Ventriculul iv

Cavitate situata intre TC si cerebel in care circula LCR . Este o cavitate comunicanta, astfel caudal comunica cu canalul ependimar medular si in spatiul subarahnoidian prin foramen magendie se realizeaza comunicarea cu spatiul subarahnoidian unde granulatiila pachioni sunt responsabile de secretia LCR care are o secretie si o resorbtie permanenta. Acumularea LCR prin obsrtuctia unor orificii comunicante duce la cresterea cavitatii respective a ventriculului cu repercusiunii asupra substantei cerebrale. De asemenea alta comunicare se realizeaza intre ventriculul iv si III prin prezenta apeductului cerebral silvius. Topografic aceasta comunicare este rostrala. Pe membrana tectoria apar doua invaginari, orificii luscka situate in dreptul recesurilor laterale loc unde plexurile coroide herniaza rezultand doua pseudoorificii (orificii false). Privit median VIV mai prezinta o evaginare spre SA a cerebelului poarta numele de reces median dorsal. Ca descriere VIV are un planseu = de fosa romboida bulbo-pontina(descriere). Lateral peretii ventricului sunt reprezentati de cele 3 perechi de pedunculi cerebelosi, iar plafonul sau acoperisul este format din o serie de elemente care cranio-caudal sunt urmatoarele :

- VMS- valul medular sup formatiune intre pedunculuii cerebelosi sup , poarta numele de membrana VIEUSSANT este alcatuit din doua lame de substanta una alba in continuarea centrului oval cerebelos si alta cenusie plicaturata transversal care formeaza lingual?Se continua cu o prelungire numita frenum, care se prelungeste spre coliculii cvadrigemeni sup mezencefalici, baza VMS corespunde lingulei si tinem cont de faptul ca se continua in profunzimea substantei albe cerebeloase

- Fata inferioara a cerebelului- VMI numit membrane lui THORIN , este o formatiune intre pci si face legatura intre nodulus

si pedunculii floculii patrunzand in emisferele cerebeloase . prezinta posterior o concavitate ca un cuib se numeste nidus avis in care repauzeaza tonsila cerebeloasa in structura VMI ependimul ventricular este dublat de panza coroidiana a ventriculului

- Membrana tectoria o formatiune triunghiulara cu varful la obex cu baza la VMI Si cu marginile laterale in dreptul teniei ventriculului IV. Membrana tectoria dublata de panza coroidiana a VIV care structural este o dedublare piala, care se insinueaza, patrunde in spatial dintre cerebel si acoperisul ventriculului cuprinzand in dedublare plexuri vasculare coroidiene . Deoarece lateral membrana tectoria prezinta tenia VIV reamintim ca aceasta reprezinta o proeminenta longitudinala ca o creasta pe care se insera plexurile coroide.

Calea gustativa

Simtul gustului asigurat de un aparat complex neuronal care constituie calea gustativa si care este asociata cu centrii actului alimentar Șmasticatie, salivatie, deglutitie. Ca orice cale nervoasa este alcatuit din

A Receptori

B Cale de conducere

C Proiectie corticala

A

Se gasesc in mugurii gustativi. Acestia sunt situati in papilele mucoasei linguale , cel mai frecvent precum si in mucoasa orofaringelui, epiglotei, regiunii palatine si chiar tonsilelor palatine. Papilele de la nivelul mucoasei linguale le sistematizam in mai multe grupuri

1. Papilele filiforme nu sunt implicate in gust totusi li se atribuie un rol mecanic tactil2. Papilele fungiforme incep sa aiba rol gustativ, mentinand si rolul mecanic sunt situate pe vf,

margini lat ale limbii si dispersate pe fata dorsala. Sunt numeric cam 200 de papile pe limba astfel ca putem spune ca fiecare din papila respectiva prezinta numai 2,3 muguri gustativi(redus)

3. Papilele foliate rol gustativ important, in jum post a marginilor limbii mult mai numeroase fiecarei papile apartinandu-i intre 1500-2000 de muguri gustativi

4. Papilele caliciforme de dimensiuni mari situate post pe dorsul limbii (V-ul lingual), numeric reduse intre 7-12 dar fiecarei papile ii corespund mii de muguri gustativi

Mugurele gustativ implicat in receptionarea gustului este situat deci in grosimea epiteliului papilelor linguale sau buco-faringiene avand o baza situata pe o mb bazala, un gat /col pe unde proemina porului Gustativ, mai multe tipuri celulare(bazale, de sustinere, in special celule receptoare care au capacitatea de reinoire la 1-2 saptamani)

Informatile gustative preluate de nn cranieni VII,IX,X. VII prin nervul coarda timpanulanului din 2/3 ant ale limbii, IX din treimea post a limbii, val palatin si faringe, iar X la nivelul radacinii limbii unde sunt plicile glosoepiglotice si valeculele. Se vorbeste de receptionarea a patru gusturi fundamentale

- Dulce – receptionat de vf limbii- Acru – de marginile limbii in jum post- Sarat- pe marginile limbii in jum ant , - iar gustul amar – post pe fata dorsala

Receptorii au cea mai mare sensibilitate pt gustul amar. Adaptarea este rapida la gust in 2-3 secunde . exista o piramida a lui HENNING in care gusturile la nivelul unghiurilor sunt individuale , pe latura dintre 2 unghiuri gustul este amestecat intre doua senzatii (ex dulce& sarat), pe fete

gustul un amestec de 3 tipuri de receptori, si in interiorul piramidei senzatiile intre cele patru gusturi sunt in proportii variabile.

B Caile de conducere

Protoneuronul in ganglionii nervilor geniculat pt VII, inferior pt IX, inferior pt X .

Deutoneuronul in bulb intr-o fractiune a nucleului tractului solitar rostrala si lat al lui, Nageotte

Tert – in talamus nucleul arcuat al lui Flechsig nucleul VPM talamic

INtre deutoneuronul si tert este calea gustativa cu urm caracteristici

- este incrucisata rezulta fasciculul gustativ ascendent exista si fibre care ajung direct in talamus. Deoarece implica nuclei ai formatiunii reticulate este o cale polisinaptica. Legatura cu formatiunea reticulata face ca impulsurile sa ajunga pana in hipotalamus declansandu-se astfel si raspunsuri vegetative . la nivelul deutoneuronului pot exista conexiuni cu nuclei salivatori si cu nucleul parasimpatic dorsal al vagului realizandu-se astfel reflexe salivare si gastrointestinale

Din neuronii terti din talamus axoni spre scoarta cerebrala folosind lemniscul medial si bratul post al capsulei albe interne pana in lobul parietal unde proiecteaza si anume in partea inferioara a girusului postcentral campul 43 = aria gustativa primara. In profunzimea sanului lateral la niv lobului insulei exista aria gustativa secundara

In patologie leziuni la niv R sau cailor de conducere pot produce scaderea senzatiei gustative hipogeuzie sau absenta ei ageuzie . Exista in patologie fenomene de perceptie gustativa deformata=disgeuzie acesta pot fi cauza unor tumori la nivelul limbii sau unei inflamatii a limbii care poate fi tranzitorie sau cronica in anumite afectiuni=glosita

Diencefalul

Este segment al sistemului nervos central, situat post si sup de TC si sub emisferele cerebrale(subtelencefal)

Alcatuit din mai multe mase nucleare existand central o cavitate numita Ventriculul III. Ca diviziuni

- talamusul situat lat si sup- hipotalamusul situat inf - epitalamusul situat post- metatalamusul situat ventral- subtalamasul=regiune diecefalo-mezencefalica situat in cont mezencefalului dar post si inf in

cadrul diencefalului

In ansamblu descriem diencefalului 2 fete lat, o fata dorsala, o fata bazalaFetele laterale sunt acoperite de emisferele cerebrale venind in raport cu nuclei bazaliFata bazala corespunde a doua entitati diencefalice hipotalamus si subtalamus Fata post corespunde talamusului si ventricului III acoperite de formatiunile interemisferice numite formix si corp calos Limitele diencefalului sunt conventionale

- anterioara – planul convetional ce trece prin marginea sup a chiasmei optice si pe la nivelul orificiilor interventriculare si limita post tot un plan conventional ce trece prin marginea post a comisurii albe post

Talamusul

Este o masa ovalara simtetrica avand axul sau diametrul longitudinal de 2,5 cm . Axul are directie oblica dinspre ant-medl spre post-lat

Reprezinta 80% din volumul diencefalului cu toate ca are aspect ovalar ii descriem 4 fete sup, inf, medl si lat si 2 extremitati (poli) anterior =rostrum sau tuberculul anterior talamic, si post mai voluminos situat lat-post pulvinar talamic

In masa diencefalului talamusii sunt situati lat-sup in peretele lat al ventriculului III sup de santul hipotalamo talamic

Structural la nivelul talamusului predomina substanta cenusie dar exista si formatiuni de substanta alba organizata astfel in interiorul talamusului lama medulara interna care divizeaza grupurile de nuclei . este alcatuita din aferente de la nucleii talamici. Extern lama medulara externa ce separa talamusul de nucleul reticulat talamic . de mentionat ca eferentele nucleilor talamici care merg spre cortex asa zisele fibre corticopete formeaza coroana radiata care se organizeaza in functie de proiectia corticala in pedunculii talamici. Acestia din urma sunt

- anterior- posterior- superior- inferior , care se divizeaza si el in peduncul talamic inf-medl si inf-post

In interiorul talamusului subsanta cenusie este organizata in nuclei grupati astfelI. Grupul anterior- Ant- ventral, ant-medl, ant-dorsalII. Grupul lateral

II prim subgrupul ventral din care fac parte nucleul ventral ant-lat, ventral intermedio-lateral, si ventral –posterior(ventral post-lat, ventral post-medl, ventral post-sup, ventral post-inf)II secund subgrupul dorsalȘ latero-dorsal si latero – posterior

III. Grupul medio-dorsal de releu intre hipotalamus si cortex . reprezentantia. Subgrupul magnocelularb. Subgrupul parvocelularc. Subgrupul paralaminar

IV. Grupul nucleiolor intralaminaria. Subgrupul central Ș nucleul centromedian si nc parafascicularb. Subgrupul posterior Ș nucleul paracentral si nc medial si nc lateral

V. Grupul nucleilor liniei mediene sunt situati periventricular intre fata mediala talamica si ependimul ventricular . fac parteȘ nucleul paraventricular , nucleul paratenial, nucleul reuniens, si nucleul romboidal

VI. Nucleul reticulat talamic VII. Pulvinarul talamicVIII. Nucleii metatalimici

Din punct de vedere functional putem clasifica nuclei talamici inȘ

1. Nuclei specifici cu proiectie corticala din care fac parte nucleii motori (val si vil), nucleii senzitivi (vpl , vpm, aria talamica posterioara) si nucleii sistemului limbic (nc mediodorsal si nucleii anteriori)?

2. Nuclei de asociatie Ș nucleul laterodorsal, lateropost si pulvinarul talamic3. Nuclei nespecificiȘ nucleii liniei mediene, nucleii intralaminari si nc reticular talamic

Functiile talamusului

Talamusul este centrul senzitiv care din punct de vedere filogenetic cuprinde

- Arhitalamusul contine nucleii de asociatie cu activare difuza - Paleotalamusul contine aferente de la TC si are conexiuni cu corpul striat reprezentanti

nucleii anteriori si mediali- Neotalamusul cu aferente si eferente corticale reprezentat de nucleii laterali are rol de a tria

si integra informatiile senzitivo-senzoriale

Roluri talamus- Transmite informatiile senzoriale

- Selectioneaza acest tip de informatii- Actiune de sincronizare si desincronizare a scoartei la impulsurile primite - Prelucreaza si stocheaza informatii

In functiile talamusului sunt implicate doua circuiteȘ cortico-talamo-cortical, cortico-striato-talamo-corticalDpdv al functionalitatii talamasul functioneaza pe baza a doua tipuri de cai aferente Care transmite informatii specifice si nespecifice si una centrala sub control cortical responsabila de memoria asociativa. Talamusul este astfel conectat cu hipotalamusul si corpul striat avand influente efectorii somatice si vegetative . De asemenea este in legatura cu proiectia sensibilitatii proprioceptive de tact , durere si temperatura si exteroceptiva protopatica. Afectari ale talamusului suprima conducerea sensibilitatii spre scoarta , iar prin nucleii nespecifici este in legatura cu SRAA