AACCTTUUAALLIITTAATTEE

UUNNIIVVEERRSS SSPPIIRRIITTUUAALL

PPUUNNCCTTEE DDEE VVEEDDEERREE

ÎÎNN FFLLAANNCCUULL SSTTÂÂNNGG

KKAAKKII 110000%%

DDIINN LLUUMMEEAA MMIILLIITTAARRÃÃ

LLEECCÞÞIIAA DDEE IISSTTOORRIIEE

LA KOGÃLNICEANU A AVUT LOC

“OPERAÞIUNEA VALERIA”

PROFESIONALISMUL ÎN PRESA DE RÃZBOI

NN UU MM EE LL EE SS ÃÃ UUEE SS TT EE ““ SS PP EE EE DD ””

O SCHIMBARE DE ªTAFETÃ

ARMATAROMÂNÃ ÎN MISIUNI

INTERNAÞIONALE

SOARTA TRISTÃA GENERALULUI

GRIGORE GEORGESCU

FORMEDE MANIFESTARE

A ASIMETRIEI ÎN TERORISM

AARR

““ MMãã mmiiººcc îînnttrree DDuummnneezzeeuu ººii nneeaammuull mmeeuu..”” ((PPEETTRREE ÞÞUUÞÞEEAA))

ARMATEICCuurriieerruullAnul VI Nr. 7 (147) 16 aprilie 2004 16 pagini 3500 lei

Pagina 2Nr.7 (147) din 16 aprilie 2004 ACTUALITATE Curierul ARMATEI

RUSIA: Fãrã griji. Extinderea N.A.T.O. nuîngrijoreazã Rusia, a declarat preºedintele rus VladimirPutin, care nu a exclus adaptarea politicii militare a þãriisale la acest eveniment, relateazã agenþia France Presse.“Declarãm ferm cã nu suntem îngrijoraþi în legãturãcu securitatea Rusiei, ca urmare a extinderii N.A.T.O.”,a subliniat preºedintele rus, într-o conferinþã de presãcomunã cu cancelarul german Gerhard Schroeder, aflatîn vizitã în Rusia. El a apreciat cã “toate problemele potfi rezolvate în cadrul Consiliului N.A.T.O.-Rusia”.SUA: Informaþii ºubrede.Secretarul american de stat,Colin Powell, a recunoscut cã informaþiile pe care le-aprezentat în faþa Consiliului de Securitate ONU, în 2003,despre laboratoarele mobile irakiene considerate partea programului de înarmare biochimicã a Irakului, nuerau “atât de solide”. Aceastã problemã afecteazã încontinuare credibilitatea argumentelor americane pen-tru declanºarea rãzboiului din Irak. COREEA DENORD: Renunþare.Coreea de Nord a sugerat Chineicã este dispusã sã renunþe la toate instalaþiile salenucleare în schimbul unor “mãsuri de reciprocitate”.Phenianul a lãsat sã se înþeleagã cã ar putea îngheþa pro-gramul nuclear, în schimbul unor garanþii de securitateºi al unui ajutor economic din partea Statelor Unite,care cer desfiinþarea totalã a programului. AUS-TRALIA: Fãrã nitrat de amoniu. Principalul pro-ducãtor australian al nitratului de amoniu a anunþat cãva retrage acest îngrãºãmânt chimic de pe piaþã pentrua nu fi utilizat de cãtre teroriºti, la fabricarea bombelor.Firma Incitec Pivot le-a cerut tuturor companiilorpartenere sã restituie stocurile de nitrat de amoniu, pre-cizând cã acest produs va fi înlocuit cu alt tip deîngrãºãmânt. IRAK: Evaluare. Comandantul CENT-COM, generalul John Abizaid, le-a cerut responsabililormilitari sã formuleze mai multe opþiuni militare privindIrakul, dupã ce au avut loc conflicte extrem desângeroase pe teritoriul irakian, a declarat un respon-sabil militar american. “Recunoaºtem riscul potenþial pecare îl reprezintã producerea unor noi manifestaþii ºiviolenþe”, a explicat responsabilul citat. “Cerem per-sonalului nostru sã examineze ce forþe sunt disponibile,în vederea unei eventuale desfãºurãri rapide” în Irak, aadãugat el, specificând cã nu considerã ca fiind necesareefective suplimentare. ONU: Din nou în Irak. SUAaudiscutat cu mai multe state în legãturã cu formarea uneinoi coaliþii militare internaþionale destinate protecþieiONU în Irak, pentru a determina revenirea organizaþieipe teritoriul irakian. Noua forþã este consideratã vitalãpentru tranziþia politicã irakianã, deoarece Washing-tonul se bazeazã pe revenirea Naþiunilor Unite, care vorajuta Irakul la organizarea de alegeri dupã 30 iunie.TRANSNISTRIA: Rusia se scuzã. Rusia va facetoate demersurile posibile pentru a-ºi retrage cât mairepede arsenalul din provincia separatistã Transnistria,a declarat purtãtorul de cuvânt al ministrului rus al Afa-cerilor Externe, Aleksandr Yakovenkoi. Rusia este une-ori incapabilã sã-ºi respecte angajamentele asumate înlegãturã cu retragerea arsenalului din Transnistria dincauza absenþei unor legãturi feroviare normale ºi pen-tru cã autoritãþile de la Tiraspol împiedicã acest proces,a adãugat acesta. (D.A.)

RR AA II DD UU RR IIPP EE GG LL OO BB

Prezenþa forþelor militare americane în partea de sud-est a þãrii noastre a devenit un fapt mai multdecât obiºnuit. În decursul anului trecut, militarii americani care au tranzitat România, fie în cadrulOperaþiei „LIBERTATE PENTRU IRAK”, a exerciþiilor multinaþionale efectuate sau la reîntoarcereadin teatre internaþionale (Kosovo, Bosnia) au cãlcat pe pãmântul Dobrogei.

În preajma apropiatei aderãri a României la Alianþa Nord - Atlanticã, o echipã de jurnaliºti de lapostul de televiziune NBC - NEWS, a fãcut un tur de documentare vizitând mai multe unitãþi militaredobrogene. Încercând sã parcurgã acelaºi itinerariu ca ºi compatrioþii lor, jurnaliºtii au vizitat PortulConstanþa, Baza 57 Aerianã ºi Brigada 34 Mc. Trt. din Mihail Kogãlniceanu, Poligonul Babadag ºiBatalionul de Infanterie Marinã din aceeaºi localitate.

Cu aceastã ocazie au fost intervievaþi toþi comandanþii structurilor militare vizitate. În cadrulprezentãrilor efectuate în fiecare locaþie, s-au dezbãtut aproximativ acelaºi teme, legate de interope-rabilitatea structurilor militare, de pregãtirea armatei române pentru a atinge cerinþele N.A.T.O.

S-au reliefat aspecte legate de cooperarea cu forþele americane în perioada anului 2003, precumºi de posibila dislocare a forþelor americane în zonã. Comandantul Bg. 34 Mc. Trt. , col. dr. VirgilBãlãceanu a subliniat eforturile fãcute de militarii brigãzii pentru învãþarea limbii engleze, a proce-durilor N.A.T.O., desfãºurarea activitãþilor de stat major realizându-se, în prezent, dupã concepteN.A.T.O.

D-na Judith Augsburger , reporter al echipei de la NBC NEWS, a remarcat, de asemenea, exce-lenta cooperare cu forþele americane cãrora li s-a asigurat securitatea ºi protecþia pe timpul desfãºurãrioperaþiunii ,,LIBERTATE PENTRU IRAK”, cât ºi suportul logistic oferit în cazarma brigãzii.

Echipa de televiziune a fost mulþumitã de rãspunsurile primite ºi de imaginile filmate încadrul reportajelor realizate cu ajutorul soarelui generos care a încãlzit ºi luminat pãmântul cuprinsîntre Dunãre ºi Mare, sporindu-i astfel, frumuseþea. Daniela STAN

DRUMUL SPRE N.A.T.O.TRECE ªI PRIN DOBROGEA

În calendarul creºtin-ortodox aceastã zi a Sfântului Mare MucenicGheorghe Purtãtorul de Biruinþã, aleasã ca aniversare a Forþelor Terestre, aresemnificaþia iubirii profunde pentru neam ºi þarã pe care ostaºul român opoartã în sufletul sãu.

Este un prilej de a ne aminti de lungul drum al jertfelor ºi biruinþelorpurtate în istorie de ostaºii noºtri pentru apãrarea fiinþei noastre naþionaleºi a valorilor sacre care stau la temelia acesteia.

Cu sufletul cuprins de slavã, aducem o pioasã recunoºtinþã înaintaºilor noºtri, pentru glorioase-le fapte de arme ºi spiritul de sacrificiu de care au dat dovadã. Totodatã, aceastã zi este o încununarea succeselor obþinute în urma eforturilor, tenacitãþii ºi voinþei pe care personalul Forþelor Terestrele-a depus pentru perfecþionarea pregãtirii ºi instruirii sale, în deplinã concordanþã cu misiunileîncredinþate. Rezultat al complexelor procese care i-au determinat evoluþia, Forþele Terestre, cea maiveche ºi numeroasã categorie de forþe, se prezintã în acest moment ca o structurã modernã, capabilãsã execute toatã gama de operaþii militare, terestre ºi aeromobile, în orice zonã, atât în compunereastructurilor naþionale proprii, cât ºi în a celor multinaþionale.

Dãruirea ºi profesionalismul luptãtorilor din Forþele Terestre sunt astãzi calitãþi unanim recunos-cute ºi apreciate de cãtre aliaþii noºtri în teatrele de operaþii din Bosnia, Kosovo, Afganistan ºi Irak.

Faptele celor aflaþi departe de casã au contribuit substanþial la integrarea þãrii noastre cu drep-turi depline în marea familie a naþiunilor Alianþei Nord-Atlantice.

Drapelul nostru tricolor fluturã mândru acum la Bruxelles alãturi de cele ale statelor membreN.A.T.O.

Aceastã realitate este ºi o consacrare a capacitãþilor structurilor Forþelor Terestre de a acþiona efec-tiv într-un teatru de operaþii în condiþii de interoperabilitate deplinã cu forþele aliate.

Apreciaþi permanent de oficialitãþi civile ºi militare strãine pentru buna pregãtire profesionalã ºiparticiparea la operaþii multinaþionale, militarii Forþelor Terestre contribuie la promovarea imaginiipozitive a Armatei României, atât în structura societãþii noastre civile, cât ºi în lume.

Potenþialul uman, precum ºi calitatea misiunilor îndeplinite conferã Forþelor Terestre putereanecesarã de a impune respect ºi încredere.

Îmi exprim convingerea cã fiecare dintre dumneavoastrã - militar sau salariat civil - veþi acþionaprioritar pentru îndeplinirea atribuþiilor funcþionale cu deplinã responsabilitate, pentru ca naþiuneanoastrã sã poatã munci în liniºte ºi pace.

La ceas aniversar, vã mulþumesc tuturor - ofiþeri, maiºtri militari, subofiþeri, salariaþi civili, mi-litari angajaþi pe bazã de contract, studenþi, elevi ºi militari în termen - pentru modul exemplar cumvã îndepliniþi datoria ºi vã urez multe succese profesionale ºi personale, multã sãnãtate, o viaþã fami-lialã fericitã, purtând în suflet lumina credinþei cã Sfântul Mare Mucenic Gheorghe ne va cãlãuzi paºiispre izbândã!

Aºa sã ne ajute Dumnezeu!ªEFUL STATULUI MAJOR AL FORÞELOR TERESTRE

General locotenent dr. Eugen BÃDÃLAN

MESAJULªªEEFFUULLUUII SSTTAATTUULLUUII MMAAJJOORR AALL FFOORRÞÞEELLOORR TTEERREESSTTRREE

CCUU PPRRIILLEEJJUULL ZZIILLEEII FFOORRÞÞEELLOORR TTEERREESSTTRREE- 2233 AAPPRRIILLIIEE 22000044 -

Activitatea de inspecþie pe liniacontrolului armamentelor estedeosebit de complexã ºi are dreptscop îndeplinirea la nivelul tuturorstructurilor a obligaþiilor ce revinRomâniei din tratatele, acordurile ºicelelalte documente la care þaranoastrã este parte pe linia controlu-lui armamentelor, creºterii încrederiiºi securitãþii în Europa. În vedereadesfãºurãrii în bune condiþiuni aacestor activitãþi, joi, 14 aprilie2004, la Comandamentul Corpului1 Armatã Teritorial s-a desfãºuratconvocarea cu ofiþerii responsabilicu aceastã activitate din MarileUnitãþi ºi Unitãþi subordonate, carefac obiectul inspecþiilor pe linia con-trolului armamentelor ºi veri-ficãrilor. Organizatã ºi condusã decãtre compartimentul G-5, convo-carea a avut ca obiective urmã-

toarele:- cunoaºterea prevederilor prin-

cipalelor acte internaþionale la careRomânia este stat parte pe liniacreºterii încrederii ºi securitãþii;

- aplicarea prevederilorinstrucþiunilor ºi dispoziþiilor învigoare;

- cunoaºterea modului deîntocmire a documentelor ce vor fiprezentate pe timpul inspecþiilor ºiverificãrilor;

- stabilirea detaliilor organiza-torice ce vor fi aplicate pe timpulinspecþiilor ºi verificãrilor condusede alte state pe teritoriul României.

Pe timpul convocãrii au fostscoase în evidenþã de cãtre partici-panþi o serie de probleme cu care seconfruntã:

- lipsa de cooperare din parteaunitãþilor ce nu aparþin Corpului 1,

dar care se aflã dispuse în locuriledeclarate ale acestuia;

- gestionarea cu dificultate aacestui gen de activitate datoratãnumãrului ridicat de obiective aflateîn Corp.;

- insuficienþa fondurilor alocateactivitãþilor de protocol;

- documentaþia ce priveºteraportarea oportunã a miºcãrilor detehnicã nu se face de cãtre compar-timentele de logisticã (aºa cum esteprevãzut în instrucþiuni), ci de cãtreofiþerul responsabil cu controlularmamentelor.

“Erorile în aplicarea acestordocumente pot avea implicaþiideosebite asupra imaginii ºi credi-bilitãþii României pe plan inter-naþional, ne-a declarat maiorul SorinIONESCU, conducãtorul con-vocãrii.

Problemele ridicate de cãtre par-ticipanþi sunt cunoscute ºi încercãmpe cât este posibil sã le soluþionãmfavorabil, însã cu respectarea strictãa prevederilor legale. Este însãnevoie ca ºi din partea comenzilorde Mari Unitãþi ºi Unitãþi sã seacorde o mai mare atenþie acestuigen de activitãþi prin sprijinireaofiþerilor responsabili cu controlularmamentelor.

În final, putem concluziona, cãîn urma acestei convocãri, au fosteliminate o serie de neclaritãþi exis-tente în ceea ce priveºte modul deîntocmire a documentelor ºi dedesfãºurare a inspecþiilor ºi veri-ficãrilor.”

CãpitanGabriel PÃTRAªCU

ACTUALITATECurierul ARMATEI Pagina 3Nr. 7 (147) din 16 aprilie 2004

AARR

Lasfârºitul lunii martie a.c., sub-unitãþi de cercetare din Brigada34 Mecanizatã Teritorialã au

organizat ºi desfãºurat o tabãrã mobilã deinstrucþie. Timpul neobiºnuit de rece pentruaceastã perioadã, relieful greu accesibil,munþii ºi zona lagunarã din judeþul Tulcea,dar mai ales incidentele create, au supus cer-cetaºii la o serie de încercãri dificile pentrurezolvarea cãrora ºi-au pus în practicã toatecunoºtinþele teoretice ºi deprinderile acumu-late în decursul anilor.

Locotenentul Costel HÂRBU – coman-dantul plutonului de cercetare al Companiei349 Cercetare ne-a oferit câteva detalii: “Încazarmã nu se poate desfãºura o asemeneapregãtire practicã. Aici, în mijlocul naturii,totul este real, ambuscadele ºi incidentele cre-ate au scopul de a ne antrena pentru even-tuale situaþii reale. Fãrã practicã, nu vomputea niciodatã sã ne corectãm posibilelegreºeli ce pot avea urmãri grave atât pentru

noi cât ºi pentrucolegii noºtri. Cer-cetaºii sunt ºi trebuiesã fie militari extremde abili, dar estenecesar ca aceastãabilitate sã fie exer-satã. Rezistenþa fi-zicã e prima calitatea cercetaºului, iargenul de instrucþiealpinã, pe care oexersãm în tabãrã,contribuie foartemult la dobândirea ºimenþinerea acesteicalitãþi.”

PPee ddrruummuull ddee ccoossttiiººãã......Urmãream ºirul de militari care mãrºãluiaude câteva ore ºi, fãrã sã vreau, mi-au venit

în minte frânturi de versuri scrise de marelenostru poet Vasile Alecsandri. Îmi spuneamcã soldaþii cântaþi de el trebuie sã aibe cevaîn comun cu cei pe care îi vedeam atunci.Poate sclipirea din ochii obosiþi sau poate

voinþa cu care îºi construiau pe faþã unzâmbet pe care se încãpãþânau sã îl menþinãîn ciuda efortului? Nu ºtiu ce, dar acel cevaîþi rãmâne veºnic întipãrit în minte ºi cuvin-

tele sunt prea sãrace sã îl poatã descrie. Un prim incident la care am asistat direct,

mi-a fost relatat de sergentul major DãnuþPOPESCU, comandantul subunitãþii de cer-cetare de la Batalionul18 Tancuri: “Ne aflãmîn marº cãtre locul de dispunere a taberei, amfost atacaþi cu foc de armã din flancul stâng.Avem un om grav ranit. Acest incident ne-a

luat, practic, prin surprindere. Se încearcã oripostã ºi, imediat ce inamicul va fi anihilat,vom continua marºul. Avem încã multe deînvãþat. Dupã atâtea ore de marº, oboseala nue o scuzã atunci când e vorba de viaþa ta saua camarazilor tãi. Dacã inamicul nu e obosit,nici noi nu avem dreptul sã fim. Ce nu teomoarã, te întãreºte – e principiul de bazã alcercetaºului ºi e cât se poate de adevãrat.”Mai mult ca niciodatã realizam cã forþa psi-hicã o genereazã pe cea fizicã ºi, de multeori, nici nu ne dãm seama ce putere uimi-toare are psihicul nostru.

Incidentul cu focuri de armã (muniþie demanevrã zgomotoasã), executat undeva laperiferia unui oraº, a atras atenþia locuitorilorcare nu au crezut o clipã cã este vorba de unsimplu exerciþiu. Alerta a fost cât se poate derealã, mai ales când, dintr-o curte, a alergatspre noi într-un suflet o tânãrã care vãzusesoldatul rãnit ºi cãzut la pãmânt.

“- Daþi-mi voie sã vã ajut, sunt cadrumedical, mã cheamã Valeria!”

Inocenþa ei ºi puritatea actului de curajde care a dat dovadã nu a stârnit zâmbetulnici unuia dintre din cei prezenþi. Toþi aurãmas impresionaþi de femeia care crezusesincer în realitatea scenariului jucat de cer-cetaºi ºi, mai mult decât atât, vroia sã îl ajutepe cel rãnit.

Cercetaºii executã multe misiuni în afaracazãrmilor ºi, deseori, sunt ajutaþi în diferiteprobleme de localnici, români simpli, îninima cãrora armata þãrii are un loc aparte.Iar aderarea la structurile euroatlantice nuface decât sã sporeascã sentimentul de mân-drie în sufletele tuturor românilor care auîncredere în cei ce slujesc sub tricolor.

Daniela STAN

Instrucþia la timpul prezent

LLAA KKOOGGÃÃLLNNIICCEEAANNUU AA AAVVUUTT LLOOCC ““OOPPEERRAAÞÞIIUUNNEEAA VVAALLEERRIIAA””

CONVOCARE PE LINIA CONTROALELOR ARMAMENTELOR

Pagina 4Nr.7 (147) din 16 aprilie 2004 DEPEªELE “CURIERULUI” Curierul ARMATEI

Infanteriºtii români din Batalionul 26 NeagoeBasarab au executat, în ultimele 48 de ore, cele maicomplexe operaþiuni de la sosirea trupelor româneºti înIrak, unde continuã sã se înregistreze ciocniri violente,soldate cu zeci de victime, între forþele coaliþiei ºi insur-genþi, a relatat corespondentul postului de radio Româ-nia Actualitãþi. Astfel, militarii de la Craiova, care se aflãsub comandã italianã, au patrulat în zona lor de respon-sabilitate ºi au stabilit puncte de control pe drumurileprincipale, în vederea interzicerii accesului grupurilorînarmate cãtre oraºul Nassiriyah, în preajma cãruia suntinstalaþi. Batalionul 26 a executat o misiune, împreunã cuRegimentul 11 italian Bersaglieri, pentru supraveghereazonei de sud-est a oraºului. De marþi ºi pânã miercuridimineaþã, 25 de poliþiºti militari cu cinci transportoareblindate au pãzit unul din cele trei poduri de peste Eufratdin Nassiryah. Compania româneascã de poliþie militarãeste integratã în unitatea multinaþionalã specializatã,menþioneazã corespondentul postului public de radio. Înultimele zile s-a înregistrat o cooperare excelentã întremilitarii italieni ºi trupele româneºti, care au participatumãr la umãr la operaþiunile pentru recâºtigarea con-trolului asupra oraºului Nassiryah, mai remarcãreporterul. În cursul serii de duminicã, 4 aprilie a.c., opatrulã formatã din zece poliþiºti militari români aflaþi înmisiune, la bordul a douã transportoare amfibii blindate,la aproximativ 40-45 km sud-est de localitatea AnNasiriyah, a asigurat protecþia ºi extracþia din zonã aunor militari italieni ºi portughezi asupra cãrora per-soane necunoscute executaserã foc anterior, rãnind cincipersoane ºi avariindu-le autovehiculele. Ulterior acþiuniipoliþiºtilor militari români, au acþionat blindatele italienedin Unitatea Multinaþionalã Specializatã (MSU). Cu spri-jinul acestora, în cursul nopþii întreaga coloanã s-adeplasat la bazã cu dificultate, datoritã blocajelor de petraseu ºi focurilor de armã rãzleþe executate asupra lor.În rândul militarilor români, care nu au ripostat cu foc,nu s-au înregistrat rãniþi ºi nu sunt pagube materiale.

Ministrul Apãrãrii Naþionale, Ioan Mircea Paºcu,a participat, miercuri,07.04.a.c. la Reuniuneaminiºtrilor Apãrãrii din statele membre ale UniuniiEuropene la care au fost prezenþi ºi miniºtri ai apãrãriidin þãrilor membre NATO care însã nu fac parte din UE.Ministrul Apãrãrii Naþionale a precizat, pentru Rompres,cã reuniunea a avut un caracter informal, la lucrãri par-ticipând ºi fostul secretar general al Alianþei NordAtlantice, Javier Solana. Ministrul Paºcu a adãugat cãla aceastã reuniune nu au fost discutate problemele legatede evoluþia situaþiei din Kosovo. Pe de altã parte, IoanMircea Paºcu a menþionat, în cadrul unei conferinþe depresã desfãºurate la sediul MApN, cã a purtat, în cursulzilei de marþi, o discuþie telefonicã cu preºedintele IonIliescu în privinþa situaþiei din Irak, care a cunoscut ostabilizare relativã care “nu rezolvã încã problemele defond; suntem, în continuare, atenþi la ceea ce se întâm-plã în aceastã zonã ºi bineînþeles în contact permanent cumilitarii români aflaþi în misiune” a arãtat ministrulApãrãrii Naþionale. Oficialul român a menþionat, deasemenea, cã militarii români au primit ordin sã fiepregãtiþi pentru acþiuni în orice moment ºi cã misiunileîn afara bazelor au fost reduse. Miniºtrii apãrãrii dinRomânia ºi Uniunea Statalã Serbia ºi Muntenegru,Ioan Mircea Paºcu ºi, respectiv, Boris Tadici, au sem-nat, miercuri, 07.04. a.c. un memorandum de înþelegereîntre Guvernele celor douã þãri privind exerciþiul “BlueRoad - 2004” ce se va desfãºura în perioada 17-23 maia.c. Potrivit ministrului Paºcu, acest exerciþiu comun afost planificat de circa un an ºi jumãtate ºi are un scenariuce þine seama de situaþia de securitate actualã. Acesta vaavea loc la graniþa dintre cele douã state ºi va fi execu-tat potrivit standardelor NATO. (S.B.)

ªª TT II RR II LL EEPP EE SS CC UU RR TT

Nava ªcoalã “Mircea”, simbolul uneimultiseculare ºi puternice tradiþii marinãreºti,va efectua în perioada 19 aprilie-26 septem-brie 2004 un marº de instrucþie, în apele inter-naþionale, având la bord un echipaj formatdin 200 de persoane (studenþi ai AcademieiNavale “Mircea cel Bãtrân” ºi elevi ai ªcoliiMilitare de Maiºtri de Marinã “AmiralMurgescu”). Velierul aparþinând AcademieiNavale “Mircea cel Bãtrân” va traversaMarea Mediteranã ºi Oceanul Atlantic pentru

a participa la competiþia nauticã “Tall Ships’Challenge – 2004”, organizatã pe Coasta deEst a Statelor Unite ale Americii ºi Canadei.

O activitate de amploare similarã aavut loc în anul 1976, când “Mircea” s-adovedit un excelent ambasador al României,participând la festivitãþile prilejuite de aniver-sarea Bicentenarului Independenþei StatelorUnite ale Americii.

Marºul va cuprinde escale în 15 por-turi din þãri din Europa ºi America de Nord,

respectiv: Cagliari (Italia), LasPalmas ºi Cadiz (Spania), Brest(Franþa), La Valetta (Malta),Charleston, Baltimore, Providenceºi New London (S.U.A), Halifax,Arichat ºi Sydney (Canada).

Pe timpul celor 160 de zilevor fi parcurse 14847 Mm în 117zile, iar cele 43 de zile rãmase vorfi folosite pentru diferite escale înporturile sus menþionate.

Cãpitan Gabriel PÃTRAªCU

VVÂÂNNTT BBUUNN DDIINN PPUUPPAA,, NNAAVVEEII ªªCCOOAALLÃà ““MMIIRRCCEEAA””!!

Potrivit unui comunicat al biroului de presã al M.Ap.N., joi 25 martie a.c. în poligonulCislãu din judeþul Buzãu a avut loc, cu participarea reprezentanþilor unor ministere ºi orga-nizaþii nonguvernamentale, a ataºaþilor militari strãini acreditaþi la Bucureºti ºi a presei, dis-trugerea ultimului lot de mine antipersonal 1.049.394 de mine care s-au aflat în stocul armateiromâne. Activitatea s-a desfãºurat în conformitate cu prevederile “Convenþiei privind inter-zicerea utilizãrii, stocãrii, producerii ºi transferului de mine antipersonal ºi distrugerea aces-tora”, semnatã la Oslo în 1997 ºi intratã în vigoare la 1 martie 1999. La baza acestei convenþii,care a fost semnatã de 140 de state ºi ratificatã de peste 110 þãri, au stat Declaraþiile de laOttawa, din 5 octombrie 1996 ºi Bruxelles, din 27 iunie 1997, prin care comunitatea inter-naþionalã era îndemnatã sã negocieze un acord internaþional ºi juridic obligatoriu pentruinterzicerea folosirii, stocãrii, producerii ºi transferului de mine antipersonal ºi pentru dis-trugerea acestora.

România a semnat Convenþia de la Oslo, la 3 decembrie 1997, ºi a ratificat-o pe data de15 noiembrie 2000, devenind stat-parte la 1 mai 2001. Conform prevederilor cuprinse în con-venþie, România ar fi trebuit sã încheie procesul de distrugere a minelor pânã la 1 mai 2005.Prima activitate de distrugere a minelor antipersonal deþinute de þara noastrã s-a desfãºuratla 31 august 2001.

Cãpitan Gabriel PÃTRAªCU

CU UN AN MAI DEVREME

Vã dorim dumneavoastrã, cititorii noºtri, ca Sfintele Paºtisã vã aducã multã pace în suflet, iar bunul Dumnezeu sã vãîmplineascã toate dorinþele, sã vã facã viaþa seninã ºi fericitã.

Urarea creºtineascã, “Hristos a înviat!” o transmitem ºicelor care, la fel ca în fiecare an, nu ne-au uitat ºi au gãsitrãgazul necesar aºternerii câtorva rânduri pe un petec de hâr-tie.

Mulþumim aºadar comandantului nostru, domnul gl. mrdr. Mihai PALAGHIA, domnului gl. bg. dr. Ion BUCACIUC,domnului col. Ion-Georgicã BOLTINESCU, domnului col.Gheorghe IRIMIA, domnului col. Ion OLTEANU, domnuluilt. col. Mihai SICÃ ºi domnului lt. col. Vasile MIHAI.

HRISTOS A ÎNVIAT!

PUNCTE DE VEDERECurierul ARMATEI Pagina 5Nr.7 (147) din 16 aprilie 2004

Când vorbim de mediul cazon ne imaginãm seriozitatea ce derivãdin respectarea regulilor ºi regulamentelor, instrucþia, alarmele ºiaplicaþiile, activitãþile zilnice care ar putea sã ne transforme în vic-time ale celui mai crunt inamic – STRESUL. Ce ne-am face dacã nuam putea râde din când în când, dacã nu ne-ar ajuta acest prietenfidel – umorul? Cât de amarã ar fi viaþa noastrã fãrã o glumã bunã caresã ne îndulceascã ceaiul existenþei?

Sunt întrebãri pe care Festivalul de Umor Cazon din Cetatea Sibi-ului le pulverizeazã practic, an de an. Ediþia de anul acesta, a 14-a lanumãr, le-a depãºit cu mult pe cele anterioare, nu numai prin prezenþanumeroasã, pe scena festivalului, a grupurilor umoristice din insti-tuþiile militare, ci ºi prin calitatea numerelor prezentate. “Românuls-a nãscut artist…” o sintagmã care a devenit realitate pe scena fes-tivalului. Iar aceastã realitate a fost rãsplãtitã din plin de un juriu carea încercat pe cât posibil sã încurajeze toþi participanþii. Printre aceºtia,

bucuroºi de premiile primite au fost ºi cei care au reprezentat CerculMilitar din garnizoana Mihail Kogãlniceanu ºi care au obþinut: douãpremii speciale ale juriului la secþiunea Fotografie Umoristicã – pen-tru cpt. Mircea Bãicoianu ºi colaboratorul cercului Liviu Dragomir;douã menþiuni la secþiunile Creaþie prozã umoristicã – pentru doam-na Doloresa Ghenciu ºi la secþiunea Interpretare Duet – pentru doam-nele Mariana Dragomir ºi Daniela Stan; o diplomã de participare lasecþiunea Interpretare Monolog – pentru soldatul Ion Cosmin.

Mai presus de aceste recompense binemeritate, acest festival varãmâne mereu în inima celor care, indiferent dacã au participat sauau fost simpli spectatori, s-au bucurat de orele de veselie ºi bunã dis-poziþie. Umorul este ºi trebuie sã fie aliatul nostru de preþ, fãrã de carenu vom putea depãºi nicicând barierele stresului existent în orice pro-fesie.

Daniela STAN

Un concurs de tot râsul

UMORUL - ALIATUL NOSTRU PREÞIOS

Este vorba despre un raport care are, în egalãmãsurã, ºi caracter documentar, ºi de cercetare,datã fiind importanþa presei de rãzboi ºi pentrusituaþii de crizã în formarea opiniilor ºi încura-jarea reacþiilor faþã de astfel de evenimente.

Investigaþia unui corespondent

Se ºtie cã, reportajul are de jucat un rol îndrama rãzboiului. Rãzboiul hispano-american din1898 a fost provocat, într-o oarecare mãsurã, depresa ºovinã din Statele Unite. ªaptezeci de animai târziu, lipsa sprijinului popular faþã de efor-tul depus de S.U.A. în Vietnam a fost pusã, înparte, pe seama corespondenþilor de presã, careau privit cu scepticism pretenþiile Pentagonuluide pe urma rãzboiului. Cu toate astea, corespon-denþii de rãzboi nu au fost niciodatã examinaþisub lupã atât de atent ca astãzi. Nu mai este îndea-juns ca ziaristul sã nu agraveze conflictul, ci eltrebuie sã contribuie la soluþionarea lui, dupã cumsusþin experþii. Cu cât rãzboiul este mai scurt, cuatât mai mare este efortul depus de jurnalist, pre-cum ºi credibilitatea reportajului sãu. De laîncheierea epocii rãzboiului rece ºi pânã înprezent, ai de ales între mai multe rãzboaie.Despre unele relatezi, despre altele nu. Deciziacu privire la reflectarea rãzboiului aparþine agenþi-ilor de presã, care pot influenþa modul deîncheiere al conflictelor.

Diplomaþii, ofiþerii, responsabilii politici ºiasistenþii sociali, care analizeazã informaþiile depresã, devin din ce în ce mai critici în evaluãri.Boutros Boutros-Ghali, devenit ulterior secretargeneral al O.N.U., afirma, într-un discurs din iunie1996, þinut în Germania: “Prin problemele,

oamenii ºi locurile alese spre a fi evidenþiate –

sau ignorate – mass-media de astãzi au o influ-

enþã enormã asupra obiectivelor la scarã inter-

naþionalã”. În iarna anului 1993-1994, în publi-caþia trimestrialã “Foreign Policy”, a apãrut unarticol în care se susþine cã, în conflictul iugoslav“însãºi presa a jucat un rol important în propa-garea veºtilor proaste ºi “a devenit deopotrivã

miºcare ºi cobeligerant, nemaifiind deghizatã în

(presã) necombatantã ºi nonpartizanã”.

Agenþiile cu profil umanitar se plâng de fap-tul cã cei din mass-media se concentreazã preamult asupra tragediei ºi mizeriei, cã dau ºtirilor uncaracter senzaþionalist, cã simplificã în modexagerat ceea ce este complicat. Pe de altã parte,organizaþiile care monitorizeazã respectarea drep-turilor omului îi îndeamnã pe ziariºti sã fie agre-sivi în demascarea atrocitãþilor ºi injustiþiei.

Jurnaliºtii nu pot anticipa întotdeauna con-secinþele unui reportaj – acele consecinþe nici nutrebuie sã îi preocupe în mod deosebit. Obligaþialor este aceea de a transmite ºtirea aºa cum o vãdºi nu aºa cum o preferã diplomaþii, liderii guver-namentali sau asistenþii sociali. Principiul cãlãu-zitor trebuie sã fie acela de a spune adevãrul, fãrãidentificarea în prealabil a ºtirilor folositoare saudãunãtoare. Este necesar ca ziariºtii sã înþeleagãinteracþiunea dintre toate pãrþile implicate într-unconflict sau într-o situaþie de crizã, precum ºi din-tre acestea ºi presa de informaþii. Pe scurt, ei tre-buie sã dovedeascã mai mult profesionalism.

Rãzboiul ºi mass-mmedia în epoca postmodernã

Rãzboaiele din America Centralã ºiIugoslavia aparþin unor epoci diferite, ºi anume:anterioarã ºi, respectiv, ulterioarã rãzboiului rece.În prezent, modelul iugoslav se extinde sub formaunor conflicte la scarã mondialã, din Africa Cen-tralã pânã în Timorul de Est. Dezmembrareastatalã devine un fenomen tot mai rãspândit. Suntresuscitate vechi rivalitãþi etnice, chiar dacã dife-renþele lingvistice ºi culturale dintre grupãrilerivale sunt neînsemnate. În cea mai mare parte,lupta se duce între civili ºi este extrem de brutalã.Sunt ignorate regulile rãzboiului ºi ale convenþi-ilor internaþionale umanitare. Conflictele creeazãmari probleme statelor învecinate ºi, totuºi, lumeadin afarã nu ºtie cum ºi când sã intervinã. Uneori,în primitivismul lui, rãzboiul pare sã se întoarcãla metodele din veacurile trecute. Dar aceste con-flicte aparþin deopotrivã Epocii Informaþiilor ºi

se definesc prin rolul – cheie jucat de mass-media, la nivel local ºi internaþional. În AmericaCentralã, ziariºtii au urmãrit conflictele dar nule-au influenþat în mod semnificativ. În Bosnia ºiRwanda, presa de informaþii a avut un rol impor-tant la nivel local ºi internaþional, deopotrivã.Negociatori ai urii, demagogii din cele douã þãris-au folosit de mass-media locale pentru a instigala conflict etnic ºi rãzboi civil, influenþând reacþiapresei din exterior. De aceea este din ce în ce maigreu sã fii la curent cu evoluþiile din zonelefierbinþi. Cu cât sunt mai puþin cunoscute locurile,cu atât poate deveni mai important rolul presei.

Imaginile cu copii înfometaþi au fost perce-pute de administraþia Bush ca jignitoare, dreptcare au fost trimise forþe americane pentru a ajutala distribuirea de alimente în Mogadiscio. Dupãmai multe luni, imaginile înfãþiºând un cercetaº alforþelor armate ale S.U.A., mort, târât pe o stradãdin Mogadiscio, au determinat administraþia Clin-ton sã cheme trupele înapoi în þarã. “Presa ne-adus în Somalia ºi tot ea ne-a scos de acolo”, acomentat John Shattuck, secretar adjunct de statpentru drepturile omului ºi democraþie. MadeleineAlbright afirma, la un moment dat, cã influenþateleviziunii este atât de covârºitoare, încât C.N.N.ar putea fi considerat “cel de-al ºaisprezeceleamembru” al Consiliului de Securitate al O.N.U.

Dacã oficialitãþile guvernamentale sunt maipredispuse la a fi influenþate de presã, atunci cândsunt nesigure de atitudinea pe care ar trebui sã oadopte faþã de crizele din exteriorul þãrii, proba-bil cã acelaºi lucru este valabil ºi pentru oameniiobiºnuiþi. În majoritatea situaþiilor, este necesarca reportajele sã aibã în vedere interesele politicediferite, atunci când difuzeazã ºtirile. Dacã aces-te ºtiri nu reflectã în mod judicios poziþiile pãrþilorinteresate, atunci prezentarea conflictului va fideformatã, putând determina decizii politice ori-entate în direcþii greºite. Cazul Bosniei ilustreazãcât de provocatoare pot fi reportajele în aseme-nea împrejurãri.

(continuare în numãrul viitor)Cristina FRATU

P R O F E S I O N A L I S M U L Î N P R E S A D E R Ã Z B O I

Pagina 6Nr.7 (147) din 16 aprilie 2004 ÎN FLANCUL STÂNG Curierul ARMATEI

Am plecat pe traseu de ceva timp. Merg împre-unã cu maiorul Ioan OARGà pe traseu în sus. Eleste arbitru ºi trebuie sã fim la punctul de control întimp util, pentru a verifica toþi concurenþii de labiatlon. Zãpada este moale, a plouat cu o searãînainte ºi piciorul se afundã pânã la genunchi. Dupãnumai douã sute de metri încep sã gâfâi ºi renunþ sãmai pãºesc pe urmele maiorului OARGÃ, fiindcãmi se pare mai comod sã merg pe urmele de schi-uri fãcute din ziua precedentã. “Fii atent pe undemergi, paltonare!”, se stropºeºte la mine. “Eºtichior? Nu vezi cã strici urmele?”. Mã trag ruºinatpe dreapta ºi continuu sã merg pe urmele lui. Uncalvar.

Ajungem, în cele din urmã, la “locul faptei”.Nu apucãm sã ne tragem bine sufletul cã ºi apareprimul concurent. La un moment dat, apare unconcurent slãbuþ, mic de staturã, care pãºeºte cuschiurile în stil nordic. “Alunecã mai mult, Jitarule,alunecã!”, strigã maiorul OARGÃ. “Forþeazã cã-lprinzi, nu este cu mult înaintea ta!”. κi noteazã pefoaia de arbitraj numãrul de concurs al militarului

ºi timpul rea-lizat, dupã careconsiderã cãtrebuie sã îmidea o expli-caþie: “Bun,Jitaru ãsta! Ede la Predeal.Cu timpul pecare îl areacum, dacã seþine tare, urcãpe podium.”

Aveam sãmã reîntâlnesccu caporalulFlorin JITARU

douã zile mai târziu, înainte de concursul la patrulã.Nu prea avea chef de vorbã, pentru cã urma sã plecela start împreunã cu ceilalþi coechipieri. În cinciminute am aflat cã este angajat la Predeal de treiani ºi este fost sportiv al ASA Braºov, unde a fãcutsport de performanþã.

“De la vârsta de 8 ani fac schi, dar pe lângãacesta mai practic atletismul ºi înotul. Sunt la lotulnaþional de pentatlon. Prima zi a fost foarte greapentru mine, deoarece eu am o tehnicã deosebitãde a majoritãþii schiorilor de aici. Pârtia a fost apã-toasã. Dacã ar fi fost zãpada îngheþatã, cum a fostieri la ºtafetã, ar fi fost mult mai uºor pentru mine.Cele mai grele mi s-au pãrut cele douã urcuºuri dinpãdure. Acolo trebuie sã ºtii sã îþi dozezi efortul,pentru cã, altfel, te înfunzi: nu mai poþi respira ºi numai poþi termina traseul. La patrulã cred cã vomcâºtiga. Ne-am pregãtit bine ºi am format patruladin cei mai buni schiori. Aº vrea sã câºtigãm, sãurcãm pe locul I la general.”

Scurt ºi cuprinzãtor. S-a întors cu schiuriledintr-o miºcare ºi a pornit cãtre perimetrul de ve-rificare. Peste o orã ºi jumãtate îl privesc coborândpanta ºi aruncând grenadele. Lotul Predealului estepenultimul. Au venit cei de la Borºa ºi, în timp cearuncã grenadele la cercul cu steguleþ, aud uraledinspre linia de sosire. “A ieºit Predealul pe primulloc”, concluzioneazã sec acelaºi maior OARGÃ.Dar s-a înºelat, pentru cã, dupã cum aveam sã aflumai târziu, cei care îºi manifestã bucuria sunt dor-nenii. Ai noºtri au rãmas pe locul al doilea.

AARRTTAA DDEE AA--ÞÞ IIDDOOZZAA EEFFOORRTTUULL Fãrã îndoialã, la

cei 39 de ani ai sãi,caporalul (m.a.c.)Gheorghe SIMIONa fost veteranulc o n c u r s u r i l o raplicativ-militare dela Vatra Dornei. S-aangajat în unitateade vânãtori de laCâmpulung Muscel

în anul 1991 ºi, de atunci, participã la toateconcursurile, fie vara fie iarna. “Sunt unpolisportiv în adevãratul înþeles al cuvântu-lui”, afirma în faþa reportofonului imediatdupã ce a luat sfârºit festivitatea de premiere.A început sã schieze de la vârsta de ºapte ani,dar nu s-a limitat numai la sporturile deiarnã. A început cu atletismul, a continuat cuschiul, iar acum “Sunt înscris într-un clubnaþional, care se numeºte «Surmont». Aicipractic montanbike ºi triatlon. Am participatºi la concursuri internaþionale ºi cu rezultatefoarte bune. Ne vom întâlni însã ºi la alpini-ada din varã ºi, de asemenea, la competiþiilemilitare de anul viitor”.

A optat pentru a se angaja în armatã,într-o perioadã în care prea puþin se ºtiadespre aceastã nouã categorie de personal,cea a militarilor angajaþi pe bazã de contract.“M-am angajat pentru cã mi-a plãcut spiritulacesta al armatei. Felul de a fi al militarilor,disciplina, faptul cã ºtii de astãzi ce ai defãcut pentru a doua zi sau peste o sãp-tãmânã.” În felul acesta îºi poate planifica

timpul, pe care ºi-l împarte între unitate,clubul de sport montan ºi fetiþa sa de patruani, care stã la bunica, deoarece mama esteplecatã sã lucreze în Italia.

Despre longevitatea sa sportivã - la cei39 de ani, ai sãi reuºeºte sã se caþere cu bici-cleta pe poteci de munte sau sã concurezealãturi de mult mai tinerii sãi adversari, întimp ce alþi militari din acelaºi “leat” reuºesccu greu sã urce scãrile pânã la etajul alpatrulea - spune cã nu are secrete doar cã“Duc o viaþã foarte bine organizatã, de cinciani de zile nu mai consum carne, sunt unvegetarian convins, datoritã prietenului meu,Muþiu Ovidiu ºi tot timpul practic sport”. Laîndemâna oricui, nu?

Concursurile aplicativ-militare de iarnãale vânãtorilor de munte de la Vatra Dorneiau fost prezentate pe larg în reportajul dinluna februarie. Totuºi, este interesant deremarcat cum s-a vãzut competiþia “din inte-rior”, din punctul de vedere al concurentului.“Concursul a fost foarte frumos, foarte binepus la punct, cu trasee frumoase. În acelaºitimp a fost ºi foarte, foarte greu, iar cei maibuni au câºtigat. Partea cea mai grea dinconcurs a fost proba de patrulã. Aceasta estecomplexul tuturor celorlalte probe. Ca sãreuºeºti, trebuie sã participi cu toatã fiinþa:fizic, psihic ºi intelectual.” Un rãspuns demnde un iubitor activ al sportului cu care - dupãcum a promis - ne vom mai întâlni ºi la altecompetiþii atâta timp cât statutul de militarangajat pe bazã de contract îi va permite sãactiveze în armatã.

Dupã o noapte neobiºnuit de caldã pentru luna februarie, laVatra Dornei, urmeazã o zi care nu prevesteºte nici oîmbunãtãþire. Norii cenuºii ºi groºi acoperã cerul dimineþii ºicern burniþa mãruntã. Dar, pe mãsurã ce timpul trece ºi seapropie ora nouã, minunea se întâmplã: ploaia se transformã penesimþite în lapoviþã ºi, aproape imediat, în ninsoare.

Prima serie de la ºtafetã este aliniatã pe linia de start ºi, lafluierul ºefului de probã, dispar imediat dupã creastã. Încep sãse pregãteascã cei din turul al doilea. Un caporal scund, slãbuþºi negricios se apropie de ºeful de probã ºi pune câteva întrebãridespre traseu. Peste câteva minute este la linia de start, pregãtitsã preia ºtafeta. Coechipierul sãu vine, fac schimbul ºi porneºteca din puºcã.

Caporalul Gelu Marin CIUCÃ face parte dintre “noile achiziþii” ale unitãþii de la Curteade Argeº. Pânã sã se angajeze ca militar pe bazã de contract, lucra la o fabricã de mobilã,iar acolo nu avea prea multe legãturi cu sportul. Gustul pentru competiþiile sportive l-a prinsîn armatã. “Am mai participat la câteva concursuri militare ºi, pot sã zic, cã îmi place sportulacesta, mai ales dacã mã clasez printre primii.” Primul contact cu sportul l-a avut în varã, laconcursul de pentatlon. A urmat apoi înotul, iar dupã aceea, concursurile de iarnã. “Amconcurat prima datã la pentatlon, apoi la înot, dupã aceea la concursurile de iarnã.” Fãrã sãaibã o experienþã competiþionalã deosebitã, a reuºit sã facã, totuºi, o figurã frumoasã la spar-tachiada de iarnã a vânãtorilor de munte.

“Mi-a plãcut ºtafeta. A fost bine, un traseu scurt, pe care s-a concurat în forþã. Cine a avutsprintul bun, a câºtigat. Cine nu... Singura problemã a fost zãpada, cam udã, dar totuºi a mersbine. Traseul la patrulã a fost greu, mai ales la urcare, dar ne-am descurcat.”

Rapid ºi tenace, cu un potenþial fizic ridicat, nu ar fi exclus sã îl vedem ºi la varã,cãþãrându-se pe stâncã.

LONGEVITATE SPORTIVÃ

NN UU MM EE LL EE SS ÃÃ UU EE SS TT EE ““ SS PP EE EE DD ””

KAKI 100%Curierul ARMATEI Pagina 7Nr.7 (147) din 16 aprilie 2004

Nu mi-a fost greu sã îl recunosc.Distanþa de aproape un sfert de veacce ne-a þinut departe, nu a reuºit sãne schimbe într-atâta încât sã nu mairãmânã nimic din trãsãturile delicean. Pentru cã, întotdeauna estecâte ceva care rãmâne mereu la fel:ochii, modul în care pãºeºti sau ca-racterul. Ca ºi acum douãzeci ºicinci de ani, maiorul GheorgheBOBE – pentru colegi, “Bigu’” – nua fost niciodatã foarte expansiv. Îlvãd cum stã printre concurenþii sãi,avându-l alãturi pe “secundul” sãu,locotenentul Dãnuþ OLARU. Fãrãsã îi dãdãceascã prea mult, le dã, totuºi, infor-maþiile ºi sfaturile necesare. Stã mai multlângã poarta din lemn care desparte publiculde “arena competiþionalã” ºi îºi urmãreºteelevii. Noteazã timpii scoºi de ai sãi ºi deadversarii care emit pretenþii la podium. “Nute duci la þinte?”, îl întreabã un ºef de lot dela altã unitate. “Ce rost are? Acolo sunt arbi-trii, iar ce au tras, aia rãmâne. Nu mai ai cesã schimbi”. Pentru ca, ceva timp mai târziu,sã se ducã iar printre ai sãi ºi sã spunã cuiva:“Ai grijã de cei care vin de pe traseu: sã seschimbe imediat ºi sã bea un ceai cald, ca sãnu se îmbolnãveascã!”

Un contrast evident faþã de “secundul”sãu, care “zburdã” dintr-un loc în altul ºi îlvãd, când la “galerie”, când lângã cel care sepregãteºte sã plece pe traseu, ca sã-i maispunã câte ceva. Am senzaþia cã Bigu’ nuputea gãsi pe cineva mai bun care sã îl com-pleteze.

Prind un moment de pauzã ºi îl rog sã îmispunã câteva vorbe. Scot reportofonul, dartrebuie sã îl pun din nou la loc, pentru cã

Bigu’-mi spune cã nu este el pentru aºa ceva.De fapt, dacã ar fi procedat altfel, nu ar fifost el: pentru cã lui nu i-a plãcut niciodatã sã“iasã în faþã” ºi, Dumnezeu mi-e martor, aravea cu ce! Îmi vorbeºte despre pregãtire, pecare a abordat-o metodic, începând culucrurile simple, de la tehnica mersului peschiuri, pânã la antrenamentul cu echipa-mentul complet. Rezultatele s-au vãzut, înfinal vânãtorii de la Câmpulung au urcat pepodium. “Este greu sã nominalizez pe cine-va, îmi spunea la un moment dat, pentru cã,în competiþiile acestea, urci pe podium numaidacã trage tot lotul. Ar fi locotenentulCristian MAGHERCÃ – mi-a plãcut cum sebãtea la ºtafetã – ºi cãpitanul DanielOLTEANU. Acesta a avut piciorul fracturaturât ºi dupã ce l-a scos din gips a venit totuºila antrenamente ºi a concurat. Îl scosesemdin calcul, dar a avut voinþã.”

Seara de dupã premiere. Dornenii suntpe locul întâi ºi sunt fericiþi. În popota cãmi-nului militar s-a aranjat o masã ca între pri-eteni: un platou rece, un pãhãrel de pãlincã

adevãratã, o sticlã-douã debere ºi multã, multã veselie.Dornenii intrã în salã cu cupacâºtigatã pe care o umplu cuºampanie. Trofeul circulã pela toþi cei prezenþi ºi fiecaresorbim câte o gurã, în timp cegazdele intoneazã tradiþio-nalul “imn”: “ª-altã datã,º-altã datã/ O s-o facem ºi mailatã”.

Stau cu Bigu’, retraºi ca sãmai putem discuta. Dupã unsfert de veac s-au adunatdestule. Ne amintim de colegi,

de ºotiile din liceu. El mã întreabã dacã maiscriu SF-uri, eu îi spun cã nici nu îl vedeamîn altã parte decât la vânãtorii de munte. Aflucã are doi bãieþi mari care ºi-au fãcut singuricalculatoare, “din bucãþi”, cã are clasa întâi laalpinism. Îmi spune cum se caþãrã, cum seantreneazã ca sã se menþinã în formã ºi parcãvãd calcarul peretelui de stâncã ºi parcã audsunetul pitonului pe care îl bate. Povesteºtecum îl admirã cel mic, nu spune, dar îmiînchipui strângerea de inimã pe care doamnaBobe o are de câte ori soþul sãu pleacã sã secaþere pe steiuri.

“Nu cred c-am sã mai prind alpiniada dela varã, pentru cã vreau sã plec cu ordonanþa.”Nu îmi place ce spune, dar ºtiu cã este ohotãrâre luatã dupã o îndelungatã chibzuialã.Pentru cã Bigu’ nu face nimic impulsiv. Defapt, stau ºi mã gândesc acum, când scriu, ºiîmi dau seama cã nu l-am vãzut niciodatãieºindu-ºi din fire. “ªi cui predai ºtafeta?Rãmâne OLARU?”. “Da, este un bãiat bun ºia prins ceva experienþã”. Simplu, ca întot-deauna, pentru cã aºa este Bigu’!

Unul dintre concurenþii cei mai cunoscuþi în breasla vânãtorilor de munteeste, fãrã îndoialã plutonierul major Adrian LEU. Cariera de sportiv de perfor-manþã ºi-a început-o din fragedã copilãrie, când încã nu împlinise 5 ani. Aceas-ta s-a datorat ºi faptului cã s-a nãscut într-o localitate propice sporturilor deiarnã: Predealul. “Am parcurs junioratul ºi senioratul la Clubul Sportiv din Pre-deal, iar, ulterior, am reuºit sã fac faþã, pe baza unei pregãtiri susþinute, ºi aces-tor concursuri aplicativ-militare de iarnã. Mã bucur cã suntem într-o formulãcompletã ºi încã mai reuºim sã dãm satisfacþie, chiar dacã unii dintre noi auvârste înaintate.”

Concureazã în cadrul competiþiilor aplicativ-militare de când a terminatºcoala militarã, în 1989. Sunt deja 15 ani de la debutul sãu în sportul militar. “Înaceºti ani am reuºit sã fac parte ºi din loturile care au reprezentat MinisterulApãrãrii Naþionale în strãinãtate, respectiv în Italia ºi Germania, cu rezultatebune ºi chiar foarte bune. Mã refer la locul 2, în Germania, în anii 1987 ºi 1988ºi locul al treilea cu patrula, în Italia, în 1996. Ulterior, împreunã cu colegii meiam reuºit sã câºtig ºi Patrula Carpaþilor din 1999, deci am o activitate destul deîndelungatã.”

Patrula Carpaþilor paresã fie piatra de încercare

pentru cei care practicã sportul de anduranþã. Esteun concurs deschis atât sportivilor civili cât ºicelor militari, în calendarul nostru sportiv fiindinclus o datã la patru ani. Concurenþii din patrulãtrebuie sã parcurgã în barem un anumit traseu înteren muntos, care este “pigmentat” cu o serie de“momente” specific militare: trageri cu arma-mentul din dotare, aruncarea grenadelor la dis-tanþã ºi cu precizie ºi nelipsitul “moment poetic”– traversarea unui teren contaminat chimic. “Suntorganizate puncte de control, pe la care,concurenþii sunt obligaþi sã treacã”, explicã plu-tonierul major LEU. “Traseul solicitã la maximum capacitãþile fizice ºi psihiceale unui militar. Are o lungime de 50-70 km ºi îl abordãm în urma unei pregãtirisusþinute, deoarece ne dorim ºi rezultate.” Cu siguranþã, acesta nu a fost ultimulconcurs la care am auzit numele plutonierului major Adrian LEU strigat în capde listã, deoarece condiþia fizicã ºi experienþa competiþionalã acumulatã îi vorasigura ºi de acum înainte un loc pe podium, acolo unde deja organizatorii ºicolegii mai vechi s-au obiºnuit sã îl vadã: pe prima treaptã.

PUR ªI SIMPLU CEL MAI BUN!

O SCHIMBARE DE ªTAFETÃ

Pagini realizate de maior Dragoº ANGHELACHE

L o c u l c u p r i c i n aÎn perioada 16 la 18 martie a.c., s-a desfãºurat

în garnizoana Craiova, mai precis în pãdureaBucovãþ, etapa pe Corpul 1 Armatã Teritorial aCampionatului Militar de Orientare. La concurs,s-au înscris 17 echipe reprezentate de loturile ma-rilor unitãþi ºi unitãþi nominalizate în Calendarulsportiv pe anul 2004. Ca urmare a unui calcul

rapid, la start s-au aliniat 45 de bãieþi (ofiþeri,maiºtri militari, subofiþeri, militari angajaþi pebazã de contract, militari în termen ºi salariaþicivili) ºi 6 fete din aceleaºi categorii puse înparantezã mai sus.

Comisia de organizare a fost alcãtuitã dintr-un preºedinte (a nu se subînþelege Iliescu!), înpersoana domnului maior Lucicã STROIE, ºefulcompartimentului Educaþie Fizicã Militarã de laCorp, un secretar ºi arbitru de sosire reprezentatde domnul locotenent Dorin DOLCAN, ofiþer cuEducaþia Fizicã Militarã la Brigada 1 Mecaniza-tã Teritorialã ºi un arbitru de trasare ºi închidere,adicã domnul locotenent Marius ÞÎRU, tot ofiþercu Educaþia Fizicã Militarã, dar la Brigada 2Infanterie Uºoarã.

Pânã sã intru în mai multe amãnunte, vreausã-mi justific cumva prezenþa în Cetatea Bãniei.Sã nu vã închipuiþi cã a trebuit, prin nu ºtiu cemãsuri opresive sã mã înscriu în concurs, pentrucã aþi da dovadã de prea multã imaginaþie! În ceeace mã priveºte, vreau sã vã spun cã abia amdescoperit trenul de Craiova în Gara de Nord ºi vãmãrturisesc cã, uneori, din nebãnuite motive, mãrãtãcesc ºi pânã la etajul IV al comandamentuluiunde lucrez. Vã daþi seama, cã în pãdurea Buco-vãþ aº fi fost pierdutã din start. De fapt, eu mãaflam pe meleagurile oltene pentru un reportaj,la realizarea cãruia am primit un mare sprijin dinpartea domnului maior Stroie, vecin de palier cumine în zile obiºnuite de lucru. Fãrã ajutorul dum-nealui ºi acum aº fi fost la Craiova, încercând sãdescopãr prin “hãþiºurile” mai puþin citadine, undeeste pãdurea Bucovãþ!

En-ddeta i lDestul de repede am fost pusã în temã ºi am

aflat cã, de obicei, se întocmeºte un clasamentindividual, pentru bãieþi ºi fete, în funcþie de tim-pul realizat pe traseu, dar ºi un clasament peechipe, prin însumarea timpilor realizaþi în clasa-mentul individual de cãtre primii doi componenþiai lotului. În caz de egalitate, se acordã prioritateechipei care are ultimul component mai bine

clasat la individual. Ca premiu, se acordã medaliipentru locurile 1, 2 ºi 3 la individual ºi cupe pen-tru aceleaºi locuri în clasamentul pe echipe.

“Traseul are 13 posturi de control, lungimeatraseului pe hartã fiind de 6 km, iar în teren deaproximativ 9 km, pentru bãieþi. În cazul fetelor,el se înjumãtãþeºte. Posturile de control suntpuncte marcate în teren cu niºte lampioane, la caresunt ataºate compostoarele care se folosesc pen-tru înscrierea unui anumit cod pe fiºa individualãa concurentului. Traseul este într-un teren împã-durit ºi nu are diferenþe accentuate de nivel.Majoritatea punctelor de control sunt dispuse înpãdurea Bucovãþ sau în liziera acesteia.

În mod normal, ar fi trebuit sã participãm ºila etapa finalã pe Ministerul Apãrãrii Naþionaleaºa cum era prevãzut în Calendarul sportiv, darprintr-un ordin al eºalonului superior loturile cor-purilor de armatã nu merg mai departe. La fazafinalã, însã, vor participa: Statul Major al ForþelorAeriene, Statul Major al Forþelor Navale, Coman-damentul Transmisiunilor ºi ComandamentulLogistic, fiecare cu câte o echipã.

Ofiþerii care se ocupã de pregãtirea fizicã labrigãzi ºi la unitãþi sunt prezenþi la Craiova ºi încalitate de ºefi de loturi, pentru cã pe data de 18este planificatã o convocare cu ei. În cadrul aces-teia, conform ordinelor primite de la eºaloanelesuperioare, se are în vedere planificarea instrucþieiîn anul 2004, iar ca obiectiv principal, ne oprimasupra prelucrãrii documentelor care regle-menteazã organizarea ºi desfãºurarea educaþieifizice militare ºi organizarea ºi desfãºurarea acti-vitãþii “sportul pentru toþi” în cadrul Corpului 1Armatã Teritorial în special, deoarece, în ultimulan, au apãrut mai multe precizãri care regle-menteazã modul de derulare a acestor activitãþi”.

Verde, verde… dar nu prea verde!

M-am dezmeticit cu greu, dar am reuºit sãpun o întrebare fireascã în legãturã cu calitãþilepe care ar trebui sã le aibã îndotare un participant la con-cursul de orientare militarã.Eu, în afarã de faptul cã vãdbine pe timp de zi, rãmân ºi cusperanþa de a nu mã uita cine-va, din greºealã, în pãdure!

“La prima vedere, arpãrea un lucru simplu, pentrucã toþi militarii parcurg, laînceputul procesului de for-mare, anumite teme detopografie militarã, printrecare una distinctã: orientareaîn teren cu ajutorul hãrþii ºi abusolei. Bineînþeles cã nu eatât de simplu, în primul rând pentru cã acesteconcursuri de orientare se desfãºoarã pe hãrþispecifice, unde codurile de culori sunt totaldiferite, chiar opuse culorilor folosite laîntocmirea hãrþilor militare. Detaliile de planime-trie ºi de relief sunt reprezentate aproximativ lafel, mã refer aici la: curbe de nivel, localitãþi,

înãlþimi din teren. Diferenþa vine ºi din faptul cãtraseele marcate pe hartã trebuie parcurse într-unanumit timp ºi cine se orienteazã mai bine ºi sedeplaseazã mai repede, câºtigã!”

Înainte de start mai e o etapã premergãtoarecare nu lipseºte de la nici un concurs, ºi anumeºedinþa tehnicã. Acum se verificã documentele deînscriere în concurs aprobate de comandantulunitãþii din care face parte lotul, sunt efectuatetragerile la sorþi pentru ordinea de plecare în con-curs, se atestã viza medicului pentru fiecare con-curent din echipã ºi se stabilesc unele problemeorganizatorice. Clubul de Orientare din Craiova aajutat la marcarea traseului, iar unitatea care asprijinit organizarea acestei activitãþi s-a ocupat ºide cazarea concurenþilor, de amenajarea locului destart ºi a celui de sosire ºi nu a uitat sã asigure ºiasistenþa medicalã. Eu eram cea mai bucuroasãde prezenþa autosanitarei pe care nu o slãbeamdin ochi, deºi ceilalþi pãreau sã o ignore total!

Cu busolã… fãrã busolã…Am fost tentatã sã particip la recunoaºterea

traseului care se face cu o zi înainte de concurs,dar norocul meu cã am fost atrasã mai mult deideea de a hãlãdui un pic prin oraº, nebãnuind cemã va aºtepta a doua zi. M-am culcat pe-o ureche,seara târziu, cu gândul la a doua zi. Dimineaþa m-am trezit odihnitã ºi cu urechea înroºitã, fapt carenu m-a împiedicat însã sã pornesc cu zâmbetul pebuze spre pãdurea Bucovãþ. Nimeni nu mã aver-tizase cã în pãdure nu sunt chioºcuri, patiserii saudozatoare de suc, aºa cã am ajuns într-un luminiºdoar cu reportofonul ºi aparatul de fotografiat înmânã. Peste zi mi s-a fãcut foame de-mi venea sãmãnânc frunze ºi o sete de mi se lipeau buzele dedinþi. Noroc cã am avut parte de o zi însoritã ºi nua fost aºa de frig. Cum nu am gãsit nici scaune,m-am apucat de yoga, aºezându-mã pe o butu-rugã în poziþia lotusului. Când mi-au amorþitpicioarele de nu le mai simþeam, am hotãrât sãmã târãsc spre o doamnã care zburda de colo-

colo, fãcându-ºi încãlzirea ºi sã-i cer ajutorulAveam praf în gurã ºi ciulini pe pantaloni, dar amreuºit sã discutãm ceva vreme despre un hobby defamilie: orientarea turisticã. Se numeºte VioletaNANU, este plutonier la o unitate din Braºov, ºiaºtepta sã-i vinã rândul sã plece în pãdure.

“Pot sã spun cã mi-a plãcut dintotdeauna. La

REPERE ÎN COTIDIAN Curierul ARMATEIPagina 8Nr. 7 (147) din 16 aprilie 2004

AARR

O H A R T Ã , O B U S O L Ã ,

REPERE ÎN COTIDIANCurierul ARMATEI Pagina 9Nr. 7 (147) din 16 aprilie 2004

AARR

8 ani, când am fost în prima mea tabãrã de pio-nieri, am învãþat sã ne orientãm ºi am aflat deazimut. Au urmat concursurile organizate în tim-pul liceului, cu ocazia P.T.A.P.-ului, iar, în urmã cu5 sau 6 ani, m-am înscris, împreunã cu soþul meu,la un club de orientare turisticã din Braºov. Amfost la mai multe concursuri ºi am câºtigat ºi câte-va medalii. La individual, am luat toate locurile,iar la prima mea “reprezentaþie” de acest gen amobþinut locul I pentru… perseverenþã! Cel maibun fãcuse traseul în 30 de minute, iar eu… în 3ore! Dar, nu am renunþat. Aceastã întâmplarem-a stimulat într-un fel, pentru cã m-am interesatdin ce în ce mai mult pentru a mã perfecþiona. ªi,într-adevãr, rezultatele nu s-au lãsat aºteptate.M-a ajutat mult ºi soþul meu care ºi-a fãcut stagiulla Brigada 2 V.M. ºi a fost cercetaº într-o echipãreprezentativã cu care s-a înscris la mai toate con-cursurile sportive. În acest fel, el s-a instruit ºim-a instruit ºi pe mine din momentul în care avãzut cã-mi place”.

“Dar, despre traseul de astãzi ce credeþi?”,m-am auzit eu spunând, lucru care atesta faptulcã nu am pãmânt în urechi. “Momentan, nu ºtiu

care va fi traseul, dar zona e frumoasã. Aici îmiaduceam copiii când erau mici, pentru cã amlocuit în Craiova vreo 4 ani de zile. Desigur, pen-tru mine, o sã fie foarte interesant deoarece mãvoi orienta fãrã busolã ºi, dupã concurs, o sã amce sã vã spun”. S-a gãsit pânã la urmã ºi o busolã,iar doamna NANU a trecut cu bine linia de sosire,clasându-se pe locul patru.

Mai aproape de mineMi-am gãsit ºi eu, într-un final, o buturugã-

ºezlong în care m-am aruncat dupã ce stãtusemla pândã vreo juma’ de orã, aºteptând sã se ridicealtcineva. Poate nu întâmplãtor, în stânga mea, seodihnea dupã 9 km parcurºi, o faþã cunoscutã mieºi, din instinct, i-am mulþumit Domnului de trei oriîn gând. Pe Cristian SURUGIU, plutonier majorla Batalionul 313 Cercetare, l-am întâlnit cu treiani în urmã într-o tabãrã de cercetare la munte.Nu îi uitasem chipul ºi nici modestia care-l ca-racterizeazã. Memoria nefiindu-mi încã afectatã,am vorbit despre cunoºtinþe comune. Dintr-unaîn alta, am ajuns ºi la tema reportajului meu.

“Traseul a fost frumos; a fost un traseu maimult de alergare, care nu a prezentat dificultãþitehnice deosebite. Cine a avut condiþie fizicã bunãa ieºit în faþã, numai dacã nu s-a încurcat latehnicã. La postul 2, m-am încurcat puþin ºi am

pierdut cam 3 minute. Valea pârâiaºului este foarteabruptã, cu multe viroage, iar cea pe care trebuiasã o iau era mai ascunsã. La un alt post, am maipierdut câteva secunde pentru cã, deºi ajunsesemprimul, altcineva mai iutede mânã mi-a suflat com-postorul. Dar, aºa e însport, e competiþie! Peparcurs, am depãºit ºi amfost depãºit la rândul meu,dar, acum, cã am terminatmã simt bine…, parcã maiobosit eram la plecare. Amfost odatã la un traseu înVâlcea care era foartetehnic; pãmântul erafrãmântat, iar pãdurea tesolicita mult, fiind cufoarte multe vãi. Acolo,fãrã busolã, erai pierdut.Aici a fost mai lejer; amavut în faþã un platou ºi ne-am orientat în jurullui, iar pãdurea a avut liniile bine determinate”.

Când am crezut cã s-a întors ºi ultimulconcurent, ne-am pregãtit de ple-care. La numãrãtoare, însã, nuieºea unul! Absentul rãtãcea unde-va prin pãdure, iar eu nici sã mãzgârii pe faþã nu mai puteam, pen-tru cã-mi rosesem deja unghiile pela prânz. Dupã vreo douã ore, halu-cinante pentru mine, “fiul rãtãci-tor” s-a întors, roºu la faþã de atâtafugã de colo-colo printre copaci.Ne-am îmbarcat liniºtiþi ºi ampãrãsit pãdurea Bucovãþ, pri-menindu-ne un pic pentru festivi-

tatea de premiere ce ni se pregãtea pe la ora 16.00.Pe platoul unitãþii, era deja instalat podiumul ºinu mai aveam decât de aºteptat pânã sã înceapãceremonia. Nu mai puteam decât sã visez cu ochiideschiºi la o ceaºcã de cafea…

Dupã-aamiaza medaliilorLa festivitatea de premiere, a fost invitat sã

participe ºi domnul general de brigadã IonBÂRLOIU, locþiitorul comandantului Corpului 1Armatã Teritorial care, dupã ce a înmânat câºtigã-torilor concursului medaliile ºi cupele, a þinut sãne adreseze tuturor câteva cuvinte:

“În armatã, sportul este o tradiþie, iar acesteprobleme practic – aplicative sunt foarte intere-sante ºi ne ajutã pe toþi, în primul rând sã nemenþinem sãnãtatea ºi, în al doilea rând, sã ne per-fecþionãm pe linia instruirii militare. Regretãm cãnu am participat cu lotul corpului la Spartachiadade iarnã unde, fãrã sã fim lipsiþi de modestie, credcã aveam ºanse reale sã câºtigãm locul I ºi în acestan. Dar, ne pãstrãm speranþa pentru anul care vine.

Trebuie sã înþelegeþi un lucru: nu au câºtigatdoar cei care au fost pe podium, ci toþi cei care auconcurat. Aº fi vrut sã ajung mai devreme ºi,acolo, în pãdurea Bucovãþ, sã profit de aerul curatºi de timpul frumos. Oricum, faptul cã sunt alãturide dumneavoastrã în aceste momente, reprezintã

pentru mine un câºtig ºi un moment în care sã-mireamintesc de concursurile la care am participat cuzeci de ani în urmã. În formaþie, se aflã ºi ofiþeriicu pregãtirea fizicã militarã de la unitãþi. Îi rog în

mod special pe aceºtia sã acorde atenþia cuvenitãacestei activitãþi, pentru cã este foarte necesarã.Unii dintre voi aþi fost ºi în misiuni în afarã, înIrak, Afganistan sau Bosnia – Hertzegovina, ºi aþivãzut ce efort fizic se cere. Chiar ºi misiunile dinþarã sunt destul de solicitante.

Tuturor vã transmit mulþumirile ºi urãrilecomandantului Corpului, ale întregii comenzi pen-tru efortul depus ºi pentru modul în care aþi par-ticipat la aceastã activitate. Le adresez felicitãri ºicomandanþilor dumneavoastrã pentru cã au con-stituit în structurile lor o echipã. Nu vã dorescdecât sãnãtate ºi succese în continuare!”

Poate cã ar trebui sã-i nominalizez pe medali-aþi, deºi toþi au fost la fel de importanþi pentrumine: la individual masculin, locul I – m.a.c. PaulBRABIESCU, din Brigada 2 Infanterie Moto,locul II – m.a.c. Ionuþ DURÃU, din aceeaºi struc-turã, locul III – m.a.c. Emil HANGANU, dinBrigada 34 Mecanizatã Teritorialã; la individualfeminin, locul I – m.m. Ionela BARBU, din Briga-da 1 Mecanizatã Teritorialã, locul II- s.c. LauraONCICA, din Brigada 34 Mecanizatã Teritorialã,locul III- sg. Irina PASTRAMÃ, din Brigada 282Mecanizatã; la echipe, locul I – Brigada 2 Infan-terie Moto, locul II – Brigada 34 Mecanizatã Te-ritorialã, locul III – Brigada 282 Mecanizatã.

Când totul s-aterminat cu bine ºidupã ce am bãut ocafea ºi am ronþãitniºte biscuiþi, m-amîndreptat cu repezi-

ciune spre gara din Craiova unde se afla deja trasla una dintre linii trenul de Bucureºti. Mi-am ridi-cat ochelarii de soare pentru a mã asigura de acestlucru încã o datã, deºi doamna de la Informaþiimi-l arãtase clar cu arãtãtorul. Nu de alta, darn-aº fi vrut sã mã rãtãcesc printre vagoane caremai ºi seamãnã între ele. ªi unde mai puneþi cãnici busolã nu aveam!

Î N R E S T … M U ª C H I ª I L I C H E N I !

Pagini realizate deCristina FRATU

Sfântul Gheorghe a trãit la sfârºitul secolului al III-lea ºi a murit la începutulsecolului al IV-lea în prigoana declanºatã de împãratul Diocletian. S-a nãscut înCapadocia, în Asia Mica, din pãrinþi creºtini. La maturitate a îmbrãþiºat cariera mili-tarã, fiind vestit pentru vitejia ºi iscusinþa sa, ajungând chiar ºi conducãtor de oaste îngarda imperialã. În urma edictului de persecuþie a creºtinilor emis de Diocletian în anul

303, Sfântul Gheorghe a rãmas uimit de cruzimea chinurilorla care erau supuºi creºtinii ºi s-a prezentat personal înain-tea împãratului, mãrturisind cã este ºi el creºtin. A fost închisºi supus la nenumãrate chinuri, în care a arãtat o mare cre-dinþã ºi o bãrbãþie nemãsuratã, încât mulþi dintre cei ce asis-tau la chinuri s-au convertit la creºtinism. Dupã tradiþie,printre aceºtia s-a numãrat ºi soþia împãratului Diocletian,Alexandra. Rãmânâd statornic în dreapta credinþã, SfântulGheorghe a fost condamnat la moarte prin decapitare, la 23aprilie 303. Atât în Biserica Ortodoxã cât ºi cea Romano-catolicã, Sfântul Gheorghe se bucurã de un cult deosebit, casimbol al bãrbãþiei ºi jertfei pentru Hristos. De asemenea,Sfântul Mare Mucenic Gheorghe a fost pus patron al oºti-rilor, fiind numit “purtãtorul de biruinþã”

M i e r -curi, 31martie a.c.în holul deonoare alMuzeuluiM i l i t a rNaþional, înp r e z e n þ au n e i

numeroase asistenþe, a avutloc lansarea lucrãrii “Arma-ta Românã în misiuniinternaþionale”, semnatãde un prestigios colectivde autori, CornelSCAFES, Horia ªERBÃ-NESCU, muzeografi încadrul Muzeului MilitarNaþional ºi de locotenent-colonel inginer CãlinHentea din DirecþiaOperaþii a Statului MajorGeneral. Pe lângãprezentarea misiunilororganizate de O.N.U.,O.S.C.E. ºi N.A.T.O. în

teatrele de operaþii dinAfrica, Europa ºi OrientulMijlociu, lucrarea se consti-tuie într-o sintezã bogat ilus-tratã a evoluþiei, organizãrii,echipamentului, armamentu-lui ºi mijloacelor tehnice uti-lizate de unitãþile militareromâneºti angajate în ope-raþiuni internaþionale înperioada 1991-2003 ºi carecontinuã ºi astãzi.

Prin aceastã carte,pregãtitã ºi tipãritã prin grijaMuzeului Militar Naþional încadrul colecþiei“DOROBANÞUL”, autoriiau dorit sã pãstreze în memo-ria societãþii româneºtiimportantul eveniment aladerãrii României laN.A.T.O. ca ºi eforturiledeosebite ale ArmateiRomâniei pentru realizareaacestui deziderat naþional.

În alocuþiunea sa, gene-ralul de brigadã (în rezervã)Grigore BUCIU, a fãcut pre-cizarea, cã, aceastã lucrareeste rezultatul îmbinãrii ri-gorii istorice cu entuziasmulmartorului ocular ºi sedoreºte a fi un câºtig pentrugeneraþiile viitoare care,atunci când vor dori, vor gãsiprintre mãrturii, ºi acestreper important.

CãpitanGabriel PÃTRAªCU

Pagina 10Nr.7 (147) din 16 aprilie 2004 Curierul ARMATEI

23 aprilie 2003ªAPTESPREZECE SECOLE DE LA MOARTEA

MARTIRICÃ A SFÂNTULUI GHEORGHE

ARMATA ROMÂNÃ ÎN MISIUNI INTERNAÞIONALE

UNIVERS SPIRITUAL

CCAARRNNEETTCCUULLTTUURRAALL

Cartea din vitrinãCÃDEREA ÎN TIMP

Cercul Militar NaþionalÎN SUNETUL MUZICII

“Dupã ce a stricatadevãrata eternitate,spune Emil CIORAN,omul a cãzut în timp,unde a izbutit, dacã nusã prospere, cel puþinsã trãiascã: sigur e cãs-a obiºnuit cu noua luicondiþie. Procesul aces-tei cãderi ºi al acesteideprinderi se numeºteIstorie. Dar iatã cã-lameninþã o altã cãdere,

a cãrei amploare e încã greu de apreciat. De dataasta el nu va mai cãdea din eternitate, ci din timp;ºi a cãdea din timp înseamnã a cãdea din Istorie.Iminentã sau nu, aceastã cãdere e posibilã, bachiar inevitabilã. Când îi va fi datã, omul nu vamai fi un animal istoric. ªi atunci, dupã ce-ºi vafi pierdut pânã ºi amintirea adevãratei eternitãþi,a primei sale fericiri, îºi va întoarce privirile spreuniversul temporal, spre acest al doilea paradisdin care va fi fost izgonit.” (D.A.)

Începând cu 17 aprilie, Cercul MilitarNaþional este gazda muzei Euterpe. La presti-gioasa instituþie bucureºteanã se desfãºoarã Fes-tivalul Shumsky pentru promovarea tinerelortalente în muzica clasicã.

În deschiderea festivalului, la gala tinerilormuzicieni, studenþii de la Conservator ºi liceulde muzicã din capitalã interpreteazã piese dinLudwig van Beethoven, Frederic Chopin,George Enescu, Ciprian Porumbescu, BenjaminBritten ºi Gheorghe Zamfir. Luni, 19 aprilie, însala Bizantinã a Cercului Militar Naþional, tine-rii muzicieni din cvartetul american “String”susþin un concert de muzicã clasicã, compozi-torii aleºi fiind Giuseppe Verdi, Maurice Ravelºi V. A. Mozart. Alãturi de tinerii interpreþi seaflã ºi fondatorul ºi directorul artistic al fun-daþiei, Eric Schumski, în posturã de interpret,instrumentul sãu fiind viola. Sala de Marmurã îºiaºteaptã melomanii în ziua de miercuri, 21aprilie, unde orchestra de camerã “Elite” inter-preteazã, sub bagheta dirijorului Iosif Ion Prun-ner, piese din Valter Skolnik, Alan Shulman,Edward Elgar ºi Samuel Barber. Festivalul seîncheie miercuri, 22 aprilie, în auditoriumulMuzeului Naþional de Artã al României, cu unconcert de muzicã simfonicã al orchestrei Shum-sky, dirijorul Eric Shumsky propunând o searãBeethoven.

Fundaþia Shumsky are obiectivul de a pãs-tra moºtenirea marilor compozitori ºi de a pro-mova creaþiile muzicale de excepþie ale acelormuzicieni care au contribuit la dezvoltarea cul-turii. De asemenea, sprijinã afirmarea tinerelortalente prin organizarea de concerte în public ºiprin pregãtirea acestora în vederea desãvârºiriilor artistice. Aceastã fundaþie americanã este oorganizaþie nonprofit ºi a fost înfiinþatã de EricShumsky în memoria celebrului violonist, OscarShumsky. (D.A.)

PULS DE ÎNVIEREBrodeazã albul nostalgii fugareFir de argint pe zumzet de liveziVin din adânc cântãri înãlþãtoarePe valuri, caravele cu aezi

Ce foºnet alb prin viºin, ce delir!Nevrozele au puls de ÎnviereÎn zbor de verde-crud a mângâiereMã trec lumini, arome de ghimbir

Învie-n sfinte sãlcii PrimãvaraArome de magnolii peste burg

ªi mã inundã flori de somn prelungCu-nmugurit arcuº zice vioara

Rostim în cor: “Christos a înviat”!Vis ºi mirare în trãiri pereneSosesc strãbuni de prin zãpezi eterneLa ceasul de Luminã-ncoronat

Renaºte-n muguri suflet de copilPoem de rugãciuni tulburãtoarePuls de-Înviere, dangãt de aprilieBrodeazã geometrii de alb în floareLa creºtineasca, sfântã sãrbãtoare!

Liviu ZAMFIRESCU

La27 aprilie 1952, se stingea din viaþã,la Sighet, în cel mai deplin secret,generalul Grigore Georgescu, ajuns

prin mari eforturi la cele mai înalte funcþii militare ºicivile. Sfârºitul sãu nefericit a fost hotãrât de faptul cã,în anul 1941, a fost, pentru o scurtã perioadã, ministrual lucrãrilor publice ºi comunicaþiilor. Regimul comu-nist decisese lichidarea în închisoarea de la Sighet atuturor miniºtrilor care fãcuserã parte din guvernele“burgheze”.

Nãscut la 20 iunie 1886, la Craiova, GrigoreGeorgescu a absolvit liceul Carol I din Craiova, în anul1905, devenind, ulterior, elev al ºcolii de artilerie, geniuºi marinã din Bucureºti în anul 1907, ªcoala de Apli-caþie pentru Artilerie ºi Geniu în anul 1910,ªcoala superioarã de rãzboi în anul 1920 ºicursul de perfecþionare de locotenenþi-coloneiîn România ºi Franþa, în anul 1924. Cariera mi-litarã a început-o cu gradul de sublocotenent degeniu în iulie 1907, apoi în 1910 este avansat lagradul de locotenent. Decorat în 1913, dupã celde-al doilea rãzboi balcanic, fiind considerat unofiþer de elitã, a fost avansat la gradul de cãpi-tan, în 1915 ºi încadrat în Marele Stat Major,secþia a III-a. În timpul primului rãzboi mondi-al a participat la luptele din Moldova. În cali-tate de ofiþer de stat major, a fost avansat maiorºi decorat cu Coroana României. Dupã unireaBucovinei cu România, a fost numit aghiotant allui Iancu Flondor, guvernatorul Bucovinei.Transferat apoi la Bucureºti, ºi-a început din1919 cariera didacticã la ªcoala de Aplicaþie deGeniu al cãrui comandant va deveni în anul1934. În 1922 va fi avansat la gradul de locote-nent-colonel ºi numit ºef de stat major la Inspec-toratul Tehnic de Geniu, iar în 1925 a fostavansat colonel ºi general de brigadã în 1935.În anul 1936, în noua calitate de comandant alBrigãzii de transmisiuni a fost trimis la Londrapentru achiziþionarea ºi înzestrarea armatei cuaparaturã radio pe unde scurte, cea mai modernãla acea vreme. În urma absolvirii examenului,la gradul de general de divizie va fi numit înanul 1938 la comanda Diviziei 19 Infanterie pecare a condus-o cu multã destoinicie, compe-

tenþã ºi discernãmânt dupã cum reiese din aprecierile deserviciu. Aceastã înºiruire de date a marcat, de fapt, ocarierã exemplarã de ofiþer, Grigore Georgescu fiindprintre cei mai buni. Evenimentele din anul 1940 ºicele de la începutul anului 1941 îi vor oferi prilejul deaceastã datã sã acceadã la una dintre cele mai înaltefuncþii civile, aceea de ministru al lucrãrilor publice ºicomunicaþiilor în guvernul format imediat dupã eveni-mentele din ianuarie 1941.

A fost ministru numai cinci luni ºi jumãtate, pen-tru cã, intrat în dezacord cu conducãtorul statului, la11 iulie 1941, este demis din guvern ºi trimis pe front,în calitate de general comandant al armei geniu. În modpoate paradoxal, schimbarea l-a bucurat pe acest omcare n-a alergat niciodatã dupã onoruri.

Pe front, generalul Grigore Georgescu s-a alãturatacelor militari care recomandau încheierea campaniei,odatã cu eliberarea Basarabiei. Aceastã atitudine nu arãmas fãrã urmãri.

În toamna anului 1941 este trecut în rezervã,împreunã cu alþi generali. Aceasta a fost cariera militarãa generalului Grigore Georgescu. Dar omul? Câtevaîntâmplãri semnificative ne pot lumina asupra profilu-lui sãu moral. În anul 1926, în urma decorãrii sale cuCoroana României, ca luptãtor în rãzboiul de reîntregirea fost împroprietãrit cu un teren pe care l-a donat sta-tului, în vederea ridicãrii unui monument închinateroilor armei geniului. Acesta s-a ridicat din iniþiativaºi sub directa lui supraveghere. Este vorba despre bine-cunoscutul “Leu de la Cotroceni”. Era un om profundreligios. În anul 1940, în calitate de comandant alDiviziei 11 Infanterie a iniþiat ctitorirea de cãtre ofiþeriiºi ostaºii diviziei, în satul bãnãþean Troiaºi, a unei bi-serici, având hramul “Sfinþii Trei Ierarhi”. Mai târziu,

în anul 1941, în calitate de ministru a realizat siste-matizarea cursurilor inundabile ale râurilor Jijia ºiBahlui.

O altã întâmplare este revelatoare în ceea cepriveºte cultul patriei în care-ºi crescuse copiii. Fiulsãu, Eugeniu, sublocotenent de geniu ºi ºef al promoþieide geniu “Dezrobirea”, a fãcut jertfa supremã pentruþarã pe frontul de rãsãrit. ªi totuºi, acest om, generalulGrigore Georgescu, dupã o viaþã închinatã carierei mi-litare, adicã þãrii, a fost arestat pe 18 mai 1946, la vârs-ta de 60 de ani, pentru vina de a fi fãcut parte pentru maipuþin de 6 luni, dintr-un guvern considerat criminal, decãtre ocupantul sovietic. A urmat calvarul mai multordetenþii ºi procese. Grav bolnav de Parkinson ºi într-ostare de distrofie atât de avansatã, era evident cã n-ar firezistat regimului închisorilor comuniste. Ceea ce s-aºi întâmplat, când la 27 aprilie 1952, a trecut în nefiinþã.Cu toate eforturile întreprinse de cãtre familie de a aflade soarta sa, abia în anul 1954, familia a fost anunþatãde decesul generalului. Ce-ar mai fi de adãugat? Doar“amãnuntul” cã, nici dupã 1989, nu se face acea fãrâmãde dreptate la care are dreptul acest om, mãcar dupãmoarte. Nu a umblat dupã foloase materiale, nu a avutproprietãþi. A fost un ostaº onest ºi un tehnician deexcepþie. A fost un om deosebit, un bun creºtin ºi unmare patriot. ªi totuºi, pânã la acest moment, instanþeleabilitate n-au rãspuns memoriului înaintat în 1992, princare fiica lui cerea reabilitarea juridicã post-mortem ageneralului Grigore Georgescu ºi anularea condamnãriilui. Rãmâne doar aceastã consemnare a vieþii ºi faptelorlui, ca o minimã reparaþie pentru o viaþã frântã atât denedrept.

Profesor Liana MIHAILColonel (r)Constantin CHIPER

Situaþia geopoliticã a Þãrii Moldovei în deceniul al ºase-lea al secolului al XV-lea se confrunta cu urmãtoarele situ-aþii externe ºi interne. În nord, Regatul Poloniei, care ocu-pase Cetatea Hotinului, fortificaþie importantã în sistemuldefensiv al þãrii ºi acordase azil politic lui Petru Aron adver-sar al lui ªtefan cel Mare. La est, pericolul permanent alunei invazii tãtare. În sud, Cetatea Chiliei, fortificaþie carecontrola traficul naval ºi comercial la Dunãrea de jos ocu-patã de cãtre o garnizoanã ungarã din anul 1448. La vest,Regatul Ungariei care nutrea tendinþe expansioniste la est deCarpaþi. Mai exista ºi pericolul unei invazii a ImperiuluiOtoman condus de cãtre Mahomed al II-lea, ºi o situaþieinternã grea, exprimatã prin faptul cã o parte din mareaboierime rãmãsese fidelã lui Petru Aron ceea ce periclitasiguranþa domniei lui ªtefan.

Pentru eliminarea acestor situaþii, tânãrul domn va trecela acþiune, astfel: în anul 1459, la 4 aprilie va încheia untratat de pace cu Polonia prin care domnitorul obþinea izgo-nirea lui Petru Aron din Regatul Poloniei ºi retrocedareaCetãþii Hotinului, acordând în schimb sprijin militar Polonieiîmpotriva Cavalerilor Ordinului Teutonic. Va acorda privi-legii boierilor pribegi care se vor reîntoarce în þarã izolân-du-l politic pe adversarul sãu, Petru Aron.

Sprijinit de Polonia, în vara anului 1462, ªtefan vadeschide ostilitãþile în vederea recuperãrii Cetãþii Chilia. La22 iunie 1462, domnitorul va începe asediul asupra cetãþiidinspre uscat care suporta în acelaºi timp un asediu dinsprefluviu, executat de cãtre flota otomanã ce participa la cam-

panie împotriva lui Vlad Þepeº, domnul Þãrii Româneºti.Bine instruitã ºi dotatã, garnizoana ungarã din cetate va dao ripostã fermã asediatorilor, ªtefan însuºi fiind rãnit la unpicior de cãtre artileria din cetate, fapt ce îl va determina pevoievod sã ordone retragerea. Eºecul din anul 1462 nu vamodifica direcþia politicii externe a lui ªtefan, care a rãmasaceeaºi în continuare, pânã la redobândirea Chiliei în 1465,pregãtitã printr-oînþelegere cu locuitoriidin interiorul cetãþii. La23 ianuarie 1465, voievo-dul a intrat în Chilia fãrãa întâmpina rezistenþã, iarîn 24 ianuarie 1465 aînceput asediul fortãreþei,care i s-a predat în 26 ia-nuarie 1465. ªtefan îºi vainstala propriul sãu pâr-cãlab la Chilia. Cetateaera reintegratã astfel în sistemul economic ºi militar al ÞãriiMoldovei. Revenirea Chiliei la Moldova s-a aflat la origineaprincipalelor conflicte externe ale þãrii în urmãtoarele douãdecenii.

Curierul ARMATEI Pagina 11Nr.7 (147) din 16 aprilie 2004LECÞIA DE ISTORIE

Memoria istorieiSSOOAARRTTAA TTRRIISSTTÃÃ AA GGEENNEERRAALLUULLUUII GGRRIIGGOORREE GGEEOORRGGEESSCCUU

Stejarul din BorzeºtiR E Î N T R E G I R E A Þ Ã R I I

Paginã realizatã decãpitan Gabriel PÃTRAªCU

Pagina 12Nr.7 (147) din 16 aprilie 2004 INTERACTIV Curierul ARMATEI

Fire capabilities chart – Extras cuposibilitãþile de executare a focului – Do-cument, de regulã pe foaie de calc, reprezen-tând zonele care pot fi acoperite de foculîntregului armament al unei unitãþi.

Fire control – Controlul executãriifocului – Controlul tuturor acþiunilor refe-ritoare la executarea focului asupra uneiþinte.

Fire control radar – Radar de controlal focului – Radar utilizat pentru a obþineinformaþii asupra þintelor necesare unui sis-tem de control al focului armamentului.

Fire control system – Sistem decomandã a tirului – 1. Sistem de control alexecutãrii focului 2. – Ansamblu de echipa-ment de comandã a armelor sau instru-mentelor, necesare conducerii acestor arme.Grup de echipamente ºi/sau instrumente decontrol al focului interdependente, destinatpentru controlul unui tip de armã sau grupde arme.

Fire coordination area – Zonã de coor-donare a focului – Zonã cu restricþii speci-

fice, în care executarea focului dincolo delimitele impuse se va realiza numai dupãobþinerea aprobãrii de la autoritatea ce aimpus restricþiile.

Fire for effect – Foc eficace – 1. Focexecutat dupã ce punctul principal de impactsau explozie a fost încadrat în distanþadoritã, pânã la þintã sau punctul de reglaj. 2.Termen utilizat în cererea de foc pentru aindica faptul cã reglajul este satisfãcãtor ºieste necesar foc eficace.

Fire mission – Misiune de foc – 1.Repartiþie specificã de executare a foculuiatribuitã unei unitãþi ca parte dintr-un plandefinit. 2. Ordin utilizat pentru a înºtiinþasistemul de armamente sau bateria ºi a indi-ca faptul cã mesajul urmãtor este o cererede foc.

Fire plan – Plan de executare a focu-lui – Plan tactic pentru utilizarea armamen-tului unei unitãþi sau formaþiuni, astfel încâtfocul acesteia sã fie coordonat.

Fire power – Putere de foc – Cantitateade muniþii care poate fi trasã de unitate

DICÞIONAR N.A.T.O.

Art. I. – Legea nr. 84/1995 privind Statutulcadrelor militare, publicatã în Monitorul Oficialal României, Partea I, nr. 155 din 20 iulie 1995cu modificãrile ºi completãrile ulterioare, semodificã ºi se completeazã dupã cum urmeazã:

1 . Dupã articol 20 se introduce articolul211, cu urmãtorul cuprins:

“Art. 201. – Cadrele militare în activitate dinMinisterul Apãrãrii Naþionale, numite în primafuncþie sau mutate în interesul serviciului într-oaltã garnizoanã decât cea în care îºi au domiciliulºi care nu deþin locuinþã proprietate personalã înacea garnizoanã, nici ei ºi nici soþiile sau soþiiacestora, în situaþia în care nu li se poate asigu-ra spaþiu de locuit corespunzãtor, au dreptul la ocompensaþie lunarã pentru chirie de pânã la 50%din solda lunarã.

Cadrele militare în activitate din MinisterulApãrãrii Naþionale, numite în prima funcþie saumutate în interesul serviciului într-o garnizoanãîn care îºi au domiciliul, dar care nu deþinlocuinþã proprietate personalã, nici ei ºi nici soþi-ile sau soþii acestora, în situaþia în care nu li sepoate asigura spaþiu de locuit corespunzãtor, potbeneficia, în cazuri justificate, pe baza rezul-tatelor anchetei sociale efectuate de o comisieconstituitã prin ordin al ministrului apãrãriinaþionale, de compensaþia lunarã pentru chirie,prevãzutã la alin. 1, la propunerea comandanþilorsau a ºefilor cadrelor militare respective.

Cuantumul concret al compensaþiei ºicondiþiile de acordare a acesteia se stabilesc prinhotãrâre a Guvernului, la propunerea ministru-lui apãrãrii naþionale.

Soþiile sau soþii cadrelor militare din Minis-terul Apãrãrii Naþionale mutate în interesul ser-viciului într-o altã garnizoanã, care au fostîncadrate în muncã ºi au întrerupt activitateadatoritã mutãrii împreunã cu soþii sau soþiile, audreptul la o indemnizaþie lunarã de 50% din soldalunarã a cadrelor militare pe care le-au urmat,pânã la o nouã angajare sau pânã la prestareaunei activitãþi autorizate aducãtoare de venituri,dar nu mai mult de 9 luni de la data mutãriicadrului militar.

De indemnizaþia lunarã prevãzutã la alin. 4beneficiazã ºi soþii sau soþiile care, la data mutãriicadrelor militare pe care le-au urmat, erauînscrise ca ºomeri la agenþiile pentru ocupareaforþei de muncã judeþene sau a municipiuluiBucureºti, dar numai dupã expirarea, potrivitlegii, a termenului de platã a indemnizaþiei deºomaj.”

2. Alineatele 1 ºi 2 ale articolului 66 seabrogã.

Art. II. – În anul 2003, aplicarea prevede-rilor pct. 1 al art. I din prezenta lege se face cuîncadrarea în cheltuielile aprobate MinisteruluiApãrãrii Naþionale cu aceastã destinaþie.

CC UU RR II EE RRLL EE GG II SS LL AA TT II VV

Principiul netranslativitãþii desuveranitate

Principiul fundamental consacrat în instru-mentele pertinente de drept internaþional uma-nitar, este acela cã “ocupaþia militarã nu antre-neazã nici un fel de transfer de suveranitateteritorialã asupra puterii ocupante”. Suveranulteritorial continuã sã-ºi conserve drepturilesuverane, cu diferenþa cã exercitarea în fapt aunor competenþe de ordin administrativ ºi juris-dicþional trece, în limitele dispoziþiilor dreptu-lui internaþional umanitar, în atribuþiile ocu-pantului. Aceastã exercitare de competenþã elimitatã la trei obiective:

1) în vederea menþinerii ordinii publice înteritoriul ocupat

2) pentru protecþia populaþiei civile;3) pentru asigurarea securitãþii adminis-

traþiei ºi armatei de ocupaþie.Dincolo de aceste competenþe exercitate

de ocupant, statul al cãrui teritoriu a fost ocu-pat , îºi conservã prerogativele izvorâte dinsuveranitatea sa. Aceastã idee rãspunde nunumai unui raþionament logic, ci ºi unuicomandament juridic. Din moment ce ocupaþiaare conform normelor dreptului internaþionalnumai caracter temporar, ea nu poate aveadrept efect suprimarea suveranitãþii naþionale,ci numai crearea, pentru ocupant, a unei calitãþide administrator. Aceastã situaþie decurge dinprincipiul continuitãþii vieþii sociale ºi a ordiniipublice.

Ocupantul nu exercitã puterea în numeleguvernului legal, ci în numele sãu. Rezultã cãneavând drept de suveranitate asupra terito-

riului ocupat, ocupantul nu are implicit, drep-tul sã-l anexeze, sã-l proclame independent sauautonom ori sã creeze organe statale pe caresã le investeascã cu prerogative suverane.

Practica conflictelor armate consemneazãfrecvente încãlcãri ale acestor reguli. În tim-pul celor douã rãzboaie mondiale, Germaniaºi-a fãcut o regulã de conduitã din încãlcareaprincipiului netransmisibilitãþii suveranitãþii ºiexemplul nu este singular.

Substituirea competenþelorEfectul principal al ocupaþiei militare îl

constituie substituirea provizorie ºi limitatã acompetenþelor privitoare la administraþia teri-toriului. Substituirea de competenþe este moti-vatã pe de-o parte de necesitatea continuitãþiivieþii sociale ºi a ordinii publice, iar pe de altãparte de necesitãþile militare ale ocupantului.Ea a fost recunoscutã prin hotãrârea Curþii Per-manente de Arbitraj din 9 iunie 1931, în cazulChevreau.

Jurisprudenþa internã, precum ºi cea inter-naþionalã, a reafirmat în mod constant carac-terul netranslativ de suveranitate al ocupaþieimilitare. În schimb, multe controverse auapãrut atât în practicã cât ºi în doctrinã, în cepriveºte exercitarea de cãtre ocupant a compe-tenþelor puterii de ocupaþie: legislative, admi-nistrative ºi jurisdicþionale.

Locotenent-colonel conf. univ.dr. Constantin IORDACHE

(Preluare din suplimentul publicaþiei

“Actualitãþi juridice” nr .9, ianuarie-martie 2004)

OCUPAÞIA MILITARÃ (3)Consultaþii juridice

LEGEA 516 DIN 2003PENTRU MODIFICAREA

ªI COMPLETAREALEGII 80/ 1995

DIN LUMEA MILITARÃCurierul ARMATEI Pagina 13Nr.7 (147) din 16 aprilie 2004

FORME DE MANIFESTARE A ASIMETRIEI ÎN TERORISMO provocare asimetricã a secolului XXI-lea

Experienþa vieþii internaþionale contempo-rane aratã cã întrebuinþarea forþelor armate nueste cel mai eficient mijloc de a eradica tero-rismul. Dar, o mai bunã înþelegere între stateeste, probabil, cea mai eficientã soluþie pentrucombaterea terorismului ºi crimei organizate.Reprezentând nu numai o problemã politicã,dar ºi una moralã, terorismul ºi crima organi-zatã pot fi combãtute mult mai eficient prineradicarea cauzelor lor, mai degrabã decât aconsecinþelor.

Asimetria în acþiunile teroriste

Evenimentele din ultimii trei ani, compa-rativ cu fenomenul terorist clasic, au adus mo-dificãri substanþiale în modul de organizare ºidesfãºurare a unui atentat terorist. Astfel, dinpunctul de vedere al modului de organizare seremarcã o planificare îndelungatã ( între 2 ºi18 luni), adunarea ºi centralizarea unui numãrextrem de mare de informaþii, coordonarea per-fectã, conlucrarea mai multor persoane decâtatentatorii propriu-ziºi. Instruirea prealabilãtemeinicã, minuþioasã ºi de duratã; conlucrareamai multor organizaþii teroriste sunt alte ele-mente care marcheazã, de fapt, începutul uneiperioade de cooperare ºi coordonare inter-naþionalã a terorismului. Din punctul de vedereal modului de desfãºurare se presupune unrisc sporit de nereuºitã datorat punctelor obli-gatorii din desfãºurarea acþiunilor. La acestease adaugã: caracterul multiplu ºi concomitent,o arie de cuprindere mai mare, care a vizat, nuatât populaþia, cât mai ales simbolurile (ame-ricane) ºi dorinþa de a lovi un sistem. Ele-mentele care completeazã tabloul sunt: sacrifi-carea certã a victimelor, existenþa unui intervalde timp între atacuri (în vederea mediatizãrii“în direct”), instaurarea unei terori cât maimari, aplicarea unor tehnici de manipulare psi-hologicã ºi de destabilizare ciberneticã.

Noile forme de manifestare a fenomenuluiterorist actual aratã cã: organizaþiile teroristeau un caracter suprastatal (unele rãspânditeîn zeci de þãri); noul tip de rãzboi implicã altestrategii ºi tactici de ripostã ºi de înfrângere aagresorului terorist, iar o parte dintre armelela care se recurge pentru anihilare, cel puþinîn prima fazã, sunt, la rândul lor, asimetrice(sistemul bancar internaþional pentru blocareafondurilor financiare de sprijin; armele ºi sis-temele de supraveghere ºi nimicire “high-tech”); forþele speciale de contracarare nu maipun accentul, ca pânã acum, pe desfãºurãri pre-vizibile terestre, navale sau aeriene, ci pe acþi-uni la fel de imprevizibile ca ºi cele alegrupurilor terorist-aagresoare; mediatizareaacþiunilor va suferi în ceea ce priveºte“prospeþimea” datelor transmise publiculuilarg, þinând seamã de necesitatea asigurãriiunei protecþii deosebite a forþelor proprii;

desfãºurarea de forþe vaavea un caracter limitatstrict punctual, urmãrindu-se paralizarea ºi chiar nimi-cirea elementelor de con-ducere a bazelor logisticede instrucþie ºi de pregãtirea forþelor teroriste, adepozitelor, efortul princi-pal aparþinând structurilorºi mijloacelor de informaþii;organizaþiile teroriste dis-pun de o bazã logisticã ºide sprijin solidã ºi sofisti-catã, modul de constituire a

acestora fiind original: pregãtirea amãnunþitãa acþiunilor; perfecþionarea continuã amijloacelor tehnice de rãspândire a terorii; înorice moment pot fi lovite obiective care nu seaflã în atenþia forþelor de securitate; folosireacelor mai noi cunoºtinþe pentru rapiditateatransmiterii mesajului terorist pe scarã largã.

Asimetria ºi non-convenþionalismul acþi-unilor ºi agresiunilor teroriste se mai mani-festã ºi prin dezvoltarea, pentru prima datã aacþiunilor de spionaj, presiune economicã,dependenþã energeticã sau de materii prime,falsificarea banilor, sustragerea de tehnologiiavansate, ingerinþa politicã, propaganda prinradio ºi televiziune, manifestãrile de adeziuneºi de atragere la declanºarea rãzboiului sfânt,dezinformarea, producerea de catastrofe eco-logice, blocarea sau distrugerea reþelelor rutierede alimentare cu energie electricã, apã, gazenaturale, agent termic, afirmarea ºirecunoaºterea polului de putere islamic,direcþionarea eforturilor statelor sau ale comu-nitãþilor internaþionale pe mai multe planuri,slãbirea capacitãþii de prevenire ºi contracararea actelor teroriste.

Terorismul în contextul geopolitic viitorDescrierea noii fizionomii a terorismului

din secolul XXI, aduce în atenþie noi scenarii,de o amploare ºi intensitate nemaiîntâlnite pânãacum ºi trage un semnal de alarmã asupraurmãtoarelor aspecte: trecerea la supertero-rism, ori neoterorism, cu folosirea armelor dedistrugere în masã (terorism nuclear, chimic ºibiologic); trecerea la terorismul etnico-rreli-gios; apariþia masivã a fenomenelor din zonagri a terorismului (traficul de droguri, de arme,de persoane, spãlarea de bani, legãtura cu crimaorganizatã, sponsorizarea activitãþilor teroriste);transformarea terorismului într-oo armã strate-gicã; selecþionarea de þinte la nivel de state.

În privinþa previziunilor ºi direcþiilor deacþiune ale neoterorismului se evidenþiazãurmãtoarele: fenomenele teroriste din zona grivor duce la creºterea criminalitãþii, la anarhie ºila ridicarea ºtachetei acþiunilor teroriste, avânddrept þinte statele democratice; acþiunile tero-riste vor fi spectaculoase, anunþate din timp,mediatizate intens, cu pierderi umane ºi mate-riale mari, cu efect ºocant, intimidator ºi cuuimirea opiniei publice internaþionale; teroris-mul etnico-religios va cãpãta amploare,intenþionând sã se concentreze cãtredeclanºarea “Rãzboiului Sfânt” împotrivacreºtinilor ºi evreilor; terorismul va fi transfor-mat, într-o armã strategicã pentru intimidareaºi distrugerea inamicilor din rândul celorbogaþi; proliferarea armelor de nimicire în masãºi a terorismului cibernetic care sã permitã ridi-carea fenomenului terorist pe o nouã treaptã,

supranumitã superterorism sau neoterorism.Privind motivaþia ºi schimbãrile acesteia,

preconizate de terorismul internaþional, se evi-denþia faptul cã se va trece de la motivaþiatradiþionalã bazatã pe violenþã politicã, influ-enþarea naþionalismului, separatismului, ide-ologiei, la un alt tip de motivaþie – “RãzboiulSfânt” împotriva societãþii democratice, avânddrept scop producerea de pagube materiale ºiumane în statele þintã.

Conc luz ieÎn actuala configuraþie, lumea cuprinde o

diversitate culturalã, religioasã ºi istoricã deindivizi, grupuri ºi naþiuni sau chiar organiza-þii cu scopuri ºi obiective complexe. În cele maimulte situaþii divergente, aceastã diversitategenereazã ameninþãri simetrice cauzate deextinderea fãrã limite a terorismului mondialºi conlucrarea dintre teroriºti, contrabandiºti,seniorii drogurilor, traficanþii de armament,fanaticii religioºi, expatriaþii, nemulþumiþii detot felul cu ambiþii de mãrire etc. care formeazãla un loc un inamic deosebit de periculos.

De aceea, experienþa conflictelor militaredin ultimii zece ani a dovedit cã prin ingenio-zitate, surprindere, flexibilitate, adaptãri orga-nizaþionale, prin cunoaºterea fenomenului ºidispunând de avantajul tehnologic, poþi alegemijloacele superioare de lovire, locul ºimomentul realizãrii surprinderii adversaruluiºi nimicirii lui, precum ºi unde sã se aplicemãsuri pasive pentru neutralizarea inamicului(teroriºtilor). Ideea esenþialã este aceea de aavea posibilitãþi mai mari la toate nivelurileartei militare - tactic, operativ ºi strategic, de alovi înainte ca sã fii vãzut, iar prin operaþiileinformaþionale sã se realizeze “transparenþapentru forþele proprii”, a spaþiul de luptã ºi“opacizarea acestuia pentru inamic”.

Pentru contracararea acþiunilor asimetrice,se impune descoperirea ºi întreruperea fluxuluiameninþãrilor ºi acþiunilor de acest tip, în spe-cial din faza de pregãtire, pentru a se împiedi-ca faza de atac, interzicerea utilizãrii financia-re ºi suportului logistic, accesului la mijloacelemedia, anihilarea proliferãrii corupþiei etc.,coroborate cu gestionarea crizelor de orice fel,utilizarea tuturor instrumentelor disponibile înplan diplomatic, financiar, tehnologic, infor-maþional, militar etc.

În urma analizãrii stãrii curente a capa-citãþii de apãrare împotriva ameninþãrilor asi-metrice ale terorismului, pentru toate statele,se contureazã câteva direcþii: necesitateareevaluãrii ameninþãrilor la adresa securitãþiinaþionale ºi, mai ales, ierarhizarea pe prio-ritãþi a acestora; restructurarea ºi moder-nizarea structurilor de informaþii, inclusiv acelor militare, pentru asigurarea eficienþeiacestora în prevenirea atacurilor teroriste;îmbunãtãþirea cadrului legislativ intern ºiinternaþional, pentru asigurarea sprijinului ºia protecþiei forþelor angajate în îndeplinireamisiunilor de combatere a terorismului; nece-sitatea amplificãrii ºi întãririi cooperãrii inter-naþionale între serviciile ºi structurile forþelorangajate în combaterea terorismului.

Rãzboiul are legile lui ºi cine le ignorãpoate complica foarte mult lucrurile, deoareceîn fiecare rãzboi, trebuie sã fie un învingãtorcare impune legea ºi un învins care este nevoitsã o accepte. Acestea sunt lucruri la care trebuiesã se gândeascã toþi cei care îl declanºeazã.

Locotenent-colonel Vasile GIURA

L I O N E L R I C H I E Î N D I V O R Þ

Lionel Richiese aflã în plinproces de divorþcu soþia lui,Diane. Cuaceastã ocazie,doamna Richie adezvãluit cã, atâtea, cât ºi muzi-cianul aveau unstil de viaþã celpuþin exagerat…Diane Richie a

declarat cã avea foarte multe “nevoi perso-nale”, pe care artistul nu a ezitat sã i le sa-tisfacã. Mai precis, ea cheltuia lunar 15.000de dolari pe haine, 3000 pe tratamente cos-metice ºi alþi bani pentru manichiurã saumasaje de întreþinere. În total, dupã un calculsumar fãcut de fosta doamnã Richie, se parecã ea ºi Lionel cheltuiau cam 300.000 dedolari pe lunã! Aºa cã, nu e de mirare cãacum, bietul artist cautã disperat sã vadã câþibani mai are în conturi!

LENNY KRAVITZ –RENAªTERE SPIRITUALÃ

L e n n yKravitz declarãcã noul luialbum – “Bap-tism” – reprezin-tã o renaºterespiritualã pentruel. Artistul valansa materialulîn aceastã primãvarã, pe 18 mai. Albumulsemnat de cântãreþ conþine 13 piese ºi estecompus, aranjat ºi produs chiar de muzician.De asemenea, Lenny afirmã cã a cântat lamajoritatea instrumentelor, pentru a fi sigurcã melodiile vor fi pe placul sãu. Primulextras pe single va fi lansat în curând ºi seintituleazã “Where are we running?”

Cristina FRATU

MOZAIC Curierul ARMATEIPagina 14Nr. 7 (147) din 16 aprilie 2004

AARR

SS HH OO WW BB II ZZC I O C O L A T A

— Ce rezultã dacã încruciºezi unºoarece cu un dinozaur?

— Gãuri imense în perete!

☺— Cum îi spui unui dinozaur înalt cât

casa, cu dinþii ca ai fierãstrãului ºi cu câte12 gheare lungi la fiecare picior?

— … Domnule!

☺— Unde se aºazã tiranozaurul când

vine ºi vrea sã stea?—Unde vrea el!

☺— De ce îºi miºcã Stevie Wonder capul

stânga-dreapta în timpul concertelor?— κi cautã microfonul!

☺Un marinar se întâlneºte cu un pirat:— Vai, dar ce e ãla? întreabã marinarul.— E un picior de lemn; l-am pus dupã

o bãtãlie cu vikingii.

— Da’urechea de plastic de unde o ai?— De la o bãtãlie cu …— Da’ ochii de sticlã?— Pãi, eram pe un vapor, mã odihneam

dupã o luptã, când un pescãruº s-a gãinãþatpe ochi…

— ªi, pentru asta þi-ai pus ochiul?— Nu, dar era prima zi când aveam

cârligul la mânã…

☺Un profesor filolog se plimba pe la

munte. La un moment dat, vede un ciobancu oile la pãscut. Cum era el pe gânduri,îl întreabã pe cioban:

— Ancestralule pãstor, în posesiadumitale se aflã aceste minunate patrupedeparacopitate?

La care ciobanul rãspunde:— Indubitabil.— ªi, ia te uitã? Le duci la pãscut?— Nu. La… autofurajare!

Cristina FRATU

DDEE LLAA LLUUMMEE AADDUUNNAATTEE

ªtiaþi cã…… celebrii eroi ai animaþiei americane, motanul Tom ºi ºoricelul Jerry, s-au nãscut în

1939, pe coala de desen a cuplului William Hanna ºi Joseph Barbera?… aparatul de ras a fost inventat în 1895 de cãtre americanul King Camp Gillette?… în 1884, Eugene Poubelle, prefect al oraºului Grenoble, apoi al Parisului, a impus

locuitorilor utilizarea unui recipient comun pentru strângerea gunoaielor menajere? Aºa aapãrut pubela, lada de gunoi, care-i poartã numele.

Maior Ion PAPALEÞ

Proprietãþile afrodiziace ale ciocolatei sunt cunoscute încã de pe vremea aztecilor ºimayaºilor, care sãrbãtoreau prin adevãrate orgii recoltarea cafelei. Însã, ce secret se ascunde

în compoziþia atât de plãcutelor boabe din care se face ciocolata?Cercetãtorii au descoperit, dupã numeroase teste de laborator, cã

aceasta conþine PEA (feniletilaminã), substanþã care se gãseºte numaiîn organismul persoanelor foarte îndrãgostite.

Rgulile care nutrebuie încãlcate înceea ce priveºte ocurã de slãbire, maiales cã nu sunt niciprea greu de respec-tat sunt:

mãnâncã atuncicând îþi este foame;

opreºte-te din amânca atunci când

nu-þi mai este foame; concentreazã-te asupra gustului

alimentelor; apreciazã fiecare înghiþiturã; încearcã sã nu termini toatã mân-

carea din farfurie; þine un “jurnal” alimentar pentru

a identifica excesele; nu defini nici un aliment drept

tabu; ai grijã de corpul tãu în fiecare zi.

REGULILE REGIMULUI ALIMENTAR

1. În 1619, inventatorul Dood Dudley încerca pen-tru prima datã topirea minereului de fier cu ajutorulcãrbunilor minerali, pentru a înlocui mangalul, alecãrui calitãþi limitate erau o frânã în calea dezvoltãriimetalurgiei. Aceastã îndrãzneaþã încercare a reuºit maitârziu graþie altui inventar. Cine ºi în ce an reuºeºtetransformarea huilei în cocs prin distilare uscatã?

2. Care este cea mai nordicã dintre capitalele lumii?3. Dar cea mai sudicã?4. Cine a inventat plicul?5. La ce vârstã ºi unde a murit Alexandru Mace-

don?6. Cine a spus: “Dacã ne cercetãm bine, aproape

întotdeauna vom gãsi un pãcat pe care-l osândim laalþii”?

MOZAICCurierul ARMATEI Pagina 15Nr.7 (147) din 16 aprilie 2004

NNIIMMBB

MMIINNEERRII

SSAAUU

MMOONNEEDDÃÃIIRRAANNIIAANNÃÃ

LLOOCCUUIIEEªªTTEEÎÎNN CCIIZZMMÃÃ

CCAAMMPPIIOONNII

PPEERRIIOOAADDEE DDEETTIIMMPP

AA NNEEGGLLIIJJAA

BBEELLEEAA

PPAANNÃÃ DDEELLEEMMNN

RREEIIAATT LLAAMMIIJJLLOOCC !!

GGRRAAFFIICC

ÎÎNNªªFFÃÃCCAARREE

ÎÎNN CCEETTEE !!

RRÃÃSSUUNNEETTEE

GGRRAASS

UUDDRREEAA IIOONN

AATTÂÂRRNNAATT

ZZIIUUAA ÎÎNN CCUURRSSAACCUUMM !!

EEXXTTRREEMMEE

Cyberzone:FAR CRY

ZZGGÂÂRRCCIITT

PPÃÃRRTTIINNIIRREE

AA ÎÎNNCCAADDRRAA

BBÃêªTTIINNAAªªII

SSOOAARREEEEGGIIPPTTEEAANN

PPOOSSAACCII

DDRROOJJDDIIEE

PPEERRJJEE!!

AAGGRREESSIIVV

BBÃÃRRBBIIEERRIIÞÞII

Nu este nici o urmã deîndoialã cã anul 2004 reprezintãrevigorarea genului FPS ºi un

comeback general în forþã al PC-ului ca platformã de jocuri. Titlurica Half Life 2, Doom 3 sau STALKER þin capul de afiº, pregãtindu-se sã ne uimeascã cu o graficã excepþionalã, cu un Al super inteligentºi cu o fizicã incredibil de realistã. Cum însã pânã la apariþia acestortitluri mai este ceva de aºteptat, iar revoluþionarul Half Life 2 întârziesã aparã, iatã cã un outsider, creat de o firmã germanã a reuºit sãimpresioneze comunitatea de gameri cu aceleaºi calitãþi ca ºiconcurenþii sãi mai faimoºi: graficã, Al ºi fizicã. Dar, se ridicã el cuadevãrat la nivelul hype-ului creat în jurul sãu odatã cu apariþia primu-lui demo sau este doar o nouã victimã a dictonului “grafica este totul”?

Povestea este destul de simplã în aparenþã: Jack Carver, fost mem-bru al trupelor speciale, are o barcã cu care transportã persoane întrediversele insule din arhipelagul Micronesiei. Numai cã, atunci cândcel mai nou client al sãu (o fotografã atrãgãtoare pe nume Val) dis-pare la destinaþie, iar barca sa este distrusã de un grup de mercenari,Jack este pus în situaþia de a o gãsi pe fotografã ºi de a afla cine ºi dece l-a atacat. În aventura sa, el va fi ajutat ºi de un personaj enigma-tic numit Doyle, care îi va da indicaþii preþioase pentru a supravieþui

în acest paradis tropical transformat în Iadul pe Pãmânt de cãtre unmisterios Dr. Krieger ºi experimentele sale.

De la început, însã, trebuie sã vã anunþ cã Far Cry este de departecel mai pretenþios joc pe care l-am testat pânã acum. Fãrã un proce-sor peste 2 Ghz, IGB Ram ºi minim un Radeon 9700 Pro/Fx 5900 nuaveþi nici o ºansã sã-l jucaþi încondiþii decente, dacã activaþitoate detaliile (merge ºi cu 512,dar o sã vã omoare swaping-ul).Chiar ºi pe un P4 @ 2,53 Ghz cuIGB Ram ºi Radeon 9800 Pro totau fost unele momente în careframerate-ul a scãzut sub 30, ceeace spunea multe despre cerinþelejocului. La fel de adevãrat este,însã, ºi faptul cã în 1024x768, cutoate detaliile pe Very High (apape Ultra High), Anisotropic Fil-tering 8X ºi FSAA 2X, Far Cry îþiia pur ºi simplu respiraþia!

Cristina FRATU

MAXIME CELEBRE“Oamenii se împart în douã: unii care cautã ºi nu se gãsesc, alþii care

cautã ºi nu-s mulþumiþi.” - M.Eminescu“Sã dãrui totul, sã sacrifici totul fãrã speranþã de rãsplatã, asta înseam-

nã iubire.” - Albert Camus“Când un om þi se pare aspru, gândeºte-te totdeauna cã o cetate întãritã

nu e ºi o cetate duºmanã.” - N. Iorga“Ataºeazã-te de cei care te pot face mai bun, primeºte pe cei pe care, la

rândul tãu, îi poþi face mai buni.” - Seneca“Hotãrârea, dreptatea, exemplul ºi sinceritatea alcãtuiesc ceea ce noi

numim caracter. El este temelia demnitãþii personale.” - La Rochefoucauld

RÃSPUNSURILE testului dinnr.6(146)/2004

1. Prima carte tipãritã în Moldova a fost cazania.2. Pentru prima oarã tiparul a fost introdus în Þara

Româneascã.3. Tiparul a fost introdus în România de cãtre

cãlugãrul Macarie.4. “Colegiul latin” de la Cotnari a fost întemeiat de

Despot Vodã.5. “Colegiul latin” de la Iaºi a fost înfiinþat de cãtre

Vasile Lupu.6. L.B.Kleber

Selecþie: maior Ion PAPALEÞ

VVEERRIIFFIICCAAÞÞII-VVÃÃCCUUNNOOªªTTIINNÞÞEELLEE!!

Redacþia ºi administraþia: U.M. 02450/V Bucureºti, Fax 021/410.20.53, telefon 021/420.49.13; 021/410.01.60 int. ... e-mail: curierul_armatei@yahoo.fr

B 0064404; C7/2004

Tipografia U.M.02214Tipografi

M.m. Marian ArdeleanToma Barbu

ISSN 1582-1269

RReeddaaccttoorr-ººeeff Mr. Ion Papaleþ 0307SSeeccrreettaarr ddee rreeddaaccþþiieeMr. Dragoº Anghelache

0227

Secretariat tehnic de redacþieMarilena Olteanu (tehnoredactor) int.0112Gabriela Teodorescu (dactilograf) int.0112Daniela Dumitraºcu (corector) int.0743

OPINIILE ªI PÃRERILE exprimate în articolele publicate sub semnãtura autorilorau caracter strict personal ºi nu angajeazã în vreun fel rãspunderea EDITORULUI saua REDACÞIEI. Manuscrisele nu se înapoiazã.

COPYRIGHT: este autorizatã orice reproducere,fãrã a percepe taxe, cu condiþia indicãrii cu exactitatea numãrului ºi a datei apariþiei publicaþiei.

Redactori Cpt. Adriana MunteanuCpt. Gabriel Pãtraºcu

Cristina Fratu int.0156

Afirmã domnul locotenent-ccolonel Emilian PÎSU, comandantul Batalionului 284 Tancuri

- Ce activitãþi desfãºoarã în PoligonulMãlina unitatea pe care o comandaþi?

- Am sã vã ofer un rãspuns mai lung.

Batalionul 284 Tancuri se aflã într-o

perioadã de evoluþie specialã comparativ cu

alte unitãþi de tancuri, întrucât este cap de

dotare în arma tancuri, cu tancul “T.R.85.

M1. BIZON”. Acest tip de tanc se aflã în

dotarea unitãþii de circa ºase luni. Am par-

curs pânã în prezent trei etape. Prima etapã

a constat în cunoaºterea tehnicii, pe parcur-

sul a douã luni, imediat dupã sosirea tan-

curilor în unitate. Etapa a doua a cuprins

pregãtirea comandanþilor de companii, plu-

toane ºi echipaje, a ochitorilor ºi încãrcãto-

rilor ºi a personalului cu atribuþiuni pe linie

de mentenanþã, chiar la uzina producãtoare.

În acest moment ne aflãm la sfârºitul etapei

a treia, având ca obiective tragerile de

instrucþie într-o manierã modificatã com-

parativ cu vechiul regulament ºi activitãþi de

evaluare pe douã niveluri:

- evaluarea echipajelor în ducerea acþiu-

nilor de luptã în apãrare ºi ofensivã pe timp

de zi ºi noapte;

- evaluarea tehnicii, întrucât s-a tras

numai în regim automat cu sistemulde coduri a focului care reprezintã ele-mentul esenþial în modernizarea aces-tui tip de tanc. În zilele urmãtoare vomcontinua cu evaluarea la nivelul plu-toanelor.

- Batalionul a experimentat unnou proiect de regulament al trage-rilor cu armamentul de pe tanc ºicare are la bazã un colectiv deautori tineri. Ne puteþi vorbi despreei?

- Autorii noului proiect se regãsescîn toate compartimentele din StatulMajor al unitãþii ºi aº dori sã îi nomi-

nalizez pe unii dintre ei: cãpitanii Rusu,Vlase, Popa, Târhoacã, Filimon ºi locote-nenþii Dobre ºi Stângã ºi, nu în ultimul rând,pe cei care au pus în practicã ideile cuprinseîn acest proiect, adicã subofiþerii ºi militariiangajaþi pe bazã de contract, idei din cares-au desprins concluziile necesare.

Proiectul noului regulament a fost înain-tat pe cale ierarhicã pânã la Statul Major alForþelor Terestre ºi va fi, probabil, parteacomponentã a unui nou regulament al trage-rilor cu armamentul de pe tanc. Noul regu-lament va fi o sumã dintre regulamentul Tc-5 ºi proiectul nostru de regulament ºi doreºtesã rãspundã tuturor cerinþelor. Colegii meimai tineri au generat un proiect de regula-ment care poate rãspunde ºi altor tipuri detancuri din alte generaþii sau cu o clasã maisus. Dupã acest tip de regulament poate sãtragã ºi tancul Leclerc ºi tancul Leopard.

- Alãturi de militarii din compunereabatalionului, aici, în poligon, sunt prezenþiºi elevi cursanþi ai ªcolii de Aplicaþii pen-tru arma tancuri. Cum i-aþi primit ºi cesarcini le-aþi dat?

- Le-am fãcut o primire extrem de

ostãºeascã, poate pe un ton ceva mai dur.Duritatea pleacã de undeva din faptul cã mi-litarul este o fiinþã durã. Nu avem timp sãfim dãdace, nu avem timp pentru aºa ceva.Sistemul este într-o evoluþie mult mai rapidãdecât putem noi sã percepem. Lucrurile ade-vãrate se fac cu muncã ºi cu fermitate. Demulte ori, fermitatea poate fi asociatã cuduritatea. Totodatã, le-am precizat cã au oposibilitate unicã, pânã în acest moment, dea face stagiul de practicã pe cel mai moderntanc din armata României în condiþii foartebune. Au fost repartizaþi la companiile dincompunerea batalionului. Prin ofiþerii dincompartimentul S-3 monitorizãm în perma-nenþã activitãþile desfãºurate de cãtrecursanþi.

- Cu ce probleme se confruntã uncomandant de batalion de tancuri?

- Sunt probleme cu care ne confruntãmzi de zi ºi care fac parte din normalitate. Le-am mai explicat colegilor mei cã în momen-tul în care comandantul nu are probleme,unitatea respectivã, ori e pe cale de a fi des-fiinþatã, ori nu este o unitate militarã. Lipsaproblemelor stagneazã evoluþia. Principaleleprobleme ale unitãþii sunt cele ce þin dedomeniul social ºi care sunt arhicunoscute.

- Deviza batalionului este “Îndrãzneþiiînving”, cum o puteþi exemplifica?

- Deviza cã “Îndrãzneþii înving” ne ca-racterizeazã. Noi cei din Batalionul 284 Tan-curi ne-am format într-un timp foarte scurt.Am fost îndrãzneþi în atitudine faþã de sistemºi faþã de noi. Am fost îndrãzneþi în obiec-tivele pe care ni le-am propus.

Pentru luptãtor, mentalitatea de învingã-tor, trebuie sã îl caracterizeze. ªi numai dacãeºti îndrãzneþ, poþi sã fii ºi învingãtor.

A consemnatcãpitan Gabriel PÃTRAªCU

LUCRURILE ADEVÃRATESE FAC CU MUNCÃ ªI FERMITATE

Curierul ARMATEIPagina 16Nr. 7 (147) din 16 aprilie 2004

AARR