diabetul zaharat - georgiana

8/19/2019 Diabetul Zaharat - Georgiana

1/38

DIABETULZAHARAT


2/38

CUPRINS


3/38

ARGUMENT

Păstrarea sănătăţii şi lupta împotriva bolilor se însriu printre ele mai ve!i

preoupări ale omului"

#r$ani%aţia &on'ială a (ănătăţii a 'at o 'e)iniţie o)iială a sănătăţii*

+ (ănătatea este aea stare 'e omplet bine )i%i, mintal şi soial, şi nu

onsta numai în absen a bolii sau a in)irmităţii-"ț

Am ales a temă Diabetul Za!arat, 'eoaree este o boală are a)etea%ă totmai mulţi oameni" Paienţii trebuie să partiipe şi ei la prevenirea sau tratarea

oretă a aestei boli" .elul aestei lurări este 'e a e/pune 0teva 'intre ele mai

importante 'ate ştiinţi)ie re)eritoare la 'iabetul %a!arat" (per a prin ativitatea

mea viitoare voi putea interveni util înîn$ri1irea aestor su)erin%i"


4/38

INTRODUCERE

Pentru a se buura 'e viaţă şi pentru a 'a ma/imum 'e ran'ament, omul în

ativitatea sa, are nevoie în primul r0n' 'e sănătate" Aeastă alitate poate )i

păstrată 'oar prin onştiinţa omului )aţă 'e sine însuşi, 'e unoaşterea propriului

or$anism şi a parametrilor şi alităţilor aestuia, păstrarea lor 0t mai bine pentru o

'urată 0t mai lun$ă 'e viaţă şi ativitate"

Pentru aestea omul trebuie să unoasă )oarte bine on'iţiile şi meto'ele 'e

păstrare a sănătăţii, um ar )i*

• Respetarea i$ienei 2 alimentelor, îmbrăămintei, unoaşterea normelor

sanitare 'e păstrare a sănătăţii şi mo'ul 'e transmitere a bolilor, av0n' în

ve'ere ombaterea 0t mai preoe a aestora3 în a%ul unor simptome 'e

boală pre%entarea la un abinet me'ial sau la un a'ru me'ial ali)iat,

nii'eum tratarea prin meto'e empirie sau u a1utorul unor persoane

neavi%ate în aest 'omeniu, unoaşterea re$ulilor 'e alimentaţie raţională şi

respetarea aestora, pe 0t posibil, unoaşterea şi punerea în apliaţie ameto'elor 'e ălire şi păstrare a re%istenţei or$anismului 'e la ea mai

)ra$e'ă v0rstă şi pe toată 'urata vieţii"

4iaţa trebuie păstrată 'ei aşa um ne2a )ost !ără%ită u toate alităţile ei şi

îner0n' să 'epăşim $reutăţile şi 'e)etele e pot apare pe parursul aesteia,

unos0n'u2i bine arateristiile"


5/38

ISTORIC

In'iii 'espre 'iabetul %a!arat se $ăses înă 'e aum 5666 'e ani în

elebrele 'oumente $ăsite în Teba" Aratius 'in 7apa'oia este primul are

i%olea%ă, aum peste 8666 'e ani, 'iabetul a boală" Ulterior, Avienna, T!omas

9illes şi 7lau'e Bernar', irumsriu treptat simptomatolo$ia liniă şi biolo$iă

a bolii"

:n ;, Lan$er!ans 'esrie e/istenţa în panreas a unor )ormaţiuni 'e

elule u aspet partiular )aţă 'e restul ţesutului panreati, are au )ost 'enumite

ulterior insulele -Lan$er!ans-" &ai t0r%iu s2a 'esoperit ă aestea au rolul unor

$lan'e 'e tip en'orin şi sunt )ormate 'in mai multe tipuri 'e elule"

:n ;


6/38

:n ;>85, Bantin$ şi &leo' primes premiul @obel pentru 'esoperirea

insulinei, )ă0n'u2se ast)el o mare ne'reptate elorlalţi 'oi eretători, Paulesu şi

Best"

Desoperirea insulinei a însemnat o a'evărată revoluţie în observareaevoluţiei şi tratarea 'iabetului %a!arat"

Dei, o boală onsi'erată mortală, a 'evenit, 'e la aeastă 'esoperire,

ompatibilă u o viaţă vasi2normală, în on'iţiile respetării in'iaţiilor 'e re$im

'e viaţă şi alimentar şi 'e tratament"

:ntre anii ;>C< 2;>?= (0n$er 'esoperă )ormula insulinei"


7/38

CAPITOLUL IANATOMIA Şl FIZIOLOGIA PANCREASULUI

I.1 ANATOMIA PANCREASULUI

Panreasul, $lan'ă ane/ă a tubului 'i$etiv, este aşe%at în partea pro)un'ă a

avităţii ab'ominale, înaintea oloanei lombare şi îneputul stomaului, între

'uo'en şi splină"

iin' traversat 'e ră'ăina me%oolonului transvers, el este situat în ambeleompartimente ale avităţii ab'ominale, ea mai mare parte răm0n0n' însă în

eta1ul suprame%ooli"

:mpreună u )iatul, panreasul s2a 'e%voltat 'in peretele 'uo'enului şi

neav0n' lo în aest perete, a luat în ursul 'e%voltării un 'rum propriu în 1urul

'uo'enului" Loul 'e 'es!i'ere a elor 'ouă on'ute e/retoare analul

9irsun$ şi analul !epatoole'o arată puntul 'e un'e au mi$rat mu$urii

embrionari, !epati şi panreati"

Prin situaţia lui topo$ra)iă, panreasul este un or$an u mobilitate re'usă"

El este )i/at prin peritoneul parietal posterior are2l aoperă pe )aţa sa anterioară,

prin le$ăturile pe are le are u 'uo'enul on'utul său e/retor şi prin pe'iulii

vasulari"

I.1.1 Configuraţi !"rn# i ra$or"uriș

Panreasul are o )ormă alun$ită asemănătoare literei --" El se ompune 'in

mai multe porţiuni şi anume apul, $0tul sau olul şi oa'a"


8/38

Ca$ul panreasului repre%intă e/tremitatea 'reaptă a $lan'ei, aşe%ată în

sobitura potoavei 'uao'enale" El are o )aţă anterioară, o )aţă posterioară şi

o irum)erinţă" aţa anterioară este traversată 'e ră'ăina me%oolonului

transvers" Colul panreasului )ae treerea între ap şi orp" El are un şanţ superior,

numit şanţul 'uo'enal şi un şanţ in)erior, numit şanţul sau ini%ura

me%enteriă prin are tre vasele me%enterie superioare" Coa%a panreasului este mobilă, )iin' uprinsă într2o )ormaţiune

peritoneală, numită li$amentul panreatiospleni" Aeastă porţiune

prelun$eşte orpul panreasului spre st0n$a p0nă la splină şi rini!iul st0n$"

Prin aşe%area lui ori%ontală, )aţa posterioară a panreasului vine în raport, 'e

la 'reapta la st0n$a, u următoarele )ormaţiuni anatomie mai importante*

analul ole'o, aorta şi vena avă in)erioară, vena portă şi artera

me%enteriă superioară, artera şi vena spleniă"

I.1.& S"ru'"ur# in"rn#

Panreasul este alătuit 'in 'ouă tipuri 'e ţesuturi* un ţesut are asi$ură

sereţia internă a $lan'ei, numit panreasul en'orin şi un ţesut are asi$ură

sereţia e/orină, numit panreasul e/orin"

Panreasul en'orin este alătuit 'in nişte insule 'e elule u strutură 'e

$lan'ă en'orină răsp0n'ite în interiorul lobulilor panreasului e/orin, numite

insulele lui Lan$er!ans" Aeste insule sunt alătuite 'in or'oane elulare are se

anastomo%ea%ă )orm0n' o reţea, în o!iurile ăreia se $ăses apilare san$uine"7elulele en'orine şi pereţii apilarelor sunt susţinuţi 'e o reţea 'e retiulină"

7or'oanele $lan'ulare se ompun 'in 'ouă tipuri 'e elule* a şi p" 7elulele a

se $ăses în entrul insulei" Ele seretă !ormonul numit $lua$on, u rol în

metabolismul $lui'elor" 7elulele p, mai mii şi mai numeroase 'e0t elulele a, se


9/38

$ăses în %ona peri)eriă a insulelor şi seretă !ormonul numit insulină, u rol

esenţial în metabolismul $lui'i" Insulele Lan$er!ans sunt separate 'e ţesutul

panreati e/orin printr2o apsulă on1untivă )oarte )ină"

Fig.1 ( Lo'ali)ara $an'ra*ului

I.& FIZIOLOGIA PANCREASULUI ENDOCRIN


10/38

Panreasul este o $lan'ă u sereţie 'ublă, e/orină şi en'orină" (ereţia

e/orină este asi$urată 'e $lan'ele tubuloainoase, iar ea en'orină 'e insulele lui

Lan$er!ans" Panreasul en'orin seretă 'oi !ormoni* insulina, elaborată 'eelulele p şi $lua$onul 'e elulele a"

In*ulina, !ormon u strutură polipepti'iă, are masa moleulară =666" Ea

este ataată 'e en%imele e/istente în tubul 'i$estiv, )apt pentru are nu poate )i

a'ministrată pe ale 'i$estivă"

Prinipala aţiune a insulinei este aeea 'e a să'ea onentraţia $luo%ei

'in s0n$e" Ast)el, ea stimulea%ă )unţia $lio$enetiă a )iatului, )avori%0n'

trans)ormarea $luo%ei şi a altor mono%a!ari'e în $lio$en, are se 'epo%itea%ă în

elulele !epatie" :n aelaşi timp, insulina stimulea%ă metaboli%area $luo%ei p0nă

la 768 şi H86" Aţiunea biolo$iă a insulinei se reali%ea%ă 'ei tomai prin aeste

e)ete şi anume polimeri%area $luo%ei în $lio$en şi 'esompunerea $luo%ei

p0nă la termenii )inali ai metabolismului $lui'i" :n a)ară 'e e)etul

!ipo$liemiant, insulina mai are şi alte aţiuni biolo$ie, a 'e e/emplu stimularea

sinte%ei 'e proteine şi $răsimi 'in )iat"

&eanismul 'e aţiune a insulinei este )oarte omple/" (e onsi'eră ă aest

!ormon aţionea%ă în primul r0n' asupra membranelor elulare, aeler0n'

transportul $luo%ei şi al $alato%ei 'in li!i'ul interstiţial în elule" De asemenea

insulina intervine în transportul altor substanţe, a 'e e/emplu, potasiul şi

aminoai%ii" avori%area transportului aminoai%ilor în elule şi al AR@2ului

nulear spre itoplasmă e/pliă stimularea biosinte%ei proteie 'e ătre insulină"Re$larea sereţiei 'e insulină se )ae at0t pe ale umorală, 0t şi nervoasă"

&eanismul umoral onstă în 'elanşarea sereţiei 'e insulină a urmare a

reşterii onentraţiei %a!ărului 'in s0n$e, are stimulea%ă în mo' 'iret proesul

'e elaborare 'e insulină la nivelul elulelor p" Aşa'ar, )atorul umoral 'e re$lare a


11/38

sereţiei !ormonului este tomai $luo%a san$uină" &eanismul nervos 'e re$lare

se a)lă sub 'epen'enţa nervului va$" 7entrul nervos are trimite impulsuri se

$ăseşte în !ipotalamusul anterior" între aest entru şi nuleul 'e ori$ine al )ibrelor

va$ale e/istă anumite one/iuni" Glu'agonul este un !ormon tot 'e natură polipepti'iă, 'ar u o masă

moleulară mai miă 'e0t a insulinei" Aţiunea biolo$iă onstă în reşterea

onentraţiei %a!ărului 'in s0n$e prin 'esompunerea $lio$enului !epati"

Aţiunea !iper$liemiantă a $lua$onului este similară u ea a a'renalinei,

ea onst0n' în stimularea proesului 'e $lio$enoli%ă" Flua$onul stimulea%ă, 'e

asemenea, )ormarea 'e $luo%ă 'in 0minoai%i $luoneo$ene%a" # altă aţiune aaestui !ormon onstă în aeea ă el sa'e ritmul biosinte%ei ai%ilor $raşi şi îl

reşte pe el al biosinte%ei orpilor etonii la nivelul elulelor !epatie" Re$larea

sereţiei 'e $lua$on se a)lă şi ea sub 'epen'enţa onentraţiei 'e $luo%ă 'in

s0n$e" Ast)el, să'erea $luo%ei 'in s0n$e 'elanşea%ă sereţia 'e $lua$on"

+i$o*'r"ia % in*ulin# pro'ue boala numită 'iabet %a!arat, are se

arateri%ea%ă prin reşterea onentraţiei $luo%ei 'in s0n$e !iper$liemie şi

eliminarea aesteia prin urină $lio%urie" 7oretarea aestor tulburări se poate

reali%a prin in1eţii u soluţii 'e insulină"

Hiperseretia 'e insulină" înt0lnită în'eosebi în unele tumori ale insulelor lui

Lan$er!ans, pro'ue tulburarea numită !iperinsulinism, arateri%ată prin să'erea

onentraţiei $luo%ei 'in s0n$e şi prin mani)estări nervoase are pot mer$e p0nă

la pier'erea stării 'e onştientă, 'eoaree elulele nervoase sunt )oarte sensibile la

lipsa 'e $luo%ă 'in s0n$e"

CAPITOLUL II


12/38

DIA,ETUL ZA+ARAT

II.1 DEFINI IEȚ

Diabetul %a!arat este o boală metaboliă roniă au%ată 'e un 'e)iit relativ

sau absolut 'e insulină,are 'etermină inapaitatea or$anismului 'e a utili%a

$lui'ele a sursă 'e ener$ie"Este o boală metaboliă 'e ori$ine $enetiă sau

'ob0n'ită,'atorată tulburării metabolismului $lui'i i mani)est0n'u2se prinș

$liemie resută peste normal@G


13/38

Diabetul %a!arat este răsp0n'it în întrea$a lume,in'i)erent 'e rase" (e

onsi'eră ă 825 'in popula ia $lobului su)eră 'e aeastă boală,'evenin' unț

)la$el soial e 'etermină tulburări ronie u reperusiuni $rave asupra vie iiț

soiale aestora"

(e 'atorea%ă lipsei antitative sau alitative 'e insulină,e )ae posibilă

apari ia !iper$liemiei i $lio%uriei,'esemn0n' mani)estări tar'ive ale bolii":nț ș

'iabet tulburarea 'e metabolism nu este numai a $lui'elor i i a lipi'elor iș ș

proteinelor"

Boala are o 'eterminare $enetiă,o evolu ie roniă i sta'ială,are înepe uț ș

tulburarea metabolismului $lui'elor,urmată 'e tulburări ale metabolismului lipi'i

i protei"ș

# lasi)iare a 'iabetului %a!arat la om l2ar 'esrie a ere'itar,la tipul

1uvenil sau a'ult i neere'itar sau seun'ar,onstatat în panreatetomiileș

!irur$iale,în tumorile e/esive ale panreasului,în panreatite i înș

!emoromato%ă"

,,Boala poate apare seun'ar i în 'is)un ionalită ile altor $lan'e u seri ieș ț ț ț

internă*arome$alie,ba%o)ilism !ipo)i%ar,sin'romul 7us!in$,!ipertiroi'ism"

Ere'itatea onstituie au%a ma1oră a 'iabetului %a!arat"Fena 'iabetiă

mo tenită,)ie 'e la tată,mamă sau am0n'oi,'ue la na terea unui $enotip 'e 'iabetș ș

e nu 'etermină boala,'oar reea%ă o pre'ispo%i ie la boală"ț

Boala,în evolu ia sa a apărut elemente noi"7oma 'iabetiă a să%ut 'e laț

8,'atorată 'isiplinei bolnavului 'eat posibilită ilelor me'iale"ț

&aroan$iopatia i ateroslero%a 0t i omplia iie aesteia oupă prinipalul loș ș ț

în tabloul lini tar'iv"

Este important a 'iabetul să )ie 'esoperit într2un sta'iu 0t mai inipient"

Aesta presupune e)ortul 'e a ăuta persoanele pre'ispuse apari iei 'iabetului*ț


14/38

obe%ii,bolnavii are au avut un ai'ent is!emi,vasular,erebral sau ar'ia sau

ei are pre%intă litia%ă biliară"#be%itatea este au%a ea mai importantă are

'elan ea%ă 'iabetul,înt0lnin'u2se la ?2


15/38

prima etapă este arateri%ată prin 'istru ia aproape ompletă a elulelor ț

beta2panreatie,autoimune sau nu"Este o rea ie imună e/a$erată )a ă 'eț ț

unele anti$ene 'e natură proteiă"

a 'oua etapă presupune inser ia unor )atori 'e me'iuvirali,to/ii sauțalimentariare mo'i)iă strutura proteinelor 'in elulele beta2panreatie

are pot 'eveni anti$ene '0n' na tere la auto2antiorpi"ș a treia etapă repre%intă răspunsul in)lamator 'e natură imunăantiorpi anti2

insulari"

Etiopato$enia 'iabetului %a!arat 'e tip 8 nu este unosută bine,)atorul

$eneti 1u0n' un rol esen ial,evolu ia )iin' în'elun$ată" T0r%iu poate apăreaț ț

insulino2re%isten ă, 'e)iien ă în sere ia insuliniă )iin' treptată" Un rol 'eosebit îlț ț ț

'e in )atorii 'e me'iu * se'entarismul,)atorul nutri ional,stresul,)atorul !imiț ț

'iuretie, beta2bloante ,et"

La un interval 'e 0teva săptăm0ni sau luni 'e la îneperea tratamentului

insulini se înre$istrea%ă uneori )enomenul numit remisia tran%itorie a 'iabetului"

Aeastă remisie poate )i totală"

II. CASIFICAREA DIA,ETULUI ZA+ARAT

(e 'eosebes 'ouă tipuri linie 'e 'iabet*

A" Dia/"ul )a0ara" in*ulin %$n%n" *au % "i$ 1 în are sere ia 'eț

insulină este absentă"Este întalnit mai 'es la opii i tineri, rareori la a'ul iș ț

peste =?26 ani, ontribuin' )atori etiolo$ii a * ere'itatea, a)etiuni virale,

stresul, et"B" Dia/"ul )a0ara" in*ulin in%$n%n" *au * "i$ & , nu neesită insulină

pentru e!ilibrare" Aest tip 'e 'iabet apare 'upă v0rsta C6 'e ani, uneori la

v0rste mai tinere"


16/38


17/38


18/38

ate$orie 'e 'iabet numit seun'ar insulino2'epen'ent sau ,,'iabet interme'iar,, la

are tratamentul insulini este intro'us 'upă o perioa'ă mai surtă'upă 0teva

săptăm0ni sau luni sau mai lun$ă 'upă 0 iva ani sau %ei 'e ani 'e tratamentț

oral"Diabetul %a!arat 'e tip 8 sau insulin2in'epen'ent, repre%intă )orma ea mai

)raventă, 'ebutul lui )iin' insi'uos u evolu ie pro$resivă" :n 'iabetul %a!arat 'eț

tip 8, panreasul seretă pu ină insulină,să%0n' în timp" Diabetul 'e tip 8 este maiț

pu in evi'ent 'e0t el 'e tip ;, )emeile are pre%intă aeastă )ormă 'e 'iabet potț

'e%volta ini ial prurit vulvar iar paien ii u tensiune arterială )oarte ri'iată potț ț

'e%volta o stare 'e etoai'o%ă u ris )atal" Respira ia paientului are miros 'eț

aetonă, put0n' su)eri 'e $rea ă, vărsături, 'ureri ab'ominale i stare 'e on)u%ie"ț ș

@etrata i, ae ti paien i intră în omă"ț ș ț

(imptomele aestei )orme 'e 'iabet sunt* poliurie, poli'ipsie, in)e iiț

)revente, tulburări 'e ve'ere, )urniături în membre"

Aest tip 'e 'iabet este pre%ent la ma1oritatea paien ilor 'iabetii 'in araț ț

noastră"El apare la persoanele u e/es pon'eral,ele peste C6 'e ani,u 'ebut

ne%$omotos i )ără ten'in ă la etoai'o%ă"ș ț

7apaitatea 'e sere ie beta2panreatiă este bună,răspun%0n' bine la 'ietă iț ș

tratament oral" Bolnavii u toleran ă alterată la $luo%ă nu erau în treut onsi'era iț ț

'iabetii" # parte 'in ae tia 'evin u timpul 'iabetii, av0n' nevoie 'e tratamentș

oral sau rareori, insulină"

II.7 PROGNOSTICUL DIA,ETULUI

Pro$nostiul 'iabetiilor s2a imbunătă it,rata mortalită ii au%ate 'e 'iabetulț ț

'e tip 8 a rămas 'e aproape ? ori mai miă 'e0t a popula iei $enerale" Le%iunileț


19/38

renale apar la ira 8? 'in paien i2insu)iien a renală repre%ent0n' o au%ăț ț

ma1oră 'e 'ees"

Pro$nostiul pentru 'iabetul 'e tip 8 este 'i)iil 'e evaluat 'eoaree multe

'in a%uri răm0n ne'ia$nostiate" De i, rata mortalită ii re te u C6 în a%ulș ț ș

paien ilor u 'iabet %a!arat 'e tip 8, 'eesul survenin' 'e multe ori prin in)artț

mioar'i sau insu)iien ă renală"ț

(ă'erea în $reutate prin re'uerea aportului alori este )atorul prinipal

pentru ameliorarea bolii,reparti ia $reută ii )ae posibilă i reapari ia bolii"ț ț ș ț

Diabetiii sunt e/pu i unei )urunulo%e simple sau antrai'e, tuberulo%ei iș ș

'enutri iei"ț

7omplia iile ele mai )revente sunt mo'i)iările ronie* a)e iuniț ț

vasulare, ale e/tremită ilor, ne)ropatii i neuropatii 'iabetie" 7ea mai )reventăț ș

au%ă o onstituie a)etarea oroanelor 'u0n' la 'eesul 'iabetiului"

După 'esoperirea insulinei, 'urata vie ii unui 'iabeti s2a apropiat 'e 'urataț

normală a unui om sănătos"

II.8 DIAGNOSTIC DIFEREN IALȚ

Dia$nostiul preis 'e 'iabet trabuie stabilit numai pe ba%a anali%elor 'e

s0n$e" Determinarea nivelului plasmati 'e $luo%ă $liemie pe nem0nate,

'iminea a, este 'e ;5? m$ ml sau ,>mmol lmilimoli pe litru repre%intă unț

'ia$nosti po%itiv 'e 'iabet"

:n ările 'e%voltate, mul i paien i sunt 'ia$nostia i prin teste sreenin$ț ț ț ț

tria13 al ii sunt 'ia$nostia i pentru prima oară 0n' 'e%voltă omplia iiț ț ț

spei)ie 'iabetului, um sunt* in)artul mioar'i ata 'e or', retinopatie

su)erin ă oulară sau un uler al piiorului"ț


20/38

:n stabilirea 'ia$nostiului,urmele in1e iilor 'e insulină, re)le/ele osteo2ț

ten'inoase sunt e/a$erate iar semnul BabinsKi poate )i po%itiv" Absen a $lio%urieiț

este un ar$ument su$estiv la un bolnav unosut 'iabeti,inon tient,'espre are seș

tie ă î i a'ministrea%ă insulină"ș ș

Dia$nostiul 'i)eren ial se )ae u aloolismul,u oma 'iabetiă ,ț

traumatismele,into/ia iile, epilepsia, uremia, luesul sistemului nervos entral,ț

malaria, boala A''ison"

Pentru a )ae 'ia$nostiul 'i)eren ial al unui !iper$liemi 'e 'iabet u alteț

au%e 'e !iper$liemie se vor e)etua teste speiale"

Flio%uria este in'iilu obi nuit are pune 'ia$nosti 'e 'iabetș

%a!arat,apari ia ei )ă0n'u2se în urinăM$liemia 'epă e te ;,C62;,=6 $rame laț ș ș

mie"@ormalitatea ei )iin' sub 6,;"Flio%uria trebuie ăutată în urina

bolnavilor,reoltată la 'ouă ore 'upă un pr0n% opios"Pre%en a aesteia în urină seț

înt0lne te în 'iabetul renal,în le%iunile intraraniene i o" # $lio%urie i oș ș ș ș

!iper$liemie poate simula un 'iabet neompliat apărut în boli 'e

!ipo)i%ă,bolnavii trebuies trata i în onsein ă"ț ț

Boala 7us!in$ sau ba%o)ilismul !ipo)i%ar 'ue la apari ia unei !iper$liemiiț

i $lio%urii 'ată 'e !ipertro)ia elulelor ba%o)ile"ș

Flio%uria i !iper$liemia mai pot apărea în a%ul unor tumoriș

ortiosuprarenale, semăn0n' per)et u 'iabetul %a!arat )iin' vin'eate prin

e/tirparea tumorii"

In1etările u a'renalină pot 'etermina apari ia unei !iper$liemii i uneiț ș

$lio%urii treătoare" :n le%iunile intraraniene,in)e iile erebrale i în !emora$iileț ș

erebrale pot apărea !iper$liemii i $lio%urie"ș

7etonuria repre%intă primul semn al eto%ei,apare 'in au%a metabolismului

resut al lipi'elor, pro'u0n' antită i mari 'e orpi etonii3'atorată insu)iien eiț ț

aportului $lui'i"


21/38

Daă $liemia 'epă e te 'upă


22/38

5" Testul 'e toleran ă la tolbutami'ă* este onsi'erat superior elui 'e $luo%ă"ț

Te!nia testului onstă în pre$ătirea bolnavului u 5 %ile înaintea e)etuării

e/amenului" :n ele ;8 ore premer$ătoare testului,bolnavul nu măn0nă nimi"(e

'i%olvă ;$ 'e tolbutami'ă în 8ml apă 'istilată,'ministrată intravenos într2un timp'e 825 minute"(e reoltea%ă s0n$e înaintea e)etuării probei i la 86256 minuteș

'upă a'ministrarea solu iei"După 86 'e minute,$liemia nu a să%ut sub >6'inț

valorile ini iale se on)irmă pre%en a 'iabetului,valorile sub ? in)irmăț ț

'ia$nostiul 'e 'iabet"

Diabetul insipi' se mani)estă u poliurie86256l%i, poli'ipsie, $liemie

normală, $lio%urie absentă i să'ere în $reutate"ș

:n 'iabetul renal, $lio%uria este pre%entă, $liemia i !iper$liemiaș

provoate sunt normale"

II.9 DIA,ETUL ZA+ARAT LA COPIL

:n momentul 'epistării 'iabetului la opil i a'ultul t0năr, ae tia suntș ș

subnutri i, 'ebutul )iin' brus u o evolu ie severă,in)e iile )iin' )revente"ț ț ț

7antitatea 'e insulină seretată 'e panreas este mai re'usă sau nulă,

'iabetul la opil numin'u2se ,,insulinopriv,, "

La ? 'in totalitatea 'iabetiilor, boala 'ebutea%ă înaintea v0rstei 'e ;= ani"

Boala se instalea%ă brus u poliurie, poli'ipsie, poli)a$ie i să'ereș

pon'erală uneori u pier'eri 'e urină inon tiente noturne" 7etonemia re teș ș

treptat, 'u0n' la anore/ie i vărsături, etoai'o%a pro$resea%ă rapi', opilulș

'es!i'rat0n'u2se u te$umente i muoase usate, o!ii în)un'a i i respira iaș ț ș ț

aelerată u 'ureri ab'ominale are pot )i severe"


23/38


24/38

neesită 825 in1e ii %ilnie 'e insulină pentru stăp0nirea !iper$liemiei iț ș

$lio%uriei"

Antibiotiele orale au e)et minim la opilul 'iabeti,'u0n' o via ă normalăț

u re$im alimentar"Diabetul %a!arat la opil este tot'eauna $rav,u 'enutri ie neesit0n' peț

l0n$ă 'ietoterapie i a'ministrare 'e insulină"Toleran a opilului pentru $lui'eș ț

este )oarte miă 'e aeea este obli$atorie a'ministrarea insulinei,opilul av0n' o

ra ie minimă 'e $lui'e"ț

:n 'iabetul opilului, 'ieta trebuie a'aptată la 'o%a 'e insulină, in0n' ontț

'e nevoile alorie u nevoile variabile ,aesta )iin' în re tere" (opul esteș

ob inerea unui 'iabet %a!arat în are $liemia 'e 'iminea ă să nu 'epă easă ;=62ț ț ș

;6$ lipi'e


25/38

2 'e la; la 5 ani* ;662 ani sunt neesare ;5662;=?6 alorii32 'e la la ;8 ani*;=?62;


26/38

:n re$imul liber opilul va m0na e vrea i 0t vrea,insulina )iin' a'aptatăș

antitativ i alitataiv alimenta iei" Re$imul va uprin'e ?6 $lui'e i 86256ș ț ș

proteine i lipi'e )ieare" Este permisă o $lio%urie 'e 862C6$ pe %i pentruș

prevenirea ai'entelor !ipo$liemie,ontrol0n'u2se $lio%uria i aetonuria 'e 8ș

ori pe %i"

Debre reoman'ă în re$imul ontrolat,la îneput a )i un re$im stan'ar' apoi

variat" Ast)el pentru un opil 'e ;6 ani i 56 K$ reoman'ă* ?66ml lapte, ;?$ arne,ș

; ou, 566$ arto)i, ?6$ le$ume ver%i, ;?6$ )rute, C6$ br0n%ă, C6$ unt sau ulei iș

?6 p0ine"

Insulina se )ae în )un ie 'e $lio%urie, o unitate insulină pentru C$ $luo%ăț

eliminată" Ea se in1etea%ă 'iminea a i seara u ;?286 minute înainte 'e masă"ț ș

Pr0n%ul trebuie să on ină pu ină $răsime,pu ină albumină i multe $lui'e"ț ț ț ș

7oma 'iabetiă se instalea%ă la opilul a'ult, mai $reu omparativ u un

opil, ie in' 'in aeasta u tratament oret" (unt a'ministrate 'o%e mari 'eș

insulină )ra ionate la intervale mii" 7opilul va )i înăl%it, re!i'ratat, i seț

a'ministrea%ă per oral sau subutanat $luo%ă" Daă nu mai varsă, i se 'au )rute

pasate, lapte 'e$resat apoi 'ieta obi nuită"ș

Diabetul su$arului este )oarte rar i 'eosebit 'e $rav, ne)iin' unosut laș

timp, mani)est0n'u2se 'iret prin ai'o%ă i omă" Primele semne sunt pier'erea înș

$reutate,starea 'e usăiune a pielii i ten'in a la in)e ii repetate"ș ț ț

La opilul sub un an este e/lusă 'ietoterapia,alimenta ia trebuie 'ată la oreț

)i/e i prin pre%en a în urină a altor %a!aruri 'e0t $luo%a )ruto%ă, lato%ă,ș ț

malto%ă i %a!aro%ă, melituria )iin' 'e natură beni$nă i relativ ino)ensivă"ș ș

II.1: COMPLICA IILE DIA,ETULUIȚ


27/38

Toate tipurile 'e 'iabet au simptome i omplia ii similari" Hiper$liemiaș ț

poate 'ue la 'es!i'ratare i etoai'o%ă" 7omplia iile 'e termen lun$ sunt 'eș ț

or'in vasular i neurolo$i"ș

Problemele vasulare sunt 'e 'ouă tipuri* marovasulare i mirovasulare3ș

ele marovasulare sunt repre%entate 'e mala'ia ar'iovasulară in)art,an$ină

i ai'entul vasular erebralA473 problemele mirovasulare sunt ne)ropatiaș

'iabetiă,mala'ie renală $ravă i retinopatie 'iabetiăproblemă are onstă într2oș

alterare ontinuă i uneori brutală a retinei, )apt are poate on'ue la orbire" Totș

'e natură mirovasulară este i impoten a provoată 'e 'iabetul neontrolat,a iș ț ș

o parte 'intre problemele piiorului 'iabeti,are se mani)estă printr2o vin'eare

lentă a plă$ilor pe e/tremită i, in)e ii repetate i 'i)iil 'e tratat,$an$renă u risț ț ș

'e amputare,et "# altă ate$orie 'e omplia ii tar'ive ale 'iabetului sunt ele 'eț

or'in neurolo$i i anume neuropatia 'iabetiă" Aeasta se mani)estă prinș

pier'erea sen%a iei i sim ului în membrele in)erioare piioare i 'ureriț ș ț ș

neuropatie sen%a ii 'e 'urere,arsură în piioare,)ără au%e ime'iate e/terne"ț

7omplia iile 'iabetului se împart în 'ouă mari ate$orii, în* aute iț ș

ronie"

:n orie omplia ie aută a bolnavului 'iabeti, se 'e%e!ilibrea%ă s!emaț

terapeutiă, )ă0n' să reasă 'o%a 'e insulină"

7omplia iile ronie sunt 'atorate să'erii re%isten ei or$anismului iț ț ș

mo'i)iărilor multiple la nivelul vaselor"Le%iunile sunt 'enumite maro sau miro2

an$iopatie apăr0n' omplia ii oulare, renale, nervoase, osoase,et"ț

II.11 TRATAMENT DIETETIC

:mpreună u tratamentul me'iamentos, re$imul repre%intă on'i iaț

esen ială men inerii vie ii 'iabetiului aproape 'e normal" Prinipiile $enerale sunt*ț ț ț


28/38

bolnavul trebuie să2 i unoasă )oarte bine re$imul, on inutul 'e $lui'eș ț

pentru )ieare aliment i să2l respete"ș bolnavul trebuie bine instruit asupra on inutului $lui'i 'in alimente"ț

Bolnavul 'iabeti trebuie să unoasă ele 5 $rupe importante 'e alimenteinter%ise i permise*ș

a alimente e nu on in $lui'e sau on in antită i re'use )iin' onsumateț ț ț

)ără restritive3 b alimente bo$ate în $lui'e inter%ise 'iabetiului3 alimente u antită i mo'erate 'e $lui'e onsumate numai în antită iț ț

stabilite 'e me'i i 0ntărite3ș' antitatea 'e $lui'e onsumate %ilni să )ie apropiată 'e ea a in'ivi'ului

normal, in0n' ont 'e muna 'epusă,v0rstă i se/3ț șe ra ia aloriă să orespun'ă neesarului alori or$anismului,raportată laț

v0rstă,es/,stările )i%iolo$ie i muna prestată3ș) e/luse vor )i $lui'ele onentrate a*%a!ărul,pro'usele )ăinoase iș

%a!aroase,et"$ 'in alimenta ie nu vor lipsi proteinele animale u valoare biolo$iă lapte,ț

arne, br0n%ă, ouă, pe te i lipi'ele ve$etale uleiurile ve$etale3ș ș

! p0inea va )i împăr ită u e/atitate pe )elii i pe mese3ț și 'in alimente nu voe lipsi )ibrele, 'eoaree elulo%iele 'in le$ume, )rute,

ereale i le$uminoasele usate sa' $liemia i previn anerul 'e olon3ș ș 1 mesele vor )i reparti%ate la ore preise 'iminea a, ora ;;, pr0n%, ora; iț ș

seara ,ultima masă servin'u2se la ora 88 sub )ormă 'e $ustare"

Instru iuni speial, e!ivalen e* ;66$ p0ine G8?6$ arto)i G ?66$ )ruteț ț

;66$ )rute G ?6$ arto)i G 86$ p0ine G 8?6$ lapte G ;86$ morovi sau elină sauț

s)elă )iartă"7on inutul în %a!ăr a 86$ p0ine este e$al u %a!ărul on inut în antită ileț ț ț

alimentelor, în loul p0inei pot )i onsumate alimentele* 86$ p0ine G ;?$ )ăină 'e

$r0u3 ;?$ )ăină 'e porumb3


29/38

)asole, linte, )ierte3 ;86$ ma%ăre ver'e3 886$ )asole ver'e3 ;C6$ mere, pere3 ;6$

portoale3 ;>6$ pepene388?$ a)ine3 ;5?$ ire e,vi ine3;56$ prune i


30/38

b 'aă se )olose te insulină semilentă sau lentă, se a'ministrea%ă în 'ouă priseș

'iminea a i seara,sau într2o sin$ură pri%ă, $lui'ele )iin' reparti%ate e$alț ș

în trei mese prinipale i 825 $ustări"ș

Reparti ia $lui'elor pe proente este asemănătoare a'ultului normal ;?ț

'iminea a,;6 la ora ;;3 5?2C6 la pr0n%3 ;6 la ora ;, 8628? seara i la oraț ș

88,;6" 7on inutul în $lui'e la opilul p0nă la ;?2;= ani este reoman'at săț

primeasă ?6 $lui'e,86 proteine i 8?256 lipi'e" Pre)erabil sunt 'ieteleș

bo$ate în $lui'e, 'aă 'iabetiul nu este obe% va primi o ra ie aloriă similară uț

a in'ivi'ului normal, pentru v0rstă, se/, mună i stare )i%iolo$iă" Pentruș

evaluarea on inutului $lui'i al alimentelor este neesar )olosirea 0ntarului"ț

Pentru a ra ia aloriă să )ie e!ilibrată nu trebuie să lipseasă niio'atăț

alimentele bo$ate în )ibre, împăr irea p0inii pe )elii trebuie )ăută u e/atitate"ț

Daă 'iabetiul este obe% se vor re'ue p0inea i )ăinoasele, 'ar nu i $răsimileș ș

ve$etale" Pentru obe%i sunt neesare* ontrolul aportului alori, re$im strit 'aă

este a%ul, aport mare 'e )ibre i mese re$ulate, iar să'erea în $reutate nu esteș

permisă 'e0t u aor'ul me'iului" &o'ul 'e preparare al alimentelor va )i*

evitarea %a!ărului i pro'uselor %a!aroase, în'ulirea va )i numai uș

%a!arină3 prepararea sosului să )ie )ără )ăină3 p0inea pră1ită să )ie 0ntărită înainte 'e pră1ire3 pastele )ăinoase în stare ru'ă on in multe $lui'e ?2


31/38

mal , bisui i, sta)i'e,pră1ituri, prune usate, $em 'e prune, marmela'ă, lapteț ț

on'ensat în'ulit"

alimente u on inut $lui'i mare, permise u limită 'iabetiului* p0ineaț

albă, p0inea $ra!am, arto)i, ore%, )asole boabe, ma%ăre boabe, )rute proaspete,suuri 'e )rute"

alimente permise 'iabetiului* morovi, elină, s)elă, eapă usată, usturoi,ț

le$ume* ro ii, salată, ar'ei, var%ă, vinete, pra%, et, bere, lapte i 'erivate, arne,ș ș

pe te i 'erivatele lor"ș ș

:n stare usată le$umele on in între ?2>6 $lui'e" @eesarul 'e alimenteț

onsumate trebuie ales u aten ie3)rutele i le$umele proaspete 'ar nu 'uli3ț șalimentele bo$ate în ami'on O arto)i, p0ine, ore% i )asole3 alimente bo$ate înș

$ăsimi i proteine3 )ără băuturi aloolie i obli$atoriu )ără 'uliuri" @eesare suntș ș

plimbarea, înotul,mersul pe biiletă a i mo' 'e rela/are"ș

II.1& TRATAMENTUL CU INSULIN4

Pentru 'iabetiul 'e tip ;,insulinoin'epen'ent, insulina este in'ispensabilă,

a'ministrarea ei )iin' prin in1e ii subutanate, numai în a%uri speiale in'iate 'eț

me'i se )ae intravenous oma 'iabetiă "E/istă insuline u a iune rapi'ă i uț ș

a iune lentă" (e )olose te în speial insulina obi nuită u a iune rapi'ă, ristalinăț ș ș ț

sau or'inară e poartă numele 'e Atrapi'" :n ara noastră se $ăses )laoane uț

insulină e au ?ml i 866 u"i" unită i interna ionale, în alte ări e/istă insuline uș ț ț ț


32/38

înepe la 86256 minute 'e la in1etare i 'ispare în =2 ore" Pe ale intravenoasăș

înepe ime'iat i 'ispare în >6 'e minute" Bolnavul î i in1etea%ă sin$ur insulina,'eș ș

5 ori pe %i u ;? minute înaintea )ieărei mese prinipale 'iminea a,pr0n% iț ș

seara"Insulinele u a iune prelun$ită,u ativitate me'ie sunt*ț

2 H"F"Insulin (,u 'ebut la o oră i 'ispari ia e)etului la ;82;C oreș ț2 omb2Insulin (,u 'ebut la C?2=6 minute i 'ispari ia a iunii la >2;8 oreș ț ț2 Insulin semilente &"7",u 'ebut la o oră i s)0r it 'upă ;82;= oreș ș2 Rapitar' Insulin,u 'ebut la o 1umătate 'e oră 'e la a'ministrare i 'ispari iaș ț

ativită ii 'upă ;


33/38

De pre)erat este a 'upă )ieare utili%are, serin$a să )ie arunat" (unt serin$i 'e

;ml, u C6 $ra'a ii )ieare $ra'a ie orespun'e la o unitate interna ională sau 86ț ț ț

$ra'a ii o $ra'a ie G8 u"i"" Este normal să e/iste at0tea serin$i 0te in1e ii se )a"ț ț ț

Daă nu este posibil, serin$a se sterili%ea%ă numai prin )ierbere o sin$ură 'ată'iminea a, o 'ată u ea i un număr 'ublu 'e ae )a ă 'e numărul in1e iilor uț ș ț ț

insulină e)etuate %ilni i un număr triplu 'e 'opuri 'e vată" In1e iile se )aș ț

subutanat, lourile 'e ele ie )iin' )a a anterioară i latero2e/ternă a oapselor,ț ț ș

1umătatea in)erioară a ab'omenuluisub ombili, )e ele anterioare i laterale aleț ș

bra elor i re$iunile )esiere" Pielea se 'e%in)etea%ă u alool i urmele aestuia seț ș ș

ter$ u un bu on 'e vată )iert în apă" Bolnavul se va spăla obli$atoriu u apă iș ș ș

săpun înainte 'e )ieare in1e ie, evit0n' repetarea in1etării în aela i lo"ț ș

(!imbarea loului 'e in1etare se reali%ea%ă perio'i 'upă o s!emă )ăută 'e

bolnavul are2 i a'ministrea%ă sin$ur in1e iile"ș ț

Ai'entele 'upă a'ministrarea insulinei sunt* !ipo$liemia, in)e iile loaleț

)le$moane 'atorate lipsei 'e asepsie, aler$ie la insulin rea ii loale i $enerale,ț ș

înlouin'u2se în aeastă situa ie insulina u )orma monoomponentă, lipo'istro)iaț

)iin' !ipertro)iă no'uli 'uri i 'urero i sau tro)iă u 'ispari ia $răsimiiș ș ț

subutanate" Lipo'istro)ia poate )i ombătută prin s!imbarea perio'iă a loului

'e in1etare"

7riteriile are stabiles impunerea tratamentului u insulină"

@u e/istă un tratament stan'ar' al bolnavului 'iabeti u insulină, 'eoaree

nu e/istă 'oi bolnavi are să neesite aeea i 'o%ă 'e insulină, )iin' 'e tipul 'eș

neesită i ale in'ivi'ului"4aloarea aloriă totală a)etea%ă posolo$ia insulinei iar ț

ra ia $lui'iă a 'ietei poate )i mult resută u on'i ia a aportul alori $lobalț ț

să răm0nă onstant"


34/38

Flui'ele e/erită în $eneral o erin ă mare 'e insulină 'e0t e!ivalentulț

lor alori în lipi'e" @eesarul 'e insulină 'epin'e 'e valoarea totală aloriă a

'ietei ast)el în0t 'aă aeasta re te i nevoia 'e insulină este mai mare"ș ș

7omplia iile 'iabetului in)luen ea%ă neesitatea 'e insulină,aeastă nevoieț ț

resută 'e insulină )iin' 'atorată e)ortului )i%i resut,în obe%itate,în in)e ii,înț

stări )ebrile i to/ie, în sarină" :n a% 'e slăbire, nevoia 'e insulină sa'e înș

re'uerea aportului alori" 7on inutul proti'i 'in 'ietă nu in)luen ea%ă vi%ibilț ț

nevoia 'e insulină"

Insulina este in'iată obli$atoriu în următoarele a%uri*

2 to i opii 'iabetiț2 to i a'ul ii 'iabetii subpon'erali u $luo%urie i !iper$liemieț ț ș2 to i bolnavii u omplia ii auteț ț2 to i bolnavii are pre%intă un 'ebut brus al simptomelor 'iabetului în eleț

trei luni are pree' e/amenul"2 toate sarinile are apar în a'rul unui 'iabet sau la are se observă o stare

'iabetiă subliniă"

Insulina este in'iată în toate a%urile 0n' boala nu poate )i stabili%ată prin

'iete alimentare,prin !ipo$liemiante orale i e/eri iu )i%i"ș ț

La to i bolnavii la are 'iabetul a 'ebutat într2o )ormă aută,!iar 'aă esteț

u or sau sever,trebuie apliat tratamentul u insulină" #rie 'iabeti netratat areș

are un surplus onsi'erabil 'e $reutate nu va neesita insulină ori tratament u

!ipo$liemiante,u o pre%entare 'e !ipo$liemie importantă 'e 'iminea ă" To iț ț

opii i 'iabetiii subpon'erali neesită insulină 'ar mare importan ă înș ț

e!ilibrarea 'iabetiilor este re$imul alimentar,nu tratamentul u insulină"Un'iabeti î i poate stăp0ni boala printr2o 'ietă !ipoaloriă prin să'erea în $reutate,ș

prin posturi totale intermitente,prin !ipo$liemiante orale i e/eri ii )i%ie"ș ț


35/38

Preparatele 'e %in insulină sunt unosute sub 'enumirea 'e insulină

semilentă,lentă i ultralentă,pentru ă 'urata 'e a iune poate )i surtă,interme'iarăș ț

i lun$ă"ș

Insulina ristalină, u ristale 'e %in e/erită în solu ie un e)etț

!ipo$liemiant în 'eurs 'e o oră, 0n' este a'ministrată subutanat a1un$e între 82

= ore" Este preparatul i'eal în ur$en e,în eto%ă,ai'o%ă 'iabetiă sau în in)e iileț ț

aute"

Flobininsulina are o a iune 'e tip interme'iar" Protamin2%in insulina are oț

a iune prelun$ită a i insulina ultralentă, e)etul )iin' evi'ent 'upă ;828C ore iar ț ș

ativitatea se men ine peste 56 'e ore" (e a'ministrea%ă o sin$ură 'ată pe %i,ț

tot'eauna înainte 'e miul 'e1un"

Datorită absorb iei lente nu se mani)estă în primele 82C ore 'e la in1etare"ț

Co5$li'a iil in*ulino"ra$ii.ț

Hipo$liemia se 'atorea%ă )ie a'ministrării în e/es a insulinei, )ie unei

alimenta ii 'e)iite sau asoierii aestor 'ouă au%e, unui e)ort 'eosebit )ără ațre'ue insulina sau a re terii orespun%ătoare a antită ilor 'e alimente" # altăș ț

au%ă este neonsumarea între$ii antită i 'e alimente permise sau înt0r%iereaț

pr0n%ului un timp în'elun$at 'upă a'ministrarea insulinei"

Alte au%e ale !ipo$liemiei postinsulinie*

2 supra'o%a1ul insulinei, vărsăturile, 'iareea, stabili%area bolii, să'erea

pon'erală, li!i'area stărilor to/ie i a in)e iilor u insulină i a pr0n%urilor 'inș ț ș

re$im"

2 instalarea unei a e/ii stare $enerală proastă a or$anismului mani)estatăș

prin să'erea temperaturii orpului,slăbire i astenie e/esivă,u epui%areaș

re%ervelor 'e $lio$en, um se înt0mplă în bolile mali$ne sau în tuberulo%ă"


36/38

2 ne$li1area re'uerii bru te a 'o%ei 'e insulină ime'iat 'upă na tere laș ș

$ravi'ele 'iabetie"

2 insu)iien a ar'iaă aută, !emopatiile aute i insu)iien eleț ș ț

ortiosuprarenale"(imptomele !ipo$liemiei postinsulinoterapiei pot )i u oare* )oame, astenie,ș

tremu2 rături, instabilitate nervoasă, e)alee, u oară on)u%ie mintală sau stare 'eș

'epresie" :n alte situa ii pot apărea rea ii mo'erate severe* astenie aentuată,ț ț

transpira ie e/esivă i lipiioasă u te$umente rei, amor eală a limbii, bu%elor iț ș ț ș

muoasei buale, palpita ii, tulburări 'e memorare, ve'ere îne o ată, mers 'i)iil,ț ț ș

et" Alteori !ipo$liemia se înso e te 'e rea ii severe* onvulsii, inontinen ă 'eț ș ț ț

urină, inon tien ă, alteori o stare 'e omă"ș ț

Tratamentul !ipo$liemiei* în )ormele u oare se a'ministrea%ă un pa!ara 'eș

su 'e portoale sau


37/38

anti!istamini oral la ;2 C ore sau A7TH a'renoortiotrop !ipo)i%ar p0nă se

ob in re%ultate 'urabile" :n oul ana)ilati se pot a'ministra intravenos bitartratulț ș

'e levarterenol, intravenos !ipertensiv,vasoonstritor

# altă omplia ie o onstituie în tratamentul u insulină,lipoameleț

insulinie 'e%voltate la loul in1etării sau lipoatro)ia insuliniă 'eterminată 'e

atro)ia esutului a'ipos subutanat în loul in1etării,au%a )iin' neunosută"ț

Alte omplia ii sunt e'emele insulinie u o tume)iere a )e ei )iin' nete'ă iț ț ș

lipsită 'e ri'uri,o altă omplia ie este presbiopia insuliniă printr2o re'uere aț

elastiită ii ristalinului"ț

II.1- ROLUL EFORTULUI FIZIC ;N DIA,ETUL ZA+ARAT

E)ortul )i%i este o omponentă importantă i are mare valoare înș

tratamentul 'iabetiului, amelior0n' starea $enerală i toleran a alimentăriiș ț

$lui'ie,re'u0n' nevoia 'e insulină" E/eri iul )i%i este ontrain'iat la blonaviiț

netrata i i subalimenta i"ț ș ț

E/eri iul )i%i onstă în mersul pe 1os 'e 56 minute pe %i" @u se reoman'ăț

e/eri ii )i%ie $rele" E/eri iul )i%i mo'erat se reali%ea%ă prin plimbări, aler$ări,ț ț

înot, ălărit, et" (oliitările )i%ie u oare a*statul în piioare, îmbrăatul,ș

'e%brăatul, srisul, usutul,nu pun probleme 'iabetiului"Un e/eri iu !iar ț

mo'erat,'atorită e)etului !ipo$liemiant,neesită a bolnavul să ia ;6286$ $lui'e

pentru a preveni !ipo$liemia" Este bine a 'iabetiul să )oloseasă în aeste

împre1urări $lui'e u or absorbabile i să pratie e/eri iile )i%ie 'upă masă"ș ș ț


38/38

diabetul zaharat - georgiana

Documents