ dezvoltarea clusterelor existente/emergente, centre de excelenţă care au în

componența lor instituții de cercetare;

Obiectivul tematic nr.2: Îmbunătățirea accesului la tehnologiile informației și comunicațiilor,a utilizării și a calității acestora

◦ dezvoltarea infrastructurii în bandă largă, cu viteză de acces rapidă și ultrarapidă,◦Îmbunătățirea competențelor digitale și sporirea conținutului digital și a

infrastructurii TIC sistemice în domeniul e-learning, e-incluziune, e-sănătate și e-cultura◦Creșterea eficienței, interoperabilitatiiși securitatiiserviciilor administrației publice,

prin dezvoltarea aplicatiilorTIC (e-guvernare)◦Facilitarea e-comertului si utilizarea in afaceri a TIC

Obiectivul tematic 3: Îmbunătățirea competitivității IMM-urilor, a sectorului agricol și asectorului pescuitului și acvaculturii România are nevoie urgentă de investiții în modernizarea sectoarelor productive


În vederea sprijinirii IMM-urilor, sunt propuse mai multe priorități de investiții :◦ acțiuni de consolidare a culturii antreprenorialeși de sprijinire la demararea unei

afaceri;◦ acțiuni de îmbunătățirea a productivității IMM-urilor;◦ acțiuni pentru îmbunătățirea accesului la finanțare;◦ acțiuni pentru sprijinirea constituirii de rețele de întreprinderi;◦ acțiuni integrate –site, competențe, sprijin pentru investiții

Sectoare care prezintă un potențial de creștere notabilă a valorii adăugate care vor primi celmult sprijin din FESI;

◦ sănătate/produse farmaceutice;◦ textile/pielărie;◦lemn/mobilier;◦ energie/managementul mediului◦ agricultură, silvicultură și pescuit

Prin Planurile de Dezvoltare Regională se vor identifica, la nivel local, alte sectoare cupotențial de creștere, care pot reprezenta un interes regional pentru investiții;

Obiectivul tematic 4: Sprijinirea tranziției către o economie cu emisii scăzute de carbon întoate sectoarele

◦ producerea de energie electrică și termică din surse regenerabile (biomasă, energiegeotermală, microhidrocentrale);

◦ sisteme de cogenerare de înaltă eficiență de mică putere ;◦ sisteme inteligente de distribuție a energiei electrice de joasă tensiune;◦ sisteme de monitorizare a distribuției de energie electrică și termică în industrie◦ eficiența energetica a clădirilor rezidențiale și a clădirilor publice◦ sistemelor de transport public durabile◦ îmbunătățirea sistemelor de iluminat pe domeniul public.

Obiectivul tematic 5: Promovarea adaptării la schimbările climatice, prevenirea și gestionareariscurilor

◦ Reducerea riscurilor și daunelorprovocate de inundații, secetă, eroziune și incendiiforestiere și îmbunătățirea sistemelor de monitorizare și prevenire a riscurilor

Obiectivul tematic 6: Protejarea mediului și promovarea utilizării eficiente a resurselor◦ extinderea și modernizarea rețelelor de apă potabilă și a sistemelor de canalizare şi

epurare◦ dezvoltarea infrastructurii și serviciilor de gestionare a deșeurilor pe baza ciclului

deșeurilor: reutilizare, reciclare, recuperarea energiei◦ protejarea biodiversității◦ reabilitarea siturilor abandonate și poluate

Obiectivul tematic 7: Promovarea unor sisteme de transport durabile și eliminarea blocajelordin cadrul infrastructurilor rețelelor majore

◦ dezvoltarea infrastructurii rutiere pe rețeaua de bază și pe rețeaua extinsă TEN-T;◦ dezvoltarea infrastructurii feroviare pe bază și a rețelei TEN-T◦ îmbunătățirea siguranței traficului și securității în rețeaua TEN-T, pentru toate

mijloacele de transport;


◦ modernizarea și dezvoltarea transportului intermodal,◦ modernizarea și dezvoltarea infrastructurii maritime și pe căi navigabile pe Dunăre

și pe canalele navigabile;◦ dezvoltarea aeroporturilor în cazuri justificate◦ modernizarea punctelor de frontieră, prin îmbunătățirea infrastructurii vamale.

Obiectivul Tematic 8 - Promovarea sustenabilității și calității locurilor de muncă șisprijinirea mobilității forței de muncă se referă la:

o Îmbunătăţirea nivelului de educaţie şi competenţe prin:

programe de educaţie de tip a doua şansă (inclusiv prin furnizarea destimulente financiare)

programe de formare profesională continuă şi învăţământ vocaţional evaluare şi certificare pentru recunoaşterea competenţelor dobândite

o Încurajarea participării pe piaţa muncii prin :

stimulente financiare pentru încurajarea angajatorilor subvenţii pentru a încuraja tinerii să profite de şansele de angajare,

inclusiv prin participarea la programe de ucenicie şi stagii, servicii personalizate, ( consiliere, stagii personalizate, etc.)

o Încurajarea antreprenoriatului şi a ocupării pe cont propriu prin:

sprijin financiar pentru promovarea antreprenoriatului şi crearea decompanii noi (microgranturi și microcredite)

vouchere pentru consiliere şi formare în domeniul antreprenoriatului

o Încurajarea mobilităţii forţei de muncă prin:

furnizarea de informaţii privind ofertele de locuri de muncă, stagii,programe de ucenicie şi sprijin disponibil în diferite zone şi regiuni

informaţii privind aspecte precum aranjamentele locative sau primelepentru mobilitate

o Îmbunătăţirea nivelului de educaţie şi competenţe (inclusiv competențeTIC)

Obiectivul tematic 9: Promovarea incluziunii sociale, combaterea sărăciei și discriminării

Incluziunea socială şi combaterea sărăciei prin:

◦stimulente financiare pentru a profita de şansele de angajare◦susţinerea înfiinţării /dezvoltării de afaceri în cadrul comunităţii şi creării

de locuri de muncă◦acoperirea costurilor centrelor socio-medicale multifuncţionale


Sprijinul se va acorda fie pe baza strategiei pentru dezvoltare locală, fie individual, pebaza unor nevoi justificate de diferiţii actori. Cheltuielile de tip FEDR din finanţareaîncrucişată

Promovarea antreprenoriatului social, a integrării profesionale înîntreprinderile sociale și promovarea economiei sociale prin:

◦Sprijin, printr-un program de microgranturi, pentru înfiinţarea unor noiîntreprinderi sociale de inserţie (formare, consiliere, stimulente financiare)

◦formarea personalului care activează în domeniul economiei sociale◦îmbunătăţirea serviciilor integrate comunitare pentru persoanele vulnerabile

Intervenţii pe baza strategiilor de dezvoltare locală plasate sub responsabilitateacomunităţii (CLLD) realizate în mod integrat (infrastructură plus măsuri de intervenţiecomunitară). În cazul zonelor urbane, aceste strategii vor fi implementate cu POR, iar înzonele rurale sprijinul pentru infrastructură va fi acordat prin PNDR.

◦creșterea accesului la servicii accesibile, durabile și de înaltă calitate, inclusivasistență medicală și servicii sociale de interes general

◦angajarea a 2000 de asistenţi medicali comunitari, cu prioritate în zonelerurale îndepărtate

◦tranziţia de la servicii de îngrijire instituţionalizate către servicii la nivelulcomunităţii ( inclusiv subvenţii şi alte tipuri de ajutor financiar)

◦formarea personalului pentru serviciile comunitare de îngrijire (asistenţimedicali comunitari, mediatori pentru romi, lucrători sociali, psihologi, medici defamilie, etc.) și formarea unor echipe interdisciplinare de specialişti

Obiectivul tematic 10: Investiții în educație, formare și formare profesională pentrucompetențe și învățare pe tot parcursul vieții prin:

•Activităţi pentru educația copiilor preșcolari (înființarea de creșe în zonele ruraleşi defavorizate și mecanisme de implicare a ONG-urilor)

•Activităţi pentru prevenirea și reducerea abandonului şcolar (stimulentefinanciare, facilitarea transportului, mentorat pentru elevi şi părinţi, noi materiale de învăţare,educaţie alternativă,programe şcoală după şcoală, etc.

•Activităţi care vizează îmbunătăţirea educaţiei obligatorii la nivel de sistem(reformarea curriculei incluzând utilizarea TIC , pregătirea personalului în vederea utilizăriinoilor metode de predare şi noilor programe)

•Acţiuni pentru extinderea accesului şi participării la învăţământul terţiar(stimulente financiare şi pachete de măsuri de asistenţă)

•Acţiuni pentru creşterea calităţii şi utilităţii studiilor terţiare (programe şcolarecu conţinut inovator, sistem atractiv de învăţământ superior tehnic și corelarea cu pieţamuncii, management instituţional)

•Acţiuni de creştere a ratei de ocupare în rândul participanţilor la învăţământulsuperior (sisteme de ucenicie sau stagii, stimularea dezvoltării de programe de cercetare)


•Dezvoltarea şi furnizarea de programe flexibile de învăţare pe tot parcursul vieţ

Obiectivul tematic11: Creșterea capacității instituționale a autorităților publice șia părților interesate și o administrație publică eficientă prin:

◦dezvoltarea și implementarea de sisteme și proceduri pentru documente strategiceşi coordonarea politicilor

◦mecanisme de monitorizare și evaluare pentru strategiile şi politicileimplementate;

◦planificare strategică și programare a bugetului,◦mecanisme de consultare și participare în procesul de luare a deciziilor;◦sprijin pentru măsurarea sarcinii administrative, transfer de know-how și bune

practici;◦acțiuni de raționalizare, pentru creșterea calității reglementărilor și reducerii

poverii birocratice pentru întreprinderi și cetățeni;◦Creșterea capacității administrației publice de a introduce sisteme și mecanisme de

management al performantei, monitorizare și evaluare◦Sprijin pentru îmbunătățirea capacității organizatorice și administrative a

instituțiilor judiciare, a resurselor umane, sistemului TI, responsabilității și transparențeisistemului judiciar și accesului la justiție;

◦dezvoltarea unui sistem național de cadastru pentru a oferi certitudine asupratitlului de proprietate, promovarea reformei funciare și consolidarea efectivă a terenurilor, însprijinul obiectivelor de dezvoltare ale României

Obiectivul tematic 12: Dezvoltarea locală plasată sub responsabilitatea comunităţii(CLLD)

CLLD- conduce la reducerea dezechilibrelor teritoriale prin implicareacomunităților locale.

Obiectiv: integrarea socială şi dezvoltarea comunităţilor marginalizate din oraşeleRomâniei, prin stimularea asocierii de tip bottom - up şi aplică strategii integrate şimultisectoriale de dezvoltare locală.

În cadrul Programului Operațional Regional se va utiliza CLLD, la nivel urban

Nevoile sunt determinate, în principal, de accesul redus sau lipsa accesului la:

◦condiţii decente de locuire, la infrastructura şi resursele educaţionale◦la ocupare şi la oportunităţile de ocupare◦la servicii medicale de calitate◦slaba capacitate de inovare şi cunoaştere la nivelul zonei◦riscul mare de sărăcie şi excluziune socială pentru grupurile defavorizate

Tipurile de investiţii :pentru atingerea obiectivului tematic 12 sunt:

◦infrastructura de locuire (locuinţe sociale),◦infrastructura socială (educaţie, sănătate, servicii sociale),


◦măsuri destinate încurajării ocupării (economie socială), în paralel cu implementareaunor activităţi de dezvoltare comunitară integrată (informare/consiliere/mediere etc.).

Modalități de implementare ale Strategiilor de dezvoltare urbană:

de tipmulti-fond (FEDR+FSE), saufinanțarea strategiilor integrate mono-fond, cu luarea în considerare a utilizării

opţiunii privind finanţarea încrucişată pentru asigurarea caracterului integrat alinvestiţiilor.

În cazul finanţării unor strategii integrate de dezvoltare multi-fond, se va stabiliun comitet comun (FEDR+FSE) de selecţie a strategiilor de dezvoltare locală la nivelnaţional.

Noi metode de implementarea FESI – Dezvoltarea locală de tip LEADER

Programul LEADER 2014-2020 va contribui în mare măsură la o dezvoltareinteligentă a zonelor rurale. LEADER va fi finanțat sub prioritatea 6 din PDR

Principala condiție pentru succesul LEADER constă în a avea ca membri ai Grupuluide Acțiune Locală (GAL) oameni cu un nivel ridicat de competență, bine formați și motivați.

LEADER vizeaza nevoile comunităților locale din următoarele tipuri de teritorii:

◦pentru zonele rurale va viza acțiunile integrate – amplasamente, competențe,sprijin pentru investiții – pentru a atrage investiții în zonele rurale românești și a combateaccesul redus la ocupare și la oportunitățile de angajare

◦pentru zonele piscicole și costiere unde au loc activități piscicole și există fermede acvacultură:

consolidarea legăturilor dintre agricultură, pescuit, acvacultură, silvicultură șiCDI

promovarea denoi surse de venituri și a proteja biodiversitatea,înființarea, organizarea și funcționarea lanțului producători-procesatori-

comercianțiîmbunătățirea condițiilor muncă și siguranța la bordul vaselor de pescuitreducerea riscului de sărăcie sau de excluziune pentru persoanele din regiuni și

teritorii defavorizate

Pentru zonele rurale, finanțarea LEADER prin Programul Național de DezvoltareRurală (PNDR) va fi asigurată de FEADR și este determinată pe baza Regulamentuluiprivind dezvoltarea rurală, la o alocare minimă obligatorie de 5 %.

Va fi finanțat un nou proces competițional pentru GAL-uri, folosind experiențaprivind dezvoltarea locală obținută deja în cadrul LEADER.


2. Descrierea zonei

2.1 Prezentarea generală a Regiunii de Nord-Vest

În baza Legii 151 din 1998 – Legea privind dezvoltarea regională în România, afost creată Regiunea de Dezvoltare Nord-Vest, regiune creată prin asocierea voluntara a şasejudeţe invecinate şi anume Bihor, Bistriţa-Năsăud, Cluj, Maramureş, Satu-Mare si Sălaj.

Regiunea de dezvoltare Nord-Vest face parte din Microregiunea 1 (NUTS1), fiindinvecinata în partea de sud cu regiunea Vest (Banat), în partea de sud-est cu regiunea Centruiar in est cu regiunea Nord-Est (Bucovina-Moldova Nord).

Regiunea are o suprafaţă de 34.160 km2 si reprezinta 14,3% din suprafaţa ţării,ocupând locul 4 la nivel naţional in privinta suprafeţei iar la nivel european locul 29 din cele273 regiuni ale Uniunii Europene.

Din punct de vedere al poziţiei geografice, putem spune ca Regiunea dedezvoltare Nord-Vest are o poziţie strategică, fiind poarta de intrare in România dinspreUngaria, respectiv din exteriorul Uniunii Europene spre Ucraina si Moldova.

Din punctul de vedere al reliefului regiunea este situata intr-o zonă de interferenţăa mai multor regiuni biogeografice cum ar fi cea continentală, alpină şi panonică. Suprafaţaregiunii este ocupată în proporţie de 28% de munţi, 30% de dealuri şi 42% de câmpii şi văi.

Din punctul de vedere al climei, regiunea beneficiază de un climat temperatcontinental cu veri călduroase, ierni friguroase, precipitaţii bogate. Temperaturile mediianuale se situează între 3,8 şi 10,40C. Precipitaţii de circa 550 mm în zonele joase si1.500mm in zona montană.

Din punct de vedere hidrologic regiunea este dominată de bazinele hidrograficeale râutilor Tisa, Someş, Crişuri, Crasna, Turu şi Barcău.

Din punctul de vedere al resurselor solului si subsolului, cele mai binereprezentate resurse sunt minereurile complexe şi auro-argentifere, bauxită, sare şi materialede construcţii(marmură, calcare, caolin, argile refractare).

Din punctul de vedere al utilizării terenurilor, din totalul de 34.160 km2, 20.923km2(2.093.200 ha) reprezinta terenuri arabile, fiind urmate de păduri cu o suprafaţă de 10.329km2 (1.032.900 ha), ape 510 km2 (51.000 ha), iar restul de 2.398 km2 (239.800 ha) fiindocupate de alte suprafeţe.

Din punctul de vedere al faunei si florei, formele de relief diversificate aufavorizat aparitia şi dezvoltarea unor habitate de o mare diversitate.

2.1.1 Structura aşezărilor Regiunii de dezvoltare Nord-Vest

După cum spuneam, regiunea de Regiunea de dezvoltare Nord-Vest este compusădin 6 judeţe şi anume: Bihor, Bistriţa-Năsăud, Maramureş, Cluj, Satu-Mare şi Sălaj. Potrivitdatelor Institutului Naţional de Statistică(INS), în anul 2011, Regiunea de dezvoltare Nord-Vest era compusa din 446 de unităţi administrativ-teritoriale(UAT), care sunt sructurate infelul urmator:

- 15 Municipii;- 28 Oraşe;- 403 Comune;


Fig. 1 Numarul Unităţilor Adiministrativ Teritoriale ale Regiunii de dezvoltare Nord-Vest(cu reprezentarea municipiilor, oraşelor şi comunelor)

Sursa: INS Tempo Online

2.1.2 Populaţia

Conform datelor statistice furnizate de catre Institutul Naţional de Statistică, în urmaRecensamantului din 2011, Regiunea de dezvoltare Nord-Vest avea o populaţie de 2.600.132de locuitori, ocupând locul 3 al regiunilor în ceea de priveste numarul de locuitori dinRomânia.

Densitatea populaţiei la nivelul regiunii, în anul 2011 era de 76,1 loc/km2, cea maimare densitate fiind în judeţul Cluj, 103,6 loc/km2, iar la polul opus fiind judeţul Bistriţa-Năsăud cu o densitate de 53,5 loc/km2.


Fig. 2 Populaţia Regiunii de Dezvoltare Nord-VestSursa: I.N.S. - Recensămantul populaţiei şi al locuinţelor 2011

2.1.3 Infrastructura rutieră

Regiunea este străbătută de 7 drumuri europene: cele mai importante fiind E60 –dinspre Ungaria, face legătura cu Oradea-Cluj-Brasov şi Bucureşti, E576 - Cluj-Napoca-Dej,E81 – dinspre Satu Mare-Zalău-Cluj-Napoca-Braşov-Bucureşti, E79 – Oradea-Deva, E671 –Oradea-Arad- Timişoara, E58 – Cluj-Napoca-Dej-Bistriţa-Baia Mare-Vatra Dornei.

Infrastructura de drumuri naţionale cuprinsă in reţeaua TEN-T centrală se limitează lasegmente pe Turda-Sebeş (E81) şi Turda-Luna (E60), aprox.33 km. Pe reţeaua TEN-Tglobală se regăsesc peste 420 km (E60, E81, E671) care străbat teritoriul Regiunii Nord-Vest.

O analiză in profil teritorial a infrastructurii rutiere relevă faptul că, la nivelul anului2011, lungimea totală a drumurilor din regiunea Nord-Vest a fost de 12.459 km, respectiv14,9% din totalul drumurilor la nivel naţional. Se remarcă o creştere a infrastructurii rutiere inanul 2011 cu 5% faţă de anul 2005, puţin peste media de 4,7% inregistrată la nivel naţional.Cea mai mare creştere s-a inregistrat in judeţul Maramureş (13%), in judeţul Bihor creştereafiind sub 1% in acest interval. Creşterea infrastructurii rutiere este proporţională cuproblemele de mobilitate.

Din totalul drumurilor din regiune, 18% sunt proprietate publică administrate deCompania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din Romania restul de 82% fiind inadministrarea consiliilor judeţene sau locale (comunale).Regiunea Nord-Vest (Transilvania de Nord) nu dispune de o reţea de drumuri rapide şiautostrăzi. Doar o parte (52 km) din autostrada Transilvania (Borş-Oradea-Zalău-Cluj-Napoca-Turda-Braşov) este executată şi este deschisă pentru circulaţie.

Soarta executării celorlalte tronsoane este total incertă in contextul concentrăriifondurilor publice alocate autostrăzilor pentru axele prioritare trans-europene şi nodurilecheie (nici unul neaflandu-se in regiune de pe lista adoptată de Consiliul pentru Transport alU.E.).


2.1.4 Strategia de dezvoltare regională

Viziunea şi strategia regională pe termen lung (2034)

Viziunea (2034)

Comunităţile din Regiunea Nord-Vest (Transilvania de Nord Comunităţile dinRegiunea Nord-Vest (Transilvania de Nord) inţeleg să valorifice impreună,respectand principiile dezvoltării durabile resursele naturale, materiale, umane, tradiţiileistorice şi interculturale in scopul unei dezvoltări susţinute, constante care fac dinTransilvania de Nord una dintre cele mai dinamice regiuni europene.Regiunea Transilvaniei de Nord, prin amplasarea şi dotările sale infrastructurale indeplineşteun rol strategic, de deservire logistică, a teritoriilor de la Vestul, Estul, Sudul şi Nordul său.

Domeniile de specializare inteligentă ale regiunii, care se disting prin potenţialul lorinovativ, “dezvoltare tehnologică”, poziţionarea pe pieţele europene a produselor regionalesunt:- biotehnologia (agricultura, industria alimentară), sistemele inteligente (automatizări,

mecatronică, electronică), IT&C (telecomunicaţii, securitate, software, e-health, newmedia),

- utilaje şi echipamente, energii regenerabile, construcţii verzi, industrii creative şiturism.Regiunea dispune de un valoros capital uman, sistemele de educaţie a adulţilor, de

formare continuă a adulţilor şi invăţămant universitar fiind recunoscute la nivel internaţional.Cetăţenii regiunii se disting prin mentalitatea lor inovativă, cooperantă care, alături de

un nivel al calităţii vieţii ridicat (cu un PIB de 75% din media europeană) fac din Transilvaniade Nord una dintre destinaţiile preferate de investitori şi turişti in Europa Centrala şi de Est.

Obiective strategice de dezvoltare pe termen mediu şi lung (2034)

· Dezvoltarea de avantaje comparative prin investiţii in domeniile de specializareinteligentă ale regiunii.· Racordarea Regiunii la fluxurile internaţionale de mărfuri, turişti, investiţii,

informaţii şi valori culturale şi asigurarea rolului de deservire ca ,,regiune logistică”.· Creşterea investiţiilor in capitalul uman şi social al regiunii, in vederea asigurării

suportului pentru o dezvoltare durabilă.· Creşterea eficienţei economiei rurale, conservand totodată calitatea mediului şi

patrimoniul etnofolcloric extrem de bogat al regiunii.· Transformarea centrelor urbane in spaţii de influenţă şi de atracţie regională şi

transregională


Obiective strategice 2020

Obiectiv general – Creşterea economiei regionale prin şi integrată pentru diminuareadisparităţilor intra- şi inter-regionale şi creşterea standardului de viaţăregional.

Obiective specifice

Obiectiv 1. - Creşterea numărului locurilor de muncă şi a veniturilorObiectiv 2. - Creşterea accesibilităţii regiunii şi a mobilităţii locuitorilor, mărfurilor şiinformaţiilorObiectiv 3. - Creşterea calităţii vieţii locuitorilor din regiuneObiectiv 4 - Creşterea eficienţei şi calităţii serviciilor oferite de administraţia publicălocuitorilor din regiune

Priorităţi de dezvoltare

Prioritatea 1.1. - Imbunătăţirea competitivităţii IMM-urilor cu precădere in sectoareleprioritarePrioritatea 1.2. - Incurajarea activităţilor de CDI in activităţile economice prioritare şiconsolidarea capacităţilor de CDIPrioritatea 1.3. - Creşterea competitivităţii economiei regionale prin sprijinirea tranziţiei cătreo economie cu emisii scăzute de carbon, care utilizează eficient resursele şi are in vedereschimbările climaticePrioritatea 2.1. - Dezvoltarea unui sistem de transport durabil şi asigurarea accesului şiintegrării în reţelele de transport majore de la nivel european şi internaţionalPrioritatea 2.2. - Imbunătăţirea accesului la TIC, a calităţii şi utilizării acestor reţele de cătremediul privat şi publicPrioritatea 3.1. - Sprijinirea dezvoltării urbane durabile integratePrioritatea 3.2. - Promovarea ocupării şi sprijinirea mobilităţii forţei de muncăPrioritatea 3.3. - Imbunătăţirea accesului şi dezvoltarea infrastructurii de educaţie şi formareprofesională, de sănătate şi socialPrioritatea 3.4. - Dezvoltarea durabilă a turismuluiPrioritatea 3.5. - Sprijinirea dezvoltării rurale durabile integratePrioritatea 3.6. - Promovarea incluziunii sociale şi combaterea sărăcieiPrioritatea 3.7. - Protejarea şi conservarea mediului naturalPrioritatea 4.1. - Intărirea capacităţii administrative şi sprijinirea bunei guvernăriPrioritatea 4.2. - Consolidarea capacităţilor părţilor interesate (parteneri sociali şi organizaţiineguvernamentale, inclusiv pacte teritoriale) care işi desfăşoară activitatea in domeniulocupării forţei de muncă, al educaţiei, sănătăţii şi al politicilor sociale.


2.2 Prezentare generală a judeţului Bihor

Judeţul Bihor este situat in partea de vest a ţării, fiind invecinat in partea de Nord cujudeţul Satu-Mare, în partea de Est cu judeţele Sălaj, Cluj şi Alba, la Sus cu judeţul Arad, iarin partea de Vest cu Ungaria.

Fig. 3 Aşezarea geografică a judeţului Bihor(sursa Strategia de Dezvoltare a Jud. Bihor)

Evoluţia cadrului administrativ

Aşezările omeneşti din judeţul Bihor sunt foarte vechi, dovadă fiind urmele arhelogicedescoperite şi însemnările istorice de la începutul evului mediu care atestă acest lucru. Într-odiplomă a abaţiei de Zobor din 1113 este pomenit numele de “Varadium” (denumire veche aOradei), reşedinţa judeţului Bihor fiind astfel cea mai veche localitate atestată documentar,unde funcţiona încă de la 1092 o episcopie romano-catolică. Dintre celelalte localităţi urbanedin judeţul Bihor, cea mai veche aşezare atestată documentar este localitatea Săcueni (1214)devenită recent oraş. Dintre localităţile rurale, Biharia este cea mai veche aşezare atestatădocumentar (1075), unde se află cetatea de pământ, mărturie pentru acele vremuri şi comunaBalc (1213), unde se află o fortificaţie medievală (Chiriac, 2008). Pe plan turistic-balnear,Bihorul a reprezentat un punct de atracţie încă din secolul XVIII când se făceau tratamentecurative în staţiunile 1 Mai şi Băile Felix, ce atrăgeau turişti din toată Europa Centrală.Teritoriul judeţului Bihor a suferit modificări importante de-a lungul vremii, atât modificăride limite administrative, cât şi de denumire. Astfel, la sfârşitul anului 1918, nou-înfiinţatuljudeţ Bihor deţinea teritorii care astăzi se află în Ungaria şi care au fost cedate în urma Păciide la Trianon (1922). După 1922, limitele judeţului au fost aceleaşi ca cele actuale şi s-aupăstrat până în 1940. Între 1929 şi 1931, judeţul Bihor a aparţinut Directoratului Ministerial


Timişoara, iar din 1938-1940 a făcut parte din Ţinutul Someşului. În urma Tratatului de laViena, România a pierdut multiple teritorii către URSS (Basarabia şi Bucovina de Nord),Bulgaria (Cadrilaterul) şi Ungaria (marea parte a Transilvaniei). Prin acest tratat judeţulBihor a rămas fără partea de vest şi de nord, frontiera fiind stabilită prin mijlocul judeţului, pedirecţia vest-est incluzând şi municipiul Oradea. Din anul 1944, teritoriul anexat de Ungaria afost redat României.

Perioada comunistă a adus noi forme de organizare administrativă a ţării, din anul1950 până în 1952, funcţionând regiunile ca diviziuni administrative. Regiunea Bihor avea osuprafaţă mai mare decât cea a judeţului Bihor actual şi cuprindea teritorii din judeţele Arad,Sălaj, Satu Mare, Alba. Din 1952, regiunea Bihor primeşte denumirea de regiunea Oradea.Între 1956-1960, regiunea Oradea îşi extinde limitele înspre sud, luând în administrare maimulte aşezări care aparţineau regiunii Arad, care nu mai exista. Între 1960-1968 nu s-aschimbatforma regiunii însă autorităţile comuniste au schimbat denumirea, devenind regiunea Crişana.

Din 1968, se revine la împărţirea pe judeţe şi păstrarea decupajului administrativ dinperioada interbelică. Din 1998, judeţul Bihor face parte din Regiunea de dezvoltare Nord –Vest împreună cu judeţele Cluj, Sălaj, Satu-Mare şi Maramureş.

2.2.1 Organizarea administrativă a judeţului Bihor

Organizarea administrativă a judeţului Bihor este compusa din 101 UnitaţiAdministrativ Teritoriale din care 4 sunt municipii, 6 oraşe şi restul de 91 sunt comune.

Potrivit legii 351/2001 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului Naţional– Secţiunea IV – Reţeaua de localităţi, municipiul Oradea este considerat localitate de rangulI fiind municipiu reşedinţă de judet, urmat de localităţile de rangul II Beiuş, Marghita,Salonta şi localităţi de rangul III, Aleşd, Nucet, Ştei, Valea lui Mihai şi Vaşcău.


Fig. 4 Harta administrativ-teritorială a judeţului Bihor


2.2.2 Populaţia judeţului Bihor

În urma Recensământului din anul 2011, judeţul Bihor înregistra o populaţie de575.398 de locuitori. Având în vedere că suprafaţa judeţului Bihor este de 7.545 km2, rezultăo densitate a populaţiei pe judeţ de 76,26 loc/km2.

Populaţia judetului bihor reprezintă 22,1% din populaţia Regiunii de dezvoltare Nord-Vest, iar la nivel national 2,86% din populaţia României.

Referitor la distributia pe medii de locuire observam ca populatia judeţului esteînparţită aprope egal între mediul rural şi cel urban si anume: 283.042 de locuitori, adica49,1% locuiesc în mediul urban, iar 292.356, reprezentând 50,9%, locuiesc in mediul rural.

La o analiză a populaţiei pe grupe de sex observam că populaţia feminină este maimare, reprezentând 51,4% din totalul locuitorilor, cea masculina fiind doar de 48,6% dintotalul locuitorilor.

Fig. 5 Populaţia judeţului Bihor din totalul RomânieiSursa: INS

Fig. 6 Populaţia judeţului Bihor din totalul populaţiei Regiunii deDezvoltare Nord-Vest

Sursa: INS

Fig. 7 Populaţia judeţului Bihor repartizată pe grupe de sexSursa: INS

Fig. 8 Populaţia judeţului Bihor repartizată pe medii de locuireSursa: INS


2.2.3 Economia judeţului Bihor

Economia judeţului Bihor se bazează pe câteva domenii economice principale, dintrecare amintim fabricarea calculatoarelor şi echipamentelor periferice şi industria încălţăminteişi a pielăriei, ambele fiind orientate în cea mai mare parte spre export. Alte industrii, precumcea extractivă, au cunoscut un declin sever în ultimele două decade, doar exploatareapetrolului fiind la un nivel stabil – chiar înregistrându-se interes pentru prospecţiuni în zonă.Sectorul agricol a cunoscut de asemenea o contracţie în perioada post-decembristă cauzată derestructurarea unor mari unităţi de procesare din zonă. În ultima perioadă se înregistrează orevenire, în special în partea de câmpie a judeţului, o dată cu dezvoltarea susţinută a agenţiloreconomici din industria agro-alimentară. Cu toate acestea, sectorul primar rămâne undomeniu departe de a ajunge la întregul său potenţial.

Per total, sectoarele economice cele mai dezvoltare sunt cele ce valorifică poziţia înapropierea graniţei de vest dar şi avantajele de forţă de muncă ieftină. Drept dovadă, judeţulBihor se numără printre judeţele cu cele mai mari exporturi însă şi cele cu cel mai mic nivelmediu salarial. Acesta reprezintă principala vulnerabilitate a bazei economice locale, fiindsensibilă la decizii de relocalizare a investitorilor în funcţie de criterii de cost şi mai puţin pebaza unor avantaje competitive locale. Se impune astfel o prioritizare a măsurilor menite săcrească valoarea adăugată a industriilor ce compun baza economică locală şi să creascăretenţia acestora.Structurile de sprijin pentru afaceri au fost dezvoltate în special în zona metropolitană Oradea(cu o serie de parcuri industriale deschise sau în proiect), cu rezultate pozitive. La acestea seadaugă şi o serie de incubatoare de afaceri dezvoltate cu fonduri europene însă cu o ofertălimitată de servicii şi impact scăzut. Iniţiative curente sau viitoare trebuie orientate spre aspriji competitivitatea şi rezilienţa întreprinzătorilor susţinuţi precum şi a promovadiversificarea bazei economice locale în zonele cu profil mono-industrial.

2.2.4 Rețeaua hidrografică

Reţeaua hidrografică a judeţului ţine de galeria de captare a Crişurilor: Barcăul, avândafluenţi pe stânga Bistra, în dreapta Ierul; Crişul Repede, având afluenţi de stânga Iada,Brătcuţa, Mişidul, Sărandul, Peţa, iar pe dreapta Peştişul; Crişul Negru având afluenţi pestânga Tărcăiţa, Finişul, iar pe dreapta Crişul Pietros, Nimăieşti, Roşia, Vida, Topa, Holodulşi Culişerul.

Reţeaua hidrografică care drenează judeţul Bihor, de la E la V, prezintă o densitatemare şi aparţine în majoritate celor trei bazine colectoare principale: Barcău, Crişul Repede şiCrişu Negru, la care se mai adaugă cursul inferior al râului Ier. Regimul natural de scurgere alrâurilor prezintă variaţii mari de nivel (8 – 10 m.) şi al debitului lor lichid, înregistrând ocreştere accentuată de la izvor la vărsare. Reţeaua de canale este reprezentată prin: CanalulCrişurilor, ce leagă Crişul Repede, în N (în arealul satului Tărian, comuna Girişu de Cris) cuCrişul Negru, în S (satul Tămaşda, comuna Avram Iancu), Canalul Culişer (41 km.). Lacurilenaturale sunt puţine, cel mai reprezentativ fiind lacul Petea, cu apă termală care asigurădezvoltarea unor forme relicte de floră (Nymphaea lotus thermalis) şi faună (Melanopsisparreyssi). Există şi o serie de lacuri artificiale, amenajate ca bazine piscicole (Cefa 670 ha.;Tămaşda 206 ha.; Inand 164 ha.; Homorog 105 ha.; Mădăras 30 ha.).

Judeţul Bihor nu prezintă probleme deosebite de mediu. Judeţul beneficiază de zonenaturale cu valoare deosebită, care contribuie la atractivitatea acestuia. Nu există depăşiri aleconcentraţiilor maxime admisibile pentru apă, aer sau sol şi nici factori poluatori majori. Înjudeţul Bihor au fost identificate 36 tipuri de habitate reprezentative din care 8 tipuri


prioritare. Acestea însumează o suprafaţă de 36.307 ha. Habitatele prioritare din judeţul Bihorsunt:

- Dune continentale panonice (Valea lui Mihai);- Pajişti sărăturate continentale: Heleşteele Cefa –Pădurea Rădvani;- Tufişuri cu Pinus mugo şi Rhododendron hirsutum: Vârful Buteasa; Pajişti uscate

seminaturale şi faciesuri de acoperire cu tufişuri pe substrat calcaros (situri importante pentruorhidee): Pietrele Boghii, Depresiunea Bălileasa, Groapa de la Bârsa, Vârful BisericaMoţului;

- Turbării active: Molhaşurile din Valea Izbucelor;- Păduri aluviale cu Alnus glutinosa (anin negru) şi Fraxinus excelsior (Alno –

Padion, Alnion incanae (anin alb), Salicion albae: O.S. Săcueni, O.S.Tinca;- Păduri panonice cu Quercus petraea şi Carpinus betulus: O.S Beiuş, O.S Codru

Moma, O.S. Dobreşti, O.S. Marghita, O.S. Oradea, O.S. Tinca, O.S. Vaşcău;- Păduri panonice cu Quercus pubescens: O.S. Marghita;- Întinderi de lotus indian aclimatizat (Băile Felix); Transylvanian hot - spring lotus

beds (Baile 1 Mai)La nivelul judeţului Bihor au fost identificate patru zone vulnerabile la nitraţi din

bazinul hidrografic Crişuri: Şoimi, Oradea, Tinca, Sălacea.

2.2.5 Turismul

Judeţul Bihor dispune de un potenţial turisic bogat şi atractiv, zona fiind extrem devaloroasă. Deoarece ste una dintre zonele carstice cele mai bogate, în Bihor există peşterirenumite, cum ar fi: Peştera Vântului (cea mai lungă peşteră din România – peste 50 de km.),peşterile Meziad, Zichy (Vadu Crişului), Peştera Urşilor, peştera Biró Lajos, peşterile dinValea Sighişel, peştera Focul Viu, et. Turiştii sunt atraşi de relieful carstic impresionant.Platorul Padiş, Podişul Vărăşoaia, platoul carstic Lumea Pierdută, Cetăţile Ponorului, pajişteaPonorului, Cetatea Rădesei, Valea Galbenei, Poiana Florilor, Izvoarele Someşului Cald,Depresiunea Bălăleasa, Săritoarea Bohodeiului, sunt obiective turistice cunoscute, atât în ţară,cât şi în străinătate. Sunt importante şi parcurile dendrologice: Batăr, Balc, Valea lui Mihai,Şimian, Cadea, grădina palatului Baroc Oradea.

În judeţul Bihor există peste 60 de rezervaţii naturale şi monumente ale naturii dintrecare se detaşează Cetăţile Ponorului, Cetatea Rădesei, Valea Sighiştelului, Izbucul de laCălugări, Groapa Ruginoasa-Valea Seacă, Valea Galbenei, Platoul Carstic Padiş, SăritoareaBohodeiului, Poiana Florilor, Peştera Vântului, Peştera Meziad, Pârâul Peţea, DefileulCrişului Repede şi Parcul Natural Apuseni (75.784 ha., din care 31,92 % pe teritoriuljudeţului Bihor).Parcul Natural Apuseni reprezintă o regiune de concentrate frumuseţi naturale, caracterizatăde prezenţa, mai mult decât oriunde în România, a reliefului carstic: peşteri, chei, defilee şiplatouri carstice. Un farmec deosebit este dat de umanizarea accentuată a acestor munţi,modul de viaţă autentic al oamenilor care locuiesc aici fiind strâns legat de natură. Sunt uşoraccesibili, excelenţi iarna pentru schi de pârtie, schi de tură şi chiar sănii trase de câini, iar înrestul sezoanelor pentru drumeţie, ciclism, căţărare sau speoturism.

În judeţul Bihor există zone care se remarcă prin valori etnografice şi folcloricedeosebite, precum şi prin cadrul natural pitoresc ce oferă obiective turistice ce merită a fivizitate. Astfel, la nivelul judeţului, este dezvoltat turismul montan, turismul de agrement,turismul rural, cultural şi etnografic şi cel de sejur balnear, turismul de pescuit sportiv.

În judeţ se regăseşte o bogăţie a patrimoniului construit, acesta constituind oimportantă resursă turistică a judeţului. Cetatea din Oradea, Cetatea de Piatră şi ruinele cetăţii


Finiş, bisericile medievale, castelele şi conacele din Şişterea, Sălard, Mişca, Hodoş, Biharea,vaida, Săcueni, Tileagd sau Remetea, formaţia baroc din Oradea, palatele din secesiune, toateacestea au o putere de atracţie de remarcat.

Judeţul dispune de surse de apă geotermală cu amenajări specifice şi de agrement(Băile felix, Băile 1 Mai).

Pe raza judeţului există un număr de nouă puncte de trecere a frontierei, vama Borşfiind principala poartă a ţării spre Vest, situaţie care alături de existenţa staţiunilorbalneoclimaterice, dintre care mai cunoscute sunt Băile Felix şi Băile 1 Mai, staţiunea Stânade Vale, punctele turistice Peştera Urşilor şi Padiş, monumente istorice şi muzee, care fac caBihorul să cunoască o mare afluenţă de turişti străini şi autohtoni (cca. 280.000 – 300.000anual) şi să ocupe locul 2 pe ţară în ceea ce priveşte capacitatea de cazare turistică.

2.2.6 Cadrul natural

Bogăţiile naturale ale subsolului sunt reprezentate prin resursele de lignit (Popeşti,Borumlaca, Vărzari, Suplacu de Barcău, Oşorhei), bauxite (Munţii Pădurea Craiului), nisipuribituminoase (Derna, Tătăruş), petrol (Suplacu de Barcău), argile refractare (Bălnaca,Şuncuiuş), marmură (Băiţa, Chişcău), bentonită (Vadu Crişului), precum şi prin izvoare cuape geotermale (lângă Oradea – Băile Felix şi Băile 1 Mai, Mădăras, Răbăgani şi Tămăseu) şiape minerale (Tinca şi Stâna de Vale). Resursele solului le formează întinsele suprafeţeocupate de păduri (cer, gorun, garnita, fag, brad, molid), păşuni şi fâneţe naturale.

Vegetaţia prezintă o zonalitate verticală evidentă, grefată pe etajarea treptelor derelief, dar cu unele particularităţi locale legate de expunerea şi de gradul de înclinare alversanţilor. Vegetaţia subalpină, prezentă pe suprafeţe restrânse pe cele mai înalte culmi, lapeste 1.700 m. altitudine, cuprinde pajişti dominate de tapoşica (Nardus stricta), firuţa (Poaalpina), parusca (Festuca supina) s.a. ce alternează, pe alocuri, cu tufişuri târâtoare, printrecare se remarcă jneapănul, ienupărul, afinul. Etajul coniferelor, extins între 1.000 şi 1.700 maltitudine, are ca element dominant molidul (Picea abies), în amestec cu bradul (Abies alba),iar etajul pădurilor de foioase ocupă spaţiul cuprins între 300 şi 1.000 m. altitudine, fiindalcătuit din păduri de stejar în amestec cu gorun, carpen, frasin, ulm. Zona pădurilor defoioase, situată între 70 şi 300 m. altitudine, este constituită predominant din cer în amesteccu carpen, gorun, alternând cu pajişti secundare şi culturi agricole. Zona de silvostepă esteocupată de culturi agricole, iar, pe alocuri, cu vegetaţie de nisipuri şi sărături.

2.2.7 Strategia de Dezvoltare a judeţului Bihor

Strategia de dezvoltare județeană are rolul de a canaliza forțele care acționează lanivelul județului Bihor spre îndeplinirea unui deziderat comun reprezentat de viziuneaacesteia și corelat cu strategiile regionale, naționale și europene.

În acest context, au fost luate în considerate cele 11 obiective tematice ale StrategieiEuropa 2020, obiective care se doresc a fi realizate în perioada 2014-2020, după cumurmează: Întărirea cercetării, dezvoltării tehnologice şi a inovării; Îmbunătăţirea accesului la şi a utilizării şi calităţii tehnologiilor informaţiilor şi

comunicaţiilor; Creşterea competitivităţii întreprinderilor mici şi mijlocii; Sprijinirea tranziţiei spre o economie cu emisii scăzute de carbon în toate sectoarele Promovarea adaptării la schimbările climatice, prevenirea şi gestionarea riscurilor; Protejarea mediului şi promovarea utilizării eficiente a resurselor;


Promovarea transportului durabil şi eliminarea blocajelor în reţelele cheie; Promovare ocupării şi sprijinirea mobilităţii forţei de muncă; Investiţii în competenţe, educaţie şi învăţare continuă; Promovarea incluziunii sociale şi combaterea sărăciei; Îmbunătăţirea capacităţii instituţionale şi a eficienţei în administraţia publică.

Sub auspiciile Strategiei Europa 2020, Romania și-a asumat să îndeplinească anumiteținte referitoare la: ocuparea forţei de muncă, inovare, educaţie, incluziune socială şimediu/energie.

În continuare, în context regional, Agenția de Dezvoltare Regională Nord-Vesturmează țintele naționale și propune prin Planul de Dezvoltare al Regiunii Nord-Vest 2014 –2020 o serie de măsuri care să contribuie la dezvoltarea regiunii în această direcție.

Obiectivele strategice de dezvoltare pe termen mediu şi lung (2034) se referă la:

1. Dezvoltarea de avantaje comparative prin investiţii în domeniile de specializareinteligentă ale regiunii (agricultură şi industrie alimentară, IT&C, electronică, utilaje şiechipamente, energie, turism şi construcţiile de locuinţe verzi);

2. Racordarea Regiunii la fluxurile internaţionale de mărfuri, turişti, investiţii,informaţii şi valori culturale şi asigurarea rolului de deservire ca ,,regiune logistică”;

3. Creşterea investiţiilor în capitalul uman şi social al regiunii, în vedereaasigurăriisuportului pentru o dezvoltare durabilă;

4. Creşterea eficienţei economiei rurale, conservând totodată calitatea mediului şipatrimoniul etnofolcloric extrem de bogat al regiunii;

În oglindă cu această abordare de sus în jos, Strategia de Dezvoltare Durabilă ajudețului Bihor colectează informațiile de la nivel local, analizează nevoile și vine sărăspundă, prin proiecte concrete, la obiectivele și țintele asumate de contextul regional,național și cel european.

Bihorul își propune ca până în 2020 să devină un județ dinamic și competitiv, în carebunăstarea să fie resimțită, în mod direct, de toți locuitorii județului. Bihorul își dorește să fierecunoscut ca o poartă de intrare și ieșire către vestul Europei, în care inițiativeleantreprenoriale sunt susținute activ de instituțiile publice prin servicii publice de calitate șiinfrastructură corespunzătoare. Complementar, județul își dorește să fie cunoscut ca odestinație turistică importantă, atât în România cât și în țările vecine.

Potențialul natural, poziția strategică și diversitatea culturală vor constitui baza pentrudezvoltarea acestui județ, în perioada 2014 – 2020.

Consiliul Județean Bihor va contribui la atingerea acestei viziuni printr-o implicareactivă în modernizarea și extinderea infrastructurii existente dar și în încurajarea spirituluiantreprenorial și a dezvoltării întreprinderilor mici și mijlocii ca motor al dezvoltăriieconomice.

Pentru atingerea nivelului propus, în cadrul strategiei de dezvoltare sunt asumatepatru obiective strategice de dezvoltare:

1. Dezvoltarea infrastructurii publice din județ;2. Creșterea competitivității economice în industrie și agricultură;3. Valorificarea potențialului turistic al județului4. Dezvoltarea serviciilor publice și a capacității administrative


2.3 Prezentare Comuna Hidişelu de Sus

Comuna Hidişelu de Sus este situată în partea central sudică a judeţului Bihor, la odistanţă de 16 km de municipiul Oradea, municipiu reşedinţă de judeţ. Este învecinată înpartea de Nord de comuna Oşorhei, la Est de comuna Drăgeşti, la Sud—Est de comunaLăzăreni, la Sud-Vest de comuna Husasău de Tinca, la Vest de comuna Nojirid, iar la Nord-Vest de comuna Sînmartin.

Fig. 9 Așezarea comunei Hidișelu de Sus

Comuna Hidişelu de Sus este alcatuită din urmatoarele localităţi componente:Hidişelu de Sus, Hidişelu de Jos, Mierlău, Sîntelec şi Şumugiu.

Fig. 10 Satele aparținătoare comunei


2.3.1 Istoricul comunei

Primele atestari documentare ale satelor Hidişelu de Sus şi Mierlău datează din anul1214, satul Hidişeu de Sus având denumirea HARUNGVE MEZEW iar satul Mierlău NYRMEZEW. Urmatoarele sate fiind atestate documentar dupa cum urmează: satul Sântelec, inanul 1345, sub nenumirea ZENTELECK, satul Hidişelu de Jos, în anul 1435, avanddenumirea de ALMAMEYO, iar satul Şumugiu, în anul 1692 sub denumirea SOMOGY,PUSTA SOMOGY sau SOMOGY-UZSPOA.

Documentul din anul 1214, care atestă satul Hidişelu de Sus, împreună cu alte 7localităţi, dintre care 5 dispărute astăzi, este un act emis de regele Andrei al II-lea (1205 -1235) în legătură cu bunurile Prepoziturii din Leles (Cehia). În acest document, satul Hidişelude Sus este amintit sub denumirea HARUNGVE MEZEW (un câmp sau fânaţ pe aceavreme). Aceastp propietate a fost cumpărată de episcopul Boleszlo din Vacz de la Ludwin şide la fiul său Symian şi l-a dat bisericii din Leles. Şi localitatea Mierlău apare tot în anul1214 în conscrierea posesiunilor Prepoziturii din Leles, sub denumirea NYR MEZEW.

În anul 1345 apare amintit cu numele ZENTELECK localitatea care astăzi se numeşteSîntelec. La acea dată acest sat este trecut ca posesiune a Capitlului de Oradea. Interesant desemnalat este faptul că, Sîntelecul nu este trecut în Statutele Capitlului de Oradea din anul1264, deci la acea dată nu exista, însă în anul 1345 era existent deja. Deci, Sîntelecul a luatfiinţă în intervalul de după 1264 şi înainte de 1345. Primii locuitori se pare că sunt din satelecapitulare (care aparţinea Capitlului de Oradea) vecine. Aproape 90 de ani mai târziu, în anul1435, va fi consemnată enultima localitate a actualei commune Hidişelu de Sus. Este vorbade satul Hidişelu de Jos care apare sub numele de ALMAMEZO. La acea dată Hidişelu deJos era în posesia Conventului Premonstratens din Dealul Orăzii. Aşezarea s-a format prinroire în pădurile aparţinătoare de Hidişelu de Sus.

În mijlocul secolului al XVI-lea, în anul 1552, cu ocazia unei conscrieri a porţilor dintot comitatul Bihor, conscriere cunoscută şi sub numele de "Liber Regius", cuprinde şilocalităţile amintite mai sus unele cu numele deja schimbat, altele cu acelaşi nume după cumurmează: Haranghmezeo (Hidişelu de Sus), Nyarlo (Mierlău), Almamezo (Hidişelu de Jos) şiZentelek (Sîntelec). La această dată, Hidişelu de Sus apărea cu 5 porţi în propietateacanonicului Ştefan care mai stăpînea şi cele 2 porţi din Hidişelu de Jos. Tot în anul 1552,Sîntelecul singur avea 14 porţi şi era în proprietatea canonicilor din Oradea.

La sfârşitul secolului al XVII-lea, apare şi ultima, satul Şumugiu, care apare menţionatpentru prima dată în anul 1692, sub numele de SOMOGY, PUSTA SOMOGY sau SOMOGY- UZSOPA. Este interesant, credem, să semnalăm faptul că unii autori acreditează datareaînceputurilor acestui sat cu mult mai devreme: unul în anul 1319, altul la începutul secoluluial XVI-lea. În orice caz este cert faptul că, în evul mediu, au existat două localităţi cu numeleSOMOGY, din care una este actualul sat Şumugiu iar cealaltă localitate (astăzi dispărută) erasituată lîngă Nojorid.

În perioada pînă la 23 august 1944 satele Mierlău, Şumugiu, Hidişelu de Sus şiHidişelu de Jos, aparţineau de comuna Mierlău unde exista şi notariatul. În aceeaşi perioadă,satul Sîntelec aparţinea de comuna Tăşad.

Între anii 1944 - 1950, fiecare sat avea un notariat propriu şi cîte o conducereadministrativă.

În perioada anilor 1950 - 1956, satul Şumugiu a aparţinut comunei Oşand. În aceaperioadă comuna Hidişelu de Sus avea în componenţă satele; Hidişelu de Sus, Hidişelu deJos, Sîntelec şi Mierlău.


După 10 ianuarie 1968, satele Mierlău şi Şumugiu au format împreună o comună cusediul în Mierlău. În acelaşi timp satele Hidişelu de Sus, Hidişelu de Jos şi Sîntelecconstituiau comuna Hidişelu de Sus.

În urma împărţirii teritorial-administrative din 1 iunie 1968 se formează actualacomună Hidişelu de Sus prin ataşarea satelor Mierlău şi Şumugiu la comuna Hidişelu de Sus.

Din anul 1968, pe data de 1 iunie, este constituit teritoriul administrative actual alcomunei Hidişelu de Sus, satele aparţinătoare fiind: Hidişelu de Sus, Hidişelu de Jos,Mierlău, Sîntelec şi Şumugiu.

2.3.2 Geografia

Din punct de vedere al reliefului, comuna Hidişelu de Sus se afla situate în arealuldealurilor Taşadului, caracterizându-se printru-un relief deluros fragmentat, datoritaproceselor de eroziune indelungate, care se termină la contactul dealurilor Tăşadului cuCâmpia Miersigului.

Diferenta de altitudine sau energia reliefului variază între 100 şi 300m.

ReliefLocalitatile comunei Hidiselu de Sus sunt asezate pe versantii dealurilor Tasadului si

luncile create de vaile care strabat aceste dealuri. La nord dealurile Tasadului sunt marginitede terasele Crisului repede, iar in sud de cele ale Crisului Negru.

Teritoriul comunei se suprapune din punct de vedere geomorfologic CâmpieiCrişurilor la contactul cu Dealurile de Vest.

La alcătuirea geologica iau parte formaţiuni cuaternale, terţiale si mezozoice care staupe un fundament cristalin.

Formaţiunile mezozoice care formează un pachet unitar si conţinut de grosime mare (circa 3500 metri ) sunt in general depozite calcaroase, puternic carstificate in zona MunţilorPădurea Craiului.

Fazele tectonice, care au afectat regiunea, au creat si au amplificat prin reactivare adoua sisteme de falii oarecum perpendiculare: unul pe direcţia ENE-VSV, care a generatafundarea puternică spre Depresiunea Panonică si altul orientat aproximativ NV –SE.Puternica tectonizare a formaţiunii puţin plastice cum sunt calcarele a avut drept rezultatfragmentarea si compartimentarea acestora prin factori care au constituit căi de acces idealepentru apele sub presiune.

După datele stabilite anterior formaţiunile cele mai vechi care acoperă fundamentulcristalin aparţin mezozoicului. Ele au aspectul unor benzi dirijate VSV-ENE, reprezentândarii depresionare ale cristalinului colmatate cu depozite mezozoice. Peste acestea s-ausuprapus depozitele paleogene si neogene care se întâlnesc in întreaga depresiune Panonica.

2.3.3. Hidrografia

In alcătuirea resurselor acvifere ale comunei Hidiselu de Sus intră apele subterane -freatice şi de adâncime şi apele de suprafaţă, reprezentate prin reţeaua de pârâuri.

Alimentarea stratului freatic se face din precipitaţiile atmosferice , fapt pus inevidentă de variaţiile sezoniere din puţurile săteşti.


Fata de zona centrala reteua hidrografică de suprafaţă are o pozitie nord – vestica: ValeaHidiselului si Valea cea Mare, si sud – vestica: Valea Sumugiului. Aceste vaii au numeroasiafluenti de o parte si de alta a albiei, care fragmenteaza relieful .

ClimăDin punct de vedere climatic, regiunea este încadrată in provincia climei continentale

moderate, fiind situată la limita a doua subprovincii climatice: clima de stepă si clima dedealuri.

Media anuală a temperaturii aerului este de 10 – 11 grade Celsius, media temperaturiilunii ianuarie 1 –2 grade C, cu minima la Oradea de 29,2 grade C, înregistrată la 24 ianuarie1942, iar maxima absolută la Diosig, la 18 august 1952- când temperatura s-a ridicat la 40grade C. Media lunii iulie este de + 20 grade C.

Demn de remarcat este faptul că vremea cea mai rece este condiţionata de invaziilemaselor de aer arctic, iar vremurile foarte călduroase in timpul verii de prezenţa maselor deaer tropical venite din regiunea Africii de Nord.

Ca o caracteristica principală a climei din aceasta zonă este lipsa intervalelor deuscăciune si secetă excesivă in timpul verii si a gerurilor intense si persistente in timpul iernii,ca urmare a infuziilor de aer temperat, maritim, care sunt destul de frecvente .

Vanturile dominante sunt preponderente pe direcţia N-S si de la V la E.

2.3.4. Populaţie

Comuna Hidiselu de Sus are o populatie totală de 3327 locuitori dintre care 1589bărbati si 1738 femei, densitatea fiind de 0,6 locuitori / km2. Locuitorii comunei detin 1114cladiri organizate în 1109 gospodarii.

Structura pe vârste a populatiei este urmatoarea:0- 59 ani – 2517 persoane;Peste 60 ani – 810 persoane;

La nivelul comunei sunt înregistrate şi persoane apartinând minoritatilor nationale.

Fig.11Evoluția populației


Religia

Conform recensământului din anul 2011 situaţia populaţiei după principalele religii esteurmătoarea:

- Ortodoxă – 2599- Romano-catolică – 16- Greco-catolică – 9- Reformată –14- Baptistă – 447- Penticostală – 125- Adventistă de ziua a şaptea – 4- Alte religii – 16- Fără religie – 0- Atei – 0- Religia nedeclarată – 16

Fig. 12 Repatiția populației după religie

Situaţia populaţiei după etnii:- Români – 3050- Romi – 27- Maghiari - 153


Fig.13 Situația populației după etnii

2.3.5. Infrastructura

Drumuri: Lungimea totala a drumurilor publice este de 68 Km, din care:Drumuri Natioanle – 10 km( Drumul national D.N. 76, Oradea – Deva)Drumuri Judetene – 15 km(Drumul judetean D.J. 768 si D.J. 795A)Drumuri comunale – 7 km (drumul comunal D.C.60 Hidiselu de Sus- Sintelec, 2 km

este modernizat iar restul este pietruit)Strazi comunale – 36 km ( acestea fiind pietruite)

Cale ferata : lungimea caii ferate situate pe teritoriul comunei este de 2 Km cu o halta in satulMierlau(dar in momentul de fata aceasta nu mai este folosita)Utiliti: comuna dispune de:

- retea de distributie a apei potabile in 3 din cele 5 sate cu o lungime totala de 14 kmîn satele Hidiselu de Sus, Hidiselu de Jos si Mierlau,

- retea de distributie a energiei electrice cu o lungime totala de 36 Km la care suntracordate toate gospodariile. Iluminatul stradal este modernizat si asigurat pe întregul teritoriual comunei.

- comuna este acoperita in totalitate de reteaua de telefonie fixa a Romtelecom. Dinpunctul de vedere al telefoniei mobile, teritoriul comunei este acoperit de anteneleprincipalelor companii:Vodafone,Orange,Zapp.

- televiziune prin cablu introdusa in toate satele comunei;

2.3.6. Sănătatea

Reformele din domeniul sanitar au produs modificări în structura organizatorică aacestui sistem si la nivelul comunei Hidiselu de Sus, dispensarele medicale, care au asiguratasistenta primară, transformându-se în cabinete medicale individuale, unde îsi desfăsoarăactivitatea medicii de familie.

La sfârsitul anului 2013, reteaua publică de ocrotire a sănătătii a comunei cuprindea, 3cabinete medicale individuale, 2 cabinete stomatologice si 3 farmacii umane deservite de3 medici generaliști, 1 medic stomatolog și 5 cadre medii.


In ceeea ce priveste starea de sanatate a populatiei comunei, masurata prin natalitate simortalitate, se constata un raport nefavorabil al nasterilor fata de numarul de decese.

Pentru ameliorarea acestor indicatori se impune în continuare nevoia de planificarefamilială modernă, de descurajare a avorturilor, de protectie a familiei si femeii gravide, decontinuare a actiunilor de educatie pentru sănătate din partea medicilor de familie precum side îmbunatatire dotarilor cabinetelor medicale individule .

2.3.7. Educaţia

În comuna Hidişelu de Sus funcţionează un număr de 4 şcoli şi 2 grădiniţe după cumurmează :

I. SCOALA GIMNAZIALA NR.1 HIDISELU DE SUS este o unitate şcolară cupersonalitate juridică cu sediul in Hidiselu de Sus,str. Principala, nr.33 care este formatădintr-un grup de 2 clădiri solidare, formate din corpul A (P) si B(P).

Clădirea din corpul A este formată din 5 săli de clasă, un cabinet de informatică,grupuri sanitare interioare şi un număr de 3 birouri unde îşi desfăşoară activitatea personaluladministrativ şi didactic. Clădirea din corpul B este formată dintr-o sala de clasă şi un spaţiuamenajat pentru cazanul de încălzire. Instituţia are un numar de 5 angajaţi pentru personaluladministrativ şi un numar de 15 cadredidactice (3 invatatori şi 12 profesori ).

Fig. 14 Școala Gimnazială nr. 1 Hidișelu de Sus Fig.15 Școala Gimnazială nr. 1 Hidișelu de Sus

În cadrul acestei şcoli se desfăşoară cursurile învăţământului primar şi gimnazial –activitate instructiv educativă, consiliere şi orientare, precum şi pregătirea continuă aprofesorilor bazată pe o metodologie centrată pe elev.NUMĂR ELEVI PE CLASE:

Nr. Unitatea deinvatamant

Clasa Totalelevi pescoalaPreg. I II III IV V VI VII VIII

1 ScoalaGimnazialanr.1 Hidiselude Sus

8 12 7 17 - 12 18 13 12 99


Fig. 16 Situația elevilor de la Școala Gimnazialaă nr. 1 Hidișelu de Sus

II. ŞCOALA GIMNAZIALĂ NR.2 MIERLĂU are sediul in satul Mierlău,nr.84,comuna Hidiselu de Sus, este o unitate şcolară subordonată Unităţii cu PersonalitateJuridică: Şcoala Gimnazială nr.1 Hidişelu de Sus, în care îşi desfăţoară activitatea unităţile deînvăţământ preuniversitar de stat.Unitatea este formată dintr-o clădire solidară (P) , în care îşidesfăşoară activităţile de predare-învăţare şi GRĂDINIŢA CU PROGRAM NORMAL NR.2MIERLĂU . Clădirea este formată din 8 săli de clasa şi deserveşte învăţământuluipreşcolar, primar şi gimnazial. Instituţia are un număr de 1 angajat pentru personaluladministrativ şi un număr de 13 cadre didactice (1 educatoare, 2 învăţători şi 10 profesori).

Fig. 17 Școala Gimnazială nr. 2 Mierlău Fig. 18 Școala Gimnazială nr. 2 Mierlău

Nr. Unitatea deînvăţământ

Clasa Totalelevipeşcoală

Preg. I II III IV V VI VII VIII Prescolari


1 ScoalaGimnazialănr.2Mierlău

3 9 2 6 4 12 15 12 12 18 93

Fig.19. Situația elevilor de la Școala Gimnazială nr. 2 Mierlău

III. SCOALA PRIMARA NR.1 SINTELEC este cu sediul în Sîntelec, nr.65,comuna Hidişelu de Sus, unitate şcolară subordonată Unităţii cu Personalitate Juridică ŞcoalaGimnazială nr.1 HidiŞelu de Sus în clădirile căreia îşi desfăşoara activitatea unităţile deînvăţământ preuniversitar de stat.Unitatea este formată dintr-o clădire solidară (P) , în care îşidesfaşoară activităţile de predare-învăţare şi GRĂDINIŢA CU PROGRAM NORMAL NR.4SÎNTELEC .

Fig.20 Școala Primară nr. 1 Sintelec


Clădirea este formată din 4 săli de clasa şi un birou unde îşi desfăşoara activitatea personaluldidactic. Instituţia are un număr de 1 angajat pentru personalul administrativ şi un numar de 3 cadredidactice ( 1 educatoare şi 2 învăţătoare).

Nr. Unitatea deinvatamant

Clasa Totalelevi pescoalaPreg. I II III IV Prescolari

1 ScoalaPrimaranr.1Sintelec

12 4 4 7 5 20 52

Fig.21 Situația elevilor de la școala Primară nr. 1 Sintelec

IV. GRĂDINIŢA CU PROGRAM NORMAL NR.1 HIDIŞELU DE SUS este cusediul în Hidişelu de Sus, nr.221 şi este subordonată Unităţii cu Personalitate Juridică ŞcoalaGimnazială nr.1 Hidişelu de Sus în care îţi desfăşoară activitatea unităţile de învăţământpreuniversitar de stat.Unitatea este formată dintr-o clădire solidară (P) . Clădirea este formatădin 2 săli de clasă unde îşi desfăşoară activitatea personalul didactic. Instituţia are un numărde 1 angajat pentru personalul administrativ şi un număr de 2 cadre didactice ( 1 educatoare şi1 învăţătoare).

Nr. Unitatea de invatamant Clasa Total elevi pe scoala

Prescolari Clasa a IV-a

1 Gradinita cu ProgramNormal nr.1 Hidiselude Sus

14 17 31


Fig.22 Situația elevilor de la Grădinița nr. 1 Hidișelu de Sus

V. GRĂDINIŢA CU PROGRAM NORMAL NR.3 HIDIŞELU DE JOS aresediul în Hidişelu de Jos, nr.127 şi este o unitate şcolară subordonată Unităţii cu PersonalitateJuridică Şcoala Gimnazială nr.1 Hidişelu de Sus în care îşi desfăşoara activitatea unităţile deînvăţământ preuniversitar de stat.Unitatea este formată dintr-o clădire solidară(P), formată din2 săli de clasă unde îşi desfăşoară activitatea personalul didactic. Instituţia are un număr de 1angajat pentru personalul administrativ şi un număr de 1 cadru didactic ( 1 educatoare).

2.3.8. Asigurarea ordinii si linistii publice

La nivelul comunei Hidiselu de Sus, ordinea si linistea publica sunt asigurate prinactivitatile desfasurate de Postul local de Politie Hidiselu de Sus.

Totodata la finalul anului 2013 a fost instalat un sistem de supraveghere video, fiindmontate camere de supraveghere in fiecare localitate componenta a comunei.

2.3.9. Utilizarea terenurilor

Comuna Hidişelu de Sus are o suprafata totala de 8997 de hectare, din care 4500 dehectare sunt terenuri agricole, reprezentând circa 50,02% din totalul suprafeţei comunei, iarrestul de 4497 de hectare sau 49,98% fiind terenuri neagricole.

Din totalul de 4500 ha de terenuri agricole, 2471 ha reprezintă terenuri arabile, păşuni1490 ha, fâneţe 534 ha, livezi şi pepiniere pomicole 4 ha iar vii şi pepiniere viticole 1 ha.

Din totalul de 4497 ha terenuri neagricole, 3986 ha reprezintă păduri şi altă vegetaţieforestieră, căi de comunicaţii 227 ha, construcţii 161 ha, ape şi bălţi 21 ha iar terenuridegradate şi neproductive 102 ha.


Nr.Crt.

Categoria Ha Procent

1 Total fond funciar 8997 100,00%2 -Teren Agricol 4500 50,02%3 - Teren Arabil 2471 27,46%4 - Păşuni 1490 16,56%5 - Fâneţe 534 5,94%6 - Vii şi pepiniere viticole 1 0,01%7 - Livezi şi pepiniere pomicole 4 0,04%8 -Teren Neagricol 4497 49,98%9 - Păduri şi altă vegetaţie

forestieră3986 44,30%

10 - Ape, bălţi 21 0,23%11 - Construcţii 161 1,79%12 - Cai de comunicaţie şi cai

feroviare227 2,52%

13 - Terenuri degradate şineproductive

102 1,13%

Fig. 23Structura fondului funciar al comunei


3 Analiza SWOT

3.1. Introducere

Analiza SWOT, este o metoda de analiză prin care sunt evidenţiate şi suntevaluate punctele tari, punctele slabe, oportunităţile si slabiciunile comunităţii, analiză carereprezintă fundamentul planificării strategice.

Puncte Tari

S W

Puncte Slabe

-Resurse locale care potfi folosite in vederea

atingerii obiectivlor dedezvoltare

-Neajunsuri înregistratela nivel local care

impiedica atingereaobiectivelor de

dezvoltare

Oportunităţi O T Ameninţări

-Situaţii favorabileidentificate, care

transformate pot aduceun plus de valoare şi

contribuţie la atingereaobiectivelor de

dezvoltare

-Situaţi nefavorabile careingreunează

transformarea posibileloroportunităţ in rezultate

Rezultatul oricarei analize SWOT este acela că, indiferent de acţiunile stabilite,procesul decizional pentru dezvoltarea strategică a unei comunităţi trebuie sa fie urmatorul:

- Construieşte pe Punctele Tari;- Elimină Punctele Slabe;- Exploatează Oportunităţile;- Îndepartează Ameninţarile;Analiza SWOT se va axa pe urmatoarele paliere ale domeniilor care dau indicii

asupra dezvoltării locale:- Analiza SWOT – social;- Analiza SWOT – economia locală;- Analiza SWOT – mediu;- Analiza SWOT – educaţie şi cultură;- Analiza SWOT – infrastructură;- Analiza SWOT – guvernare locală;


3.2 Analiza SWOT – Social

Puncte Tari Puncte Slabe- Nivel relativ ridicat al gradului de calificare înanumite domenii;- Existenţa unor specialişti în domenii relativvariate de activitate;- Diversitatea etno-culturală, comună mixtă dinpunct de vedere etnic;- Ospitalitatea proverbială a locuitorilor;- Invecinarea comunei cu Zona MetropolitanaOradea cu rol important in satisfacerea nevoilor deasistenţă medicală şi socială, educaţie, culturale,după caz;- Număr relativ redus al inadaptaţilor social;- Rata infracţionalităţii extrem de redusă;- Forţă de muncă locală capabilă să lucreze înagricultură

- Sporul natural negativ;- Adaptarea mai lentă a populaţiei rurale mature şivârstnice la schimbările şi provocările lumii actuale, îngeneral, şi la fenomenul mobilităţii şi reconversieiprofesionale, în special;- Migrarea persoanelor tinere spre mediul urban şistrăinătate, mai cu seamă a celor cu pregătireprofesională înaltă;- Închiderea/restrângerea activităţii şcolilor generale şia gradiniţelor din satele aparţinătoare, cu impact asuprascăderii gradului instrucţiei şcolare în comună;- Capacitatea financiară relativ scăzută a locuitorilorzonei.

Oportunităţi Ameninţări- Existenţa unor exemple de succes ale unorlocalnici cu iniţiativă;- Posibilitatea accesării unor programe definanţare guvernamentale sau parteneriate pentruaccesarea de fonduri europene nerambursabilepentru reconversie profesională, şi crearea de noilocuri de muncă pentru şomeri;- Grad redus de ocupare profesională, decipotenţial important al forţei de muncă locale, lasalarii competitive la nivel regional (faţă de poliide creştere);- Existenţa unor spaţii şi clădiri, în conservare,posibil a fi utilizate de către întreprinzători pentrudemararea unor afaceri locale;- Grad relativ redus de inadaptare socială alocuitorilor comunei.;- Implicarea autorităţilor locale în problemelecomunităţii, deschiderea la realizarea departeneriate;- Atragerea tinerilor din mediul urban, datoritadistanţei mici faţa de zona metropolitan Oradea, invederea instalării şi infiinţării de microferme prinaccesare de fonduri europene nerambursabile;

- Scăderea gradului de instruire şcolară a populaţieitinere;- Scăderea numărului persoanelor calificate, prin ieşireaacestora din viaţa activă;- Estomparea tradiţiilor locale, odată cu trecereatimpului;- Creşterea şomajului în rândul tinerilor absolvenţi;- Creşterea ponderii muncii la negru, cu efecte negativeasupra pieţei muncii, economiei locale şi asistenţeisociale în perspectivă.- Îmbatrânirea poplaţiei ;- Migrarea forţei de muncă calificată in străinătate ;


3.3 Analiza SWOT – Economie locală

Puncte Tari Puncte Slabe- Accesibilitate facilă în zona: DN 76(E 79) Oradea-Deva- Tradiţii locale în creşterea animalelor, în special indomeniul bovinelor si ovinelor;- Paşunile si fâneţele favorizează creştereaanimalelor;- Modernizarea sectorului zootehnic, prin crearea denoi ferme zootehnice;- Existenţa unei comunităţi de afaceri locale,reprezentată princâteva societăţi comerciale şipersoane fizice autorizate cu activitate în zonă;- Populaţia comunei are resurse financiare suficientepentru a putea susţine activităţi economice locale ;

- Dezinteres în menţinerea şi practicarea obiceiurilorşi tradiţiilor locale, ca şi cea a activităţilormeşteşugăreşti ;- Folosirea metodelor rudimentare de cultivare aterenurilor ;- Resurse financiare la nivel local insuficiente pentrusprijinirea/promovarea unor investiţii;- Infrastructura necorespunzătoare, absenţaalimentării cu apă in satul Şumugiu si a canalizării intoate satele, stare improprie a unor drumuri dincomuna;- Echipamente şi tehnologii învechite;- Degradarea spaţiilor disponibile ce pot fi utilizatepentru a demara activităţi antreprenoriale în zonă;- Parcelarea terenului – productivitate scăzută(suprafeţele agricole nu pot fi întotdeauna lucratemecanizat);- Scăderea producţiilor medii la aproape toateculturile.- Inexistenţa reţelelor de colectare a produseloragricole;

Oportunităţi Ameninţări- Reconversia unor capacităţi, în special agricole,spre arii de productivitate adaptate condiţiilor locale;- Existenţa unor spaţii şi terenuri disponibile pentrudezvoltări antreprenoriale;- Disponibilitatea unor resurse suplimentare, posibila fi accesate prin utilizarea programelor de finanţareale Uniunii Europene;- Disponibilitatea autorităţilor locale de a încheiarelaţii de parteneriat cu investitori locali sau străini;- Existenţa fondurilor europene care pot fi atrase decătre agentii economici înregistraţi la nivelulcomunei pentru dezvoltarea activitatilor desfaşurate ;- Atragerea de investitori datorita traversări comuneide către DN76 (E 79) ;- Atragerea de investitori in vederea dezvoltariiinfrastructurii de turism datorita invecinarii comuneicu staţiunea Baile Felix ;

- Lipsa de receptivitate şi flexibilitate a populaţieilocale la cerinţele pieţei care determină decalajeeconomice mari, greu de recuperat ;- Costuri ridicate pentru retehnologizare înagricultură ;- Reducerea ponderii populaţiei active- Creşterea ponderii muncii la negru, cu efectenegative asupra pieţei muncii, economiei locale şiasistenţei sociale în perspectivă.


3.4 Analiza SWOT – Mediu

Puncte Tari Puncte Slabe- Întreprinderea de acţiuni din partea autorităţilorpublice locale în vederea aplicării normelorlegislative privind protecţia mediului;- Aplicarea în fază incipientă a unui sistem integratde colectare a deşeurilor;- Dispariţia de pe cursurile râurilor a deşeurilormenajere;- Eforturi ale aurorităţilor locale de aplicareriguroasă a legislaţiei privind protecţia mediului;

- Colectarea neselecţionată a deşeurilor, în vedereareciclării, refolosirii, recuperării sau valorificării lor;- Educaţia ecologică este superficială.- Risc de degradare a factorilor de mediu prinnerespectarea legislaţiei şi normelor naţionale în vigare;

Oportunităţi Ameninţări- Utilizarea programelor finanţate de UE şi deGuvernul României destinate reabilitării condiţiilorde mediu din mediul rural;- Dezvoltare educaţiei ecologice la nivelulcomunităţii locale;

-Lipsa de informare şi constientizare a populaţiei localecu privire la problemele de mediu ;-Depozitarea deşeurilor menajere în arii care nu suntamenajate in acest sens ;- Prezenţa mentalităţii de indiferenţă faţă de protecţiamediului (mai ales la nivelul populaţiei adulte).

3.5 Analiza SWOT – Educaţie şi cultură

Puncte Tari Puncte Slabe- Colaborarea foarte bună între conducerea şcolilor siadministraţia locală;- Existenţa unui numar sufficient de cadre didacticespecializate;- Puţine tendinţe de neşcolarizare sau abandon şcolar;- Stare Disciplinară bună;- aplicarea corectă şi creativă a curriculumului şcolar ;

- Inexistenţa spaţiilor adecvate pentru desfaşurareaactivităţilor cultural;- Migrarea elevilor spre oraş;- Lipsa posibilităţilor de desfaşurare a activităţilorsportive(ore de educatie fizică), iarna sau pe vremenefavorabilă;- Starea motivaţionala a cadrelor didactice estescazută;- Lipsa implicarii familiilor in activitatea de educare acopiilor;

Oportunităţi Ameninţări- Accesarea de fonduri europene nerambursabilepentru dotarea şcolilor şi pentru modernizareacăminelor culturale ;

- Scaderea nivelului de trai atat al profesorilor cat si aparinţilor şi elevilor ;- Reducerea posturilor de cadre didactice datoritascăderii numarului de elevi ;- Slaba motivaţie a elevilor pentru învăţătură ;- Slaba motivaţie a cadrului didactic datorită scăderiinivelului de salarizare ;- Instabilitatea cadrelor didactice ;- Schimbari dese ale sistemului de învăţământ şi aleprogramei şcolare ;- Interesul scăzut al cadrelor didactice pentruprofesarea in mediul rural ;


3.6 Analiza SWOT – Infrastructură

Puncte Tari Puncte Slabe- Traversarea comunei de catre DN 76(E 79) Oradea-Deva- Sistemul de distribuţie a energiei electrice acoperă practictoate aşezările comunei;- Modernizarea echipamentelor de telecomunicaţii şiextinderea telefoniei mobile si a internetului pe toata razacomunei ;- Asfantarea parţială a DC 60 si a mai multor strazi din toatesatele comunei fie din bugetul local fie prin accesarea defonduri europene nerambursabile ;- Existenta sistemului de alimentare cu apă pentru localităţileHidişelu de Sus, Hidişelu de Jos, Mierlău şi Sintelec ;- Existenţa unui sistem de supraveghere video pentru ficaredin localităţile componente si pentru instituţiile publice ;

- Starea tehnică necorespunzătoare a reţeleirutiere pentru anumite strazi din comuna;- Starea tehnică necorespunzătoare a DN76(E 79);- Lipsa alimetarii cu apa in localitateaŞumugiu ;- Nu există reţea de canalizare;- Zonă fără acces la gaze naturale ;

Oportunităţi Ameninţări- Posibilitatea accesării de fonduri europene nerambursabilepentru reabilitarea şi modernizarea infrastructurii rutiere si deapa-canal ;- Dezvoltarea infrastructurii turistice datorită invecinării custaţiunea Băile Felix ;

- Scpderea interesului investitorilor ;- Orientarea programelor europene siguvernamentale spre alte zone considerateprioritare ;- Interes redus al investitorilor pentrudemararea de afaceri în comună, datorităinfrastructurii fizice neadecvate, raportat lapotenţialul comunei;

3.7 Analiza SWOT- Administraţie Locală

Puncte Tari Puncte Slabe- Autorităţile publice locale îşi desfăşoară activitateadupă principiile transparenţei procesului decisional;- Populaţia are acces la principalele mijloace decomunicare: telefon, fax, internet;- Primaria deţine uo pagina de internet proprie ainstituţiei ;- Există spaţiu adecvat pentru buna desfăşurare aactivităţilor de Administraţie Publică Locală- Existenţa unui cadru legislativ privindmanagementul situaţiilor de urgenţă ;- Capacitatea de intervenţie operativă în situaţii deurgenţă ;

- Experienţa scăzută în gestionarea proiectelor cufinanţare externă sau naţională;- Capacitate administrativă redusă de a generavenituri proprii şi de a apsorbi fondurinerambursabile;- Dotări tehnice insuficiente sau depăşite, aplicaţiiinformatice insuficiente sau realizate intr-o manierăcare nu permite centralizarea, interconectarea şiinterpretarea integrată a datelor;

Oportunităţi Ameninţări- Posibilitatea accesării de fonduri europene sauguvernamentale pentru organizarea de sesiuni deinstruire pe diverse domenii de activitate ;- Creşterea autonomiei locale în actul administrativ

- Riscul eşecului în realizarea si finalizarea unorproiecte ;- Schimbari politice dese care conduc la incoerenţe înaplicarea politicilor publice ;


4.Strategia locală de dezvoltare durabilă a comunei Hidișelu de Sus

4.1 Viziune de dezvoltare

Strategia de dezvoltare durabilă este un document de planificare, destinat săorienteze utilizarea resurselor şi valorificarea oportunităţilor din mediul socio-economic cătrescopul dezvoltării durabile a comunei.Conceptul de dezvoltare durabilă desemnează totalitatea formelor şi metodelor de dezvoltaresocio-economică, nu numai pe termen scurt sau mediu, ci şi pe termen lung, al cărorfundament îl reprezintă în primul rând asigurarea unui echilibru între aceste sisteme socio-economice şi elementele capitalului natural. Cea mai cunoscută definiţie a dezvoltăriidurabile este cu siguranţă cea dată de Comisia Mondială pentru Mediu şi Dezvoltare(WCED) în raportul "Viitorul nostru comun", cunoscut şi sub numele de RaportulBrundtland: "dezvoltarea durabilă este dezvoltarea care urmăreşte satisfacerea nevoilorprezentului, fără a compromite posibilitatea generaţiilor viitoare de a-şi satisface propriilenevoi".

Totodată, strategia de dezvoltare locală reprezintă un instrument ce permite adaptarea şireacţia la condiţiile cadru în schimbare. Strategia este în acelaşi timp premisa pentruaccesarea mijloacelor de finanţare, în acest scop fiind necesară o prioritizare a proiectelor dedezvoltare ale localităţii Hidişelu de Sus.

Asigurarea egalităţii de şanse este un principiu al strategiei şi el va fi respectat prinimplementarea ei. Proiectele de dezvoltare urbanistică vor prevedea în mod obligatoriufacilităţi pentru persoanele cu dizabilităţi. Se va urmări utilizarea optimă a resurselor umaneale localităţilor, prin susţinerea măsurilor decalificare/recalificare profesională specifică şi prin susţinerea activităţilor economice care potutiliza aceste resurse umane; se va atinge un dublu scop: al inserţiei pe piaţa muncii şi alrealizării incluziunii sociale. Se va urmări crearea condiţiilor de păstrare a identităţiiculturale şi spirituale ale populaţiilor de etnie minoritară.

Pe baza informaţiilor colectate şi a analizei stării actuale a diverşilor indicatori, se poateconcluziona că localităţile comunei Hidişelu de Sus se află în plin proces de dezvoltarelocală, având un nivel relativ ridicat al calităţii vieţii. De asemenea, poziţia geograficăpermite comunei Hidişelu de Sus să atragă resurse importante în ceea ce priveşte dezvoltareaviitoare a comunei.

Provocarea la care trebuie să răspundă administraţia publică şi întreaga comunitate esteaceea de a genera un ritm constant de dezvoltare economică, care să servească bunăstăriilocuitorilor comunei.

Din această cauză, dezvoltarea infrastructurii trebuie să rămână o prioritate pentruHidişelu de Sus. În acelaşi timp, creşterea competitivităţii sectorului agricol, revitalizareatradiţiilor locale, promovarea patrimoniului cultural, revitalizarea comunităţii şi dezvoltareasentimentului de apartenenţă la comunitate sunt importante direcţii de dezvoltare locală.

Pe baza nevoilor identificate în urma auditului teritorial şi luând în calcul dezideratelecelor consultaţi, VIZIUNEA de dezvoltare a comunei Hidişelu de Sus este:

“Comuna Hidişelu de Sus va deveni o comunitate atractivă cu un nivel ridicat decalitate a vieţii şi oportunităţi diverse de dezvoltare economică”


MISIUNEA de dezvoltare este :

Misiunea primăriei Hidișelu de Sus este de a stimula creșterea prosperitățiicomunei și a bunăstării cetățenilor, respectând trei principii importante ce conduc ladezvoltarea durabilă a localității: Solidaritatea între generații, participarea publica laproiectele comunitare și conservarea mediului.

OBIECTIVUL GENERAL este:

Îmbunătățirea calității vieții populației prin valorificarea superioară a resurselorexistente în vederea dezvoltării.

4.2. Direcţia strategică de dezvoltare 1:

Pentru a realiza viziunea propusă, una din componentele vitale ale dezvoltăriicomunei Hidişelu de Sus este reprezentată de infrastructură.

Aceasta se referă nu doar la reţeaua de utilităţi publice şi la mobilitate ci şi lainfrastructura socială, de educaţie şi sănătate necesară creşterii calităţii vieţii.

Orice demers de dezvoltare depinde de o infrastructură funcţională. Indiferent deprofilul economic al unei comunităţi, componenta de infrastructură şi deaccesibilitate/mobilitate reprezintă o bază sănătoasă pentru orice tip de dezvoltare. Din acestmotiv, direcţia strategică I propusă pentru dezvoltarea comunei Hidişel, este:

DEZVOLTAREA INFRASTRUCTURII TEHNICO - EDILITARE ŞIPROTECŢIA MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR

Această direcţie strategică de dezvoltare vizează infrastructura în integralitatea sa şianume:

- Infrastructura de acesibilitate/mobilitate( infrastructura rutieră, transportpublic, siguranţa circulaţiei etc.)

- infrastructura de utilităţi (alimentare cu apă, canalizare, energie electrică, gazenaturale, telecomunicaţii, salubritate, etc.)

- Infrastructura socială (educaţie, cultură, asistenţă socială, sănătate, siguranţăpublică, intervenţii în situaţii de urgenţă etc.)

Totodată, include intervenţiile necesare pentru asigurarea unui nivel ridicat de calitateal factorilor de mediu la nivelul localităţii.

Pentru realizarea dezideratului de dezvoltare a infrastructurii şi protecţie a mediuluiînconjurător sunt propuse următoarele obiective specifice:

Obiectiv I.1 – Dezvoltarea infrastructurii rutiereObiectiv I.2 – Extinderea şi modernizarea infrastructurii tehnico-edilitareObiectiv I.3 – Furnizarea de servicii publice diverse şi de calitateObiectiv I.4 – Managementul eficient al mediuluiObiectiv I.5 – Creşterea gradului de utilizare a resurselor regenerabile şi a

nivelului de eficienţă energetic


4.3 Direcţia strategică de dezvoltare 2:

Un element important în strategia de dezvoltare a comunei Hidişelu de Sus trebuie să îlconstituie asigurarea unui nivel ridicat al calităţii vieţii pentru membrii comunităţii, carereprezintă practic motorul dezvoltării locale.

Date fiind cele de mai sus, cea de-a doua direcţie strategică de dezvoltare a comuneiHidişelu de Sus este:

ATINGEREA UNUI NIVEL RIDICAT AL CALITĂŢII VIEŢII

Realizarea acestui obiectiv presupune intervenţia în următoarele sectoare:• Serviciile publice - mobilitate, managementul deşeurilor, siguranţa publică,

intervenţii în situaţii de urgenţă, etc.• Serviciile sociale şi de sănătate• Iniţiative culturale şi ale societăţii civileÎn cadrul acestei direcţii strategice au fost formulate următoarele obiective specifice:

Obiectiv II.1 - Creşterea calităţii procesului educaţionalObiectiv II.2 – Facilitarea integrării persoanelor aflate în situaţii de riscObiectiv II.3 – Susţinerea programelor de profesională continuăObiectiv II.4 - Dezvoltarea infrastructurii sociale şi de sănătate şi a serviciilor

specializate furnizate la nivel localObiectiv II.5 – Promovarea unei agende culturale diverse şi atractive

4.4. Direcţia strategică de dezvoltare 3:

Un mediu economic competitiv, care să valorifice avantajele şi oportunităţilespecifice comunei Hidişelu de Sus, reprezintă o condiţie esenţială pentru asigurareadezvoltării durabile a comunităţii locale. Iniţiativele destinate să susţină mediul local deafaceri trebuie să se înscrie totodată în măsurile care vizează dezvoltarea unitară şi echilibratăa comunei.

Având în vedere aceste aspecte, cea de-a treia direcţie strategică pentru dezvoltareadurabilă a comunei Hidişelu de Sus este:

DEZVOLTAREA UNUI MEDIU ECONOMIC COMPETITIV ŞI PROSPER

Atingerea acestui deziderat necesită orientarea resurselor şi a eforturilor localeîn următoarele direcţii:

• Crearea unui cadru favorabil dezvoltării antreprenoriatului• Promovarea oportunităţilor de afaceri de pe teritoriul comunei• Protejarea şi valorificarea potenţialului agricol şi a patrimoniului natural• Promovarea identităţii cultural-istorice a comunei Hidişelu de Sus

Obiectivele propuse pentru realizarea acestui demers strategic sunt:

Obiectiv III.1 – Stimularea iniţiativelor de afaceriObiectiv III.2 – Creşterea competitivităţii sectorului agricolObiectiv III.3 – Dezvoltarea sectorului serviciilor şi a activităţilor non agricoleîn localitateObiectiv III.4. – Dezvoltarea infrastructurii turistice, de agrement şi petrecere atimpului liber


Obiectiv III.5 - Promovarea potenţialului turistic local

4.5. CORELAREA DIRECŢII STRATEGICE – OBIECTIVE – MĂSURI

Operaţionalizarea direcţiilor de acţiune a dus la formularea unor măsuri care urmeazăsă fie implementate atât de administraţia publică locală, acolo unde are competenţă, dar şi decătre orice organizaţie publică sau privată al cărei domeniu de competenţă se intersectează cumăsurile propuse.

Măsurile propuse vor fi implementate printr-un singur proiect sau printr-o serie deproiecte finanţate din surse diverse (resursele proprii ale localităţii, finanţări de la bugetuljudeţean/naţional sau programe comunitare). Administraţia publică locală are sarcina de amonitoriza în permanenţă oportunităţile de finanţare şi în funcţie de caracteristicile fiecăreisurse în parte poate aborda printr-o cerere de finanţare una sau mai multe măsuri.

Direcţii de dezvoltare Obiective Măsuri/ Proiecte

I. DEZVOLTAREAINFRASTRUCTURIITEHNICO -EDILITARE ŞIPROTECŢIAMEDIULUIÎNCONJURĂTOR

Obiectiv I.1 –Dezvoltareainfrastructuriirutiere

-Dezvoltarea reţelei stradale în raport cufactorii determinanţi, relaţiile deintercondiţionare şi condiţiile locale de tipul:evoluţia fondului construit, creştereaeconomică a comunei, programe de dezvoltareale localităţii.-Reabilitarea străzilor, cu prioritate a celorsecundare.-Modernizarea căilor de acces către zonelerezidenţiale nou construite.-Amenajarea şi sistematizarea intersecţiilorîntre drumurile principale şi cele secundare.-Modernizarea arterelor componente din tramamajoră, inclusiv prin realizarea de trotuarepentru pietoni, zone verzi de protecţie (perdelede arbori) şi piste de biciclişti acolo undeprofilul arterei o permite.-Amenajarea de piste pentru ciclism şi creştereasuprafeţelor afectate exclusiv circulaţieipietonale.-Amenajarea de parcări în centrul localităţii-Semnalizarea adecvată a intersecţiilor şi atrecerilor de pietoni:-iluminat corespunzător în zona trecerilor depietoni (lămpi cu lumină intermitentă,semnalizarea luminoasă de atenţionare cuflash)- Introducerea la intrările/ieşirile din localitateşi în centru a panourilor informative privindobiectivele turistice, spaţiile de parcare şi altedate deorientare generală

Obiectiv I.2 –Extinderea şi

- Modernizarea reţelei de iluminat stradal- Amenajarea canalelor colectoare de ape


modernizareainfrastructuriitehnico-edilitare

pluviale de pe teritoriul comunei- Extinderea infrastructurii în zonele dedezvoltare rezidenţială şi industrială

Obiectiv I.3 –Furnizarea deservicii publicediverse şi decalitate

- Elaborarea unor strategii eficiente deplanificare şi dezvoltare urbanistică- Dezvoltarea platformelor de interoperabilitateîntre administraţia publică, cetăţeni şi mediulde afaceri- Organizarea periodică de consultări publiceale societăţii civile cu privirela proiectele de dezvoltare ale comuneiHidişelu de Sus

Obiectiv I.4 –Managementuleficient almediului

-Plantarea de perdele de arbori pe margineaarterelor rutiere din localitate-Amenajarea de noi spaţii verzi pe terenuriledegradate/neutilizate-Implementarea Sistemului Integrat deManagement al Deşeurilor în judeţul Bihor-Ecologizarea terenurilor afectate dedepozitarea ilegală a deşeurilor menajere şi dinconstrucţii

Obiectiv I.5 –Creştereagradului deutilizare aresurselorregenerabile şi anivelului deeficienţăenergetică

-Amenajarea de noi spaţii verzi pe terenuriledegradate/neutilizate-Derularea de campanii de informare şiconştientizare a populaţiei privindimportanţa colectării selective a deşeurilor

-Eficientizarea energetică a sistemului deiluminat public prin valorificarearesurselor regenerabile şi implementareade soluţii care asigură reducereaconsumului de energie-Reabilitarea termică şi creşterea graduluide independenţă energetică a clădirilorpublice-Acordarea unor facilităţi agenţiloreconomici locali care realizează investiţiiîn echipamente şi instalaţii. pentrugenerarea de energie „verde”-Facilitarea accesului populaţiei, inclusivprin activităţi de informare, la programe şifinanţări prin care se susţin investiţiileindividuale/de mică anvergură înechipamente de producere a energieielectrice/termice din surse regenerabile-Valorificarea terenurilor neutilizatepentru înfiinţarea unor plantaţiipentru producţia de biomasă


II. ATINGEREAUNUI NIVELRIDICAT ALCALITĂŢII VIEŢII

Obiectiv II.1 -Creştereacalităţiiprocesuluieducaţional

-Achiziţia de dotări şi echipamente despecialitate pentru unităţile de învăţământ-Reabilitarea şi eficientizarea energetică aclădirilor instituţiilor de învăţământ dincomună-Sprijinirea demersurilor de formare continuăale cadrelor didactice-Implementarea unor proiecte de cooperare cuunităţi de învăţământ din ţară şi străinătatepentru schimbul de bune practici şi dezvoltareade abordări inovative în educaţie-Sprijinirea activităţilor extracuriculare,sportive şi culturale

Obiectiv II.2 –Facilitareaintegrăriipersoaneloraflate în situaţiide risc

-Campanii de informare şi conştientizare arromilor privind necesitatea educaţiei-Implementarea unor programe privindeducaţia incluzivă-Asigurarea unor oportunităţi de includere pepiaţa muncii a

Obiectiv II.3 –Susţinereaprogramelor deformareprofesionalăcontinuă

-Implementarea unor programe de consiliere,orientare şi reorientare a carierei pentru tineri şiadulţi-Susţinerea parteneriatelor între furnizorii deformare continuă şi firmele care operează peteritoriul comunei

Obiectiv II.4 -Dezvoltareainfrastructuriisociale şi desănătate şi aserviciilorspecializatefurnizate la nivellocal

-Dezvoltarea infrastructurii pentru servicii desănătate-Sprijinirea acţiunilor de promovare a sănătăţiişi educaţiei pentru sănătate-Specializarea personalului din serviciile deasistenţă socială-Creşterea gradului de siguranţă publică-Implicarea locuitorilor comunei şi acompaniilor private în demersuri de rezolvare aproblemelor din spectrul social existente lanivelul comunei

Obiectiv II.5 –Promovarea uneiagende culturalediverse şiatractive

-Promovarea tinerelor talente în arta sculpturii,picturii şi a meşteşugurilor populare-sprijinirea activităţilor cultural artisticedestinate adolescenţilor şi tinerilor-Susţinerea activităţilor derulate de asociaţiileşi fundaţiile culturale locale-Definirea unei agende culturale locale-Sprijinirea cu prioritate a ansamblului folcloricdin comună

III. DEZVOLTAREAUNUI MEDIU

Obiectiv III.1 –Stimularea

-Susţinerea parteneriatelor de tip public-privat-Elaborarea unei strategii de atragere a


ECONOMICCOMPETITIV ŞIPROSPER

iniţiativelor deafaceri

investiţiilor în comuna Hidişelu de Sus-Acordarea de facilităţi, conform legilor învigoare, investitorilor-Sprijinirea dezvoltării micilor producătorilocali-Susţinerea activităţilor de promovare aproduselor şi serviciilor agenţilor economicilocali-Facilitarea accesului agenţilor economici lainformaţii şi consultanţă de specialitate învederea dezvoltării afacerii

Obiectiv III.2 –Creştereacompetitivităţiisectoruluiagricol

-Sprijinirea tinerilor fermieri-Stimularea procesului de asociere aproducătorilor agricoli şi crescătorilor deanimale pentru creşterea competitivităţiiacestor activităţi economice-Susţinerea implementării unor forme deagricultură ecologică-Înfiinţarea de unităţi de prelucrare aproduselor agricole de bază-Dezvoltarea facilităţilor de depozitare şidesfacere a produselor agroalimentare-Stimularea modernizării exploataţiilor agricoleprin achiziţionarea de utilaje şi echipamenteperformante

Obiectiv III.3 –Dezvoltareasectoruluiserviciilor şi aactivităţilor nonagricole înlocalitate

-Revitalizarea tradiţiilor şi a meşteşugurilorpopulare şi valorificarea lor din punct devedere economic-Dezvoltarea sectorului de servicii suportpentru activităţile industriale-Stimularea dezvoltării sectorului de serviciituristice şi de agrement-Susţinerea de activităţi de informare şiinstruire în vederea dezvoltării unei culturiantreprenoriale în rândul agenţilor ecomonicilocali

Obiectiv III.4. –Dezvoltareainfrastructuriituristice, deagrement şipetrecere atimpului liber

-Reabilitarea/restaurarea clădirilor depatrimoniu din comuna Hidişelu de Sus-Amenajarea de parcuri şi locuri de joacăpentru copii-Amenajarea de spaţii de agrement şi petrecerea timpului liber

Obiectiv III.5. –Promovarea

-Elaborarea unei strategii de promovareturistică


potenţialuluituristic local

-Promovarea formelor de turism cultural,ecologic şi a agroturismului-Promovarea online a potenţialului turistic local-Elaborarea şi difuzarea de materiale demarketing turistic.-Dezvoltarea infrastructurii de semnalizareturistică-Organizarea de evenimente culturalartistice şisportive

Proiecte Prioritare

Măsurile rezultate din operaţionalizarea direcţiilor strategice de acţiune şi aobiectivelor specifice pot fi implementate prin intermediul unor iniţiative locale asumate deadministraţia publică (ex. Hotărâri de Consiliu Local), de mediul privat (prin intermediul unordemersuri individuale sau în parteneriat care au impact pozitiv la nivelul comunităţii locale)sau prin intermediul unor proiecte implementate de instituţiile publice sau organizaţiileprivate.

În continuare este prezentată lista proiectelor identificate ca prioritare pentruadministraţia publică a comunei şi care vin în sprijinul implementării strategiei de dezvoltaredurabilă.

4.6. Portofoliul de proiecte prioritare pentru perioada 2014-2020

FISA PROIECTELOR

PROIECTUL NR. 1

TITLU PROIECT MODERNIZARE STRĂZI ÎN COMUNA HIDIȘELU DE SUS

MANAGERUL DE PROIECT /SOLICITANT

Primaria și Consiliul Local al comunei Hidișelu de Sus

TARA:

REGIUNEA PROIECTULUI:

JUDEȚUL:

COMUNA:

LOCALITATEA:

ROMÂNIA

REGIUNEA 6 NORD-VEST

BIHOR

HIDIȘELU DE SUS

HIDIȘELU DE SUS, HIDIȘELU DE JOS, SÎNTELEC,MIERLĂU, ȘUMUGIU

CATEGORIA PROIECTULUI Investiții: DA

Reparații: NU

TIPUL PROIECTULUI: Proiect nou: DA

În continuare: NU


În curs de execuție: NU

VALOAREA PROIECTULUI:

(extimativ – euro fără T.V.A.)

Se va regăsi în studiul de fezabilitate și proiect tehnic

SURSE POSIBILE DEFINANȚARE

BUGET LOCAL, BUGET DE STAT, FONDURIEUROPENE, PARTENERIATE, CREDITEBANCARE

DESCRIEREA PROIECTULUI

OBIECTIVE Modernizarea strazilor va avea efecte benefice asupradezvoltării economice viitoare a comunei prinimbunatatirea infrastructurii rutiere, astfel comuna putanddeveni o zona de interes atat pentru investitori cat sipentru persoane fizice care doresc sa se stabileasca intr-ozona apropiata de oras.

REZULTATE OBȚINUTE Modernizarea rețelei de strazi din comuna;

Accesul populatiei in conditii mai bune la locuri demunca, servicii medicale, educație, cultura, recreere;

POTENȚIALI BENEFICIARIAI PROIECTULUI

/ GRUPUL ȚINTĂ:

- Locuitorii comunei Hidișelu de Sus;- Potențiali investitori;- Potentiali noi locuitori ai comunei;- Participanți la traficul rutier;

ACTIVITĂȚILEPROIECTULUI

- Realizare studiu de fezabilitate;- Elaborare Proiect Tehnic;- Aprobarea inceperii proiectului;- Pregatirea și depunerea cererii de finanțare;- Contractarea proiectului;- Organizarea licitațiilor;- Monitorizare, evaluare, control- Auditul proiectului

DURATA PROIECTULUI Proiectul se va realiza in etape, in functie de posibilitatilede finantare

STADIUL DE MATURITATEAL PROIECTULUI

Idee: DA

SPF: NU

SF: NU

PT: NU

DE: NU

Executie: NU

JUSTIFICAREANECESITĂȚII

Proiectul este cuprins în strategia de dezvoltare locala. Deasemenea pentru o dezvoltare locală a unei comune, este


IMPLEMENTĂRIIPROIECTULUI:

necesară în primul rand dezvoltarea infrastructurii rutiere;

PROIECTUL NR. 2

TITLU PROIECT MODERNIZARE DRUM COMUNAL D.C. 60



TARA:


JUDEȚUL:

COMUNA:

LOCALITATEA:

ROMÂNIA


BIHOR

HIDIȘELU DE SUS

HIDIȘELU DE SUS, SÎNTELEC


Reparații: NU


În continuare: NU








OBIECTIVE Modernizarea D.C. 60 va avea efecte benefice asupradezvoltării economice viitoare a comunei prinimbunatatirea infrastructurii rutiere, astfel comuna putanddeveni o zona de interes atat pentru investitori cat sipentru persoane fizice care doresc sa se stabileasca intr-ozona apropiata de oras.

REZULTATE OBȚINUTE Accesul populatiei din localitațile Hidișelu de Sus șiSîntelec in conditii mai bune la locuri de munca, serviciimedicale, educație, cultura, recreere;

POTENȚIALI BENEFICIARI - Locuitorii localităților Hidișelu de Sus și Sîntelec;- Potențiali investitori;


AI PROIECTULUI

/ GRUPUL ȚINTĂ:

- Potentiali noi locuitori ai comunei;- Participanți la traficul rutier;





Idee: DA

SPF: NU

SF: NU

PT: NU

DE: NU

Executie: NU

JUSTIFICAREANECESITĂȚIIIMPLEMENTĂRIIPROIECTULUI:

Proiectul este cuprins în strategia de dezvoltare locala. Deasemenea pentru o dezvoltare locală a unei comune, estenecesară în primul rand dezvoltarea infrastructurii rutiere;

PROIECTUL NR. 3

TITLU PROIECT REABILITATEA ȘI MODERNIZAREA CAMINELORCULTURALE EXISTENTE



TARA:


JUDEȚUL:

COMUNA:

LOCALITATEA:

ROMÂNIA


BIHOR

HIDIȘELU DE SUS

HIDIȘELU DE SUS, MIERLĂU, SUMUGIU



Reparații: NU


În continuare: NU








OBIECTIVE Reabilitarea și modernizarea Caminelor Culturaleexistente în localitățile Hidișelu de Sus, Mierlău șiȘumugiu.

REZULTATE OBȚINUTE - Reabilitarea, modernizarea și dotarea caminelorculturale;

- Creșterea consumului de cultura in randul fiilorsatului;

- Regenerarea mediului cultural și a valoriloracestuia;


/ GRUPUL ȚINTĂ:

- Locuitorii localităților Hidișelu de Sus, Mierlău șiȘumugiu;

- Potențiali investitori;- Potentiali noi locuitori ai comunei;- Turiști care tranzitează comuna;





Idee: DA

SPF: NU

SF: NU

PT: NU


DE: NU

Executie: NU


Proiectul este cuprins în strategia de dezvoltare locala. Deasemenea pentru o dezvoltare locală a unei comune, estenecesară modernizarea si dotarea caminelor culturaleexistente pentru a putea fi organizate evenimenteculturale;

PROIECTUL NR. 4

TITLU PROIECT CONSTRUIREA DE CAMINE CULTURALE ÎNLOCALITĂȚILE HIDIȘELU DE JOS ȘI SÎNTELEC



TARA:


JUDEȚUL:

COMUNA:

LOCALITATEA:

ROMÂNIA


BIHOR

HIDIȘELU DE SUS

HIDIȘELU DE JOS, SÎNTELEC


Reparații: NU


În continuare: NU








OBIECTIVE Cnstruirea de Cămine Culturale în localitățile Hidișelu deJos și Sîntelec.

REZULTATE OBȚINUTE - Creșterea consumului de cultura in randul fiilorsatului;


- Regenerarea mediului cultural și a valoriloracestuia;


/ GRUPUL ȚINTĂ:

- Locuitorii localităților Hidișelu de Jos și Sîntelec;- Potențiali investitori;- Potentiali noi locuitori ai comunei;- Turiști care tranzitează comuna;





Idee: DA

SPF: NU

SF: NU

PT: NU

DE: NU

Executie: NU


Proiectul este cuprins în strategia de dezvoltare locala. Deasemenea pentru o dezvoltare locală a unei comune, estenecesară construirea si dotarea de camine culturale înlocalitățile Hidișelu de Jos și Săntelec pentru a putea fiorganizate evenimente culturale;

PROIECTUL NR. 5

TITLU PROIECT EXTINDEREA SISTEMULUI DE ALIMENTARE CU APA ÎNLOCALITATEA SUMUGIU



TARA:


JUDEȚUL:

COMUNA:

ROMÂNIA


BIHOR

HIDIȘELU DE SUS


LOCALITATEA: ȘUMUGIU


Reparații: NU


În continuare: NU








OBIECTIVE Extinderea rețelei de elimentare cu apă în localitateaȘumugiu.

REZULTATE OBȚINUTE - Sistem de alimentare cu apa pentru localitateaȘumugiu;

- Asigurarea calitații corespunzătoare a apeipotabile;

- Adaptarea la confiții europene;- Diminuarea riscurilor provocare de secetă;- Scăderea factorilor de risc pentru sănătatea

populației;POTENȚIALI BENEFICIARIAI PROIECTULUI

/ GRUPUL ȚINTĂ:

- Locuitorii localităților Șumugiu;- Potențiali investitori;- Potentiali noi locuitori ai comunei;- Turiști care tranzitează comuna;





Idee: DA

SPF: NU


SF: NU

PT: NU

DE: NU

Executie: NU


Proiectul este cuprins în strategia de dezvoltare locala. Deasemenea pentru o dezvoltare locală a unei comune, estenecesară extinderea rețelei de apă potabila și în localitateaȘumugiu, fiind singura localitate din comună care nubeneficiaza de acest serviciu;

PROIECTUL NR. 6

TITLU PROIECT EXTINDEREA ȘI MODERNIZAREA SISTEMULUIALIMENTARE CU APA ÎN LOCALITĂȚILE HIDIȘELU DE

SUS, HIDIȘELU DE JOS, MIERLĂU ȘI SÎNTELEC



TARA:


JUDEȚUL:

COMUNA:

LOCALITATEA:

ROMÂNIA


BIHOR

HIDIȘELU DE SUS

HIDIȘELU DE SUS, HIDIȘELU DE JOS, MIERLĂU,SÎNTELEC


Reparații: NU


În continuare: NU









OBIECTIVE Extinderea rețelei de elimentare cu apă în localitateaȘumugiu.

REZULTATE OBȚINUTE - Sistem de alimentare cu apa pentru localitateaȘumugiu;

- Asigurarea calitații corespunzătoare a apeipotabile;

- Adaptarea la confiții europene;- Diminuarea riscurilor provocare de secetă;- Scăderea factorilor de risc pentru sănătatea


/ GRUPUL ȚINTĂ:

- Locuitorii localităților Hidișelu de sus, Hidișelu dejos, Mierlău, Sîntelec;






Idee: DA

SPF: NU

SF: NU

PT: NU

DE: NU

Executie: NU


Proiectul este cuprins în strategia de dezvoltare locala. Deasemenea pentru o dezvoltare locală a unei comune, estenecesară modernizarea rețelei de apă potabila pentruacoperirea necesarului și satisfacerea cerințelor de apă alepopulatiei din localitățile amintite;


PROIECTUL NR. 7

TITLU PROIECT REALIZAREA REȚELEI DE CANALIZARE ȘI A STAȚIEI DEEPURARE A APELOR UZATE IN COMUNA HIDIȘELU DE

SUS



TARA:


JUDEȚUL:

COMUNA:

LOCALITATEA:

ROMÂNIA


BIHOR

HIDIȘELU DE SUS

HIDIȘELU DE SUS, HIDIȘELU DE JOS, MIERLĂU,SÎNTELEC, ȘUMUGIU


Reparații: NU


În continuare: NU








OBIECTIVE Realizarea rețelei de canalizare și a stației de epurare aapelor uzate in comuna Hidișelu de Sus

REZULTATE OBȚINUTE - Accesul populatiei la infrastructura edilitară;- Imbunătățirea condițiilor de viață a populației

comunei;- Scăderea factorilor de risc pentru sănătatea


/ GRUPUL ȚINTĂ:

- Locuitorii localităților Hidișelu de Sus, Hidișelude Jos, Mierlău, Sîntelec, Șumugiu;


ACTIVITĂȚILE - Realizare studiu de fezabilitate;


PROIECTULUI - Elaborare Proiect Tehnic;- Aprobarea inceperii proiectului;- Pregatirea și depunerea cererii de finanțare;- Contractarea proiectului;- Organizarea licitațiilor;- Monitorizare, evaluare, control- Auditul proiectului



Idee: DA

SPF: NU

SF: NU

PT: NU

DE: NU

Executie: NU


Proiectul este cuprins în strategia de dezvoltare locala. Deasemenea pentru o dezvoltare locală a unei comune, estenecesară modernizarea infrastructurii edilitare prinintroducerea rețelei de canalizare la nivelul comunei;

PROIECTUL NR. 8

TITLU PROIECT REALIZAREA REȚELEI DE ALIMENTARE CU GAZ INCOMUNA HIDIȘELU DE SUS



TARA:


JUDEȚUL:

COMUNA:

LOCALITATEA:

ROMÂNIA


BIHOR

HIDIȘELU DE SUS

HIDIȘELU DE SUS, HIDIȘELU DE JOS, MIERLĂU,SÎNTELEC, ȘUMUGIU


Reparații: NU



În continuare: NU








OBIECTIVE Realizarea rețelei de alimentare cu gaz in comunaHidișelu de Sus

REZULTATE OBȚINUTE - Imbunătățirea condițiilor de viață a populațieicomunei;


/ GRUPUL ȚINTĂ:

- Locuitorii localităților Hidișelu de Sus, Hidișelude Jos, Mierlău, Sîntelec, Șumugiu;

- Potențiali investitori;- Potentiali noi locuitori ai comunei;





Idee: DA

SPF: NU

SF: NU

PT: NU

DE: NU

Executie: NU


Proiectul este cuprins în strategia de dezvoltare locala. Deasemenea pentru o dezvoltare locală a unei comune, estenecesară modernizarea infrastructurii prin introducerearețelei de alimentare cu gaz la nivelul comunei;


PROIECTUL NR. 9

TITLU PROIECT REABILITAREA ȘCOLILOR ȘI GRADINITELOR DE PERAZA COMUNEI HIDIȘELU DE SUS



TARA:


JUDEȚUL:

COMUNA:

LOCALITATEA:

ROMÂNIA


BIHOR

HIDIȘELU DE SUS

HIDIȘELU DE SUS, HIDIȘELU DE JOS, MIERLĂU,ȘUMUGIU, SÎNTELEC


Reparații: NU


În continuare: NU








OBIECTIVE Reabilitarea și modernizarea Școlilor și Gradinițelorexistente în localitățile Hidișelu de Sus, Hidișelu de Jos,Mierlău, Sîntelec și Șumugiu.

REZULTATE OBȚINUTE - Reabilitarea, modernizarea și dotarea instituțiilorde învățământ din comuna;

- Creșterea numarului de elevi la nivelul comunei;- Atragerea de noi elevi și din comunele invecinate;


/ GRUPUL ȚINTĂ:

- Locuitorii localităților Hidișelu de Sus, , Hidișelude Jos, Mierlău, Sîntelec și Șumugiu.

- Potentiali noi locuitori ai comunei;


- Realizare studiu de fezabilitate;- Elaborare Proiect Tehnic;- Aprobarea inceperii proiectului;


- Pregatirea și depunerea cererii de finanțare;- Contractarea proiectului;- Organizarea licitațiilor;- Monitorizare, evaluare, control- Auditul proiectului



Idee: DA

SPF: NU

SF: NU

PT: NU

DE: NU

Executie: NU


Proiectul este cuprins în strategia de dezvoltare locala. Deasemenea pentru o dezvoltare locală a unei comune, estenecesară modernizarea si dotarea instituțiilor deînvățământ pentru a atrage cati mai mulți elevi în școlileși grădinițele de pe raza comunei;

PROIECTUL NR. 10

TITLU PROIECT RETEA DE ILUMINAT PUBLIC SI A INSTITUTIILORPUBLICE CU AJUTORUL UNUI PARC DE PANOURI

SOLARE



TARA:


JUDEȚUL:

COMUNA:

LOCALITATEA:

ROMÂNIA


BIHOR

HIDIȘELU DE SUS



Reparații: NU



În continuare: NU








OBIECTIVE Alimentarea institutiilor publice la nivelul comuneiHidișelu de Sus și a rețelei de iluminat public cu ajutorulunui parc de panouri solare.

REZULTATE OBȚINUTE - Reducerea costurilor privind consumul de energieelectrică;

- Alinierea la standarde europene privind energiaverde;


/ GRUPUL ȚINTĂ:

- Locuitorii localităților Hidișelu de Sus, Hidișelude Jos, Mierlău, Sîntelec și Șumugiu.





Idee: DA

SPF: NU

SF: NU

PT: NU

DE: NU

Executie: NU

JUSTIFICAREANECESITĂȚIIIMPLEMENTĂRII

Proiectul este cuprins în strategia de dezvoltare locala. Deasemenea pentru a reduce costurile privind consumurilede energie electrica din institutiile publice la nivelul


PROIECTULUI: comunei precum si costurile privind iluminatul publiceste fezabilă implementarea acestui proiect;

PROIECTUL NR. 11

TITLU PROIECT DOTAREA CU ECHIPAMENTE PENTRU SERVICIULVOLUNTAR PENTRU SITUATII DE URGENTA



TARA:


JUDEȚUL:

COMUNA:

LOCALITATEA:

ROMÂNIA


BIHOR

HIDIȘELU DE SUS



Reparații: NU


În continuare: NU








OBIECTIVE Reabilitarea și modernizarea Școlilor și Gradinițelorexistente în localitățile Hidișelu de Sus, Hidișelu de Jos,Mierlău, Sîntelec și Șumugiu.

REZULTATE OBȚINUTE - Dotarea cu materiale și utilaje necesare serviciuluivoluntar pentru situatii de urgenta;

- Sporirea nivelului de siguranță în comună;POTENȚIALI BENEFICIARIAI PROIECTULUI

- Locuitorii localităților Hidișelu de Sus, , Hidișelude Jos, Mierlău, Sîntelec și Șumugiu.

- Potentiali noi locuitori ai comunei;


/ GRUPUL ȚINTĂ: - Agentii economici de pe raza comunei;





Idee: DA

SPF: NU

SF: NU

PT: NU

DE: NU

Executie: NU


Proiectul este cuprins în strategia de dezvoltare locala. Deasemenea pentru sporirea sigurantei cu privire la situatiilede urgenta la nivelul comunei și cresterea capacității deinterventie cât mai promptă este necesar implementareaacestui proiect;

PROIECTUL NR. 12

TITLU PROIECT AMENAJAREA DE PARCURI ȘI LOCURI DE JOACĂ



TARA:


JUDEȚUL:

COMUNA:

LOCALITATEA:

ROMÂNIA


BIHOR

HIDIȘELU DE SUS




Reparații: NU


În continuare: NU








OBIECTIVE Amenajarea de parcuri și locuri de joacă în fiecarelocalitate din comună.

Valorificarea resurselor naturale ale comunei pentrucrearea infrastructurii de agrement.

REZULTATE OBȚINUTE - Amenajarea de locuri de joaca pentru copii;- Creerea unui spatiu mult mai sigur unde copii se

pot juca si socializaPOTENȚIALI BENEFICIARIAI PROIECTULUI

/ GRUPUL ȚINTĂ:






Idee: DA

SPF: NU

SF: NU

PT: NU

DE: NU


Executie: NU


Proiectul este cuprins în strategia de dezvoltare locala. Deasemenea pentru a crea spatii sigure pentru copii, undeaceștia să se poată juca;

PROIECTUL NR. 13

TITLU PROIECT CONSTRUIREA UNUI COMPLEX TURISTIC SI DEAGREMENT ÎN COMUNA



TARA:


JUDEȚUL:

COMUNA:

LOCALITATEA:

ROMÂNIA


BIHOR

HIDIȘELU DE SUS



Reparații: NU


În continuare: NU








OBIECTIVE Amenajarea și dotarea unui centru de agrement cuechipamente și aparatură specifică.

Prin amenajarea unui complex turistic se urmaresteimbunătățirea spațiului destinat pentru recreere și relaxareatât a cetățenilor comunei cât și a populației care


tranziteaza comuna(turiști din statiunea Baile Felix, turisticare tranziteaza D.N. 76)

REZULTATE OBȚINUTE - Creșterea potențialului turistic al comunei;- Reducerea poluării(prin amenajarea de spatii

speciale pentru picnic)POTENȚIALI BENEFICIARIAI PROIECTULUI

/ GRUPUL ȚINTĂ:


- Turiști care tranziteaza comuna.





Idee: DA

SPF: NU

SF: NU

PT: NU

DE: NU

Executie: NU


Proiectul este cuprins în strategia de dezvoltare locala. Deasemenea pentru a creste potențialul turistic al comunei;

PROIECTUL NR. 14

TITLU PROIECT REALIZAREA DE ALEI PIETONALE IN COMUNA



TARA:


JUDEȚUL:

ROMÂNIA


BIHOR


COMUNA:

LOCALITATEA:

HIDIȘELU DE SUS



Reparații: NU


În continuare: NU








OBIECTIVE Prin realizarea acestui proiect se urmarește imbunatațireaaccesului populatiei si agentilor economici lainfrastructura de baza conform normelor europene

REZULTATE OBȚINUTE - Creșterea siguranței cetațenilor;


/ GRUPUL ȚINTĂ:







Idee: DA

SPF: NU

SF: NU

PT: NU


DE: NU

Executie: NU


Proiectul este cuprins în strategia de dezvoltare locala. Deasemenea pentru a creste siguranta locuitorilor comunei;

PROIECTUL NR. 15

TITLU PROIECT REALIZAREA DE ALEI PIETONALE IN COMUNA



TARA:


JUDEȚUL:

COMUNA:

LOCALITATEA:

ROMÂNIA


BIHOR

HIDIȘELU DE SUS



Reparații: NU


În continuare: NU








OBIECTIVE Prin realizarea acestui proiect se urmarește imbunatațireaaccesului populatiei si agentilor economici lainfrastructura de baza conform normelor europene

REZULTATE OBȚINUTE - Creșterea siguranței cetațenilor;



/ GRUPUL ȚINTĂ:







Idee: DA

SPF: NU

SF: NU

PT: NU

DE: NU

Executie: NU


Proiectul este cuprins în strategia de dezvoltare locala. Deasemenea pentru a creste siguranta locuitorilor comunei;

PROIECTUL NR. 16

TITLU PROIECT CENTRU AFTER SCHOOL



TARA:


JUDEȚUL:

COMUNA:

LOCALITATEA:

ROMÂNIA


BIHOR

HIDIȘELU DE SUS

HIDIȘELU DE SUS



Reparații: NU


În continuare: NU








OBIECTIVE Prin realizarea acestui proiect se doreste sa se amenajezeun centru educational destinat copiilor, se urmarestecrerea unui spatiu prietenos, familiar, care sa stimulezeimaginatia si creativitatea pentru desfasurareaactivitatilor extrascolare.

Prin implementarea acestui proiect, autoritatea publicalocala se asteapta sa atraga atentia celor cu putereeconomica, pentru a demara proiecte de mai mareamploare in comunitate.

REZULTATE OBȚINUTE - stimularea implicarii parintilor in educatia copiilor;

- desfasurarea numeroaselor activitati artistice, festive,educative si sportive pentru si impreuna cu copii.;


/ GRUPUL ȚINTĂ:

- Locuitorii comunei.





Idee: DA

SPF: NU


SF: NU

PT: NU

DE: NU

Executie: NU


proiectul este cuprins în strategia de dezvoltare locala. deasemenea pentru a creste nivelul de instruire al copiilor siin acelasi timp implicarea parintilor in educatia copiilor;

PROIECTUL NR. 17

TITLU PROIECT CONSTRUIRE TEREN FOTBAL CU GAZON SINTETIC



TARA:


JUDEȚUL:

COMUNA:

LOCALITATEA:

ROMÂNIA


BIHOR

HIDIȘELU DE SUS

HIDIȘELU DE SUS, SINTELEC, SUMUGIU


Reparații: NU


În continuare: NU








OBIECTIVE Prin realizarea acestui proiect se doreste sa seconstruiasca cate un teren de fotbal cu gazon sintetic, seurmareste promovarea sportului, miscarii si a unei vieti


sanatoase.

REZULTATE OBȚINUTE - promovarea sportului;

- promovarea miscarii;


/ GRUPUL ȚINTĂ:

- Locuitorii comunei.





Idee: DA

SPF: NU

SF: NU

PT: NU

DE: NU

Executie: NU


proiectul este cuprins în strategia de dezvoltare locala. deasemenea pentru a promova sportul si miscarea;

4.7. Managementul implementării strategiei de dezvoltare

1. Actualizarea periodică a strategiei de dezvoltare durabilăStrategia de Dezvoltare Durabilă a comunei Hidişelu de Sus reprezintă un document

necesar dezvoltării coordonate, coerente a teritoriului în ansamblul său. Din punct de vederepractic, strategia de dezvoltare reprezintă un instrument de coordonare a demersurilor dedezvoltare derulate de diferite persoane sau organizaţii.

Strategia de Dezvoltare Durabilă trebuie să poată răspundă nevoilor de dezvoltare,nevoi ce evoluează în permanentă.Prezenţa comunei Hidişelu de Sus într-un areal metropolitan face ca ritmul dezvoltării şiimplicit al evoluţiei nevoilor de dezvoltare să fie unul foarte accelerat. Din acest motiv,


actualizarea periodică a acestui document reprezintă o necesitate în perspectiva unui procesde dezvoltare continuu.

În acest sens, textul Strategiei de Dezvoltare durabilă trebuie să fie în permanenţăaccesibil către publicul larg. Această deschidere a administraţiei publice faţă de procesul dedezvoltare reprezintă o premisă pentru actualizarea eficientă a strategiei de dezvoltare.

Chiar şi după adoptarea documentului de către Consiliul Local al Comunei Hidişelude Sus, posibilitatea furnizării de sugestii şi comentarii trebuie să rămână deschisă. În aceastămanieră, administraţia publică locală are la îndemână un instrument facil pentru a identificamodificarea nevoilor de dezvoltare în funcţie de sugestiile de modificare venite din parteapublicului larg.

Pe de altă parte, indiferent de nivelul de feed-back din partea publicului larg,executivul din cadrul Primăriei Comunei Hidişelu de Sus trebuie să iniţieze un proces deactualizare a Strategiei de Dezvoltare Durabilă pe parcursul anului 2015.

4.8 Monitorizarea/evaluarea procesului de implementare a strategiei dedezvoltare

La baza procesului de actualizare periodică stă un proces continuu de monitorizare şievaluare a procesului de dezvoltare, atât pe teritoriul administrativ al comunei Hidişelu deSus cât şi pe teritoriile comunităţilor învecinate.

Strategia de dezvoltare durabilă a comunei Hidişelu de Sus va fi monitorizată prinintermediul unor rapoarte anuale elaborate de către executivul din cadrul administraţieipublice locale. Raportul de monitorizare va include:

• Stadiul de implementare al diverselor componente incluse în portofoliul demăsuri incluse în Strategia de Dezvoltare Durabilă

• Problemele identificate pe parcursul implementării strategiei• Propuneri de revizuire a strategiei, dacă este cazul• Alte aspecte relevante în cadrul procesului de implementare a strategiei de

dezvoltare durabilă.

Raportul de evaluare trebuie apoi discutat în cadrul unei dezbateri publice. Dezbatereatrebuie organizată de către administraţia publică locală. Toate persoanele sau organizaţiile,publice sau private, care sunt implicate în orice fel în procesul de dezvoltare trebuie să fieinvitate la aceste dezbateri.

Strategia de dezvoltare durabilă a comunei Hidişelu de Sus va fi evaluată pe baza:• Raportului de monitorizare• Concluziilor din cadrul dezbaterilor publice

Monitorizarea şi evaluarea strategiei de dezvoltare durabilă sunt procese care sederulează continuu, cu participarea publicului larg, în vederea asigurării unei corelări cât maiputernice între documentul de planificare strategică şi realităţile existente în comunitate.

O modalitate complementară de monitorizareşi evaluare a strategiei de dezvoltaredurabilă o reprezintă introducerea în regulamentul de organizare şi funcţionare a ConsiliuluiLocal Hidişelu de Sus a unei proceduri de asigurare a conformităţii între Hotărârile deConsiliu Local şi strategia de dezvoltare durabilă. Astfel, în cadrul referatului despecialitate/expunerii de motive necesare pentru orice hotărâre de Consiliu Local poate fiintrodusă obligativitatea de a menţiona căror obiective sau măsuri din strategia de dezvoltarese subscrie proiectul de hotărâre de consiliu local. O astfel de relaţie nu trebuie să impieteze


asupra votului consilierilor locali. De cealaltă parte, o astfel de procedură ar avea, printrealtele, următoarele consecinţe:

• Ar permite consilierilor locali să evalueze proiectele de hotărâre de consiliulocal şi din punctul de vedere al corelării cu strategia de dezvoltare durabilă.

• Ar facilita în mare măsură elaborarea raportului anual de monitorizare de cătrepersonalul primăriei.

• În cazul unui număr mare de hotărâri de consiliu local care nu se subscriuobiectivelor strategiei, este evidentă nevoia reconsiderării obiectivelor sau a măsurilorincluse în documentul de planificare.

Instrumente pentru implementare

Pentru implementarea strategiei se elaborează un Plan de implementare (în Anexă),care cuprinde măsuri organizatorice şi de planificare. Esenţial pentru planificarea financiarăeste utilizarea unui soft specializat, care să evidenţieze fluxul de venituri şi cheltuieli alorganizaţiei, plăţile şi graficele de rambursări aferente proiectelor

Actualizarea periodică a listei de proiecte prioritareUn instrument important de verificare periodică a legitimităţii şi relevanţei Strategiei

de Dezvoltare Durabilă a localităţii este actualizarea periodică a listei de proiecte prioritare.La un interval de 12-18 luni, cade în sarcina executivului primăriei de a evalua fiecare proiectdin lista de priorităţi pe baza unor criterii cum ar fi impactul estimat la nivelul comunei,posibilitatea de a atrage sursele de finanţare, orizontul de timp necesar pentru finalizareainvestiţiei, etc. Pe baza analizei efectuată de executivul Primăriei, Consiliul Local ia deciziade menţinere sau actualizare a listei de proiecte prioritare

Potenţiale surse de finanţare nerambursabilăPentru a putea atinge obiectivele strategice identificate mai sus este necesară îndeplinirea

următoarele condiţii:• cunoaşterea oportunităţilor de finanţare nerambursabile active, destinate

mediului rural;• cunoaşterea legislaţiei din domenii orizontale, precum ajutorul de stat,

achiziţiile publice, protecţia mediului;• implementarea de proiecte care corespund direcţiilor şi obiectivelor propuse în

Strategie;• evaluarea periodică şi actualizarea tendinţelor de dezvoltare locale, regionale,

naţionale sau chiar europene.Obiectivele de dezvoltare a comunei Hidişelu de Sus, stabilite în Strategie, pot fi

îndeplinite atât prin finanţare disponibilă la nivel local, cât şi prin accesarea de finanţărinerambursabile naţionale şi europene, pe baza unor proiecte concrete.

Fondurile structurale şi de coeziune sunt instrumente financiare ale Uniunii Europene(UE), gestionate de Comisia Europeană şi care acţionează în scopul diminuării disparităţilorde ordin economic şi social existente între regiunile Uniunii. Sunt sprijinite investiţiile îneducaţie, cercetare, agricultură, infrastructură de bază, dezvoltarea IMM-urilor şi dezvoltareazonelor rurale.

Fondurile structurale ale Uniunii Europene sunt: Fondul European pentru Dezvoltare Regională (FEDR) Fondul Social European (FSE)

În România, Fondurile structurale pot fi accesate prin intermediul următoarelorPrograme Operaţionale:


POR – Programul Operaţional Regional PO DCA – Programul Operaţional Dezvoltarea Capacităţii

Administrative POS DRU – Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor

Umane POS Mediu – Programul Operaţional Sectorial Mediu POS CCE – Programul Operaţional Sectorial Creşterea

Competitivităţii Economice POS Transport – Programul Operaţional Sectorial Transport.

Informaţii cu privire la programele operaţionale sunt disponibile şi pe pagina web aAutorităţii pentru Coordonarea Instrumentelor Structurale - http://www.fonduri-ue.ro.

De asemenea, Uniunea Europeană a creat şi instrumente financiare pentruimplementarea Politicii Agricole Comune. Fondurile care vizează dezvoltarea mediului ruralsunt:

FEADR - Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală FEP - Fondul European pentru Pescuit FEOGA - Fondul European de Orientare şi Garantare pentru

Agriculturăo În România, aceste fonduri pot fi accesate prin următoarele programe:

PNDR – Programul Naţional de Dezvoltare Rurală POP – Programul Operaţional Pescuit

Programe finanţate de la bugetul de statPe lângă fondurile europene, de la bugetul de stat se finanţează sau se co-finanţează,

prin diverse programe: infrastructură, infrastructură şcolară, protecţia mediului.

Plan de implementare a Strategiei de Dezvoltare Durabilă

Măsuri organizatorice1.1. Numirea responsabililor pentru implementarea SDD şi a unui colectiv inter-

departamental1.2. stabilirea, prin Regulament de funcţionare, a atribuţiilor, a diagramei de relaţii a

colectivului inter-departamental (inclusiv cu Consiliul Local), a circuitului documentelorelaborate/primite

2. Prioritizarea proiectelor/măsurilor/activităţilor necesare atingerii obiectivelor dedezvoltare

3. Planificarea pe termen scurt, mediu şi lung a proiectelor / măsurilor / activităţilor;fixarea punctelor de reper („milestones”).

Acţiune Obiectivededezvoltare

Măsuri/Activităţi

Proiecte Valoare Sursă definanţare

Responsabili

Perioada deimplementare

Rezultate

4. Planificarea financiară pe termen scurt şi mediu (5 ani)5. Monitorizarea anuală (sau la „milestones”) a rezultatelor6. Actualizarea strategiei şi/sau ajustarea Planului de implementare, în funcţie de

rezultatele anuale, de conjunctură şi de alţi factori externi, urmând procedura de actualizare

strategia localĂ de dezvoltare durabilĂ a comunei … file2 strategia locală de dezvoltare...

Documents