““ MMãã mmiiººcc îînnttrree DDuummnneezzeeuu ººii nneeaammuull mmeeuu..”” ((PPEETTRREE ÞÞUUÞÞEEAA))

ARMATEIACTUALITATE

CCuurriieerruull

UNIVERS SPIRITUAL

Anul VI Nr. 6 (146) 30 martie 2004 16 pagini 3500 lei

PUNCTE DE VEDERE

ÎN FLANCUL STÂNG

KAKI 100%

DIN LUMEA MILITARÃ

LECÞIA DE ISTORIE

PODURI PESTE

SUFLETE

ÎNTRE COªMAR ªIDÃRUIRE

EI, CEI MULÞI ªI ADESEORI

ANONIMI

“PASIUNEA MEAE TANCUL!”

PULSUL CULTURII

ROMÂNEªTI

86 DE ANI DE LAUNIREA BASARABIEI

CU ROMÂNIA

TERORISMUL ªISUPERTERORISMUL

S EMP E R

P R I N C E P S

Memoria istoriei

Pagina 2Nr.6 (146) din 30 martie 2004 ACTUALITATE Curierul ARMATEI

SUA: Atentatele din Madrid vor conduce la inten-sificarea luptei antiteroriste. “Barbaria” atentatelordin Madrid va determina intensificarea eforturilorcomunitãþii internaþionale în lupta împotriva teroris-mului, a declarat secretarul american pentru SecuritateInternã, Tom Ridge, care întreprinde o vizitã laBangkok, relateazã AFP. Ridge a refuzat sã facã spe-culaþii referitoare la responsabilitatea reþelei al-Qaidasau a separatiºtilor basci din cadrul ETA în ceea cepriveºte atacurile coordonate, soldate cu 198 de morþi,dar a declarat cã Guvernele vor spori cooperarea, pen-tru a împiedica comiterea de noi atentate. RUSIA:Presa rusã cere Europei o atitudine mai puþin criticãfaþã de criza cecenã. Atentatele din Spania, soldate cuaproape 200 de morþi, aratã cã ºi în Europa pot ficomise atentate de mare amploare, iar þãrile europenenu trebuie sã mai fie atât de critice în legãturã cu pro-blema cecenã, relateazã presa rusã de vineri, citatã deAFP. “Înainte de 11 martie, toatã lumea credea cãbombele pot exploda oriunde altundeva, dar nu în þãrileprospere, democratice ºi în care se respectã drepturileomului din Uniunea Europeanã (UE)”, scrie cotidia-nul Izvestia. “Toatã lumea credea cã terorismul se li-miteazã la metroul din Moscova ºi la trenurile dinStavropol, la autobuzele din Ierusalim sau la moscheeledin Bagdad, la New York sau la Washington”, continuãpublicaþia rusã. “Europa nu va mai fi aceeaºi dupã 11martie. Aruncând în aer gãrile din Spania, teroriºtii auspulberat iluziile ºi sper cã au obligat la sporireamãsurilor de securitate”. AFGANISTAN: TrupeleSUA au lansat o ofensivã la frontiera dintre Pa-kistan ºi Afganistan. Armata americanã din Afganistana lansat o ofensivã intitulatã Mountain Storm, împotri-va talibanilor ºi membrilor al-Qaida de la frontiera cuPakistanul, a anunþat, sâmbãtã, purtãtorul de cuvântmilitar american Bryan Hilferty, citat de AFP. “Moun-tain Storm este o nouã operaþiune din cadrul campanieicare se desfãºoarã în zona de sud, sud-est ºi est aAfganistanului, în scopul de a distruge organizaþiileteroriste ºi infrastructurile lor”, a precizat acesta.Avioane foarte sofisticate, capabile de a detecta miºcãride vehicule sau semnale electronice, precum ºi avioanefãrã pilot survoleazã zona frontierei. De asemenea, suntpregãtite sã intervinã avioane de luptã, a precizat Pen-tagonul. IRAN: AIEA a adoptat o rezoluþie carecondamnã Iranul. Agenþia Internaþionalã pentruEnergie Atomicã (AIEA) a adoptat o rezoluþie în carecondamnã Iranul pentru cã a evitat sã dea publicitãþiianumite activitãþi nucleare, a anunþat agenþia, citatã deAFP. Textul atrage atenþia cu “o mare îngrijorare, cãdeclaraþiile fãcute în octombrie, de Iran, nu ofereau oimagine completã ºi finalã asupra programului nucleartrecut ºi prezent al acestei þãri”. Conform documentu-lui, Consiliul Guvernatorilor AIEA a decis sã amâneluarea unei hotãrâri pentru sesiunea din luna iunie, dupãprimirea unui raport din partea directorului general,Mohamed El Baradei. POLONIA: Militariipolonezi au descoperit o tabãrã de antrenamentterorist, în Irak. Militarii polonezi ºi americani audescoperit o tabãrã de antrenament terorist în apropierede Karbala, în Irak, ºi au distrus-o, a anunþat, sâmbãtã,purtãtorul de cuvânt al diviziei multinaþionale subcomandã polonezã, Robert Strzelecki, citat de agenþiaPAP. Circa opt tone de explozivi au fost gãsite într-oascunzãtoare, a adãugat el, precizând cã nu a fost ope-ratã nici o arestare, deoarece în momentul percheziþieinu se afla nimeni în tabãrã. PAKISTAN: Poliþiapakistanezã a dejucat un atentat terorist la Karachi.Autoritãþile pakistaneze au dejucat un atentat cumaºinã-capcanã care urma sã aibã loc în faþa con-sulatului Statelor Unite din Karachi (sudul Pakistanu-lui), a anunþat poliþia, citatã de AFP. Maºina, în care seafla un dispozitiv exploziv, era parcatã în faþa clãdiriiîn scopul producerii unui atentat”, a precizat Moha-mmad Irfan, ofiþer al poliþiei pakistaneze. (D.A.)

RR AA II DD UU RR IIPP EE GG LL OO BB În articolele apãrute în paginile “Curierului armatei” despre misiunile pe care geniºtii

noºtri le-au executat pe alte meleaguri, ne-a plãcut sã spunem de fiecare datã cã, cea mai marerealizare a lor nu a fost aceea pur tehnicã, de reconstrucþie a unor þãri pustiite de rãzboi, ciuna mult mai subtilã, dar cu atât mai trainicã. Pe unde au trecut ei, ca dealtfel toþi militariiromâni, au construit poduri între suflete. Au reuºit sã redea o scânteie de speranþã acolo undese pãrea cã viitorul tocmai se terminase.

De aceea, s-au simþit onoraþi ºimândri – o mândrie dealtfel justificatã– atunci când Drapelul lor de luptã, almilitarilor din Batalionul 96 Geniu, afost decorat cu “Virtutea militarã” îngrad de cavaler cu însemn pentru mili-tari. Dupã ce a decorat drapelul unitãþii,ministrul Ioan Mircea PAªCU a apre-ciat, în alocuþiunea sa, modul profe-sionist în care geniºtii ºi-au îndeplinitmisiunile peste tot unde a fost nevoiede ei, “Acolo unde România a decis sãparticipe la reconstrucþia societãþilormãcinate de conflicte.” Domnul mi-nistru a precizat, de asemenea, cã “nu sepune problema reducerii prezenþeinoastre în teatrele de operaþii înainte dea se atinge scopul final al operaþiunilorîn desfãºurare.”

Dupã încheierea ceremonialuluimilitar, domnul Paºcu a declarat preseicã militarii noºtri aflaþi în misiuni în afara graniþelor “sunt bine, nu avem probleme, avem legã-tura permanentã cu ei, desfãºoarã o activitate plinã de importanþã.” În urma vizitelor fãcuteîmpreunã cu conducerea ministerului, a vãzut care sunt condiþiile de acolo ºi “am luat anu-mite mãsuri ca sã uºurãm un pic situaþia.” Despre militarii care acþioneazã în Kosovo, dom-nul ministru a apreciat cã ºi-au fãcut datoria cu profesionalism ºi “noi credem cã se bucurãde respectul populaþiei atât sârbeºti cât ºi albaneze”.

Ultimul numãr din anul 2003 al “Revis-tei forþelor terestre” se gãseºte deja în bi-bliotecile unitãþilor militare. Aºa cum ne-aobiºnuit, publicaþia prezintã în rubrica“Forþele terestre pe mapamond” articoleinteresante, precum “Binomul apãrare naþio-nalã - apãrare colectivã”, de general-maior

conf. univ.dr. VasileAPOSTOL,“Cons i de -raþii privindf u n d a -m e n t e l ealianþelor”de locote-nent-coloneldr. AdrianS T R O E A ,precum ºi“Unele con-

sideraþii privind rãzboiul din Irak - 2003” delocotenent-colonel prof. univ. dr. EugenBOAMBÃ.

În domeniul doctrinei forþelor terestre,publicaþia prezintã partea a treia a unui mate-rial publicistic de mai mare întindere: “Con-ceptul de «centrul de greutate - vulnerabi-litãþi majore», instrument de lucru pentrustabilirea obiectivelor ºi planificarea ope-raþiei” de general de brigadã (r) VasileTOFAN, colonel Gheorghe MATEESCUºi locotenent-colonel Mihai BRUMÃ.

“Remodelarea forþei”este un articol pro-pus de colonelul (r) GrigoreALEXANDRESCU în cadrul rubricii“Operaþionalizarea structurilor”, în timp ceconf. dr. Vasile MATEI ºi maiorul GabrielACHIM încearcã sã rãspundã la întrebarea:“Drogurile - armament neconvenþional?”.Sunt de reþinut, de asemenea, articolele dinrubricile “Restructurarea ºi modelareaForþelor Terestre Române”, privind opti-mizarea sistemului de generare ºi regenerarea structurilor militare, dar ºi a protecþiilorinformaþiilor.

PODURI PESTE SUFLETE

FORÞELE TERESTRE ÎN ACTUALITATE

Paginã realizatã demaior Dragoº ANGHELACHE

O comisie din comandamen-tul Corpului 1 Armatã Teritoriali-a verificat joi, 25 martie, pemilitarii din Batalionul 2 Infan-terie “Cãlugãreni” care vor par-ticipa, în cursul lunii mai, la exer-ciþiul de pregãtire din teatrul deoperaþii din Bosnia-Herþegovina,“DYNAMIC RESPONSE –2004”.

“Compania din care facparte este pregãtitã ca, în caz denecesitate, sã intervinã în unuldin cele douã teatre de operaþii:Kosovo sau Bosnia-Herþego-vina”, a precizat locþiitorulcomandantului subunitãþii,locotenentul Dan DEREVLEAN.“Activitatea pe care amdesfãºurat-o astãzi este latura –sã îi spunem «vãzutã» – a

pregãtirii noastre. Deoarece pânãacum a executat deja programulde pregãtire specific: instrucþie zide zi, pregãtirea materialelor ºi atehnicii pentru dislocarea înteatru. Pe scurt, tot ceea ce pre-

supune dislocarea unuidetaºament de 150 de militari laprimirea notificãrii de plecare înteatru.”

Ca în fiecare an, din momen-tul în care au fost evaluaþi ca re-zervã strategicã SFOR-KFOR,vor executa pregãtirea anualã înteatrul de operaþii care va începepe 5 mai în Bosnia-Herþegovina.Potrivit ºefului compartimentu-lui de resurse umane al bata-lionului, conducerea unitãþii aavut în vedere, pe cât posibil, sãse facã o rotire a militarilor careparticipã la pregãtire în teatru,excepþie fãcând doar cei caresunt încadraþi pe anumite funcþiice necesitã pregãtire sau avizespeciale. Caporalul NicolaeVAMANU îndeplineºte funcþia

de pistolar are o vechime deºapte ani ºi a mai participat laexerciþiul similar din 2002.Asemenea colegului sãu, capo-ralul Paul PASIUC (cu mai multemisiuni externe la activ) suntpregãtit sã facã faþã misiunilor cevor fi încredinþate. Chiar dacãeste un exerciþiu de pregãtire, totceea ce vor face, va fi cât sepoate de real. “Totul depinde decum ne vom înþelege cu oameniidin zonã. Încercãm sã îi încura-jãm, sã le rezolvãm – prin ºefiinoºtri – unele dintre problemelepe care le au. Atât în Kosovo, câtºi în Bosnia, noi am fost foartebine vãzuþi. Nu am avut incidentecu localnicii.”

MaiorDragoº ANGHELACHE

ACTUALITATECurierul ARMATEI Pagina 3Nr. 6 (146) din 30 martie 2004

Aspectul umanitar al misiunii din Irakeste o componentã esenþialã pentru întrea-ga activitate a infanteriºtilor craioveni dinBatalionul 26 Infanterie „Neagoe Basarab”,care acþioneazã în Provincia Dhi Qar, dinsudul Irakului. Finalizarea lucrãrilor de re-novare a unei ºcoli din zona de respon-sabilitate a scorpionilor roºii a fost bineprimitã pentru locuitorii micii suburbii alocalitãþii Al Islah. Cu fonduri puse la dis-poziþie de Coaliþia Multinaþionalã, lucrareade renovare a instituþiei de învãþãmânt afost realizatã de o firmã irakianã sub direc-ta coordonare a “Scorpionilor roºii”.

Militarii români au fost aºteptaþi în faþanoii clãdiri a ºcolii de cãtre liderii comu-nitãþii împreunã cu majoritatea localnicilorsatului, având o atitudine prietenoasã laapariþia transportoarelor româneºti.Comandantul Batalionului 26 Infanterie„Neagoe Basarab”, însoþit de o parte dinstatul major al unitãþii a inaugurat ºcoala încare învaþã aproximativ trei sute de elevi.Dupã încheierea festivitãþii, comandantulscorpionilor roºii a împãrþit 150 de pachete curechizite ºcolare, jucãrii ºi materiale sportive.Rechizitele au fost puse la dispoziþie de trupelearmatei americane cu care scorpionii roºii au orelaþie deosebitã de pe timpul executãrii misiuniiîn Afganistan.

„Am vãzut azi copii fericiþi ºi asta înseamnãmult pentru mine” – au fost cuvintele comandan-tului batalionului, locotenent-colonelul NicolaeCIUCÃ, rostite la întâlnirea cu ºeicii ºi ºeful Con-siliului Local din localitatea AL ISLAH. Acestprogram, iniþiat de comanda batalionului are dreptscop stabilirea unor legãturi cu reprezentanþiicomunitãþilor locale în vederea determinãrii pro-blemelor cu care se confruntã aceºtia, a prio-

ritãþilor, precum ºi a modalitãþilor de rezolvare.Aceastã instituþie de învãþãmânt nu este singurulproiect finalizat de militarii de la Craiova. Prin-tre realizãrile scorpionilor roºii se numãrã ºi ostaþie de epurare a apei, o reþea de hidroamelio-raþii, un proiect de curãþire a celei mai importantelocalitãþi din zona de responsabilitate a militarilorolteni, precum ºi alte planuri care sunt în curs dedesfãºurare.

Deºi aceste realizãri nu reprezintã decât opicãturã într-un ocean, au redat poporului irakiano razã de speranþã într-un viitor mai bun ºi maisigur. Pe timpul întâlnirilor cu reprezentanþii po-pulaþiei locale din cele mai importante localitãþidin sectorul românesc, majoritatea liderilor auspus cã ne considerã „adevãraþi prieteni” ºi cã

sunt foarte mulþumiþi de activitatea militarilorBatalionului 26 Infanterie „Neagoe Basarab”desfãºuratã în aceste douã luni de când acþionãmîn Irak.

Întâlnirile cu liderii locali vor continua ºi înperioada urmãtoare pentru a se putea face o eva-luare a tuturor problemelor sociale ale localni-cilor ºi pentru a se putea atinge scopul principalal misiunii româneºti în IRAK, acela de a asigu-ra un mediu sigur pentru toþi locuitorii din zona deresponsabilitate a scorpionilor roºii ºi, în special,pentru copii, care reprezintã viitorul Irakului.

Lt. CRISTIAN CANUCIOfiþerul de Relaþii Publice al

Batalionului 26 Infanterie „Neagoe Basarab”

Scorpionii Roºii

ªCOALÃ INAUGURATÃ DE MILITARII ROMÂNI ÎN IRAK

PREFAÞÃ LA “DYNAMIC RESPONSE - 2004”

Pagina 4Nr.6 (146) din 30 martie 2004 DEPEªELE “CURIERULUI” Curierul ARMATEI

Guvernul a aprobat actul normativ privind sis-temul naþional de management al situaþiilor deurgenþã. Prin Ordonanþa de Urgenþã, care a fost tri-misã Parlamentului, a fost înfiinþat comitetul naþionalpentru situaþii de urgenþã, care va coordona la nivelnaþional mãsurile de prevenire ºi gestionare a unorastfel de cazuri. Potrivit acestui proiect, se va înfiinþaun comitet naþional pentru situaþii de urgenþã - coor-donat de primul ministru ºi un organism tehnic cuactivitate permanentã, respectiv Inspectoratul generalpentru situaþii de urgenþã - subordonat MinisteruluiAdministraþiei ºi Internelor. În acelaºi timp, la nivelulministerelor ºi al celorlalte instituþii publice care auatribuþii pe linia gestionãrii situaþiilor de urgenþã, sevor constitui comitete cu activitate temporarã ºi cen-tre operative cu activitate permanentã. La nivel teri-torial, vor fi înfiinþate comitete judeþene ºi locale cuactivitate temporarã ºi servicii publice pentru situaþiide urgenþã cu activitate permanentã. Batalionulromânesc de infanterie din sudul Irakului ºi-aintensificat misiunile de culegere a informaþiilorpentru a preveni posibilele atacuri teroriste. Militariide la Craiova au luat mãsuri speciale de protecþie,inclusiv folosirea pe timpul nopþii a camerelor ter-mice pentru a detecta prezenþa umanã în perimetrul desecuritate al bazei de lângã An-Nasiriyya. Coman-dantul Batalionului 26 Infanterie, lt. col. NicolaeCIUCà a declarat cã existã informaþii cã teroriºtiiplanificã atacuri, atât împotriva trupelor coaliþiei, dar,în mod deosebit, asupra forþelor de securitate irakiene.Din aceastã cauzã, infanteriºtii români folosesc, pre-ponderent, în timpul misiunilor de patrulare, trans-portoare blindate. România ºi Ucraina nuintenþioneazã sã îºi retragã militarii din Irak, acomunicat ministrul român al apãrãrii, Ioan MirceaPAªCU ºi cel ucrainean, Evgheni MARCIUC. Deasemenea, intenþioneazã sã rãmânã în Irak ºi trupelebulgare ºi japoneze. Retragerea sau reducerea con-tingentului românesc, care se aflã în prezent în Irak ºinumãrã peste 700 de membri, nu se aflã la ordineazilei. Dupã cum a afirmat ministrul român, pânã înacest moment, Bucureºtiului nu i s-a cerut sã-ºimãreascã numãrul militarilor care se aflã în Irak, darRomânia este dispusã sã reflecteze la o asemeneasolicitare. Ioan Mircea PAªCU a menþionat cã Polo-nia a cerut Alianþei Nord-Atlantice sã se implice maimult în Irak. La sediul N.A.T.O. din Bruxelles aavut loc, în prezenþa secretarului general al Alianþei,Jaap de Hoop Scheffer, ceremonia inaugurãrii clãdiriicare va gãzdui birourile celor ºapte noi membre aleN.A.T.O., între care ºi România. Preºedinteleamerican George W. Bush îi gãzduieºte, la CasaAlbã, pe ºefii de stat ai celor ºapte þãri din Est caresunt chemate sã devinã oficial membre ale N.A.T.O.la sfârºitul lunii. Aceastã manifestare, organizatã pen-tru a marca intrarea oficialã a acestor þãri în N.A.T.O.,care va trece astfel de la 19 la 26 de membri, va fiurmatã la 2 aprilie, la sediul Alianþei de la Bruxelles,de o ceremonie în prezenþa ºefilor diplomaþiei tuturorþãrilor membre. Deputaþii au finalizat dezbatereape articole a Legii privind Codul Penal, dar o seriede texte au fost amânate pentru a permite Comisieijuridice a Camerei sã aducã unele modificãri. Astfel,au fost amânate articolele referitoare la corupereaalegãtorilor; împiedicarea activitãþii justiþiei; definireagrupului infracþional organizat ºi al infracþiunii grave;exportul, respectiv importul ilegal de bunuri cultu-rale mobile; nerespectarea normelor privind protecþiadrepturilor patrimoniale de autor; instigarea milita-rilor la nerespectarea obligaþiilor; sustragerea de larecrutare; neprezentarea la încorporare sau concen-trare. Codul Penal pedepseºte neprezentarea la încor-porare, dacã sunt depãºite 3 zile, cu închisoare stric-tã de la un an la cinci ani.

Locotenent-colonel Sorin BÃCILÃ

ªª TT II RR II LL EEPP EE SS CC UU RR TT Conform unei informaþii a biroului de

presã al M.Ap.N., ofiþerul de relaþii publice alcontingentului român aflat în Irak, locote-nent-colonelul Liviu FLUTUR a transmisdetalii despre operaþiunea Enduring Health,care este una dintre acþiunile C.I.M.I.C. alemilitarilor români pentru sprijinirea ºi aju-torarea populaþiei locale. În cadrul acesteia,se verificã sãptãmânal starea de sãnãtate acopiilor care învaþã în ºcolile din zona deresponsabilitate a Batalionului 26 Infanterie“Neagoe Basarab”.

O echipã medicalã româno-italianã, for-matã din maior doctor Lucia FITÃRÃU ºiasistentele voluntare RIAVINI ºi FERRI,acestea din urmã de la Crucea Roºie Italianã,i-a consultat, sâmbãtã 13 martie a.c., pe ele-vii din douã ºcoli aflate în localitatea AlFuldliyah. Privirea blândã cu care acei copiiîncercau stângaci sã-ºi ascundã necazurilereleva, peste vreme, adevãrul cugetãrii unuipoet arab, din secolul VIII, cum cã “nu-i pen-tru nimeni viaþa o limpede fântânã”.

Cele mai multe dintre bolile de caresuferã populaþia din zonã sunt determinatede sãrãcie, condiþiile de mediu ºi lipsamãsurilor de igienã. Cu toate cã era evidentcã multora le “cântã greierii în cuptor”, foartepuþini recunoºteau cã trãiesc în condiþii grele.Chiar dacã apa este un lux, elevii aveau hainecurate. Sãrãcãcioase, peticite, dar curate.Unul din 50 purta ghiozdan, dar cu toþii îºipãstrau cu mare grijã manualele ºi caietele.Dorinþa de a învãþa este foarte puternicã înrândurile tinerei generaþii. Limba englezã sestudiazã în clasele primare ºi, deºi predau înmediul rural, învãþãtorii ºi profesorii îºi iaufoarte în serios menirea de dascãli. În fapt,ceea ce se întâmplã acum în instituþiile de

învãþãmânt irakiene, reprezintã fundamentulreal al democraþiei în aceastã þarã.

Haider Salman FAISAL, preºedinteleConsiliului local din Al Fuldliyah, vorbeºtefluent limba englezã ºi îºi exprimã foarte clarpunctul de vedere: “Suntem îndatoraþi mili-tarilor români care încearcã sã ne ajute prinexecutarea de proiecte vizând îmbunãtãþireacondiþiilor noastre de viaþã. Sunt foarte multede fãcut: ºcoli, spitale, aprovizionarea cu apã.În acelaºi timp, ei ne asigurã securitatea ºisperãm ca în scurt timp sã fim în mãsurã sãne protejãm prin forþe proprii cãminele ºifamiliile.”

Maiorul Vasilicã GRÃDINARU ºilocotenentul Cristian RÃDUCU, ofiþerC.I.M.I.C. în comandamentul Brigãzii ita-liene “ARIETE”, respectiv la Batalionul 26Infanterie, desfãºoarã o activitate laborioasã,atât pentru finalizarea proiectelor aflate înderulare, cât ºi pentru determinarea, împre-unã cu reprezentanþii populaþiei locale, aproiectelor care pot contribui la rezolvareaproblemelor urgente ale comunitãþii. Dintreacestea, meritã amintite renovarea ºcolilor ºiînceperea reparaþiilor la drumurile ºi sis-temele de canalizare din localitãþile Suq ashShuyukh, Al Hammar, Al Islah, Karmat BaniSaid, Al Ceabaish, Al Fuhud ºi Al Fudliyah,distribuirea de ajutoare umanitare cãtre po-pulaþie (alimente, îmbrãcãminte, încãl-þãminte, rechizite), acordarea asistenþeiumanitare persoanelor afectate de inundaþiidin localitatea Al Fuhud, precum ºi dotareaspitalului din Suq ash Shuyukh cu o insta-laþie de potabilizare a apei având o capaci-tate de 500 litri pe orã.

CãpitanGabriel PÃTRAªCU

MILITARII ROMÂNISPRIJINÃ POPULAÞIA IRAKIANÃ

Colegele din promoþia 1985 a ºcolii demaiºtri militari ºi subofiþeri sunt alãturi defamilia îndureratã de plecarea mult preadevreme dintre noi, dupã o grea suferinþã, amaistrului militar clasa I (r) FÃNICAªERBÃNICÃ (fostã GRAMA).

Ne vom aminti mereu de ea ca de o bunãcolegã, prietenã, mamã ºi soþie. Dumnezeusã o odihneascã în pace!

Un sfârºit de martie mai mult decât tristpentru cei care l-au cunoscut pe maiorul (r)GHEORGHE BUZEA. Poate cã Dincolo sesimþea lipsa cuiva în permanenþã vesel ºiDumnezeu s-a hotãrât aºa, dintr-o datã, sã-l înroleze în cetele sfinþilor. Din 28 martievocea sa sonorã rãsunã doar în amintireanoastrã ºi într-o altã lume, poate mult maibunã decât cea pe care a pãrãsit-o.

În ultima zi a lui martie, cu numai 48de ore înainte de înãlþarea drapelului româ-nesc pe catargul Alianþei Nord-Atlantice, laMuzeul Militar Naþional a avut loc lansarealucrãrii “Armata Românã în misiuni inter-naþionale”, semnatã de muzeografii CornelSCAFEª ºi Horia ªERBÃNESCU ºi delocotenent-colonelul Cãlin HENÞEA dinDirecþia Operaþii a Statului Major General.

Cartea se doreºte a fi un documentbogat ilustrat ºi bine documentat, prin careautorii doresc sã pãstreze în memoria comu-nitãþii importantul eveniment al aderãriiRomâniei la N.A.T.O., precum ºi drumulparcurs de militarii români pentru atingereaacestui obiectiv.

Maior Emilian BÃRBULESCU

ISTORIA LA TIMPUL PREZENT

PUNCTE DE VEDERECurierul ARMATEI Pagina 5Nr. 6 (146) din 30 martie 2004

Concursul aplicativ-militar de pentatlon, faza pe Corpul 1 ArmatãTeritorial, se va desfãºura anul acesta în garnizoana Brãila, în perioa-da 6-9 aprilie. Concursul va cuprinde o serie de probe care, având învedere timpul scurt de desfãºurare, vor solicita din plin capacitãþilefizice ale concurenþilor.

Potrivit ofiþerului cu pregãtirea fizicã din comandamentul Cor-pului 1 Armatã Teritorial, maiorul Licicã STROE, la pentatlon vorparticipa ºaisprezece loturi cu câte patru concurenþi din marile unitãþiºi unitãþile direct subordonate Corpului.

Tirul va fi una dintre probe, unde vor fi douã tipuri de tragere:vitezã ºi precizie. La prima, se trag zece cartuºeîntr-o þintã diapusã la o distanþã de 100m, timpul

maxim fiind de 1 minut. Aceleaºi condiþii de tragere sunt ºi în vari-anta “precizie”, cu deosebirea cã timpul se mãreºte la douã minute.Înotul, parcurgerea pistei cu obstacole, aruncarea grenadelor (la dis-tanþã ºi cu precizie)ºi alergarea înteren variat pe dis-tanþa de 8 km com-pleteazã probele pecare le vor susþineconcurenþii.

Competiþii militare, faza pe Corpul 1 Armatã Teritorial

BRÃILA VA FI GAZDA CONCURSULUI DE PENTATLON MILITAR

Dimineaþa de martie este nefiresc defriguroasã. Mã gândesc la o cafeafierbinte, dar ºtiu cã nu am timp

pentru aceasta.Pe platou, echipele Brigãzii 34 Mecan-

izate aºteaptã nerãbdãtoare sosirea coman-dantului pentru începerea Campionatului mi-litar de orientare turisticã, faza pe mareaunitate.

Primul interlocutor, agreabil, este per-sonal civil Monica MITULIÞÃ, care deºi arefuncþia de asistent medical, îmi declaranonºalant cã “nu are emoþii pentru cã a maiparticipat la astfel de concursuri în cadrulBatalionului 361 Infanterie din care faceparte”.

Cu vãditã satisfacþie, aveam sã realizezmai târziu, cã echipele sunt formate din patrumilitari ºi, obligatoriu, din echipã, trebuie sãfacã parte ºi o femeie.

Aproape cã nu-þi poþi da seama cã printreei sunt ºi personal civil, femei. Toþi par uni-formizaþi pânã la amãnunt.

Întreb, mai mult în glumã, dacã nu cumvafemeile din echipã le vor diminua punctajul.

Surprinzãtor, ºeful echipei Batalionului361 Infanterie, maiorul Fãnel MIHÃILÃ,dar ºi ceilalþi ºefi de echipe sunt de aceeaºipãrere: “(...) femeia stimuleazã în for-marea coeziunii unei echipe ºi te face mairesponsabil; atunci vei da tot ce poþi.”

“Vã doresc mult succes ! Festivitateade premiere va avea loc la liziera pãduriunde se vor înmâna diplomele. Locurilefruntaºe vor fi luate în calcul pentruviitoarele recompense bãneºti ºi pentruformarea echipei ce va reprezenta briga-da noastrã la etapa pe corpul de armatã.Primii trei câºtigãtori vor primi o masãgratuitã, plãtitã din buzunarul meu, allocþiitorului comandatului ºi ºefului destat major”, se aude vocea comandantu-lui, colonel doctor Virgil BÃLÃCEANU.Aproape cã nu-mi vine sã cred ultimele

cuvinte... “Sunt de ani buni în armatã dar nuam vãzut sã plãteascã masa comandanþii.Invers da...”, aud undeva în spate ºuºotind.Poate cã totuºi e adevãrat ce spunea uncomandant american : “un militar munceºteîn primul rând pentru superiorul lui, pentrupromovarea lui”. Curiozitatea mã face sãaºtept finalul concursului cu sufletul la gurã.Oare a glumit?

Echipele pleacã la interval de câtevaminute una dupã alta. Vremea este câinoasã,iar ploaia mocãneascã ºi vântul rece ca gheaþane biciuieºte feþele. Parcã pentru a fi ºi maigreu, traseul strãbate drumuri desfundate denoroi cleios, care se lipeºte de tãlpi aseme-nea unor fire de plumb. Iar pãdurea stã sã neînghitã pe noi toþi .

“Sunt bine pregãtit fizic ºi deprinderilede artilerist mã vor ajuta sã mã orientez maibine cu harta dupã un azimut” îmi sunã înurechi spusele locotenentului AdrianAVARVAREI de la Divizionul 345 Artilerie.

Concurenþii aleargã, se orienteazã, luptã

cu noroiul, dar spre amiazã totul seliniºteºte... Au parcurs distanþa de nouã kilo-metri ºi au trecut pe la toate punctele obliga-torii de pe itinerar. “Îmi va trebui câteva orebune sã-mi curãþ þinuta, dar cred cã meritãefortul. Ceea ce m-a fãcut sã rezist, suntalergãrile regulate”, îmi ºopteºte obosit cole-gul meu, cãpitanul Iulian GREBLÃ, dinechipa comandamentului brigãzii, încercândsã-ºi mascheze ºchiopãtarea uºoarã.

În pãdurea umedã sunt înmânatediplomele, iar comandantul brigãzii ºicomandanþii batalioanelor dau mâna cu par-ticipanþii.

Ocupanþii primelor trei locuri la fete, per-sonal civil Doina BLÃNITÃ (Batalionul 18Tancuri), personal civil Laura ONCICÃ(Divizionul 348 Artilerie Antiaerianã), per-sonal civil Marineli CODIN (Batalionul 34lInfanterie), maistru militar Cristina PÃIª suntinvitate la masã. Nu sunt uitaþi nici bãieþii:sergent major Augustin LUCA, militarulangajat caporal Nicu ZBÎNGU ºi locotenen-tul Cristian MANOLIU, toþi de la Batalionul341 Infanterie ºi nici ceilalþi concurenþi. Peechipe, am remarcat Batalionul 341 Infan-terie (locul I), Batalionul 361 Infanterie (loculal II-lea), Batalionul l8 Tancuri (locul alIII-lea).

Acum, mai ales cã i-am vãzut la treabã,mi-am dat seama cã a fost un concurs maimult decât util. A demonstrat solidaritatea ºiîmbãrbãtarea comandanþilor noºtri: colonelVirgil BÃLÃCEANU, colonel ToaderICHIMESCU, colonel Viorel GLIGOR.

Avem, cu certitudine, nevoie de acestsprijin moral pentru a simþi camaraderiarealã, a percepe cã facem parte din ceva uni-tar, pentru a putea sã fim egali în fapte cupartenerii noºtri din Alianþã.

CãpitanIulian CEKU

ÎNTRE COªMAR ªI DÃRUIRE“Îmi vor trebui câteva ore bune sã-mi curãþ þinuta, dar cred cã meritã

efortul. Ceea ce m-a fãcut sã rezist sunt alergãrile regulate”.

Maior Dragoº ANGHELACHE

Profesionalismul spre care tindem în dome-niul militar ºi poate ceva mai pregnant în rândurilemilitarilor angajaþi pe bazã de contract, la cei dela Batalionul 284 Tancuri este deja o realitatecertã.

Aflându-mã în Poligonul Mãlina ºi profitândde o scurtã pauzã, ce a apãrut între tragerile ce sedesfãºurau acolo, am invitat la un scurt interviu,într-un studiou, constituit ad-hoc acolo ( de fapt,într-o dubã de stat major) trei militari angajaþi pebazã de contract: un sanitar, un ºofer ºi un tan-chist.Sunt bucuros cã îmi pot ajuta colegii

“Prima datã nu am crezut cã voi fi sanitar.Am terminat armata la jandarmi, ulterior, m-amangajat într-un spital. Am avut ºansa de a devenitanchist, dar am preferat sã rãmân sanitar, ºi nuregret”, îmi spune caporalul sanitar CiprianSIMION.

Sunt bucuros cã pot acorda oricând un prim -ajutor colegilor mei. În aplicaþii, la trageri mã con-frunt adeseori cu greutãþi. Trãiesc prin prismatanchiºtilor. Au fost ºi situaþii dificile. Anul trecut,un încãrcãtor a avut o fracturã de humerus, l-amscos din tanc ºi, acolo, în poligon i-am acordatprimul ajutor. Uneori ne confruntãm ºi cu into-xicaþiile cu monoxid de carbon(sunt frecvente latanchiºti) ºi trebuie fãcutã imediat oxigeno-te-rapia. Acum, aici în tabãrã ºi în poligon, m-amcofruntat cu cazuri de rãcealã ºi dureri de stomac.Dar avem cu ce sã-i ajutãm pe oameni. Mai rãustãm cu auto- sanitara unitãþii care, în momentulde faþã, se aflã la reparat. Iar aici, în poligon sun-tem cu una de împrumut de la spitalul militarGalaþi. Strigã lumea în poligon, ºi nu numai acolo:“Sã vinã sanitarul!”. Fac acest lucru datoritãîncrederii pe care o au în mine. Încredere câºtigatãprin profesionalismul de care dau dovadã. În per-manenþã, medicul batalionului mã instruieºte,obligându-mã astfel sã mã menþin la nivelul ce-rinþelor actuale. Am rezolvat ºi singur unele situ-aþii pentru a nu ajunge într-o posturã jenantã faþãde colegi. Suntem solicitaþi întotdeauna ºi nu pen-tru cã sunt obligaþi de regulamente”.

Are 25 de ani ºi este student în anul doi lafacultatea de mecanicã din Galaþi. Ca pasiuni arelectura, atunci când timpul îi permite. Serviciulºi facultatea îi acapareazã aproape tot timpul. Agãsit înþelegere ºi este sprijinit în ceea ce face.Dacã va termina facultatea, va renunþa sã mailucreze în armatã? “Nu. Voi rãmâne în continuare.Aici mi se oferã siguranþa unui loc de muncã, cucondiþia sã demonstrez cã-l merit”.

A fi ºofer la tancuri, nu e uºorÎmi declarã fruntaºul ºofer Marius CHIRILÃ.

“Sunt diferenþe între volanul camionului ºimanºa Bizonului. Este adevãrat cã pe unde intri cu

tancul, nu intri cu maºina ºi invers. Eu nu-i las peei la volanul maºinii ºi nici ei pe mine la manºatancului, fiecare cu atribuþiile sale. ªoferul într-ounitate militarã, fie ea ºi de tancuri, este asemeneaunui cal de curse. Trebuie sã alerge peste tot ºi nueste uºor. Transportã apã, carburant, muniþie,hranã ºi personal. Tot ceea ce este necesar pentrubunul mers al activitãþilor în cazarmã cât ºi înpoligon. Acum am în primire o auto-dubã de statmajor care deserveºte activitãþile celor din coman-dament ºi, adeseori, când situaþia o cere rãmân ºinoaptea în poligon. Fie cã suntem ºoferi sau altãspecialitate decât cea de tanchist, cu toþii suntemintegraþi. Nu sunt diferenþe între cei de la auto ºicei de la tancuri. Ei au treaba lor, noi pe a noastrãºi împreunã asigurãm buna funcþionare a acti-vitãþilor în batalion. Tancul pleacã din unitate înpoligon, însã aprovizionarea lui cu cele necesareo facem noi, cei de la auto. Sunt ºi probleme, opanã de cauciuc, un filtru de motorinã de schim-bat ºi când este frig, e greu cu pornirea”.

Îi privesc mâinile. Sunt cu adevãrat de ºofer,muncite. La cei 26 de ani pe care îi are, este sa-tisfãcut de munca pe care o face. Bucuria vieþiilui este familia, soþia ºi un bãieþel de opt luni. Ardori sã urmeze cursurile unei ºcoli militare de sub-ofiþeri pe filierã indirectã. Însã are unele reþineri.În Galaþi are casã, iar soþia serviciu. “Ce va facela terminarea ºcolii? Dacã îl va repartiza într-oaltã unitate?” sunt întrebãri care îl frãmântã.

Când vorbeºte despre porumbeii sãi, observcã o face cu pasiune. Îmi spune cã are cãlãtori,rotaþi ºi alte rase. Când are timp liber, el, ochi-torul de pe un TR 85, caporalul Cãtãlin ANTOHIºi-l dedicã aproape în totalitate acestor frumoasepãsãri ale cerului. Asemenea colegilor sãi a fãcut

armata la jandarmi. Din 2000, s-a angajat la acestbatalion. Nu a fost uºor. A fi ochitor într-un tanceste o mare responsabilitate. De el depinde muncaîntregului echipaj (nu spune el acest lucru, s-avãzut în poligon efectul la þinte.) Când s-a trecutpe TR 85, a trebuit sã ia aproape totul de laînceput. Împreunã cu colegii lui a fãcut un stagiude pregãtire la uzina producãtoare pentru acunoaºte noua tehnicã. Cu colegii de echipaj seînþelege foarte bine. Altfel, nici cã s-ar putea. Cumar putea fi duse la bun sfârºit misiunile încre-dinþate, dacã nu sunt uniþi. Nu numai greutãþilei-au unit, ci ºi bucuriile. Sunt o echipã ºi în afaraorelor de program.

“Aici, în camera de luptã, trãim emoþii pu-ternice în momentul primirii unei noi misiuni.Însã, pe timpul derulãrii acþiunii, acestea dispar”,îmi spune caporalul columbofil. Este un om tãcut,vorbeºte atât cât trebuie vorbit. Preferã sã vor-beascã prin fapte. Aºteaptã reîntâlnirea cu mili-tarii italieni aici, în Poligonul Mãlina, mai alesacum, când are cu ce, adicã cu “Bizonul”.

Când vorbeºte despre porumbeii sãi, observcã trãieºte din plin aceastã pasiune. Îmi spune cãare cãlãtori, rotaþi ºi alte rase. Când are timp liberel, ochitorul de pe un TR 85, caporalul CãtãlinANTOHI ºi-l dedicã aproape în totalitate acestorfrumoase pãsãri ale cerului. La fel ca ºi colegiilui a fãcut armata la jandarmi. Din 2000 s-a anga-jat la acest Batalion. Nu a fost uºor. A fi ochitorîntr-un tanc este o mare responsabilitate. De eldepinde munca întregului echipaj. (Nu spune elacest lucru s-a vãzut în poligon, efectul la þinte.)Când s-a trecut pe TR 85 a trebuit sã ia aproapetotul de la început. Împreunã cu colegii lui a fãcutun stagiu de pregãtire la uzina producãtoare pen-tru a cunoaºte noua tehnicã. Cu colegii de echipajse înþelege foarte bine. Altfel, nici cã s-ar putea.Cum ar putea fi duse la bun sfârºit misiunileîncredinþate dacã nu sunt uniþi. Nu numaigreutãþile i-au unit, ci ºi bucuriile, sunt o echipã ºiîn afara orelor de program.Aici, în camera deluptã trãim emoþii puternice în momentul primiriiunei noi misiuni. Însã, pe timpul derulãrii acþiunii,acestea dispar, îmi spune caporalul columbofil.Este un om tãcut, vorbeºte atât cât trebuie vorbit.Preferã sã vorbeascã prin fapte.Aºteaptã reîntâl-nirea cu militarii italieni aici, în Poligonul Mãli-na, mai ales acum, când are cu ce, adicã cu“Bizonul”.

Tanchistul columbofilCând vorbeºte despre porumbeii sãi, observ

cã trãieºte din plin aceastã pasiune. Îmi spune cãare cãlãtori, rotaþi ºi alte rase. Când are timp liberel, ochitorul de pe un TR 85, caporalul CãtãlinANTOHI ºi-l dedicã aproape în totalitate acestorfrumoase pãsãri ale cerului. La fel ca ºi colegiilui a fãcut armata la jandarmi. Din 2000 s-a anga-jat la acest Batalion. Nu a fost uºor. A fi ochitorîntr-un tanc este o mare responsabilitate. De eldepinde munca întregului echipaj. (Nu spune elacest lucru s-a vãzut în poligon, efectul la þinte.)Când s-a trecut pe TR 85 a trebuit sã ia aproapetotul de la început. Împreunã cu colegii lui a fãcutun stagiu de pregãtire la uzina producãtoare pen-tru a cunoaºte noua tehnicã. Cu colegii de echipajse înþelege foarte bine. Altfel, nici cã s-ar putea.Cum ar putea fi duse la bun sfârºit misiunileîncredinþate dacã nu sunt uniþi. Nu numaigreutãþile i-au unit, ci ºi bucuriile, sunt o echipã ºiîn afara orelor de program.Aici, în camera deluptã trãim emoþii puternice în momentul primiriiunei noi misiuni. Însã, pe timpul derulãrii acþiunii,acestea dispar, îmi spune caporalul columbofil.Este un om tãcut, vorbeºte atât cât trebuie vorbit.

Preferã sã vorbeascã prin fapte.Aºteaptã reîntâl-nirea cu militarii italieni aici, în Poligonul Mãli-na, mai ales acum, când are cu ce, adicã cu“Bizonul”.

Cãpitan GABRIEL PÃTRAªCU

Pagina 6Nr.6 (146) din 30 martie 2004 ÎN FLANCUL STÂNG Curierul ARMATEI

E I , CE I MULÞ I ª I ADESEOR I ANONIMI

KAKI 100%Curierul ARMATEI Pagina 7Nr. 6 (146) din 30 martie 2004

Obiºnuim sã spunem cã timpul estecel care legitimeazã performanþa, fie eaîn domeniul militar sau într-altele. Însã,pentru cãpitanul inginer doc-torand Popa Constantin dincompunerea Batalionului 384Tancuri nu mai este valabilacest lucru, deoarece a putut sãdemonstreze cã performanþamaximã poate fi obþinutã ºi lao vârstã tânãrã. Îl gãseºti ori-unde este nevoie, fie lângãtancuri ºi echipajele acestora,fie lângã reprezentanþii uzineiproducãtoare, ori la briefing-urile comandantului sau fãcândprezentarea caracteristicilortehnico-tactice ale TR 85“BIZON” , în faþa unei asistenþenumeroase.

Dacã apare vreo necunoscutã înexploatarea tehnicii, toatã lumea spune:“Mergeþi ºi întrebaþi-l pe inginer! El ºtietotul”. Este adevãrat. Omul îºi cunoaºtemeseria. Tot ceea ce face ºi spune îl ca-racterizeazã ca fiind un adevãrat profe-sionist.

“Am absolvit Academia Tehnicã Mi-litarã în anul 1991 ºi de atunci, mã aflu laacest batalion. Încã din copilãrie mi-auplãcut tancurile. Faptul cã unitatea a avutîncredere în mine ºi m-a trimis sã facrecepþia Bizonului de la producãtor, a fosto mare onoare ºi, totodatã, o mare provo-care. Am lucrat în bune condiþii cu per-sonalul uzinei producãtoare, însã, dacãceva nu a mers bine, am oprit activitateaºi am cerut sã se remedieze de cãtre uzinã.Cã le-a convenit sau nu, asta e o problemãcare nu mã priveºte. Aici este vorba debanii þãrii, iar, dacã noi cei care facemrecepþia, nu o facem cu spirit de rãspun-dere, înseamnã cã nu dãm dovadã deresponsabilitate.” Da, tot ceea ce facedemonstreazã competenþã, pasiune ºi

responsabilitate.Este în anul întâila doctorat.

Pentru plt.maj. Dan PEEV,cei 20 de ani demeserie în armatancuri au fost înpermanenþã ocontinuã provo-care. ªi-a începutcariera camecanic conduc-tor pe T-34. “Afost un tanc bun,îmi spune sub-

ofiþerul. Dupã ’90, am avut neºansa sãduc un lot la Mizil, la tãiat. Am fãcut-ocu durere”.

Din mecanic conductor a ajunscomandant de echipaj, apoi administra-tor de subunitate ºi, din nou, mecanic con-ductor. Acum este subofiþer de stat major.A parcurs toate etapele prevãzute în“ G h i d u lcadrelor mi-litare”. Viaþa l-apurtat prin maimulte garni-zoane ºi unitãþi.A participat laactivitãþile pecare armata led e s f ã º u r aînainte de ’89. Afost la minã, lacanal ºi chiar acondus un TR580 la paradã.“Nu a fost uºor.Trei luni am fãcut conducere zi de zi, totultrebuia sã fie perfect ºi a fost perfect.”Familia l-a înþeles ºi l-a urmat oriunde afost trimis sã munceascã. “Tot ceea ce amfãcut, a fost pentru ei.”

Nu se dã la o parte în cazul unei com-petiþii cu cei tineri. “Chiar dacã mã miºc

mai greu s-ar putea sã-i înving.” Faptulcã acum este la compartimentul S 3 ºi nuîntr-o turelã, nu-l face sã se simtã datdeoparte. “La noi, la tancuri subofiþeruleste cu adevãrat coloana vertebralã aarmatei.” ªi ca ofiþer de stat major aremultiple responsabilitãþi pe care ºi leîndeplineºte cu profesionalism. Totul seînvaþã, ºi dacã o faci cu pasiune, nu estegreu.

Alãturi de el se aflã un coleg mai tânãrcu un an, plutonierul-major MihãiþãBoieriu. Tot tanchist ºi tot subofiþer destat major ºi-a început cariera militarãîntr-un regiment de tancuri de pe lângãPiteºti, îndeplinind funcþia de comandantde pluton tancuri, timp de 9 ani. În anul1988 a participat la aplicaþia “Dacia” cânda traversat cu tancul pe un pod de pon-

toane fluviul Dunãrea. La re-voluþie a ajuns alãturi de colegiisãi în Bucureºti. A avut ºansasã lucreze într-o unitate care erasingura dotatã cu TR 800.Reforma din armatã l-a fãcut sãajungã comandant de tanc. Untimp i-a fost chiar ºef coleguluiºi prietenului sãu Peev.

Este gãlãþean ºi el ºi soþia,iar glasul pãmântului natal l-adeterminat sã revinã la origine.Astfel cã, din ‘95, se aflã laGalaþi. “Am luat în primire

gestiunea unui batalion ºi tot eu am pre-dat-o la desfiinþare unitãþii”.

Aici, batalionul 284 a fost din noucomandant de tanc, iar acum este la com-partimentul S 3. “La tancuri mai puþin

conteazã dacã eºti ofiþer sau subofiþer, toþimuncim la fel. Iar dacã ar fi sã o iau de laînceput, tot arma tancuri aº alege-o”.

“PASIUNEA MEA E TANCUL!”

Paginã realizatã decãpitan Gabriel PÃTRAªCU

În ultimii ani s-a tot vorbit despre dotareaarmatei cu tehnicã nouã ºi compatibilã cu cea astatelor membre N.A.T.O. Faptul cã acest aspectnu a rãmas la nivelul de teorie ºi s-a trecut laacþiune este exemplificat de activitatea complexãdesfãºuratã de cãtre militarii Batalionului 284Tancuri din compunerea Bg. 282 în sãptãmâna15 la 19 martie a.c. în poligonul Mãlina.

Pe tanchist îl gãseºti în poligon

Am ajuns în oraºul de unde începe Dunãreamaritimã, Galaþiul, unde, de la bun început, m-asurprins plãcut profesionalismul celor de la bata-lionul 284 “Panzer”. Am fost aºteptat de cãtreofiþerul de relaþii publice al unitãþii, locotenentulMaximilian DOBRE cu care m-am deplasat înpoligonul de la Mãlina.

“Aþi ajuns bine, îmi spune “Max” (aºa estealintat de cãtre colegi). De ieri suntem în plinãacþiune”. Timpul este bun, o zi de început deprimãvarã. Se vãd clãdirile poligonului undeajungem repede. În poligon este o continuãmiºcare, se pregãteºte muniþia, se fac plinurile cucarburant la tehnicã, se pregãtesc seriile pentrutragere, care este în plinã desfãºurare executatãde cãtre un grup de trei tancuri care trag asupraþintelor din fundalul poligonului. De pe un DAC6x6 transformat în punct de observare se audcomentariile fãcute de cãtre cei din statul major al

batalionului, “lovitura a fost lungã ºi, în dreaptaei, raporteazã un subofiþer instalat înapoia uneilunete de observare”. Tot acolo îl gãsim ºi pecomandantul Batalionului 284, locotenent-co-lonelul Emilian PÎSU aflat pe platforma camionu-lui ºi înconjurat de cãtre “cãpitanii sãi”. Coman-dantul urmãreºte cu atenþie tragerile, dupã fiecareloviturã face precizãrile de rigoare pe care cei

aflaþi lângã el ºi le însuºesc ºi le transmit celor dela subunitãþi. Într-o scurtã pauzã comandantul îmideclarã: “Suntem într-o sãptãmânã încãrcatã, exe-cutãm trageri cu echipajul ºi plutonul atât ziua câtºi noaptea în ofensivã ºi în apãrare în cadrulE.T.T.L., totodatã, facem ºi evaluarea la nivel deechipaj ºi pluton. Executãm aceste trageri dupãun nou regulament, cel al tragerilor cu tancul T.R

85 M.1 BIZON care, la aceastãdatã, este în faza de proiect. Noil-am întocmit ºi înaintat eºaloanelorsuperioare spre aprobare de undeam primit avizul favorabil. Regu-lamentul are la bazã studiul ºimunca unui colectiv tânãr din bata-lionul 284, format aproape numaidin ofiþerii cu grad de cãpitan. Eranecesarã apariþia acestuia. Regula-mentul TC-5 este valabil pentrutancurile de tipul TR 580, pentruTR 85 a cãrui tragere prin ochiredirectã a crescut peste 3500 m. Numai este valabil ºi a fost nevoie de

întocmirea acestui regulament. În plus, dinamicaîn câmpul tactic a crescut prin forma de ducere aacþiunilor de luptã, a numãrului de þinte ºi a tipu-lui de proiectile.

Folosirea sistemului de conducere a foculuiCICLOP M.1 ºi a “Camerei termale” de cãtremembri echipajului, atât pe timp de zi, cât ºi petimp de noapte a dus la creºterea numãrului rezul-tatelor pozitive obþinute de cãtre aceºtia ºi, impli-cit, de cãtre batalion. Toate acestea însã au nece-sitat un timp îndelungat, un efort susþinut ºicontinuu din partea oamenilor ºi a tehnicii. Deaceea, pe tanchiºti îi gãseºti tot timpul în poligon”,conchide comandantul.

Unul pentru toþi, toþi pentru unul

Este timpul sã luãm o pauzã, atât oamenii, câtºi tehnica. Se ordonã adunarea personalului, sefac precizãri scurte ºi la obiect. Tanchiºtii nu suntprea vorbãreþi, sunt oameni ai faptelor. Se iaumãsuri pentru servirea hranei de cãtre participanþi,urmate de mãsuri pentru executarea tragerilor petimp de noapte. Apoi revenim în poligon, undese pregãtesc viitoarele activitãþi. ComandantulCompaniei 1 Tancuri, cãpitanul OvidiuTÂRHOACÃ face ultimele precizãri la machetacu þinte dispuse în poligon: “Vom deschide foculpe aliniamentul nr.1 cu proiectil exploziv, pe aldoilea, cu proiectil sãgeatã”.

Militarii îl urmãresc cu atenþie. Alãturi de eisunt ºi elevii cursanþi din anul doi ai ªcolii deAplicaþii, arma Tancuri ºi Auto de la Piteºti, bãieþiºi fete care se aflã în perioada practicii pe care oefectueazã în acest batalion. Se continuã tragerilepe timp de zi în forma de luptã ofensivã, echipa-jele se rotesc. Cei care au tras sunt invitaþiicomandantului la un scurt “interviu”. Pe feþeleunora se citeºte satisfacþia, pe ale altora, decepþia.Comandantul este dur în aprecieri, dar corect. Mãapropii de un echipaj care a fost la interviu ºi, deaceastã datã, îi rog sã fie invitaþii mei. “Alegeþi pe

alþii, cã noi avem moralul scãzut”, îmi spune ser-gentul – major Cornel COSTOI. “Ne-am fãcut debaftã în faþa comandantului”, intervine ºi capo-ralul Florin PREDA. Prilejul de a lua un interviuunui echipaj care abia a terminat tragerea, mãîndeamnã sã mai stãrui în intenþia mea. “Muncade tanchist este o muncã grea, îmi declarã locote-nentul Sorin STEGARU, comandantul de plutonºi totodatã al echipajului. Ea implicã numeroasegreutãþi, dar ºi satisfacþii. În tanc, atât în camerade luptã, cât ºi în afara lui totul se face în echipã,depindem unii de ceilalþi. Fiecare îºi are rolul ºiimportanþa sa: comandantul de tanc, mecaniculconductor, ochitorul ºi încãrcãtorul, toþi facem oechipã”.

“Am venit în armatã pentru un loc de muncãsigur, însã, cu timpul, aceastã venire s-a transfor-mat în pasiune pentru arma tancuri”, spune încãr-cãtorul. Soldatul angajat pe bazã de contract,Mihai DOROFTEI este un militar subþirel ºi micde staturã, dar degajã o energie deosebitã. Prinmâinile lui trec zeci de lovituri grele. “Se miºcã

ca un titirez în turelã”, spune comandantul de plu-ton. În ceea ce spun, se simte pasiunea pentru pro-fesie. Sunt umãr lângã umãr, comandant ºi sub-ordonaþi, o echipã micã, dar valoroasã prin ceeace întreprind ºi realizeazã.

O dotare necesarã!Odatã cu lãsarea întunericului încep tragerile.

Trei tancuri sunt dispuse pe un aliniament de undedeschid focul asupra þintelor aflate în poligon. Alpatrulea tanc, în care se aflã ºi comandantul decompanie, executã observarea ºi corectarea focu-lui. Singurele lumini din poligon sunt cele de pestâlpii care marcheazã limitele de siguranþã. Îmiexprim mirarea cã, totuºi, în câmpul de þinte nueste aprinsã nici o luminã care sã marcheze þintele.“Nu este nimic - îmi spune cãpitanul Rusu Ionel,ofiþer în compartimentul operaþii al unitãþii - cu«Bizonul» se trage altfel”. Ne deplasãm cãtre tan-cul pe care este instalat comandantul de subuni-tate. Intru în camera de luptã, pe locul încãrcã-torului, de unde privesc la ochitorul dispus înpartea stângã a turelei care observã pe un moni-tor câmpul de þinte ºi spargerea proiectilelor. Estecamera termalã, de fapt, un aparat de vedere de tippasiv care permite executarea tragerilor pe timpde noapte în bune condiþiuni. Alãturi este dispuscalculatorul balistic ºi telemetrul cu laser careajutã echipajul în identificarea ºi selectarea þin-telor, în executarea cu precizie a tragerilor atât petimp de zi cât ºi pe timp de noapte de pe loc ºidupã deplasare. “Acum doi ani, când amdesfãºurat o aplicaþie în comun cu militarii ita-

REPERE ÎN COTIDIAN Curierul ARMATEIPagina 8Nr. 6 (146) din30 martie 2004

AA CC EE II OO AA MM EE NN II MM II NN UU NN AA ÞÞ II ªª II

REPERE ÎN COTIDIANCurierul ARMATEI Pagina 9Nr. 6 (146) din 30 martie 2004

lieni, am luptat cu ei de la egal la egal fãrã sã avemaceastã dotare. Anul acesta vor reveni ºi atunci osã vedem noi care pe care”, îmi spune cãpitanulRUSU.

Tragerea continuã în poligon, efectul la þintãeste impresionant. Cu asemenea mijloace mo-derne nu au voie sã rateze nici o þintã.

Se terminã tragerea, comandantul îºi adunãsubordonaþii, face analiza activitãþilor desfãºurate.Se fac precizãri pentru cele ce vor urma, când sevor executa trageri cu plutonul în apãrare pe timpde zi unde vor fi invitaþi sã asiste reprezentanþi aiarmatei, ai administraþiei locale ºi presei militare.

Surpriza pentru tanchiºtiZiua de joi a început matinal pentru tanchiºti.

Se iau mãsuri pentru instalarea pazei, pregãtireatancurilor. Pentru tragere, mã deplasez cu cei dinStatul Major la “Biuta 23” unde se iau mãsuri pen-tru instalarea punctului de comandã, activitateafiind condusã de cãtre un energic subofiþer de statmajor, plutonierul-major DAN Peev. Timpul paresã fie împotriva tanchiºtilor, frig ºi averse deploaie.

“Aºa e de fiecare datã când ies tanchiºtii înpoligon”, aud o remarcã fãcutã de ofiþerul derelaþii publice al batalionului. Ofiþerul a efectuatcursul avansattimp de un an înFranþa la Saumer.Cu experienþaacumulatã acolo,a venit la bata-lionul 284 fiindcooptat ºi încolectivul deautori ai nouluiregulament. “Amintrodus în acestregulament o prevedere privind executarea trage-rilor în ofensivã, adicã asupra unei þinte surprizãce poate apãrea în câmpul tactic, ceea ce va solici-ta din plin echipajele pe timpul tragerilor. Este oþintã neanunþatã pe care nu o ºtie plutonul. Eapoate sã surprindã subunitatea. Trage în ea cinepoate”, îmi precizeazã ofiþerul.

Nervi de oþelLângã unul dintre tancuri adus lângã biutã, la

standul de expoziþie, observ un grup format în

jurul unei persoane feminine care discutã amicalcu tanchiºtii. Mã apropii ºi aflu cã este psihologulbatalionului. Domniºoara Camelia GÂLCÃ seaflã în acest batalion din anul 2001, având ºansa

sã acumuleze o bogatã experienþã în domeniulmilitar, implicit în arma tancuri. O rog sã-mi vor-beascã despre ceea ce înseamnã a fi psiholog la ounitate de tanchiºti.

“Este o provocare profesionalã. La început afost mai greu, deoarece au existat bariere decomunicare cu colegiimei, dar, cu timpul, le-amdepãºit. Colectivele detanchiºti, în general ºi celdin batalionul 284, în par-ticular sunt bine înche-gate, bine definite. Încadrul acestora se dez-voltã puternice relaþiiinterpersonale, bazate peîncredere, respect, întra-jutorare. Ca sã fii ajutat ºirespectat, trebuie sã daidovadã de realism ºi sã fii alãturi de ei nu numaiîn cazarmã, ci ºi pe câmpul de luptã, abia atuncipoþi spune cã ai fost acceptat în adevãratul sens alcuvântului. Pentru mine, colegii mei reprezintã oa doua familie. De asemenea, participarea la toateactivitãþile desfãºurate de cãtre colegii mei îmioferã prilejul de a realiza o realã evaluare a impli-caþiilor de naturã psihologicã ce pot influenþastarea de spirit a batalionului. Efortul psihic ºifizic este foarte accentuat în rândul membrilorechipajului de tancuri. Condiþiile deosebite dininteriorul camerei de luptã implicã dezvoltareaunor aptitudini specifice militarilor. Camera deluptã a unui tanc constituie un mediu cu condiþiiextreme: spaþiu limitat existent în tanc,nivelul ridicat de zgomot, de cãldurãºi gazele rezultate în urma tragerilor.Complexitatea activitãþilor specificefiecãrui membru al echipajului implicãdezvoltarea capacitãþii de a acþiona încondiþii de stres prelungit, de a avea obunã atenþie distributivã ºi o bunãcapacitate de concentrare. Gradul dedificultate la care am fãcut referire seamplificã în cazul tragerilor de luptãpe timp de noapte, situaþie în care con-centrarea echipajului este maximã. La aceastãdatã, viaþa tanchistului în turelã a înregistrat unsalt calitativ determinat de înzestrarea unitãþii cuun nou tip de tanc care prin modernizãrile efec-tuate a adus un plus de calitate ºi performanþã pen-tru activitãþile de instruire. De asemenea, s-aînregistrat o motivaþie a fiecãruia de a-ºi ridicanivelul de pregãtire profesionalã, ceea ce implicã,printre toate celelalte componente ºi pe cea legatãde pregãtirea psihologicã.

Pasiunea bãieþilor noºtri pentru bizonii de oþelimplicã ºi existenþa unor nervi de oþel”.

Un exerciþiu ca la carteÎn punctul de comandã, invitaþilor sosiþi

(comandantul garnizoanei Brãila, general debrigadã Alexandru DAVID, comandantul Brigãzii282 colonel Dan GHICA, reprezentantul Corpu-lui 1 Armatã, colonelul Ion CÃRÃUªU, unul din-tre subprefecþii judeþului Galaþi ºi reprezentanþi

ai Spitalului Militar Galaþi) li se prezintã o infor-mare asupra a ceea ce se va executa ºi, totodatã,caracteristicile tehnico-tactice ale “Bizonului”,care stârneºte curiozitatea asistenþei. Sunt puseîntrebãri cu predilecþie de cãtre subprefect: “Câttimp dureazã instruirea acestui tip de tanc?” “Ce

sistem de transmi-siuni are?” “Câtedin componentelede bazã sunt deproducþie indi-genã?” Rãspun-surile care îi suntoferite de cãtreorganizatori îlimpresioneazã.Odatã ce s-au ter-minat întrebãrile,începe exerciþiul.

Pãmântul se miºcã sub picioarele asistenþei, ocoloanã compactã de cinci blindate se apropie ver-tiginos, primul blindat mãreºte viteza în vedereadistanþãrii de celelalte. Se deplaseazã spre centru.Celelalte patru tancuri îl încadreazã pe flancuridouã câte douã, urmate îndeaproape de un al ºase-lea tanc, unde se aflã comandantul de companiecare coordoneazã întreaga activitate. Prin staþiaaflatã în punctul de comandã se aud comenzile cese dau. Tancul din centrul dispozitivului deschidefocul asupra unui punct de sprijin de pluton. Dupãrealizarea unei lovituri în centrul obiectivului, sefoloseºte principiul reglajului cu scara, întreg plu-tonul executând trageri pe salvã. Se schimbã

obiectivele ºi tipul de muniþie. Se trage pe þintã eli-copter, þintã tanc, tun fãrã recul. Efectul la þinteeste impresionant. Odatã terminatã tragerea, plu-tonul se retrage eºalonat pe tancuri, asigurându-ºiunul altuia protecþia pânã pe aliniamentul unde sereface coloana. Demonstraþia oferitã de cãtre ceidin batalionul 284, prin deplasare, executareatragerilor au impresionat asistenþa prezentã.Cursanþii ªcolii de Aplicaþii sunt entuziasmaþi,unii exclamã cu patos: “Vreau sã ajung aici ºi sãfiu în echipajul lui TR 85”. Cei de aici sunt unmodel pentru ei, în viitoarea carierã ce-i aºteaptã.Da, cei din 284 sunt un model, deoarece au men-talitate de învingãtori, pentru cã ei probeazã peviu deviza pe care o port nu numai pe mânecastângã a fiecãruia, ci ºi în sufletele lor, “Îndrãzneþiiînving”.

““ BB II ZZ OO NN II II ”” LL OO RR DD EE OO ÞÞ EE LL

Pagini realizate decãpitan Gabriel PÃTRAªCU

Sfeºtania sau slujba aghiasmei mici,adicã sfinþirea cea micã a apei, se face spretoatã trebuinþa, în prima zi a lunii, ori când vacere credinciosul.

În cãrþile bisericeºti stã scris cã “ºtiut sãfie cã prea bun ºi folositor de suflet obiceieste sã se facã în biserici, în mãnãstiri, încase, sfinþirea apei la toate zilele dintâi alelunii ºi a stropi pe oameni (...) asemenea ºicasele mirenilor ºi toate ale lor.”

Aceastã apã, care este sfinþitã de DuhulSfânt prin rugãciunile preoþilor, are rolul ca“prin stropirea ei, duhurile cele viclene dintot locul se gonesc; se iartã pãcatele cele micide peste toate zilele, adicã nãlucirile dia-voleºti ºi gândurile cele rele; mintea securãþeºte de lucrurile cele spurcate ºi seîndrepteazã spre rugãciune; bolile le goneºteºi dã sãnãtate sufleteascã ºi trupeascã. ªi, maipe scurt: toþi cei ce o primesc cu credinþã iausfinþenie ºi binecuvântare”.

Dacã, pentru sãnãtatea trupului, mediculne îndeamnã la igiena corporalã, acelaºilucru se întâmplã ºi pentru sãnãtatea sufle-tului nostru. Apa, ca element primordial alexistenþei, este suportul prin care se rea-lizeazã atât curãþenia trupeascã cât ºi ceasufleteascã. Fiind sfinþitã de cãtre DuhulSfânt, prin rugãciunile preoþilor, ea are acelecalitãþi prin care sufletul omenesc este vin-decat de lucrãturile necurate. Fiind sufletulsãnãtos, în aceeaºi stare va fi, implicit, ºitrupul, deoarece cele douã entitãþi sunt strânslegate în viaþa pãmânteascã. Aceastã curãþe-nie a sufletului trebuie întâmpinatã cu cre-dinþã ºi, nu întâmplãtor, sfeºtania se oficiazãîn zilele de miercuri ºi vineri de peste an, oriîn cele patru mari posturi dar, cu precãdere,în Postul Paºtelui. Fac excepþie situaþiile încare se ridicã o casã nouã, ori se renoveazãvechea locuinþã.

Preot Nicolae POSTOLEA

Publicaþiile culturale depe piaþa presei româneºtiºi-au mãrit numãrul cu încão revistã. Intitulatã sugestiv,“Cultura” este un sãptãmânaleditat de Institutul CulturalRomân. Încã dinainte de aapãrea pe piaþã, revista a sus-citat – potrivit articolu-lui-program apãrut sub sem-nãtura directorului CristianTEODORESCU în rubrica“Barometru” - unele reacþiimai mult sau mai puþin cri-tice. “S-a spus despre noi cãsuntem «revista lui Iliescu».S-a mai spus despre noi cãvom fi o anti-«Dilemaveche», cã umblãm sã desta-bilizãm cultura românã ºi sãracolãm oameni. S-a spus ºicã proiectul acestei revisteeste interesant, diferit de alcelorlalte publicaþii de cul-turã”.

Cu asemenea referinþe,domnul TEODORESCUschimbã nota tipicã a unuiarticol-program, spunând ceNU intenþioneazã sã facã.Aflãm cã noua publicaþie (ladata apariþiei “Curierului...”a ajuns deja la numãrul 3) nuintenþioneazã sã racolezeoameni, iar “Dacã ne-ampropune sã fim o replicã la«Dilema veche», ar însemnasã ne dãm singuri certificat

de prostie ºi sã nu credem înpropriul nostru destin (...).Nu suntem nici o publicaþie aPreºedinþiei. Suntem o pu-blicaþie care apare sub aus-piciile Institutului CulturalRomân, dar nu sub îndru-marea Institutului.”

Important rãmâne ceeace se doreºte a fi: un “sãp-tãmânal care îºi propune sãreuneascã toate acestea (lite-raturã, istorie, sociologie,psihologie, filosofie - n. red.)adresându-se intelectualuluicare vrea sã afle tot ceea cese întâmplã la noi ºi înlume”.

Totuºi ne-am asuma osarcinã peste puterile noastreîncercând sã facem criticaunei reviste de culturã. Nefacem însã datoria sã vã sem-nalãm existenþa acesteia,pentru o mai bunã informare

a dumneavoastrã în dome-niul cultural. Cele patru pa-gini, denumite “Cãrþi în joc”,dedicate literaturii, au darulde a ne orienta în ceea cepare a deveni din ce în ce maimult un hãþiº al cãrþilor. Esteceea ce realizeazã IrinaPETRAª cu “Neastâmpãra-tul Caragiale”, sau “Un altfel de feminitate” pe careNicoleta CLIVEÞ o desco-perã în volumul de poezii“Cartea burþilor ºi a sin-gurãtãþii” al Doinei IOANID.

Fãrã a avea pretenþiaunei prezentãri complete arevistei, menþionãm cãaceasta se adaugã celorlaltepublicaþii de profil existente,reuºind sã ne creeze o ima-gine mai completã a culturiiromâneºti contemporane. Cusiguranþã, nu oricine este dis-pus sã cheltuiascã sãptãmâ-nal 20.000 de lei pentru o ast-fel de publicaþie. Însã meritãfãcut un astfel de sacrificiufinanciar, mãcar din când încând, pentru a afla ce maieste nou prin librãrii. Pentrucã, la preþurile practicate înziua de astãzi, suntem preasãraci ca sã ne mai permitemluxul de a cumpãra o carteproastã.

MaiorDragoº ANGHELACHE

Pagina 10Nr.6 (146) din 30 martie 2004 Curierul ARMATEI

Cuvânt de învãþãturã

SFEªTANIA SAU SLUJBA AGHIASMEI MICI

P U L S U L C U L T U R I I R O M Â N E ª T I

UNIVERS SPIRITUAL

CCAARRNNEETTCCUULLTTUURRAALL

Cartea din vitrinãSPORTUL MINÞII

SSÃÃPPTTÃÃMMÂÂNNAA MMAARREECCUU IICCOOAANNEE PPEE LLEEMMNNªªII CCHHIITTAARRÃà CCLLAASSIICCÃÃ

Aflãm din site-ul de Internet al edituriiHumanitas cã tocmai a apãrut o carte sub sem-nãtura cunoscutului jurnalist Cristian TudorPOPESCU. Volumul, care poartã numele de“Sportul minþii” pare a ne prezenta o faþetã cutotul diferitã de aceea aziaristul caustic cu carene-am obiºnuit în ulti-mii zece ani.

“Cred cã în sportnu ai decât un unicadversar: propriul cre-ier”, spune scriitorulCristian Tudor POPES-CU în textul care îiînsoþeºte volumul. “Eleste cel care îþi poatelega mâinile ºi picioarele, oricât ai fi de puternicºi de iute, sau purta spre victorie un trup careþipã cã nu mai poate. Îmi suspectez creierul, sun-tem mereu într-o încleºtare pe muchie de cuþit. Eleste primul care vrea sã cedeze, nu corpul.”

Citind aceste rânduri, cred cã încep sã îlregãsesc pe cel care, cu aproape douãzeci de aniîn urmã, scria povestirea “Breack”. (D.A.)

Fiind perioada de sfârºit a postului Paºtelui,în apropierea Sãptãmânii Mari, se pare cã expo-ziþiile de icoane realizate pe diferite suporturisunt în vogã. De data aceasta, la sãlile “Foaier”ºi “Rondã” ale Cercului Militar Naþional(C.M.N.), care au intrãrile din acelaºi bulevardRegina Elisabeta, vor expune nu mai puþin deºase artiste plastice. Aºadar, în perioada 29 mar-tie – 18 aprilie, Ana-Maria MARINICÃ, ElizaValentina PETRE (sala “Foaier”), Elena CON-STANTIN, Ioana GRUIANU, Ileana OMETIÞúi Valeria STOICA (sala “Rondã”) vor expuneprivirilor celor interesaþi creaþiile dumnealorrealizate pe lemn. Chiar dacã, prin natura lor,icoanele sunt obiecte de cult, având astfel o cutotul altã destinaþie decât simpla satisfacþie, fieea ºi esteticã, a privitorului.

Pentru a rãmâne tot în sfera manifestãrilorreligioase, informãm cititorii cã tot în Sãptãmâ-na Mare, pe 6 aprilie, C.M.N. va gãzdui o ma-nifestare culturalã, care poartã denumirea de“Tradiþii aulice”. Studenþii de la Teologie ºi dela Conservator vor interpreta muzicã religioasã,pe fondul unui recital de poezie al actoruluiEusebiu ªTEFÃNESCU. În cadrul acestei seriartistice, studenþii de la conservator vor susþineºi un concert de chitarã clasicã.

Seriile culturale continuã, domnul coloneldr. Petre OTU susþinând douã conferinþe: “Cer-cul Militar Naþional – identitate regãsitã” în datade 8 aprilie ºi “Sfârºitul domniei lui ªtefan celMare ºi Sfânt” pe 15 ale aceleiaºi luni. (D.A.)

Întâiul pas spre Marea Unire

În fiecare an, la 1 decembrie sãrbã-torim, nu numai Ziua Naþionalã aRomâniei, ci ºi Ziua Marii Uniri, zi binecu-vântatã de cãtre divinitate când toþiromânii s-au unit într-o singurã þarã,România Mare.

Pânã la realizarea acestui ideal naþio-nal au trebuit sã fie parcurse alte momentepeste care, astãzi, din diferite motive, tre-cem cu uºurinþã. Istoria naþionalã a pãs-trat în conºtiinþa sa primul pas spre Unireacea Mare ºi anume, data de 27 martie 1918când Basarabia s-a unit cu Româniacreând premisele realizãrii Unirii totale.

Þinutul dintre Prut ºi Nistru, care poartã de-numirea domnitorilor Þãrii Româneºti, Basara-bia, va fi pierdut de cãtre Þara Moldovei în anul1812 prin pacea de la Bucureºti, prin careImperiul Otoman ceda Imperiului Þarist aceastãprovincie româneascã. Timp de 106 ani, putereaocupantã a întreprins o puternicã campanie agre-sivã împotriva spiritului ºi conºtiinþei aparte-nenþei populaþiei româneºti la patria mamã –România. Mãsurile întreprinse au fost dure ºi auîmbrãcat multiple forme în plan organizatoric,legislativ, cultural, spiritual, economic ºi politic.Pentru o scurtã perioadã de timp, 1856 – 1878,sudul Basarabiei va reintra în componenþa Stat-ului Român, însã, în urma Congresului de Pace dela Berlin, din 1878, va reintra sub dominaþiaImperiului Rus, iar mãsurile de deznaþionalizarese vor amplifica. Declanºarea primului rãzboimondial ºi intrarea României în acest conflict, învara anului 1916, pentru a realiza Unirea cu Tran-silvania, Banatul, Criºana, Maramureº ºi Buco-vina de Nord lasã deoparte Basarabia, deoarece,fãcând parte din blocul Antantei ºi fiind aliatã cuImperiul Rus, problema Basarabiei pãrea pier-dutã pentru România.

Izbucnirea revoluþiei burgheze din ImperiulÞarist, în februarie 1917, va crea premisele descã-tuºãrii acestei provincii de sub tutela þaristã. Ast-fel, la 3 aprilie 1917, se va constitui PartidulNaþional Moldovenesc, care îºi afirma dorinþa caBasarabia “sã-ºi conducã singurã viaþa ei din-lãuntru, þinând seama de drepturile naþionale aletuturor locuitorilor ei”. O altã mãsurã hotãrâtoarea fost la 20 octombrie 1917, când, la Chiºinãu,s-a desfãºurat Congresul soldaþilor moldovenicare au hotãrât proclamarea autonomiei Basara-biei, fostã provincie a Imperiului Þarist ºi creareaSfatului Þãrii. Proclamarea, la 2 decembrie 1917,

a autonomiei Republicii PopulareMoldoveneºti ºi constituirea, la 7decembrie 1917, a primului guvern alrepublicii consfinþea apariþia unui statbasarabean de sine stãtãtor. Procesulafirmãrii Republicii Moldoveneºti avealoc în condiþii deosebit de grele. Lovi-tura de stat bolºevicã, declanºatã la 25octombrie 1917 contra guvernului re-voluþionar rus, începerea tratativelorcu puterile centrale, finalizate la Brest-Litousk, proclamarea de cãtre liderulcomunist al Rusiei Sovietice, Lenin a

dreptului popoarelor la autodeterminare, care defapt a fost o inducere în eroare a opiniei publicedin acele vremuri, crea pentru Basarabia un marepericol, confruntându-se cu grele probleme, pre-cum prezenþa de trupe aºa-zise revoluþionare ruse,de fapt, bande înarmate, care terorizau populaþia,tendinþele expansioniste exprimate de cãtreguvernele de atunci ale Ucrainei ºi Rusiei, toateacestea putându-se solda cu noua ocupaþiestrãinã.

Absenþa unei forþe militare capabile sã rezisteîn faþa acestor pericole va determina Sfatul þãriisã solicite sprijin militar guvernului României.Pentru protejarea bazelor logistice pe care Arma-ta Românã le avea în Basarabia încã din anul1916 ºi pentru a elimina un potenþial pericoldestabilizator la adresa statului român, cât ºi alBasarabiei, guvernul român va hotãrî sã dea curscererii Sfatului Þãrii din Basarabia. La 13 ia-nuarie 1918 au intrat în Chiºinãu trupele Diviziei11 Infanterie comandatã de cãtre generalul ErnestBroºteanu, populaþia din Basarabia fiindînºtiinþatã asupra scopurilor ºi misiunilorunitãþilor române de cãtre ªeful Marelui CartierGeneral Român, general Constantin Prezan carepreciza “cã oastea românã nu dorea decât ca, prinorânduiala ºi liniºtea ce o aducea, sã dea putinþãbasarabenilor sã se statorniceascã ºi sã îºi

desãvârºeascã autonomia, aºa cum ei singuri auhotãrât.” Faþã de aceastã acþiune a României carevenise în sprijinul unei provincii româneºti,reacþiile guvernelor de la Sankt-Petersburg ºi dela Kiev au fost foarte dure: arestarea corpuluidiplomatic român din Rusia, sechestrarea tezau-rului naþional, atacarea unui tren cu militari arde-leni înrolaþi voluntari în Armata Românã ºi, nu înultimul rând, ameninþarea României cu o inter-venþie militarã din partea Rusiei Sovietice, dacãnu îºi va retrage unitãþile militare din Basarabia.

Realizând faptul cã numai în unire stã putereaforþele unioniste basarabene reprezentate de cãtreI. Inculeþ ºi D. Ciugureanu, s-au deplasat laBucureºti unde, la 21 martie 1918, l-au informatpe preºedintele Consiliului de Miniºtri alRomâniei, Al. Marghiloman asupra cererii deunire a Basarabiei cu România. Pe data de 27martie 1918 a fost convocatã ºedinþa SfatuluiÞãrii, având pe ordinea de zi o singurã problemã– Unirea Basarabiei cu România, lucrãrileºedinþei fiind deschise de cãtre I. Inculeþ, lalucrãri participând ca invitat ºi Al. Marghiloman.

În numele Blocului Moldovenesc, reprezen-tantul acestuia, I. Buzdugan a prezentat rezoluþiaºedinþei Sfatului Þãrii în problema unirii. Supusãvotului plenului, rezoluþia a fost adoptatã cu omajoritate covârºitoare. Preºedintele Consiliuluide Miniºtri al României prin autoritatea cu carefusese învestit de cãtre guvernul român a accep-tat condiþiile de unire ale acestei strãvechiprovincii româneºti, Basarabia, cu patria mamã,România. La 30 martie 1918, delegaþia SfatuluiÞãrii va înmâna conducãtorului statului romândin acea perioadã, regele Ferdinand, la Iaºi, ActulUnirii Basarabiei cu România, care a fost pro-mulgat oficial, prin înalt decret regal, la 9 aprilie1918.

Astfel, a fost realizat primul pas privindîmplinirea visului dintotdeauna al românilor,acela de a se uni cu toþii într-o singurã þarã.

Cel mai de seamã descendent al DinastieiMuºatinilor conducãtori, aproape douã veacuri,ai Þãrii Moldovei, intrat în istorie sub numele de“ªtefan cel Mare ºi Sfânt” s-ar fi nãscut pe la1434 la BORZEªTI, fiind întâiul fiu al Voievo-dului Bogdan al II-lea ºi al Doamnei Oltea ºinepot al lui Alexandru cel Bun. Va beneficia de oeducaþie aleasã, fiind cunoscãtor al unor limbi decirculaþie europeanã din acea perioadã ºi de opregãtire diplomaticã ºi militarã care îl va impuneprintre cei mai de seamã conducãtori de stateeuropene din Evul Mediu. Asociat la domnie ºipurtând titlul de voievod în vremea domniei luiBogdan al II-lea, 1450-1451, viitorul domn va finevoit sã se refugieze în Transilvania în urmaasasinãrii tatãlui sãu la REUSENI în noaptea de15-16 octombrie 1451 de cãtre Petru Aron fratelelui Bogdan ºi unchi al lui ªtefan, care în urmaacestui fratricid, va ajunge domn al Moldovei.Luând calea pribegiei, ªtefan va petrece cinci anila Curtea lui Iancu de Hunedoara. În vara anului1456 se va afla însã în Þara Româneascã la curteavãrului sãu Vlad Þepeº. Obþinând un sprijin mi-

litar de circa ºase mii de oºteni din partea lui VladÞepeº, în luna aprilie a anului 1457, ªtefan vatrece hotarul în Moldova ºi, în urma bãtãliei de laDoljeºti, din 12 aprilie 1457, va obþine o victoriedecisivã asupra luiPetru Aron, obli-gându-l pe acestasã se refugieze înRegatul Poloniei.În Sâmbãta Mare,la 14 aprilie 1457,pe câmpul de la“Direptate” ªtefana fost proclamatdomn legiuit alþãrii de cãtre toatestãrile întrunite ºi “a luat schiptrul Moldovei”dupã ce a primit ungerea din partea mitropolitu-lui Teoctist. Aºa a început una dintre cele mai glo-rioase domnii din istoria românilor.

LECÞIA DE ISTORIECurierul ARMATEI Pagina 11Nr. 6 (146) din 30 martie 2004

Memoria istoriei86 DE ANI DE LA UNIREA BASARABIEI CU ROMÂNIA

Stejarul din Borzeºti

Î N S C Ã U N A R E A

Paginã realizatã decãpitan Gabriel PÃTRAªCU

Pagina 12Nr.6 (146) din 30 martie 2004 INTERACTIV Curierul ARMATEI

Fallout – Depuneri radioactive – Par-ticule contaminate, din elemente radioactiveprovenite dintr-un nor produs de o explozienuclearã ºi depuse la suprafaþa pãmântului.

Fallout pattern – Diagrama (configuraþia)depunerilor radioactive – Diagramã ce prezin-tã distribuþia depunerilor radioactive reprezentatãprin curbe de izointensitate.

Feint and demonstration – Simulare ºidemonstraþie – 1. Simularea: Tip de acþiuneofensivã executatã în scopul fixãrii ºi distrageriiatenþiei inamicului ºi, dacã este necesar, anga-jãrii în luptã cu acesta. 2. Demonstraþia: Tip deacþiune ofensivã executatã în scopul, diferit de alsimulãrii, de a distrage atenþia inamicului, darfãrã a-l angaja în luptã.

Field exercise – Exerciþiu (aplicaþie) cusimplã acþiune – Exerciþiu (aplicaþie) care sederuleazã pe teren, în condiþii de rãzboi simu-late ºi în care trupele ºi armamentul uneia dinpãrþi sunt reprezentate real, în timp ce aleceleilalte pãrþi sunt fictive sau doar figurate.

Fighter – Vânãtor – Termen generic pentrua desemna un tip de aeronavã rapidã ºi manevri-

erã, capabilã sã efectueze operaþii tactice contraobiectivelor aeriene sau de suprafaþã. Vezi vânã-tor de apãrare aerianã de zi; vânãtor de apãrareaerianã pe timp senin; vânãtor de apãrare aerianãpentru orice timp; vânãtor de interceptare.

Fighter cover – Acoperire aerianã –Menþinerea unui numãr suficient de avioane devânãtoare deasupra unei zone sau a unei forþedeterminate, în vederea respingerii acþiuniiaeriene inamice.

Fighter engagement zone – Zonã de anga-jare a interceptoarelor – Vezi zona de angajarea armei.

Fighter interceptor – Vânãtor de inter-ceptare – Vezi interceptor.

Final plan – Plan final – Plan ale cãruiproiecte au fost coordonate ºi aprobate, docu-mentul fiind semnat în numele sau de cãtreautoritatea competentã.

Final protective fire – Foc de protecþie –Baraj de foc planificat ºi realizat în timp scurt, înscopul întârzierii miºcãrii inamicului pãtruns înliniile sau zonele de apãrare.

CRISTINA FRATU

DICÞIONAR N.A.T.O.

Senatul ºi Camera Deputaþilor au adoptatLegea nr. 42 din 15 martie 2004, “privind par-ticiparea forþelor armate la misiuni în afara teri-toriului statului român”.

Potrivit actului normativ menþionat, misiu-nile la care pot participa forþele armate în afaragraniþelor naþionale sunt cele de apãrare colectivã

în sprijinulpãcii, de asis-tenþã umani-tarã, tip coa-liþie, exerciþiic o m u n e ,individuale ºiceremoniale.

În ceeace priveºteplanificareaºi trimitereaîn misiune a

forþelor, acestea vor pleca la propunerea Minis-terului Apãrãrii Naþionale, în baza analizei ºihotãrârii Consiliului Suprem de Apãrare a Þãrii.Acesta hotãrãºte, pânã la 30 iunie a fiecãrui an,forþele ºi mijloacele care vor fi puse la dispoziþieîn anul urmãtor în vederea participãrii la misiu-nile menþionate anterior. Tot în baza hotãrâriiCSAT, guvernul prevede în proiectul de bugetpentru anul urmãtor fondurile financiare nece-sare pregãtirii ºi participãrii la misiune ºi aforþelor ºi mijloacelor care vor fi puse la dispo-ziþie.

Trimiterea forþelor armate în afara teritoriu-lui pentru exerciþii comune sau misiuni indivi-duale se aprobã de cãtre ministrul apãrãriinaþionale.

Personalul militar ºi civil care participã laaceste misiuni beneficiazã, pe durata acestora,de:

– concediu de odihnã suplimentar de 2,5 zilepentru fiecare lunã de prezenþã în zona de ope-raþii;

– în cazul participãrii la misiuni de tip coa-liþie sau de apãrare colectivã se acordã un spor decampanie de 100% din solda lunarã/salariul debazã;

– decontarea cheltuielilor de transport pentruo cãlãtorie în þarã ºi retur la fiecare 6 luni de mi-siune;

Personalul trimis la exerciþii comune ºi ce-remoniale beneficiazã de drepturile personaluluiromân trimis în strãinãtate pentru îndeplinireaunor misiuni cu caracter temporar, potrivit legii.

Pentru mai multe detalii se poate consultaMonitorul oficial al României, partea I, nr. 242din 18 martie 2004.

Colonel Adrian BRÂNZÃ

II NN FF OO BB LL II TT ZZCurier legislativ

Din definiþiile prezentate reies ºi trãsãturile ca-racteristice ale ocupaþiei militare, trãsãturi prin careaceasta se deosebeºte de simpla invadare a terito-riului care implicã numai desfãºurarea unor acþiu-ni militare pe teritoriul adversarului. O primã trãsã-turã este caracterul efectivitãþii ocupaþiei militare.Sub raport material, ocupaþia apare ca o consecinþãa ostilitãþilor militare, mai exact a invaziei; rezis-tenþa suveranului teritorial a încetat ºi forþele mi-litare ale inamicului au luat în posesiune teritoriulrespectiv.

Problema care se pune este aceea de a precizacând trebuie sã înceteze ostilitãþile militare ºi cumtrebuie interpretatã formularea “luare în posesie ateritoriului ocupat de inamic”.

Un prim rãspuns la aceastã problemã a fostenunþat în art. 42 alin. 2 din Regulamentul Con-venþiei de la Haga din 18 octombrie 1907 cu privirela legile ºi obiceiurile rãzboiului terestru, astfel:“Ocupaþia nu se extinde decât asupra teritoriilorunde aceastã autoritate este stabilitã ºi în mãsurã sãse exercite”.

Dar, în condiþiile actuale, “exercitareaautoritãþii inamicului” este în permanenþã pertur-batã, întrucât rezistenþa nu înceteazã, de regulã,definitiv. Pe teritoriul respectiv pot continua sãacþioneze în mod legal, grupuri sau miºcãri organi-zate de rezistenþã, asupra lui putându-se efectuabombardamente aeriene ºi navale. Pot avea locoperaþiuni de hãrþuire a forþelor de ocupaþie.

Toate acestea înseamnã, într-un fel, continuarealuptei, opunerea unei rezistenþe. Asupra acestuiaspect, doctrina este unanimã în a aprecia cã, avândîn vedere caracterul sporadic ºi minima importanþãa acestor operaþiuni, ele nu pot impieta asupra efec-tivitãþii ocupaþiei. Ca atare, efectivitatea ocupaþieimilitare nu implicã o încetare completã, totalã ºidefinitivã a rezistenþei. Ea presupune numai cainamicul sã fi luat în posesie efectivã teritoriulrespectiv ºi sã-i organizeze guvernarea ºi adminis-trarea. Dacã el nu reuºeºte sã-ºi stabileascã autori-

tatea de fapt ºi sã o exercite în mod efectiv, terito-riul respectiv este considerat ca invadat ºi nu ca ocu-pat în sensul dreptului internaþional umanitar.

Astfel, se ajunge la cel de-al doilea element:luarea în posesiune a teritoriului.

Nu orice posesiune a unui teritoriu poate fi con-sideratã ocupaþie militarã (ocupatio bellica). “Unteritoriu este ocupat” precizeazã art. 42 din Regu-lamentul de la Haga, “când se gãseºte de fapt subautoritatea armatei inamice”. Deci, elementulesenþial al ocupãrii este acela al efectivitãþii pose-siunii. În interpretarea Asociaþiei de Drept Inter-naþional: “un teritoriu nu va putea fi considerat caocupat de inamic decât atunci când a fost evacuat dearmata adversã, a cãzut în puterea actualã ºi efectivãa forþelor armate ale inamicului ºi, de asemenea,multã vreme el va rãmâne astfel”.

Odatã teritoriul efectiv ocupat, se creeazã osituaþie juridicã nouã, care implicã noi drepturi ºinoi obligaþii de ordin internaþional atât pentru ocu-pant cât ºi pentru populaþia civilã aflatã pe teritoriu,cât ºi pentru statele terþe ºi noile organizaþii uma-nitare, ca de exemplu, Comitetul Internaþional alCrucii Roºii.

Locotenent-colonelconf. univ. dr. Constantin IORDACHE

(preluare din suplimentul publicaþiei “Actua-litãþi juridice” nr. 9, ianuarie-martie 2004)

CARACTERUL EFECTIVITÃÞI IOCUPAÞIEI MILITARE

Consultaþii juridice

PARTICIPAREA FORÞELORARMATE LA MISIUNI ÎN

AFARA TERITORIULUI

DIN LUMEA MILITARÃCurierul ARMATEI Pagina 13Nr. 6 (146) din 30 martie 2004

T E R O R I S M U L ª I S U P E R T E R O R I S M U LAcþiuni teroriste

Asasinarea persoanelor importante, a inami-cilor simbolici ºi a unor membri ai grupãrilorteroriste consideraþi trãdãtori.

Luarea de ostatici – metodã riscantã pentruteroriºti, dar utilizatã de aceºtia pentru a obþineconcesii în schimbul eliberãrii ostaticilor ºi pen-tru a se face cunoscuþi.

Rãpirea – acþiune care, prin scopul urmãrit,pare similarã luãrii de ostatici, dar, care sedeosebeºte semnificativ de aceasta prin faptul cãþinta sau þintele vizate sunt persoane importante;autorii pot rãmâne necunoscuþi o vreme pentrumass-media, a cãrei atenþie este captatã laînceputul evenimentului ºi scade odatã cu trecereatimpului. Pentru autori, riscul este mai mic decâtîn cazul luãrii de ostatici, dar succesul acþiuniiimplicã elaborarea unui plan minuþios.

Incendierea unor obiective strategice, metodãcare implicã un grad minim de risc pentru autorulatentatului ºi un nivel redus de cunoºtinþe tehnice.

Atentatul sinucigaº. Din cauza unor perceptereligioase, atentatorii considerã cã, sacrificându-se, servesc o cauzã sfântã ºi acceptã sã moarã întimpul executãrii acþiunii teroriste. Este cel maigreu de prevãzut ºi de controlat. Este direcþionatcu precizie spre þinta vizatã ºi are un grad mare dereuºitã.

Utilizarea bombelor sau a dispozitivelorimprovizate la care apeleazã tot mai des teroriºtiidatoritã costurilor mici necesare producerii aces-tor dispozitive, a riscurilor reduse la care se expunautorii, a tehnicilor variate de detonare, precum ºia posibilitãþii de a controla pierderile prin sta-bilirea momentului detonãrii ºi a locului deamplasare a dispozitivului exploziv.

Deturnarea de avioane – Metoda este utiliza-tã uneori ca mijloc de scãpare ºi poate servi pen-tru luarea de ostatici sau, mai nou, ca atac sinuci-gaº. Deºi, de-a lungul timpului, s-au înregistratdeturnãri de trenuri, autobuze sau vapoare,avioanele sunt þintele preferate de cãtre teroriºti,din cauza mobilitãþii ºi vulnerabilitãþii lor.

Ocuparea prin forþã a unor obiective cu va-loare pentru public.

Raiduri ºi/sau atacuri asupra unor dispozitivestrategice ce pot avea ca scop, fie transmitereaunor declaraþii prin radio ºi televiziune, fiedemonstrarea incapacitãþii guvernului de a asigu-ra paza acestora.

Actele de sabotaj industrial ºi/sau comercialsunt efectuate pentru a arãta cât de vulnerabilesunt societãþile, mai ales cele industrializate, laacþiunile teroriste. Interdependenþa dintre sis-temele de transport, cele de comunicaþii ºi ser-viciile publice face ca orice disfuncþiune apãrutãla unul dintre aceste sisteme sã le afecteze pe cele-lalte ºi sã atragã atenþia publicului.

Utilizarea armelor speciale ºi a tehnologieide vârf se referã la realizarea sau utilizarea dis-pozitivelor nucleare improvizate, a armelor chi-mice ºi/sau biologice, a dispozitivelor explozivedirijate de la distanþã, la utilizarea generatoarelorde impulsuri electromagnetice pentru ºtergereabazelor de date din calculatoarele bãncilor ºi alteinstituþii de securitate naþionalã. În cadrul aces-tor acþiuni teroriste intrã ºi atacurile sau actele desabotaj împotriva centralelor producãtoare deenergie nuclearã sau depozitelor de deºeuri

nucleare, contaminarea surselor de furnizare aapei potabile, precum ºi rãspândirea de agenþi bio-logici.

În alegerea tipului de acþiune la care vorrecurge, grupãrile teroriste, a cãror gândire poatepãrea surprinzãtoare uneori, acordã o foarte mareimportanþã imaginilor, imaginii cauzei pentru careluptã ºi a modului în care obiectivele ºi acþiunilelor sunt reflectate de mass-media. Din acestemotive, teroriºtii experimentaþi îºi aleg þintele ºimodul de acþiune care sã aibã impactul cel maimare asupra publicului, combinând mai multemetode de acþiune pentru acelaºi atac terorist.

Pentru eliminarea acestui pericol este necesarsã se înþeleagã cum gândeºte un terorist, sã secunoascã tactica folositã, modul de instruire ºischemele de acþiune. Indivizii din infrastructuraterorismului sunt ataºaþi în mod fanatic cauzei lorºi adesea cred în mod cinstit cã pentru atingereascopurilor propuse sunt justificate orice metode ºi

mijloace, inclusiv uciderea bãtrânilor, a femeilorºi a copiilor.

Conflictul dintre cei mai importanþi reprezen-tanþi ai celor douã sisteme: bogata, opulentaAmericã, jandarmul mondial – ºi extremiºtiiislamici care doresc sã fãureascã o lume unificatãºi eliberatã de perversiunile modernismului –ºi-agãsit, ºi-ºi gãseºte un câmp de luptã în cadrul celuimai tragic ºi mai perfid fenomen care este prezentîn ºtirile de pe întregul glob: terorismul.

Creºterea frecvenþei emisiunilor ce trateazã“Terorismul – stãpânul lumii” (cum scria un ziaramerican dupã tragedia din Manhattan), impunecãutarea unui rãspuns la întrebarea: ce se ascundeîn spatele fenomenului de terorism chimic ºi bio-logic sau al aºa-numitului “superterorism”? Celmai cunoscut ºi mediatizat caz de întrebuinþare aunor agenþi chimici în scopuri teroriste a fost celpetrecut într-o staþie de metrou din Tokio, în mar-tie 1995. Atacul respectiv nu este totuºi un atacizolat. Din statisticile de profil rezultã cã, din anul1950, s-au înregistrat mai mult de 270 de între-buinþãri ale agenþilor chimici ºi biologici. Spectrulatacurilor teroriste de acest gen se întinde de laîmprãºtierea de acid clorhidric în magazine, cuma fost în Australia în 1997, pânã la otrãvirea pro-duselor alimentare în Germania, Brazilia ºi S.U.A.Câteva grame de agenþi patogeni (Antrax, Tuber-culozã) sunt suficiente pentru a ucide mai multemii de oameni sau pentru a-i face indisponibili peo perioadã lungã de timp. Alãturi de gazele par-alizante, aceºti agenþi constituie cea mai mareameninþare ca urmare a eficienþei pe care o au.

Punctul lor slab constã în faptul cã sunt greu derãspândit în mod eficient.

Un numãr covârºitor de atacuri sunt îndrep-tate împotriva unor categorii (grupuri) sociale spe-ciale, cum ar fi poliþiºtii sau militarii sau împotri-va strãinilor (45%), dar ºi împotriva populaþiei îngeneral. Cauzele care determinã acest comporta-ment pot fi: eventualele daune economice, pre-cum ºi impactul psihologic al utilizãrii mijloacelorchimice ºi biologice de luptã, care ar fi mult maimare decât în cazul atacurilor teroriste “clasice”.

Cei care s-au specializat în atacuri de acesttip se împart în general în douã categorii: pe de-o parte, teroriºtii motivaþi politic ºireligios/filosofic (36%), pe de altã parte, crimi-nalii (28%). Motivele pot fi ºi ele grupate în: ide-ologice (35%) ºi economice (40%), adicã extor-care de bani. Atacurile organizate ale unor autorisprijiniþi de cãtre stat – serviciile secrete sauagenþii sau agenþii plãtiþi – sunt rare (3%). Tocmai

în acest domeniu vorapãrea în viitorpotenþiale riscuri.

Trebuie evidenþiatfaptul cã terorismulzilelor noastre este unterorism “low-tech”,ceea ce înseamnã cã, deregulã, acesta nu estecapabil, din punct devedere organizatoric ºilogistic, sã producã ºisã rãspândeascã în modeficient gaze para-lizante sau substanþebiologice de luptã încantitate mare. Demn

de remarcat este faptul cã, adesea, succesul nu seobþine decât prin participarea mijloacelor de infor-mare în masã. Atunci când opinia publicã nu esteinformatã, teroriºtii nu mai pot deþine un impor-tant mijloc de presiune asupra grupurilor vizate.Din aceastã cauzã, atacul cu arme de distrugere înmasã este mai promiþãtor pentru teroriºti. Caurmare, anumite grupãri teroriste s-au specializatîn terorismul “high-tech” ºi, dupã datelediverselor servicii secrete, sunt capabile sã pro-ducã sinteze extrem de toxice, gaze paralizante ºichiar mijloace de luptã biologice cum este Antrax-ul. Însã, teroriºtilor le lipseºte mijlocul derãspândire sau un purtãtor eficient care sã facãutilizabile aceste substanþe într-un volum mare.

Totuºi, mulþi experþi se tem de apariþia, petermen mediu, a unui “superterorism” care sã uti-lizeze în special mijloace chimice sau biologice deluptã.

Se poate constata cã terorismul “high-tech”sau “superterorismul” poate deveni în viitor oprovocare sau chiar o ameninþare din ce în ce maimare pentru naþiuni, în condiþiile în care teroris-mul internaþional va utiliza din ce în ce mai multagenþi chimici ºi biologici de luptã, uºor de fa-bricat, cum sunt gazele paralizante sau agenþiipatogeni. Producerea acestor substanþe va fiînlesnitã ºi de accesul uºor prin Internet, la for-mulele chimice cele mai importante sau de spri-jinirea unor organizaþii de cãtre specialiºtii însubstanþe toxice de luptã rãmaºi fãrã locuri demuncã din “est”.

Locotenent-colonel Vasile GIURA

O provocare asimetricã a secolului XXI-lea

LUPTˆTORI DIN GRUPAREA TERORISTˆ ETA

Primãvarã – dor de speranþã, de renaºtere ºide un nou început. Peste vacarmul acestei lumiobosite de sine, firul de iarbã, încolþindplãpând, trezeºte fierberea tãcutã a fiinþelorvegetale, care, ascunse în ele peste iarnã,redevin conºtiente de dreptul lor la viaþã. Undrept care, în graba noastrã cotidianã, abia dacãmai avem timp pentru a ne uimi de revelaþia cene-o provoacã firul de iarbã abia rãsãrit: “Eiarãºi primãvarã!”

Primãvara semnificã miracolul Învierii,când “κi scot strãmoºii degetele afarã” ºi, nuîntâmplãtor, sãrbãtorile Sfintelor Paºti suntaºezate în acest anotimp. În virtutea aceleiaºi

simbolistici, tot în afara sem-nului hazardului, duminica

pascalã e precedatã, cu o sãp-tãmânã înainte, de SãrbãtoareaFloriilor.

Ne putem imagina o scenãa copilãriei, din acele vre-muri când cotidianul încãnu otrãvise simbolurile

ancestrale, iar bunicul seîntorcea de la bisericã înDuminica Floriilor ºi

înfigea pe porþi ºi în stâlpii casei ramuri cumâþiºori de salcie – ca familia sã aibã parte deviaþã tihnitã ºi de belºug.

O imagine rãmasã în rama acelor amintiripeste care eterna scurgere a timpului nu le poateºterge, dar adaugã patina autenticului pemãsurã ce contururile devin mai neclare.Rãmâne în schimb amintirea unei miºcãri, sen-zaþia de bine când, stând pe genunchii sãi, neîncingea mijlocul cu o ramurã verde de salcie...“Sã creºeþi sãnãtoºi ºi voinici!”. Apoi aerulacela pãtruns de-o emoþie solemnã, când îºiscotea “pãlãria de duminicã” ºi îi dãruia buniciiFloarea, c-un simplu “La mulþi ani!”, ultimeletrei rãmurele de salcie, care aveau sã-mpo-dobeascã fereastra toatã Sãp-tãmâna Mare. Cãci, pe vre-murile acelea, românceleîncã mai purtau nume fru-moase de flori: Brânduºa,Violeta, Viorica, Mar-gareta, Narcisa, Dalia,Lãcrãmioara.

Nume care au cãzutîn desuet – pentru cã,astãzi, este demodat sauchiar ridicol sã nu te cheme Roberta, Ramona,Viki, Julia – aºa cum ridicol este sã te sãruþi deDragobete, când este mai de bon-ton sã spui“Let me be your Valentine” pe 14 februarie.

Totuºi, mai avem încã Duminica Floriilor,care este sãrbãtoarea tuturor acelora, din ce înce mai puþini, care încã mai poartã nume deflori. De la marginea acestei primãveri de un“verde pur”, cu “cer de albastru ºi de-azur” , leurãm tuturor “La mulþi ani!” ºi s-avem partede zile… ca florile!

Sergent majorsAdriana CRISTIAN

MOZAIC Curierul ARMATEIPagina 14Nr. 6 (146) din30 martie 2004

1. Care a fost prima carte tipãritã în Moldova?2. Unde a apãrut tiparul pentru prima oarã pe te-

ritoriul românesc?3. Cine a fost cel care a introdus tiparul în Româ-

nia?4. Cine a întemeiat “Colegiul latin” de la Cot-

nari?5. Cine l-a înfiinþat pe cel de la Iaºi?6. Cine a spus: “a fi militar înseamnã: când þi-e

foame sã nu mãnânci, când þi-e sete sã nu bei; cândeºti obosit sã mergi; când nu mai poþi sã te duci pe tineînsuþi sã dai ajutor unui camarad”?

Rãspunsurile în nr. viitor.

Darul cel mai deosebit, darul care izvorãºte din Învierea Mântuitorului nostru IisusHristos, este iertarea pãcatelor. Fãrã iertarea pãcatelor, nu pot fi trãite celelalte daruri aleÎnvierii. Sfântul Evanghelist Ioan istoriseºte cã Domnul Hristos, în cea dintâi zi a ÎnvieriiSale, a suflat peste ucenicii Sãi ºi a zis: “Luaþi Duh Sfânt, cãrora veþi ierta pãcatele, le vorfi iertate ºi cãrora le veþi þine, vor fi þinute”, deci iertarea pãcatelor este în legãturã cuÎnvierea (...).

Cel dintâi lucru care l-a spus Domnul Hristos dupã Înviere este cuvântul: “Bucu-raþi-vã!”. Un îndemn la bucurie ºi un salut, în acelaºi timp. Noi ºtim cã grecii din vremeaaceea (poate ºi cei de acum) se salutau cu cuvântul “bucurã-te!”. Aºa încât, unii au ºi traduscuvântul acesta ca pe un cuvânt de salut, dar poate fi ºi unul de îndemn la bucurie. CândDomnul Hristos S-a întâlnit cu femeile mironosiþe care se întorceau de la Mormântul golle-a spus: “Bucuraþi-vã!”. ªi îndatã, dupã aceea : “Nu vã temeþi!” Pentru cã ele au intratîntr-un fel de temere, le-a cuprins frica ºi atunci Domnul Hristos le-a zis: “Nu vã temeþi!Bucuraþi-vã ºi nu vã temeþi!”

Sunt cuvinte spuse femeilor mironosiþe dupã Înviere, cuvinte din care înþelegem cãDomnul Hristos vrea sã ne bucurãm ºi cã din mormântul dãtãtor de viaþã al Mântuitoruluiizvorãsc bucuria ºi curajul, netemerea. Curajul este o virtute creºtinã, o virtute moralã pecare cu toþii voim s-o avem, pentru cã numai aºa ne putem manifesta credinþa noastrã în Mân-tuitorul, Care a zis: “Îndrãzniþi. Eu am biruit lumea (...).

Apoi mai avem încã douã daruri ale Învierii. Domnul Hristos, dupã Învierea Sa dinmorþi, de fiecare datã când S-a întâlnit cu ucenicii Sãi, le-a zis: “Pace vouã!”. Cuvântul aces-ta, “pace vouã”, e un cuvânt de salut al evreilor; evreii se salutau cu salom=pace. Deci,Domnul Hristos nu numai cã I-a salutat pe ucenici cu cuvintele “pace vouã”, ci le-a ºi datpacea (...).

Avem patru daruri ale Învierii: iertarea pãcatelor, bucuria, netemerea ºi pacea. ªi încã unul, al cincilea - binecuvântarea. Domnul Hristos, dupã ce ªi-a împlinit aici,

pe pãmânt, cele pentru care a venit El, fiul lui Dumnezeu, S-a înãlþat la ceruri binecuvân-tându-I pe ucenici (...).

Binecuvântarea este mare lucru; binecuvântarea aratã întotdeauna bunãvoinþã, binecu-vântarea aratã întotdeauna lãrgime de suflet. Pentru a primi binecuvântarea trebuie sã ducemo viaþã pe care Domnul Hristos s-o poatã binecuvânta, o viaþã asemãnãtoare cu cea a uceni-cilor (...).

Toate acestea ºtiindu-le, e bine sã ne cercetãm pe noi înºine nu numai dacã facem lucruricare nu se potrivesc cu o viaþã sfântã, ci sã ne gândim ºi la darurile Învierii: în ce mãsurãsuntem oameni cu bucurie, cu netemere, cu pace, în ce mãsurã suntem oameni care suntemsub binecuvântarea Domnului nostru Iisus Hristos. Sã ne cercetãm dacã suntem oamenicare primim iertarea pãcatelor, care se dã la Sfânta Spovedanie, împãrtãºindu-ne cu dum-nezeieºtile Taine care ºi ele se dau spre iertarea pãcatelor, luând parte la slujba SfântuluiMaslu, care este tot spre iertarea pãcatelor (...). Cu viaþa noastrã, cu cele agonisite de sufle-tul nostru, sã cãutãm sã fim oameni care pot da încredere celorlalþi oameni.

A fi cu Domnul Hristos înseamnã a fi sub binecuvântare, a fi sub iertarea pãcatelor, afi în marginile pãcii, în marginile bucuriei ºi ale netemerii.

Dumnezeu sã ne ajute!

DARURILE ÎNVIERIIFF LL OO RR II II LL EE

TEST DE CULTURÃGENERALÃ

Rãspunsurile testului din nr.5(145)/2004

1. Cel mai vechi cod de legi a apãrutîn timpul domniei regelui Hammurabisau Hammurapi (1792-1750 sau 1730-1685 î.Ch.). S-a pãstrat într-o inscripþiescrisã cu litere cuneiforme.

2. Capitala situatã la cea mai marealtitudine este La Paz – capitala admi-nistrativã a Boliviei. Aceasta se bucurãde reputaþia de a fi “cea mai înaltã” dinlume. Este situatã la o altitudine minimãde 3623 m.

3. Din secolul IX.4. Robert Fulton, în anul 1803.5. În 1738 s-a mãsurat pentru prima

datã viteza sunetului în aer.

Preotul Teofil PARAIAN

MOZAICCurierul ARMATEI Pagina 15Nr. 6 (146) din 30 martie 2004

Ritmul instrumentelor de percuþie ºi, în special, cel al tobelor,au ceva ancestral venit dinainte de fiinþã. Poate aceastã vrajã atobelor este asociatã, la nivel inconºtient, cu ritmul bãtãilor inimii,cea care ne þine în viaþã.

Asocierea acestor instrumente, în esenþã pãgâne, cu mani-festãrile creºtine din perioada Paºtilor este destul de stranie, însã numai puþin adevãratã. Luis Buñuel descrie acest obicei neobiºnuit,existent în câteva sate din provincia Aragon, în romanul “Ultimulmeu suspin” care este în curs de apariþie la editura Humanitas:

“În câteva sate din provincia Aragon existã un obicei, cel altobelor din Vinerea Mare”.

“Obiceiul, datând de la sfârºitul secolului al XVIII-lea, se pier-duse pe la 1900. Unul dintre preoþii din Calanda, moseu VicenteAllengui, l-a reînviat”.

“Tobele din Calanda bat neîntrerupt din Vinerea Mare de laprânz pânã a doua zi, sâmbãtã, la aceeaºi orã. Ele comemoreazãîntunericul care s-a lãsat pe pãmânt în clipa morþii lui Hristos, pre-cum ºi cutremurele, stâncile prãvãlite ºi catapeteasma bisericii, crã-patã de sus pânã jos”.

“În Vinerea Mare, pe la prânz, mulþimea se adunã în piaþa prin-cipalã din faþa bisericii. Cu toþii aºteaptã în liniºte absolutã, cu tobaatârnatã de gât. Dacã vreun nerãbdãtor începe sã batã înainte devreme, ceilalþi îl fac imediat sã se opreascã”.

“La douãsprezece fix, odatã cu primul dangãt de clopot, unbubuit asurzitor (…) zdrobeºte satul cu o forþã copleºitoare. Toatetobele bat în acelaºi timp”.

“Bãtãile se supun unor ritmuri diferite, cinci sau ºase la numãr(…). Când douã grupuri, fiecare cu ritmul lui, se întâlnesc la uncolþ de stradã, ele se opresc faþã în faþã, ºi atunci asiºti la un ade-vãrat duel de ritmuri, ce poate dura o orã sau mai mult. Grupul maislab se alãturã celui mai puternic”.

“În zori, pielea tobelor se pãteazã de sânge: mâinile rãnite sân-gereazã de atâta bãtut (…)” [Sâmbãtã– n.red.]. La ora ºapte se întâlnesc cutoþii, pentru a începe procesiuneacoborârii în mormânt. La primul dan-gãt de clopot toate tobele amuþesc pânãanul urmãtor. ªi totuºi, chiar ºi mai târ-ziu, dupã ce au revenit la viaþa normalã,fãrã sã vrea, unii locuitori din Calandamai vorbesc un timp sacadat, parcãurmând ritmul tobelor adormite”.

Maior Dragoº ANGHELACHE

Rezolvarea integramei

din numãrul trecutI B Z I D S

I M P A R I V I U

U

B O B O C I O M IN O T A E A N

G O N I I L JC A L L A C

L

O M ET I AP R I A N

L I T E R A T R A

Paºtele, Învierea Mântu-itorului Iisus Hristos, este ceamai mare sãrbãtoare acreºtinãtãþii.

Cuvântul “Paºte” este deorigine ebraicã (Pesah = tre-cere). Pesahul ebraic cele-breazã trecerea evreilor prinMarea Roºie ºi salvarea dinrobia egipteanã.

Pentru creºtini, Paºtelesemnificã miracolul Învierii luiIisus, care prin jertfa lui a datomenirii speranþa izbãvirii depãcate ºi a vieþii dupã moarte.

O.M.

Nelipsite de la masa de Paºte sunt mielul,cozonacul, pasca ºi ouãle. Pe acestea din urmãortodocºii le vopsesc ºi le încondeiazã. Înornamentica popularã româneascã se descif-reazã semnul crucii, steaua ºi unle simboluricosmice, dar ºi multe imagini din universulrural: albina, ºarpele, cloºca cu pui, peºtele,spicul de grâu, grebla, sapa, fierul plugului,desagii, grapa, vârtelniþa, cârja ciobanului,coada rândunicii, coarnele cerbului etc.

În multe zone ale þãrii, cojile de ouã roºiisunt adunate cu grijã ºi aruncate pe cursulunui râu, care le va duce, se crede, dupã osãptãmânã, în lunea de dupã Duminica Tomii,când se serbeazã Paºtele Blajinilor.

O.M.

PE CRUCE

Iisus murea pe cruce. Sub arºiþagrozavãPãlea curata-i frunte ce-osângerase spinii.Pe stâncile Golgotei tot cerulPalestiniiPãrea cã varsã lavã.

ªi chiar în clipa morþii hulirãcãrturariiCu fiere oþeþitã îl adãpau strã-jerii...Râdea cu hohot gloata de spas-mele dureriiªi-l ocãrau tâlharii.

Zdrobitã, la picioare-i, zãceaplângând Mariaªi-adânc zbucnea blestemul dininima-i de mamã.Alãturi Magdalena, în lunga eimaramã,Þipa vãzând urgia.

Departe ucenicii priveau fãr-deputere...Cu el se nãruiese nãdejdea lorîntreagã;N-aveau decât sã fugã în lumeacea pribeagãªi fãrã mângâiere.

Târziu porni mulþimea în pâlcurispre cetate.Pe drumurile-nguste cu lespezipardositeTrecuserã fariseii cu feþelesmeriteªi bãrbile-argintate.

Mãslini fãrã de frunze dormeaumocniþi pe coasteÎn vale, ca-ntr-o pâclã, dormeaIerusalimul.Pe cruce somnul morþii dormeade-acum sublimulIisus, vegheat de oaste!

Vasile Voiculescu

FRIPTURA DE MIEL LA TAVÃSe spalã pulpa de miel bine, dupã care se

împãneazã cu usturoi. Se ia o tavã, unsã în prea-labil cu unt, pe care se va aºeza carnea. Înainte dea bãga tava la cuptor, pe carne se va presãra piper,sare ºi se va stropi cu mult vin. Se lasã la focdomol, iar, din când în când, se mai adaugã vin(dacã se considerã cã mai este nevoie), care se iacu o lingurã din tavã ºi se împrãºtie pe fripturã. Se

consumã cu salatã verde ºi se poate gusta ºi unvin roºu.

ANGEMACHT DE MIEL3/4 kg carne, 1 lingurã unt, 1 lingurã fãinã, 1

ceapã, o lãmâieSe ia carne de la piept ºi gât. Se taie porþii, se

pun la fiert cu apã cât cuprinde, sare ºi o ceapã. Seface un sos alb dintr-olingurã de unt cu unade fãinã ºi stins cuzeama în care a fiertcarnea. Se lasã puþinsã fiarbã amestecândmereu cu lingura, casã nu se prindã sosul.Se adaugã bucãþile decarne fiartã. Se lasã sãmai dea un clocot lafoc mic, apoi seadaugã felioare delãmâie curãþate de

coajã ºi sâmburi, picurând ºi puþinã zeamã delãmâie. Se lasã sã scadã la cuptor.

Se poate servi cu o garniturã de orez fiert.

MIEL CU TOCANÃ DE LEGUME1/2 kg carne de miel, 600g cartofi, 2 morcovi,

1 pãtrunjel, 1 ceapã, 2 linguri bulion de roºii, 2linguri unt sau unturã, 1 lingurã fãinã

Carnea de miel, spãlatã ºi luatã de pe oase, setaie bucãþi, se sãreazã ºi se prãjeºte în tigaie. Cândeste aproape prãjitã, se presarã cu 1 lingurã defãinã. Se aºeazã apoi într-o cratiþã, se adaugãbulion, se toarnã 2-3 pahare de supã sau apãfierbinte ºi se lasã sã fiarbã la foc potrivit, înãbuºit.Dupã 40-50 minute (la berbec dupã 1 1/2-2 ore) setrece carnea într-o cratiþã mai puþin adâncã ºi seadaugã morcovi, pãtrunjel, ceapã, cartofi curãþaþi,spãlaþi, tãiaþi felii ºi prãjiþi, foi de dafin (1-2 foi)ºi 6-8 boabe de piper (sau o bucãþicã de ardei iute).Toate acestea se sting cu sosul strecurat de lacarnea înãbuºitã ºi se pun din nou la fiert 1/2 orã.

Se serveºte pe un platou presãrat cu pãtrunjelverde sau mãrar, tãiat mãrunt.

AROME DIN BUCÃTÃRIA DE PAªTI

Tobele din Vinerea Mare

Redacþia ºi administraþia: U.M. 02450/V Bucureºti, Fax 021/410.20.53, telefon 021/420.49.13; 021/410.01.60 int. ... e-mail: curierul_armatei@yahoo.fr

B 0064404; C. 6/2004

Tipografia U.M.02214Tipografi

M.m. Marian ArdeleanToma Barbu

ISSN 1582-1269

Redactor-ººef Mr. Ion Papaleþ 0307Secretar de redacþieMr. Dragoº Anghelache

0227

Secretariat tehnic de redacþieSg. maj. Adriana Cristian (expediþie) int.0135Marilena Olteanu (tehnoredactor) int.0112Gabriela Teodorescu (dactilograf) int.0112Daniela Dumitraºcu (corector) int.0743

OPINIILE ªI PÃRERILE exprimate în articolele publicate sub semnãtura autorilorau caracter strict personal ºi nu angajeazã în vreun fel rãspunderea EDITORULUI saua REDACÞIEI. Manuscrisele nu se înapoiazã.

COPYRIGHT: este autorizatã orice reproducere,fãrã a percepe taxe, cu condiþia indicãrii cu exactitatea numãrului ºi a datei apariþiei publicaþiei.

Redactori Cpt. Adriana MunteanuCpt. Gabriel Pãtraºcu

Cristina Fratu int.0156

Fãrã sã priveze statele membre de dreptulºi obligaþia lor de a-ºi asuma propriileresponsabilitãþi de apãrare, Alianþa dã

posibilitatea statelor membre de a-ºi asiguraobiectivele esenþiale de securitate printr-un efortcomun.

Principalele direcþii de acþiune ale N.A.T.O.Modalitãþile prin care Alianþa îndeplineºte

propriile politici de securitate includ menþinereapermanent gata de acþiune a unei capacitãþi mi-litare suficiente pentru prevenirea rãzboiului ºicare, la nevoie, se pot desfãºura rapid pentru aexecuta primele misiuni de apãrare colectivã.

În paralel cu structurile militare gata de acþi-une se acþioneazã consecvent pentru realizareaobiectivelor în domeniul politicilor de securitateºi coordonarea unui sistem real ºi efectiv de ma-nagement al crizelor, precum ºi alte iniþiative deîntãrire a securitãþii europene.

Aceste aspecte militare, împreunã cu soli-daritatea politicã, constituie esenþa capacitãþiiorganizaþiei de a preveni orice încercare de a faceuz de forþã sau de intimidare cu folosirea forþei ºigaranteazã faptul cã o agresiune militarã directãîmpotriva N.A.T.O. nu s-ar putea finaliza cu ovictorie.

Apãrarea colectivã a membrilor sãi este fun-damentalã pentru credibilitatea sa ºi pentru secu-ritatea ºi stabilitatea spaþiului euro-atlantic.

N.A.T.O. reprezintã piatra de temelie a secu-ritãþii europene ºi fundamentul apãrãrii colectiveîn spaþiul euro-atlantic, iar realizarea PoliticiiEuropene de Securitate ºi Apãrare trebuie înþe-leasã ca o acceptare în consens a principiilor apro-bate în cadrul reuniunii Consiliului Nord-Atlanticde la Berlin, din 1996.

Limbi oficiale: Englezã ºi FrancezãDocumentele Alianþei mai sunt traduse ºi în

limbile: albanezã, bulgarã, cehã, danezã, estoni-anã, germanã, greacã, islandezã, italianã, letoni-anã, lituanianã, macedoneanã, mongolã, norve-gianã, olandezã, polonezã, portughezã, românã,

rusã, sârbã, slovacã, slovenã,spaniolã, maghiarã.

N.A.T.O., prin struc-turile politice ºi militare ie-rarhizate, asigurã forumul încare statele membre se con-sultã ºi iau decizii în pro-bleme politice ºi militare cele afecteazã securitatea a-vând ca scop final imple-mentarea obiectivelorAlianþei.

Asigurã funcþionareapermanentã a structurilor ne-cesare pentru facilitarea con-sultãrii ºi cooperãrii întreþãrile membre pe problemepolitice, militare, economice,ºtiinþifice ºi alte domenii

non-militare. De asemenea, încorporeazã legãtu-ra transatlanticã prin care securitatea Americii deNord este permanent corelatã cu securitatea euro-peanã ºi este expresia practicã a eforturilor colec-tive ale statelor membre în sprijinul propriilorinterese. Sensul rezultant al securitãþii între mem-bri Alianþei, indiferent de diferenþele de circum-stanþã în privinþa propriilor capacitãþi militare,contribuie la securitatea generalã în Europa. Orga-nizaþia creeazã condiþii care favorizeazã dez-voltarea cooperãrii între membrii Alianþei ca ºiîntre membri Alianþei ºi alte state. Pe aceste bazese dezvoltã noile structuri comune de securitatecare vor servi intereselor europene în scopul pre-venirii unor viitoare divizãri din punct de vederepolitic, economic, social ºi cultural.

Obiective fundamentale de securitatePentru a-ºi atinge scopurile, Alianþa

îndeplineºte urmãtoarele funcþiuni:a) Asigurã un fundament pentru un cadru sta-

bil de securitate în Europa, bazat pe dezvoltareainstituþiilor democratice ºi implicarea înrezolvarea paºnicã a disputelor; urmãreºte creareaunui mediu în care nici o þarã sã nu poatã folosiintimidarea sau coerciþia prin folosirea forþei faþãde altã þarã europeanã;

b) În acord cu articolul 4 al Tratatului NordAtlantic, N.A.T.O. serveºte ca un forum transa-tlantic de consultãri ale aliaþilor pe diferite pro-bleme ce afecteazã interesele vitale ale membrilor(incluzând cursuri de acþiune ce pot impuneriscuri la propria securitate);

c) N.A.T.O. asigurã descurajarea ºi apãrareaîmpotriva oricãror forme de agresiune la adresaþãrilor membre. Promoveazã securitate ºi stabi-litate prin supravegherea permanentã a tuturormembrilor din cadrul Parteneriatului ºi ai Con-siliului de Parteneriat Euro-Atlantic, consultãri,cooperãri ºi parteneriate cu Rusia ºi Ukraina. Încele din urmã, ea promoveazã programe de infor-mare activã statelor membre ale Alianþei ºi þãrilor

partenere ca ºi iniþiative cum ar fi Dialogul Medi-teranean.

Structurile create în cadrul N.A.T.O. permitstatelor membre sã-ºi coordoneze politicile deîndeplinire a misiunilor cât ºi stabilirea planurilorîntrunite pentru apãrare comunã. La baza acestoractivitãþi stã o structurã complexã, civilã ºi mili-tarã, bazatã pe personal administrativ, financiarºi de planificare, cât ºi agenþii specializate, comu-nicaþiile necesare realizãrii consultãrilor politice,comanda ºi controlul forþelor militare, sprijinullogistic necesar susþinerii forþelor.

Schimbãri importantedupã încheierea “Rãzboiului Rece”

Între momentul creãrii Alianþei ºi pânã astãzi,a trecut o jumãtate de secol de istorie. Cea maimare parte din acest timp a determinat concen-trarea N.A.T.O. pentru apãrarea imediatã ºi secu-ritatea statelor sale.

Dupã cãderea zidului Berlinului în 1989, carea simbolizat încheierea Rãzboiului Rece ºi dez-integrarea Uniunii Sovietice în 1991, a fostdeschisã calea spre dialog ºi cooperare între Estºi Vest. În aceste condiþii, Alianþa a fost nevoitã sãparcurgã un proces rapid de adaptare cu noi ori-entãri de perspectivã, pentru a face faþã noilorprovocãri.

Misiunea esenþialã a rãmas apãrarea imediatãºi securitatea statelor membre, dar atenþia se con-centreazã în prezent asupra unor schimbãri fun-damentale.

În aceastã idee, organizarea, potenþialul mi-litar ºi structurile sale au fost adaptate pentru a-ipermite sã îndeplineascã noi misiuni, în special,cele care necesitã cooperarea cu state nemembre,de exemplu în cadrul Parteneriatului pentru Paceºi al Consiliului de Parteneriat Euro-Atlantic, sauaºa cum prevãd Actul Fondator N.A.T.O.-Rusia ºiCarta N.A.T.O.-Ucraina. Alianþa a evoluat caorganizaþie ºi ºi-a dezvoltat în aºa fel structurilemilitare ºi politice încât sã poatã þine pasul cutransformarea contextului de securitate european.

De la Roma la Praga,cu escalã la Washington

Din când în când, în momente hotãrâtoarepentru istoria N.A.T.O., Alianþa se întruneºte lanivel înalt, cu participarea ªefilor de Stat ºiGuvern.

Prezenþa primilor miniºtri ºi a preºedinþilor,precum ºi participarea lor directã la procesul deadoptare a deciziilor prin consens, amplificãimportanþa publicã a unor astfel de întruniri ºi leconferã o mai mare semnificaþie istoricã.

Pânã în anul 1991, transformarea majorã amediului de securitate internaþionalã care a mar-cat sfârºitul anilor optzeci dicta o nouã configu-raþie a N.A.T.O., care avea sã se definitiveze peparcursul anilor ce au urmat.

N.A.T.O. - TRECUT, PREZENT ªI VIITOR (2)Curierul ARMATEIPagina 16

Nr. 6 (146) din 30 martie 2004