curs diabetul zaharat

8/16/2019 Curs Diabetul Zaharat

1/11

DIABETUL ZAHARAT TIP 2

DEFINITIA DIABETULUI ZAHARATDiabetul este definit ca un grup de boli de metabolism caracterizate în principal prin hiperglicemie

indusä de secretia deficitarã de insulinã, rezistentã la insulinã sau ambele entitãtiîn proportii variabile.

Hiperglicemia cronicã a diabeticilor este asociatã cu afectarea pe termen lung, disfunctia si

insuficienta diferitelor organe, în special a ochilor, rinichilor, nervilor, inimii si a vaselor sanguine. Înevolutia diabetului sunt implicate mai multe procese patologice care variazã de la distrugerea autoimunã acelulelor betapancreatice ce induce deficitul de insulinã, pânã la anomalii ce provoacã insulinorezistenta.

Insulinorezistenta este definitã ca o stare în care o anumitã concentratie a insulinei produce unrãspuns biologic mai mic decât cel normal. ele mai importante entitãti clinice în care insulinoreziatenta !oacã un rol important sunt" sindromul metabolic #denumit si $sindromul insulinorezistentei%&, careafecteazã apro'imativ ()* din populatia generalã adultã+ e'cesul ponderal si obezitatea, care se întâlnesteîn ) - ) * din populatia adultã, dar care se asociazã cu insulinorezistenta numai în () - )* din cazuri, o parte din supraponderali si obezi nefiind, cel putin initial insulinorezistenti+ diabetul zaharat de tip /, uneleforme de dislipidemie si de hipertensiune arterialã esentialã.

0a baza tulburãrilor metabolismului glucidelor, lipidelor si proteinelor în diabet se aflã actiunea

deficitarã a insulinei asupra tesutului tintã. 1ceasta rezultã din secretia inadecvatã de insulinã si2saurãspunsul diminuat al tesuturilor la insulinã. Diminuarea secretiei de insulinã si rezistenta la insulinã seasociazã frecvent la acelasi pacient si deseori nu este evident care din cele douã entitãti este cauza principalãa hiperglicemiei.

omplicatiile pe termen lung ale diabetului includ retinopatia cu posibila pierdere a vederii,nefropatia urmatã în timp de aparitia insuficientei renale, neuropatia perifericã cu riscul ulceratiilor piciorului si amputarea acestuia. 3europatia autonomã induce tulburãri gastrointestinale, genitourinare,cardiovasculare si disfunctii se'uale.4acientii diabetici au o incidentã crescutã a bolilor cardiovasculare, a aterosclerozei, a arteriopatiilor periferice si a bolilor cerebrovasculare. Hipertensiunea arterialã si tulburãrile metabolismului lipoproteinelor se asociazã adesea diabetului.

CLASIFICAREA DIABETULUI ZAHARAT5 Diabetul zaharat tip 6 #D76&, rezultat al unei deficienteabsolute a secretiei de insulinã, apãrutã ca urmare adistrugerii celulelor betapancreatice.5 Diabetul zaharat tip / #D7/&, rezultat ca urmare aasocierii rezistentei crescute la insulinã cu un rãspunscompensator inadecvat al secretiei de insulinã.5 1lte tipuri specifice de diabet, prin alte cauze cum arfi" defecte genetice ale celulelor betapancreatice, defectegenetice ale procesului de actiune al insulinei, boli ale

pancreasului e'ocrin, endocrinopatii, diabetul indus prinmedicamente sau substante chimice etc.5 Diabetul gestational -diagnosticat în cursul sarcinii.

DIAGNOSTICUL DIABETULUI ZAHARAT TIP 2

8e recomandã folosirea criteriilor 1D1 /)) pentru stabilirea diagnosticului de D7/"6. 9alori ale glicemiei ocazionale: ;;;/))mg2dl si simptome clinice sugestive pentru diagnosticul de diabetzaharat tip / #poliurie, polidipsie, scãdere în greutate&+ sau

1


2/11

9alori ale glicemiei < !eun:: ;;;6/=mg2dl+ sau9alori ale glicemiei ;;;/)) mg2dl la /ore la >>?@:::/. 4entru a pune diagnosticul de D7 / sunt necesare / valori ;;;6/= mg2dl crescute ale glicemiei < !eun, la/ determinãri efectuate în zile diferite.(. Investigatiile recomandate pentru diagnosticul D7/ sunt glicemia < !eun, din sânge venos sautestul de tolerantã la glucozã.

: glicemia ocazionalã reprezintã glicemia determinatã în orice moment al zilei, fãrã a tine cont de momentul

ultimei mese:: glicemia < !eun presupune absenta aportului caloric în ultimele A ore::: >>?@ trebuie efectuat conform criteriilor @B8. >>?@ se determinã folosind C grame de glucozãanhidrã pulvis, dizolvatã în /) - ()) ml apã, eventual aromatizatã #lãmâie&. >estul se face prin recoltare desânge venos. Determinãrile se fac dimineata, dupa A-6) ore de post si dupã cel putin ( zile de dietã siactivitate fizicã nerestrictive. 4acientul trebuie sã nu efectueze activitate fizicã si sã nu fumeze în timpultestului.

Diagnosticul diabetului zaharat tip / este deseori întâmplãtor, cu ocazia unor controale de rutinã saucu ocazia unor complicatii ce pun viata în pericol. 8imptomatologia clinicã este marcatã de tipul de diabetzaharat, de momentul depistãrii bolii în decursul evolutiei sale, precum si de coe'istenta altor afectiuni.

8imptomele ce pot sugera un diabet zaharat tip / sunt" poliurie, polidipsie, scãdere în greutate,uneori polifagie, tulburãri de vedere, infectii fungice sau bacteriene recurente.

'istã un procent mare de pacienti cu valori usor crescute ale glicemiei care sunt asimptomatici sauale cãror simptome sunt negli!ate sau nerecunoscute perioade lungi de timp, ceea ce face ca depistareadiabetului sã aibã loc dupã aparitia unor modificãri tisulare ireversibile" E complicatii macrovasculare" boli cardio-vasculare, boli cerebro-vasculare #1I>, 19&, boli vasculare periferice #arteriopatii obliterante periferice&+ E complicatii microvasculare" retinopatie #tulburãri acute sau progresive de vedere&, nefropatie #proteinurie,sindrom nefrotic&, neuropatie #polineuropatie senzitivã simptomaticã, ulceratie plantarã, amiotrofie,mononeuropatie perifericã, paralizii de nervi cranieni.

?ravitatea modificãrilor tisulare descoperite cu ocazia diagnosticãrii D7/ depinde de nivelul sivechimea hiperglicemiei, respectiv de gradul de deficit în ceea ce priveste secretia si actiunea insulinei întesuturile tintã.

$4rediabetul% reprezintã o stare $intermediarã% între normalitate si diabet. aracteristic pentru$prediabet% sunt alterarea valorilor glicemiei < !eun si2sau a glicemiei la / ore în cursul >>?@, fãrã însã aatinge valorile din D7/. De asemenea, lipsesc celelalte criterii pentru a putea defini un D7/.

4acientii cu alterarea valorilor glicemiei ocazionale pot prezenta glicemii < !eun cu valori normale.4acientii cu $prediabet% au valori ale Hb16c normale.Fnii pacienti cu tolerantã scazutã la glucozã pot avea un prag renal scazut pentru glucozã. 0a acesti

pacienti vom gãsi glicozurie fãrã ca ei sã prezinte simptomatologie caracteristicã D7/.

8cãderea tolerantei la glucozã desi nu este o entitate clinicã de sine-stãtãtoare, reprezintã un factor derisc ridicat pentru a dezvolta D7/ sau complicatii cronice macrovasculare" cardiopatie ischemicã, bolicerebro-vasculare, boli vasculare periferice.

În functie de valorile glicemiei < !eun si a >>?@ se pot distinge urmãtoarele situatii6"Determinarea glicemiei < !eun din sângele venos este investigatia cea mai importantã pentru

diagnosticarea diabetului zaharat tip /. Dozarea glicemiei este o metodã simplã, rapidã si ieftinã.9alorile glicemiei prezintã variatii în functie de metoda de testare. >estarea glicemiei din sângele

capilar cu a!utorul stripsurilor, chiar si cantitativã #în prezenta unui glucometru&, nu este recomandatã pentrustabilirea diagnosticului de D7/, deoarece coeficientul de eroare este mare.

2


3/11

În absenta hiperglicemiei cu decompensare metabolicã acutã, este indicat ca diagnosticul sã fieconfirmat prin repetarea glicemiei < !eun într-o altã zi. onfirmarea diagnosticului prin repetarea glicemiei < !eun este foarte importantã, în special la pacientii asimptomatici sau la cei cu simptome minime.

În cazul unor valori repetat crescute ale glicemiei < !eun situate între 6))-6/= mg2dl se ridicãsuspiciunea unui D7/ si se recomandã efectuarea unui >>?@ care va avea valoare diagnosticã. #tabelul /&.

D7/ este o afectiune pretabilã pentru screening deoarece reprezintã o importantã problemã desãnãtate publicã, poate fi depistatã în stadiu preclinic #asimptomatic& si e'istä teste ieftine si solide ce pot fi

folosite pentru diagnosticarea acestor stadii preclinice. 8creening-ul nu trebuie confundat cu diagnosticuldiabetului zaharat.Începând cu vârsta de de ani, pacientii asimptomatici nediagnosticati anterior, înspecial cei cu IB ; / Gg2m/, au indicatie de screening o datã la ( ani.4entru pacientii asimptomatici cuvârsta sub de ani, se recomandã screeningul la acelasi interval de ( ani dacã apartin unei grupe de risc.

?rupele de risc pentru D7/ includ pacientii care prezintã unul sau mai multe din urmãtoarele criterii"

5 vârsta ; ;; ani5 rude de gradul 6 cu D75 suprapondere sau obezitate #in special obezitate abdominala& #IB ; ;; / Gg2m/&5 scãderea tolerantei la glucozã #la teste anterioare&

5 sedentarism5 antecedente de D7 gestational sau nastere de feti macrosomi #peste ))) gr&5 sindrom de ovar polichistic5 H>1 #; ;; 6)2) mmHg&5 nivel scãzut al HD0-colesterol # ( mg2dl& si2sau nivelul trigliceridelor ; ;; 6) mg2dl5 apartenenta la rase sau grupuri etnice cu risc #afroamericani, asiatici-americani, nativi americani, hispanici-americani etc.&5 boli cardiovasculare5 acanthosis nigricans

>estul recomandat pentru screening este glicemia < !eun din sânge venos. 1cest test este preferat pentru cã este rapid, usor de efectuat si are costuri scãzute. >>?@ desi este un test cu sensibilitate mare

pentru diagnosticul diabetului zaharat tip /, este prea scump si laborios pentru a fi recomandat în efectuareascreening-ului. Hb16c si determinarea glicemiei capilare cu a!utorul stripsurilor nu sunt recomandate pentruscreening.

EVALUAREA INITIALÄ A PACIENTULUI CU DZ20a pacientul nou diagnosticat cu D7/ se recomandã completarea fisei de evaluare a pacientului.

valuarea initialã a pacientului cuprinde"

5 Înregistrarea valorii glicemiei si prezenta 2 absenta semnelor clinice specifice D7,5 valuarea factorilor de risc.

5 'amenul clinic general cu mãsurarea obligatorie a urmãtorilor parametri" ?, 1, IB, >1,5 valuarea aparatului cardiovascular si consemnarea eventualelor elemente patologice,5 onsult de specialitate oftalmologic cu înregistrarea rezultatelor,5 'aminarea piciorului" dacã e'istã modificãri ale sensibilitãtii periferice se trimite pacientul la neurolog,5 Investigatiile de laborator" lipide si colesterol, creatininã sericã si e'amenul de urinã pentrumicroalbuminurie. De asemenea se determinã si înregistreazã valoarea Hb16c, aceasta fiind un predictor alevolutiei bolii,5 Dieta, recomandãrile pentru schimbarea stilului de viatã si tratamentul. 1cestea se vor relua ulterior cuocazia fiecãrei vizite.

3


4/11

PREVENTIA PRIMARÄ A DIABETULUI ZAHARAT TIP2J@B13DKJIÎn scopul prevenirii D7/, persoanele sãnãtoase în special cele cu factori de risc trebuie sfãtuite sã urmeze unregim alimentar sãnãtos" sãrac în grãsimi saturate, bogat în fibre vegetale.8e recomandã optimizarea stilului de viatã în vederea prevenirii D7/.8e recomandã adoptarea si mentinerea unei activitãti fizice în vederea prevenirii D7/.4reventia primarã a D7/ constã în interventii pe termen lung la persoane cu risc care nu prezintã semne

clinice de boalã.ste cunoscut faptul cã predispozitia geneticã, aportul caloric crescut si sedentarismul sunt factoriincriminati în dezvoltarea D7/ la persoanele cu risc crescut./ onsilierea la timp a acestei populatii cu risc privind o alimentatie si un stil de viatã sãnãtos, cu cresterea activitãtii fizice zilnice, poate preveni aparitiaD7/.onsumul redus de bãuturi alcoolice #vin& poate fi asociat cu un risc mai scãzut de aparitie a D7/, avanta!care nu se mentine la consumul crescut de alcool.>oate mãsurile de mai sus se regãsesc si în tratamentul nefarmacologic al pacientului diabetic #vezi capitoluloptimizarea stilului de viatã&.

CONTROLUL GLICEMIC

8e recomandã mentinerea unui nivel glicemic optim în vederea previnirii aparitiei sau încetinirii evolutieicomplicatiilor micro si macrovasculare.4entru evaluarea pe termen lung a controlului glicemic se recomandã dozarea Hb16c la uninterval de (-= luni.9aloarea recomandatã a Hb16c este C *.

Betodele de monitorizare disponibile"

5 Hb16c :- standard pentru evaluarea pe termen lung a controlului glicemiei5 automonitorizarea - avanta!oasã, costisitoare, permite implicarea activã a pacientului5 glicemia < !eun

5 >>?@5 glicozuria - ieftinã, accesibilã, dar fãrã o fidelitate prea mare6): 3ivelul Hb16c în sânge este marGerul istoriei nivelului glicemiei în ultimele 6)) -6/) zile, durata de viatãa eritrocitului si reflectã cu acuratete modul în care s-a realizat controlul glicemic. Hemoglobina glicozilatãeste o formã de hemoglobinã ce se formeazã proportional cu concentratia glucozei din ser, ca urmare a unui proces lent, non-enzimatic ce are loc în hematii în cursul celor 6)) - 6/) de zile de viatã ale acestora.9aloarea normalã a Hb16c la persoanele sãnãtoase se situeazã între - = * #în medie *&. În prezentahiperglicemiei, cresterea glicohemoglobinei determinã o crestere a Hb16c.8e recomandã efectuarea acestui test de control la un interval de (, ma'im la = luni la cei care au avutanterior control glicemic optim #Hb16c C*&. Bodul si metoda de monitorizare se reevalueazã periodic.Lrecventa si modul de monitorizare ale glicemiei vor fi adaptate conditiilor socioeconomice.

Automonitorizr! "#i$!mi!i1utomonitorizarea glicemiei se recomandã la pacientii cu D7/ tratati cu sulfonilureice sau insulinã,

din cauza riscului de hipoglicemie.8e recomandã instruirea pacientilor de cãtre personalul medical în vederea învãtãrii metodelor de

automonitorizare.1utomonitorizarea glicemiei este o componentã importantã în terapia modernã a diabetului. Betoda

este utilã pacientilor diabetici pentru a-i a!uta în a!ustarea regimului alimentar, efortului fizic sitratamentului farmacologic în functie de valorile glicemiei.

4


5/11


6/11

8e împart caloriile alocate pentru fiecare principiu nutritiv cu numãrul de calorii 2g eliberate adicã pentru 4si H si pentru 0. H N hidrati de carbon+ 4 N proteine+ 0 N lipide

arbohidratii4entru îmbunãtãtirea tuturor factorilor de risc, în special a greutãtii corporale si a controlului glicemic estenecesarã o interventie dieteticã intensivã care sã includã educatia continuã, modificarea comportamentului simonitorizarea permanentã din partea medicului.

Jãpunsul glicemic postprandial este influentat atât de cantitatea cât si de sursa carbohidratilor consumati lamasã.

4roteinele 3u au fost gãsite dovezi care sã sugereze modificarea consumului zilnic de proteine. Jestrictia ma!orã de proteine este instituitã numai în conte'tul nefropatiei diabetice #mai putin de ),Ag 2Oc2zi&.

?rãsimile

8e preferã grãsimile nesaturate si alimentele bogate în acizi grasi nesaturati si uleiurile vegetale.8e restrictioneazã consumul de grãsimi saturate si acizi grasi la 6)* din energia zilnicã.

8e va încura!a înlocuirea progresivã a alimentelor bogate în grãsimi saturate cu vegetale, fructe, pâineintegralã, produse bogate în fibre #(- gr2/ ore& si legume. 8e recomandã includerea unei surse de gãsimi polinesaturate si un consum crescut de peste.onsumul de colesterol este restrictionat la ma'im ()) mg2zi.6

Trtm!ntu# %rm$o#o"i$1ntidiabetice oraleQI?F13IDBetformin8F0L@3I0FJI4JIB1 ?3J1>I

>olbutamid1 D@F1 ?3J1>I?lipizid?liclazid?libenclamid?0I>17@3 #tiazolidindione&Josiglitazona4ioglitazonaI3HIQI>@JI D 1lfa ?0F@7ID1711carbozaB>I?0I3ID

Jeglatori prandiali ai glicemieiJepaglinida 3ateglinida

ontraindicatii-creatininä ;6, mg2dl-0 creatininä =) ml 2sec-insuficientã hepaticã severã-I, IJ, QI

6


7/11

-alcoolism-boli pulmonare cronice-insuficientä hepaticã severã-sarcinä-IJ-infectiile severe-traumatismele sau interventiile chirurgicale

'istã situatii clinice în care tratamentul cu insulinã este singurul acceptat"-D7 tip 6-8arcina-Qoli infectioase #hepatitã cronicã viralã activã cu virus hepatic Q sau &-Interventii chirurgicale-1ccidente vasculare acute cerebrale sau miocardice-Insuficienta renalã cronicã-Insuficienta hepaticã cronicã-Insuficienta cardiacã cronicã-4ancreatopatii

MANAGEMENTUL HTA LA PACIENTII DIABETICI

>ensiunea arterialã trebuie mãsuratã la toti pacientii la evaluarea initialã si apoi la fiecare consultatie.@biectivul terapeutic este scãderea >1 diastolice sub A) mmHg.@biectivul terapeutic este scãderea >1 sistolice sub 6() mmHg.0a pacientii hipertensivi diabetici se recomandã ca schema terapeuticã initialã sã cuprindã un

I1 sau QJ1.4entru un control optim al >1 este recomandatã terapia combinatã.8tudiile au demonstrat cã H>1 este mai frecventã la pacientii cu diabet zaharat decât în populatia

generalã. 1celeasi studii au arãtat cã pacientii cu D7 si H>1 sunt e'pusi unui risc mai

mare pentru complicatii micro si macrovasculare.

4e lângã faptul cã este foarte frecventã, H>1 creste semnificativ riscul de boalã cardiovascularã, careeste de!a crescut la pacientii cu diabet. Bai multe decenii de urmãrire a populatiei din studiul Lraminghamau arãtat cã incidenta bolilor cardiovasculare este dublã #(,6*o fatã de 6,6*o& la bãrbatii cu D7 si de treiori mai mare #/C,/*o fatã de 6),/*o& la femeile cu D7, comparativ cu subiectii nediabetici.=

>inta terapeuticä@biectivul terapeutic este scãderea >1 6()2A)mmHg.>ensiunea arterialã trebuie mãsuratã la toti pacientii în momentul diagnosticärii diabetului si apoi la

fiecare consultatie.

4entru a atinge nivele tintã ale >1, si anume >1 6()2A)mmHg, pacientii diabetici cu H>1trebuie sã urmeze o strategie de tratament care constã în schimbarea stilului de viatã si tratamentfarmacologic.

MANAGEMENTUL DISLIPIDEMIEI LA PACIENTUL CU DZ24rofilul lipidic la pacientii cu diabet trebuie evaluat în momentul diagnosticãrii si apoi anual.

8e recomandã scãderea 0D0-colesterol în vederea reducerii evenimentelor cardiovasculare.

7


8/11

Dislipidemia este un factor de risc ma!or pentru boala coronarianã ateroscleroticã, care este cea maifrecventã cauzã de mortalitate la pacientii cu D7. 4e lângã controlul glicemic, ponderal, si tensional,controlul lipidic este doar o parte din managementul clinic multifactorial, intensiv si precoce al D7.

Bai mult de C)* din totalul deceselor în rândul pacientilor cu D7, se datoreazã complicatiilor macrovasculare -boala cardiovascularã, boala cerebrovascularã, arteriopatia perifericã.

COMPLICATIILE MICROVASCULARE ALE DZ

R!tino'ti (i)!ti$*4acientii nou depistati cu diabet zaharat trebuie sã facã un e'amen oftalmologic la evaluarea initialã.

4acientii cu diabet zaharat trebuie sã facã anual un control la specialistul oftalmolog.4acientii cu retinopatie diabeticã vor fi evaluati mai des în functie de indicatiile medicului oftalmolog.4entru preventia retinopatiei nonproliferative, proliferative sau progresive se recomandã trimiterea precocela oftalmolog.

8e recomandã mentinerea unui nivel optim al glicemiei si al >1 pentru prevenirea retinopatieidiabetice.

0a bolnavii cu D7 se întâlnesc frecvente complicatii oculare" infectii, cataractã diabeticã #datoritãtulburãrilor metabolice& si retinopatia diabeticã care este consecinta microangiopatiei diabetice localizate lanivelul retinei. Dintre acestea retinopatia este mai frecvent întalnitã la bolnavii diabetici si reflectã vechimea

diabetului si stadiul de evolutie.Jetinopatia diabeticã este caracterizatã prin diferite grade de microanevrisme, hemoragii, e'udate,

modificãri venoase, formatiuni vasculare noi, pete retiniene. 4oate implica retina perifericã sau macula sauambele.

Din totalul pacientilor cu retinopatie diabeticã 6)-6* sunt bolnavi cu D7 6 si A-)* sunt cu D7/.ste o complicatie microvascularã a diabetului zaharat care poate duce la pierderea vederii.

N!%ro'ti (i)!ti$*În vederea prevenirii nefropatiei diabetice se recomandã mentinerea unui control glicemic optim.Bicroalbuminuria se evalueazã la diagnosticarea D7 si apoi anual.reatinina sericã trebuie dozatã anual.

ontrolul >1 scade riscul si încetineste evolutia nefropatiei.8e recomandã schimbarea stilului de viatã si renuntarea la fumat în vederea încetinirii procesuluiaterosclerotic si a progresiei nefropatiei diabetice.

0a pacientii cu microalbuminurie se recomandã folosirea I1 si inhibitorilor receptorilorangiotensinei /.

4rocesele patologice care determinã afectarea functiei renale sunt microangiopatia diabeticã#glomeruloscleroza& si macroangiopatia diabeticã #ateroscleroza arterelor renale& care de celemai multe ori coe'istã în grade diferite.

Diagnosticul precoce se face prin decelarea microalbuminuriei #()-())mg2/ ore&. 3efropatiadiabeticã clinic manifestã este definitã de macroalbuminurie ; ())mg2/ ore, cresterea creatininei serice,cresterea clearence-ului la creatininã si scãderea filtratului glomerular.

4acientul cu D7 va fi trimis la nefrolog când"6. creatinina sericã este ; ()) micromol2l/. fitratul glomerular este mai mic sau egal cu =)-C)ml2minut(. apar modificãri ma!ore ale >1

Pi$ioru# (i)!ti$Inspectia piciorului se recomandã la fiecare vizitã, iar e'aminarea completã anual.>estarea sensibilitatii periferice la bolnavul cu diabet se face anual.

8


9/11

8e recomandã un controlul agresiv al glicemiei pentru a reduce riscul aparitiei piciorului diabetic.4acientul trebuie învãtat sã-si e'amineze piciorul si sã-l îngri!eascã.>rimite la chirurg, ortoped, dermatolog la aparitia unei räni, infectii, onicomicoze.4rincipalele cauze ale aparitiei modificarior la nivelul picioarelor la bolnavul cu D7 sunt

macroangiopatia, microangiopatia si neuropatia diabeticã.6.1ngiopatia diabeticä

1ngiopatia diabeticã are un caracter estompat în stadiile incipiente+ adesea lipseRte claudicatiaintermitentã si pulsul este palpabil. 0eziunea vascularã este urmatã de inchemie perifericã.

4rezenta ischemiei periferice este sugeratã de"5 laudicatie5 Dureri plantare la mers sau nocturne5 1bsenta pulsului popliteu sau tibial posterior5 1trofie cutanatã5 1bsenta pilozitãtii în partea distalã a membrului inferior5 Fnghii îngrosate5 4aloare la ridicarea piciorului4acientul a!unge la medic datoritã aparitiei complicatiilor pentru cã simptomatologia de debut esteestompatã de asocierea cu neuropatia diabeticã.

/. 3europatia diabeticã 3europatia diabeticã este agravatã datoritã unor factori de risc coe'istenti cu diabetul" dislipidemia,

hipertensiunea arterialã, fumatul, consumul e'cesiv de alcool, prezenta ischemiei periferice. liminareaacestor factori de risc alãturi de un control riguros al glicemiei va încetini evolutia bolii.Jiscul de amputatiieste mai mare la diabetic. În lume se fac A=.))) amputatii din cauza diabetului.

3europatia în diabet este"5 perifericã sau autonomã si5 polineuropatie distalã, simetricã, senzitiv motorie cu distributie în $mânusi si sosete%5 Înainte de aparitia durerilor dispare sensibilitatea perifericã.ombinatia cu insuficientã arterialã perifericã duce frecvent la ulceratii si amputatii

5 3europatia acutã în diabet include mononeuropatia cranianã. el mai frecvent afectat este nervuloculomotor #III& cu diplopie si dureri oculare

Banifestãri clinice"5 parestezii,5 arsuri,5 slabiciune muscularã,5 lipsä de coordonare,5 modificãri de mobilitate,5 pierderea abilitãtii de a detecta durerea, temperatura,5 piele uscatã si crãpãturi la nivelul piciorului,

5 deformãri osoase, deget în ciocan,5 patologie severã la unghii.

4arado'al, la începutul tratamentului hipoglicemiant durerile se pot intensifica, dar pacientul trebuieîncura!at sã-si mentinã valorile glicemiei în limite normale.

Dintre bolnavii cu diabet zaharat =)* dezvoltã neuropatie perifericã. 0a pacientii cu D7 estenecesarã o e'aminare senzorialã anualã. Qolnavii fãrã sensibilitate trebuie e'aminati mai frecvent.

9


10/11

Betode de testare senzorialã"-testul cu monofilament si-testul cu diapazonul, pentru sensibilitatea vibratorie

4II@JF0 DI1Q>I

4iciorul diabetic include un grup de afectiuni în care neuropatia, ischemia si infectiile conduc laafectãri tisulare si ulceratii ce pot duce la amputatie. )-C)* dintre amputatiile netraumatice se fac la

pacientii diabetici. 4iciorul insensibil si sãrac vascularizat este supus unui risc crescut de ulcerare, gangrenãsi în final amputatie.

6. 4acientii cu diabet care prezintã rãni, infectii sau ulcere la picior ar trebui tratati de cãtre medicul chirurge'pert în îngri!irea piciorului diabetic+/. >ratarea ulcerului si infectiilor piciorului este foarte dificilã, de aceea preventia este e'trem deimportantã+(. Jata amputatiilor poate sã scadã mult dacã inspectia piciorului se face la fiecare vizitã+. 4acientul cu neuropatie senzitivã, scãderea pulsului periferic, onicomicozã sau leziuni tegumentaretrebuie trimis la specialist.

TERMENI SI DEFINITII

?luconeogeneza - procesul de sintezã a glucozei din aminoacizi si acid lactic+ procesul are loc în principalîn ficat.

Hemoglobina glicozilatã - fractiunea de hemoglobinã având atasatã glucozã. 9aloarea hemoglobineiglicozilate reflectã nivelul glucozei plasmatice într-o perioadã anterioarã de (- luni. Hemoglobina 16creprezintã forma hemoglobinei glicozilate folositã pentru evaluarea controlului glicemic. 9alorile normalesunt între -=*.

Hiperinsulinemie - nivele crescute ale insulinei plasmatice asociate de obicei cu control inadecvat al D7/+insulina este sintetizatã în cantitate mai mare decât în mod normal pentru a compensa scãderea sensibilitãtii periferice la insulinã.

Hiperglicemie - valori crescute ale glucozei plasmatice+ manifestãrile clinice includ poliurie, sete, scãdere îngreutate.

Hipoglicemie -valori scãzute ale glucozei plasmatice+ manifestãrile clinice includ confuzie, tremurãturi,ameteli, parestezii.

Îngri!iri de sãnãtate bazate pe dovezi - e'tind aplicarea principiilor QB la toate profesiile legate de

îngri!irile de sãnãtate, inclusiv managementul.

Inhibitor de aaa-glicozidazã -agent farmacologic care inhibã activitatea a-glucozidazei.

Interval de încredere - reprezintã limitele intervalului în cadrul cãruia se aflã mãrimea realã a efectului#niciodatã cunoscut e'act&, cu un anumit grad de sigurantã. 8e discutã deseori despre intervalul de încrederede * #sau limitele de încredere de *&. 1cesta reprezintã intervalul care include valoarea realã în *din cazuri.

10


11/11

4ompa de insulinã - dispozitiv automat de in!ectare continuã a insulinei.4rediabet - stare $intermediarã% între normalitate si diabet caracterizatã prin alterarea valorilor glicemiei < !eun si2sau la /h la >>?@, fãrã însã a atinge valorile care pot defini D7.

Jezistenta la insulinã - sensibilitate redusã a celulelor la actiunea insulinei+ este rezultatul unor defectemetabolice.

8creening - reprezintã metodele de identificare a prezentei unor factori de risc în populatia aparent -

sãnãtoasã.

8ensibilitate - sensibilitatea unui test identificã corect pe cei pozitivi #cu adevãrat bolnavi&.

8indromul metabolic - grup de factori de risc cardiovascular cunoscut si sub denumirea de sindromdismetabolic, sindrom M sau sindromul insulinorezistentei.

8pecificitate -specificitatea unui test identificã corect pe cei negativi #cei care sunt sãnãtosi&.

8ulfonilureice - tip de antidiabetice orale care stimuleazã secretia pancreaticã de insulinã.

>estul de tolerantã la glucozã - testeazã capacitatea organismului de a metaboliza o cantitate standard deglucozã. 9alorile glicemiei la /h la >>?@ ;/))mg2dl confirmã diagnosticul de diabet.

>iazolidindione - clasa de antidiabetice orale care scad rezistenta la insulinã.

11

curs diabetul zaharat

Documents