CCuurriieerruullARMATEI

““MMãã mmiiººcc îînnttrree DDuummnneezzeeuu ººii nneeaammuull mmeeuu”” ((PPeettrreeÞÞUUÞÞEEAA))

Toate programele tv ºi mai toate ziarele vorbescdespre inundaþiile din sudul României, despre fap-tul cã militarii au sãrit, ca de fiecare datã, în aju-torul celor luaþi de ape, dar foarte puþini au fost ceicare au arãtat felul în care s-au odihnit ostaºii þãriisau care au fost condiþiile în care ºi-au mâncathrana rece din pachet. ªi mai puþini au fost cei careau arãtat condiþiile în care militarii s-au odihnit pedig, atunci când s-a putut; cum s-au învelit cu sacide plastic, saci ce ar fi trebuit umpluþi cu nisip, încazul în care, digurile, fãcute tot de ei, n-ar fi re-zistat puhoaielor din albia Ialomiþei.

Locuitorii satelor salvate s-au bucurat cã au fostsalvaþi de inundaþii, cã agoniseala lor de-o viaþã nus-a nãruit, dar au uitat de cei care i-a salvat. Saupoate nici nu s-au gândit cã ºi ei sunt oameni.

Însã, indiferent de grade, de specialitãþile pecare le au, militarii au trecut la salvarea oamenilor

ºi a bunuriloracestora, ca ºicând ar fi fostale lor, fãrã ase gândi la re-compense ºifãrã speranþacã, cineva leva mulþumivreodatã. Eis-au bucurat

doar pentru cã au fost de folos, pentru cã i-au ajutatpe cei nãpãstuiþi ºi pentru cã i-au fãcut fericiþi pe oparte dintre semenii lor. Au fost ºi sunt mulþumiþipentru cã au executat ordinele primite ºi pentru cãºi-au fãcut datoria. Oare câþi se mai pot bucuraastãzi pentru cã-ºi fac doar datoria?

Locotenent-colonel Ion PAPALEÞ

Anul VII nr. 18 (182) 30 septembrie 2005 12 pagini 50 bani

ACTUALITATE

LLEECCÞÞIIAA DDEE IISSTTOORRIIEE

KKAAKKII 110000%%

Expoziþie lla CCercul MMilitar NNaþional

Simfonii peste timp

Pentru a executa misiuni ca Forþã de Sprijin a alegerilordin Afganistan, Batalionului 26 Infanterie “Neagoe Basarab”,dislocat în teatrul de operaþii din aceastã þarã, în cadrul ISAF -VIII, i s-a dat în subordine o companie americanã de infan-terie, “Dragon”.

Subunitatea se aflã dislocatã înCamp Phoenix, în alt loc decât cel încare se aflã Batalionul 26 Infanterie“Neagoe Basarab”.

Când se pomeneºte despre Bateria Tehnicã dincompunerea Regimentului de Rachete Antiaeriene,cei neavizaþi au convingerea cã este vorba despre osubunitate aflatã, acolo, în spatele bateriilor detragere, cã trebuia ºi statul unitãþii completat. Iardespre cei care o încadreazã, se spune cã “împingvântul la deal...”. Dar, de fapt, aici este locul undese pregãteºte ºi se dã startul rachetei antiaeriene latragere.

Palatul Cercului Militar Naþionalgãzduieºte, în perioada 27 septembrie– 13 octombrie, la Galeria Artelor,expoziþia “Simfonii peste timp”, oselecþie retrospectivã a artistei ElenaUþã Chelaru.

“Existã în tablourile Elenei Uþã Chelaru (...) o revãr-sare liricã generalã se abate asupra acestei picturi, încor-date, esenþiale, trãitã profund, niciodatã intelectualist,ascultând totdeauna de legile ritmurilor interioare”.

PPaaggiinnaa 1100

Securitatea calculatoarelor

Programele de tipspyware ºi adware

Din cartea pe care am prezentat-o, la“Univers spiritual”, într-o ediþie trecutã aziarului “Curierul armatei” – “Zodia capu-lui de mort” de Dan Gîju, Editura Phobos,

Bucureºti, 2005 – am aflat cum, cãpitanul de cavalerie IonTobã-Hatmanul ºi subordonaþii sãi din Escadronul 25 Cava-lerie–Focºani au salvat ºi pãstrat în graniþele þãrii noastreMãnãstirea Putna cu odoarele ei de preþ, mormântul mareluivoievod ªtefan ºi chilia lui Daniil Sihastru.

În perioada 19-23 septembrie, înpoligoanele Cincu (judeþul Braºov) ºiCîrþiºoara (judeþul Sibiu) s-adesfãºurat cel mai amplu exerciþiuorganizat în ultimii cinci ani, DEMEX’05. Exerciþiul a dorit sã demonstrezecapacitatea forþelor terestre de adesfãºura acþiuni de luptã ofensive ºide apãrare, cu folosirea procedurilorNATO de conducere. Au participat3000 de militari, 200 de vehicule de luptã, 500 de autovehicule. O con-tribuþie deosebit de importantã, la organizarea ºi desfãºurarea exerciþiului,ºi-a adus-o Corpul 1 Armatã Teritorialã. Prin unitãþile participante (Briga-da 282 Mecanizatã Focºani, Divizionul LAROM, Bârlad / Bg.8 Art.Mx.,Divizionul 3 Artilerie Antiaerianã Turda / R. 50 R.A.A., Batalionul 30Vânãtori de Munte, Câmpulung-Muscel / Bg.2 V.M., Batalionul 96 GeniuBucureºti / Bg. 10 Geniu). (pag.7)

De ce nu se naºte omul bãtrân

Mãnãstirea Putna

UUNNIIVVEERRSS SSPPIIRRIITTUUAALL

Din nou la inundaþii Permanent la datorie

Un Dragon printre “Scorpionii roºii”

w w w . c u r i e r u l . f o r t e r . r o

Demex -’’05

ACTUALITATE Curierul ARMATEINr. 18 (182) din 30 septembrie 2005Pagina 2

ACTUALITATEAPE SCURT

ROMÂNIA: M.Ap.N. a trimis corturi pentruamericani. Douã aeronave militare NATO au decolat,duminicã, 18 septembrie, în jurul orei 11.30, de peAeroportul Otopeni spre Germania, pentru a transportamateriale de primã necesitate puse la dispoziþie deArmata României pentru ajutorarea cetãþenilor ameri-cani care au avut de suferit în urma uraganului Katrina.Transportul s-a efectuat cu aeronave C-130 Herculesaparþinând Forþelor Aeriene ale Greciei ºi Italiei. Aju-toarele cântãresc aproximativ 13 tone ºi constau în 100de corturi izoterme ºi 20 de corturi comandament.

IRAN: Dreptul la un program nuclear. Preºedin-tele iranian, Mahmud Ahmadinejad, a apãrat cu fermi-tate programul nuclear al þãrii sale ºi a criticat adminis-traþia americanã ºi pe cei care o sprijinã, într-un discurssusþinut la Adunarea Generalã a Naþiunilor Unite.Ahmadinejad a declarat liderilor strãini cã þara sa aretot dreptul sã deþinã un program nuclear civil ºi a acuzatStatele Unite cã îºi încalcã obligaþiile internaþionale înceea ce priveºte propria activitate nuclearã. MAREABRITANIE: Nu se mai reduc efectivele din Irak.Guvernul britanic ºi-a amânat planurile secrete de areduce efectivele pe care le are în Irak ºi nu a stabilit untermen oficial de retragere a trupelor britanice,informeazã Sunday Telegraph. Potrivit planuriloriniþiale ale Ministerului britanic al Apãrãrii, pânã la8.500 de soldaþi britanici trebuiau sã se întoarcã acasãluna viitoare, cei rãmaºi urmând sã revinã pânã lajumãtatea anului viitor. GAZA: Frontierã securiza-tã. Frontiera dintre Fâºia Gaza ºi Egipt, traversatã demii de palestinieni dupã retragerea trupelor israeliene, afost securizatã în totalitate, a declarat preºedinteleAutoritãþii Palestiniene, Mahmud Abbas. “Am secu-rizat toate breºele”, a declarat preºedintele AutoritãþiiPalestiniene. “Situaþia de la frontierã este acum stabilã.Dezordinea din ultimele zile s-a încheiat”, a continuatel. BULGARIA: Retragere din Irak. Bulgaria vaîncepe, la jumãtatea lunii octombrie, retragerea trupelordin Irak, a anunþat ºeful Statului Major al armatei bul-gare, generalul Nikola Kolev, potrivit site-ulnovinite.com. Oficialul militar a precizat cã retragereava fi încheiatã pânã la 31 decembrie. Nikola Kolev aexplicat cã planul de retragere este pregãtit ºi, înprezent, are loc coordonarea cu partenerii din coaliþieºi cu Comandamentul Central al Statelor Unite. În ceeace priveºte negocierile asupra repoziþionãrii forþeloramericane în baze militare din Bulgaria, acestea se vorsolda cu rezultate concrete la sfârºitul anului sauînceputul anului viitor, a declarat ambasadorul ameri-can în Bulgaria, citat de acelaºi site. Bulgaria, Româniaºi Polonia sunt þãrile preferate pentru instalarea noilorbaze militare americane. IRAK: Fraudã la Minis-terul Apãrãrii. Aproape un miliard de dolari a dispãrutde la Ministerul irakian al Apãrãrii, ceea ce face ca,armata þãrii sã fie nevoitã sã combatã insurgenþii cuarme ce seamãnã mai degrabã cu niºte piese de muzeu,relateazã The Independent, în ediþia electronicã de luni.Banii, care erau destinaþi antrenãrii ºi dotãrii cuechipamente a armatei irakiene, au fost transferaþi,treptat, în strãinãtate ºi au dispãrut. ISRAEL: Banipentru apãrarea ofiþerilor judecaþi în strãinãtate.Israelul ar putea aloca un milion de dolari pentruapãrarea ofiþerilor de rang superior din armataisraelianã, acuzaþi, în strãinãtate, de comiterea de crimede rãzboi, relateazã cotidianul Haaretz. MinistrulJustiþiei a propus crearea unei comisii care sã încerce sãdetermine Marea Britanie ºi alte state europene, printrecare Germania ºi Spania, sã renunþe la conceptul de“autoritate universalã” ºi la dispoziþiile legale care lepermit pedepsirea unor cetãþeni strãini pentru încãl-carea drepturilor omului. (D.A.)

Redacþia ºi administraþia: U.M. 02450 V Bucureºti, Fax 021/410.20.53, telefon 021/420.49.13; 021/410.01.60 int. ... e-mail: curierul.armatei@forter.ro

Tipografia U.M.02214Tipografi

M.m. Marian ArdeleanToma Barbuint. 0129

ABONAMENTE LA “CURIERUL ARMATEI”Un abonament lunar (douã apariþii) costã 1 leu, iar banii se vor depune în con-

tul U.M. 02450 Bucuresti RO 53 TREZ 705 5005 XXX 000 161, trezoreria sectorului5, cu specificaþia "Abonamente la publicaþii militare C.A." Pentru a fi luaþi în evidentãcu rapiditate (ºi, implicit, expedierea operativã a publicaþiei), dupã depunerea ban-ilor se va trimite o adresã cãtre ºeful U.M. 02450 "V", în care se va specifica numãrulde abonamente fãcute ºi perioada, precum ºi suma depusã. La aceasta se va ataºachitanþa sau copia de pe ordinul de platã.

Va facem cunoscut cã aceastã publicaþie se tipãreºte exclusiv din fondurilestrânse din abonamente, ceea ce face ca numãrul gratuitãþilor sã fie foarte mic.

Redactor-ººef Lt.col. Ion Papaleþ

int.0307Secretar de redacþie

int.0227

Secretariat tehnic de redacþie

Serg.maj. Radu Sãcãrea (expediþie) int. 0135Marilena Olteanu (tehnoredactor) int 0112Gabriela Teodorescu (procesare text) int. 0112Daniela Dumitraºcu (corector) int. 0743

OPINIILE ªI PÃRERILE exprimate în articolele publicate sub semnãtura autorilor au caracter strict personal ºi nuangajeazã în vreun fel rãspunderea EDITORULUI sau a REDACÞIEI. Manuscrisele nu se înapoiazã.

COPYRIGHT: este autorizatã orice reproducere, fãrã a percepe taxe, cucondiþia indicãrii cu exactitate a numãrului ºi a datei apariþiei publicaþiei.

Redactori

Lt.col. Dragoº AnghelacheMr. Emanuel BãrbulescuMr. Gabriel PãtraºcuCristina Fratu int.0156

ISSN

1582-1269B 64405

C 18 / 2005

Divizionul 83 LAROM din Bârlad participã în aceste zile, alã-turi de alte unitãþi militare din compunerea Forþelor TerestreRomâne, la cel mai important exerciþiu, DEMEX ’05, care se vadesfãºura în Poligonul Cincu din judeþul Braºov. Principalul scop alexerciþiului constã în obþinerea unui nivel maxim din punct devedere al coeziunii ºi integrãrii la cerinþele exerciþiului a forþelorcare sunt destinate Alianþei Nord Atlantice ºi care încheie procesulde operaþionalizare în 2005. Divizionul 83 a realizat deplasarea dingarnizoana de reºedinþã în zona de desfãºurare a exerciþiului îndeplinã siguranþã ºi în termenele stabilite. Dupã efectuarea marºuluiºi încheierea activitãþilor privind cazarea personalului ºi parcareatehnicii de luptã din dotare, militarii din compunerea unitãþii au tre-cut la executarea unor exerciþii tactice conduse de structuri ale Sta-tului Major al Forþelor Terestre. Artileriºtii bârlãdeni participã pen-tru prima oarã la un exerciþiu de oasemenea amploare. Comandantulunitãþii, locotenent-colonelulFlorinel OBREJEA, are deplinãîncredere în subordonaþii sãi,datoritã gradului înalt de profesio-nalism realizat. „Anterior luiDEMEX ’05, am participat la unexerciþiu de simulare pe calculator,unde am utilizat procedurile NATO,care ne-a permis sã stabilim nivelulla care am ajuns în urma acti-vitãþilor practice de instruire. Lasfârºitul lunii august, am desfãºuratîn acest poligon activitãþi de testareºi evaluare ale sistemului LAROM. Pe timpul exerciþiului vom exe-cuta trageri de luptã în vederea întãririi sprijinului cu foc al mariiunitãþi cãreia i-am fost daþi în întãrire. Cei care vor fi prezenþi înpoligon vor putea sã observe puterea de foc a acestui sistem.LAROM va fi “pumnul de foc al exerciþiului”.

Comandantul bateriei a 2-a, cãpitanul Valentin BRÃESCU, estemulþumit de rezultatele obþinute pânã în prezent de subunitatea sa.„Cu tehnica pe care o avem în dotare putem executa misiuni de focla distanþe cuprinse între 25 ºi 45 de kilometri. În 20 de secunde, pot

fi lansate 360 de proiectile. Am pe deplin încredere cã rezultateleobþinute la tragerile pe care le vom executa în cadrul exerciþiului vorfi în deplinã concordanþã cu cele mai exigente standarde de evalu-are”.

Sublocotenentul Adrian BERCE este comandant de secþie ºitrãieºte emoþia primelor trageri cu sistemul LAROM. „Am mareaºansã ca, la început de carierã, sã fac parte din acest divizion, pecare îl consider a fi vârful de lance al artileriei române, datoritã pu-terii de foc ºi manevrabilitãþii de care dispune. De la colegii mai învârstã am aflat cã, de mult timp, nu s-a mai organizat un asemeneaexerciþiu”.

A fi comandantul unei instalaþii LAROM reprezintã o mareresponsabilitate ºi pentru plutonierul Cãtãlin CALU. Cu echipa pecare o comand am fost la mai multe activitãþi care au constat în

cunoaºterea tehnicii din dotare, îninstruirea ºi executarea tragerilor.Suntem o adevãratã echipã. Cufaptele noastre, putem dovedi cãrãspundem oportun ºi eficient ce-rinþelor. Participarea la acest exer-ciþiu înseamnã pentru noirecunoaºterea nivelului depregãtire atins ºi oportunitatea pen-tru a ne demonstra profesionalis-mul”. Ceea ce pãrea, pentru capo-ralul Gabriel COJA ºi ceilalþi mili-tari, pânã mai ieri, de domeniul fan-tasticului, a devenit, în prezent, ocertitudine. Tehnica pe care aceºtia

o deservesc este compatibilã cu cea din armatele NATO, timpul delucru s-a redus foarte mult, iar precizia a crescut. Militarii bârlãdenisunt hotãrâþi sã demonstreze cã sunt cu adevãrat o unitate de elitã aarmatei române ºi cã, au acum posibilitatea de a îndeplini misiunispecifice, atât în folosul trupelor proprii, cât ºi al Alianþei Nord-Atlantice. Ei sunt cu adevãrat acei aºi ai traiectoriilor precise, pecare instituþia militarã ºi i-a dorit mereu ºi de care are nevoie tot-deauna.

Maior Gabriel PÃTRAªCU patrascu.gabriel@forter.ro

LAROM – pumnul de foc

Deºi sunt departe de casã, “Scorpionii roºii” se gândesc în per-manenþã la cei apropiaþi, la familii, la prieteni, dar ºi la cetãþeniiRomâniei, greu afectaþi de efectele inundaþiilor din ultima perioadã.

Strãzi pline de apã ºi închise circulaþiei, curþi pline de noroi,case, care dintr-o clipã în alta, stau sã cadã, fântâni care nu se maipot folosi, culturi agricole calamitate, ºcoli afectate ca urmare apagubelor produse. Acestea sunt imaginile pe care militarii Bata-lionului 26 Infanterie “Neagoe Basarab”, aflaþi în misiune în Afga-nistan, le-au vãzut prin intermediul televiziunii, imagini care le-auadus multã tristeþe în suflet.

Dorinþa de a sãri în ajutor, la locul calamitãþilor, nu poate fi dusãla împlinire, datoritã distanþei mari dintre ei ºi zonele afectate, însã,sufletul ºi gândul le sunt la evenimentele triste din zonele sinistrate,la oamenii deznãdãjduiþi, disperaþi când îºi vãd agoniseala de-oviaþã luatã de viiturile apelor ieºite din matcã.

“Cred cã este o datorie moralã a noastrã, a tuturor, sã îi ajutãmpe semenii noºtri în caz de nevoie. Orice gest de-al nostru fãcut înaceste momente, poate ajuta populaþia afectatã de inundaþii”, au fostunele din primele cuvinte ale sergentului-major Costinel CUPÃ-REANU, unul dintre cei 400 de “scorpioni” aflaþi în Kabul.

ªi, astfel, dintr-o dorinþã de a face bine ºi a ajuta comunitateaaflatã la ananghie, s-a nãscut ideea de a demara un proiect de aju-torare a acestora. Militarii au donat sume de bani, fiecare atât cât aputut, pentru a contribui ºi ei la reconstrucþia zonelor afectate ºi latrecerea mai rapidã la normalitate.

Astfel, s-a colectat suma de 224 milioane de lei (aproximativ7.800 $), bani pe care Scorpionii roºii doresc sã îi foloseascã aºacum se cuvine.

“Donãm aceste sume pentru sprijinul populaþiei afectate deinundaþiile din România. Suntem departe, dar suntem români, dato-ria noastrã este de a ne ajuta semenii atunci când dau de necaz. ªi eisunt cu gândul la noi, la pericolele prin care trecem. Am vãzut casedãrâmate, ºcoli distruse, copii plângând. Trebuie sã-i ajutãm! Celmai bine ar fi sã contribuim la repararea unei ºcoli” spunea capo-ralul Paul FRÃÞILÃ.

ªi astfel incolþitã ideea în mintea lor, aceºti militari destoinici,care, nu o datã, au construit ºi reparat ºcoli în Angola, Irak ºi în alte

þãri unde au executat misiuni, au trecut la fapte. Au apelat la autoritãþi pentru a gãsi o ºcoalã care sã aibã nevoie

de ajutorul lor. Au gãsit-o ºi contribuþia lor a luat drumul Doljului,cãtre o ºcoalã unde nevoile de reparaþii erau mari ºi foarte urgente.Speranþa lor este cã acei copii minunaþi vor putea continua sãînveþe.

“Noi, militarii din Batalionul 26 Infanterie «Neagoe Basarab»,am fost întotdeauna învãþaþi sã-i ajutãm pe cei aproape de noi, pe ceiaflaþi în necaz ºi suferinþã. Ne gândim întotdeauna la cei aflaþi înþarã ºi ne dorim sã-i ajutãm aºa cum am fãcut-o întotdeauna. Sun-tem armata de azi a þãrii ºi datoria noastrã este sã o apãrãm. Acumsuntem departe, dar contribuþia noastrã îi va ajuta pe copii” spuneacaporalul Denis DUMITRU.

Sunt bucuroºi cã, prin gestul lor, pot sã aline puþin suferinþaºi, poate cel mai bine, a descris aceastã stare sufleteascã plu-tonierul Marian ÞUTUC. “Ceeea ce am vãzut nu ne-a lãsatindiferenþi. Suntem Scorpionii roºii, suntem militarii care am duspe alte continente renumele cã românii sunt, nu numai buni lup-tatori, dar ºi oameni. Oameni care sar întotdeauna în ajutorulcelor aflaþi la necaz. Am fãcut-o în Angola, Albania, Kosovo,Afganistan, Irak ºi acum o facem din nou în Afganistan. Inimilenoastre pot fi ºi sensibile atunci când oamenii suferã. Cuîncredere în Dumnezeu, sã ne unim inimile ºi împreunã vom reuºisã trecem prin toate încercãrile vieþii”.

Gestul Scorpionilor nu s-a oprit aici. Bunãvoinþa lor ºi spiri-tul de intrajutorare s-au îndreptat ºi cãtre familia caporalului Flo-rentin IANCU, decedat cu douã sãptãmâni în urmã, în Craiova, întimp ce se afla în misiune, ca urmare a unui tragic accident de cir-culaþie. A lãsat în urmã o familie frumoasã, o soþie iubitoare ºi uncopil ca roua de dimineaþã. Cele 107 milioane de lei nu pot sãfacã decât sã-i ajute sã treacã puþin mai uºor prin ºocul suferit.

Frumoase cuvinte, frumoase gesturi, lucruri care îþiumplu inima de bucurie ºi care te fac sã fii mândru cã eºtiom, militar, român.

Maior Renato NADOLU nrenato1@yahoo.com

Inimi de “Scorpioni”

Mereu cu gândul la cei de-acasã

ACTUALITATECurierul ARMATEINr. 18 (182) din 30 septembrie 2005 Pagina 3

Pentru a executa misiuni ca Forþã de Sprijin aalegerilor din Afganistan, Batalionului 26 Infanterie“Neagoe Basarab”, dislocat în teatrul de operaþii dinaceastã þarã, în cadrul ISAF - VIII, i s-a dat în subordineo companie americanã de infanterie, “Dragon”.

Subunitatea se aflã dislocatã în Camp Phoenix, în altloc decât cel în care se aflã Batalionul 26 Infanterie “Nea-goe Basarab”. Din acest motiv, comandantul companieiamericane a detaºat un ofiþer de legãturã care îºidesfãºoarã activitatea în permanenþã în cadrul bata-lionului românesc. Misiunea acestuia este de a stabili ºide a menþine o relaþie eficientã între “Dragonii” ameri-cani ºi “Scorpionii roºii”, în vederea transferului efectivde informaþii între cele douã eºaloane pentruîndeplinirea cu succes a misiunilor. Comandantul Bata-lionului 26 Infanterie “Neagoe Basarab” a dorit ca acestofiþer sã aibã experienþã în misiuni internaþionale ºi sã fieun foarte bun ofiþer de operaþii.

— Domnule cãpitan, pentru început, spuneþi-ne câteva cuvintedespre dumneavoastrã.

— Sunt cãpitanul Vincent FELLONE. Sunt nãscut în statulArkansas, SUA, dar, în acest moment, locuiesc în Germania, împre-unã cu soþia ºi fiul meu. Am absolvit Academia West Point ca ofiþerde infanterie în Forþele Terestre ale armatei SUA.

— De ce Kabul sau, mai precis, ISAF VIII?— Misiunea ISAF VIII are un rol deosebit de important datoritã

faptului cã, în timpul acesteia, au loc primele alegeri parlamentaredemocratice din Afganistan, mai precis, pe data de 18 septembrie.Kabul este capitala Afganistanului ºi cel mai mare oraº al acesteiþãri, aºa cã, este esenþial faptul cã, aici, aceste alegeri trebuie sã fielibere ºi corecte. Este o misiune importantã ºi amplã, însã, eu credcã noi, toþi cei care suntem aici, vom face ceea ce este bine ºi aceas-ta se va încheia cu un succes deplin. Aceste alegeri sunt încã un pascãtre normalitate, spre crearea unei societãþi libere ºi democratice inAfganistan.

— Cum aþi primit vestea cã veþi lucra cu militarii români?— La început am fost puþin surprins, ºtiind cã, pânã în acest

moment, nici o altã subunitate sau unitate americanã nu mai fusesesubordonatã unei altei armate. Dupã aceea, am fost deosebit debucuros, pentru cã mi-am dat seama cã voi avea oportunitatea de acunoaºte, de a lucra cu oameni, cu militari dintr-o þarã cu care nu

avusesem contacte pânã în acest moment. Recent, am participat laun exerciþiu multinaþional care s-a desfãºurat în Polonia ºi, cred cã,este esenþial pentru toþi militarii, indiferent din ce armatã fac parte,sã lucreze împreunã pentru a-ºi îmbunãtãþi performanþele ºi pentrua face un schimb de experienþã benefic tuturor.

— Sunteþi de câteva sãptamâni în mijlocul “Scorpionilorroºii”. Cum apreciaþi modul de lucru al acestora?

— Am certitudinea cã Scorpionii Roºii fac o treabã excelentãaici, în Kabul. De când lucrez cu ei, am avut oportunitatea de a-icunoaºte mai bine, de a-i vedea la lucru ºi pot sã spun cã m-auimpresionat. Încã de la primele contacte, mi-am dat seama cã este ounitate cu o experienþã multinaþionalã deosebitã, lucru pe care l-amaflat ºi ulterior, când am putut citi un CV al acestui batalion. Este un

colectiv sudat care îºi desfãºoarã activitatea de forte mult timpîmpreunã ºi acest lucru se vede. Am constatat cã foarte mulþi mili-tari strãini îi cunosc sau au auzit despre ei. Dovedesc profesionalismºi, rezultatele obþinute pânã în acest moment, confirmã acest lucru.

— S-a terminat perioada de pregãtire, au început misiunile... — De câteva zile au început misiunile, “Dragonii” americani

executând, atât misiuni în comun cu “Scorpionii roºii”, dar ºi inde-pendent, planificate de statul major al batalionului. Cooperarea esteexcelentã, procedurile aplicate sunt aceleaºi, într-un cuvânt, estefoarte bine. Legãtura dintre compania americanã ºi “Scorpioniiroºii” este realizatã ºi de mine. Rolul meu este de a uºura acest lucruºi o fac pentru cã ºtiu foarte bine posibilitãþile, dar ºi misiunile pecare le pot îndeplinii “Dragonii”.

— Aþi legat prietenii pânã în acest moment?

— Desigur! Toþi ofiþerii, dar ºi subofiþerii, cu care lucrez sau auintrat în contact direct cu mine sunt militari deosebiþi ºi am învãþatmulte lucruri utile de la ei. Ca o patã de culoare, mã straduiesc sãînvaþ limba românã, limbã ce mi se pare deosebit de frumoasã.Oricum, mã înþeleg foarte bine cu ei, mai ales cã, aproape toþicunosc foarte bine limba englezã. Acum câteva zile, a venit în vizitãla SACEUR, generalul James JONES, care a rãmas plãcut impre-sionat de faptul cã militarii români vorbeau cu uºurinþã limbaenglezã. Pot sã confirm acest lucru ºi mã strãduiesc ca ºi eu, peparcursul acestor trei luni, sã învaþ cât mai bine limba românã,bineînþeles, cu ajutorul noilor mei prieteni. Sper sã am ocazia, ca,dupã ce îmi voi încheia misiunea aici, în Afganistan, ºi mã voiîntoarce în Germania, sã pot sã vizitez România pentru cã am înþe-les cã este o þarã deosebit de frumoasã.

— Cum credeþi cã se va desfãºura viitoarea colaborare dintreUS DRAGON ºi TF RED SCORPIONS?

— Deja “Scorpionii roºii” ºi “Dragonii” americani colaboreazãfoarte bine ºi sunt sigur cã acest lucru se va întâmpla pe toatã dura-ta misiunii din Afganistan. În acest moment, cele douã unitãþi audevenit una singurã, mai mult decât atât, cu certitudine, va fi ceamai bunã unitate din întreaga zonã de operaþii ºi vor avea un succesdeosebit în ISAF VIII. Comandanþii superiori, când spun “Scorpi-onii roºii”, spun “Dragoni”, iar când spun “Dragoni”, spun “Scorpi-onii roºii”.

— Comandantul Batalionului 26 Infanterie “NeagoeBasarab” spunea cã sunteþi un ofiþer capabil, vã însuºiþi imediatmisiunile, cunoaºteþi procedurile ºi asiguraþi o punte realã delegãturã între batalionul românesc ºi compania americanã.

— Îl apreciez foarte mult pe locotenent-colonelul GabrielTOMA ºi îi mulþumesc pentru faptul cã îmi acordã încrederea sa.Este un comandant cu mare experienþã în misiunile din teatrele deoperaþii. Este ferm ºi dovedeºte mult tact în relaþia cu subordonaþii.Dorinþa mea este ca, pe tot parcursul acestei misiuni, sã nu deza-mãgesc ºi sã fac tot ce îmi stã în putere sã-i ajut pe “Scorpioniiroºii” sã-ºi îndeplineascã misiunile cu succes.

— Gânduri de viitor?— Deocamdatã, nu am prea multe planuri de viitor. Sunt con-

centrat pe aceastã misiune ºi sper ca, toþi militarii din aceastã uni-tate, “Scorpionii roºii” români ºi “Dragonii” americani, sã se întoar-cã în siguranþã la familiile ºi prietenii lor.

Un Dragon printre “Scorpionii roºii”

Echipa americanã de instruire a militarilor afgani asolicitat sprijinul Batalionului 26 Infanterie “NeagoeBasarab”, pentru asistenþã pe timpul executãrii tragerilorcu aruncãtorul 82 mm ºi AG-9. Aceste trageri erau plani-ficate ºi conduse de militarii americani pentru instruireamilitarilor Armatei Naþionale Afgane (ANA) din Bata-lionul 1 Kandak. Americanii au solicitat sprijinul “Scorpi-onilor roºii” deoarece armamentul cu care urma sã se exe-cute tragerea se aflã ºi în dotarea armatei române ºi,bineînþeles, a Batalionului 26 Infanterie “NeagoeBasarab”.

Acceptând solicitarea militarilor americani, coman-dantul batalionului, locotenent-colonelul Gabriel TOMA,a desemnat o echipã formatã din ofiþeri ºi gradaþi profe-sioniºti artileriºti, condusã de cãpitanul Rinel ROªU, pen-tru a consilia partea americanã, în ceea ce priveºtetragerea cu muniþie realã de cãtre militarii ANA.

Tragerea cu cele douã categorii de armament greu deinfanterie s-a executat în poligonul ANA, situat în vecinã-tatea Kabulului. Înainte de tragerea efectivã, specialiºtiiromâni au executat ºi instruirea militarilor ANA, precumºi verificarea ºi reglarea armamentului.

Militarii ANA au rãspuns foarte bine la toate pro-blemele prevãzute în partea de instruire, iar, în final, auexecutat tragerea cu cele douã categorii de armament,obþinând rezultate, cu preponderenþã, bune. ªeful echipeiamericane de instruire a militarilor afgani, locotenent-colonelul Samuel N. OWENS, a þinut sã mulþumeascãmilitarilor români pentru activitatea excelentã desfãºuratãde aceºtia, informându-l pe comandantul batalionului cã“subordonaþii dumneavoastrã sunt profesioniºti, tehni-cieni desãvârºiþi, care au ajutat la instruirea militarilorafgani, contribuind astfel la creºterea capacitãþii de luptã aBatalionului 1 Kandak. Nu am fi putut îndeplini aceastãmisiune fãrã ajutorul lor ºi-i apreciem sincer pe aceºtia,dar ºi pe toþi «Scorpionii roºii».”

La rândul sãu, locotenent-colonelul Gabriel TOMA,l-a asigurat pe ºeful echipei de instruire americanã cã ast-fel de colaborãri vor putea avea loc ºi în viitor,menþionând cã “pentru mine, cooperarea cu militarii dincelelalte armate partenere NATO constituie unul dinobiectivele principale, deoarece militarii Batalionului 26Infanterie “Neagoe Basarab”, au, în acest fel, posibilitateade a aplica procedurile standard de operare ale forþelorNATO ºi de a demonstra, de fiecare datã, cã suntemparteneri de încredere ºi se pot bizui pe noi”

Locotenent-colonelul Samuel N. OWENS a înmânatdiplome ºi insigne militarilor români, asigurându-i cã vorgãsi oricând sprijin total din partea militariloramericani.

Batalionul 26 Infanterie “NeagoeBasarab” a avut marþi, 06 septembrie,drept oaspeþi un grup de jurnaliºti dinpresa scrisã ºi televiziune din Olanda,Germania, Spania, Grecia, Letonia ºiMarea Britanie. Aceºtia au venit înso-þiþi de ºeful Biroului de Informare pu-blicã ºi Presã al ComandamentuluiRegional Întrunit al NATO de la Brun-ssum, Olanda, colonelul Klaus W.BUCKLEIN.

Scopul acestei vizite a fost acela dea se informa ºi de a vedea la lucru unuldin batalioanele dislocate în zona deresponsabilitate a ISAF VIII pentru spri-jinirea Guvernului în crearea unui cli-mat de securitate pe timpul alegerilorparlamentare din Afganistan.

“”Scorpionii roºii” au prezentat,într-un briefing, rolul lor în cadrul pro-cesului electoral din Afganistan ca re-zervã strategicã a NATO, fiind destinaþica forþã de suport electoral, dar ºi modulde acþiune ºi cooperare cu companiaamericanã “Dragon” aflatã în subor-dinea batalionului. Cãpitanul CristianRÃDUCU a mai facut o scurtãprezentare privind situaþia generalãdinaintea alegerilor din capitala afganã,precum ºi modul în care militarii Bata-lionului 26 Infanterie “Neagoe Basarab”coopereazã în misiunile lor cu reprezen-tanþii structurilor de securitate naþionalãafgane (poliþia ºi armata afganã).

În partea finalã a briefingului,

comandantul Batalionului 26 Infanterie“Neagoe Basarab”, lt. col. GabrielTOMA, a rãspuns întrebãrilorjurnaliºtilor ºi a fãcut o scurtãprezentare privind istoricul participãriila misiuni internaþionale a batalionuluipe care îl comandã. Reporterii prezenþila aceastã activitate au remarcat faptulcã, deºi este un batalion foarte tânãr, areo experienþã internaþionalã cu carepuþine astfel de unitãþi din NATO se pot

mândri.“Suntem un bata-

lion tânãr, însã, avem omare experienþã înceea ce priveºte misiu-nile internaþionale.Profesionalismul mi-litarilor mei a fostdovedit pe timpul mi-siunilor din Angola,Albania, Kosovo,Afganistan ºi Irak. Înacest moment, “Scor-pionii roºii” executã

misiuni, atât în teatrul de operaþii dinIrak, cât ºi, aici, în Kabul, în cadrulISAF VIII, unde dumneavoastrã îi puteþiurmãri” a declarat locotenent-colonelulGabriel TOMA

Dupã briefing, reporterii au avutposibilitatea de a discuta cu militariibatalionului, remarcând, totodatã, forþa,dar ºi starea excelentã de întreþinere avehiculelor blindate ºi a armamentuluiaflat în dotarea “Scorpionilor roºii”.

Colonelul Klaus W. BUCKLEINl-a felicitat pe comandantul batalionu-lui pentru cã i-a oferit posibilitatea dea vizita batalionul românesc, dar ºipentru performanþele obþinute în toatemisiunile la care a participat.“Mulþumesc pentru aceastã oportuni-tate ºi pentru cãlduroasa primire.Doresc acestui batalion plin de suc-cese un viitor strãlucit ºi întotdeaunasã aibã o cale sigurã de întoarcerecãtre þara lor!” le-a urat colonelulKlaus W. BUCKLEIN.

Instrucþie cu militariiArmatei Naþionale

Afgane

O delegaþie de jurnaliºti strãini i-a vizitat pe “Scorpionii roºii”

Joi, 08 septembrie , tabãra româneascã din Camp Julien,Kabul, a fost vizitatã de comandantul Armatei a 7-a Ameri-cane Instrucþie din Europa. Comandantul David PERKINS adorit sã viziteze Batalionul 26 Infanterie “Neagoe Basarab”, ºidatoritã excelentei colaborãri pe care acest batalion o are cucompania americanã “Dragon”.

Comandantul Armatei a 7-a Americane Instrucþie, în dis-cuþiile purtate cu comandantul Batalionului 26 Infanterie“Neagoe Basarab”, a þinut sã precizeze cã armata americanã,apreciazã efortul depus de armata românã ºi, implicit, deRomânia, în lupta împotriva terorismului ºi pentru faptul cãRomânia participã cu militari în toate teatrele de operaþii dinlume. De asemenea, colonelul PERKINS, a fost informatdespre misiunile ºi activitãþile pe care le desfãºoarã “Scor-pionii roºii” ºi “Dragonii” americani, dar ºi despre situaþiageneralã ºi principalele ameninþãri din zona de responsabili-tate a acestora.

Comandantul Batalionului 26 Infanterie “Neagoe

Basarab”, locotenent-colonelul Gabriel TOMA a mai discutatcu comandantul american ºi despre modul de implicare a mi-litarilor din compania “Dragon” în executarea misiunilorprimite de batalionul pe care îl comandã, despre evaluãrile ºievoluþia probabilã a situaþiei din zona de operaþii a ISAF .

În încheierea vizitei sale în tabãra “Scorpionilor roºii”,PERKINS i-a felicitat pe militarii români pentru excelenta lorcomportare de când au sosit în aceastã misiune ºi le-a mulþu-mit pentru foarte buna comunicare ºi colaborare cu militariiamericani. “Vã mulþumesc pentru actul de comandã ºi pentrumodul cum vã executaþi misiunile. Relaþia dintre cele douãnaþiuni, România ºi SUA, este un model pentru alþii. Noi sun-tem mândri cã putem executa misiuni alãturi de voi!” aîncheiat colonelul David PERKINS.

Comandantul Armatei a 7-a americane lemulþumeºte “Scorpionilor”

Paginã realizatã de maior Renato NADOLU

nrenato1@yahoo.com

Când se pomeneºte despre Bateria Tehnicã din compunereaRegimentului de Rachete Antiaeriene, cei neavizaþi au convin-gerea cã este vorba despre o subunitate aflatã, acolo, în spatelebateriilor de tragere, cã trebuia ºi statul unitãþii completat. Iardespre cei care o încadreazã, se spune cã “împing vântul ladeal...”. Dar, de fapt, aici este locul unde se pregãteºte ºi se dãstartul rachetei antiaeriene la tragere.

DDiisscciipplliinnãã ººii eelleeccttrrootteehhnniiccããCãpitanul-inginer Cristinel URSULEASA este comandantulBateriei Tehnice din compunerea Regimentului 53 Rachete ºiArtilerie Mixtã de la Medgidia. De loc, este din Paºcani ºi a alessã meargã la Academia Tehnicã Militarã în anul 1991. Dupãabsolvire în anul 1997, a ales sã vinã la acest regiment dobro-gean. “Pasiunea pentru aceastã specialitate îºi are originea, unde-va, prin clasa a IX-a de liceu (avea profil electrotehnicã ºi auto-matizãri). Aveam pe atunci un prieten, foarte bun la matematicã.Amândoi eram pasionaþi de astronomie. Strângeam o grãmadãde reviste de ºtiinþã ºi tehnicã ºi lecturam fiecare paginã careavea legãturã cu astronomia. Dupã aceea, ne-am abonat laAnuarul Astronomic de la Bucureºti ºi puneam mâna pe tot felulde enciclopedii. La un moment dat, am intrat în posesia uneihãrþi a cerului ºi am început sã o învãþãm. Ajunsesem la perfor-

manþa sãcunoaºtem 80%din constelaþiilecerului. Pasiunilela acea vârstãerau multiple.Am început sãstric aparatele deradio ale lui tata.Dumnezeule, cemi-a mai fãcut ºiel! ªi, treptat,a d u n a s e mcunoºtinþe ºi deelectrotehnicã ºide astronomie ºide paranormal.Iar, la finalul cla-

sei a XII-a, chiar cã nu ºtiam unde sã mã duc. ªi, atunci, am auzitde Academia Tehnicã Militarã. Am dat examen ºi am intrat. I-amfãcut pe ai mei sã plângã. Le pleca bãiatul de acasã. De cevavreme, am descoperit o chestie. E un mare paradox ce ni seîntâmplã nouã, în viaþã. Uneori mã întreb de ce nu se naºte omulbãtrân? ªi, când ajunge în jurul vârstei de 18 ani ºi trebuie sãaleagã în viaþã, sã fie copt la minte. La noi, e pe dos. Am prinstimpurile când la academie se fãceau 6 ani. La repartiþie, aici, laMedgidia am venit pe funcþia de comandant grupã reparaþiiinstalaþii lansare. Am terminat facultatea de electrotehnicã ºiinformaticã la secþia de rachete. ªi, aici, am gãsit ceea ce cãu-tam: împletirea disciplinei cu electrotehnica. Sunt la a ºasealansare. Aici, la Bateria Tehnicã este o rãspundere colosalã. Eu ºioamenii mei funcþionãm ca o echipã. Dacã nu ne-am fãcut trea-ba cum trebuie, degeaba muncesc cei de la bateriile de lansare.Când pleacã racheta pe traiectorie, simt o împlinire, cã nu amvenit degeaba aici, în poligon, cã mi-am fãcut treaba. Am o maresatisfacþie. Seara, când am un moment de repaus, îmi place sãprivesc cerul. Luminile oraºului nu mã împiedicã sã fac acestlucru. Am avut o sumedenie de lunete cu care urmãream stele pecer. O parte din sumedenia de lunete cu care urmãream stelele depe cer, când eram copil, mi-a stricat-o tata care îmi spunea cã<<nu o sã mãnânc pâine din stele verzi pe pereþi...>>, <<sã punmâna ºi sã învãþ matematicã ºi fizicã>>. În felul lui, a avut drep-tate. Mã fascineazã Alear. E o stea. De când am descoperit-o, oprivesc întotdeauna. De-abia aºtept sã se lase întunericul, sã îipot spune bunã seara”, îmi declarã inginerul care îºi puneochelarii de soare ºi se îndreaptã cãtre locul unde se face verifi-carea rachetelor.

CCaammppiioonnaattuull rreessttrruuccttuurrããrriilloorrLa origini, este ofiþer de artilerie terestrã. A absolvit ªcoala

Militarã de Ofiþeri Activi de Artilerie ºi Rachete în anul 1992.ªansa a fãcut ca, în poligonul de la Capu Midia, sã îl reîntâlnescpe cãpitanul-inginer Daniel PICIOREA, comandantul baterieitehnice de la Regimentul 51 Rachete Antiaeriene de la Craiova.Fostul meu coleg de ºcoalã militarã îmi povesteºte cum a ajunsla artileria antiaerianã. „Schimbãrile din armatã mi-au impusanumite probleme legate de felul cum trebuie sã mã perfecþionezºi pe ce linie sã merg mai departe. Dupã absolvirea ºcolii mi-litare, am ajuns la un regiment mecanizat de la Pleniþa. În urmarestructurãrii acestei unitãþi, am ajuns la un divizion de artileriede la Craiova. Însã, ºi aceasta a intrat în restructurare. Dupãrestructurare, fiecare a trebuit sã se perfecþioneze. Am încercat sãurmez o instituþie civilã de învãþãmânt superior, respectiv facul-tatea de mecanicã din Craiova, mai precis, secþia de autovehiculerutiere. A urmat apoi masteratul, iar, în acest moment, sunt înanul trei la doctorat, specialitatea motoare. De fapt, asta mi-aplãcut cel mai mult. Actualmente, am ocupat o funcþie de inginerproiectant în cadrul Bazei de reparaþii de la Craiova. ªi, cum eusunt un tip foarte norocos, ºi aceasta fiind cuprinsã în procesulde restructurare, am fost nevoit sã îmi schimb arma. Aºa amajuns la unitatea la care lucrez acum pe funcþia de comandant

baterie tehnicã. Nu a fost uºor, dar nici greu. Am luat cartea înmânã ºi am învãþat ce trebuie sã ºtiu ºi ce sã fac. Înþeleg foarte

bine cã, dacã noi, ceide la aceastã baterienu ne facem treabaaºa cum trebuie, seduce de râpã muncade un an a colegilorde la lansãri. ªi ar fipãcat. Pânã la urmã-toarea lansare, numaipe noi ne vor arãta cudegetul, dar nu o sã ledãm prilejul. Cu toatecã restructurarea atrecut, deocamdatã,nu am de gând sãrenunþ la armatã. Am

fost în ºase unitãþi care s-au restructurat. ªi nu mi-a fost bine. Amfãcut liceul militar ºi ºcoala militarã. Ar fi pãcat sã renunþ la cari-era militarã. Din cauza restructurãrii am pierdut avansarea dedouã ori. Voi merge mai departe pe gradul de cãpitan, pânã cândse va gãsi o posibilitate. Urmãresc sã ajung în Bucureºti. Pe liniaspecialitãþii de inginer. Cred cã Bucureºtiul este singurul loc caremi-ar oferi ºansa de a rãmâne în sistemul militar ºi de a-mi atingescopul pe care mi l-am propus de când am intrat în liceul militar.Acum, Dumnezeu ºtie ce se va mai întâmpla mai departe”.

BBaatteerriiaa ddee ssuufflleettCu douãzeci de ani în urmã pãºea pe poarta Regimentului 51

Rachete Antiaeriene de la Craiova, ca militar în termen. Sorþii aufãcut sã ajungã la bateria tehnicã. Acolo se va ºi angaja din ’90.Caporalul Constantin VLÃDUÞ, pe parcursul celor cinci-sprezece ani de când este angajat la aceastã unitate, a trecut pe lamai multe baterii. Însã, bateria de suflet a fost ºi va rãmâne ceatehnicã. Are o simpatie aparte pentru aceastã subunitate. I-a plã-cut foarte mult ceea ce a fãcut acolo. Bateria tehnicã a însemnatlocul unde s-a experimentat pe rachetã. S-a specializat, atât peKUB, cât ºi pe A-95. Considerã cã aici este locul unde se dãimpulsul. Dacã în acest loc nu merge treaba, nici la ceilalþi nu vamerge. Cerinþelemeseriei l-au obligat sãurmeze peste zececursuri de specializare,de diferite tipuri:mecanic conductor,rachetist, chimie, geniuºi altele. Chiar dacã areliceul cu bacalaureat,nu a mers mai departe,s-a mulþumit cu ceea cea câºtigat de-a lungultimpului. Aici, la CapuMidia se aflã de douãsãptãmâni ºi jumãtate.ªi, ca orice oltean, îºidoreºte sã ajungã câtmai repede acasã, la ailui, la cei doi flãcãi pe care îi are. Unul este clasa a XI-a, altulclasa a IX-a. Vor sã meargã împreunã la un meci de fotbal. Chiardacã e în Divizia B, tot iubirea alb-albastrã rãmâne în sufletul lui.

CCããuuttããmm ooaammeennii ccuu ccaarree ssãã ddiissccuuttããmmLângã staþia mobilã de încãrcare ºi verificare a rachetelor îl

gãsesc în plinã activitate pe maistrul militar cls. a III-a, RobertCAIA. Vãzându-mã cu aparatul de fotografiat în mânã, mã în-treabã dacã am aprobare sã fac documentare în zonã. Dupã ceaflã ce hram port, devine foarte cooperant. „Am absolvit ªcoalaMilitarã de Maiºtri de Radiolocaþie de la Braºov. În urma repar-tiþiei am ajuns la un regiment de artilerie antiaerianã de pe lângãCluj. Am lucrat pe staþii de radiolocaþie tip P.12 ºi apoi pe P.15.Un an am fost pe funcþia de administrator ºi fotoreporter laredacþia Scutul Patriei de la Corpul 4 Armatã. Anul acela aînsemnat enorm pentru mine. Mi-a adus o grãmadã de satisfacþii.Era un colectiv unit. Un colectiv care se zbãtea sã facã sã iasãziarul lunã de lunã. Au fost ºi greutãþi. Nu erau bani, nu eraumateriale. Trebuia sã alergãm în stânga ºi în dreapta, dar ieºea latermen. Mergeam în fiecare unitate. Cãutam ceva nou. Cãutamoameni cu care sã discutãm. Cãutam idei ºi reportaje. Dar ce efrumos, trece repede. Eram pe funcþie de sergent-major. Iar eusunt maistru. Am ajuns din nou la regiment. De aceastã datã, pefuncþia de comandant grupã reparaþii la atelierul Brigãzii 5 Arti-lerie Antiaerianã. Apoi am trecut la Regimentul 52 Artilerie Anti-aerianã unde am revenit la specialitatea de bazã, adicã aceea deradio locatorist pe staþia P.15. Între timp, s-a înfiinþat Regimen-tul 50 Rachete Antiaeriene. ªi, din luna august 2004, suntîncadrat aici pe funcþia de comandant grupã tehnicã de radiolo-caþie ºi de transmisiuni. La aceastã datã, sunt încadrat prin cumulla staþia mobilã de încãrcare ºi verificare a bateriei tehnice. Amnimerit într-un colectiv deosebit. Aici, noi, cei care încadrãmaceastã baterie suntem ca o familie. Ne ajutãm unii pe alþii.Împreunã rezolvãm problemele care apar, pregãtim rachetelepentru lansare. Se munceºte cot la cot. Nici unul dintre noi nu stãpe margine ca admirator al peisajului. Am avut o mare pasiune,fotografia. Dar, a apãrut ceva deosebit în viaþa mea ºi am

renunþat la fotografie pentru Paula-Teodora, fetiþa mea. Ea estecea mai frumoasã fotografie pe care am fãcut-o pânã acum înviaþa mea”. Aflu de la colegii lui cã este absolvent al Facultãþiide Electronicã ºi Telecomunicaþii de la Cluj, specializarea elec-tronicã aplicatã. A terminat-o în anul 2004 ºi intenþioneazã sã nuse opreascã aici. Vrea sã meargã mai departe. Atât cât se poate.

AAiiccii nnuu ssee ggrreeººeeººttee ddeeccââtt oo ddaattããChiar dacã a terminat Academia Tehnicã Militarã, speciali-

tatea rachete ºi muniþie, cãpitanul Adrian DOMªA, comandantulbateriei tehnice de la Regimentul 50 Rachete Antiaeriene se aflãla prima lansare. Academia a absolvit-o în 1997. „Intenþiile eraualtele, îmi spune <<intelectualul în bocanci>>. Am terminatliceul militar de la Alba Iulia, un liceu foarte bun. ªi, pentru cãnu am vrut sã trec prin armatã precum gâsca prin apã, am datadmitere la academie, în 1991. Prin repartiþie, am ajuns la obrigadã de tancuri de la Turda pe o funcþie de ajutor la ºefulA.T.A.M. al unitãþii. De la tancuri, am ajuns la un centru deinstrucþie, ca ºef al logisticii ºi, în final, la Regimentul 51, lacomplexul de rachete O.S.A. iar, din 2004, la KUB. K.U.B.-urilele-am mai vãzut ºi în facultate pentru prima oarã. Mi-a plãcutfoarte mult. Era o rachetã deosebitã faþã de celelalte. ªi acumm-am reîntâlnit cu ea ºi cred cã, încã îmi place.

La bateria tehnicã sunt foarte multe specialitãþi faþã de cele-lalte baterii. Bateria tehnicã e un pic mai diversã. Trebuie sã ºtiimai multe decât la bateriile care lanseazã. Contactul nu e numaicu racheta, e ºi cu un compresor foarte puternic, cu o alimentarede aur, la o presiune de 300 de atmosfere. Trebuie sã ai foartemultã grijã când lucrezi cu tehnica, cu macaraua, cu maºina detransport ºi încãrcare, cu tehnica aflatã sub presiune. Cei carelucreazã aici, trebuie sã fie foarte bine pregãtiþi teoretic ºi prac-tic. Sã fie foarte meticuloºi ºi, mai ales, atenþi. Aici nu se greºeºtedecât o datã. A doua oarã nu existã. Pânã în prezent, cel mai difi-cil nu a fost lucrul cu tehnica, ci cu oamenii. Este pentru primaoarã când am militari în subordine. Poate e mai dificil lucrul cuomul, decât cu racheta, dar ambele pot fi stãpânite. La ora actu-alã, preocuparea mea, în afara serviciului, constã în construireapropriei case. Este cunoscutã expresia comform cãreia “Nu e omacela care nu a plantat un copac, nu a construit o casã ºi nu afãcut un copil”. Mie îmi lipseºte copilul. Sper însã sã vinã cât decurând”.

MMââiinnii ddee aauurrCei de la Medgidia l-au botezat pe maistrul militar clasa a II-

a Gabriel BÃIEÞICÃ, mâini de aur. ªi nu au fãcut-o întâmplãtor.Pe ce pune el mâna, parcã totul se transformã în aur, la sensulfigurat, bineînþeles. Nu este rudã, nici mãcar îndepãrtatã curegele Midas, dar vãzându-l cum trebãluieºte pe lângã rachete,dându-le viaþã, chiar crezi, pentru câteva clipe, cã ar putea fi.Avem o armatã plinã de specialiºti. Însã, de meseriaºi, e marelipsã. Iar, printre puþinii care au mai rãmas, se aflã ºi acestmaistru pe care, cu greu îl determin sã stãm de vorbã. „Suntabsolvent al promoþiei 1994, arma rachete antiaeriene. Sunt dinMedgidia ºi, la repartiþie, am reuºit sã ajung la regimentul dinacest oraº. De unsprezece ani sunt numai în aceastã unitate. Laînceput, am fost încadrat ca operator doi pe S.R.C. Am fostdetaºat, apoi, la bateria tehnicã, pe funcþia de comandant grupãverificare rachete KUB. De aproape 11 ani, verific numai racheteKUB. Am aproximativ 2.600 de verificãri executate. Ca o ironiea sorþii, dorinþa mea a fost sã fiu aviator. Însã, în 1991, nu s-auºcolarizat navigatori de aviaþie. Nu am vrut sã fiu la sol. Am alessã merg la rachetiºti. Din acel moment, tehnica m-a pasionat. ªiam obþinut ºi rezultate foarte bune. Am vãzut lansãri cu toatetipurile de rachete. În ºcoalã m-am specializat pe Volhov. Mi-arfi convenit orice funcþie din divizion. Indiferent cã ar fi fosttehnicã sau de foc. Volhovul a fost prima iubire în specialitateape care am ales-o. În acest moment, aici, la bateria tehnicã, seface pregãtirea ºi verificarea rachetelor pentru tragere. Se

u r m ã r e s cparametrii pecare rachetaîi prelucreazãimitându-secondiþiile dezbor real deluptã alrachetei. Înmomentul încare am ajunsla concluziacã veri-ficãrile auvalorile nece-sare pentru

admitere la tragere, atunci raportez ºefului direct despre rezul-tatul verificãrilor, iar racheta poate pleca la lansare. Îmi placefoarte mult marea ºi muntele deopotrivã. Sunt un pasionat alºtiinþelor exacte, mai ales, matematica ºi astronomia. ªahul însãeste cel care îmi place cel mai mult. Este o provocare a minþii.Aici, în faþa tablei cu ºaizeci ºi patru de pãtrãþele, mi-am dez-voltat calitatea de a simþi intenþia adversarului. Anticipezmiºcãrile în proporþie de 90%. Ba da, am ºi pierdut. Dar numaiîn faþa tablei de ºah”.

Maior Gabriel PÃTRAªCU patrascu.gabriel@forter.ro

KAKI 100% Curierul ARMATEINr. 18 (182) din 30 septembrie 2005Pagina 4

DDee ccee nnuu ssee nnaaºº ttee oommuu ll bbããtt rrâânn

Unsfert dintre deþinuþii din baza militarãamericanã de la Guantanamo Cuba, auintrat în greva foamei în siemn de

protest faþã de caracterul nelimitat al detenþiei, 18 din-tre ei fiind hrãniþi forþat într-un spital, a anunþat purtã-torul de cuvânt al armatei SUA, Justin BEHRENS.

Aceastã miºcare a început pe data de 8 august ºi aatras 128 de prizonieri. “Ei vor ori sã fie judecaþi, orisã fie eliberaþi” a precizat acesta.

Centrul de detenþie de la Guan-tanamo numãrã peste 500 de deþinuþi,marea majoritate dintre ei capturaþi înrãzboiul din Afganistan, pornit dupãevenimentele de la 11 septembrie2001.

Unii dintre ei sunt deþinuþi de ladeschiderea închisorii, în ianuarie2002. Numai patru dintre deþinuþi aufost inculpaþi ºi nici unul judecat.

BEHRENS a declarat cã numãrulgreviºtilor variazã: în timp ce uniideþinuþi se alãturã acþiunii alþii se de-solidarizeazã. Dintre cei care au luatparte la acþiunea de protest, 28 dedeþinuþi sã fie spitalizaþi în închisoareadin Camp Delta. Treisprezece sunt ali-mentaþi pe cale nazalã iar cinci – intra-venos.

Avocaþi ai deþinuþilor, precizeazãcotidianul francez “Le monde”, aucerut, la începutul lunii, în faþa uneicurþi de apel, dreptul prizonierilor laactul de justiþie, întrucât ei sunt pe

nedrept calificaþi “combatanþi inamici” de cãtre StateleUnite, detenþia lor fiind, astfel, ilegalã.

Curtea de apel nu va emite un verdict pânã anulviitor, în timp ce Pentagonul afirmã cã, de la înfiinþareaînchisorii, 246 de deþinuþi din Guantanamo au fost dejaeliberaþi.

Traducere ºi adaptaredin cotidianul “Le Monde”

DIN LUMEA MILITARÃCurierul ARMATEINr. 18 (182) din 30 septembrie 2005 Pagina 5

Paginã realizatã delocotenent-colonel Dragoº ANGHELACHE

anghelache.dragos@forter.ro

GGuuaannttaannaammoo:: uunn ssffeerrtt ddiinnttrreeddeeþþiinnuuþþii aauu ffããccuutt ggrreevvaa ffooaammeeii

Campusurile universitareau devenit un teren derecrutare pentru organizaþiileextremiste din Marea Britanie,transmite Sky News.

Un nou studiu a relevatfaptul cã universitãþile sunt oþintã pentru grupãrile extre-miste care doresc sã recrutezenoi membri. Raportul reco-mandã campusurilor de pe totteritoriul Marii Britanii sãintensifice mãsurile de securi-tate.

Profesorul Anthony Glees,director al Centrului pentruStudii de Securitate din cadrulUniversitãþii Brunel, esteautorul studiului intitulat“Când studenþii se orienteazãspre teroare”.

“Zonele de recrutare suntmoscheile, dar, de asemenea,universitãþile”, afirmã autorul

raportului.“Aceasta este o invitaþie

pentru universitãþi de a face unpas mai departe ºi de luamãsuri speciale”, a adãugatGlees.

Potrivit studiului, ShamsulBahri Hussein, suspectat deimplicare în atentatele dininsula Bali, a studiat mecanicala Universitatea Dundee, înperioada anilor 1980, fiindrecrutat de militanþi în timpulºederii sale acolo.

Potrivit profesoruluiGlees, toate universitãþile suntdeficitare în ceea ce priveºtemãsurile de securitate.

“Existã pe întreg teritoriulþãrii un grup mic, dar foartepericulos de oameni care aufost recrutaþi din campusuri”,a conchis Glees.

(MEDIAFAX)

Teroriºti recrutaþi din universitãþile

britanice

Arma automatã francezã MINIMI asigurã unitãþilor de infan-terie debarcatã o capacitate de foc împotriva personalului, supe-rioarã faþã de cea a puºtii de asalt FAMAS. Precizia, foarte bunãpânã la 600 m, cantitatea de muniþie, uºurinþa în folosire ºi fia-bilitatea acesteia fac sã creascã semnificativ, puterea de foc a gru-pei de infanterie debarcatã.

MINIMI este o armã individualã pentru neutralizarea perso-nalului inamic prin tragere de pe sol. Arma funcþioneazã pe prin-cipiul împrumutului de gaze ºi poate fi alimentatã în trei moduri:bandã de cartuºe, încãrcãtor cu 100 de lovituri sau cu încãrcã-torul de 30 de cartuºe al automatului M 16. MINIMI are þeavã derezervã, care poate fi schimbatã cu uºurinþã, oferind astfel posi-bilitatea executãrii unui foc intens cu o cadenþã mare de tragere.Arma poate fi dotatã, opþional, cu o lunetã pentru intensificarealuminii de tip OB 50, oferind astfel posibilitatea executãriitragerilor pe timp de noapte.

Caracteristici tehnico-tactice:Calibru: 5,56 mmGreutate: 7,1 kgGreutatea þevii: 1,06 kgLungime cu patul desfãcut: 0,91 mLungime cu patul retras: 0,75 mViteza iniþialã a glonþului: 960 m/sCadenþa de tragere: 750-950 lov/minCadenþa de tragere practicã: 100 lov/min

Bãtaia maximã: 2700 mBãtaia eficace: 500 mPutere de perforare: 10 mm oþel la 240 mMuniþie:- cartuº cu glonþ obiºnuit- cartuº cu glonþ trasor- cartuº de manevrã

Sursa: www.defense.gouv.fr/terre

Arma automatã MINIMI

Complexul antitanc MILAN (Missile d’infanterie legeranti-char – Racheta uºoarã antitanc a infanteriei) M1e F1 estedestinatã înzestrãrii unitãþilor de infanterie ºi a anumitor

unitãþi NBC. Complexul a fost conceput pentru a face faþãevoluþiei protecþiei balistice a tancurilor.

Complexul este portativ, oferind posibilitatea de a execu-ta tragerea, fie de pe sol, fie din autovehicul, cu sprijin-unadintre elementele componente ale caroseriei. Este interzisãtragerea din spaþii închise.

Postul de tragere al complexului cuprinde totalitateacomenzilor pentru darea focului, aparatura de ochire opticã ºiîn infraroºu, sistemul de telecomandã. Racheta se lanseazãdintr-un tub de lansare care este, în acelaºi timp, ºi ambalajulpentru pãstrare ºi transport. Racheta este dirijatã, pe întreagatraiectorie, cu ajutorul unui dispozitiv care foloseºte radiaþiile

infraroºii emise de cãtre un trasor. Comenzile de dirijare sunttransmise prin firul de ghidare.

Caracteristici tehnico-tactice:Greutatea postului de

tragere: 16,4 kgGreutatea totalã:

aprox.28 kgSector de urmãrire fãrã

deplasarea corpului trãgã-torului: 600-1600 grade

Cadenþa de tragere: 2-3lansãri/min

Bãtaia maximã: 1900 mBãtaia minimã: 25mPutere de perforare:

600 mm-blindaj2,5 m beton

Durata de traiect:7 sec. la 1000 m12 sec. la 1900 m

Complexul dispune desistem optic de vizare inte-

grat în postul de tragere cu care se poatelansa racheta pe timp de noapte. Când estecer senin, se poate lansa la distanþe cuprinseîntre 400 ºi 600 m. Tragerea pe timp denoapte se realizeazã cu aparatul termicMIRA, care se fixeazã pe partea superioarãa postului de tragere.

Complexul foloseºte muniþie MILAN 2ºi 2T, calibru 115 mm, lungime 0,75 m ºigreutate 13 kg.

Sursa: www.defense.gouv.fr/terre

Complexul antitanc portativ francez MILAN

PUNCTE DE VEDERE Curierul ARMATEINr. 18 (182) din 30 septembrie 2005Pagina 6

- Domnule locotenent-ccolonel, care sunt principalelemisiuni ale Centrului Militar Zonal Constanþa?

- Centrul Militar Zonal Constanþa este organul de spe-cialitate al Ministerului Apãrãrii Naþionale care, potrivit,concepþiei Statului Major al Forþelor Terestre ºi a Comanda-mentului Corpului 1 Armatã Teritorial, conduce activitateaCentrului Militar judeþean Tulcea, asigurã repartizarearesurselor umane ºi materiale în plan zonal, þine evidenþanumericã a tuturor cadrelor, gradaþilor ºi soldaþilor în rezervãpe întreaga zonã de responsabilitate. Alte activitãþi deosebitde importante sunt evidenþa, recrutarea tinerilor ºi încorpo-rarea recruþilor, testarea psihologicã a m.a.c.-ilor, pentru pre-lungirea contractului de angajare, consilierea ºi reconversiaprofesionalã a cadrelor militare în rezervã. Anual, orga-nizeazã ºi desfãºoarã convocarea de pregãtire cu preºedinþii,vicepreºedinþii ºi secretarii consiliilor judeþene din judeþeleConstanþa ºi Tulcea. Totodatã, executã pregãtirea personalu-lui cu funcþii de conducere din sistemul administraþiei pu-blice locale, conducãtorilor agenþiilor economice ºi instituþi-ilor publice cu sarcini la mobilizare.

Nu în ultimul rând, Centrul Militar Zonal Constanþa con-stituie „interfaþa” dintre societatea civilã (administraþia pu-blicã localã, instituþiile publice, agenþii economici de stat ºiprivaþi, persoane fizice ºi juridice) ºi forþele armate ºi de pro-tecþie; M.Ap.N., M.A.I., S.R.I. ºi alte formaþiuni.

- Cum s-aa desfãºurat activitatea de recrutare-îîncorpo-rare în seria iunie 2005?

- Activitatea de încorporare a seriei iunie 2005 s-adesfãºurat în conformitate cu prevederile actelor normative,a legilor, dispoziþiunilor ºi ordinelor ce reglementeazãaceastã problemã. Apreciez cã, la nivelul Centrului MilitarZonal Constanþa ºi a Centrului Militar Teritorial Tulcea,încorporarea seriei iunie 2005 a fost o reuºitã ºi cã, prin efor-tul comun al personalului propriu, dar ºi cu sprijinulunitãþilor de poliþie ºi jandarmi ºi a comisiilor medicale con-stituite cu aceastã ocazie, a administraþiei publice locale aufost încorporaþi tineri de o bunã calitate în raport cu nevoilede încorporare ale M.Ap.N. ºi M.A.I.

Din totalul tinerilor chemaþi pentru încorporare ºi clarifi-carea situaþiei medico-militare, pentru seria iunie 2005, s-auprezentat în procent de 31% la C.M.Z. Constanþa ºi 30% laC.M.J. Tulcea. În urma verificãrilor, din cei apþi medical ºipsihologic au fost încorporaþi un procent de 47% din ceiprezenþi, asigurând 100% nevoile de încorporare ale celordouã ministere. Ne-am confruntat însã ºi cu unele probleme.O mare parte din tinerii apþi pentru satisfacerea stagiului

militar sunt plecaþi în strãinãtate, în unele localitãþi înre-gistrându-se un procent de aproximativ 50%. Marea majori-tate a absolvenþilor de liceu sunt integraþi într-o formã deînvãþãmânt superior ºi nu fac obiectul încorporãrii, fapt ceduce la procentaje relativ mici de prezentare arãtate mai sus.Calitatea resursei umane încorporabile este uneori scãzutãmai ales a tinerilor proveniþi din mediul rural. Nivelul edu-caþional este redus (aproximativ 20% din tinerii recruþi ausub 8 clase). La unii tineri, existã tendinþa de a se sustragede la executarea serviciului militar prin aducerea unor docu-mente false (adeverinþe de student cu ºtampile contrafãcute),declaraþii false ale pãrinþilor (rudelor), certificate de notariatprecum cã tinerii sunt plecaþi în strãinãtate sau îmbarcaþi.

Au fost unele situaþii când colaborarea cu unitãþile de poliþiede la nivelul oraºelor mari – Constanþa, Tulcea, Mangalia,Nãvodari – unde ºi numãrul tinerilor este mai mare, nu a fostfoarte bunã în sensul cã, ordinele de chemare nu au fostînmânate la timp, motivele neînmânãrii nefiind reale (dis-pãrut de la domiciliu, plecat la muncã în strãinãtate, nurãspunde, refuzã sã primeascã ordinul de chemare).

- În ce mãsurã este realizatã completarea indicativelorcu resurse umane ºi tehnico-mmateriale pe structuri ale sis-temului naþional de apãrare?

- Completarea indicativelor din zona de responsabilitatea celor douã centre militare cu resurse umane ºi tehnico-materiale o apreciem ca fiind foarte bunã pentru toate struc-turile sistemului naþional de apãrare. În ceea ce priveºteresursa umanã, aceasta s-a îmbunãtãþit foarte mult datoritã

faptului cã s-a desfiinþat un numãr mare de indicative de peteritoriul dobrogean. S-a reuºit ca, pânã la aceastã datã, sã fieînlocuiþi toþi rezerviºtii gradaþi-soldaþi din clasa a III-a deevidenþã. Privind completarea cu tehnicã ºi materiale, apre-ciem cã aceasta este bunã, existând unele probleme privindasigurarea unor categorii de tehnicã care nu se gãsesc îneconomia naþionalã în cantitãþi necesare de rechiziþionat.Existã o bunã colaborare cu Oficiul pentru mobilizareaeconomiei, populaþiei ºi teritoriului pentru apãrare. Comisi-ile mixte de rechiziþii s-au întrunit la cererea noastrã ori decâte ori au fost solicitate, iar echipele de verificare pe terena tehnicii ºi materialelor au identificat agenþii economicipotenþiali pentru asigurarea la timp a tehnicii ºi materialelorsolicitate de unitãþi. Existã, însã, ºi unele deficienþe peaceastã linie. Legislaþia actualã a rãmas în urma realitãþiieconomico-sociale actuale. Unii agenþi economici nu cunosclegislaþia în vigoare ºi refuzã sã semneze documentele, iaralþii nu comunicã la timp înstrãinarea sau casarea tehniciirepartizate în plan. Refuzul unor rezerviºti de a se prezentala chemarea C.M.Z., fluctuaþia mare a forþei de muncã(pãrãsirea þãrii sau mutarea în alte judeþe) face imposibilãcontactarea unor rezerviºti. Existenþa în dotarea centruluimilitar a unei tehnici de calcul uzatã fizic ºi moral face caexecutarea unor aplicaþii (M.R.U.1) sã se desfãºoareanevoios ajungându-se, astfel, în situaþia de a nu respectatermenele ordonate.

- Cum apreciaþi colaborarea cu organele administraþieipublice locale din zonã?

- Colaborarea cu organele administraþiei publice locale oapreciem ca bunã, existând înþelegere deplinã din ambelepãrþi în respectarea datelor normative ce reglementeazãactivitatea centrelor militare. Pe lângã activitãþile depregãtire a persoanelor cu funcþii de conducere din sistemuladministraþiei publice locale organizate ºi desfãºurate decentrul militar, existã o legãturã strânsã cu prefectura, con-siliul judeþean ºi primãriile în rezolvarea problemelor, atâtpe plan militar, cât ºi social ºi administrativ. Au fost însãunele situaþii, puþine la numãr, dar au fost, când fondurileasigurate nu au fost suficiente pentru asigurarea nevoiloradministrative. Personalul centrului militar a rãspuns promptla solicitãrile administraþiei publice locale pentru partici-parea la anumite activitãþi cu caracter militar, dar ºi socialorganizate ºi desfãºurate în judeþele Constanþa ºi Tulcea.

Maior Gabriel PÃTRAªCU patrascu.gabriel@forter.ro

PPeerrssoonnaalluull CCeennttrruulluuii MMiilliittaarr aa rrããssppuunnss pprroommppttIInntteerrvviiuu ccuu ººeeffuull ddee ssttaatt mmaajjoorr aall CCeennttrruulluuii MMiilliittaarr ZZoonnaall CCoonnssttaannþþaa,, ddoommnnuull llooccootteenneenntt-ccoolloonneell CCoonnssttaannttiinn MMAARRIICCHHEESSCCUU

Au primit vizita preºedintelui României, domnul TraianBÃSESCU ºi au fost decoraþi pentru activitatea desfãºuratã în Irak.Prin profesionalismul de care au dat dovadã, au consolidat imaginea demarcã a contingentelor româneºti care au participat la acþiuni înteatrele de operaþii ºi au devenit <<fraþi de arme>> aºa cum le place sãîºi spunã camarazii în teatrele de operaþii.

Au impresionat prin generozitatea ºi devotamentul dovedit, pri-mind aprecierile unanime ale comandanþilor Diviziei MultinaþionaleCentru-Sud ºi ale oficialilor care i-au vizitat. Au demonstrat cã suntparteneri loiali, adevãraþi militari ai viitorului, iar, pentru generalul-maior Piotr Czerwinski, care i-a avut în subordine, „a fost o onoare sãcomande niºte specialiºti excelenþi”.

Sunt numai câteva constatãri adunate pe parcursul desfãºurãriimisiunilor detaºamentului de geniu IRAK IV comandat de locotenent-colonelul Gheorghe SOARE. Dupã încheierea ceremoniei de revenireîn þarã, ce a avut loc la comandamentul Batalionului 96 Geniu dinBucureºti, domnul locotenent-colonel Gheorghe SOARE a rãspunssolicitãrilor primite din partea mass-media despre unele aspectedesfãºurate pe durata celor ºase luni de misiuni.

- Cu cei 148 de subordonaþi aþi desfãºurat mai multe misiunispecifice cu o arie de responsabilitate mare. Care a fost nivelul deresponsabilitate ºi de risc?

Referindu-mã la gradul de risc prezentat de misiunile executate, înprimul rând, apreciez cã misiunea, în sine, pe toatã durata celor ºaseluni, a fost una de maximã responsabilitate, în ceea ce priveºte lucrãrilede amenajare genisticã, efectuate. În total, am desfãºurat 90 de misiu-ni toate cu grad ridicat de complexitate. De la construcþii genisticeuºoare – bariere etc., la construcþii genistice pentru creºterea graduluide protecþie a forþelor dislocate în cele douã companii – Echo ºi Char-lie, iar, în afara campului, în zone cu un grad ridicat de periculozitate,au fost îndeplinite patru misiuni pentru care au fost luate toate mãsurilede siguranþã pentru ca militarii sã aibã o protecþie totalã, iar misiunilesã se încheie fãrã incidente.

- Ce a reprezentat pentru dumneavoastrã participarea laaceastã misiune?

Participarea la acest tip de misiune a reprezentat o experienþãdeosebitã; o provocare peste care am trecut, alãturi de militarii din sub-ordine, geniºti cu o bogatã experienþã profesionalã ºi cu cel puþin omisiune internaþionalã într-unul din teatrele de operaþii din Balcani sauIrak. Pentru mine, participarea la misiune, în calitate de comandant aldetaºamentului, a fost foarte importantã, în perioada actualã, de refor-mã a sistemului militar. ªtiu exact cum sã-mi pregãtesc oamenii, cesens sã dau instruirii ºi cum sã-i direcþionez în pregãtirea militarã ge-

neralã ºi de specialitate.Integraþi în Divizia Multinaþionalã Centru-Sud, am desfãºurat mi-

siuni specifice alãturi de militari din Polonia, Armenia, Danemarca,Kazahstan, Letonia, Lituania, Mongolia, Salvador, Slovacia, SUA ºiUcraina. Toþi au fost ºi sunt mulþumiþi de ceea ce au realizat geniºtiinoºtri. A fost ºi un schimb de experienþã util, o colaborare foarte bunã,chiar excelentã. Þin sã subliniez cã o relaþie la fel de bunã am stabilitdealtfel ºi cu militarii irakieni care, în semn de preþuire, ne invitau sãluãm masa împreunã.

- Ce tipuri de misiuni aþi efectuat ºi ce utilitãþi rãmân în folosinþairakienilor?

- Dupã cum am mai spus, toþi camarazii contingentelor diviziei, aufost mulþumiþi de lucrãrile genistice executate. În camp, am asigurat oprotecþie totalã din punct de vedere genistic. Am amenajat toate dru-murile interioare în camp. Apoi au fost cercetate drumurile din aria deresponsabilitate ºi am dat „O.K.”-ul cã, pe acestea, convoaiele coaliþieiºi autovehiculele populaþiei civile pot circula în siguranþã. De aseme-nea, specialiºtii noºtri au fãcut verificãri la unele poduri peste Tigru ºiEufrat – nu am construit poduri în aceastã misiune – ºi am efectuatinspecþia periodicã a unor poduri de tip Mabey & Johnson asigurând înacest fel traversarea în siguranþã de cãtre coloanele militare ºi autove-hiculele civile.

Pentru armata irakianã, am contribuit la realizarea de poligoane deinstrucþie, platforme pentru desfãºurarea instrucþiei în jurul campurilorºi chiar baze temporare. Efectiv, au fost realizate patru baze ºi treipoligoane de instrucþie, ceea ce a reprezentat zeci ºi sute de ore delucru – utilaj-om, mii de kilometri parcurºi. Am primit solicitãri dinpartea comenzii diviziei de a instrui militarii irakieni în arma geniu,dar acest lucru va fi posibil numai dupã ce irakienii îºi vor constituisubunitãþi de geniu. Încã o datã, afirm cã relaþia cu populaþia din zonãa fost bunã, bazatã pe respect. Acordându-le sprijin când au solicitat,am distribuit apã, etc. Dar, aceste lucruri se cunosc. Ca o parantezã, peecuson, numele este scris ºi în arabã, iar numele meu se traduce înarabã „ceams” ºi toþi cei din zonã mã strigau „ceams”. Am fost toler-anþi ºi generoºi cu populaþia, dar fermi în îndeplinirea misiunilor.

- Care a fost cel mai dificil moment al misiunii? - Vã mãrturisesc cã au existat ºi momente tensionate. Mã întrebaþi

care a fost cel mai greu moment. Nu a fost un moment, ci au fostmomente grele! Am trãit alãturi de oamenii mei, de echipa mea, cumîmi place sã spun, rãspunderea pe care o poartã un comandant ºi emoþi-ile mari pentru misiunile de inspectare a podurilor, deoarece deplasareaera fãcutã pe un traseu a cãrui lungime depãºea 400 km ºi dura apro-ximativ douã zile. Trebuia sã mã asigur împreunã cu ceilalþi coman-

danþi ai subunitãþilor cã avem permanent legãtura cu cei plecaþi în mi-siune, sã ºtim cã sunt bine ºi cã nu sunt probleme. Tot timpul, aveamîn vedere complexitatea misiunii, gradul de dificultate, numãrul deoameni implicaþi ºi cantitatea de tehnicã necesarã.

Alt moment dificil l-a constituit deplasarea tehnicii – 40 demijloace tehnice de geniu – pentru îndeplinirea altei misiuni specifice,ce presupunea traversarea unei zone plinã de pericole- Washib. Pentruaceºtia, au fost luate toate mãsurile de protecþie, s-au aplicat ºi respec-tat toate procedurile cunoscute, iar misiunea a fost îndeplinitã. Tot ceam utilizat pentru îndeplinirea misiunilor în aria de responsabilitate ºi,mã refer la tehnica din dotare, a fost de producþie româneascã. Nu amavut probleme, tehnica fiind robustã ºi, chiar dacã nu este de ultimãgeneraþie, manevratã cu atenþie de oameni pricepuþi, ambiþioºi, spe-cialiºti ca ai noºtri, s-a comportat bine. S-au desfãºurat lucrãri la tem-peraturi ridicate – uneori peste 50 grade Celsius – dar toatã tehnica ºipersonalul ce o deservea au funcþionat la „parametrii” stabiliþi în ciudaclimei deosebit de dificilã. Iar, despre oameni... ce sã vã spun? Fãrãcuvinte! Cu totul deosebiþi. A fost un efort al tuturor participanþilorpentru bunul mers al lucrurilor ºi îndeplinirea misiunilor repartizatecelui de-al patrulea detaºament românesc de geniu. Încã o datã lemulþumesc pentru efortul depus ºi pentru modul cum au ºtiut sã repre-zinte arma geniu. Da! Am reprezentat cu cinste arma noastrã.

Pentru geniºtii acestui detaºament, care trãiesc sentimentul dato-riei împlinite, urmeazã o binemeritatã perioadã de recuperare ºirefacere alãturi de familie. Vor trãi împreunã cu cei dragi bucurianedisimulatã de revenire pe acest tãrâm binecuvântat. Chiar dacã ra-vagiile ploilor din aceastã varã ne-au îngenunchiat, nu au reuºit sã nedoboare. Camarazii noºtri, recent reveniþi în þarã, s-au arãtat dispuºi sãcontribuie cu puterea ºi priceperea lor, la eliminarea distrugerilorfãcute de ploi, prin ceea ce ºtiu sã facã cel mai bine – sã ridice poduriºi sã „întindã” drumuri straºnice peste trecerea timpului.

Maior Emanuel BÃRBULESCU barbulescu.emanuel@forter.ro

Am reprezentat cu cinste arma geniu

EVENIMENTCurierul ARMATEINr. 18 (182) din 30 septembrie 2005 Pagina 7

În perioada 19-23 septembrie, în poligoanele Cincu (judeþulBraºov) ºi Cîrþiºoara (judeþul Sibiu) s-a desfãºurat cel maiamplu exerciþiu organizat în ultimii cinci ani, DEMEX ’05. Exer-ciþiul a vrut sã demonstreze capacitatea forþelor terestre de adesfãºura acþiuni de luptã ofensive ºi de apãrare, cu folosireaprocedurilor NATO de conducere. Au participat 3000 de militari,200 de vehicule de luptã, 500 de autovehicule. O contribuþiedeosebit de importantã, la organizarea ºi desfãºurarea exerciþiu-lui, ºi-a adus-o Cor-pul 1 Armatã Terito-rialã. Prin unitãþileparticipante (Briga-da 282 MecanizatãFocºani, DivizionulLAROM, Bârlad /Bg.8 Art.Mx.,Divizionul 3 ArtilerieAntiaerianã Turda /R. 50 R.A.A., Bata-lionul 30 Vânãtori deMunte, Câmpulung-Muscel / Bg.2 V.M.,Batalionul 96 GeniuBucureºti / Bg. 10Geniu), Corpul 1 Armatã Teritorial a demonstrat cã este una din-tre structurile cele mai importante ale forþelor terestre române,cã dispune de potenþial uman ºi tehnic capabil sã îndeplineascãorice misiune primitã, atât în þarã, cât ºi în cele patru tratre deoperaþii. (Afganistan, Irak, Kosovo ºi Bosnia Herþegovina).

ÎNCEPUTURILEÎncã de la începutul anului de instrucþie 2005, DEMEX ’05,

a constituit pentru comandamentul Corpului 1 Armatã una dintreactivitãþile cele mai importante din acest an. În toate ºedinþele decoordonare ºi de lucru ale comandamentului Corpului 1 Armatã,s-a urmãrit cum se desfãºoarã activitãþile de pregãtire ale exer-ciþiului. În luna februarie, Bg. 282 Mc. împreunã cu structurileenunþate anterior, au participat la un exerciþiu de simulare care apresupus desfãºurarea unei aplicaþii de nivel brigadã. Activitateade instruire a personalului a continuat odatã cu recepþia tehniciinoi intrate în dotare: maºina de luptã a infanteriei „JDERUL”,lansatorul multiplu de rachete de artilerie „LAROM”, tancul TR-85 M1 „BIZONUL”, tunul antiaerian Oerlikon ºi sistemul anti-aerian autopropulsat „Ghepard”. În paralel cu pregãtirea struc-turilor care urmau sã participe la DEMEX ’05, Corpul 1 Armatãa intervenit în sprijinul populaþiei afectate de inundaþii în Banatprin Batalionul 32 Infanterie, iar, în judeþul Buzãu, pentru refa-cerea podului distrus de la Mãrãcineni, cu Batalionul 3 Geniu.Cu forþe ºi tehnicã aparþinând Brigãzilor 282 Mc., 8 Art.Mx., 10Geniu ºi 2 I.Uº. s-a intervenit pentru salvarea vieþilor ºi bunurilepopulaþiei afectate de puternicele inundaþii din luna iulie dinMoldova ºi Oltenia. O altã activitate deosebit de importantã pecare Corpul 1 Armatã a pregãtit-o ºi desfãºurat-o în paralel cupregãtirea pentru DEMEX ’05 a fost exerciþiul bilateral româno-american, „ROMEX ‘05”, desfãºurat în poligonul Babadag înlunile iulie ºi august. Odatã cu trecerea în partea a doua a luniiaugust, pregãtirile pentru DEMEX ’05 au intrat în linie dreaptã.Militarii aparþinând Batalionului 96 Geniu au sosit în poligonulCincu cu tehnica aferentã în vederea amenajãrii drumurilor ºicãilor de acces. O a doua unitate prezentã la Cincu încã din lunaaugust, a fost ºi Divizionul 83, care a desfãºurat activitãþi privindtestarea operaþionalã a sistemului Divizionului LAROM.Începând cu data de 1 septembrie, eºalonat, unitãþile participanteau început marºul cãtre poligonul Cincu. Deplasarea s-a efectuatcombinat, rutier ºi feroviar ºi a presupus o pregãtire temeinicã acomandanþilor de eºaloane, atât a participanþilor, cât ºi a tehnicii.Se poate spune cã nu a fost deloc un marº uºor. Toate unitãþileparticipante au trebuit sã se deplaseze pe itinerarii ocolitoare,pentru a evita traficul civil. Pentru ajungerea la Cincu, a trebuitsã se traverseze Carpaþii Meridionali, pe cãi rutiere care au soli-citat din plin capacitatea de conducãtori auto a ºoferilor. Nici pecalea feratã nu a fost mai uºor. Datoritã gabaritului mare, indica-tivul feroviar aparþinând Batalionului 284 Tancuri a trebuit ca,din gara Braºov, sã fie deviat pe o altã rutã feroviarã, secundarã,ceea ce a dus la întârziere, în graficul deplasãrii, cu douã zile. Lanivelul comandamentului Corpului 1 Armatã s-a constituit ogrupã operativã pe toatã durata exerciþiului care a avut ca misi-une principalã sã sprijine unitãþile participante la DEMEX ’05. Oechipã formatã din colonelul Constantinescu CÃRÃMIDARU ºilocotenent-colonelul Ovidiu JECU (din compartimentele operaþiiºi logisticã) au fost prezenþi din primele momente în poligon. Pedata de 9 septembrie, s-a efectuat transferul de autoritate întreCorpul 1 Armatã ºi Comandamentul 2 Operaþional, asupraunitãþilor participante. Totodatã, s-a desfãºurat ºi o revistã defront a personalului ºi tehnicii din compunerea unitãþilor partici-pante.

A ÎNVINS ªENILAPentru aceia dintre noi care au fost în Cincu, se ºtie cã, aici,

este unul dintre cele mai capricioase locuri de antrenament alearmatei române. Cãldura mare, vântul puternic, stârnesc prafulcare îþi intrã în ochi ºi în nãri, acoperã echipamentul ºi tehnica.Dar, asta nu ar fi nimic, pe lângã precipitaþiile abundente careudã totul. În urma apei rãmân drumuri desfundate ºi greu practi-cabile. Pe cei care au participat la DEMEX ’05, natura nu i-a pro-

tejat. Din contrã i-a supus tuturor capriciilor sale. Dar, ceea ce apredominat, a fost frigul ºi umezeala. În aceste condiþii a debutatºi s-au desfãºurat antrenamentele unitãþilor participante laDEMEX ’05. S-au executat trageri cu toate categoriile de arma-ment din dotare. Mecanicii conductori de la manºele tancurilor ºiale maºinilor de luptã a infanteriei ºi-au probat din plin calitãþilede conductori prin poligon, la fel ºi cei de la „Ghepard”. Pe totparcursul exerciþiului s-a dat o puternicã luptã între ºenilã ºi

noroi. A învins ºenila,condiþionatã de pregãtirea mi-litarilor. Aflaþi la 14 km dis-tanþã de colegii lor de la infan-terie, artileriºtii Divizioanelor83 ºi 285 au executat misiunide foc care le-au probat, dinplin, cunoºtinþele artileristice.Nu uºoarã a fost situaþia ºipentru batalionul logistic alBg. 282 Mc. Asigurareahrãnirii a 3000 de militari,mentenanþa a circa 700 devehicule de diferite tipuri, ali-mentarea acestora cu carbu-rant, transportul apei potabile,

necesare preparãrii hranei, au fost sarcini curente pe care logisti-cienii s-au strãduit sã le îndeplineascã în condiþii bune. Un primexamen hotãrâtor a fost susþinut în data de 16 septembrie când s-a efectuat primul antrenament. La activitate au fost invitaþi sãasiste ºi reprezentanþii mass-media civile ºi militare. „A fost oactivitate importantã, care ne-a arãtat stadiul atins de noi”, adeclarat în cadrul briefing-ului de presã (desfãºurat pe data de 18septembrie, la Centrul de Informare Publicã de la Fãgãraº) ºefulStatului Major al Forþelor Terestre, general-locotenent doctorIoan SORIN. Totodatã, ºeful Statului Major al Forþelor Terestrea mulþumit comandamentului Corpului 1 Armatã pentru con-tribuþia adusã la DEMEX ’05. Dacã la primul antrenament tim-pul a fost frumos nu acelaºilucru se poate spune ºi desprecelelalte zile care au urmat.Începând de duminicã searaploaia ºi-a fãcut simþitãprezenþa ºi, odatã cu ea, frigul.Dupã-amiaza zilei de luni s-acaracterizat prin rafale puter-nice de vânt ºi frig. Ploaiadeasã care a udat totul: oameniºi tehnicã. Batalionul 280Infanterie se afla dispus cumaºinile de luptã ale infanteriei(“jderul”) pe pantele de nordale dealului RORII. Tocmai auterminat antrenamentul în aceazi. Militarii sunt adunaþi lângã„jderi”. Au în picioare pestebocanci (pentru a-i feri de apã)ciorapii de la completul de pro-tecþie. Alþii mai fericiþi suntechipaþi cu cizme. Se permitefumatul. Þigãrile sunt þinute încãuºul palmelor pentru a fiferite de ploaie. Locotenent-colonelul ªtefan BÃLAN, coman-dantul unitãþii, trece pe lângã fiecare jder ºi stã de vorbã cu mi-litarii. Ofiþerul este de o perioadã scurtã la comanda batalionului.Dialogul pe care îl poartã cu subordonaþii sãi este unul cald ºiuman. Este exact ceea ce “jderii” au nevoie. Chiar dacã pechipuri le citeºti oboseala, totodatã, poþi observa ºi hotãrârea. Vorfi primii în ziua de 22 septembrie, ziua DEMEX-ului. Dacã emarþi, e neapãrat ºi ploaie. În poziþiile de tragere, de pe dealulGalaþiului se fac pregãtirile în vederea tragerilor. Sub puternicelerafale de ploaie, servanþii instalaþiilor LAROM încarcã proiec-

tilele reactive în ghidaje. Totul se face în barem. ªi nu e delocuºor sã încarci în trei minute un LAROM. La un kilometru de ei,paralel, se aflã ºi divizionul de artilerie mixtã al Bg. 282. Subplasele de mascare se aflã obuzierele calibrul 152 mm. Servanþiisunt la posturi, camerele de încãrcare sunt deschise, gata pentrua primi loviturile de artilerie. Înapoia poziþiilor, pe o înãlþimedominantã ºi având misiunea de a asigura antiaerian cele douãunitãþi se aflã dispus divizionul de artilerie antiaerian Oerlikon.Cu toatã ploaia mãruntã ºi aici, militarii se aflã la posturi.

LAROM deschide primul focul. Se cutremurã poziþia de tragere,odatã cu plecarea proiectilelor reactive. Vine rândul ºi celor de laobuziere. Se terminã tragerea. Militarii privesc cerul. Le citeºtiîn ochi ruga: “Mãcar joi sã nu plouã?”.

“JDERII” ªI “BIZONII” LA ATACA venit ºi ziua de joi. Cea mai importantã zi a exerciþiului

naþional, de nivel tactic, cu trupe ºi trageri de luptã în teren. Cutoþii privim cerul. Ruga artileriºtilor a fost ascultatã. Soarele iesedintre nori, hotãrât sã fie alãturi de militari. Ne îndreptãm cu toþii(civili, militari, ziariºti) cãtre Crucea Nord Cincu. Locul centraldin poligon, unde a fost instalatã o tribunã ºi amenajatã o expo-ziþie cu tehnicã militarã. Este anunþatã ºi participarea ºefului stat-ului. Acesta soseºte punctual la ora stabilitã. Dupã informãrile derigoare, se trece la exerciþiu propriu-zis. Locþiitorul comandantu-lui Bg. 282 Mc., colonelul Cãtãlin TOMESCU, prezintã asis-tenþei dinamica exerciþiului. Misiunea este planificatã a se exe-cuta în douã faze, structurate în patru etape, astfel: Bg. 282 Mc.,în faza 1, trece la ofensivã din contact, în fâºia de ofensivã, ni-miceºte forþele adverse care vor executa contraatacul, dezvoltãofensiva realizând joncþiunea cu alte unitãþi ºi asigurã flancurilefâºiei de ofensivã, iar, în faza a doua, participã la consolidareaaliniamentului atins. La ordin, participã la executarea unoratacuri cu obiectiv limitat pentru capturarea sau nimicirea adver-sarului încercuit. Primii care intrã în luptã sunt militarii Bata-lionului 280 Infanterie. Pe flancul lor drept se aflã dispus Bata-lionul 811 Infanterie Dej. Cele douã companii de „jderi”, trecimediat la ofensivã. Protecþia antiaerianã le este asiguratã decãtre o baterie de „Ghepard” care îi însoþeºte în permanenþã.Maºinile de luptã ale infanteriei trec cu vitezã pe lângã asistenþãºi executã din mers trageri cu armamentul din dotare. Adversaruldispus pe pantele de nord ale dealurilor Gaudi, Merghindeal ºivârful Mãmãruþa riposteazã cu putere. “Jderii” opresc grupele deinfanteriºti debarcã ºi, sub protecþia armamentului de bord, sedesfãºoarã pentru luptã. Comandantul Bg. 282 colonel doctorIon COTROPAI solicitã sprijinul aviaþiei. Douã MIG-uri 21

Lancer, trec cu vitezã pe deasupra poligonului lansând bombe pevârful Mãmãruþa. La ordinul comandantului de brigadã, celedouã divizioane deschid focul asupra adversarului. LAROM facelegea. Bãieþii locotenent-colonelului Florinel OBREJA executã otragere de zile mari. Exploziile succesive a zeci de proiectilereactive zguduie pãmântul poligonului. Intervin ºi artileriºticomandanþi de cãtre locotenent-colonel Daniel SAMÃTCÃ.Sprijiniþi puternic cu foc, infanteriºtii reiau cu putere atacul. Maiales cã la flancul stâng le vin în ajutor tanchiºtii din Batalionul284 Tc. „Bizonii”, care pãtrund cu putere în poligon sedesfãºoarã pe plutoane ºi înainteazã spre Merghindeal, exe-cutând trageri din mers. Aviaþia mai intervine o datã. Trei eli-coptere vin în sprijinul brigãzii executând trageri cu armamentulde la bord. Adversarul este nimicit. Infanteriºtii ºi tanchiºtii atingaliniamentul ordonat pe care îl consolideazã. Se ordonã încetareaexerciþiului. În faþa tribunei sunt adunaþi comandanþii unitãþilorparticipante. Înapoia lor sunt aduºi “un jder”, “un bizon”, “unghepard” ºi “un zimbru”. Echipajele sunt ºi ele lângã tehnicã.Toþi îl aºteaptã pe preºedintele României, care întârzie pentru cã,în acel moment, se realizeazã legãtura prin satelit cu unitãþileaflate în Afganistan ºi Irak. ªeful statului le ureazã sãnãtate ºi sãse reîntoarcã acasã sãnãtoºi. Pãrãseºte tribuna ºi se îndreaptã sprecei care, prin munca lor, au fãcut ca DEMEX ’05 sã intre în isto-ria armatei române. Le întinde mâna ºi îi felicitã. Le mulþumeºtepentru ceea ce au fãcut. Se fotografiazã alãturi de echipaje.Preºedintele se îndreaptã cãtre ziariºtii aflaþi în poligon. La între-bãrile acestora rãspunde cã i-a plãcut ceea ce a vãzut ºi cã a fostextrem de dinamic. „În urma acestui exerciþiu desfãºurat cumuniþie realã pot sã stau liniºtit” a declarat Traian BÃSESCU,ºeful statului român. Da, poate sã stea liniºtit. ªi nu numai Dom-nia sa, ci ºi întregul popor român, pentru cã militarii armateiromâne sunt permanent la datorie.

Maior Gabriel PÃTRAªCUpatrascu.gabriel@forter.ro

PPeerrmmaanneenntt llaa ddaattoorr iieeDDeemmeexx - ’’0055

În anul 1877, Noua Typographie a Laboratorilor Români a publi-cat în premierã pentru medicina româneascã, lucrarea doctoruluiAlexandru ªuþu: Alienatul în faþa societãþii ºi a ºtiinþei. Prin aceastãapariþie editorialã s-a încercat “împãmântenirea” în preocupãrileºtiinþifice din þara noastrã a problemelor legate de alienare. Însuºiautorul afirmã în prefaþa lucrãrii sale: “cu cât mai mult studiazã cine-va pe alienaþi, cu cât trãiesc în intimitatea lor, cu atât noi orizonturi sedeschid spiritului sãu ºi cu atât este agitat de probleme grave care atingde aproape societatea, legile ºi ºtiinþa. Responsabilitatea ºi capacitateaalienaþilor, asistenþa ºi jurisdicþia lor, relaþia dintre crime ºi alienaþi-unea mintalã, ereditatea în raport cu decadenþa moralã a individului ºia rasei, cauzele care mãresc pe toatã ziua numãrul afecþiunilor psihice,sunt chestiuni asupra cãrora medicul unui azil este, adesea fãrã voialui, condus a cugeta.”

Prin cartea doctorului Alexandru ªuþu se recomandã disociereadintre faptele culpabile sau crimele sãvârºite de cei responsabili ºiaceia care nu au responsabilitatea actelor antisociale. La finalul se-colului al XIX-lea, cu toate cã “românul s-a civilizat mult fãrã îndoialã,nu s-a învãþat încã pânã azi a considera pe smintit ca un morbos avândacelaºi drept, ca orice alt pacient, la simpatia ºi generozitatea noastrã.”Alexandru ªuþu se confeseazã cum, în cariera sa, a fost “de mai multeori surprins, revoltat, de purtarea unor familii, avute adesea, cãtrenenorociþii lor membri izbiþi de aceastã maladie. Ca animalele sau caacei sãlbatici care depãrteazã fãrã milã sau omoarã pe individul dinbanda lor ajuns incapabil sau infirm, tot aºa ºi la noi se urmeazã a con-sidera aceastã maladie ca o calamitate, o ruºine, o crimã, cãutându-seprin diferite mijloace, unele mai crude decât altele, sã se facã sã dis-parã de pe suprafaþa pãmântului acei pe care i-a izbit.” (p.6)

În România secolului al XIX-lea, cu extensie pânã în zilele noas-tre, cele mai întâlnite cauze care determinã maladiile mintale sunt mi-zeria, sãrãcia cronicã, proasta alimentaþie(cu precãdere calitatea aces-teia), stresul, evenimentele nefericite din familie, anturaj sau profesie,dar, mai ales, o stare generalã de insatisfacþie trãitã la nivelul întregu-lui eºafodaj social.

Alexandru ªuþu a subliniat “starea deplorabilã, materialã ºimoralã, a þãranului român. El se hrãneºte cu mãlai ºi modul cum îlpreparã nu este totdeauna cel mai nimerit. Fãrã ca porumbul sã fie binecopt, þãranul îl culege, silit de trebuinþã ºi sau îl macinã îndatã saunemãcinat îl aºeazã în pãtul în care nu este totdeauna apãrat de ploaieºi de umezealã. (…)Pe lângã mãmãligã, þãranul din unele localitãþi nupoate adãuga nici puþinã carne, nici chiar puþin vin, care sunt neapãratepentru reînnoirea forþelor. Locuinþele celor mai mulþi sãteni sunt rãuconstruite, consistând în niºte bordeie al cãror acoperiº abia se înalþãcu câteva palme de pe suprafaþa pãmântului ºi care printr-o ferestrueabia pot primii puþinã luminã ºi aer.”

Consumarea alimentelor alterate(foarte la modã ºi azi datoritãpreþurilor mici ale acestora, cãutate de marea masã a “bugetarilor”),conduc la un “delir de sentimente. Individul devine trist, apatic, poso-morât, tãcut; nu mai doreºte sã se ocupe de munca sa, de menajul sãu,de copiii sãi pe care îi bate ºi maltrateazã. Unii îºi pãrãsesc casa, iaucâmpii ºi se rãtãcesc prin satele vecine neconºtienþi de starea lor. La ceimai mulþi delirul se opreºte aici ºi maladia fãrã alte complicaþii con-

duce încetul cu încetul la demenþã”. (p.134)Alimentaþiei precare sau insuficiente i s-a adãugat o altã nefericitã

realitate: coabitarea dintre gunoaie, bãltacuri cu þânþari febriferi ºinoroaiele de primãvarã-toamnã-iarnã sau praful înecãcios de varã. Cao crudã realitate, “miasmele palustre au decimat populaþia unor loca-litãþi mai tare decât invaziile strãinilor”. Mizeria bãltitã poate determi-na în timp “senilitate precoce, apatie mintalã, mortalitate pronunþatã”.(p.144)

În România ultimilor ani s-au înmulþit familiile monoparentale,copiii nãscuþi din flori, definind un posibil viitor fenomen social simi-lar cu pater semper incertus tipic matriarhatului. Alãturi de aceasta,“pãrinþii, prin constituþia lor defectuoasã sau alteratã de diferite afecþi-uni, de diferite pasiuni, de un mod de viaþã vicios, dau naºtere unorcopii degeneraþi, imbecili ºi idioþi. (…)Diferitele viciuri, pasiunile,desfrânarea ºi cu deosebire alcoolismul pãrinþilor se vor transmite subformã de imbecilitate cu impulsiuni instinctive de rea naturã. Impalu-dismul, alimentaþia nesuficientã ºi condiþiile igienice precare sau ine-xistente, devin asemenea cauze de transmisiuni ereditare de rea naturã.(…)La noi impaludismul, regimul nesuficient ºi abstinenþa ce ocomandã moravurile religioase ale poporului, multiplicã varietatea stu-pidã a idioþiei.” (pp.225-226)

“Delirul religios”, caracterizat “prin halucinaþii ale vederii ºi aleauzului care devin speciale sub acþiunea concepþiilor triste” este un altfenomen social. Maglavitul este un exemplu alãturi de zecile de icoanecare “plâng”, forme bizare, umbre care apar într-un copac tãiat sau ungeam nespãlat de ani, precum ºi alte întâmplãri prezentate cu prioritatede mass-media. De amintit ºi crimele comise la sugestia cutãrui sfânt,înger sau diavol. Delirul religios “apare ca ºi melancolia din care faceparte, la persoanele care prezintã o debilitate congenitalã a inteligenþei,care au primit o educaþie vicioasã, ºi la care s-au dezvoltat oarece ideimistice, legate cu niºte obiceiuri din copilãrie pernicioase sãnãtãþiimintale. Noi credem cã un melancolic vorbeºte ºi delireazã în sensulreligiunii, pentru cã este mai familiarizat cu aceste idei decât cu altele,ºi cã un altul vorbeºte ºi delireazã în sensul politicii, pentru cã este maifamiliarizat cu aceste idei. Sentimentul adevãrat al religiei nu poatedezvolta melancolia religioasã, precum nici preocupãrile politice nupot dezvolta delirul politic.” (pp.72-73)

Educaþia la rândul ei “are o influenþã nu mai puþin considerabilã îndezvoltarea maladiilor mintale. Astfel, atât “deºteptarea prea de tim-puriu la copii a unor idei intelectuale ce nu sunt în stare de a le înþelegesau care nu sunt în raport cu etatea lor” cât ºi “lipsa absolutã de edu-caþie, sunt împrejurãri care influenþeazã într-un mod vãtãmãtor asupracreerilor copiilor ºi determinã o demenþã precoce.” (p. 49) Cunoscutãeste ºi azi dorinþa pãrinþilor moderni, cu dare de mânã, sã aibã proge-nituri mai mult decât reuºite. Acestui fenomen, Pascal Brückner i-adedicat romanul Copilul divin.

Sistemul educativ românesc se aflã în continuã experimentare dezeci de ani, fiind lãsat într-un nor de ceaþã. Nesiguranþa tânãrului încadrul sistemului este însoþitã ºi de indiferenþa aproape maladivã a fac-torilor educativi faþã de problemele lui. Fapt datorat în parte ºi desalariile mai mult decât mizerabile din sistem; când nu-þi poþi asiguratraiul zilnic, nu mai ai chef sã vorbeºti de Balzac la literatura francezã,de “cotiledonate” la biologie sau de Immanuel Kant la filozofie.

Alexandru ªuþu (1837, Iaºi – 1919, Bucureºti) a fost medic alEforiei Spitalelor Civile începând cu anul 1881, calitate în care a îngri-jit pe marele Eminescu pe când acesta era nebun.

Adrian MAJURUadimajuru@yahoo.com

UNIVERS SPIRITUAL Curierul ARMATEINr. 18 (182) din 30 septembrie 2005Pagina 8

CARNETCULTURAL

“Alienatul în faþasocietãþii ºi a ºtiinþei”

Alexandru ªªuþu

Ce înseamnã, de fapt, “Comédii la porþile Orientu-lui”? Pentru Andrei PLEªU înseamnã mai multe: umortonic, haz vehement, ochi critic fixat asupra ºubrezeniilorindigene, verva cotropitoare, limbaj luxuriant ºi un

farmec al rostirii care nu seobþine din dicþionare ºicompendii. Aveþi de-a face,aºadar, cu un volum degalã. Rostul lui e sã nebinedispunã ºi sã nereconecteze la literaturapurã. Cãci, dincolo de even-tuala lor mizã pedagogic-moralizatoare, Comédiileasta sunt: bucãþi sau maidegrabã bucate literare, dincare nu lipseºte nici o miro-denie ºi care alcãtuiesc unospãþ inubliabil.

Andrei PLEªU descrie o Românie fãrã fard, dezbrã-catã de sclipici ºi livratã cu toate scrântelile, ezitãrile,boacãnele, excesele ºi abdicãrile ei postdecembriste. ORomânie haoticã ºi delirantã, ambiguã ºi abruptã, hazlieºi inconsecventã. Un spaþiu al candorilor ºi al coniven-telor, al farafastâcului pompos ºi al formei fãrã fond.

Palatul Cercului Militar Naþional gãzduieºte, înperioada 27 septembrie – 13 octombrie, la Galeria Artelor,expoziþia “Simfonii peste timp”, o selecþie retrospectivã aartistei Elena Uþã Chelaru.

“De la portrete de femei în pitoreºti costume populare,ocupând uneori întreaga suprafaþã a tabloului, ºi de lapeisaje tratate prin indicaþii sumare de culoare, Elena UþãChelaru (n. 1930) a trecut la tablouri ample, evocândºantiere industriale sau figuri eroice tratate în tonalitãþiputernice de roºu ºi albastru-violet, adesea într-un fovismexultat, nu însã îndeajuns armonizat1.”

“Existã în tablourileElenei Uþã Chelaru o rit-micã necesarã care îºi poateavea corespondenþã în flui-ditatea muzicii. (...) O revãr-sare liricã generalã se abateasupra acestei picturi, încor-date, esenþiale, trãitã pro-fund, niciodatã intelectua-list, ascultând totdeauna delegile ritmurilor interioare2”

“Asimilarea colorismu-lui francez, a experienþelorºcolii din Paris ºi ale ºcolii Bauhaus caracterizeazã picturaElenei Uþã Chelaru, a cãrei viziune originalã este susþinutãde soluþii semantice inedite ºi de savante structuri com-poziþionale. (...) Coloristã de remarcabilã forþã plasticã,Elena Uþã Chelaru rezistã tentaþiilor armoniilor fauvecând evocã peisajul parizian ºi ne propune o discretãpaletã de griuri ºi violaceuri irizate3”

Sunt trei interpretãri în trei momente diferite alecreaþiei artistei, ca trei dintre multiplele faþete ale unuidiamant mãiestriu ºlefuit. O invitaþie care, sperãm, vã vaabate paºii în sala Galeriei Artelor de pe Bulevardul Regi-na Elisabeta. Expoziþia poate fi vizitatã, zilnic, între orele10-18, intrarea fiind liberã. (D.A.)

NNOOTTEE::

11 V. Drãguþ, V. Florea, D. Grigorescu, M. Mihalache – Picturaromâneascã în imagini, Ed. Meridiane, Bucureºti, 1970, pag. 315.

22 Alexandru Balici – Din prezentarea expoziþiei personale de laGaleriile de Artã Orizont, 1976.

33 Adriana Botez-Crainic – Din prezentarea expoziþiei de la CentrulCultural Român din Paris, 1997.

Cartea din vitrinãCCoommééddiiii llaa ppoorrþþiillee

OOrriieennttuulluuii:: rrââssuull lluummiiii

Comuniune între bisericiAm avut un

moment de maretrãire sufleteascã laînceputul acesteisãptãmâni în BazaAmericanã de peAeroportul Tallil,unde preotul mili-tar al Batalionului20 Infanterie, cãpi-tan Sorin MIHALCEA, împreunã cu un grup de ofiþeri din statul majoral unitãþii, au fost invitaþi sã participe la o consfãtuire religioasã cu toþipreoþii militari americani din zona unde sunt dislocaþi “ScorpioniiNegri”.

Întâlnirea a avut loc în Casa Spiritualã a militarilor americaniunde, cu excepþia preotului MIHALCEA, de religie ortodoxã, toþiceilalþi preoþi erau de alte religii, protestantã, catolicã, baptistã etc.

Preoþii militari americani s-au interesat, pe parcursul întâlnirii, defacilitãþile de care dispune preotul MIHALCEA în Camp Mittica. Ei nuºtiau, la acea datã, cã militarii români au o bisericã ortodoxã, constru-itã de ei, unde se oficiazã slujbe religioase.

Preotul MIHALCEA a subliniat dorinþa de comuniune a tuturor

bisericilor ºi, în acest sens, a lansat invitaþia de participare a tuturorprelaþilor la slujbele ortodoxe româneºi în Camp Mittica.

Dupã terminarea întâlnirii cu preoþii americani, pãrintele MIHAL-CEA ne-a împãrtãºit câteva impresii: “Dupã aceastã întâlnire mi-amdat seama cã înrãdãcinarea în tradiþie, în experienþa vieþii Bisericiinoastre, nu exclude deschiderea cãtre lumea întreagã. Dacã ne separãmde alte confesiuni creºtine, în numele unei superioritãþi sau al unei ide-ologii, ori din cauza pericolului de a fi jigniþi de ceilalþi, înseamnã cãprivim Ortodoxia ca pe ceva care nu e viaþã creºtinã. Un creºtin nu seteme de nimic.”

“Am avut marea bucurie sã simt o dragoste frãþeascã în timpul dis-cuþiilor ce au avut loc între capelanii ºi preoþii participanþi. Astfel, con-sider cã trebuie sã fim deschiºi tuturor invitaþiilor care ne vin din parteaorganizaþiilor internaþionale ale protestanþilor ºi ale altora. Este, însã,necesar sã conºtientizãm cã nu reprezentãm o altã confesiune sauideologie.”

“Suntem membri ai Bisericii ºi încercãm sã ajungem la o adevãratãparticipare la viaþa în Hristos, pentru cã suntem mãdulare din trupulBisericii celei «una, sfântã, soborniceascã ºi apostoleascã»”.

Cãpitan Florin SPÃTÃCEANflorinspatacean1975@yahoo.com

Palatul Cercului Militar Naþional

Simfonii peste timp

Vineri, 23 septembrie, a avut loc la Palatul ªuþu (Muzeul deIstorie ºi Artã a Municipiului Bucureºti), vernisajul expoziþiei“Prinþi autohtoni indieni la Londra 1897-1924”.

În Palatul ªuþu sunt expuse 34 de fotografii în formatmare, realizate în studiourile londoneze Lafayette. Fotografi-ile reprezintã portretele suveranilor indieni din statele inde-pendente ale Indiei, din perioada în care era parte a Impe-riului Britanic.

Portretele îi reprezintã pe suverani în þinutele de cere-monie, tradiþionale, ori în costume europene, atunci când

erau la studii la universitãþile britanice. Majoritateafotografiilor au fost realizate atunci când aceºtia erau invitaþiîn capitala Imperiului Britanic, cu ocazia unor evenimenteimportante.

Expoziþia este deschisã în perioada 23 septembrie-23octombrie, de marþi pânã duminicã, între orele 10.00-18.00Intrarea costã 2,05 lei (1,05 lei pentru elevi, studenþi, pen-sionari ºi militari în termen).

Palatul ªuþu este vis-a-vis de Teatrul Naþional, la PasajulUniversitãþii. De la Gara de Nord se poate ajunge cutroleibuzul 85, iar de la sediul Corpului 1 Armatã Teritorialpe traseul lui 96, pânã la staþia “Rãzoare”, unde se schimbãcu 91 sau 69.

Locotenent-colonel Dragoº ANGHELACHEanghelache.dragos@forter.ro

Expoziþie

Prinþi indieni la Prinþi indieni la Palatul ªuþuPalatul ªuþu

LECÞIA DE ISTORIECurierul ARMATEINr. 18 (182) din 30 septembrie 2005 Pagina 9

Din cartea pe care am prezentat-o, la“Univers spiritual”, într-o ediþie trecutã aziarului “Curierul armatei” – “Zodia capuluide mort” de Dan Gîju, Editura Phobos,Bucureºti, 2005 – am aflat cum, cãpitanul decavalerie Ion Tobã-Hatmanul ºi subordonaþiisãi din Escadronul 25 Cavalerie–Focºani ausalvat ºi pãstrat în graniþele þãrii noastreMãnãstirea Putna cu odoarele ei de preþ, mor-mântul marelui voievod ªtefan ºi chilia luiDaniil Sihastru.

Prezentãm mai jos, fãrã alte comentarii,câteva fragmente edificatoare.

“(...) Ziua de 7 iulie 1975, MãnãstireaPutna...

Numele tuturor era dãltuit acum în mar-mura de Simeria – în suprafaþã de un metrupãtrat – care tocmai fusese dezvelitã, ca o tar-divã recunoºtinþã pentru faptele lor de armedin urmã cu exact treizeci ºi cinci de ani...

«Ziua de 7 iulie 1940, de la NaºtereaDomnului. Salvatu-sa ºi pãstratu-sa îngraniþele þãrii noastre acest Sfânt Locaº, cumormântul marelui voievod ªtefan, precum ºiodoarele de preþ, de cãtre Escadronul 25 Ca-valerie – Focºani, comandat de cãpitanul decavalerie Ion Tobã-Hatmanul ºi subalterniisãi: sublocotenenþii în rezervã Ghiocel Con-stantinescu, Nicolae Stãnescu, Ion Vassiescu,sergentul Constantin Grosu ºi fruntaºii cu ter-men redus Traian Comãnescu ºi Ion LarianPostolache, stareþ al mânãstirii fiind arhi-mandritul Veniamin Grigoraº. Spre aducereaminte generaþiilor de azi ºi de mâine. Ridi-catã azi, 7 iulie 1975, Preºedinte al RepubliciiSocialiste România fiind Nicolae Ceauºescu;Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române – Jus-tinian; Mitropolit al Moldovei - Justin»...

Ce sã se fi întâmplat, oare, cu adevãrat,atunci, în acea varã fierbinte a anului de graþie1940. (...) Inedit ºi provocator, deºi suscepti-bil de îndoieli ºi comentarii, rãspunsul eraacolo, la locul lui, (...) este vorba despre o cla-sicã scrisoare de rãspuns. Pe cât de clasicãînsã, pe atât de incitantã.

«Ploieºti, 10 februarie 1975Dragã nea Ionicã,

Mi-ai cerut o declaraþie asupra acþiuniiGrupului de Cavalerie 25 Cercetare alDiviziei 25 Infanterie, desfãºuratã în iulie,1940, când unitatea noastrã a salvat satulPutna, Mãnãstirea Putna, cu mormântul luiªtefan cel Mare ºi toate odoarele ºi valorilede artã ale sfântului locaº, expediindu-le subpazã militarã tocmai la Cozia, lângã RâmnicuVâlcea, în mãnãstirea celuilalt ctitor de þarã,Mircea cel Bãtrân. Te va surprinde, cred,rãspunsul meu. M-am gândit fel ºi chip, ºi

iatã hotãrârea mea. Nu pot sã dau o astfel dedeclaraþie. ªi aceasta pentru mai multemotive. În primul rând, nu-mi este clar scopuldemersurilor ce vrei sã întreprinzi, adicã nuºtiu de ce îþi va folosi declaraþia mea. Vrei o

decoraþie în plus? Nu ai destule pentru fapteledumitale de arme? Ce mai conteazã încãuna? Ai cumva o pensie prea micã ºi speri,poate, într-o majorare a ei? Mã îndoiesc cãvei reuºi! Nici eu nu am alte venituri – eu cusoþia – decât pensia mea de o mie ºi patrusute de lei, dupã treizeci ºi doi de ani demuncã. Din suma asta, numai pe medica-mente cheltuim lunar peste patru sute de lei,fiind amândoi cardiaci ºi tebeciºti. Dar neresemnãm fãrã a ne plânge, ne descurcãmcum putem. Poate urmãreºti ca actul nostru

sã fie consemnat în istorie? Nu cumva demer-sul ce vrei sã faci ar putea fi socotit inopor-tun?

Dragul meu prieten ºi stimatul meucomandant, istoria se scrie de învingãtori,care au întotdeauna dreptate; învinºii n-oscriu, ei o þin minte, aºa cum ºtiu ei cã a fost.Iar dacã uneori o scriu, trebuie sã þinã seamaca scriptura lor sã nu-i supere pe cei tari, peînvingãtori. Anul acesta, la 10 ianuarie, toatãsuflarea româneascã, aniversând o jumãtatede mileniu de la lupta de la Podul Înalt, a evo-cat chipul, mãreþia ºi strãlucirea Domnului

ªtefan cel Mare. Câþi ºtiu însã, câþi mai suntîn viaþã din cei ce ºtiu cã mormântul MareluiVoievod a fost menþinut în graniþele Românieipentru cã o subunitate militarã românã,escadronul nostru de cavalerie, a apãrataceastã frânturã sfântã din pãmântul care afost totdeauna al nostru, dinainte de a începeistoria, niciodatã al altora? Dacã nu eracãpitanul Ion Tobã, graniþa de nord ar fi arã-tat acum altfel, iar mormântul lui ªtefan celMare ar fi fost în altã þarã. Pentru noi, acþi-unea din zilele de 6-7 iulie 1940 reprezintãonoare ºi mândria vieþii noastre. La vârsta lacare am ajuns – ºaizeci ºi ºapte de ani - , trã-iesc cu aceeaºi intensitate dramatismul cea-surilor hotãrâtoare de atunci ºi fericirea de afi reuºit. Nu este asta o mare rãsplatã? Vrei orecunoaºtere oficialã? Singura recunoaºterea meritelor noastre – ºi cred cã va rãmânesingura, într-adevãr – a fost lauda generalu-lui Dãscãlescu, comandantul Diviziei 25Infanterie, care, vãdit miºcat (îþi aminteºti?),ne-a spus: “Bravo, bãieþi! Fapta voastrã varãmâne în istorie...” Apoi n-a mai putut con-tinua ºi ne-a îmbrãþiºat, având lacrimi peobraz; el, luptãtorul cãlit în focul Rãzboiuluide Reîntregire. În istorie acþiunea noastrã nu

se aflã consemnatã. Dar nici nu trebuie sãavem asemenea ambiþii. Câþi nu ºi-au aºezatoasele ca temelie de susþinere a patriei? Cinesunt ei? Se ºtie numai cã fãrã lupta ºi jertfalor nu mai existam pe harta lumii. Viaþa uneinaþiuni, permanenþa unui popor, astea le facmulþii ºi marii anonimi, chiar dacã istoriareþine doar numele câtorva comandanþi. Unultim motiv pentru care nu dau declaraþia,þine-te bine, s-ar putea sã nu mã recunoºti:Mi-e teamã, da, teamã, cã declaraþia mea vafi interpretatã tendenþios, rãstãlmãcitã... Mi-eteamã sã nu fim bãnuiþi de atitudine... antiso-

vieticã (cul-mea!, acum,când suntemaliaþi).

Noi atun-ci n-am fãcutaltceva decâtsã apãrãm uncolþiºor dinþarã, în carese aflã celmai sfântosuar al nea-mului româ-nesc. ªi n-am fãcut-oî m p o t r i v as o v i e t e l o r,nici nu preaºtiam pe vre-mea aceea ceînseamnã, cia unor for-maþii militarece trecuserãºi linia nouã

a frontierei stabilite de comisia româno-rusã.Doamne, cât am sperat ºi mai sper, cât am

crezut – ºi mai cred – cã URSS va face gestulmãreþ de a ne restitui teritoriile furate! Cesublim ar fi sã ni se spunã: “Vi le-am luatatunci pentru a preîntâmpina expansiuneanazistã ºi pentru cã eram duºmani. Dar acumde ameninþarea nazistã s-a ales praful, iar voine sunteþi prieteni, ºi mai mult, faceþi parte,împreunã cu noi, din marea familie apopoarelor comuniste, sau care luptã pentrucomunism. Luaþi-vã înapoi ceea ce este alvostru!”

Dar, acest fapt nu s-a întâmplat. Pãcat!Pãcat cã statele, puterile mari, adicã, nu suntcapabile de gesturi mari!

Am dat dupã 1948 zeci de declaraþii ºiautobiografii. Pe toate le-am completatcorect, cinstit. N-aveam ce sã ascund. Darn-am pomenit în nici una despre salvarea Put-nei, tocmai pentru a evita urmãri nedrepte,nemeritate. N-aº vrea ca tocmai acum, cândmã aflu în aºa-zisa “vârsta a treia”, sã-mipierd liniºtea de care am atâta nevoie. Ultimiimei ani, câþi mi-au mai rãmas, dacã mi-aumai rãmas, vreau sã-i trãiesc departe de tra-casãri ºi neplãceri, în lumea lecturii, a litera-turii, a poeziei, a... epigramei. (M-ai vãzut latelevizor? Ai citit volumul?) Sã nu mã consi-deri laº! ªtii cã nu sunt; altfel nu mã numeaipe mine comandantul plutonului de avan-gardã. Dar acum am obosit, am îmbãtrânit,am devenit prudent.

Dragã nea Ionicã ºi domnule comandant,te rog sã-l ierþi pe prietenul de azi ºi ajutorulde comandant de ieri cã nu-þi dã declaraþiacerutã. În speranþa cã nu te vei supãra ºi cãnu vei pãstra vreo amãrãciune, vreo decepþie,vreun resentiment, te îmbrãþiºez cu aceleaºisentimente de preþuire ºi prietenie pe carenumai frãþia de arme le poate da.

ss. Ghiocel Constantinescu, Adresa mea:Strada Emile Zola, numãrul ..., etaj ..., codul2000, Ploieºti »

În fond, camaradul sãu nu i-a dat, dar înacelaºi timp i-a dat o declaraþie despre ceea ceîi ceruse. Chiar este o capodoperã...

(...) Neputând suporta cele petrecute laPutna (scria Ion Tobã în scrisoarea adresatã,în 1967, lui Nicolae Ceauºescu), unde mor-mântul voievodului ªtefan – careîntruchipeazã cele mai înalte virtuþi ale Nea-mului ºi ale Patriei - fusese luat cu japca, perãspunderea mea, cu unitatea condusã demine, în noaptea de 6 iulie am aruncat pestefrontierã soldaþii ruºi ºi am schimbat bornelepe poziþiile iniþial stabilite, readucând mã-nãstirea cu mormântul, dar ºi chilia Sihastru-lui, în graniþele þãrii.

(...) Bineînþeles, incidentul n-a rãmas fãrãconsecinþe, mai ales cã au avut loc oarecariacþiuni de forþã. Urmãrile se cunosc – înparte – ºi azi, unele de cãtre toatã lumea, iaraltele de câþiva iniþiaþi. Important este cã sepoate vizita Putna fãrã paºaport. Cât despremine, personal, am fost pus la index de cãtreoportuniºti ºi invidioºi ºi, dupã cum se vavedea mai jos, trag ponoasele ºi azi, pentrucã, într-un moment critic, am rãspunschemãrii mele de ostaº, misiune pentru careþara m-a pregãtit special, cheltuindu-ºi baniicu creºterea ºi educaþia mea...”

Cele douã scrisori sunt inedite, atât prinfelul în care sunt scrise, dar ºi prin ceea cetransmit. ªi, dacã acum trãim într-un timp aldesolidarizãrii ºi al destrãmãrilor de orice fel,e bine sã citim cu luare-aminte cele scrise deeroii noºtri ºi sã ne revedem atitudinea astfelîncât, atunci când va fi sã nu mai fim, sã nu negândim: Am avut timp pentru toate, dar, n-amavut grijã de toate. Am uitat sã fim oameni.

Locotenent-colonel Ion PAPALEÞpapalet.ion@forter.ro

Mãnãstirea Putna77 iiuulliiee 11994400

S-au împlinit, la 27 august, 98 de ani de la victoria unuiromân în alegerile dietale pentru parlamentul din Budapesta.Acesta a fost dr. Vasile Lucaciu, deputat al oraºului Beiuº ºi alîmprejurimilor sale. Aici, încã din 1828, luase fiinþã primul liceucu predare în limba românã în cadrul provinciilor româneºti dela nord de Carpaþi. Cu câteva luni înainte, la 14 aprilie din acelaºian, avusese loc contra inumanei legi a lui Appony o adunare deprotest împotriva cãreia autoritãþile au reacþionat printr-o “vãr-sare de sânge”, cum scria “Tribuna”. Tot aici s-au ridicat maimulþi eroi ai Memorandumului ºi ai Marii Uniri din 1918. Însfârºit, oraºul Beiuº este locul unde dr. Vasile Lucaciu a cunos-cut - ºi, prin el, întreaga populaþie româneascã, majoritarã - unadevãrat triumf. În ziarul “Lupta” care apãrea la Budapesta, înnr. 169 din 19 iulie 1918, dr. Ioan Ciordaº (Ciurdariu) scria arti-colul “Cãtre alegãtorii din Beiuº”:

“Privirile tuturor românilor spre voi sunt îndreptate, alegã-tori ai cercului electoral Beiuº-Vaºcãu!

Popor pe cât de frumos ºi blând, pe cât de harnic ºi tare, peatât de trudit ºi deznãdãjduit!

Povãþuitorul vostru ºi ocrotitorul adevãratei cãi va fi acelcare va lua pe umerii sãi sarcinile grele care vã apasã pe voi ºisuferinþele care vã seacã puterile... Acesta sã fie semnul pe careîl veþi cunoaºte!”.

ªi, pentru prima datã în istoria acestor locuri, la 4 noiembrie1919 a fost arborat tricolorul românesc. El flutura biruitor pecasa lui I. Ciordaº, azi muzeu.

Manevrele organizate de regimul dualist în favoarea contra-candidatului Kardoº(punerea pe listele de vot a unui fals VasiliuLucaciu, pentru derutarea alegãtorilor, iscarea unui incendiupentru dereglarea alegerilor, atacul cu pietre asupra casei lui I.Ciordaº, devenitã birou electoral pentru candidatul dr. VasileLucaciu, alte manevre ºi violenþe care dãdeau pretext inter-venþiei jandarmilor ºi, apoi, opririi alegerilor) au dat greº. Toate!

O piatrã aruncatã în biroul electoral unde se afla VasileLucaci a lovit-o pe Viora Ciordaº din Bihor, fiica memorandis-tului Vasile Ignat, poetã ºi activistã pe tãrâm obºtesc. Viora aspus: “Când duºmanul atacã femeile, cauza lui este pierdutã!”.ªi a avut dreptate.

Cuvintele s-au adeverit. Dr. Vasile Lucaciu a câºtigatalegerile cu o majoritate de 804 voturi. Un succes zdrobitor,aºadar.

Izbânda de la Beiuº a lui V. Lucaciu a fost consideratã ca oizbândã a unui neam întreg, un pas mare spre afirmarea fiinþeinaþionale a populaþiei româneºti, mereu majoritare ºi pestrãvechiul pãmânt al Bihorului.

Izbânda de la Beiuº, izbânda unui neam întreg

Cercetãtorii elveþieni au reuºit sã controleze viteza luminii cuajutorul unui laser prin interiorul unei simple fibre optice.Oamenii de ºtiinþã de la ªcoalaPolitehnicã Federalã de la Lausanne auexcitat atomii unei fibre optice cu unlaser. Au reuºit astfel sã modifice inten-sitatea fasciculului prin schimbareavitezei semnalului luminos care traversafibra opticã.

Pânã în prezent, experienþele fãcutepe viteza luminii se desfãºurau încondiþii particulare, complexe. Cercetã-torii au reuºit astfel sã încetineascã

viteza luminii pânã aproape de oprire, în condensatori Bose-Ein-stein, compuse din atomi de gaz foarte rece. Cu un an în urmã, oechipã americanã a reuºit sã manipuleze viteza luminii într-unmediul solid la temperatura ambiantã.

Echipa lui Luc Thevenaz a fãcut un pas mai mult. Cercetãtoriiau redus de aproape patru ori viteza unui impuls luminos în fibra

opticã. Ei au mai reuºit, de asemenea, sã ºi accelerezeviteza. Crescând rapid viteza luminii, oamenii deºtiinþã nu au rãsturnat încã teoria relativitãþii, deoareceau crescut viteza luminii într-un mediu de propagareparticular, nu în vid. Dacã acest fenomen s-ar aplica înpracticã, ar putea fi îmbunãtãþite performanþele sis-temelor de telecomunicaþii. (D.A.)

MOZAIC Curierul ARMATEINr. 18 (182) din 30 septembrie 2005Pagina 10

ªTIRILE IT&C

Cercetãtorii au realizat un mate-rial mai dens ca diamantul, fiindrealizat din bare minuscule de car-bon. Aceste baghete au fost obþinuteprin încãlzirea, la temperaturi foarteînalte, a unor molecule compuse din60 de atomi de carbon. Echipa con-dusã de Natalia Dubrovinskaia, dela universitatea germanã Bayrenth,a supus aceste molecule la presiunide 200 de ori mai mari decât ceaatmosfericã ºi la temperaturi depeste 2.200 grade Celsius.

Pentru a verifica proprietãþileacestui nou material, denumitACNR (Aggregated carbonnanorods), cercetãtorii l-au supus la

probe la Instalaþia Europeanã deRadiaþii Synchrotron (ESRF) dinGrenoble, Franþa. Materialul a fostprins sandwich între douã diamanteºi expus la radiaþii X foarte puter-nice care au fãcut posibilã studiereastructurii.

Cercetãtorii au anunþat, prin“Applied Physics Lettres” cã ACNReste cu 0,3% mai dens decât dia-mantul. Materialul ar putea înlocuidiamantul într-unele aplicaþii indus-triale, cum ar fi forjarea saupolizarea.

Locotenent-colonel Dragoº ANGHELACHE

anghelache.dragos@forter.ro

Tehnologie TV avansatãLa târgul Custom Electronics Design and Installation Asso-

ciation (CEDIA), HP a prezentat o tehnologie media digitalãavansatã pentru televizoarele sale de înaltã definiþie (HDTV –High Definition TV), care va permite accesul direct la conþinu-tul digital stocat pe PC: filme, fotografii, muzicã, video.Tehnologia media digitalã avansatã va permite televizoarelorHP HDTV sã comunice cu toate dispozitivele PC din reþeauaexistentã acasã, inclusiv cu Centrele de Divertisment Digital HP.Televizoarele HP HDTV care vor beneficia de aceastã tehnolo-gie vor conþine ºi alte îmbunãtãþiri care vor oferi consumatorilornoi modalitãþi de accesare a elementelor de divertisment. Noiletelevizoare vor furniza consumatorilor servicii multimedia prinInternet - direct prin mediile digitale avansate HP HDTV.

HP transformã artele grafice digitale HP a anunþat lansarea de noi produse de tipãrire digitalã ºi

stabilirea de parteneriate cu lideri din domeniu pentru a con-tribui la transformarea digitalã a domeniului artelor grafice. Înplus, compania a înfiinþat o nouã unitate de afaceri pentru soluþiide graficã ºi prelucrãri de imagini (Graphics and Imaging) pen-tru a le permite furnizorilor de servicii de tipãrire ºi altor spe-cialiºti în graficã sã beneficieze, în cadrul contractelor de exclu-sivitate încheiate cu HP, de un portofoliu puternic de produse,care sã le permitã sã rãspundã tuturor solicitãrilor de comuni-care prin intermediul tiparului digital. HP a mai anunþat soluþiiºi parteneriate cu companii, cum este Creo, pentru accelerareaadoptãrii echipamentelor de tipar digital HP Indigo pentruimprimarea offset.

Reþele de voce peste cablu la Astral Telecom Cisco Systems a anunþat cã Astral Telecom a finalizat insta-

larea soluþiei Cisco BTS 10200 Call Control Softswitch încadrul reþelei sale naþionale. Noua soluþie softswitch va permitecompaniei Astral sã gestioneze mai bine resursele reþelei, sãvinã în întâmpinarea cerinþelor clienþilor ºi sã furnizeze serviciide voce superioare pentru serviciile Astral Triplay de voce,video ºi date de bandã largã. Reþeaua de cablu IPAstral foloseºtepe scarã largã tehnologie Cisco, precum ºi PSTN-uri ºi gateway-uri universale pentru interconectarea cu reþelele naþionale ºiinternaþionale de telefonie. “Ne propunem sã avem cele maicompetitive oferte în termeni de preþ ºi dorim sã oferim serviciide maximã calitate...”, a declarat Dinu Malacopol, CEO, Inter-net, Data & Telephony la Astral Telecom.

AVIRA Antivirus este vulnerabilCompania de securitate Secunia Research a descoperit o

vulnerabilitate în antivirusul AVIRA Desktop pentru Windows,aceasta putând fi exploatatã de atacatori pentru a compromitesistemul afectat. Vulnerabilitatea este cauzatã de o eroare deverificare de limite ce poate apãrea la prelucrarea numelui unuifiºier dintr-o arhivã ACE. Astfel, un atacator poate forþa apariþiaunei erori de tip stack-based buffer overflow la scanarea uneiarhive ACE ce conþine un fiºier cu o denumire foarte lungã.Exploatarea cu succes permite execuþia de cod arbitrar, darnecesitã ca scanarea arhivelor sã fie activatã.

Nokia a dat telefonul anului în EuropaNoul terminal Nokia N90, ultima gãselniþã în domeniul dis-

pozitivelor multimedia de înaltã performanþã este disponibil ºiîn România. N90 este primul dispozitiv mobil dotat cu otehnologie opticã de la Zeiss, având o camerã de 2 mega pixelicu autofocalizare ºi bliþ încorporat. Aparatul are ºi un macropentru reproducerea fidelã a imaginilor luate de la distanþã micã(macrofotografie) ºi posibilitãþi avansate de capturã video.Funcþiile asigurate de tehnologia 3G, precum apel video cuvizualizare reciprocã, partajare de conþinut video ºi push e-mail,sunt completate de un organizer de redare video în timp real,browser internet ºi aplicaþii software suplimentare.

Player MP3 de buzunarUltra Pro anunþã lansarea în magazinele proprii a modelului

TEAC MP-8000, un MP3 player cu spaþiu de stocare de 20GBºi facilitãþi multimedia multiple. TEAC MP-8000 este un exce-lent receptor radio în banda de 87-108 MHz, un reportofon uºorde folosit ºi soluþia optimã pentru transportul datelor. Este dotatcu un ecran LCD în 65.536 culori ºi are posibilitatea de a afiºafotografii JPG ºi GIF în format slide-show. Ca reportofon, sune-tul este stocat în format MP3, aparatul fiind dotat ºi cu intrareLine in, ceea ce îi dã posibilitatea de a capta semnal audio ºi dinsurse externe.

Un mouse conceput pentru jocuriMX 518 Gaming-Grade Mouse ar putea deveni în curând

ustensila de bazã a împãtimiþilor de jocuri. El este creat pentru afi folosit în exclusivitate cu mâna dreaptã, cu un design con-ceput special pentru jocuri. Astfel, configuraþia butoanelor a fostgânditã pentru a oferi un timp de rãspuns minim la comenziledin timpul jocului. În afarã de butoanele ºi rotiþele aferente,mouse-ul dispune ºi de un procesor DPI 1600 ºi de un procesorde imagine de 5,8 MP, fiind capabil sã trimitã pânã la 8 kB/s. Oaltã caracteristicã este funcþia de “adormire” a mouse-ului, dinmotive lesne de înþeles.

Grupaj realizat deLocotenent-colonel Dragoº ANGHELACHE

Sursa: www.agora.ro

P entru refacerea traseuluimigraþiei populaþiilor sau pentrustabilirea relaþiilor între famili-

ile diferitelor specii, ADN-ul este de neîn-locuit. Din nefericire, acest preþios materialgenetic se conservã foarte greu în mate-rialul fosilizat. Dar, cercetãtorii considerãcã au gãsit o soluþie: mici construcþiicristaline prezente în os care conþin bucãþide ADN de cea mai bunã calitate.

ADN mitocondrial a fost gãsit deja înoase de fosile neanderthaliene. Cercetãtoriiau analizat recent un mic procent din ADN-ul unui os de urs vechi de 40.000 de aniprin evitarea tehnicii de amplificare.Aceasta constã în polimerizarea (Poly-

merase Chain Reaction – PCR) este foarteeficientã, dar are neajunsul cã amplificã, deasemenea, ºi ADN-ul materialului, conta-minând astfel eºantionul.

Michal Salamon (Weizmann Institute,Israel) ºi colegii sãi au extras cristale com-primate din interiorul unui os (fosilizat saunu) cu ajutorul unor solvenþi ºi au constatatcã aceste cristale conþin fragmente de ADNmult mai bine conservate ºi mai puþin con-taminate decât în restul osului. Rezultateleau fost publicate, la jumãtatea lunii acesteiaîn “Proceeding of the National Academy ofSciences”.

Lt. col. Dragoº ANGHELACHE anghelache.dragos@forter.ro

Un filon ADN într-un os fosil

Viteza luminii controlatã prin fibrã opticã

Un material mai densdecât diamantul

Când este vorba de configurarea hard-disculuiWindows XP oferã posibilitatea alegerii între douãsisteme de fiºiere: FAT32 ºi NTFS. La instalare, Win-dows XP propune, implicit, alegerea ultimului dintreacestea. Dar, în multe cazuri, ambele sisteme suntfuncþionale. FAT32 este o versiune îmbunãtãþitã a sis-temului FAT (file allocation table – tabel de alocare afiºierelor), care dateazã de la începuturile sistemuluide operare DOS. NTFS este sistemul de operare NTfolosit în Windows NT, 2000 ºi XP.

NTFS are unele avantaje importante, cum ar fiobturarea I/O ºi o administrare mai bunã a driverelor.Obturarea I/O intrã în funcþiune atunci când sistemulnu mai poate aloca memorie. Dupã cum sugereazã ºinumele, fluxul de date I/O este redus pânã la prelu-crarea secvenþialã a “paginilor”, atunci când estenecesar. Aceasta permite sistemului sã îºi continuefuncþionarea la o vitezã mai micã pânã când devindisponibile mai multe resurse.

Aceste caracteristici conferã sistemului mai multãsiguranþã ºi stabilitate. NTFS suportã, totodatã, ºihard-disk-urile mai mari, de pânã la 2 TB.

În ultima vreme, numãrul programelorde tip spyware (spion) a cunoscut ocreºtere importantã, comportamentulacestora constituind o problemã destul deagasantã, atât pentru utilizatorii casnici,cât ºi pentru administratorii reþelelor decalculatoare cu conexiune la Internet.

Spyware-ul reprezintã programul carepreia controlul calculatorului fãrã con-simþãmântul utilizatorului. Scopul acestorprograme este de a bombarda utilizatoriicu reclame pe care în mod normal nu ardori sã le vadã ºi de a schimba comporta-mentul calculatorului, într-o manierã totaldiferitã de ceea ce aceºtia îºi doresc. Deasemenea, au implementate funcþii pentrucolectarea informaþiilor personale din apli-caþiile deja instalate. De altfel, denumireade spyware vine tocmai de la aceste funcþiicare colecteazã într-o bazã de date siturileweb vizitate ºi apoi transmit, prin Internet,o listã cu adresele acestora.

Programele de tip adware reprezintã un

tip special de spyware care trimit doaranumite mesaje publicitare, în funcþie deprofilul utilizatorului creionat în prealabil.

O cale pentru obþinerea acestor pro-grame o reprezintã descãrcarea de peInternet a unei aplicaþii care nu specificãce face, în mod clar, în licenþierea cu caretrebuie sã fim de acord la începutulinstalãrii.

ATENÞIE! Atunci când instalaþi un pro-gram gratuit este posibil ca o datã cu el sãinstalaþi ºi un program de tip spyware.

Pentru cã aceste programe nu sunt detip virus, ele se aflã la limita legalitãþii. Îngeneral, aplicaþiile prezentate sunt“întreþinute” de firme de publicitate.

Sugestii pentru protejarea calculatoru-lui dumneavoastrã de aceste aplicaþii ma-liþioase:

actualizaþi-vã sistemul de operare.creºteþi nivelul implicit de securitate

pentru Web al browserului folosit (mediusau înalt); acest lucru vã va specifica a-

tunci când un program încearcã sã seinstaleze în timp ce navigaþi pe Internet.

descãrcaþi aplicaþii doar de pe site-urile consacrate, în care aveþi încredere.

citiþi cu atenþie “Read privacy state-ments and license agreements” pentrufiecare aplicaþie descãrcatã.

dacã nu reuºiþi sã închideþi ferestrelede Pop-up (cele care se deschid automatcu navigare pe un site), nu daþi click pe“OK”, “agree”, ori “Cancel” – aceastãtehnicã încearcã sã vã pãcãleascã.Închideþi fereastra respectivã cu “X” dincolþul ferestrei.

Existã ºi programe gratuite care vãajutã sã scãpaþi de aceste spyware-uri dincalculatorul dumneavoastrã, cum ar fi:“Lavasoft Ad-ware” ºi “Spybot Search &Destroy”.

Navigare plãcutã în continuare ºiatenþie la ce aplicaþii descãrcaþi!

Locotenent iing. CCãtãlin CCÂRSTEAcarstea.catalin@forter.ro

SSeeccuurriittaatteeaa ccaallccuullaattooaarreelloorr

Programele de tip spyware ºi adware

Secrete Windows pentru începãtori

AAlleeggeerreeaa ssiissiitteemmuulluuii ddee ffiiººiieerree

MOZAICCurierul ARMATEINr. 18 (182) din 30 septembrie 2005 Pagina 11

Might and Magic websiteDark Messiah ºi o mânã de eroi Might

and Magic s-au pus pe treabã ºi au fãurit omândreþe de site.Dupã aceea auînceput sã cânte“Avem ditãããããti” ºi sãispiteascã net-surferi nepri-hãniþi, îmbiindu-i cu poze, informaþii ºi oenciclopedie fainã. Cel puþin, eu pe-acoloam pierdut vremea. Have fun browsing!

World of Warcraft infecþiosCiuma a nãpãdit lumea Azeroth-ului ºi,

deocamdatã, nu pare sã existe un panaceu.Totul a început odatã cu instanþa Zul’Gurub,unde Hakkar the Soulflayer, zeu al sângelui,va infecta pe oricine are tupeul sã-lprovoace la luptã. ªi, de la jucãtor, la jucã-

tor (bãieþi veseli,imposibil de izolatîn carantinã), de laNPC, la NPC,maladia viscolianãs-a legat de WoWca boala de omul

sãnãtos (hmmm, poate nu e chiar cea maibuna expresie!). Cele mai fericite vor fi per-sonajele de sub nivelul 50, care mor

aproape imediat. Oare asta înseamnã cãviitoarele pachete WoW vor include ºiaspirinã?

Punkbuster - detergentul minuneQuake IV

Vã enerveazã vecinul de vizavi carefoloseºte cheat-uri la Counter? Aþi dori sãformataþi HDD-ul colegului de serviciucare triºeazã în nesimþire în multiplayer?Quake IV promite sã rezolve asemeneaprobleme, încorporând Punkbuster încadrul componentei multiplayer. Soft-ulscaneazã PC-urile pentru cheat-urile cunos-cute, dã afarã triºorii ºi, probabil, spalã ºivasele uitate în chiuveta de acum 2 sãp-tãmâni (încep calificãrile pentru turneulfinal de jocuri online, ce sãi faci?!). Acelaºisistem este folosit ºi de Battlefield 2, Call ofDuty ºi Far Cry, aºa cã, dragi cheat-eri, numigraþi degeaba acolo!

Metal Gear Acid se ieftineºte. În Japonia

Konami au decis sã relanseze MetalGear Acid, pe 17 noiembrie, la un nou preþ,cumplit de ieftin în comparaþie cu origi-nalul. Astfel, dacã “turn-based cardbattler”-ul dedicat PSP-ului era lansatiniþial la 4800 yeni, acum va reveni cu

eticheta de 2100 yeni lipitã de frunte. Meto-da aplicatã vrea sã suscite ceva interesînainte delansarea MGA2, din 8 decem-brie. Deocam-datã, toate pla-nurile sunt doarpentru Japonia.Lansarea (dacã va fi) în Europa va fi luatãîn considerare mult mai încolo.

Stuntman revine pe PS3Stuntman (Reflections Interactive) a

fost un joc “imposibil de greu” în caremaºina virtualã fãcea dupã cum o tãia car-buratorul ºi refuza sã se lase condusã fru-mos. ªi, ca sã scape ºi mai uºor de bãgãreþuljucãtor, aducea în spijin ºi niºte timpi deîncãrcare lungi ca o zi de Ramazan. Acum,Sony Computer Entertainment l-a scos dinsertarul uitãrii, l-a ºters de praf ºi i-a promiscã îi va face o continuare, numitã inspiratStuntman Sequel. Tot Reflections Interac-tive vor fi ºi mecanici ºefi? Nu se ºtie, maiales cã respectivii sunt ocupaþi cu Driver:Parallel Lines (PS2 ºi Xbox), programat pela anul. Nu-i bai, gãseºte Atari pe cinevasã-l producã!

Cristina FRATUfratu.cristina@forter.ro

- De ce bãrbaþii aleargã dupãfemeile cu care nu au de gând sã seînsoare?

- Din acelaºi motiv pentru carecâinii fug dupã maºini pe care nuau de gând sã le conducã!

☺☺Întrebare: De ce poartã poliþia

apã în portbagaj?Rãspuns: Sã nu le moarã sire-

na!☺☺

Q: Ce-i mare, negru, scoatemult fum, face un zgomot infernalºi taie morcovii în cinci?

A: Maºina româneascã de tãiatmorcovii în patru!

☺☺Un þãran sãrac intrã într-un bar.

Cum intrã, cade jos. De ce?Era sãrac lipit pãmântului!

☺☺- De ce toate mormintele

scoþiene au câte un monument ?- Îi îngroapã pânã la jumãtate º-

apoi îi dau cu var...☺☺

Un american, un francez ºi un

scoþian se întâlnesc la o nuntã.Americanul: Eu am fãcut cadou

un serviciu de cafea de 10 per-soane.

Francezul: Eu am fãcut cadouunul de 20 de persoane.

Scoþianul: Eu am fãcut cadouun cleºte de zahãr de 200 de per-soane!

☺☺Românii, oameni încercaþi de-a

lungul istoriei se clasificã astfel:- optimiºti: învaþã engleza.- pesimiºti: învaþã maghiara.- realiºti: învaþã sã tragã cu

arma!☺☺

Pe vremuri se zicea: “Foaieverde de urzici, noi avem salariiMARI”

Acum se spune: “Foaie verdede dudãu, o sã fie ºi mai BINE”.

☺☺- Fata mamii, de ce ai ochiul

umflat ?- Bãrbatu-meu...- Pãi, credeam cã e în delegaþie!- Aºa credeam ºi eu... (C.F.))

SSSS HHHH OOOO WWWW BBBB IIII ZZZZ

ªTIINÞÃEXACTÃ

DULCIURI

LOGOFÃT

DECISIV

LINIªTIÞI

GÂNDIRI

ASPECT(fig.)

MASA DESEARÃ

OM DE ªTIINÞÃ

MIªEI

DESPOTIC

CIVIC

INTRIGÃ

LOCAL

UªIÞE!

O FATÃCÃPIÞE ÎMPOTRIVÃ

SECRET

CARE ARDE

ASIA!

12 LUNI

COMUNÃ(abr.)

LIPSURIDOMINGO

ANTERIE!D, R, O, S, M, DIMENSIUNI, TICÃLOªIE, RI-

GUROS, MR, RAZÃ, INEL, SALÃ, AFARÃ, MOÞAT,UE, ABA, LÃUTAR, ISCA, SILÃ, SCAI, MÃCAR.

RÃSPUNSULINTEGRAMEI DIN NUMÃRUL TRECUT

1. Care este cea mai îngustã strâmtoare interconti-nentalã?

2. Cãrui sculptor i-a fost încredinþatã realizarea Colo-sului din Rhodos?

3. ªtiþi cum era trecutã melodia popularã „Ciocârlia”în programul recepþiei de la Expoziþia Internaþionalã dela Paris, din 1889?

4. Când a luat fiinþã prima echipã de fotbal din þaranoastrã?

5. Se ºtie cã papagalul poate imita unele cuvinte aleomului. Existã o altã pasãre care imitã zgomotul maca-ralelor din porturi. ªtiþi care anume?

6. Cine a spus: „Obrãznicia e a cere de la alþii maimult decât þi se cuvine. De obicei se trec sub acest numefapte care sunt numai bãdãrãnii”?

Rãspunsurile testului din nr.17 (181)1. Hieron al II-lea, tiran al Siracuzei a construit

dupã planurile faimosului arhitect Architas din Corinto galerã, care dispunea de trei punþi, avea cabine delux, o salã de jocuri, grãdini suspendate, o catapultãde atac ºi apãrare. Lungimea vasului era de 90 m,avea un echipaj de 1.200 de oameni, din care 800vâslaºi. Putea deplasa 4.000 tone.

Mai târziu, regele egiptean Ptolemaios II Philopa-ton (221-204 î.Ch.) a construit „Tessroutera” care arãmas un palat plutitor, neizbutind sã navigheze.Acesta avea o lungime de 100 m ºi o lãþime de 15 m,dar un pescaj redus, de circa 15 m.

2. Vasele de rãzboi romane se numeau galere ºiliburne. Mai târziu, galerele, vase grele, acþionate demai multe rânduri de vâslaºi, s-au numit bireme ºitrireme, dupã numãrul acestor rânduri.

3. Prima cãlãtorie în jurul lumii a fãcut-o, de fapt,navigatorul portughez Sebastian del Cano, locotenental lui Magellan, care a desãvârºit opera ilustrului sãuºef.

4. În vremea lui ªtefan cel Mare a fost construitpe un mal al Bosforului un far cu inscripþia „Io ªtefanVoievod, cu mila lui Dumnezeu domn al ÞãriiMoldovei, fiu al lui Bogdan Voievod, am fãcut acestturn de corãbii la anul 6983” (1475 – n.n.). Con-strucþia devenise necesarã deoarece dupã 1400,corãbiile moldoveneºti („pânzare”), navigau înMediterana transportând mãrfuri.

5. Dupã numai 56 de ani, Colosul din Rhodos s-aprãbuºit în urma unui cutremur devastator, care aavut consecinþe dezastruoase ºi asupra oraºului, înanul 224 î.Ch.

6. I. SLAVICI, Opere, XI, 496.Selecþie realizatã de locotenent-colonel Ion PAPALEÞ

Ca sã nu se abatã de la ultimul trend din muzicaromâneascã, conform cãruia componentele trupelor seschimbã în fiecare sezon, ºi grupul Ooops! este înremaniere. Însã, spre deosebire de tot ceea ce a însemnat

forfota din culise-le formaþiilorromâneºti, impre-sarul ºi propri-etarul de drept altitulaturii deOoops!, FlorinGeorgescu, le-adat afarã pe toate

cele cinci fete din trupã. De vinã a fost revolta pe carefetele au pornit-o împotriva acestuia, rãscoalã ce s-a con-cretizat cu neprezentarea lor la o emisiune de televiziuneprogramatã cu mult timp în urmã.

Dupã trei ani de activitate în aceeaºi formulã, Alexan-dra, Ana, Andreea, Raluk ºi Simona se pare cã vor plecape un nou drum, pe care domniºoarele nu l-au stabilitîncã. Noua trupa Ooops! va reveni în cel mai scurt timpºi vor cânta live fãrã probleme, mãrturiseºte FlorinGeorgescu.

Silvia ºi Angi, cele douã fete de la Bordo, care ausãrit din studioul de înregistrãri al lui Adi Ordean directîn paginile revistei Playboy, s-au reprofilat pe manele.Ori de câteori audienþa ocere, ele suntpe cale sã-ilase fãrãpâine pe greiig e n u l u i .Bordo ºi-a“tras” înr e p e r t o r i umai multe manele împrumutate de la Adi de la Vâlcea, oride la Adrian Minune, gata oricând sã le livreze cãndatmosfera muzicalã leneveºte. Cu siguranþã, vor aveamare succes în domeniu. Cãci cine a mai vãzut manelecântate de douã splendori în minijupe care îºi aruncã dincând în când câte un picior în tavan, asortând muzica lorcu panorama propriilor bikini!

E pentru prima datã, în ultimii cinci ani, când EricClapton apare cu un material nou. Albumul “BackHome” include 12 cântece, dintre care cinci au fost scriseîmpreunã cu Simon Climie.

Noul album conþine, pe lângã piesele originale , cân-tece ca “Love Comes To Everyone”, de George Harrison,“Love Don’t Love Nobody” (Spinners) ºi compoziþii deVince Gill, Doyle Bramhall II ºi alþii. Pe acesta mai gãsiþiºi o versiune a piesei “I’m Going Left”, cunoscutã îninterpretarea lui Stevie Wonder ºi Syreeta Wright.

“Am vrut sã facun album de studiofãrã sã ºtiu prea binece-o sã iasã”, a spusClapton despre “BackHome”. El a începutînregistrãrile cu maibine de un an înurmã. „Ne-am camresemnat cu gândulcã ne va lua mult

timp”, a mãrturisit Clapton, care s-a chinuit sã gãseascãvreme pentru a lucra la album într-un program aglomeratde concerte, la care s-au adãugat îndatoririle familiale.

Cântãreþul, printre albumele cãruia se numãrã“Crossroads” (1988), “From the Cradle” (1994) sau “Pil-grim” (1998), a câºtigat pânã în prezent 16 premii Gram-my, acordate de industria muzicalã americanã.

Cristina FRATUfratu.cristina@forter.ro

FFeetteellee ddee llaa BBoorrddoo -mmaanneelliissttee!!

Eric Clapton: “Back Home”

DE LA LUME ADUNATE...

Trupa Ooops! a fost concediatã

““ AA vv ee mm dd ii tt ãã ãã ãã ãã ãã tt ii ””GAMESMANIA

Verificaþi-vvãcunoºtinþele !

INTERACTIV Curierul ARMATEINr. 18 (182) din 30 septembrie 2005Pagina 12

Batalionul 341 Infanterie Topraisar a început înforþã pregãtirea pentru misiunea pe care o va

executa în AfganistanCa o recunoaºtere a valorii ºi pregãtirii militarilor din B.341 I.

Topraisar, Statul Major General a încredinþat acestuia o nouã mi-siune pe care o vor îndeplini de data aceasta în Afganistan.

Noua misiune a fost primitã cu entuziasm, dar pregãtirea eiînseamnã enorm de multã muncã din partea comenzii unitãþii, astatului major, a fiecãrui militar în parte. Avantajul îl constituiefaptul cã B.341 I. a îndeplinit o misiune foarte importantã în Koso-vo, unde, cu detaºamentele ROFND 8, 9, 10, a rotit toþi militariibatalionului având acum pregãtirea ºi experienþa necesarã pentru onouã misiune. Noua misiune are, însã, un alt specific ºi se vadesfãºura în alt teatru de operaþiuni pentru care comanda unitãþii aîntocmit un program de pregãtire minuþios care se respectã întoc-mai, supravegheat cu atenþie de ºeful S.3, cpt. Silviu PAVEL.

Trebuie subliniat faptul cã, comanda unitãþii asiguratã de lt.col.Vasile VREME, comandant, mr. Mihai MÃRICUÞÃ, locþiitor, mr.Petre CODIN, ºef de stat major ºi ofiþerii din statul major alunitãþii sunt în majoritate tineri, au absolvit cursuri în þarã ºistrãinãtate ºi sunt buni cunoscãtori ai limbii engleze. Batalionul aacumulat o bogatã experienþã, prin activitãþile desfãºurate în þarã ºistrãinãtate în cadrul Brigãzii Multinaþionale SEEBRIG pe care afolosit-o în Kosovo ºi pe care va trebui sã o demonstreze în Afga-nistan.

Pregãtirea propriu-zisã a început pe 5 septembrie 2005 ºi se vaîncheia la sfârºitul lunii noiembrie 2005, când batalionul va fi eva-luat de C.2 Op.

Se desfãºoarã o pregãtire teoreticã, dar, mai ales, practicã.Orele de limbã englezã nu lipsesc din programul zilnic pentru toþimilitarii batalionului. Au loc trageri individuale cu armamentul deinfanterie ziua ºi noaptea, trageri de luptã cu grupa ºi plutonul.

Pregãtirea fizicã este esenþialã, fapt pentru care, nici un militar

de la comandamentul unitãþii în jos nu face rabat.Comandantul unitãþii, domnul VREME s-a implicat în toate

aspectele pregãtirii batalionului, zilnic fiind printre militari, cucare se antreneazã cot la cot, de la alergãri, flotãri, la trageri înpoligon. Acesta ne-a declarat: „Suntem onoraþi de misiunea încre-dinþatã, dar importanþa ei este covârºitoare ºi nu putem lãsa sã nescape nici cel mai mic amãnunt din pregãtirea ei. Toþi subordonaþiimei sunt implicaþi în pregãtirea misiunii ºi sunt foarte mulþumit cãfiecare militar munceºte zilnic pentru a fi mai bun decât în ziuaanterioarã. Eu simt tinereþea subordonaþilor mei ºi îmi este foartedrag sã stau alãturi de ei, sã îi îndrum, ºi le dau sfaturi, dar sã mãºi implic în toate activitãþile. Sper ºi doresc sã obþinem calificativemaxime la evaluare ºi sã îndeplinim cu succes misiunea în Afga-nistan”.

Pregãtirea va continua cu o tabãrã de instrucþie, cu exerciþiitactice de nivel companie, cu exerciþii de stat major, culminând cuun exerciþiu SIMEX la Bucureºti, în luna noiembrie 2005, la careva participa personalul-cheie de conducere al batalionului. Aceas-ta se va termina la sfârºitul lunii noiembrie 2005, când batalionulva intra sub comanda C.2 Op.

Sincer vorbind, numai scriind, îmi dau seama de greutateapregãtirii acestei misiuni, dar sã fii în pielea celor care o fac zi dezi nu prea este convenabil. Dar, tinereþea ºi experienþa colectivuluiB.341 I. vor face sã depãºeascã toate greutãþile actuale ºi sã ajungãla standardul cerut.

Sã încheiem cu vorbele dl lt.col. VREME: „Bãieþi, cu cât vã vafi mai greu aici, cu atât veþi rezolva mai uºor situaþiile reale apãruteîn Afganistan. Rechinilor albi sunteþi pe val”.

Cristea CÎRSTEA

Motto : ““PPiiccããttuurraa ddee aappãã nnuu ssttrrããppuunnggee ssttâânnccaa pprriinn ffoorrþþãã,, ccii pprriinn ccoonnttiinnuuaa eeii ccããddeerree..””

Atunci când imprevizibilul îþi naºte iluzii, orice denaturarea realitãþii þi se pare, pe cât de bizarã, pe atât de fireascã atuncicând o trãieºti. Sub soarele torid al Afganistanului, deºertul adevenit ceva normal, localnicii adaptându-ºi viaþa la acestecondiþii climaterice deosebite. Lava fierbinte ce împânzeºtecerul prãfuit curgând în valuri neuniforme îþi lasã impresia cãsoarele este un întreg, asemeni cu pãmântul, transformat înnisip.

Doar câteva pete verzi de culoare, pe alocuri, ºi câþivacopaci condamnaþi la suferinþã te mai scot din priveliºteacenuºie ºi dezmint iluzia cã natura a murit definitiv.

Munþii golaºi, ce împrejmuiesc Kabulul, cu aspectul lorselenar, par a se prãvãli peste tabãra româneascã din CampJulien, conferind imaginea grãitoare a unei reculegeri din neant.

ªi, totuºi, natura demonstreazã cã poate fi atât de imprevi-zibilã, chiar ºi aici, încât, la un moment dat, câteva imagini,câteva cuvinte, pot exprima o experienþã de viaþã de neuitat, pecare o trãieºti ºi o auzi inconºtient.

Asemenea sentimente le-au trãit ºi Scorpionii roºii din sub-unitatea comandatã de locotenentul Sorin HOMEAG, în timp cese aflau în misiune într-o suburbie a Kabulului. Nimic nu pre-vestea, la plecarea în misiune, prãpãdul ce avea sã se abatãasupra capitalei, dar ºi a militarilor români. Tabloul selenar alunei naturi moarte, s-a transformat, brusc, într-unul inspiratparcã din timpurile ancestrale, când Noe încerca, ºi reuºea, sãsalveze viaþa pe pãmânt. De data asta, corabia lui Noe, o con-stituia blindatele româneºti.

Munþii arizi, fãrã viaþã, s-au topit într-o clipã, transformân-du-se într-un potop ce a cuprins toate vãile, defileele, drumurile,

surprinzând ºi patrula româneascã, iar ineditul a devenit imediato realitate. În numai 30 de minute totul devenise apã, valuriucigaºe încãpãþânându-se sã îºi facã loc printre transportoare,ameninþând salbatic cã vor spulbera totul, fãrã milã, mirateparcã de îndrãzneala cu care maºinile mari le opuneau rezis-tenþã.

Devenind brusc un duºman neprevãzut în estimãrile milita-rilor, neaºteptându-se la o astfel de luptã, Scorpionii ºi-au adusrepede aminte de momentele prin care au trecut în þara lor. ªi,nu numai acasã – pentru cã, la Kabul, “acasã” este oriunde înRomânia – dar ºi acum trei ani în Kandahar, când executau oºedinþã de tragere într-un poligon de lângã tabãra lor. Au încro-pit rapid un plan ºi au trecut la lupta cu natura.

Cu o vitezã fantasticã, cu o forþã asemeni unui Goliat,imprevizibile, apele ºi-au încercat puterile cu blindatele Scorpi-onilor roºii, reuºind, într-o primã fazã, sã împingã primulvehicul pe marginea drumului, într-un canal. Primele reacþii alemilitarilor au fost fireºti: uimire, priviri îngreunate de perdeauade ploaie, comenzi acoperite de zgomotul infiorãtor. Prafulacela blestemat se transformase într-un nãmol care fãceaaproape orice miºcare imposibilã. ªi acel zgomot care nu maiînceta, din contrã, se amplifica parcã pentru a descuraja oriceacþiune a militarilor.

Drumul de calcar pe care se deplasau transportoarele Scor-pionilor este, mai întâi, acoperit de panglici roºiatice, tulburi, deapã, ca niºte nisipuri miºcãtoare. Apoi, totul devine o apã,fãcând imposibilã orice deplasare, orice posibilitate de a fugidin calea stihiilor. Militarii au avut pentru moment impresia cãpãmântul se surpã, munþii se prãvãlesc, iar apele înfometate vorsã-i înghitã, ca pe o pradã de rãzboi.

Cel de-al doilea transportor a fost lovit din lateral, ca ºi cumapele ºi-ar fi pus la punct o strategie de luptã. Câþiva afganiînspãimântaþi reuºesc sã fugã din calea viiturii, þipând, creând oimagine de coºmar. Maiestuozitatea statuilor regilor afgani afost înlocuitã de imagini ale unor oameni plini de spaimã, dis-perare, dirijaþi de instincte. Casele inundate au rãmas pustii,doar pe alocuri, câte un întârziat mai plutea printre ele, cãutândun loc în care sã îºi tragã sufletul, înnãmolit ºi cu plãmânii plinide apã.

Surpriza a trecut, reacþia militarilor a fost deosebit de ener-gicã ºi curajoasã. Au reuºit, dupã îndelungi eforturi, sã recu-pereze blindatul aruncat de ape în canalul de la marginea dru-mului ºi, constatând cã toþi colegii sunt nevãtãmaþi, au începutlupta cu apele, încercând sã-ºi croiascã un drum prin torent.Dupã indelungi eforturi, în cele din urmã au reuºit, demonstrând

încã o datã forþa ºi ambiþia omului,atunci când se luptã cu natura, reuºind,în final, sã o domine.

Într-un loc unde predominã seceta,unde plouã numai cu picãturi de soare,ploaia adevãratã ºi apele sunt aspectenefireºti, mai ales, atunci când ajung lao exprimare nenaturalã. “Regulile”care primeazã în naturã sunt celefãcute sã încalce orice regulã. De fapt,nu natura ºi le face singurã?

La întoarcerea din misiune, mili-tarii au relatat cu lux de amãnunteexperienþa prin care au trecut, emoþiile,pe care nu ºi le puteau ascunde, dândpovestirii un aspect real. Ceilalþi mili-tari ascultau cu sufletul la gurã ºi îiîmbãrbãtau pe curajoºi. Strângeri demânã, cuvinte de laudã, toate într-unsingur gând: acela de a arãta cã au fostºi vor fi alãturi de camarazii lor ºi cãapreciazã modul în care au acþionat.

Afganistanul, pãmânt arid, plin demistere, dar ºi de o frumuseþe ºi o na-turaleþe ieºitã din comun, o þarã încã dedescoperit ºi plinã de neprevãzut.Aceastã întâmplare a fãcut ca, în faþaScorpionilor roºii, sã aparã încã o enig-mã ce trebuie dezlegatã: Afganistan –deºert sau apã?

Maior Renato NADOLUºi caporal Ioan GROSARU

Afganistan: deºertul care se transformã în apã

Alegeri în Afganistan

În ceea ce priveºte conflictul din-tre cele douã categorii de personal, debazã ºi auxiliar, cercetãtorii oferãcâteva soluþii de rezolvare a acestuia,apelând tocmai la necesitateaîmbunãtãþirii procesului de comuni-care dintre ele. Astfel, în primul rând,personalul de bazã trebuie sã fieconºtient cã rolul celui auxiliar este dea asista în realizarea obiectivelor.Acesta din urmã trebuie încurajat înrealizarea unor expertize, ori de câteori este necesar.

Personalul auxiliar trebuie sã rea-lizeze cã sarcina sa este aceea de arecomanda ºi oferi sfaturi, nu ordine,întrucât decizia finalã este a conducã-torului învestit cu aceastã autoritate.La rândul lor, membrii personalului debazã trebuie sã le explice planurile ºiideile celor auxiliari ºi nu sã-i þinã ladistanþã. Un bun specialist auxiliar nupoate ajuta pe nimeni, dacã nu ºtieexact ce se întâmplã ºi care sunt pro-blemele care necesitã o atenþiedeosebitã. Specialiºtii ar trebui sãurmeze principiul conform cãruiaatunci când este oferitã o soluþie sau o

recomandare conducãtorului de drept,acesta poate, fie sã o aprobe, fie sã orespingã. Cu toate acestea, specialistultrebuie sã cunoascã toate detaliileproblemei înainte de a o prezenta con-ducãtorului.

AAuuttoorriittaattee ppee tteerrmmeenn lliimmiittaattAutoritatea funcþionalã este

autoritatea desemnatã unei persoanesau departament într-o anumitã fazã aprocesului de îndeplinire a unor acti-vitãþi sau obiective ce sunt specificealtor persoane sau departamente.Aceasta înseamnã cã autoritateafuncþionalã este limitatã la o anumitãperioadã de timp ºi la un obiectivanume. De exemplu, sã presupunemcã o persoanã din departamentul deproducþie al unei organizaþii esteresponsabilã cu alcãtuirea unui raportsãptãmânal privind costurile acti-vitãþilor desfãºurate în respectivuldepartament. Deºi, conform structuriiierarhice formale, aceasta ar trebui sãrãspundã de modul cum îºiîndeplineºte sarcina doar în faþa ºefu-lui sãu direct, cineva din departamen-

tul de finanþe poate fi învestit cuautoritatea funcþionalã de a verificacorectitudinea raportului. În cazul încare ar fi constatate erori în modul deîntocmire a raportului, expertul finan-ciar ar avea autoritatea de a discuta cupersoana respectivã, fãrã a se maiadresa superiorului direct al acesteia.

Deºi se considerã cã acest tip deautoritate funcþionalã, dacã este corectexercitatã, contribuie la eficienþaintraorganizaþionalã, recomandareaeste ca ea sã fie limitatã doar la situ-aþiile care o revendicã în mod impe-rios. În caz contrar, se va ajunge lasubminarea ºi chiar deteriorarea com-pletã a autoritãþii conducãtoruluiasupra propriului sector de activitatesau departament.

CCaappccaanneellee aauuttoorriittããþþiiii ffuunnccþþiioonnaallee

Pentru a preveni o astfel de con-secinþã, trebuie cunoscute condiþiile ºicerinþele care-i impun folosirea. Ast-fel, autoritatea funcþionalã trebuieacordatã numai celor care dispun decapacitatea realizãrii unor expertizede specialitate în scopul îmbunãtãþiriieficienþei organizaþionale. Pentru a nusubmina autoritatea conducãtoruluilegitim, autoritatea funcþionalã trebuie

limitatã la instrucþiuni privind cum ºicând trebuie realizate anumite sarciniºi nu extinsã la recomandãri privindcine, ce ºi unde trebuie sã le realizeze.

Autoritatea funcþionalã ar trebuidescrisã într-o formã redactatã ºi nuverbalã, astfel încât, orice persoanã sãºtie cine are aceastã autoritate ºi cedomeniu acoperã ea. Nimeni nu tre-buie învestit cu autoritate funcþionalãîntr-un alt departament fãrãîncunoºtiinþarea prealabilã a conducã-torului acestuia cu privire la deciziarespectivã, iar conducãtorul de dreptal unui departament trebuie informatîn permanenþã de persoana învestitãcu autoritate funcþionalã cu privire lainstrucþiunile ºi cerinþele acesteia faþãde personalul departamentului respec-tiv.

Am definit pânã acum, atât con-ceptul de autoritate, cât ºi tipurile deautoritate pe care le poate avea unconducãtor. O altã problemã de refe-rinþã în legãturã cu modul deexercitare a autoritãþii într-o organiza-þie se referã la delegarea ei, întrucâtaceasta este asociatã ºi cu tehnicile deconducere eficientã. Despre aceasta,în numãrul viitor.

Locotenent-colonel Ilie Petre MARINESCU

Conflictele pe carele poate genera autoritatea

Alegerile parlamentare din Afganistan s-au încheiatºi, se poate spune cã, au fost de un real succes. Am par-ticipat, din partea UNAMA (United Nations AssistanceMission in Afghanista), ca obervator ºi, în aceastã cali-tate, am vizitat o serie de circumscripþii de votare în treidistricte (echivalentul judeþelor de la noi).

Am fost surprins de mulþimea de afgani care au par-ticipat la acest proces, prima datã dupã 36 de ani ºi, înmod deosebit, de mulþimea de femei. Ele au venit sãvoteze, în ciuda talibanilor care ameninþaserã cã vor facetotul pentru a împiedica acest proces.

Mãsurile de securitate au fost extreme: poliþia, arma-ta afganã, NATO, ISAF, toþi au fost în alertã maximã.Oamenii erau bucuroºi cã aveau posibilitatea sã îºi aleagãconducãtorii ºi stãteau liniºtiþi la rând, sub un soare ucigã-tor (pentru noi), aºteptând sã le vinã rândul la vot.

La fel ºi femeile care, din dorinþa de a respecta tradiþialocalã, au avut locuri separate unde îºi exprimau votul.

Am fost, de asemenea, uimit de participarea triburilornomade, care ºi-au lãsat activitãþile lor cotidiene ºi, pecai, pe mãgari sau pe jos, au venit în sate pentru a vota. ªipentru ei au fost locuri de votare separate.

Am sesizat ºi o serie de probleme, dupã pãrerea mea,inerente, având în vedere cã, majoritatea afganilor de lasate sunt analfabeþi, iar procentul cel mai mare existã înrândul femeilor. De aceea, au mai intrat câte doi în cabi-na de vot sau o femeie a dorit sã voteze ºi pentru nora sacare era bolnavã ºi nu se putea deplasa.

Însã, per ansamblu, totul a fost surprinzãtor de bineorganizat. Este ºi normal, dacã ne gândim la sutele de mi-lioane de dolari cheltuite de comunitatea internaþionalãpentru acest eveniment.

Acum se duce o muncã titanicã pentru recuperareacutiilor cu voturi exprimate ºi numãrarea lor. Se pre-conizeazã cã, în jurul datei de 22 octombrie, se vor anunþarezultatele finale.

Locotenent-colonel Viorel ORÞAN