good csr 2010 magazine

of 24 /24
COMUNITATEA COMPANIILOR RESPONSABILE AFACEREA BINELUI Sunteţi membru al COMUNITăţII LOCUITORILOR PLANETEI? PORSCHE ROMâNIA: Suntem responsabili la locul de muncă! VIITOR ECOLOGIC: studii de caz ale companiilor care raportează despre responsabilitatea lor A fi sau a nu fi RESPONSABIL? „Cu toţii preferăm să credem că într-o situaţie grea, cineva ne-ar sări imediat în ajutor”! Angelina Jolie ÎMPREUNă RESPONSABILI decembrie 2010 www.goodcsr.com CUM Să-ţI FACI ORELE de muncă mai usoare?

Upload: bp-braun-partners

Post on 09-Mar-2016

241 views

Category:

Documents


4 download

DESCRIPTION

Această publicaţie oferă informaţii despre operaţiuni şi practici responsabile ale companiilor participante la program, într-o formă interesantă şi uşor de citit.

TRANSCRIPT

Page 1: Good CSR 2010 magazine

Comunitatea Companiilor responsabile

AfAcereA bineluisunteţi membru al comunităţii locuitorilor plAnetei?

porsche româniA: suntem responsabili la locul de muncă!

Viitor ecologic: studii de caz ale companiilor care raportează despre responsabilitatea lor

a fi sau a nu fi

responsAbil?

„Cu toţii preferăm să credem că într-o situaţie grea, cineva ne-ar sări imediat în ajutor”!angelina Jolie

Împreunăresponsabili

decembrie 2010 www.goodcsr.com

cum să-ţi fAci orele de muncă mai usoare?

Page 2: Good CSR 2010 magazine

opinii 3-5• A fi sau a nu fi responsabil• Afacerea binelui

Csr trenD la birou 6-8• Biroul, cum să te simţi bine şi în orele de muncă• Henkel România, responsabili la locul de muncă• Romstal, sau cum să îţi perfecţionezi constant proprii angajaţi• Porsche România, programe de manageriat intern

ComunitĂŢi 9-12• Sunteţi un membru al comunităţii locuitorilor planetei?• Porsche România, donăm comunităţii din care facem parte• Farmaciile Dona, sau grija faţă de comunitatea pacienţilor mici• Henkel România, Harta Şcolilor Verzi• Romstal, parteneriate pe termen lung

eCo Viitorul 13-15• Locuinţa• Porsche România, respectăm natura!• Henkel România vrea o Dunăre mai curată

CosumĂm responsabil 16

portrete ale speCialiştilor De Csr Din CâteVa Companii româneşti 17-20

reaCŢii ale Cititorilor 21

ştiaŢi CĂ? 22

Cuprins

Page 3: Good CSR 2010 magazine

3

a fi sau a nu fi responsabil

de eli roman, senior editor the money Channel

obligația De a efeCtua un lu-

Cru, De a rĂspunDe, De a Da so-

CotealĂ De CeVa, De a aCCepta

şi suporta ConseCințele; rĂs-

punDere. aşa este Definit în DeX

CuVântul „responsabilitate”.

Nu aşa sunt de cele mai multe ori românii şi companiile în prezent, din păcate. Spun asta pentru că în urmă cu 3 ani, când debuta la The Money Channel emisiunea Business Responsibility, alta era implicarea oamenilor şi mai ales a companiilor în comunitate. Bun, o să spuneţi că altele erau şi vremurile! Aşa este, însă, acum nevoile comunităţii sunt poate mai mari decât erau atunci, din cauza efectelor negative pe care criza le are asupra ţării noastre. Cred că în aceste timpuri, cea mai mare responsabilitate care le revine companiilor o reprezintă angajatul şi păstrarea întregului personal fără a recurge la disponibilizări. Apoi, continuarea proiectelor de CSR pe care le au în derulare, eventual chiar o reorientare a unora dintre ele acolo unde departamentul de responsabilitate socială constată nevoi mai mari.

senzaŢia mea este CĂ aCum,

Cu miCi eXCepŢii, Companiile

sunt prea oCupate sĂ ŢinteasCĂ

Cifrele impuse De aCŢionari şi

sĂ-l asCulte pe milton frieD-

man Care spunea CĂ „responsa-

bilitatea soCialĂ a unei Compa-

nii este sĂ îşi CreasCĂ profitul”.

Nu spun că trebuie încurajat sistemul de asistaţi sociali, pentru că asta a făcut-o statul român cu mare măiestrie până acum, dar companiile ar trebui mai mult ca niciodată să înţeleagă nevoile comunităţii, care, la rândul ei, o va ajuta să ţintească “acele cifre”.

Fără această înţelegere a responsabilităţii sociale, fie ea personală sau corporativă, cred că ne va fi greu să conturăm tendinţe în materie de CSR.

a fi sau a nu fi responsabil Cred că în aceste timpuri, cea mai mare responsabilitate care le revine companiilor o reprezintă angajatul şi păstrarea întregului personal fără a recurge la disponibilizări.

angelina Jolie, imaginea actului caritabil global?

Exact asta ne-am întrebat şi noi când ne-am propus să o avem pe coperta suplimentului de CSR. Este Angelina cap de afiş în rubricile de scandal sau de cinema, ori actele ei de binefacere i-au luat-o de mult înaintea carierei sale? Să nu uităm că în ultima jumătate de an, apariţiile ei s-au limitat, iar declaraţiile fac referire doar la sumele pe care familia ei le donează în scopuri caritabile. Nu mai devreme de luna noiembrie, declara că tocmai donase 1 milion de dolari către victimele cutremurului din Haiti. Donaţia merge către organizaţia „Médecins sans frontières”, care îi vor asista financiar şi umanitar pe cei care au supravieţuit cutremurului de la începutul anului. Dar ea ajută şi la construirea de case în Cambodgia, în New Orleans, creează fonduri speciale pentru cercetări medicale asupra cancerului şi din anul 2001 este supranumită „amabasadorul lumii a treia”. Este Angelina un personaj controversat, care adoptă copiii lumii sărace? Este ea o vedetă cu fiţe atunci când filmează în diferite locaţii din lume? Este fata neastâmpărată a tatălui său cu care s-a împăcat după ani buni?

putem fi, însĂ, De aCorD, CĂ este şi un mesager bun al neaJunsurilor şi al sĂrĂCiei lumii a treia.

CĂ îşi spalĂ sau nu pĂCatele tinereŢii, este treaba ei, însĂ nu putem sĂ nu îi reCunoaştem anii Din

spate în Care munCa ei De Voluntar şi De Donator inDiViDual au aJutat mii De oameni, organizaŢii

şi mai mult, formeazĂ ComunitĂŢi. eXistĂ, DeCi, Comunitatea angelina Jolie?

Page 4: Good CSR 2010 magazine

4

afaCerea bineluiOrice ONG care doreşte să stângă fonduri trebuie să aibă în vedere următorul aspect: trebuie să ofere oamenilor ceva ce ei îşi doresc şi pentru care sunt dispuşi să plătească.

maimultVerDe, oViDiu rom, sos

satele Copiilor. Ce au în Comun

aCeste trei ong-uri mari? sunt

printre organizaŢiile Care

au reuşit sĂ strângĂ fonDuri

impresionante pânĂ aCum. Cum

au reuşit aCest luCru? printr-o

bunĂ aCtiVitate De funDraising.

de alexandru ardelean, editor revista biz

Început de an. Bilanţ. Strategii. Bugete noi, campanii. Lipsa fon-durilor. Decizii. Vă sună cunoscut, nu-i aşa? Sunt grijile curente ale oricărui manager sau antreprenor care conduce un business şi care trebuie să realizeze un plan şi pe anul care tocmai a început, indi-ferent de climatul economic din care face parte. Aceeaşi situaţie o întâlnim şi în cazul ONG-urilor, care se confruntă în această peri-oadă cu lipsa fondurilor reduse au fost reduse ca urmare a impactu-lui negativ al crizei.

în anul 2009, mulŢi reprezen-

tanŢi ai organizaŢiilor non-gu-

Vernamentale au Deplâns lipsa

banilor neCesari DerulĂrii

multituDinii De proieCte Care

populeazĂ birourile asoCiaŢi-

ilor. “Degeaba aVem proieCte

foarte multe, DaCĂ nu aVem Cu

Ce sĂ le punem în apliCare”.

Să fii fundraiser trebuie să ai ca “must” în profilul tău ceea ce alţii, la alte profiluri de posturi, trec la “şi altele”: bune abilităţi de con-struire a relaţiilor, simţ estetic, abilităţi de negociator, coerenţă şi concizie în scris, pasiune şi credinţă în cauza sa. Este o defi-niţie ad-hoc a fundraiser-ului, pe care am primit-o de la Cristiana Ionescu, PR&FR specialist la SOS Satele Copiilor România. Cristia-na completează această definire şi cu alt element: strânsul banilor. Mi-a plăcut foarte mult interpreta-rea personală a fundraiser-ului în viziunea Cristianei. Ştiu că mulţi dintre managerii de marketing din companii sau de la instituţii internaţionale de finanţare nu văd întotdeauna un prieten sau un

maratonist în fundraiser, ci mai degrabă un om care vine să le ceară bani, pentru cauze sociale. Însă fundraising-ul profesionist are la bază multă muncă, net-working şi analiză de nevoi. Paul Olteanu, Manager Fundraising şi Marketing la Asociaţia Mai-MultVerde, îmi spunea că fundrai-sing-ul este o activitate com-plexă, care presupune “o bună conectare la nevoile comunităţii din care organizaţia face parte, o bună cunoaştere a nevoilor com-paniilor care activează acolo şi, în final, o bună abilitate de a genera proiecte care să satisfacă aceste nevoi. Fundraising-ul profesionist este arta tranzacţiilor de tip win-win: ONG-ul aduce plus valoare comunităţii din care face parte şi astfel îşi îndeplineşte obiecti-vele, iar sponsorul sau donatorul primeşte în schimb ceva valoros, care să motiveze investiţia”, a completat Paul.

Însă, pentru a avea rezultate bune într-o acţiune de strângere de fonduri este important să cunoşti bine “produsul” sau serviciul şi să crezi din tot sufletul în ceea ce faci. Este convingerea lui Leslie Hawke, una dintre personalităţile cele mai implicate în afacerea binelui. Leslie, co-fondatorul şi preşedintele a asociaţiei Ovidiu Rom, crede în ceea ce face. De altfel, unul dintre cele mai aş-teptate evenimente ale anului este Balul de Halloween, pe care Ovidiu Rom îl organizează în fiecare an. Scopul este evident: strângerea de fonduri pentru campaniile pe care Ovidiu Rom le are în derulare. Însă un eveniment al high-life-ului local a devenit

afacerea binelui

Page 5: Good CSR 2010 magazine

5

unul dintre exemplele de succes pentru a strânge bani şi a-şi rea-liza obiectivele. Leslie mai spune că nu susţine ideea angajării unor “specialişti în strângere de fonduri”, şi, cu siguranţă`, nu se consideră o persoană specializată în acest domeniu.

Legat de strategie, cei trei repre-zentanţi ai ONG-urilor cu care am vorbit pentru acest material mi-au explicat că, deşi, există mai multe diferenţe de structură între o companie şi un ONG, un lucru esenţial le leagă: nevoia de planificare şi gândirea strategică, ambele bazându-se pe sustena-bilitate.

astfel, fie CĂ Vorbim Despre un

business plan al unei Companii,

bazat pe generarea De profit şi

inVestiŢii, sau Despre un plan De

DezVoltare al unui ong, bazat

pe strângere De fonDuri şi

DonaŢii, ambele trebuie gânDite

astfel înCât sĂ asigure suste-

nabilitate şi DezVoltare Dura-

bilĂ, atât pentru Companie sau

ong, Cât şi pentru Comunitate.

un plan De afaCeri ar trebui sĂ

fie un ghiD, nu CeVa Care sĂ te

obstruCŢioneze.

Dacă ar trebui să contabilizăm o “piaţă” a fundraisingului în Ro-mânia, atunci ar trebui să luăm în calcul două dimensiuni: una calitativă şi una cantitativă. Paul Olteanu consideră că, în ceea ce priveşte cantitatea, aceasta este în strânsă legătură cu numărul şi amploarea activităţii ONG-urilor. Orice asociaţie sau fundaţie are nevoie de fonduri pentru atin-gerea obiectivelor şi, implicit,

pentru realizarea misiunii. Aşa că „domeniul fundraisingului” creş-te cantitativ cu fiecare ONG nou înfiinţat. “Dacă vorbim despre cifre, conform unui studiu realizat de PriceWaterhouseCoopers, volumul mediu al fondurilor atrase

într-un an de o organizaţie puter-nică din România este de aproxi-mativ 600.000 de euro. Volumul mediu al unei sponso-rizări, conform aceluiaşi studiu, se situează undeva la 25.000 de euro”, a mai spus Paul.În ceea ce priveşte dimensiu-nea calitativă a fundraisingului în România, putem face următoa-rele constatări: organizaţiile şi-au diversificat sursele şi metodele de fundraising: de la campaniile de tip 2% care sunt utilizate de majoritatea ONG-urilor, la spon-sorizări din partea companiilor şi donaţii. Totodată, 80% dintre organizaţiile care au participat la

studiul PriceWaterhouseCoopers folosesc evenimente caritabile pentru strângerea de fonduri. Cel mai puţin folosite metode de fundraising în România rămân campaniile media (de tip donaţii prin SMS) şi sponsorizările din surse internaţionale, ambele me-tode fiind utilizate de circa 60% dintre organizaţiile chestionate. Principala sursă de provenienţă a fondurilor este constituită (în pro-porţie de 41%) de sponsorizările corporatiste. În medie, o com-panie sponsorizează circa 4-5 ONG-uri pe an. De aici, rezultă că în România fundraisingul nu este doar o provocare din punct de vedere al vânzării proiectelor, ci şi al fidelizării sponsorilor. Ast-fel, «fundraising-ul în România», poate fi descris ca o activitate «în dezvoltare», care va căpăta din ce în ce mai mult contur în viitor. Aceasta se datorează consumu-lui care devine din ce în ce mai emoţional: contează din ce în ce mai mult cum ne simţim în raport cu un brand sau altul. Alegem să cumpărăm brandurile cu care simţim că avem o legătură şi în general pe cele pe care le simţim mai «aproape» de noi. ONG-urile prin proiectele pe care le dezvoltă au darul de a aduce plus valoare comunităţilor în care activează, iar sponsorii care aleg să se asocieze cu acestea au numai de câştigat”, a completat Paul.

Cu alte CuVinte, oriCe ong Care

Doreşte sĂ strângĂ fonDuri

trebuie sĂ aibĂ în VeDere ur-

mĂtorul aspeCt: trebuie sĂ le

ofere oamenilor CeVa Ce ei îşi

DoresC şi pentru Care sunt Dis-

puşi sĂ plĂteasCĂ.

Page 6: Good CSR 2010 magazine

6

biroulUtilizarea screen-saver-urilor nu duce la economisirea curentului, însă acestea sunt utile dacă agreăm instalarea unei power management function în calculatorul nostru.

paşi miCi. . .

01 Să radiem în mod regulat fi-şierele sau e-mail-urile inutile sau vechi. Mai multe fişiere şi email-uri necesită mai multe servere, ale căror fabricare este poluantă, iar funcţionarea lor consumă foarte multă energie (contribuind astfel şi la schimbarea climei).

02 Putem duce în birou şi două-trei plante. Sunt anumite specii care au un efect purifica-tor pentru aer, respectiv, potrivit unor cercetări, plantele contribuie la creşterea productivităţii şi a concentrării.

03 Dacă imprimanta este ca-pabilă, putem imprima pe ambele feţe ale paginii. Prin tipărirea pe două feţe reducem cantitatea de hârtie folosită la chiar o pătrime.

04 Contrar opiniei larg răspân-dite, utilizarea screen-saver-urilor nu duce la economisirea curen-tului, însă acestea sunt utile dacă agreăm instalarea unei power management function în calcula-torul nostru.

05 Să nu călătorim dacă nu este indispensabil; în locul unei deplasări putem folosi telefonul, ne putem consulta prin e-mail, respectiv să desfăşurăm negocie-rile prin intermediul sistemului de video-conferinţă.

. . şi Cei mari

paşii mai mari sunt Cei pe Care nu îi faCem singuri, Ci împreunĂ Cu alŢii, obŢi-nânD sChimbĂri

la niVelul organizaŢiei. efeCtul aCestora este, bineînŢeles, mai mare. în plus, aCeştia sunt De mare importanŢĂ şi pen-tru faptul CĂ mulŢi Vor introDuCe şi aCasĂ sChim-bĂrile obişnuite la loCul De munCĂ. De eXemplu, în urma aCestora, Vor înCe-pe ColeCtarea seleCtiVĂ a Deşeurilor.

01 Ca şi acasă, cea mai mare parte a consumului de energie o reprezintă încălzirea (şi, implicit, condiţionarea aerului în timpul verii). Astfel, reducerea cu 1-2 grade a temperaturii biroului va produce efecte însemnate atât pentru me-diul înconjurător, cât şi în privinţa costurilor lunare.

biroul,loCul nostru De munCĂ, ne Vine rar în minte DaCĂ ne gânDim la iniŢiatiVe proprii în Domeniul meDiului înConJurĂtor sau în Cel soCial.

Cu toate aCestea, sunt foarte mulŢi Cei Care, în afara loCuinŢei, întreprinD sChimbĂri şi la loCul lor De munCĂ, inDepenDent De funCŢia lor De ConDuCĂtor sau De statutul De angaJat.

Page 7: Good CSR 2010 magazine

02 Să ne străduim ca la locul nostru de muncă să nu se fo-losească decât hârtii şi plicuri reciclate.

03 Să amplasăm în proximi-tatea comutatoarelor electrice, a maşinilor şi a ecranelor, inscripţii care să atenţioneze lucrătorii privind stingerea, respectiv deco-nectarea lor.

04 Există companii care le solicită angajaţilor să presteze anual un anumit număr de ore de voluntariat. Atunci, să profităm de ocazie!

05 Acţiunile de recoltare de sânge ar trebui făcute cu regula-ritate!

06 Colectarea selectivă a de-şeurilor (în cazul în care această măsură esenţială nu a fost încă iniţiată) nu se rezumă doar la pla-sarea recipientelor de deşeuri, ci şi la educarea şi la formarea unei noi mentalităţi, care sunt în mod egal necesare pentru ca toţi să fie capabili să utilizeze şi să-şi însu-şească sistemul, ştiind cu certi-tudine ce şi unde poate fi arun-cat. Colectarea selectivă poate accelera la viteza luminii dacă în clădirile de birouri se amenajează locuri speciale unice, organizate selectiv, pentru aruncarea deşe-urilor şi care pot fi folosite de mai multe firme/birouri.

07 Verificarea cantităţii de „alimente sănătoase” oferite spre

vânzare în cadrul cantinei sau a bufetului, şi, după caz, să dispu-nem creşterea proporţiei acestora.

08 Conform calculelor orga-nizaţiilor internaţionale FAO şi WHO, un hectar de pământ poate asigura alimentarea timp de un an a 22 de oameni dacă pe aces-ta se cultivă cartofi, a 19 oameni dacă se cultivă orez şi numai a 1-2 oameni în cazul creşterii de ovine. Nu trebuie să devenim vegeta-rieni pentru a contribui la rezol-varea acestei probleme, însă organizarea unei zile fără carne la cantina locului de muncă poate avea un efect formidabil asupra mediului înconjurător.

henkel Responsabilitate la locul de muncă

Una dintre valorile Henkel se referă la respectul faţă de angajaţi. Noi preţuim, provocăm şi recompensăm angajaţii. Ne aşteptăm ca fiecare să îşi asume responsabilitatea la nivel individual şi să performeze la standarde înalte. Ne bazăm unii pe alţii pentru a asigura succesul companiei noastre. Anul 2010 a fost anul revizuirii viziunii şi a valorilor organizaţiei, ceea ce înseamnă proiecte interesante pentru angajaţi, inclusiv un nou mod de evaluare, motivare şi răsplătire a angajaţilor, ce ia în considerare atât performanţa angajaţilor, cât şi potenţialul acestora.

Acordăm o foarte mare importanţă şi procesului de recrutare. În cadrul companiei Henkel România, recrutarea se face conform procedurii standard de recrutare. Publicăm posturile disponibile în cadrul companiei, pe site-ul Henkel (www.Henkel.ro ), pe site-uri de carieră, în presa scrisă, postăm anunţuri la avizierele facultăţilor sau participăm la târguri de joburi. De asemenea, anunţăm în cadrul organizaţi-ei orice poziţie disponibilă şi ne bucurăm ori de câte ori putem oferi unui coleg şansa de a promova în cadrul companiei. Oamenii potriviţi pentru compania Henkel sunt cei pentru care Henkel este compania potrivită. Sunt oameni care vin la muncă din pasiune şi se simt cel mai bine când îşi ating obiectivele. De aceea, căutam să angajăm oameni care au aceste calităţi şi pentru care Henkel este răspunsul la provo-carea pe care ei o caută. Orice poziţie de intrare (entry level) în companie este pentru noi o oportunitate să aducem în companie un talent, să îl creştem şi să îl lăsăm să se dezvolte.

laptop-ul foloseşte aproXimatiV o CinCime Din energia eleCtriCĂ neCesarĂ unui Desktop.

7

Page 8: Good CSR 2010 magazine

8

biroulUtilizarea screen-saver-urilor nu duce la economisirea curentului, însă acestea sunt utile dacă agreăm instalarea unei power management function în calculatorul nostru.

porsche românia Responsabilitate noastră la locul de muncă

Întrucât 99% dintre poziţiile manageriale sunt ocupate prin promovarea angajaţilor din interior, în cadrul companiei Porsche România se pune foarte mare accent pe programele de dezvoltare pentru key per-formers. În funcţie de nivelul de experienţă al angajaţilor, există trei programe diferite: Trainee Development International, basic lead Development şi Highline. Basic Lead Development este un program intern de management al Holdingului Porsche, destinat „high-potential”-ilor şi tinerilor manageri ai Grupului Porsche în România.

Este un program al cărui scop este de a dezvolta personalitatea angajaţilor pentru a deveni lideri şi de a creşte competenţele manageriale. Selecţia candidaţilor este făcută de managerii direcţi. Urmează apoi un test online care sondează abilităţile manageriale ale participanţilor. Testul „Captain“ măsoară 38 de indicatori care se subsumează profilului managerului ideal de la Por-sche şi care se aplică în filialele companiei din toată lumea. În final, urmează o discuţie de dezvoltare de aproximativ o oră şi jumătate, în care sunt prezentaţi toţi paşii pe care candidaţii trebuie să-i urmeze în cadrul programului. La această întâlnire participă, în afara specialiştilor în resurse umane, directorul general şi reprezentanţii Porsche din Austria. Analiza permite atât o mai bună filtrare a participanţilor la program, pe baza punctelor forte, cât şi identificarea ariilor de dezvoltare a potenţialului.

Programul durează un an, iar la începutul fiecărui modul participă şi directorul general, tocmai pentru a le arăta participanţilor cât de importantă este dezvoltarea talentelor pentru companie.Programul a primit din partea EXEC EDU (Asebuss) premiul pentru “Cel mai complex program de dez-voltare a talentelor”, în anul 2008.

romstal Responsabili cu angajaţii noştri

academia romstal, înfiinţată în anul 2000, a cunoscut de la an la an o dezvoltare continuă, ajungând să susţină un număr impresionant de cursuri de pregătire şi formare profesională pentru persoanele care activează sau doresc să activeze în domeniul instalaţiilor.Din anul 2000 până în 2009, academia romstal a organizat peste 4.000 de serii de cursuri, la care au participat peste 30.000 de persoane.În momentul de faţă, academia romstal are 10 centre de instruire la nivelul întregii ţări, în principalele oraşe: Bucureşti, Cluj, Constanţa, Craiova, Deva, Suceava, Tg. Mureş etc. În anul 2004, am încheiat un protocol de colaborare cu Facultatea de Instalaţii din cadrul Universităţii Tehnice de Construcţii din Bucureşti, prin care studenţii din anul 4 îşi desfăşoară stagiul de practică în cadrul academia romstal.Prin înfiinţarea laboratorului de practică la Facultatea de Instalaţii, precum şi reabilitarea în întregime a instalaţiilor de încălzire şi de alimentare cu apă rece şi caldă din cadrul laboratorului, Romstal a investit în acest proiect peste 100.000 de Euro. academia romstal a înfiinţat în anul 2008 trei noi centre de instruire locale la Suceava, Craiova şi Tg. Mureş. Acestea sunt dotate cu săli de curs şi laboratoare de practică performante.Lectorii academia romstal susţin cursuri în cadrul programei şcolare, extinzând în acelaşi timp pro-gramele de calificare a instalatorilor. Demararea procesului de realizare a unui sistem de instruire peste hotare, în Republica Moldova, a condus la realizarea de proceduri şi instrucţiuni de lucru specifice. Lectorii Academiei Romstal susţin cursuri de perfecţionare şi la firmele din Grupul Romstal din Rusia, Ucraina, Serbia, Bulgaria şi Rep. Moldova.

Page 9: Good CSR 2010 magazine

sunteŢi un membru al ComunitĂŢii loCuitorilor planetei?A fi membrul unei comunităţi înseamnă răspundere şi sacrificii şi ajutor acordat celorlalţi membri ai comunităţii, dacă au nevoie.

9

sunteţi un membru al comunităţii locuitorilor planetei?

Page 10: Good CSR 2010 magazine

10

sunteŢi un membru al ComunitĂŢii loCuitorilor planetei?A fi membrul unei comunităţi înseamnă răspundere şi sacrificii şi ajutor acordat celorlalţi membri ai comunităţii, dacă au nevoie.

Comunitatea locuitorilor planetei, comunitatea europenilor, co-munitatea locuitorilor din strada Libertăţii nr. 8, comunitatea celor care stau în trafic la ora 8:00, comunitatea consumatorilor de lapte bio, comunitatea consuma-torilor de produse cosmetice ori chiar de adezivi, comunitatea ce-lor care vor să salveze natura şi participă în mod regulat la acţiuni de plantare de arbori, comunita-tea proprietarilor de animalele de companie, a părinţilor cu copii mici. Toţi suntem membri ai unor comunităţi. O particularitate importantă a co-munităţilor este faptul că membrii acestora dispun de o caracte-ristică determinantă comună, au scopuri, probleme sau interese comune prin care sunt identici.Într-o comunitate care funcţio-nează corespunzător, indiferent de diversitatea mediului (social, religios, al formării profesionale, etnic, economic, politic etc.) de care aparţin, membrii acesteia acceptă şi trec cu vederea de-osebirile, în interesul realizării scopurilor comune.

Se poate întâmpla, de exemplu, ca tanti Mărioara de la parter, convinsă că virtutea cea mai im-portantă a unei femei cumsecade este de a se scula în zori să se scoale dis de dimineaţă circulă cu autobuzul două staţii doar ca să ajungă în piaţă şi să vadă ce a mai apărut nou la tarabe, zăpăcindu-i cu discursurile ei fără noimă pe liceenii care se grăbesc să ajungă la primele ore şi care au o plăcere nebună de a o ne-căji zilnic, împingând-o pe tanti

Mărioara de la parter. Cum se întâmplă un lucru atât de absurd? Pentru că există ceva prin care aceşti oameni se aseamănă, ceva chiar mai important decât prin-cipiile lor în legătură cu scopul unei călătorii cu autobuzul, dis de dimineaţă. Şi anume, afecţiunea copleşitoare şi adoraţia lor pentru animalele de companie. Când au aflat că viitorul căţeluşilor din cartier este ameninţat de hingheri, care vor să îi transporte pe toţi într-un spaţiu foarte prost amena-jat de la marginea oraşului, s-au trezit împreună, într-o sâmbătă dimineaţa, cu pancarte de protest în faţa primăriei sectorului din care fac parte.

Este bine să fii membrul unei comunităţi: ai cui să te adresezi dacă ai nevoie de ajutor, iar sco-purile devin mai uşor realizabile întrucât forţa solidarităţii este capabilă să realizeze lucruri mult mai mari decât individul singur. Este un sentiment liniştitor că şi alţii se luptă cu aceleaşi proble-me ca şi noi, îi deranjează lucruri similare, sunt dornici să modifice lucruri asemănătoare. A fi mem-brul unei comunităţi înseamnă, în acelaşi timp, răspundere şi sacrificii, deoarece trebuie să ne asumăm şi noi un rol în rezolva-rea problemelor comune, pentru atingerea scopurilor comune, re-spectiv trebuie să acordăm ajutor celorlalţi membri ai comunităţii, dacă au nevoie.Există comunităţi opţionale şi obligatorii (înnăscute). De exem-plu, putem oricând decide că nu mai consumăm carne şi, înce-pând din ziua următoare, vom aparţine comunităţii vegetarieni-

lor. Nu putem însă opta pentru a aparţine sau nu comunităţii locui-torilor planetei. Similar, nu putem alege culoarea pielii, sexul, fondul familial, deficienţa fizică sau min-tală. Este, însă, un fapt indiscuta-bil că, independent de diferenţele între indivizi, toţi cei care locuiesc pe aceeaşi planetă, în aceeaşi ţară, sau în aceeaşi casă, sunt în egală măsură membrii comunităţii în cauză.

o Comunitate Care funCŢio-

neazĂ bine, primeşte, oferĂ

siguranŢĂ, inspirĂ, întĂreşte şi

aDuCe feriCire membrilor sĂi.

Forţa sa constă în recunoaşterea faptului că fiecare membru al său este valoros şi util, oferind posibi-litatea ca fiecare, potrivit modului şi posibilităţilor sale, să contribuie la realizarea scopurilor comune. Bunăstarea noastră individuală este în mare parte condiţionată de bunăstarea comunităţii din care facem parte. Iar dezvoltarea, promovarea comunităţii constituie răspunderea şi sarcina noastră, a tuturor. În funcţie de posibilităţi-le noastre proprii, toţi trebuie să contribuim la rezolvarea proble-melor comunităţii; alinierea celor care trăiesc în localităţi defavo-rizate, sistarea stării de lipsă de locuinţe, promovarea încadrării sociale a handicapaţilor nu este problema indivizilor, aceasta este problema noastră comună, a celor care aparţinem comunităţii societăţii româneşti. Îmbună-tăţirea vieţii noastre individuale poate fi atinsă prin îmbunătăţirea vieţii noastre comune.

Page 11: Good CSR 2010 magazine

11

farmaciile Dona Responsabilitatea Farmaciilor Dona faţă de comunitate

Farmaciile DONA derulează programe de tip CSR (responsabilitate socială corporativă). Obiectivul nostru este de a furniza servicii farmaceutice de calitate, orientate către clienţi, către nevoile pe care le au aceş-tia pentru sănătate. Pe lângă facilitarea accesului la tratament, avem obligaţia profesională şi morală de a oferi informaţii clare şi adecvate despre medicaţia pe care pacienţii o urmează. Farmaciile DONA încurajează accesarea şi a altor informaţii ce vizează nevoile personale, legate de sta-rea de sănătate a pacienţilor. În acest sens, am implementat proiectul “ABC-Darul Sănătăţii şi” Jurnalul Personal Cardio”, în septembrie 2009. Proiectul se adresează copiilor cu vârste între 6 – 12 ani, părinţi-lor, cadrelor didactice şi persoanelor responsabile de educaţia şi sănătatea copiilor.în CaDrul proieCtului au fost tipĂrite lunar broşuri informatiVe pentru eleVii Din Clasele i-iV.

ConŢinutul fieCĂrei broşuri a fost struCturat Diferit pentru fieCare ClasĂ Din CiClul primar;

astfel, în clasa I au fost abordate teme ce vizează igiena şi alimentaţia sănătoasă, în clasa a II-a ne-am aventurat în cunoaşterea structurii corpului uman, în clasa a III-a am explorat funcţionarea organismului uman, iar în clasa a IV-a am învăţat copiii principalele reguli pentru prevenirea bolilor.

Materialele informative au fost distribuite gratuit în Farmaciile DONA, în şcoli şi grădiniţe. În acest mod, ne-am asigurat că persoanele care interacţionează cu micuţii promovează sănătatea în rândul lor, îi ajută să înţeleagă importanţa acesteia şi îi responsabilizează să aibă un corp sănătos încă de la vârste fragede.Implicarea elevilor a fost recompensată lunar cu premii, în funcţie de rezultatele obţinute la testele de evaluare a cunoştinţelor dobândite din fiecare broşură.

porsche românia şi grija faţă de comunitatea din care face parte

Volkswagen a donat Fundaţiei Hospice Casa Speranţei un Transporter Kombi care va fi folosit pentru a transporta copiii cu boli limitatoare de viaţă la diverse activităţi regulate, desfăşurate la centrul fundaţiei din Bucureşti. Cei mai mulţi dintre aceşti copii nu pot merge la şcoală, astfel microbuzul le va da şansa de a se juca împreună cu alţi copii, aşa cum este normal. Hospice Casa Speranţei îngrijeşte 40 de copii în Bucu-reşti şi alţi 140 de copii în Braşov. Transporter-ul va fi folosit, în special, în Bucureşti şi ocazional în Braşov, pentru tabere de vară şi excursii. Volkswagen este una dintre cele mai active mărci auto pe plan social, iar prin acest gest firesc se exprimă încă o dată preocuparea pentru toţi cei care au nevoie de sprijin. Fundaţia Hospice Casa Speranţei asigură gratuit servicii de îngrijire paliativă în judeţul Braşov şi în Bucureşti, pentru copii cu cancer, leucemie, distrofii neuro-musculare, malformaţii congenitale, dar şi pentru adulţi cu boli oncologice. porsChe românia a Donat serViCiului De aJutor maltez în românia un Volkswagen transporter

kombi. maşina Va Contribui la mĂrirea graDului De mobilitate a Celor 450 De tineri Voluntari ai

serViCiului De aJutor maltez în românia, în Derularea programelor Care VizeazĂ tinerii Cu Dizabi-

litĂŢi, Copiii sĂraCi, preCum şi aCŢiunile De prim aJutor.

În anul 2009, Porsche România a mai donat către Serviciul de Ajutor Maltez în România o Skoda Octavia, maşina fiind folosită pentru ajutorarea persoanelor vârstnice, beneficiare ale programului „Masa pe roţi” în Cluj Napoca. Serviciul de Ajutor Maltez în România este o organizaţie non-profit din domeniul social, cu sediul la Cluj Napoca, dispunând de 22 de filiale şi sucursale în ţară, care a dezvoltat o reţea de servicii sociale pentru copii, vârstnici şi persoane cu dizabilităţi.

Page 12: Good CSR 2010 magazine

12

sunteŢi un membru al ComunitĂŢii loCuitorilor planetei?A fi membrul unei comunităţi înseamnă răspundere şi sacrificii şi ajutor acordat celorlalţi membri ai comunităţii, dacă au nevoie.

romstal Responsabilitate fata de comunitate

Am fost întotdeauna preocupaţi de viaţa comunităţii în care ne desfăşurăm activităţile operaţionale. De aceea, pentru proiectele de CSR nu există un anumit moment de start, ele existând, practic, de când existăm şi noi şi au crescut odată cu însăşi compania romstal. De fiecare dată când am sesizat o oportunitate de a ne implica în nevoile comunităţii, am făcut-o, bine-înţeles în limitele permise de obiectul nostru de activitate. În anul 2009, am iniţiat, împreună cu federa-ţia română de tenis de masă, proiectul “Vestiarul meu”, prin intermediul căruia toate cluburile în care se practică acest sport şi care se vor înscrie în program vor primi materialele solicitate. Prin intermediul acestui proiect ne-am angajat să refacem vestiarele tuturor cluburilor sportive din cadrul Federaţiei. Prin iniţierea acestui parteneriat şi prin punerea lui în practică, dorim să premiem performanţa şi, în acelaşi timp, încercăm să îi susţinem pe copiii talentaţi care practică tenisul de masă.

În prima etapă a proiectului am centralizat, cu ajutorul federaţiei române de tenis de masă, materia-lele necesare fiecărui club în parte. Urmarea a fost să le trimitem obiectele necesare, pe baza unor con-tracte de colaborare şi sponsorizare. În România sunt 77 de cluburi în care se practică tenisul de masă iar noi am estimat că în program se vor înscrie în jur de 50 de cluburi. Până în prezent, au fost finalizate 16 proiecte, urmând ca în cursul anului 2010 să finalizăm contractele şi cu restul cluburilor din ţară.

henkel Harta Şcolilor Verzi din România

„Harta Şcolilor Verzi”, proiect iniţiat în anul 2009, în colaborare cu Centrul de Consultanţă Ecologică Ga-laţi şi sprijinit de Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Inovării, s-a dorit a fi prima bază de date completă cu proiecte şcolare ecologice, campania având ca obiective identificarea, premierea şi promovarea tuturor proiectelor de ecologie derulate în şcolile din România în perioada 2006 – 2009, fie că este vorba despre activităţi de cunoaştere, protejare a mediului înconjurător sau de implicarea în comunitate. În final, Harta Verde a curpins 272 de şcoli cu 286 de proiecte ecologice, atât din mediul urban (99) cât şi rural (73), dintre care 153 sunt şcoli primare şi gimnaziale, 58 licee şi colegii, 54 grupuri şcolare, patru şcoli de arte şi meserii, trei Cluburi ale elevilor şi grupuri ale Palatului Copiilor precum şi o şcoală spe-cială. Peste 50% dintre proiectele înscrise au fost susţinute prin finanţări proprii, sponsorizări şi fonduri locale. temele prinCipale aborDate au fost: bioDiVersitatea, DezVoltarea DurabilĂ, proteJarea

resurselor De apĂ, reCiClarea şi ColeCtarea Deşeurilor. „Cel mai VerDe JuDeŢ al româniei” (Din

prisma numĂrului De şColi însCrise) este sibiul, Cu 24 De şColi Cuprinse în harta şColilor Verzi.

„Cea mai Verde Şcoală” a fost desemnată Colegiul Tehnic „Ştefan Bănulescu” din Călăraşi, care s-a distins prin numeroase proiecte şi campanii de cunoaştere şi protejare a mediului. Premiul oferit de Hen-kel România a constat într-o excursie cu tematică ecologică în Austria, la Viena, planificată în colabora-re cu organizaţia parteneră la nivel internaţional - die Umweltberatung Lower Austria. Obiectivul a fost realizarea unui schimb de informaţii şi de experienţă între elevii şcolii din Călăraşi şi Eco-Şcoli din Austria care dezvoltă programe similare de protejare şi conservare a mediului în cadrul comunităţii.

În calitate de membru responsabil al societăţii româneşti, Henkel România este implicată activ în spon-sorizarea mai multor proiecte culturale, activităţi caritabile, sportive şi proiecte educative. Dintre proiec-tele pe termen lung ale companiei merită a fi menţionate: Premiul Henkel CEE pentru Artă, susţinerea Festivalului Brazilor de Crăciun, susţinerea Centrului de zi pentru Copiii din Petrila (ambele în parteneriat cu Salvaţi Copiii), turneul de golf caritabil organizat de Henkel România, precum şi multe alte acţiuni de sponsorizare a unor cămine de copii şi bătrâni, precum şi a unor asociaţii caritabile.

Page 13: Good CSR 2010 magazine

13

loCuinŢa taO metodă la fel de simplă poate fi aceea aşezării unei folii de oglindă termică în spatele caloriferului, respectiv a radiatorului

locuinţa tapot fi întreprinse o mie De luCruri pentru Ca loCuinŢa noastrĂ sĂ CorespunDĂ atât CerinŢelor soCietĂŢii, Cât şi Celor ale meDiului înConJurĂtor. soliCitarea Cea mai mare a loCuinŢei noastre faŢĂ De meDiul înConJurĂtor o Constituie Consumul De energie. trei sferturi Din energia menaJerĂ este utilizatĂ pentru înCĂlzire. reDuCerea CantitĂŢii De energie utilizate pentru înCĂlzire prezintĂ DeCi, nu numai un Câştig ConsiDerabil în portofel, Ci şi o moDalitate importantĂ De luptĂ împotriVa sChimbĂrii Climei.

Page 14: Good CSR 2010 magazine

14

loCuinŢa taO metodă la fel de simplă poate fi aceea aşezării unei folii de oglindă termică în spatele caloriferului, respectiv a radiatorului

Cantitatea energiei utilizate la

înCĂlzire poate fi reDusĂ prin

mai multe metoDe: De la Cele

mai Costisitoare, pânĂ la unele

ieftine, Chiar gratuite. astfel,

se pot faCe inVestiŢii pe ter-

men lung, preCum ar fi izolaŢia

pereŢilor sau a aCoperişului,

instalarea unui sistem De înCĂl-

zire nou şi mai efiCient.

Extremitatea pozitivă o constitu-ie casa pasivă, care îşi produce ea însăşi energia necesară, deci locuitorii acesteia sunt scutiţi de plata facturii de încălzire.Tot- odată, pe termen scurt, cu toţii suntem mult mai interesaţi de metodele simple şi ieftine. Astfel, ne e la îndemână să redu-cem pur şi simplu încălzirea cu 1-2 grade (noaptea, 18-19 gr C

pot fi suficiente) şi să ne îmbră-căm mai bine. În acest mod pu-tem reduce cheltuielile cu până la 5 - 6% pentru fiecare grad de temperatură scăzut. O altă metodă, la fel de simplă, poate fi aşezarea unei folii de oglindă termică în spatele caloriferului, respectiv a radiatorului. Prin această soluţie, energia termică va fi redirijată spre cameră.

Este la fel de important să nu acoperim radiatorul, să evităm aşezarea unei mobile în faţa acestuia, respectiv ca perdeaua să nu atârne în faţa sa, facilitând astfel fluxul energiei termice.

Ce putem faCe pentru a Con-

tribui la Creşterea efeCtului

soCial prin intermeDiul pro-

priului CĂmin? spre eXemplu:

01 Să consumăm produse tradiţionale româneşti, asigurând astfel venituri echitabile micilor producători din zonele rurale.

02 Să utilizăm doar cantită-ţile minime, indispensabile, de vopseluri şi de detergenţi sinte-tici. Aceştia sunt dăunători din momentul în care sunt produşi şi până când sunt utilizaţi.

03 Dacă avem nevoie de mobilă, să alegem una second-hand sau una nouă, fabricată în apropiere. Astfel, vom contribui la dezvoltarea economică a zonei noastre.

Page 15: Good CSR 2010 magazine

15

porsche Responsabili faţă de natură

Porsche România a dezvoltat împreună cu Ministerul Mediului şi Dezvoltării Durabile programul „O ma-şină, un copac” în urma căruia, cu ajutorul voluntarilor din interiorul companiei, s-au plantat 55.000 de copaci în judeţul Călăraşi, zonă grav afectată de despăduriri masive. Cu acest prilej s-a marcat totoda-tă şi vânzarea a 55.000 maşini pe parcursul anului 2007.Acest eveniment nu a avut un caracter izolat, preocuparea continuă pentru protecţia mediului s-a dovedit şi în anul 2010, când voluntarii Porsche România şi-au unit forţele cu Agenţia pentru Protecţia Mediului Bucureşti, sub egida Ministerului Mediului şi Pădurilor, în parteneriat cu Administraţia Dome-niului Public Sector 6 şi Primăria Municipiului Bucureşti, pentru a planta 200 de arbori în sectorul 6 din capitală.

henkel vrea o Dunăre mai curată!

în anul 2004, Cu oCazia aniVersĂrii a 10 ani De prezenŢĂ pe piaŢa româneasCĂ, Compania henkel

românia a faCut primii paşi într-un amplu proieCt De ColeCtare seleCtiVĂ şi ValorifiCare a De-

şeurilor Din rezerVaŢia biosferei Deltei DunĂrii, intitulat „împreunĂ pentru o DeltĂ CuratĂ!”,

Derulat în parteneriat Cu aDministraŢia rezerVaŢiei biosferei „Delta DunĂrii” (arbDD). proieCtul

iniŢiat De henkel românia a Venit Ca rĂspuns la problema îngriJorĂtoare Din ultimii ani pe Care

o reprezintĂ generarea, Depozitarea neCorespunzĂtoare şi neValorifiCarea Deşeurilor reCi-

Clabile.

Campania a inclus donaţii de echipamente (prese pentru PET-uri, pubele etc) dar şi campanii de edu-care a turiştilor şi localnicilor, donaţii de carte pentru şcolile din rezervaţia Biosferei „Delta Dunării” şi tabere ecologice, toate acţiunile fiind derulate pe parcursul a trei ani, între 2004 şi 2006.

Am constatat că acţionăm numai asupra rezultatului final, ajutând temporar la reducerea cantităţii de deşeuri din Dunăre şi de pe mal. Prin urmare, compania a decis să extindă proiectul ecologic la întreg bazinul Dunării, sub umbrela “Împreună pentru o Dunăre curată”.

Astfel, în iulie 2007, Henkel România, în parteneriat cu asociaţia “Salvaţi Dunărea şi Delta” a început campania “Împreună pentru o Dunăre curată”, cu scopul de a crea o puternică reţea de şcoli din loca-lităţi dunărene, în vederea implicării lor în proiecte educative şi ecologice, având ca principal obiectiv protejarea fluviului Dunărea şi a Deltei Dunării. Cea mai importantă activitate desfăşurată sub umbrela „Împreună pentru o Dunăre curată” este „Poliţia Verde a copiilor”, în care s-au „înrolat” 22 de elevi din 22 de şcoli aflate în localităţi dunărene, cu rezultate şcolare excepţionale, pasionaţi de ecologie. Scopul principal al iniţiativei l-a reprezentat constituirea unei reţele de mici prieteni ai Dunării în sco-pul realizării de acţiuni de ecologizare şi educare a populaţiei şi turiştilor din localitaţi aflate pe cursul Dunării şi din Delta Dunării. În anul următor, proiectul a fost extins, astfel încât, la finalul anului 2008, a ajuns să cuprindă elevi din toate şcolile din localităţile dunărene de pe teritoriul României. Proiectul a fost implementat cu succes datorită eforturilor partenerilor - asociaţiile „Salvaţi Dunărea şi Delta AC” (SDD AC), în 2007 şi „Mai Mult Verde”, în 2008.

Page 16: Good CSR 2010 magazine

16

Consumul Autohton sau străin? E clar că produsele autohtone au gustul cu care ne-am obişnuit.

În ziua de astăzi, însă, alegerea – din fericire – e departe de a fi chiar atât de simplă. Trebuie cân-tărite nenumărate criterii, dintre care preţul e doar unul. Trebuie luat în considerare dacă este vorba de un produs autohton sau străin, biologic sau ecologic, cu 0% sau chiar 100%, şi nici n-am pomenit încă de produsele fără conservanţi, coloranţi artifici-ali şi aşa mai departe.

Cum te poţi descurca printre atâtea criterii? Cu greu. Dar, din fericire, avem posibilitatea de a alege, şi, de aceea, putem cântări toate aspectele. Putem să deci-dem ce-i important pentru noi, având în vedere cât ne lasă (sau nu) bugetul. Iată câteva exemple:

01 Autohton sau străin? E clar că produsele autohtone au gustul cu care ne-am obişnuit. Totodată, trebuie să ne gândim şi la distanţa pe care o străbat fructele pentru a ajunge la noi dintr-o ţară îndepărtată, faţă de

cele aduse din judeţul vecin. Fie că produsele sunt aduse cu camionul, avionul, trenul sau pe mare, transportul lor dăunează mai mult mediului, decât cel al produselor locale.

02 Fermă ecologică? Produse bio? Aceşti termeni neobişnuiţi reflectă conceptul obţinerii pro-duselor agricole fără utilizarea substanţelor chimice sau a aditi-vilor artificiali, folosindu-se doar materiile prime care se regăsesc în natură. Iar în zootehnie trebuie create condiţii igienice şi umane pentru creşterea animalelor.

03 Conservanţi şi aditivi artifici-ali? Din fericire, astăzi se găsesc din ce în ce mai multe alimente care nu conţin substanţe artificia-le, ci doar coloranţi naturali (cum ar fi morcovii, spanacul şi compa-nia). Acest aspect este deosebit de important mai ales pentru copii, dar un pic de grijă nu strică nici la adulţi.

04 O altă informaţie preţioasă ne este oferită de aşa-numita doză zilnică recomandată sau DZR. Acest indice arată canti-tatea zilnică totală de energie (kilocalorii), zahăr, grăsimi, gră-simi saturate şi sodiu necesare unui adult pentru a avea o dietă echilibrată. Deoarece suntem cu toţii diferiţi, toate informaţiile nu-triţionale au exclusiv un caracter orientativ. Asta pentru că trebuie să facem mişcare şi trebuie să fim atenţi la ce mâncăm pentru a ne menţine în formă şi pentru a avea un mod de viaţă sănătos.Şi vreţi să ştiţi ce mere am cum-părat? Păi, am luat mere galbene, preferatele fetiţei mele, am luat şi câteva din acelea roşii, mai acrişoare, aşa cum îmi plac mie, şi am mai pus două mere verzi pentru soţul meu (toate fiind mere autohtone). Avem puterea alegerii şi a deciziei să facem în aşa fel încât să ne simţim mai bine.

ConsumulDeunĂzi, la CumpĂrĂturi, la ra-ionul De fruCte, am întrebat-o pe fetiŢa mea, Ce şi-ar Dori. DupĂ CâteVa seCunDe De gânDire mi-a şi rĂspuns: mere. uitânDu-mĂ la ofertĂ, urma sĂ-i pun urmĂtoarea întrebare: De Care sĂ fie, mere roşii, Verzi, galbene, Din italia sau De-ale noastre? erau aColo mere De toate felurile, De peste mĂri şi zĂri, Dar n-am apuCat s-o întreb pentru CĂ ea zburDa DeJa în faŢa urmĂtorului raft, CrezânD CĂ treaba e foarte simplĂ: tre-buie Doar sĂ iei mere, şi-atât.

Page 17: Good CSR 2010 magazine

17

oamenii Din spatele rapoartelor De CsrClienţii noştri au stat întotdeauna în centrul preocupărilor noastre, indiferent că vorbim despre vremuri de criză economică, sau despre perioade de boom economic.

reCenta CrizĂ eConomiCĂ a proDus un efeCt negatiV asupra înCreDerii în Companii şi în zona De business, în general. Ce fel De aCŢiuni, iniŢiatiVe aŢi Demarat pentru a reConstrui înCreDerea pe Care pĂrŢile Co-interesate, în speCial ClienŢii/Consumatorii o pot arĂta Companiei pe Care o reprezentaŢi?

Care a fost Cea mai bunĂ eXperienŢĂ a DVs în Calitate De persoanĂ Care luCreazĂ în zona responsabilitĂŢii soCiale CorporatiVe?

oamenii din spatele rapoartelor de Csr

Page 18: Good CSR 2010 magazine

18

oamenii Din spatele rapoartelor De CsrClienţii noştri au stat întotdeauna în centrul preocupărilor noastre, indiferent că vorbim despre vremuri de criză economică, sau despre perioade de boom economic.

lavinia toma, henkel românia

Nu putem spune că ne-am con-fruntat cu o scădere a încrederii în companie. În niciun caz. Sigur, contextul este dificil, pieţele se contractă, dar în niciun caz nu s-a redus încrederea consumatorilor în companie. Oamenii analizează mult mai atent raportul calitate/preţ, ceea ce este foarte bine pentru noi, pentru că se potri-veşte strategiei Henkel, de a oferi cea mai bună calitate la un preţ corect. În acest an, compania a cultivat apropierea de consuma-tor pentru satisfacerea nevoilor acestuia. În vremuri dificile, con-sumatorii vor să minimizeze riscul şi aleg mărci consacrate, în care au încredere, de aceea, Henkel acordă o foarte mare atenţie pro-movării mărcilor sale, fiind printre cei mai importanţi investitori în media. Şi din perspectiva acţiunilor de responsabilitate socială, anul acesta ne-am concentrat asupra nevoilor stakeholder-ilor noştri, afectaţi de contextul dificil, am în-cercat să ne ajutăm stakeholder-ii atunci când aceştia ne-au solici-tat ajutorul. Am remarcat că anul acesta ne-am “întors în timp”, la perioada în care principalul instru-ment erau donaţiile de produse. Am ajutat spitale din Bucureşti şi din ţară, asociaţii dar şi victi-mele inundaţiilor prin intermediul vechiului nostru partener - Crucea Roşie Română. Am continuat ac-tivităţile noastre tradiţionale, la fel ca şi anii trecuţi, inclusiv tabăra copiilor premianţi de la Centrul de Zi din Petrila. Din fericire, compania a ajuns la o maturitate care îi permite să funcţioneze la parametri optimi şi în condiţii mai puţin prielnice, fără să renunţe la proiectele sale de suflet.

Sunt foarte multe lucruri care îţi umplu inima, recunoştinţa oame-nilor pe care îi ajuţi cu un gest foarte simplu şi banal, zâmbetul copiilor atunci când primesc cadouri pentru prima dată în viaţa lor, satisfacţia că ai contribuit la schimbarea în bine a destinului unui copil nevinovat, bucuria că gestul tău este primit şi privit ca atare, strângerea de mână sau îmbrăţişarea pe care o primeşti de la semeni loviţi de soartă, mulţumirile pe care le primeşti de la voluntarii angajaţi în campanii. Mai trebuie să adaug recunoştin-ţa cadrelor didactice şi a elevilor pentru cărţile pe care, în sfârşit, le pot găsi în biblioteca scolii. Sunt foarte multe lucruri, dar esenţa este că îi ajuţi pe cei care au ne-voie mare de ajutor, cum şi când trebuie. Eu sunt foarte încântată că am avut ocazia să lucrez în acest domeniu care te răsplăteşte enorm.

Page 19: Good CSR 2010 magazine

19

oamenii Din spatele rapoartelor De CsrClienţii noştri au stat întotdeauna în centrul preocupărilor noastre, indiferent că vorbim despre vremuri de criză economică, sau despre perioade de boom economic.

anca ghenescu, porsche românia

Clienţii noştri au stat întotdeauna în centrul preocupărilor noastre, indiferent că vorbim despre vre-muri de criză economică, precum cele pe care le trăim acum, sau despre perioade de boom econo-mic. Încrederea şi implicit satis-facţia clienţilor sunt dezideratele pe care ne străduim nu numai să la obţinem, ci şi să le menţinem pe termen lung iar ele nu pot fi atinse decât printr-un nivel ridicat al calităţii. Produsele noastre au corespuns dintotdeauna celor mai înalte standarde tehnologice, economice şi ecologice, fapt ce rămâne valabil şi pentru viitor, dovada clară fiind numeroasele lansări de modele noi de anul acesta şi cele planificate pentru anul următor.

Este lesne de înţeles că recen-ta criză economică şi-a lăsat amprenta şi pe industria în care activăm, însă semnele apariţiei ei ne-au făcut să punem în apli-care proverbul conform căruia este mai bine să previi, decât să vindeci. Strategia corporativă a fost aceea de adaptare din timp la climatul economic ce se contu-ra încă din anii precedenţi şi care s-a definitivat în ultima perioadă. Cu alte cuvinte, ne-am îndreptat atenţia nu numai către vânzarea de maşini noi, ci şi către serviciile post-vânzare şi divizia Weltauto - autovehicule de ocazie.

Domeniul Responsabilităţii Soci-ale Corporative este unul extrem de interesant, complex şi dina-mic, care necesită dăruire dar care oferă şi multă satisfacţie. Faptul că şi în ţara noastră com-paniile pun din ce în ce mai mult accent pe el nu poate fi decât îm-bucurător. Latura acestui dome-niu cu o componentă emoţională puternică este fără doar şi poate responsabilitatea faţă de societa-te, în special implicarea în proiec-te umanitare. Este dificil de ales doar unul dintre acestea, pentru că fiecare în parte a avut un efect benefic, însă pot să le amintesc pe cele mai recente: donaţia unor autovehicule folosite la organi-zarea de tabere pentru tinerii cu dizabilităţi sau pentru înlesnirea eforturilor persoanelor implicate în îngrijirea paliativă.

Page 20: Good CSR 2010 magazine

20

oamenii Din spatele rapoartelor De CsrClienţii noştri au stat întotdeauna în centrul preocupărilor noastre, indiferent că vorbim despre vremuri de criză economică, sau despre perioade de boom economic.

ionela tanislav,romstal imeX srl

Consider că, într-adevăr, criza economică a avut repercusiuni asupra percepţiei implicării com-paniilor în activitatea de CSR, în sensul diminuării bugetelor aloca-te. În ceea ce priveşte compania Romstal, noi nu numai că nu am diminuat bugetele, ci am menţinut la acelaşi nivel bugetul de impli-care socială.

Una dintre cele mai interesante experienţe în ceea ce priveşte responsabilitatea socială în cadrul companiei Romstal a fost dema-rarea proiectului de sponsorizare cu Fundaţia HHC România. Încă de la prezentarea obiectivelor pe care această fundaţie le doreşte realizabile în ţara noastră, am dorit să ne implicăm activ în acest proiect prin ajutarea cu o parte din produsele necesare pentru instalaţiile sanitare din noile case de tip familial construite pentru copiii proveniţi de la Centrele de Plasament din mai multe judeţe ale ţării. Este un proiect drag, pe care vom încerca să-l ducem mai departe prin ajutarea cu produse specifice domeniului nostru de activitate şi în alte locaţii construi-te de Fundaţia HHC România.Aş mai menţiona, de asemenea, şi proiectul “Vestiarul Meu”, care a constat în reamenajarea ves-tiarelor din cluburile sportive de tenis de masă afiliate Federaţiei Române de Tenis de Masă. Prin ambele proiecte s-a dorit implica-rea companiei Romstal în activita-tea socială.

ana maria petculescu, farmaciile Dona

Nu putem spune că am resimţit în urma crizei economice scăde-rea încrederii clienţilor noştri. Şi credem că le-am răsplătit acestora încrederea continuând proiectele începute în anii anteriori în ciuda dificultăţilor financiare, ba mai mult, am început un proiect nou care are ca obiectiv creşterea ni-velului de cunoştinţe privind sănă-tatea în rândul celor mici, proiect care se doreşte a fi unul pe termen cât mai lung.

Cea mai bună experienţă pe care am simţit-o în mod personal a fost faptul că în fiecare lună noi cadre didactice doresc să se alăture proiectului nostru de educaţie sanitară pentru copii, ABC - Darul sănătăţii. Asta ne arată că este un proiect de succes. Mulţumirile pe care le primim în fiecare lună de la copiii şi părinţii lor, dar mai ales feţele copiilor când studiază materialele oferite de noi, plăcerea cu care învaţă despre sănătate, ne dau puterea şi dorinţa de a conti-nua acest proiect.

Page 21: Good CSR 2010 magazine

21

ştiaŢi CĂ?Peste 20 de companii româneşti s-au alăturat proiectului Banca de Alimente,proiect dezvoltat de Crucea Roşie România.

01 Angajaţii unei corporaţii cu programe de voluntariat pe termen lung au dreptul la o zi plătită/lună în care să facă vo-luntariat pentru organizaţia non-guvernamentală de care se simt apropiati? Până acum, BCR, UNICREDIT şi BRD au implementat acest pro-gram în companiile lor?

02 Habitat for Humanity Ro-mânia a contribuit până în prezent la bunăstarea a 1.628 de familii, pentru care s-au reabilitat 546 de locuinţe, s-au reconstruit după inundaţii 671 de case şi s-a con-struit de la zero un număr de 389 de locuinţe? Mai multe pe http://www.habitat.ro

03 Poţi ajuta persoanele cu dizabilităţi, nu numai donând că-tre fundaţiile din care fac parte, ci şi cumpărându-le produse-le făcute de mâna lor? Ca de exemplu: felicitări de Sărbători, picturi, desene, obiecte artiza-nale?

04 Peste 20 de companii româneşti s-au alăturat proiec-tului Banca de Alimente, proiect dezvoltat de Crucea Roşie Româ-nia. Proiectul Banca de Alimente presupune stocarea de alimente neperisabile în depozitele Crucii Roşii prin donaţii/sponsorizări şi distribuirea acestora către per-soanele vulnerabile din Bucureşti şi din ţară, pe baza evaluărilor efectuate de către filialele de Cruce Roşie, precum şi de către DGASPC-urile de sector sau din judeţe. Proiectul se implemen-tează în 22 de localităţi din ţară.http://www.crucearosie.ro/

05 Iniţiativa „Monumentul Voluntarului Necunoscut” a Aso-

ciaţiei MaiMultverde se numă-ră printre proiectele de mediu finaliste la Green Awards 2010, la categoria Best Green Public Sector Campaign Awards. Monu-mentul Voluntarului Necunoscut, un simbol al tânărului care hotă-răşte să se desprindă din mulţime şi să facă voluntariat în sprijinul celorlalţi, a fost inaugurat pe 29 septembrie 2010, în Piața Presei Libere, pe soclul fostei statui a lui Vladimir Ilici Lenin?

06 Corporaţiile româneşti, şi nu numai, pot colecta gratis hâr-tia din birouri, care se duce înapoi în natură, sub forma unor puieţi plantaţi de asociaţia Copacul de Hârtie? Până în prezent, 1.100 de companii şi 200 de donatori indi-viduali au ales să nu arunce hârtia la gunoi, donând-o Copaculuide-Hartie.ro. ONG-ul a colectat până acum 580.056 kg de hârtie şi 30.090 kg de carton?

ştiaţi că?

Page 22: Good CSR 2010 magazine

22

Dragi Cititori,Vă aşteptăm feedback-urile şi voturile pentru cel mai bun raport din programul Good CSR 2010!

Vă invităm să accesaţi site-ul www.goodcsr.com, secţiunea românească, unde veţi găsi rapoartele scurte de responsa-bilitate socială corporativă ale companiilor româneşti care au ales să raporteze sub indicatorii GRI. Rapoartele pot fi descăr-cate, iar pe pagina noastră de Facebook BraunPartners Roma-nia vă aşteptăm feedback-urile şi voturile pentru cel mai bun raport din programul Good CSR 2010.

Cu mulŢumiri, Delia grigoroiuproJeCt manager gooD Csr 2010

DrAgi cititori,

Page 23: Good CSR 2010 magazine

23

publiCatĂ De Braun & Partners S.R.L.eDitor Róbert BraunreDaCtor Delia GrigoroiuDesign B&P Braun & Partners Consulting Kft.CoreCtor Diana Vasiliu tehnoreDaCtor Krisztina Czeizlertipografie D-Plus Nyomda Kft.manager De proDuCŢie László Németh

Printată în Ungaria pe hârtie reciclată.

Caseta tehnică

Page 24: Good CSR 2010 magazine

Comunitatea Companiilor responsabile