7/18/2019 CSR.6.1.-6.4 - P

http://slidepdf.com/reader/full/csr61-64-p 1/12

CAPITOLUL 6

Implementarea şi evaluarea CSR 

Obiective urmărite

Identificarea bunelor practici de afaceri din Uniunea Europeană, a activităţilor demanagement necesare pentru susţinerea implementării CSR la nivelul firmelor dinRomânia.

Punerea la dispoiţia studenţilor a celor mai bune instrumente !i te"nici# elaborareaunui g"id $manual% de implementare a CSR, pornind de la cercetările derulate la nivelinternaţional.

Identificare dificultăţilor &n dialogul cu grupurile cointeresate, de e'emplu( lipsa de profesionalism a multor organiaţii non)profit &n derularea proiectelor agreate,interacţiunea greoaie cu autorităţile statului, costurile de operare ne*ustificat de mariale organiaţiilor partenere, lipsa de eficienţă &n atingerea obiectivelor, lipsa detransparenţă, inconstanţa comunicării, etc.

Stabilirea criteriilor de identificare a grupurilor cointeresate !i preciarea gradelor deresponsabilităţi legale, financiare, operaţionale, sociale.

Evaluarea capacităţii de influenţă a părţilor interesate asupra firmelor, identificarea,raporturilor cu grupurile cu care firmele interacţioneaă frecvent, stabilirea gradului dedependenţă, precum !i forma de repreentare a intereselor anumitor categorii deindivii, ale comunităţilor locale, a repreentanţilor asociaţiilor patronale !i sindicale,ale repreentanţilor organiaţiilor non)profit etc.

Scurtă recapitulare a conceptelor prezentate anterior 

+ot mai mulţi manageri sunt preocupaţi de problemele specifice responsabilităţii sociale. in

cele preentate, reultă clar că pentru a implementa un sistem activ de receptivitate la problemele sociale este necesar ca top managerii să adopte politicile !i modelele eficiente deimplicare a firmei &n problemele sociale. -n acţiune trebuie implicaţi speciali!tii !i aparatulmanagerial. anagerii trebuie să stabilească responsabilităţile !i să se asigure că subordonaţiiau aderat la deideratele acţiunii, doar astfel obiectivele propuse sunt !i realiate. ai mult,managerii trebuie să comunice cu toate persoanele implicate &n derularea acţiunii atât &ninteriorul cât !i &n e'teriorul firmei, trebuie să auditee !i să evaluee progresul realiat &n

 programul social, nivelul realiat fiind comunicat tuturor actorilor.

Schema logică a modulului

    M  ă  s   u  r  a  r  e  a  ş  i

  r  a   p  o  r  t  a  r  e  a    p  e  r  f  o  r    m  a   n  ţ  e  l  o  r

   C   S   R

   S  t  a   n     a  r     e  l  e

  i   n  t  e  r   n  a  ţ  i  o   n  a  l  e     e

   C   S   R

  I    m   p  l  e    m  e   n  t  a  r  e  a

  ş  i  e  v  a  l   u  a  r  e  a

   C   S   R

7/18/2019 CSR.6.1.-6.4 - P

http://slidepdf.com/reader/full/csr61-64-p 2/12

6.1. Standardele internaţionale în definirea şi implementarea CSR

-n literatura de specialitate e'istă o &ntreagă paletă de preocupări pe care le pot avea firmele &nceea ce prive!te CSR. e e'emplu, un studiu realiat &n /001 de 2s"ridge 3usiness Sc"ool,evidenţiaă mai multe domenii care pot fi avute &n vedere, după cum se poate observa din

tabelul următor.Ta!elul 6"#" $omenii şi prin%ipii e referinţă pentru CSR 

 DOMENII PRINCIPII Leaers&ip' vi(iune' valori  efinirea corectă a misiunii !i a valorilor firmei.

 +ranslatarea acestora &n politici !i proceduri. Punerea &n practică. E'istenţa unui leaders"ip etic.

A%tivităţi e mar)etin*  Relaţii responsabile cu clienţii. Etic"etarea corectă. Competiţie baată pe principii morale.

A%tivităţi le*ate e forţă e

mun%ă

Comunicarea eficientă cu anga*aţii.  2sigurarea locurilor de muncă !i devoltarea abilităţilor anga*aţilor. iversitate, egalitate, remunerare corectă. Păstrarea ec"ilibrului muncă)timp. Siguranţă, bunăstare, restructurare responsabilă.

A%tivităţi e aprovi(ionare 2 fi un client corect. 2plicarea standardelor sociale legate demediul &ncon*urător &n &ntreaga reţea de aproviionare.

An*a+amentul sta)e&olerilor eterminarea grupurilor 4c"eie5 !i identificarea preocupărilor acestora. Consultarea sta6e"olderilor.+ransparenţa rapoartelor !i a comunicării.

A%tivităţi le*ate e %omunitate onaţii financiare# voluntariatul anga*aţilor.7ferirea de cadouri &n natură. 2 fi un bun 4cetăţean vecin5.

A%tivităţi le*ate e meiul ,n%on+urător

8olosirea raţională a resurselor naturale.Evitarea poluării, practicarea unui management eficient etc.

Sursa( adaptare după 3lo9field, ., urra:, 2. $/001%.  Corporate responsibilit ! a "riti"al introd#"tion. 7'ford.

ate fiind aceste multiple posibilităţi de acţiune, nu este de mirare că e'istă atât de multedefiniţii !i opinii care &ncearcă să surprindă esenţă a ceea ce implică CSR.Conform ;orld 3usiness Council for Sustainable evelopment $Consiliul ondial alCompaniilor pentru evoltare urabilă% aspectele pe care le implică CSR se referă laurmătoarele<(

repturile omului( abordarea unor aspecte multiple, &ncepând cu munca copiilor, !i până la dreptul de a respira aer curat !i a bea apă curată.

repturile anga*aţilor( &mbunătăţirea abilităţilor, participarea la trening)uri, respectareadiferenţelor culturale etc.

Protecţia mediului &ncon*urător( e'istenţă unor reglementări privitoare la protecţiamediului prin folosirea unor te"nologii care să ducă la scăderea poluării !i degradăriimediului.

Implicarea &n comunitate( investiţii &n bunăstarea comunităţii, trening)uri !i parteneriate cu comunităţile locale, donaţii etc.

Relaţiile cu furniorii( sc"imburi de cuno!tinţe, te"nologii !i idei $dintre furniori !ifirme%, oportunităţi oferite furniorilor naţionali etc.

Prin urmare, până acum am putut observa faptul că CSR este o concepţie referitoare la

contribuţia pe care trebuie să o aibă companiile la devoltarea societăţii moderne, concepţie< 999.9bcsd.org

7/18/2019 CSR.6.1.-6.4 - P

http://slidepdf.com/reader/full/csr61-64-p 3/12

care este &n atenţia nu numai a academicienilor, ci !i a practicienilor, a celor mairepreentative instituţii internaţionale.Pe măsură ce statele !i instituţiile internaţionale !i)au dat seama că adoptarea principiilor deCSR de către companii serve!te obiectivelor de devoltare durabilă, a apărut !i nevoia unor standarde internaţionale pentru a defini ce &nseamnă un =comportament corporativ deirabil5.

 >aţiunile Unite, Uniunea Europeană !i 7rganiaţia pentru Cooperare si evoltareEconomică sunt trei dintre cele mai importante instituţii care s)au implicat &n elaborarea unuicadru care să definească CSR !i să stabilească indicatorii prin care poate fi evaluat &n modtransparent. 2cest cadru $figura următoare%, a fost &nsoţit de recomandări !i principii care săg"idee statele !i autorităţile locale &n formularea de politici publice care să promovee, săasigure transparenţa !i să susţină iniţiativele de CSR /.

-i*ura 6"#" Rolul instituţiilor internaţionale ,n omeniul CSR 

Sursa( "ttp(??999.responsabilitatesociala.ro

-n preent, pentru a demonstra că este =responsabilă social5, orice companie trebuie săcunoască !i să &nţeleagă principiile internaţionale ale CSR, universal valabile, !i să comunice

 periodic instituţiilor abilitate dacă au reu!it să integree aceste principii &n strategiile !ideciiile adoptate.U. /lo!al Compa%t

@lobal Compact este iniţiativa a Secretarului @eneral 7>U, de a crea un parteneriat &ntre >aţiunile Unite !i companii, pentru atingerea devoltării durabile la nivel global. Programul adevenit operaţional &n vara anului /000. Pentru a)!i atinge scopurile, @lobal Compactfuncţioneaă ca o reţea formată din( agenţii ale >aţiunilor Unite, companii, organiaţiisindicale, de afaceri, organiaţii academice, instituţii guvernamentale? administrative, alteorganiaţii ale societăţii civile.@lobal Compact acţioneaă prin intermediul unui g"id pentru companiile care se orienteaăcătre asumarea !i implementarea reală a CSR. Programul preintă direcţii !i principiiuniversale de acţiune, &mpărţite pe A domenii de interes, după cum se poate observa dintabelul următor.Ta!elul 6"0" Prin%ipii universale e a%ţiune pentru implementarea CSR 

 Domeni#l Companiile treb#ie s$%2 "ttp(??999.responsabilitatesociala.ro

7/18/2019 CSR.6.1.-6.4 - P

http://slidepdf.com/reader/full/csr61-64-p 4/12

$repturile omului Să spri*ine !i să respecte drepturile omului.Să se asigure că nu &ncalcă drepturile omului

Stanarele e mun%ă Să susţină dreptul la libera asociere.Să contribuie la eliminarea tuturor formelor de muncă forţată.Să contribuie la eradicarea fenomenului de &ncadrare a copiilor &nmuncă.Să contribuie la eliminarea discriminării &n ocuparea locurilor demuncă !i e'ercitarea profesiei

Meiul ,n%un+urător Să abordee anticipativ problemele de mediu.Să promovee responsabilitatea faţă de mediul &ncon*urător.Să &ncura*ee devoltarea !i difuarea te"nologiilor care nudegradeaă mediul &ncon*urător 

Lupta ,mpotriva %orupţiei Să combată orice formă de corupţie, mită !i !anta*.

 >aţiunile Unite recomandă companiilor să integree Principiile @lobal Compact &n strategiilelor !i să la promovee permanent &n toate sferele de influenţă. Integrarea celor <0 principii

 presupune trei etape. 2dică, compania(<. &!i ia anga*amentul de a respecta principiile, &nscriindu)se &n @lobal Compact#/. elaboreaă un plan de implementare a principiilor enumerate mai sus#B. raporteaă anual către @lobal Compact progresul făcut &n implementarea tuturor 

 principii, conform Communication 7n Progress @uidelines.Uniunea Europeană

Uniunea Europeană este de multă vreme interesată de CSR, pe care &l vede ca un mi*loc pentru atingerea obiectivului stabilit la Consiliul European de la isabona, din /000( „a

deveni cel mai competitiv şi cel mai dinamic sistem economic din lume, capabil de a susţine

dezvoltarea economică prin locuri de muncă mai multe şi mai bune, pentru o coeziune

 socială mai mare”.Pentru a g"ida companiile &n implementarea CSR, Uniunea Europeană a elaborat, deasemenea, o serie de principii universale. 2cestea vieaă două dimensiuni ale relaţiei dintrecompanii !i comunitate, după cum se poate observa din tabelul următor.

Ta!elul 6"1" Prin%ipii universale ale CSR ,n vi(iunea Uniunii Europene

$imensiunea internă $imensiunea e2ternă &n relaţia dire"t$ "# an'a(aţii) "ompaniile a#responsabilitatea%) să asigure &mbunătăţirea calităţii vieţiianga*aţilor, la locul de muncă !i &n afara acestuia#) să asigure un mediu de muncă sigur !i sănătos#) să abordee &n mod responsabil restructurările &nca de criă, ţinând cont de interesele tuturor 

 părţilor implicate#) să minimiee impactul asupra mediului !i aresurselor naturale ca urmare a activităţilor pe carele desfă!oară.

 &n relaţia "# sta*e+olderii) "ompaniile treb#ie%) să spri*ine devoltarea comunităţilor &n careactiveaă#) să spri*ine devoltarea sistemelor economicelocale prin &nc"eierea de parteneriate cudistribuitori auto"toni#) să respecte drepturile omului prevăute &neclaraţia Universală a repturilor 7mului din<DA1#) să prote*ee !i să &ncura*ee protecţia mediului&ncon*urător la nivel global.

UE recomandă tuturor companiilor să integree aceste principii &n codurile lor de etică !i săraportee periodic modalităţile prin care le)au aplicat !i reultatele obţinute. in anul /000, decând Consiliul European de la isabona a făcut apel la responsabilitatea socială acompaniilor, numeroase iniţiative au fost lansate pentru a &ncura*a acest demers.

7/18/2019 CSR.6.1.-6.4 - P

http://slidepdf.com/reader/full/csr61-64-p 5/12

-n societatea românească avem nevoie de etică &n afaceri, de implicare socială, de servicii decalitate, de o mai mare gri*ă faţă de mediul &ncon*urător !i faţă de anga*aţi. Cu cât vor fi maimulţi care să se implice, cu atât lucrurile vor progresa mai repede.OEC$

7rganiaţia pentru Cooperare !i evoltare Economică s)a format din 7rganiaţia pentruCooperare Economică $7EEC%, &nfiinţată &n <DA pentru a spri*ini implementarea Planuluiars"all. Creată ca un omolog economic al >2+7, 7EC a preluat responsabilităţile 7EEC&n <DF<. isiunea organiaţiei este de a a*uta statele să atingă devoltarea durabilă pe planeconomic.Pentru a coordona acţiunile companiilor &n vederea atingerii devoltării durabile la nivelglobal, 7EC a elaborat, &n <DF, =@uidelines for ultinational Enterprises5. 2cest g"id

 prevedea o serie de directive ce trebuiau luate &n considerare de orice companie, indiferent dedomeniul &n care activa, viând drepturile omului, protecţia mediului &ncon*urător, intereseleconsumatorilor, corupţia !i concurenţa. -n anul /000 a fost publicată varianta reviuită a=@uidelines for ultinational Enterprises5. 2stfel, 7EC a publicat principii directoare$ guidelines% destinate corporaţiilor multinaţionale. Companiile trebuiau( să se asigure căinformaţiile comunicate &n raport sunt fiabile !i pertinente# să aplice normele de calitate &nceea ce prive!te publicarea informaţiilor# să aplice normele de calitate pentru informaţiile cucaracter e'tra)financiar.eclaraţiile companiilor pot cuprinde(

informaţii despre politicile sociale !i de mediu !i alte coduri la care companie subscrie# informaţii despre sistemul de gestiune a riscurilor !i despre respectarea declaraţiilor !i

regulilor de conduită# informaţii legate de relaţia cu anga*aţii !i celelalte grupuri de interese.

Conform g"idului elaborat de 7EC, companiile trebuie(<. să contribuie la devoltarea economică, socială !i de mediu, susţinând devoltareadurabilă#

/. să respecte drepturile omului &n toate activităţile pe care le desfă!oară#B. să &ncura*ee devoltarea comunităţilor locale#A. să nu accepte dispense care nu sunt incluse &n cadrul legislativ local privind mediul,

sănătatea, siguranţa, munca !i ta'area#G. să spri*ine !i să aplice principii !i practici ec"itabile de conducere a companiei#F. să devolte !i să aplice sisteme de management eficiente &n construirea unei relaţii de

&ncredere cu societăţile &n care activeaă#

. să promovee valorile companiei &n rândurile anga*aţilor prin programe de trening#1. să nu discriminee !i să nu sancţionee indiviii sau instituţiile care atenţioneaă

ec"ipa de management asupra practicilor incorecte ale companiei#D. să &!i &ncura*ee partenerii de afaceri să aplice g"idul 7EC#<0. să nu se implice ne*ustificat &n activităţi politice locale.

-n concluie, putem afirma faptul că CSR se referă la luarea &n considerare a impactuluigeneral pe care o firmă &l poate avea asupra societăţii !i la necesitatea de a gestionaresponsabil !i moral elaborarea strategiilor !i implementarea planurilor de acţiuni.

6.,. M$s#rarea şi raportarea performanţelor CSR

-n conte'tul &n care e'igenţele din partea guvernelor, comunităţilor, clienţilor devin din ce &nce mai definite, mai e'acte, au fost create o serie de principii, de coduri, linii directoare,

7/18/2019 CSR.6.1.-6.4 - P

http://slidepdf.com/reader/full/csr61-64-p 6/12

cadre, standarde etc. Rolul standardelor referitoare la CSR sunt de o importanţă vitală,oferindu)i consistenţă !i comparabilitate. 2ceste standarde operaţionale repreintă pentrugrupurile de interese o garanţie a nivelului de responsabilitate socială a corporaţiilor.+ermenul de 4standard5 este folosit &n acest ca pentru a desemna 4un document ce caută săinfluenţee comportamentul organiaţiilor astfel &ncât să fie sesiabil !i să poată fi reprodus

 pentru a &mbunătăţi performanţa responsabilităţii sociale a organiaţiilor &n care este aplicat5B.Standardele repreintă interfaţa dintre principiile internaţionale de referinţă la care aderăcompania !i valorile sale interne. Hinând cont de diferenţele e'istente &ntre diferite ţări, 7>U&ncearcă o omogeniare a standardelor pe plan internaţional. +otu!i, aceste standarde nu sunttoate comparabile &n termeni de obiective, implementare sau aplicabilitate &n caul unor companii, sectoare, industrii specifice.2ceste standarde se referă la câmpuri diferite, după cum urmeaă( standarde de proces,standarde de raportare, standarde de reultat, standarde proprii unor sectoare specifice.acă o organiaţie dore!te să &nceapă de la ero un proces de raportare socială, lucrurile suntmai complicate( este nevoie de un audit de etică !i conformitate, care să evaluee starea de=sănătate5 organiaţională !i să identifice potenţialele riscuri. Urmeaă apoi crearea acelor mecanisme $politici interne, coduri de conduită pentru anga*aţi, structuri de monitoriare !ireglementare, training)uri specifice pentru con!tientiarea sc"imbării culturii organiaţionalede către toţi anga*aţii etc.% pentru a putea avea ce să raportee.

Ta!elul 6"1" Clasifi%area şi e2emplifi%area stanarelor CSR 

-ip#ri de standarde Den#mirea standardelor  Pro%ese emana*ement

Institut Social and Et"ical 2ccountabilit: 22 <000   SI@2

Raportare   @RI Initiative Suede?US2 &n cadrul IS7 Recomandările 7CE Proiectul Uniunii Europene @"idul de mediu al ;3CS Public Environmental Reporting Initiative $ PERI%

Re(ultate   3alance Score Card IRRC S2 1000 Cau' Round +able 7CE

;RI $legat de emisii atmosferice% IS7 <A0A0Se%toriale   Coduri de conduită &n industria farmaceutică

Cement Sustainabilit: Initiative $CSI) &n industria cimentului% 8orest Ste9ards"ip Certification $ &n sectorul forestier% Responsible C2RE $ &n industria c"imică%

Sursa( ubigeon, 7. $/00/%. Mettre en prati#e le de/eloppement d#rable. Ed. illage ondial.

e regulă, componentele unei raportări sociale decurg din strategia companiei. acă aceastainclude aspecte de etică !i conformitate, atunci va furnia o mare parte din indicatoriirelevanţi.

B "ttp(??999.economicfootprint.org?fileadmin?business)economic)devJ/00A.pdf  

7/18/2019 CSR.6.1.-6.4 - P

http://slidepdf.com/reader/full/csr61-64-p 7/12

Standardele etice pot oferi un spri*in real &n procesul de identificare a grupurilor cointeresate.e pildă, Standardul 22<000, impus de Institute of Social and Et"ical 2ccountabilit:,repreintă o modalitate eficientă de a verifica măsura &n care companiile ţin cont de a!teptărilegrupurilor cointeresate. 2lte standarde !i g"iduri de conduită folosite de companii sunt oferitede ;orld 3usiness Council for Sustainable evelopment $;3CS% !i de proiectul SI@2, oiniţiativă a 3ritis" Standards Institute, 8orum for t"e 8uture !i ISE2.acă vorbim despre responsabilitatea socială a companiilor, inevitabil vorbim !i despre=raportarea socială5. Cele două sunt strâns legate, fiind părţi ale aceluia!i sistem(managementul de etică !i conformitate. -nsă, a!a cum avem o multitudine de feluri &n care seface CSR, la fel diferă !i modul &n care se face raportare socială.

Standarde de raportare0RI 0lobal Reportin' Initiati/e) CERES) 2oston3Standardele de raportare se &ncadreaă &n standardele proceselor de management !i repreintămaniera &n care o organiaţie realieaă raportarea performanţelor sale economice, de mediu!i sociale?societale. -n preent e'istă o tendinţă globală printre marile companii &n a apela laun model standardiat. Pornind de la ideea că este nevoie de acela!i model la nivel global

 pentru o cât mai mare transparenţă !i eficienţă, aceste companii apeleaă la sistemul @RIdevoltat de @lobal Reporting Initiative. Pe de altă parte, sunt companii care preferă săfolosească un model propriu, special realiat pentru a corespunde standardelor S2 1000 sau22 <000.Standardul @RI este un g"id metodologic global, aplicabil de către companiile implicate &nCSR. ansat &n <DD de către CERES $Coalition of Environmental: Responsible Economics%,U>EP $United >ations Environmental Program% !i organiaţii non)guvernamentale,standardul a fost reviuit &n anul /000 când au fost integrate aspectele sociale !i apoi reviuit

din nou &n /00/. Putem spune că este un standard evolutiv atribut este strict necesar păstrăriiunui anumit grad de universalitate, &n condiţiile metamorfoei continue a lumii afacerilor. -nanul /00< la acest standard aderaseră B< de companii.Raportarea socială, pe lângă faptul că asigură evaluarea !i comunicarea modului &n carelucreaă companiile, contribuie !i la construirea credibilităţii. Este necesar ca sta6e"olderii$de la acţionari !i anga*aţi, până la 7>@)uri !i comunitate% să fie convin!i că respectiveleacţiuni asigură devoltarea durabilă a companiei !i a comunităţii.E'istă eforturi de a standardia ori reglementa cadrul de raportare socială. 8ranţa, de e'emplu,a introdus o reglementare prin care companiile sunt obligate să raportee măsurile pe care leiau cu privire la consecinţele sociale !i de mediu ale activităţii lor. Punctele / si B ale

articolului <A1 din ecretul >r. //< din /0 8ebruarie /00/ specifică destul de clar care suntinformaţiile care trebuie să apară &ntr)un astfel de raport. -n /00, @uvernul france a decisabrogarea punctului / din respectivul articol, dar presiunea pentru raportare socială asupracompaniilor francee continuă să)!i facă simţită preenţa. anemarca, spre deosebire de8ranţa, a preferat să adopte &n luna mai a acestui an un =Plan de 2cţiune pentru CSR5, carecontinuă politica @uvernului dane privind devoltarea sustenabilă !i care traseaă &n mode'plicit liniile de raportare. >u este o lege, dar are forţa unei legi pentru toţi cei care doresc săse aliniee politicii responsabile a @uvernului dane. E'istenţa unui singur model, impuse'plicit prin legislaţia internaţională sau locală, ori impus tacit de mediul de afaceri, nu poateconstitui niciodată o alternativă la multitudinea de modele de raportare socială. 2sta c"iar !i

 pentru singurul motiv că ar putea constitui un punct de forţă pentru cei care au devoltat

7/18/2019 CSR.6.1.-6.4 - P

http://slidepdf.com/reader/full/csr61-64-p 8/12

modelul astfel &ncât să presee companiile &n a raporta !i ceea ce nu se potrive!te profiluluiorganiaţionalA.

Standarde de reultat2ceste standarde repreintă obiective care trebuie atinse, praguri ce trebuie depă!ite.Indicatorii corespunători sunt indicatori de reultat.  S4 5 So"ial 4""o#ntabilit

 Standard3  a fost creat &n <DD1 de către Social Accountability nternational,  o agenţieamericană fondată &n <DFD, &n colaborare cu organiaţii non)guvernamentale, companii,sindicate, agenţii de notare. S2 1000 este prima normă internaţională care creeaă legăturadintre responsabilitatea socială a companiilor !i furniorii sau sub)contractanţii săi. +estat &ncinci ţări , standardul a fost adoptat &n iunie /000 de către FF de companii. Primele care auadoptat S2 1000 au fost( 7tto ersand, +imberland, ar6s Spencer, 2von Products, eviStrauss, Reeboc6, Carrefour, 2uc"an. >orma este similară cu cea a standardului britanic

 nvestor in !eople' !i se află &n strânsă legătură cu principiile @RI, această lipsă deoriginalitate fiindu)i contestată pe plan internaţional.incolo de beneficiile pe care cu siguranţă că le introduce un sistem standardiat de raportare,e'istă !i un posibil deavanta*( organiaţiile care adoptă un astfel de sistem ar putea deveniinteresate doar să bifee la capitolul Kraportare5, &n loc să evaluee programele de CSR !iulterior să comunice performanţele. intr)o responsabilitate asumată, raportarea socială ar 

 putea deveni o nevoie de piaţă care menţine un *ucător economic &n cadrul definit de cei carefolosesc un anumit sistem $@RI, S2 1000, 22 <000 sau altul%. orinţa companiilor de adeveni cât mai bune ar putea dispărea treptat, singura lor preocupare fiind aceea de a răspundeunor structuri rigide.

6.7. Raportarea performanţelor CSR

Raportarea socială nu poate fi confundată cu raportul de CSR deoarece aceste două conceptesunt diferite.  "aportarea  este &ntregul proces de evaluare !i de comunicare a reultatelor acestei evaluări.  "aportul de #S"  este documentul final prin care se preintă concluiile

 procesului de raportare. istincţia &ntre cele doua concepte este importantă pentru că ea facediferenţa &ntre cei care practică raportarea socială pentru că văd &n ea un beneficiu !i cei care ofac doar ca să comunice.

 >e punem &ntrebarea( cum s)ar putea realia o raportare socială care să asigure beneficiifirmelorL

 I. Paşii raportarii so"iale8

#" Auitul e eti%ă şi %onformitate

2uditul de etică !i conformitate se adreseaă &n mod special managementului organiaţiilor !iare avanta*ul că identifică potenţiale riscuri !i propune posibile soluţii. Pe de altă parte,această evaluare trebuie să fie realiată e'clusiv de auditori e'terni pentru a respecta

 principiile independenţei !i integrităţii. Reultatul auditului de etică !i conformitate, &mpreunăcu strategia organiaţiei oferă o listă de indicatori de urmărit &n cadrul raportării sociale.0" Anali(a 3Sta)e&olers4

2cest tip de analiă este menit să identifice sta6e"olderii relevanţi pentru organiaţie !iimpactul asupra lor. e e'emplu, pentru o companie care produce ciment, mediul constituie

A ucu,C.$/001%. Raportarea so"ial$ ! #n instr#ment indispensabil pentr#

"ompanii ."ttp(??999.responsabilitatesociala.roG ucu, C. $/001%. Raportarea so"ial$ ! #n instr#ment indispensabil pentr#"ompanii ."ttp(??999.responsabilitatesociala.ro

7/18/2019 CSR.6.1.-6.4 - P

http://slidepdf.com/reader/full/csr61-64-p 9/12

un sta6e"older e'tern. -n sc"imb, pentru o companie de consultanţă cu G00 de anga*aţi,mediul nu mai este un sta6e"older la fel de important ca, de e'emplu, proprii anga*aţi. 2sta nu&nseamnă că mediul dispare dintre sta6e"olderii companiei, ci doar că ponderea pe care o are&n raportare va fi mai mică. ediul este un sta6e"older, dar nu unul care poate contribui &nmod direct la misiunea de raportare pentru că, logic, nu poate comunica. 7>@)urile care seocupă cu protecţia mediului repreintă ceea ce am numit =sta6e"olderi raţionali5 !i, ca atare,

 pot participa &n mod direct la procesul de raportare.1" Evaluarea imensiunilor raportării so%iale

2cest pas constă &n stabilirea perioadei de timp acoperite de raportare, &n construireasc"eletului pe baă căruia se va realia analia, precum !i &n stabilirea factorilor care vor contribui la acest proces. e regulă, raportările sociale acoperă o perioadă de un an. -n funcţiede domeniul de activitate $petro)c"imie, de e'emplu% acestea pot acoperi !i o perioadă de Fluni $atât cât dureaă semestrul fiscal, astfel &ncât să coincidă cu raportările financiare !i săofere investitorilor o imagine mai clară asupra performanţei organiaţionale%.5" E2er%iţiul e raportare

E'erciţiul de raportare $Social Reporting ission% presupune mai multe aspecte( analiaindicatorilor anterior identificaţi# monitoriarea lor pe o perioadă determinată# colaborarea custa6e"olderii raţionali pentru a face corecţii, pentru a pre&ntâmpina eventuale conflicte &ntreinteresele lor. e fapt, acesta este pasul cel mai important." Comuni%area raportului final

Ultimul pas &l constituie aprobarea de către management a raportului final, publicarea acestuia pe site)ul organiaţiei !i transmiterea lui tuturor sta6e"olderi)lor relevanţi. Raportul finalinclude informaţii despre măsurile adoptate, despre cum s)a făcut monitoriarea lor !i desprecum a fost transpusă viiunea organiaţiei &n acele măsuri. 2poi, se reia procesul de raportare.

3eneficiul cel mai important pe care &l oferă raportarea socială este că o companie devinecredibilă &n faţa sta6e"olderi)lor. II. Raport#l de responsabilitate so"ial$9de:/oltare d#rabil$ repreintă informarea &n legăturăcu situaţia unei companii, &n materie de responsabilitate socială, ţinând cont de opiniilegrupurilor de interese. 2cesta relevă atitudinea !i anga*amentul companiei !i credibilitatea sacu privire la CSR !i devoltarea durabilă. Calitatea raportului poate fi apreciată prin criteriispecifice(

Calitatea raportării( mărimea perimetrului, istoric, comparabilitatea datelor, selecţiavalorilor pertinente, respectarea referenţialelor.

Calitatea analiei strategice( preentarea problemelor, analia lor, răspunsul vis)a)vis

de aceste probleme de responsabilitate socială a corporaţiilor. Calitatea preentării, favoriând accesibilitatea !i accentuând acurateţea datelor, mai

mult decât punerea lor &n valoare, viând să servească fiecărui grup de interese.Un raport de responsabilitate socială nu trebuie să fie e'clusiv auto)declarativ. Pentru a fi

 pertinent el trebuie să fie certificat din e'terior, de către terţi $e'perţi%. -n scopul atingeriiobiectivelor, procesul de constituire a raportului trebuie să satisfacă a!teptărilor părţilor implicate. El trebuie să fie( activ !i desc"is, să aibă valoare partenerială, credibil !i verificabil,

 pertinent !i oportun, demonstrabil, clar, accesibil, comparabil, fiabil etc.Este necesară constituirea unui pre)raport care să conţină toate informaţiile esenţiale aleraportului(

iiunea asupra CSR?devoltare durabilă a companiei. 7 refle'ie asupra principalelor probleme !i provocări actuale &n materie de CSR.

7/18/2019 CSR.6.1.-6.4 - P

http://slidepdf.com/reader/full/csr61-64-p 10/12

Reultatele acţiunilor &ntreprinse $performanţe%. Politicile de conduită !i direcţia de progres aleasă. 7piniile e'terne referitoare la companie !i la politica sa de responsabilitate socială.

-ntr)o piaţă &n continuă devoltare e'istă o luptă strânsă &ntre companii &n ceea ce prive!te produsele !i serviciile pe care acestea le oferă, de aceea implicarea &n viaţa socială esteadevăratul sens al eticii &n mediul de afaceri.Responsabilitatea socială a unei firme nu este prestigiul pe care aceasta &l poate cumpăra prindonaţii, ci faptul că &!i anunţă clienţii &n legătură cu toate efectele pe care produsul său &l poateavea asupra celui care &l cumpără. Scopul este să oferi cea mai bună e'perienţă. Etica &nafaceri apare abia după ce firma respectivă a &ndeplinit toate prevederile legale de funcţionare.U>I7 $United >ations Industrial evelopement 7rganiation% a cercetat pârg"iile utileI)urilor pentru a acumula capital social !i de mediu, fără a pierde din competitivitate, !i acreat programul RE2P $Programul pentru succesul antreprenorilor responsabili%. 2cesta esteun instrument de management !i raportare care faciliteaă implementarea practicilor de CSR &n companiile mici din Europa Centrală !i de Est. Soft)ul creat oferă managerilor posibilitateaimplementării practicilor de CSR &ntr)o manieră eficientă !i eficace.Pe site)ul Social 2ccountabilit: International este oferită o statistică din care reultă că &nRomânia e'istă !apte companii care au obţinut certificarea pentru standardul S2 1000 !i care,

 prin urmare, raporteaă anual pentru acest standard. Statisticile amintite nu reflectă &ntru totulrealitatea românească, pentru că ele se reumă doar la propriul model.

6.;. E/al#area CSR

-n prima faă a determinării conţinutului !i priorităţilor &n responsabilitatea socială ce revinefirmei, managerii sunt obligaţi să nominaliee toate persoanele !i grupurile din interiorul sau

e'teriorul organiaţiei care au legături, anga*amente, acţiuni sau interese &n realiarea sauvalorificarea performanţelor firmei. -n traducere liberă sta6e"olderii repreintă grupurile deinteresaţi ai organiaţiei !i cuprinde orice categorie afectată direct sau indirect de deciiile !iactivităţile firmei, dar cu interese diferite faţă de organiaţie, !i &n consecinţă criteriile derăspunsuri a!teptate sunt specifice fiecărui grup interesat.-ntr)o primă categorie( acţionarii, anga*aţii, furniorii, clienţii, creditorii. Investitorii !ifurniorii doresc o eficienţă managerială cât mai ridicată care va conduce la cre!terea

 profiturilor. 2nga*aţii doresc satisfacţii &n muncă, salarii, motivaţii !i un control realist.Clienţii doresc produse de calitate !i un set de servicii deosebite pentru valoarea pe care o

 plătesc. Creditorii doresc ca sectorul industrial !i firma să fie &n cre!tere economică, situaţie

care stimuleaă devoltarea !i garanteaă recuperările din investiţii.-ntr)o altă categorie sunt incluse organismele guvernamentale !i comunitatea. a*oritateafirmelor funcţioneaă pe baa unor licenţe !i &!i materialieaă te"nologiile &n limitelesecurităţii impuse de legi, prote*ând mediul# limiteaă consumurile e'agerate !i regleaăfavorabil implicaţiile firmei faţă de societate. Comunitatea locală poate impune o serie denorme !i proceduri de lucru, care să asigure calitatea vieţii pentru cetăţeni. -ntr)o ultimăcategorie sunt incluse asociaţiile profesionale, comitetele de acţiune, organiaţiilenonguvernamentale, asociaţiile de muncă etc. 7rganiaţiile din această categorie folosesccodurile etice !i acţiunile filantropice pentru a obţine fonduri care să prote*ee sau să ani"ileeconsecinţele unor acţiuni iresponsabile. -n atare condiţii, managerul trebuie să monitorieemodul &n care firma pe care o conduce &!i ac"ită obligaţiile sociale faţă de toţi sta6e"olderii

7/18/2019 CSR.6.1.-6.4 - P

http://slidepdf.com/reader/full/csr61-64-p 11/12

săi, misiune deloc u!oară ţinând cont că afacerile derulate, pe lângă eficienţa realiată trebuiesă răspundă unor comandamente multiple, ivorâte dintr)o diversitate apreciabilă deconsecinţe sociale. Evaluarea performanţelor sociale ale &ntreprinderii devine dificilă !iapro'imativă, mai ales &n condiţiile &n care e'istă suficiente =raţionamente5 care sădemoraliee demersul &n această problemă( ce este cinstit !i moral pentru unii, poate fiimoral pentru alţii, !i cu certitudine &ntre normele, valorile !i cultura comunităţii !i

 performanţele sociale e'istă o relaţie cauă ) efect evidentă, standardele de performanţă fiindimpuse sau deduse din mediul societal.Auitul so%ial este realiat pentru a se stabili nivelul implicării firmei &n problemele socialeinterne sau e'terne. 2uditul social poate fi definit ca un criteriu managerial utiliat pentruevaluarea contribuţiilor sociale ale firmei, de modul &n care acestea se regăsesc &n obiectiveleformulate de management dar !i de reultatele obţinute prin programele sociale derulate. 2interpreta reultatele auditului social doar &n termeni economici ar fi o gravă gre!eală, pentrucă astfel se elimină importanţa responsabilităţii sociale din activităţile economice, acesteatrebuind să corespundă a!teptărilor pe care societatea este &ndreptăţită să le primească de peurma funcţionării firmei.7 altă metodă de audit social ia &n considerare doar activităţile care au merite !i suntvaloroase economic pentru firmă. 2cestora li se determină consecinţele sociale, care secompară cu contribuţiile standard, utiliate de sectorul industrial !i celelalte firme dincomunitate, determinându)se nivelul de implicare a firmei &n problemele sociale. 2uditulsocial este rareori utiliat &n afaceri pentru că preintă unele deavanta*e, cel mai mareconstând &n faptul că reultatele obţinute pot fi u!or criticate( acţionarii nemulţumiţi dedividendele obţinute acuă managementul de c"eltuieli nerentabile, alte categorii suntnemulţumite de priorităţile sociale alese, alţii sunt deiluionaţi de nivelul de implicare etc.

Peste <G0 de companii mari !i foarte mari, de vârf din toată lumea folosesc un instrument deevaluare al implicării &n comunicate, oferit de Mondon 3enc"mar6ing @roupM $3@% &n <DDA.2cest model identifică activităţile de implicare &n comunitate, grupându)le &n trei maricategorii( caritate, investiţii &n comunitate !i activităţi comerciale &n comunitate. 3@ nu facealtceva decât o analiă cost)beneficiu, atât din punct de vedere al companiei, cât !i din punctde vedere al comunităţii. Rolul 3@ este de a analia eficienţă implicării comunitare,demonstrarea mesa*ului social al proiectelor diferiţilor actori din comunitate $autorităţi, mass)media, etc%, elaborarea unor studii de ca valoroase, &ntocmirea unor rapoarte sociale anualeetcF. irecţiile de investigaţie &n care se poate determina implicarea firmei &n reolvarea

 problemelor sociale repreintă !i cadrul de referinţă la care orice evaluare trebuie să se

raportee, din care nu pot fi negli*ate contribuţiile &n(<. Relaţiile cu salariaţii, beneficiile !i satisfacţia faţă de munca prestată./. Protecţia muncii !i sănătatea anga*aţilor.B. Protecţia produselor, a ec"ipamentelor, a dotărilor.A. Politicile de vânare.G. Relaţiile cu acţionarii.F. Relaţiile cu consumatorii.. 2titudinea faţă de necesităţile comunităţii.1. Ecologia !i calitatea mediului &ncon*urător.D. 2titudinea faţă de persoanele deavanta*ate !i minoritare.<0. 2cţiunile filantropice.<<. Relaţiile cu agenţiile guvernamentale.

F"ttp(??999.lbgresearc".org?

7/18/2019 CSR.6.1.-6.4 - P

http://slidepdf.com/reader/full/csr61-64-p 12/12

Criteriile enunţate, ma*oritatea calitative !i mai puţin cantitative, nu sunt limitative &n problematica responsabilităţii sociale !i pot repreenta direcţiile de investigaţie &ntr)un auditspecialiat, derulat cu a*utorul unor liste de control, analiă &n care se poate evidenţia !i evaluanivelul de implicare al firmei &n politicile sociale. >u este negli*abilă nici analia de tip cost)

 beneficiu, bine&nţeles costurile fiind mai u!or de identificat, &n timp ce beneficiile impun ointrospecţie &n consecinţele sociale.3ilanţul strategic 4responsabil5 se impune ca 4o busolă5 pentru corporaţie asupra căreia semanifestă presiuni multiple din partea actorilor e'terni sau locali, care doresc să orienteeacţiunea companiei, &n sensul preocupărilor specifice de moment ale fiecăruia, care nu&ntotdeauna corespund cu proiectul global de responsabilitate socială al corporaţiei, pe termenlung.

Sumar 

8iecare firmă diferă &n ceea ce prive!te modul &n care implementeaă CSR. 2ceste diferenţesunt determinate de o serie de factori, cum ar fi( dimensiunea organiaţiei# specificul

industriei? sectorului# cultura organiaţională# cererile sta6e"olderi)lor# tradiţia adoptării practicilor de responsabilitate socială. 2numite organiaţii se focalieaă asupra unei singurelaturi a CSR, aceea care este percepută ca fiind cea mai importantă sau &n care organiaţia arecel mai mare impact sau cea mai mare e'punere?vulnerabilitate, pe când altele &!i definescobiective multi)dimensionale de CSR, care să cuprindă toate aspectele activităţii lor. Pentru oimplementare de succes este esenţial ca principiile de CSR să devină parte a valorilor corporative !i a planificărilor strategice.

 "ecomandări bibliogra$ice

Crăciun, . $/00G%. Eti"a în afa"eri . 3ucure!ti( Editura 2.S.E.Popa, . $/00F%.  Eti"a afa"erilor şi mana'ement#l . Clu*)>apoca( Editura Casa Cărţii deNtiinţă.Higu, @.$/00B%. Eti"a afa"erilor în t#rism. 3ucure!ti( Ed. Uranus